Aparitia Comunitatilor Europene

-in 1950 Jean Monnet care indeplinea statutul de presedinte al organizatiei nationale a
planificarii din Franta a fundamentat teza realizarii controlului international asupra
productiei de carbune si otel in Franta si Germania (ramuri de baza ale industriei de
armament)
-atat Franta, cat si Germania erau mari puteri si influentau situatia din perspectiva in plan
European si nu numai;
-prin realizarea controlului international se dorea conversia productiei de razboi intr-o
productie de pace, in mod implicit reusindu-se in acest fel inlaturarea dezastrelor de dupa cele
2 R.M. din EU. Occid. si realizarea bunastarii materiale si spirituale in cadrul populatiei statelor
Europei Occid.;
-ideea fundamentala de catre Jean Monnet a fost lansata public de catre Robert Schuman in
acelasi an 1950 prin intermediul unei declaratii-Planul Schuman-ministru de afaceri exerne
din Franta;
-este motivul pentru care ziua de 9 mai a dobandit 3 semnificatii istorice:

-9 mai 1950-ziua Europei;

-9mai 1945-ziua Victoriei;

-9 mai 1977-ziua Independentei de stat a Romaniei;

-planul Schuman nu producea efecte juridice si avea doar rolul de a orienta conduita
subiectelor de drept carora li se adresa; din aceste considerente, la plan adera pe langa
Franta si Germania alte 4 state: Italia si Benelux;
-cele 6 state fondatoare au semnat in data de 18 aprilie 1951 la Paris tratatul de instituire
a comunitatii europene;
-a intrat in vigoare in data de 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani;
-23 iulie 2002-tratatul si-a incetat efectele-> prima comunitate europeana si-a incetat
existent;
- in 1956 politicianul Belgian Paul Hengry Spaak a elaborat raportul cu privire la infiintarea a
inca 2 comunitati europene:

CEE-Comunitatea Economica Europeana

CEEA/Euratom-Comunitatea Europeana a Energiei Atomice

Raportul Spaak in mod similar planului Schuman genera efecte juridice; de aceea, aceleasi 6
state fondatoare CECO au semnat de data aceasta la Roma tratatele de instituire a celor 2
comunitati europene CEE si CEEA-25 martie 1957;
-au intrat in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata;
-cea mai noua modificare-> 2007-tratatul de la Lisabona;
-pentru a exista si pentru a functiona, cele 3 comunitati europene au infiintat institutii proprii
in 4 mari domenii:

Decisional;
Executiv;
Controlului politic;

Jurisdictional;

-institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul definirii lor de
institutiile infiintate prin tratatul de la Paris;
-institutiile infiintate prin tratatele de la Roma se simplifica si se uniformizeaza sub aspectul
denumirii lor;
-din motive de coerenta si celeritate, instituiile similar din cadrul celor 3 comunitati europene
au fuzionat dand nastere unor institutii unice-comune pentru cele 3 comunitati europene;
-institutiile nou rezultate duc la indeplinirea de atributii/competente inscrise in toate cele 3
tratate instituite;
-fuziunea s-a realizat treptat, gradual cu institutiile jurisdictionale;
-a continuat in 1960 cu institutiile controlului politic si s-a desavarsit in anul 1965 prin tratatul
de la Bruxelles-tratatul de fuziune, de instituire a unei comisii unice si a unui consiliu unic,
tratat ce a intrat in vigoare in 1967;

Extinderea Comunitatilor Europene/Uniunii Europene

Dezvoltarea constructiei Europene

dimensiune calitativa->perfectionarea institutiilor comunitare si a constructiei

comunitare in general

dimensiunea cantitativa

-reuneste 3 etape distincte:

1. Crize si esecuri
2. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor;
3. Texte de drept pozitiv ce au rolul de a revizui/dezvolta prevederile initiale ale
tratatelor de instituire;

1. Crize si esecuri
-in evolutia constructiei comunitatre au fost inregistrate mai multe crize si esecuri;
-retine atentia criza provocata de criza scaunului gol practicata de catre Franta-iulie 1965;
-ianuarie 1966-> Franta nu mai participa la reuniunile de consiliu pentru adoptarea deciziilor;
-aceasta criza a fost depasita prin compromisul de la Luxemburg;
2. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor;
-ca si crizele, si reflectiile au fost numeroase;
-acestea au caracter abstract-nu tin,nu leaga, nu obliga- au rolul de a orienta conduit
subiectelor de drept carora li se adreseaza;
-dobandesc forma si continutul informarilor, dezbaterilor, planurilor;

-uneori au caracter prealabil adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie(planul Schuman)

3. Texte de drept pozitiv ce au rolul de a revizui/dezvolta prevederile initiale ale

tratatelor de instituire;
-drept pozitiv= drept scris in vigoare la un moment dat;
-Tratatul de la Bruxelles 1965 a intrat in vigoare in 1967
-tratatul de fuziune sau tratatul de instituire a unei comisii unice, a unui consiliu unic;
-modificarile intervenite in materie financiara, succesiv, in anii 1970-1975 (aparitia comisarilor
pentru conturi si a consilierilor pentru conturi, care se gasesc la originile curtii de conturi din
zilele noastre)
Actul unic European din 1986-1987(vig.)
-Tratatul de la Maastricht din 1992, intrat in vigoare in 1993;
Tratatul de la Amsterdam din 1997, intrat in vigoare in 1999;
Tratatul de la Nisa din 2001, intrat in vigoare in 2003;
Tratatul de la Lisabona din 2007, intrat in vigoare in 2009;
Tratatele de aderare ale statelor la comunitatile Europene/la U.E.

Dimensiunea cantitata prin extinderea/largirea comunitatii Europene prin aderarea

statelor
-Comunitatile Europene/U.E. au evoluat de la cele 6 state fondatoare gradual la cele
9,10,12,15,25,27,28 de state cate Numara U.E. in present;
-incepand cu prima etapa a constructiei Euopene si pana in prezent, au fost inregistrate doar
cereri de aderare;
-nu a fost inregistrata nicio solicitare de renuntare la statutul de stat membru al uniunii;
-cu toate acestea ex-Norvegia, a refuzat de 2 ori prin referendum aderarea la U.E.;
-cel de-al doilea refuz a intervenit in toamna anului 1994, chiar in conditiile in care in
primavara aceluiasi an s-a ajuns la un compromis cunoscut sub denumirea de compromisul
de la Oslo, respectiv compromisul pestelui (explorarea si exploatarea resurselor
pescicole);
-statelor membre li se adauga statele candidate, statele asociate si statele potential
candidate(Balcani-Bosnia Hertegovina, Muntenegru,Kosovo,Serbia,Macedonia);

Ordinea juridica a Uniunii Europene

Izvoarele (dreptul U.E./sistem normativ)
-date fiind diversitatea si complexitatea normelor care formeaza dreptul Uniunii Europene in
doctrina si practica domeniului au fost identificate mai multe domenii de
sistematizare/ierarhizare a acestor norme;

-criteriul care ne retine atentia este cel al fortei juridice;

-potrivit acestui criteriu, exista 5 categorii de izvoare:
1. Primare/principale
2. Derivate/secundare
3. Acordurile internationale
4. Complementare
5. Nescrise
1.Izvoarele primare,originale
=similar constitutiilor din dreptul intern;
-au forta juridica fundamentala;
-de la acestea nu se poate delega decat prin intermediul unor norme cu forta juridica similara;
-sunt dictate si adoptate de catre state cade dret international in temeiul suveranitatii de
care acestea dispun
2 categorii:

Tratatele de instituire ale Comunitatii Europene

Tratatele modificatoare

Tratalele de instituire a Comunitatii Europenen a carbunelui si otelului semnat de catre

cele 6 state fondatoare (Germania, Italia, Franta+tarile Benelux) la Paris la 18 aprilie 1951;
-intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani, motiv pentru care la 23 iulie
2002 tratatul si-a incetat existent;
Tratatele de instituire ale Comunitatii Economiei Europene si a Comunitatii Europene a
Energiei Atomice (EURATOM) semnate de catre aceleasi 6 state fondatoare (CECA) la Roma
la25 martie 1957; intrate in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata;
-este motivul pentru care cele 2 tratate nu si-au incetat niciodata efectele, ci au fost
permanent modificate prin tratatul de la Lisabona;

2. Izvoarele derivate
-editate si adoptate de catre institutiile Uniunii Europene;
- in existenta si functionarea lor sunt similar legilor din dreptul intern;
-caracterul derivate este determinat de necesitatea conformitatii lor cu izvoare primare;(se
numesc si izvoare secundarea din motive care tin raportarea lor la izvoarele primare)
-prin izvoarele derivate nu se poate deroga de la prevederile izvoarelor primare;
-acestea sunt: regulamentul,directiva, decizia, recomandarea si avizul;
REGULAMENTUL
-similar legii din mediul intern;

-opereaza prin generalizare;

-se aplica cu incepere din a 20-a zi de la data publicarii in JOUE-Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene) sau de la data inscrisa in continutul sau;
-este obligatoriu pentru subiectul de drept intern din statele membre;
-orice aplicare incomplete este interzisa-> regulamentul este o norma si de rezultat si de
mijoalce (oblige.atat in ce priveste rezultatele de atins cat si in ce priveste mijloacele
folosite in acest sens)
-pe cale de consecinta, regulamentul este direct operabil in ordinea juridical interna, adica
acesta nu se traspune;
DIRECTIVA
-urmeaza legii-cadru completata cu decrete de operare;
-aceasta este mai flexibila fata de regulament pentru ca: 1) ca regula generala, directive este
obligatorie numai pentru subiectul de drept intern din anumite state member pe cale de
exceptie, aceasta se poate adresa si subiectului de drpet intern din toate statele member, dar
cand se intampla acest lucru precizeaza in continutul sau; 2) directive este doar o norma de
rezultat, nu si de mijloace, spre deosebire de regulament; directive nu este o norma de
directa aplicare, ci ea se transpune in ordinea juridical interna;
-poate produce efecte directe;
DECIZIA-obligatorie pentru subiectul de drpet intern, prcis determinate (pentru
-din primul punct de vedere, decizia, asemanator directivei si spre deosebire de regulament,
este obligatorie numai pentru subiectul de drept intern din anumite state membre;
- din cel de-al doilea punct de vedere, decizia, asemanator regulamentului, spre deosebire de
directiva, este obligatorie atat cu privire la rezultat , cat si cu privire la mijloace=> decizia nu
se transpune in ordinea juridica interna, ci este de directa operare, asemanator
regulamentului, spre deosebire de directiva;

Institutiile Uniunii Europene

Parlamentul European
Alegerea membrilor Parlamentului European si statutul acestora
-principiul votului unic; statele membre isi elaboreaza propriile reguli de exercitare a
dreptului de vot;
-nimeni nu poate vota mai mult de o singura data la alegerile pentru Parlamentul European;
-18 ani este vasrta de la care orice resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene isi
poate exrcita dreptul de vot; varsta minima pt a fi eligibil difera de la un stat la altul;
-mandatul unui europarlamentar este de 5 ani; acesta poate inceta inainte de termen prin
demisie, deces sau demitere;
-fiecare membru al Parlamentului European are obligatia dup ace alegerea sa a fost notificata
Parlamentului, sa declare, in scris, inainte de a participa la lucrarile parlamentare, ca nu
detine nicio functie incompatibila cu cea de membru al Parlamentului European;

-potrivit art. 9 din Statut, deputatii beneficiaza de o indemnizatie;

-in cazul in care un deputat tulbura buna desfasurare a sedintei poate fi sanctionat prin
retragerea dreptului la cuvant, ajungandu-se pana la excluderea sa din sala pt tot restul
sedintei;
-pe durata sesiunilor Parlamentului, membrii acestuia beneficiaza, pe teritoriul statului lor, de
imunitatile acordate membrilor parlamentului tarii lor, iar pe teritoriul oricarui alt stat
membru, de imunitate fata de orice masura de detentie si alte proceduri;

Organizarea si functionarea Parlamentului European

Parlamentul European cuprinde:

Un Briou

Conferinta presedintilor;

Comisii;

Grupuri politice parlamentare;

-Presedintele Parlamentului, cei 14 vicepresedinti si cei 5 chestori sunt alesi de Parlament prin
scrutin secret, pentru o perioada de 2 ani si jumatate=>ei formeaza biroul, in cadrul caruia
cei 5 chestori au un drept de vot consultative;
-Conferinta este compusa din presedintele Parlamentului si din presedintii grupurilor politice
parlamentare; presedintele este cel care se ocupa de totalitatea activitatilor Parlamentului si a
organelor sale, prezideaza sesiunile plenare, reprezinta institutia si exercita prerogative in
cadrul procedurii bugetare;
-parlamentul infiinteaza comisii permanente; comisiile pregatesc lucrarile
Parlamentului,elaboreaza rapoarte si mentin legatura cu Comisia si Consiliul in intervalul
dintre sesiuni;
-membrii Parlamentului pot sa se organizeze in grupuri politice, pe baza afinitatilor politice,
dar exista si deputati neinscrisi; numarul minim necesar de deputati pentru a constitui un
grup politic este de 25; un deputat poate apartine unui singur grup politic;
-durata mandatului unui europarlamentar este de 5 ani;Parlamentul poate fi convocat, cu titlu
exceptional, la cererea majoritatii membrilor sai sau a Consiliului ori a Comisiei sau la cererea
unei treimi dintre membrii sai;
-dezbaterile Parlamentului sunt publice;
Rolul Parlamentului European
-Parlamentul European exercita un rol consultativ in elaborarea actelor juridice ale UE si nu
are deci, putere legislativa deplina in sistemul Uniunii;
-format din 750 de membri +presedintele;
-membrii Parlamentului European sunt alesi prin vot universal, direct, liber si secret pentru un
mandat de 5 ani;

Consiliul European
-spre deosebire de Consiliu, acesta nu exercita functii legislative;
-Presedintele Consiliului European nu poate exercita un mandat national;
-atributii:

prezideaza si impulsioneaza lucrarile CE;

actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European;

reprezinta pe plan extern, Uniunea Europeana in problemele referitoare la politica

externa si de securitate comuna;

-CE se intruneste de 2 ori pe semestru la convocarea presedintelui sau;

Consiliul
delimitari conceptuale: Consiliul European vs Consiliul
a)criteriul aparitiei:
-CE a aparut pe cale neconventionala, prin intalnirirle de varf ale sefilor de stat si govern;
-C. a aparut pe cale conventionala, fiind infiintat prin Tratatele instituind Comunitatile
Europene;
b)criteriul componentei:
-CE. Este formatmata din sefi de stat si/sau de govern ai statelor member ale Uniunii
Europene;presedintele CE; la intrunirile sale participa si Inaltul Reprezentat al Uniunii pt
afaceri externe si politica de securitate;
-C este format , pe de o parte, din ministrii afacerilor externe si, pe de alta parte, si din
ministrii de resort;
c)criteriul atributiilor indeplinite:
-CE este o institutie avand character politic;
-C este legislativul Uniunii Europene;

Componenta Consiliului
-De la 1 ian 2007,C. este compus din 27 de membri;
-compus din cate 1 reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat memebru, imputernicit sa
angajeze guvernul statului memebru pe care il reprezinta sis a exercite dreptul de vot;
Functionarea Consiliului
-ridica, in principal, problema exercitarii presedintiei, a modului de deliberare si a organelor
auxiliare;

-Presedintita Consiliului este asigurata pe o prioada de 18 luni, de grupuri prestabilite de 3

state memebre;
-Presedintia C. este asiguarata de reprezentantii statelor membre in cadrul C dupa un sistem
de rotatie egal;
-reguli complexe cu privire la dreptul de veto: 3 modalitati de a vota:
a)majoritatea simpla-acest vot nu este solicitat decat in cazurile limita;
b)majoritatea calificata-modalitatea cea mai frecvent prevazuta, devenind regula;
c)unanimitatea-votul in unanimitate confera fiecarui stat un drept de veto;
Organele auxiliare
Atributii
-definite de catre Tratatele Uniunii Europene:
-impreuna cu Parlamentul European, Consiliul exercita functiile legislativa si bugetara;
exercita functii de definire a politicilor si de coordonare, in conformitate cu conditiile
prevazute in tratate;
-Consiliul este vazut in UE ca legiutor, detinand puterea de decizie
-coordoneata politicile economice si sociale ale statelor member in interiorul zonei Euro;
Comisia Europeana
Componenta si statutul membrilor
-membrii comisiei sunt alesi dintre resortisantii statelor membre in conf cu un sistem de
rotatie strict egal intre statele mebre->reflecta diversitatea demografica si geografica a
tuturor statelor membre;
-membrii comisiei sunt alesi in functie de competentele lor generale si de angajamentul lor
fata de ideea europeana;
-acestia se abtin de la orice act icompatibil cu functiile lor sau indeplinirea sarcinilor lor;
->fiecare stat memebru se angajeaza sa respecte acest principiu sis a nu incerce sa
influenteze membrii Comisiei in indepliniea acestora;
-mandatul membrilor Comisie este de 5 ani-poate inceta in urmat situatii:

Implinirea termenului

Motiunea de cenzura a Parlamentului

Demisia voluntara

Demiterea din oficiu

Decesul

Organizarea si functionarea Comisiei

-membrii Comisiei sunt responsabili de portofoliile care cuprind sectoare ce nu corespund

in mod exact articularii serviciilor administrative si a caror repartizare se schimba la fiecare
reinnoire in functie de evolutia problemelor si de cautarea echilibrului;
-fiecare comisar este asistat de un cabinet condus de un sef de cabinet si compus din
consilieri
Rolul Comisiei
-promoveaza interesul general al Uniunii, adoptand masurile necesare in acest scop, asigura
aplicarea tratatelor, precum si a masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora;
-supravegheaza sub controlul Curtii de Justitie a UE, modul in care statele membre aplica
dreptul Uniunii;
-executa bugetul si gestioneaza programele;
-exercita functii de coordonare, de executare si de administrare;

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Curtea de Justitie a UE cuprinde:

Curtea de Justitie
Tribunalul
Tribunalele specializate

1)Curtea de Justite
Structura si statutul membrilor Curtii
de Justitie
-compusa din judecatori si avocati
generali;
-acestia sunt numiti de comun accord pt
o perioada de 6 ani de catre guvernele
statelor membre; mandatul poate fi
reinnoit->stabilitatea curtii;
-Curtea este compusa din 27 de
judecatori si 8 avocati;
-functiile de judecator si de avocat sunt
incompatibile cu orice functie politica
sau administrativa ori cu o alta

activitate profesionala, remunerate sau

nu;
-acestia beneficiaza de imunitate de
jurisdictie, chiar si dupa incetarea
functiei lor;
-acestia au obligatia de a-si stabili
resedinta in orasul in care Curtea de
justitie isi are sediul;
-judecatorii desemneaza dintre ei, prin
vot secret, presedintele Curtii de
justitie-,mandat de 3 ani, care poate fi
reinnoit;
Grefierul Curtii este ales prin vot
secret-6ani-mandatul poate fi reinnoit;

este obligat sa depunsa jurmantul in

fata Curtii-isi va exercita atributiile cu
toata impartialitatea si nu va divulga
secretul dezbaterilor;
Organizarea si functionarea Curtii
de Justitie
Curtea de Justititie de la Luxemburg
lucreaza in Camere, formate din3-5
judecatori si in Marea Camera, formata
din 13 judecatori;
-curtea se intruneste in Marea Camera
la cererea unui stat membru sau a unei
institutii a Uniunii, care este parte in
process;
-Curtea poate delibera valabil numai in
prezenta unui nr impar de judecatori;
cand nr judecatorilor este par,
judecatorul cu vechimea cea mai mica
se va abtine sa participle la deliberari;
-deliberarile sunt strict
secrete;deliberarile Curtii si ale
Camerelor au loc sub forma asa-numitei
Camere de Consiliu;
2)Competenta Tribunalului
-are competenta sa judece in prima
instanta toate actiunile directe, cu
exceptia celor atribuite unui tribunal
specializat sau a celor rezervate prin
statut Curtii de Justitie;
-tribunalul functioneaza si ca instanta de
recurs impotriva deciziilor luate de
camerele jurisdictionale;
-are competenta sa judece trimiteri
preliminare in domenii specifice stabilite
de Statut;
-poate judeca actiunile formulate
impotriva Tribunalelor specializate;

3)Tribunalul Functiei Publice

(Tribunalul specializat)
-aceasta noua jurisdictie specializata are
competenta de a statua cu privire la
recursurile legate de contenciosul
functiei publice;

-TFP exercita in prima instant,

competentele pentru a decide cu privire
la litigiile intre Comunitati si agentii sai;
-TFP are in component 7 judecatori, alesi
pt o perioada de 6 ani-cu posibilitatea
reinoirii mandatului;
-judecatorii sunt numiti de catre
Consiliul UE;
-orice persoana care are cetatenia unui
stat memru al UE poate sa-si prezinte
candidatura;