,

"tr;.

...

;3

4DIPo'
7

II

:1.

Of,

,t

,,,,

ij

...* ,,,4011'
.

al'
ho

L.

VW :amp':

.5=

Ii

'116.104.94,0
g

a.

sie.r.-4.-----.A
,.....'.

tA g,tc"--"Nlel'
A

t%

g.

,4

ife

.c.

A'

,',0

:t.

44

Igqk
0 it eit.

www.dacoromanica.ro

9.
r

5.

16

3
.4N

TEODOR Y. fAcAPAN

X--

CARTEA DE AUR
SAU

LUPTELE POLITICE-NATIONALE
ALE ROMANILOR
DE SUB COROANA UNGARA.

VOLUMUL IV.

M.,
SIBIIU.
TIPOGRAPIA liENRIC MELTZER.
1906.

www.dacoromanica.ro

Of

c\MOMI/A01,,,'

luNdubdebegleoil 7 tub 46P fvof 4tV7 O% 4%A% O.% 0, 0,7 11 Off d','N itnf
(14 cio
40 4040 %NO 40 40 %HP in, %NO 4 Jo 4041P %NO
fiv, INV WO VIP

0ee0ee0,e0ee0ee0eehehehehe0 Wih eh eh /0%.

Prefata.
Depun in marine binevoitoriului cetitor volumul IV
din Cartea de Aur.
Cu volumul acesta am ajuns la adevaratul scop pe

care '1-am avut in vedere atunci, and m'am gndit la

editarea publicatiunii mele. Se pornise adeca inainte cu

vre-o zece ani discutie vie in presa noastra, dad, e bine
se ramanem i mai departe pe MO politica de pasivitate,
pe care o inaugurasera fruntaF.,;ii poporului roman, intaiu

pentru Ardeal, apoi pentru intreaga Cara, on e mai ducatoare la scop politica de activitate, intrarea noastra in
parlamentul tarii ? Voiam deci se arat celor chemati sa dee
directie politicei romaneti, ca politica de activitate am
facut not ,si in trecut, politica buna i energica, dar' n'am
ajuns la resultat multamitor, ,9,ti tocmai din acest motiv a
fost schimbata tactica, i fn locul activitatii a fost decretata
resistenia j5asiv &.

De atunci situatia s'a schimbat. Adunarea electorala

romana din 10 Ianuarie 19(0, tinuta in Sibiiu, a decretat
abandonarea pasivitatii i intrara nohstra in luptele electorate pe intreaga linie. Astazi chestia activitatii i a pasivitatii nu se mai discuta, ea e resolvata. Si fiind-ca s'a
resolvat cu invoire comuna, se zicem ca, e bine resolvata.
Deputatii nostri, trimisi in parlamentul tariff, putini la nurnar,
dar' insufletiti de sfintenia si dreptatea causei pe care o
apara in diets, ii fac datorinta, cu priceperea i energia
inaintailor tor, ale caror vorbiri temeinice vin publicate in

volumul de fata at cartii mele. Eu insa ma tern, a cu

www.dacoromanica.ro

IV

acelasi resultat negativ. Pentru-a, punctul de neinteleaere

dintre not i detinatorii de astazi ai puterii de stat din'

regatul ungar e pentru acum Inca de nedelaturat. Noi

cerem recunoasterea noastra, ca factor in stat, ca popor

alcatuitor de stat, recunoasterea individualitaii noastre
nationale, ear' politica maghiara n'a recunoscut In trecut,
nu recunoate astazi, i nu va recunoate Meg, multa vreme

cleat numai o singura natiune din care e compus statul

ungar, naliunea maghiard.
Prin aceasta nu vreau se condamn politica de activitate. Ea poate s ne aduca bune servicii. Cel mai mare
e acela, a face cunoscute lumii intregi dorintele si durerile
noastre, fiind-ca glasul deputatilor nostri strabate pretutindenea, chiar i in locuri pe unde pans acuma poate a nu.
ni-se ctia de name, on ne era uitat numele.
In volumul de fata al cartii mele cetitorul va gAsi
publicate toate vorbirile deputatilor romani pe cari 'i-am
avut in diets in sesiunea parlamentara din anii 1865 -1868.
A fost prima sesiune parlamentara in era constitutionala!
Vorbirile sunt luate toate din ziarul dietei, i sunt date in
traducere romaneasca dupa notele stenografice, luate in diets.
0 spun aceasta aici, fiind-ca in carte, la vorbirile deputatilor rostite in parlament, n'am indicat isvorul de undo

swat luate, pentru a evita multele repetitii. La celelalte

acte i documente, cuprinse in volumul de fatal se face
insa provocare la isvorul din care sunt imprumutate.
Greeli de $ipar se vor fi strecurat si in volumul de
fatk. poate i greeli de condeiu, dar' cred ca numai de
acelea, pe can indulgentul cetitor le va pute descoperl
singur,

i cu bunavointa, pe care eu 'i-o cer, le va i

indrepta singur.

Sibii u, 20 Octomvrie 1906.

Teodor Y Pdcdtian.

www.dacoromanica.ro

9
1

Diet ungara din 1Dega.

1865-1868.

www.dacoromanica.ro

C.)

.0fr .0

Oth

Ofr .0* okOk oko'.kokOb, 0.k.

000k

of0:,t.

V_WWW.VVVVVM_VVVV.VV-VVV-V
40'404. 40. 40440a

f'd40

Aleperile pentru dieta unpar6.

lbsurile au fost 1uate din wane, pentru-ca alegerile
de deputati pentru dicta ungara din Pesta, convocata pe
10 Decemvrie 1865, sa, fie efectuite si terminate pana la
ziva deschiderii dietei, asa cum se ordonase in rescriptele
imparate0i, publicate in volumul HT al cArtii acesteia, pagina 763. S'au si terminat, cu putine 'esceptiuni, in toate
cercurile electorale din Ungaria si Banat, caci Transilvania,
cum stim, abia mai tarziu a primit j5ermisiune sa trimita
deputati la dieta din Pesta, ca sa fie de fata la Incoronarea
Monarchului.

Maghiarii au intrat cu multa voe In luptele electorale,

(stiau ca numai bine au sti le aduca) si alegerile au decurs
In cercurile lor, pretutindenea, dupa obicelul arii, cu sgomot,
cu amenintari, cu mituiri, escese si abusuri, ba si cu ciocniri
si varsari de sange.

Au intrat si Romanii cu toata nadejdea in luptele

electorale, pretutindenea unde erau acasa, dar' nu pretutindenea an putut s5, iase Invingatori cu candidatii for natio-,
nali, pentru-ca Maghiarii, cari pana aci se laudau, ca in
fortareata constitutiei tarii vor face loc si pentru Romani
si celelalte nationalitati nemaghiare, au pus candidati maghiari, on Romani de dubioasa atitudine politica, chiar si

In cercuri curate romanesti, cautand s-'i scoata alesi cu

mijloace nu prea alese, numai pentru-ca numarul deputatilor nationali romani din dieta sa, fie redus la minimul
posibil.

Cu toate acestea, Romanii din Ungaria si Banat au

pus mana la alegerile pentru dieta ungara din 1865 pc,
1.42

www.dacoromanica.ro

24 mandate, ai an trimis la dieta 24 deputati, luati, cu

putine esceptiuni, dintre cei mai buni Iii ai natiunei romane

din zilele acelea. Nu erau multi, dar' nu erau nici putini.

0 causa sfanta si dreapta o pot Linea la inaltimea cuvenita
gi oameni mai putini, data sunt harnici, energici si de
omenie, pe Grand cei netrebnici, cei ce vAneaza interese particularei cat de multi sh fie, o vor compromite numai,

a vor trada

si o vor vinde. De eventualitatea aceasta

din urma n'aveau sa se teama Romanii din Ungaria si
"Banat, pentru-ca Increderea si-au fost pus-o in barbati
integri In toata privinta, In puteri probate si destoinice

nationale.

Dupa publicarea rescriptelor preainalte din 25 Dec.

1865, prin cari li-se .permitea si Ardelenilor sa intre in
dieta de incoronare dela Pesta, s'au inceput apoi si in cercurile electorale din TranSilvania pregatirile pentru efectuirea

alegerilor. De astadata 41egerile aveau s se faca pe basa

legii electorale din 1848, votata de dieta din Cluj. 0 lege,
care pentru Romftni nu era de lac favorabila, si foarte
slabe prospecte le punea in vedere. Cu Coate acestea, au
intrat si ei in luptele electorale. Dar' au Intrat In virtejul
alegerilor cu anumite reserve, tot asa cum reserve si-au fost
impus si Sasii. Si unii si altii ziceau.: Mergem la urna,
pentru-ca. Monarchul ne chiama si nu voim sa ni-se spunk,
ca am denega Domnitoriului nostru ascultarea si omagiala
supunere cu care 'i suntem datori ; si mergem, pentru-ca
suntem chemati ca oasficti la actul de Incoronare a Monarchului nostru. Dar din pasul ce-'l facem nu voim s se
formuleze vre-o renuntare la autonomic lard noastre Transilvania, ;ti la legile ei, aduse pe tale constitutionala, din
partea dietei din Sibiiu.
In municipii si in comune s'au luat pretutindenea hotariri In Intelesul acesta, din partea Romanilor si din partea
Sasilor, un fel de protest, numit pe atunci, in termin mai
dornol, reservaliune.

Pentru-ca s se poata ti, cam de ce cuprins erau

aceste declaratiuni de protestare, reproduc una, pe a Brasovenilor, data la -protocol in fedinta. din 29 Ianuarie 1866
a consiliului comunal de acolo. Era urmatoarea :
www.dacoromanica.ro

)4rdealul nu recunoayte a'letei Ungariei putere legislative

pence sine, ci se bucurii dupd clreptul seu de stat de dieta sa proprie, coordinat& cu a Ungariei. Asa not subscriSii, ca fii ai nalinnet romdne, care fine tare resolut la autonomia Transilvaniei,
garantat& prin legile din anii 1863 4, suntem de parere, ca ale,erea de deputafi transilvaneni fientru dieta din Pesta n'are toe,
cu ateit mai pufin pe basa art. II de lege din 1848, care kveste
in fa/d principiul egalei indrefitafiri politice nationale, sancfionat
de Maiestatea Sa prin legile dietei din Sibiiu, dela anii 1863 4.
Consia'erdnd insa, ca Transilvania sd chiamd la Pesta numai
ca la a diet& pentru incoronarea prealnduratului nostru imparat,
rege si mare firincipe, ca domnitor comun: asa subscrisii membri
romdni ai acestei comune vor cozzlzzera la esecutarea alegerilor
de depute**, ins& numai cu gdndul la acele pasage din preautialtul
rescript din 25 Decemvrie 1865, prin cari s'a garantat preagralios

din nou validitatea legilor Transilvaniei, urmate pcind acuma,

prin urmare ,ci a celor din and 1863/4, si prin cari art. I de
lege din 1848 s'a declarat de neobligdtor fientru Transilvania, in
si aceasta Inca singur numai din reverinid si
cuprinsul lui,
alipire omagiald neclatitd cats preainalta persoana a M. Sale
ces. -reg. apostolice. Premitem ins& totodatd solemnel, cd prin actul

de alegere nu voim nici decum a recunoaste validitatea acum

pomenieului articol, ci protesteinz a priori in contra on -carei afirmafiuni, ca-si-ceind subscriiii ar fl volt prin alegerea de deputafi
fientru dieta de mcoronare dela Pesta se esecute uniunea Transilvaniei cu Ungaria, declarand mai incolo solemnel, cei aim numitul
art. II de lege din 1848, in sensul cdruia s'a demarta'at efectuirea
alegerilor, it privim singur numai de un emis prealnalt, care nu
din legile anului 1848, ci singur ,ci numai din preainaltele rescripte rege,sli din 25 Decemvrie 1865 si Ianuarie 1866 41 trage
j5uterea sa obligifloare, pentru actul alegerilor, pe cat adeca nu se
afid in colisiune cu legile Ardealului din 186314. Protestam in
fine totdeodatcl cu toata solemnitatea in contra on -cdrei consecvente,

ce s'ar incerca a se deduce din aceasta participare, care ar preludeca apoi nestirbitei autonomii a Transilvaniei si 1 Ardor dietale
din and 1863/4. Brasov, in 29 Ianuarie 1866. Refiresentanfii -romdni din comunitate: Dimitrie Nicolau m. p., Apostol Eustachiu

Pop m. p.,. Nicolae Gaitanaliu m. p.

*)

*) Din a Telegraful Romans, anul 1866, numarul 7,

www.dacoromanica.ro

Au fost insa ci de aceia intre Roma,nii ardeleni, cari

n'au voit a mearga la alegere, gi nici n'au mers, bunaOkra, cei din scaunul Saktei, cari s'au pus in j5asivitate
fats de alegerile pentru. dieta din Pesta, motivandu-'0 atitudinea cu cele cuprinse in urmatoarea declaraliune, trimia
comisiunei electorale a cercului Sibiiu:
Romani din scaunul Scl liftei nu pot lua parte la alegerea
deputatilor pentru dieta de fats din Pesta, din urmatoarele motive :
1. Locuitorii scaunelor Saligte gi Talmaciu stau numai sub administratiunea scaunului Sibiiu, sunt insh eschigi en totul dela folosirea
drepturilor politice gi municipale, nu sunt representati in adunarea

scaunalii, nu iau parte la alegerea deputatilor pentru universitatea

saseasca, i nu gtiu aadara cum gi dupa care lege sunt alaturati
asta data la scaunul Sibiiului.
2. Transilvania este Cara autonoma, cu dieta ei proprie, caci
pana acum nu s'a subordonat Ungariei, nici nu s'a unit cu aceasta.
Articolul de lege II din anul 1848. facut prin terorism gi machinatiuni in timpul revolutiunei, in contrazicere cu legea fundamentala
de stat a Transilvaniei, protestat de toata natiunea romana gi desaprobat
de natiunea sasasea, stir, in contrazicere cu principiul egalei indrep-

tafri politice nationale, en principiul dreptei representatiuni a tuturor

elaselor de popor in, diete, nu are putere Morala de viata. nu este
lege perfecta, fiind-ca n'a trecut prin toate fasele legislatiunii, gi
din causa aceasta n'a lost nici-odata gi nu este nici astazi lege obligatoare pentru Transilvania,
gi chiar eand acela ar fi fost lege

obligatoare, acum ar fi gters prin legile valide ale dietei din anul
1863/4, ar fi gters gi anulat prin M. Sa, care a sanetionat aceste
legi, gi care cu toata ocasiunea s'a indurat a declara, ea nu poate
recunoagte acest articol de lege de valid, obligator gi folositor.
3., Noi n'am lust parte la alegerile adunarii din Cluj dela 1865,
pe care noi nu o puteam recunoagte de legala gi care tocmai a esoperat chemarea Ardelenilor la Pesta.

4. Nu voim sa eugete on presupuna cineva, ca noi am fi reeunoscut de fapt uniunea Transilvaniei cu Ungaria.
5. Suntem convingi, ca retinerea Romanilor dela alegerea deputatilor pentru dieta din Pesta, gi cu deosebire retinerea Romanilor
din scaunul Sibiiului, cari la dieta transilvana din anul 1863/4
erau representati prin trei deputati roman (Segifte, Tdlmaciu gi
Rafinari), ear' la adunarea din Cluj dela 1865, gi apoi astazi, la
www.dacoromanica.ro

dieta din Pesta, chiar voind sri aleaga, nu pot reusi nici batra en
un deputat,
nu se va privi ca act de neomagialitate, fiind-ca eredinta Romani lor catra tron si patrie este destul de cunoseuta.
Ne rugAm asadara, ca laudabila eomisiune eleetorala sa binevoiaseA a aduce aceasta deelaratiune a noastra la preainalta cunostinta a M. Sale preainduratului nostru ImpArat si mare principe,
caruia totdeauna vom ramane cu omagialitate credinciosi i supusi.
Sdk le, 1 Martie 1866. In numele tutaror alegAtorilor din scaunul
SAliste (urmeazil. subscrierile)." *)
ai

Cam in intelesul declaratiunilor reservalionale Inaintase

universitatea sgsasca. din Sibiiu, In 3 Martie 1866, o nou5,

representatiune la preaInaltul lot, primind atAt la aceasta,

cat F,si la cea din anul premergator,
6 Noeinvrie
5,
dela
ela cancelaria aulica urmAtorul raspuns caracteristic :
Maiestalea Sa ces. reg. afiostolicd, dufid cufirinsul preagra-

liosului aulograf din 19 Afirilie a. c. s'a indurat a aga cu reprobal e din representaliunea universitd/ii najfionale sdsefti din
6 Noemvrie 1865, in causa dietei convocande grin fireagraflosul
rescrifit dela r Sefitemvrie 1865, cu stop de a se reveda art. I de
lege din 1848, tratator despre uniunea Transilvaniei cu Ungaria,
in libera cetate reg. a Clujului, precum 4.i din cea din 3 Martie 1866,

cu firivire la conceasa trimitere de defiuta/i la diela larii ungurefti, ca universitatea national& sdseasca, fdrii de -imputernicire a
tras 4'i as Efel de obiecte in cercul consulteirilor sale, grin a cdror
fiertraclare a trecut presto cercul ei de activitate, determinal
grin lege.
Maiestatea Sa ces. reg. afiostolicd afadard s'a indurat prea-

gratios a declare de ford fadrepatire decisiunile aduce cu ocasiunea desbaterilor universit& /ii nafiunii siisefti,
mile subfternute fie basa acelora ca lipsite de

representatiu-

oil-ce putele

de (1104 fi nevalide, demandand, ca acelea sii se resfiingd, ear'

aceasta preainaltd declara /iune sii se aducd fie calea regescului
guvern la valoare.
De altmintrelea, de oare-ce M. Sa ces. reg. apostolica s'a indurat fireagratios a asigura na /iunei seisesti suslinerea inslituliunilor ei legitime, precum fiositiunea ei de drefil, se indura M. Sa
a aftefita dela loialitatea cea documental& ,s.i recunoscuta din ye*) Din 3 Telegraful Rotating, auul 1866, nr. 19.

www.dacoromanica.ro

chime a nafiunei siisefti, ca se spriiineaseii cu incredere ordina-

tiunile pdrintefti ale M. Sale, indrefitale asupra reguldrii referinielor firivitcare la dreptul de stat al marelui principat al
Transilvaniei.

Desfire care reg. guvern,

in urma raportului seu din 6
Decemvrie 1865 fi 25 Mantic, 1866 Nrul 7504 fie lang-ii care s'a
subfternut representaliunea universitiiiii din 3 Martie 2866,
se
incuno,sliinteazii cu aces indigitare, ca se fact cunoscut universitdiii nalionale sosefli cufirinsul fireainaltului aulograf amintit, fi
in inielesul preainaltei demanddri sd poarte grijii, ca voia declared a M. Sale ces. reg. afiostolice RI se dual la indeplinire. Cluj,

21 Aprilie 1866. Conte Haller m. p., Holvdth Istvdn m. p. *)

A fost acesta un avertisment preatnalt, dat Sailor,
pentru-ca sa-1 inteleaga i Romanii din Ardeal, ca cu auto-

nomia Ardealului s'a isprdvit, i ca in chestia aceasta nu

se mai permite nimenui sa fact vorba i sa ridice pretensiuni on proteste.
Resultatul alegerilor a -lost foarte nefavorabil pentru
Romanii ardeleni. in putine cercuri electorale au putut
strabate cu candid* for nationali, din pricina legii electorale dela 1848, pe basa careia s'au &cut alegerile, lege
care trata in mod mater pe Romanii din Ardeal. N'au
putut sa scoata din urna decat numai 14 deputati nationali romani.
Deputatii romani deci, trimii, atat din Ungaria
lanat, cat i din Transilvania, la dieta ungara, cu misiunea
sa apere acolo interesele neamului romanesc din statul ungar,
erau in sesiunea aceasta dietala, convocata pe 10 Dec. 1865
la Pesta, urmatorii:
F,ii

Din Ungaria qi Banat: 1. Yincentiu Babef. 2. Sigismund Borlea. 3. loan Faur de Teiu. 4. Emanuil Gozsdu.
5. Iosif Hodofiu. 6. Georgiu loanoviciu. 7. Demetriu Ionescu. 8. George Ivacicovici. 9. Aureliu Maniu. 10. Andreiu
Medan. 11. Petro Mihdlyi. 12. Andreiu Mocsonyi. 13. Antoniu Mocsonyi. 14. George Mocsonyi. 15. Alesandru Mocsonyi. 16. Sigismund Papfi. 17. Ioan Pap (Beiu). 18. Simeon Pop. 19. Grigorie Pop. 20. Sigismund Pofioviciu.
*) Din a Telegraful Roman., 1866, numirul 35.

www.dacoromanica.ro

9_

Than Popovuiu-Desseanu. 22. Alesandru Roman.

23. Florian Varga. 24. Aloiziu Vlad de Salivte.
Din Transilvania : 1. Than Balomiri. 2. Simeon
Balomiri, 3. Alesandru Boha ,tiel. 4. Iosif Hossu. 5. Than
Moldovan. 6. The Macelariu. 7. Grigorie Moisil. 8. Constantin Paj5falvi. 9. Than Pufcariu. 10. Mateiu Pop de Grid.
11. Dr. Lazar Petcu. 12. Dr. Ioan 1?a,tiu. 13. Dr. Avram
Tincu
14. Than Tulbaf.
Aveam deci in sesiunea aceasta dietalA, 38 deputati
roman in parlamentul tArii, dintre cari Dr. Than Rafiu n'a
1ntrat in dieta, punandu-se pe punctul de vedere, cA, Ardealul autonom n'are ce cauta in dieta din Pesta, dupa-ce
ivi are dieta sa proprie, ear' mandatul lui Grigorie Moisil,
ales in NA,sAud, a fost cassat, pe motivul ca alesul nu vtie
21.

,9,ti

ungurevte.
tati romAni.

Cu scaun vi vot au remas in dieta 36 depu-

Deschiderea dietei.
Deschiderea solemna a dietei ungare s'a fAcut in
14 Decemvrie n. 1865. Membrii casei de sus vi deputatii
camerei s'au intrunit la orele 12 in sala tronulm din palatul regal din Buda, unde Monarchul s'a presentat In
mijlocul for vi le-a cetit mesajul de tron, care a fost primit
cu furtunoase aplause, pentru-ca era tinut inteun ton foarte
favorabil Maghiarilor. La ora unu vi jumAtate dieta a tinut
apoi edinta. Scaunul presidial a fost ocupat de Berndth
Zsigmond, ca cel mai inaintat in etate dintre deputatii intrati
in dieta. in jurul seu au ocupat loc, ca secretari interimali,
cei mai tineri vase deputati, Intre cari se afla vi RomAnul
Petru Mihdlyi.
Presidentul, impresionat de cuprinsul mesajului de tron,

auzit cu o oara mai nainte, a rostit o vorbire de deschidere foarte insufleOtA, accentuand in ea gratia Monarchului,
doveditA prin convocarea acestei diete pe basele legii dela

1848 articolul V, adecA, cu invitarea Ardealului la diet.

Aduce multAmiri vi omagii Regelui vi terminA Cu: traiasca

Regele, traiasca patria!

SA cetevte apoi de nou mesajul de tron, inmAnat presidentului in copie. Era de cuprinsul urmAtor :
www.dacoromanica.ro

- 10 Vaztind adunati in jurul nostru pe dignitarii gi representantii

iubitei noastre Ungaria, Re bucurhm, gi salutandu-'i dorim totodath
a descoperi vointa noastre, care ne-a adus in mijlocul lor, gi a o face
77

cu acea sinceritate, care e neaparath conditiune a increderii litre

domnitor gi popoare.
Venit-am a ineheia aceea ce am inceput, phtruns de sentimentul
datorintelor noastre de domnitoriu, gi in persoanh, va sa zits eu atilt
mai cu efect 'voese sa resfir acele, temeri, sa delhtur acele greuthti,
cari Impedeearl pans acum deslegarea chestiunilor publiee-politico:.

Intre aceste pedeci in prima linie sth contrazicerea ce esista

intre punctele de manecare. De o parte espirarea dreptului, de alts
parte impietrita continuitate de drept, - nu puteau duce la impheh eiune.

Pedeca amintith not ingine o delhturam, alegand ca punct de

plecare o basa de drept imprumutat, recunoscuta in sancliunea prag-maticii. Pe child aceasta lege fundamentals asigurase autonomia legislativh gi administrativh a Ungariei gi a phrtilor adnexe, agezase
totodata unirea nedespartith gi nedesbinata a thrilor gi provintelor de
sub guvernul casei noastre domnitoarer giprin aceasta starea de mare

putere a totalitatii acelora. Si precum not intru acestea aflam marginirea legalh gi rationabila a autonomiei, chiar aga fart reserve recunoagtem indreptatirea ei, intre marginile acestea.
Asemenea dorim, ca sa se sustina neatinse agezhmintele sane

iunii pragmatice relativ la integritatea coroanei unguregti; deci cu

toate ca trebuia sa hum in socotinta faptele intrevenite in deeursul
deceniilor trecute, totugi numerhm intre cele mai de frunte ingrijiri
ale noastre mijlocirea, ca tarile coroanei unguregti sa poata fi representate Inca la aceasta dieta.
Spre acest scop convocarhm dieta marelui nostru principat
Transilvania, ca aceasta sa iee la desbatere serioasil gi profunda art. I
de lege din 1848 despre uniunea Ungariei gi a Transilvaniei, ear'
in privinta art. VII de lege din. 1848, adus de dieta Ungariei, Ia
asemenea procedare provochm pe dignitarii gi representantii iubitei
noastre Ungarie, spre acel scop, ca aceasta intrebare sa-'gi afle des-

legarea durabila, nu dupe litera moarth a legii, numai la aparenta,

gi prin urmare ca resultat dubiu, ci lutmd in socotinth toti factorii
vitali, gi pe basa consitntirii acelora, fiernita din incredere.
Am provocat mai departe dieta intrunita a regatelor Croatia gi
Slavonia, sa se ingrijeasch de timpuriu, ca sa fie representath la
www.dacoromanica.ro

dieta aceasta cum trebue. Imphrtasind noi eonclusul adus de dieta

math in anul 1861, privitor la, relatiunea de drept public a Croatiei
catra regatul nostru Ungaria, credem si speram, ca unirea asupra
relatiunii de drept a natiunilor surori, intrunite de. secoli, sa va statori pe basa concesiunii imprumutate, si in acel spirit al echitatii,
caruia dignitarii si representantii regatului Ungaria iau dat in respectul acesta espresiune clara in adresa lor, substernuta la 6 Iu lie 1861.

De prima problema a acestei diete trebue sa designAm modul

trathrii afacerilor comune tuturor regatelor si tarilor noastre. Esistenia
acestor afaceri comune f i afla basa inch in sanctiunea pragmaticii,
deli in privinta modului trathrii lor, relatiunile schimbate pretind o
schimbare esentiala.
StrAformarea factorilor politici, de oconomia nationals si socials,

care sh intampla inteacestea, ne-a Indemnat in sentimental inaltei

noastre probleme se dAm si celoralalte regate si tari ale noastre drepturi constautionale; si chiar pentru aceea, influenta constitutionals a
acestora la manuarea afacerilor comune nu se poate deli-aura.
Acestea au fost motivele, can ne-au condus &and am emis
diploma noastrb. din 20 Octomvrie 1860. Si traim si acum in acea
tare convingere, ca tratarea comuna constitutionals a afacerilor sem-

nate in acea diploma ca comune, e o pretensiune de neiefusat a

unitAtii si a sthrii de mare putere a imperiului nostru, chreia trebue
sa se subordoneze on -ce alta consideratiune.
Cu privire la modal tratarii afacerilor comune am emis patenta
noastra, din 26 Faur 1861, care insh a starnit ingrijiri vii din multe
parti. Fiind noi asadara convinsi, ca chestiunea aceasta nu se poate
deslega definitiv 9i in mod durabil cu armele presiunii materiale- ci
morale, ci numai pe calea contelegerii imprumutate, ci cunoscanduJi

necesitatea, prin manifestul nostru din 20 Septemvrie a. curg. am

sistat pentru un timp validitatea patentei amintite, ci acum o imphrthsim, atat aceasta, cat si diploma noastrh din 20 Octomvrie 1860,
dignitarilor ci representantilor iubitului nostru regat Ungaria, intruniti
in dicta, spre matura cumpenire, consultare cu phtrundere si primire.
Nu numai interesele bine pricepute ale regatului nostru Ungarial
ci ci bunhstarea i asigurarea imperiului nostru pretinde in mod imperativ

deliberarea cat mai in grabh a afacerii acesteia, ca asa, prin legatura

interna a tuturor popoarelor noastre, asigurandu-se drepturile constituionale ale singuraticelor regate 9i Sari ale imperiului nostru, acelea sa
se poath desvolta pe base solide, pornind spre Inflorire imbucuratoare.

www.dacoromanica.ro

12

Asteptam asadaxl dela dignitarii si representantii regatului

nostru Ungaria, adunati in diets, ca propositiunile impartasite sA le
pertracteze in spiritul pacific al echitatii, si in easul, ca in contra
acestora s'ar nacte indoeli, cari nu s'ar pute deslega, numai atari
modificatiuni sa ne substearna, cari se pot aduce in consonants eu
conditiunile de vieata ale imperiului.
In legatura strOnsa, ba nedespiirtita cu deliberarea acestei ehestiuni eta revisiunea, respective strAformarea acelor parti ale legilor
din 1848, cari sa referesc la validitatea drepturilor noastre de
domnitor fi la miirginirea atributelor t'egimului. Aceea ce eta in
legAturA stransa ci sA influinteaza in mod imprumutat, in valorisarea
practicii' nu se poate desparti. Cu privire la starea de mare putere
a imperiului nostru, la validitatea nestirbita a drepturilor noastre
de domnitoriu ci la pretensiunile drepte ale tarilor laterale, e cu nepulintd, ca aceste legi se intre in vials nestrdmutate. AsadarA,
desi legitimitatea for formalA nu e supusa la niei o eseeptiune, datorinta noastrA de regent ei cumpenirea constientioash a Ingrijirii ce
o avem face cu bunastarea tuturor popoarelor din imperiul nostru,
ne opresc a intdri cu juramantul nostru inaugural regese sustinerea
i aplicarea acelor legi, inainte de a statori deodata gi relatiunea
drepturilor i datorintelor Imprumutate. Asadara e de lipsa, ca determinatiunile acestor legi, cari, on restring drepturile noastre de
domnitor, on se refer la schimbarea formei de guvernare, fad. sa
le aducii pe acestea in consonants eu conditiunile sustarii monarehiei
si cu institutiunile interne ale ta rii, ce zac pe basele avitice, sa se
esamineze cu grije i sa se modifice cum va fi mai cu stop.
In modul acesta va fi cu putintO, ca 1i not en constienta linistita, sfintind cu juramantul nostru regese eonstitutiunea Ungariei,
strAformata cum trebue, ci asigurath in mod durabil pentru posteritate,
sA punPm pe cap diadema sf. Stefan, a antecesorului nostra apostolic,
coroana aceea, careia voim a-'i infige ca piatra cea mai scumpa bunastarea regatului nostru lingerie qi iubirea neinfrantA a popoarelor ei.
Ca rege Incoronat nu vom lipsi a impartAsi staturilor ci representantilor adunati in diet5, afara de propositiunile facute Inca la
dieta adunath in 2 Aprilie 1861, propositiunile noastre regesti ci
asupra altor afaceri numeroase.

Aeestea stint obiecte, cari ating interesele materials ci spirituale

ale cercurilor celor mai departate, a caror regulare eu succes abia

se mai poate amens, farA dauna sinitita a Orli.

www.dacoromanica.ro

13

Voia provedintii divine ne-a desemnat probleme maxi i grele;

qi nu mai putin serioase probleme, eu privire la stagnarea vietii

eonstitutionale in o mare parte a imperiului nostru, legata Cu responsabilitate, a reservat ea i acestei tari. Dar' aeelea nu sunt de
nedeslegat, dacil, Ora in contelegere en monarchul, urmand dupit tra-

ditiunile piirintilor, se va apnea de ele en abnegare de sine si gata

de sacrificii. Aceasta o speram cu atat mat vartos, Ca Ora imprumutilnd putere i greutate, isi mAreste puterea i greutatea proprie,
pasind la stergerea greutAtilor sa ridicil pe sine, i asigurand sustarea
intregului, ii pastreaza sustarea proprie. i daca dupil o epoca de

vieisitudini ne va succede en ajutorul acestei tari a conduce im

periul, prin intorsAturile cele mai insuflatoare de grije ale greutatilor,

la scopul dorit, vom bineeuvanta momentul, care ne-a determinat

a insufleti eat* i a intAri in mod durabil increderea intro domnitor
si popor.
Cu sperantit tare i plina de incredintare asteptilm desfasurarea
sincerA, a parerilor dignitarilor i representantilor tarii adunati in
dieta, i declarand prin aceasta in mod solemn dieta Ungariei de
deschisii, ne esprimam viva dorintA,

sa ne fie conces cu ajutorul

lui Dumnezeu a incheia In mod ferieit ofiul cel mare al complanlirii,

spre indestulirea tuturor popoarelor nuastre'L.*)

Greala cea mare cuprinsa In acest mesaj de tron,

compus de altcum cu multa maestrie, era din punct de
vedere romanesc aceea, ca. pecAnd deoparte sa accepta sane-

funea pragmatics, ca isvor de drept pe seama Coroanei i

pe seama Ungariei, de alts, parte s'a facut in acest contract
legat tntre casa domnitoare i Ungaria cea mai mare spartura posibila., prin cassarea autonomiei Transilvaniei, garantata fi ea in sanctiunea pragmatics,.
Tonul conciliant i binevoitor al mesajului de tron a
facut cea mai bung impresiune asupra magnatilor i asupra
deputatilor. S'au i grabit ambele corpuri legiuitoare ungare,
dieta ,Iti casa de sus, se trimita, delegMium la Domnitoriul
Iarii, ca sa-ii multameasca in mod special pentru preainalta

gra0e aratata fats de tars. In 16 Decemvrie 1865 au fort

primite ambele delegatiuni din partea Monarchului in palatul din Buda, p,d anume, la orele 12 delegaOunea dietei,
*) Din ziarul Concord/etc, 1865, numarul 97.

www.dacoromanica.ro

14

ear' la ora unu delegatia casei de sus. Delegatia dietei a

fost condusa do -presidentul de etate Bernath, care a rostit
o scurta alocutiune, ear' Monarchul a raspuns urmatoarele :
Primesc cu bucurie salutarea refiresentantilor preaiubitei
mele Ungaria, pe cari asemenea ii salut din adcincul inimei mele.
E mare fi grea problema care va afteaptel. Insa eked lucreirile
D-Voastre, despre ce nu ma indoesc, vor fi conduse de principiile
confidentei fi ale echildtzi reciproce, data intelepciunea D-Voastre

impreunata cu moderatiunea, va rameine fie aceeafi treaptd cu

sincerile mele inten /luni pdrintefli, aceasta diets va forma In
via/a 'lathing epoca eternei a Indestulirii comune, pentru-c&
istoria adeverefte, ea nu e problema ateit de grea pe care naliuneo
maghiara, in arrnonie cu regele, ,sa nu o poatd deslega. Salutarea
onzagiala a D- Voastre, esprimata falci de impdrateasa, o voiu comunica cu bucurie,
sper ca vi-se va implini dorinla. Ceit mai
cureind ma voiu Intoarce cu ea Impreuna in zniflocul D - Voastre,
fientru-ca set putem fi martori la indeplinirea nisuintelor )nele.

Delegatia magnatilor a fost condusa de Primatele Ungariei. Imparatul 'i-a dat urmatorinl raspuns :
Sunt .convins despre sinceritatea sentimentelor D-Voaslre,
firecum i despre aceea, c& D - Voastrd sunteli urma,si demni ai
strabunilor D - Voastre, cari prin impreunarea credin ,tei cu iubirea
de palrie au fost totdeuna sprijinitori constan /i ai tronului Sper,
ca in momentele presente cu atat mai tare veil corespunde chie?aril traaVionale ai D - Voastre, cdci prin aceasta sa va putea
rap:loci dorinta comund tuturor, is deslegarea chestiunii de drept
public, Inca pendenta. Acest stop it vom ajunge prin con /elegere
sincerd, cu voie constant&
cu credinla in Dumnezeu . )

Dupa ce au trecut peste greutatile inceputului, deputatii nationali romani din Ungaria si Banat s'au constituit in club separat parlamentar, alegandu-si president
pe Antoniu de Mocsonyi, ear' notar pe Dr. Aurel Maniu.
Clubul a stabilit ca fundament al programului national :
eluplarea dreplurilor nationale pe baza egalei ina'reptd/iri
cu celelalte nafiuni, pe langcl respectared integritatii teritoriale a Ungariei. A luat hotarire apoi clubul roman
sa mearga solidar cu SArbii in chestia nationals i sa fats
* Diu s C ncordia , 1866, numerul 98

www.dacoromanica.ro

- 15 pafii de lipsa la Dedk Ferencz, ca in adresa catra coroana,

cu a carei compunere Deak fusese incredintat, sa fie atins
modul de resolvare a chestiei nationale. Dupa intrarea
for in theta, an facut apoi parte din clubul dietal roman
i deputatii romani din Ardeal.

Programul Ardelenilor.
Cunoscand bine credinta politica a celor de acasa,
deputatii romani din Ardeal, dupa intrarea for in dieta din
Pesta. cu toate ca faceau parte din clubul roman, s'au Intrunit in conferenta separata 5i an stabilit in comuna Intelegere un program special politic, care corespundea pe
deplin intereselor nationale de pe atunci ale poporului roman din Ardeal. Programul era urmatoriul
Conferenta deputatilor romani din Ardeal la dieta de incoronare

din Ungaria, trecand peste intrebarea principals a uniunei Ardealului cu Ungaria gi preste modul gi formele in cari aceea s'a realisat, s pune pe basa faptelor coroplinite; prin urmare ea reeunoaste
afaceri:

a) comune Ardealului cu Ungaria ;

b) comune Ardealului yi Ungariei cu imperiul intreg, gi

c) eurat ardelene, can nu aunt comune, nici eu Ungaria, nici cu

imperiul intreg.
De aci urmeaza:
1. Ca toate causele comune Ardealului eu Ungaria sa pertracteaza in dieta comuna din Ungaria, gi sa administreaztt prin ministeriul responsabil eomun al tkilor tinatoare de coroana Ungariei.
Asadarrt comuniunea aceasta cere pe de o parte reeunoasterea ministeriului Ungariei gi peste Ardeal, pe de alta parte estinderea legii
electorale in privinta alegerii deputatilor din Ardeal la dieta din
Pesta gi peste Ardeal, pe tangs un cens ecuivalent eu eel din Ungaria, la care sa se supung si nobilii gi locuitorii din orasime, apoi
impktirea cercurilor electoral dupa, una gi aceeagi oleic
2. Ca toate eausele comune imperiului intreg sa se pertraeteze prin delegaliunea ce se esmite, de o parte din senatul imperial

translaithan, ear' de alta parte din tkile tinatoare de coroana Ungariei, sub responsabilitatea ministeriului comun al intregului imperiu.
instt precum s'a aflat neeesitatea gi oportunitatea, ca Croatia sa

www.dacoromanica.ro

16 -

trimith numarul proportionat de delegati directe din sinul ei, adeel

on din dieta ei, on de acash, on din curia ce o formeaza deputatii
croati in dieta comunl din Pests, asa sa cere, ca si Ardealul, care
e o tarn mai mare, si s'a bucurat de o autonomie mai larga deceit
Croatia, inch se poath trimite din sinul sea numarul proportionat de
delegati, alesi eu respect la natiunile tArii.
3. Precum Croatia, care e asemenea unith cu eoroana Ungariei,
$i precum singuraticele provincii ce se in de senatul imperial translaithan, isi an afacerile for carat provinciale. cari se pertracteaza in
dietele for provinciale, asa. si Ardealul iii are afacerile sale carat

ardelene, can nu sunt eomune, nisi cu Ungaria, nisi Cu imperial,

de unde se deduce necesitatea, ca si Ardealul pentru ast -fe'l de
afaceri A-10 aiba dicta si administratiunea sa provinciala, basath pe
representanta poporului, dupa o cheie electoralA omogena pentru toti
locuitorii, si pe sistema politich-nationalA si confesionala a Ardealului,
pans atunci, phna sesta aceasta. De competenta acestei diete provinciale ardelene ar avea IA se tinA: a) Dreptul de-a da adresa Ia

cuvantul de tron al marelui principe al Ardealului, dreptul de a

trimite representatiuni, gravamine si postulate, on la dicta eomune
din Pesta si la delegatiunea imperials, on deadreptul la principele.
o) Votarea si censurarea tuturor fondurilor provinciale ale Ardealului,

precum sunt : fondul de desarcinare a ph'mantului, fondul de concurenth $i altele asemenea. c) Aducerea de legi $i statute provinciale asupra afaeerilor ardelene, cari nu sunt eomune en Ungaria,
on en imperial intreg, in aceeasi estensiune de care sa bucura provinciile translaithane, fata eu senatul for imperial. d) Afars de acestea
resolvirea tuturor acelor obieete, cari s'ar relega din partea dietei

din Pesta la dicta din Ardeal.

4. Din sistema constitutionala provinciala a Ardealului urmeazA recunoacterea natiunei romane si a eonfesiunilor ei in Ardeal
de egal indreptatite cu celelalte natiuni politice si confesiuni recepte.
Mai incolo :
5. CA limbs romanA e egal indreptlitith cu limbs maghiarh ci
germane, aveind deplina valoare, nu numai la toate oficiile din tad,
fare esceptiune, dar' si in sectiunile ministeriale, instituite pentru

Ardeal.
6. Ca toate posturile ofieiale din tare si cele din sectiunile
ministeriale ci centrale pentru Ardeal sit se dea en respect la egala

indreptatire nationalA si confesionala.

www.dacoromanica.ro

17

7. Urmeaza autonomia perfectO a bisericilor si qcoalelor romane 9i a fondurilor lor, eserciata prin sinoade intrunite pe base

canoanelor biserioesti, reservandu-se dreptul coroanei de suprainspec-

thine, circa sacra.

8. Participarea Romani lor la dotatiuni qi subventiuni pentru
institutele lor, in asemenea masura ca si celelalte natiuni ale tarii.
9. Dreptul de asociatiune a matiunei romane, cu representanta
si capul sea national, care nu Plnumai sa conduce trebile curat na%ionale, dar' care sa si represinte natiunea romana la actele solemne
publiPe-politice ale statului. Prin urmare:
10. Natiunea romana sa aiba in marca Ardealulni insemnele
sale, un vultur stand pe o stance de peatra cu crucea in gurA, sa-si
aiba colorile sale, yank, rosu si galbin, sigilul si steagul seu.
11. In Ardeal sa se introduce o noun impartire a tarii, cu
respect la cerintele, atat a inlesnirei administratiunei publice-politice,
cat si a, gruparii de municipalitati, in respectul etnografic cat se poate
de omogene.

12. 0 lege noua comunala si municipala, bazata pe o cheie

dreapth, dice care sit se manifesteze adevaratele interese ale majoritatii, atarin privinta representative, cat si naponala, fare suprimarea minoritatii. In capul acestor municipii s se denumeasca qefi
din nationalitatea respectivei majoritati, sau FA' se aleaga. liber.
13. 0 justitie independents, juzi si judete de impacare, cu
numai un for apelatoriu, on cu trei. 0 carte de cassaliune, ca secfune ardeleana pe langh curia septemviralh din Pesta, care sa aiba
dreptul numai de a cassa, hu 9i de a decide. In caz de cassatiune
sa se aleaga alta prima 9i secunda instance. Simplificarea organismului juditiar, a competentei sea a procedurii, si o codificare moderna a dreptului civil 9i penal. Regularea causelor urbariale prin
comisiuni ambulante, cari sa cerceteze, decide ad faciem loci, ex offo,

si de unde sa se apeleze la forul al doilea de instanta

si

apoi la

curtea de cassatiune.
14.

0 banca de credit pentrn Ardeal, cu o seetiune numai

pentru poporul Oran.

15. 0 camera industrials si comerciala peste toata Sara, alta
camera agronomics 9i a treia pentru economii de vite.
16. Ridicarea unei universitati paritetice ea ramuri, afara de
9tiintele filosofice, medicinale 9i juriclice, inch 9i pentru 9tiintele
2

www.dacoromanica.ro

18

--

technice, industriale, comerciale. montanistice, agronomice

eeonomia de vite.*)

pentru

Positie foarte grea au avut deputatii romani din Ardeal

In dieta din Pesta, de aceea, nu au putut realiza nimica

din acest amanuntit program, ba In urma desvoltarii Imprejurarilor In mod tot mai nefavorabil pentru ei, n'au ajuns
nici macar sh-'1 sustina In fata diet& din care faceau parte.

Verificari.
In sedinta din 16 Decemvrie 1865 deputatii cari 10
presentasera credentionalele au fost impartiti prin sortare In 'ours sectiuni, pentru a face verificarile. Intrasera

In dieta 305 deputati. In edintele urmatoare, pana pe

la mijlocul lui Februarie 1866, dieta s'a ocupat numai cu
verificari. La discutii au luat parte i deputatii romani.
Astfel In edinta, din zo Decemvrie, luase dupa al ii cuvantul deputatul roman

Sigismund Papp, care a rostit urmatoarea vorbire :

Onorath casa 1 Eu inteleg parlamentarismul cu totul alt-cum
Sectiunile nu aunt constituite pentru-ca sa
aducA hotArire finals asupra vre-unei petitiuni, ei s'au constituit
pentru -ca sa refereze parlamentului, remitmind ea parlamentul sA
decide asupra petitiunii.
Sectiunile, dupa conceptiunea parlamentarismului, nu aunt alta
decal raportori pe seama casei. Sectiunea are sa spunii, in contra
deputatului acestuia nu s'a inaintat protest, e de verificat. Are sa
spuna de alth parte, clack' au intrat petilii i dach aunt on nu aunt
motivate, dar' pe judecAtorul final it face totdeauna parlamentul.
decht preopinentii mei.

In deosebi merits atentiune imprejurarea, ca ni-se raporteazh, CA niei

nu se stie, data domnul acela a subscris petitia care a inaintat-o,

on poate altul ? Intreb, ma rog, cum poate erua sectiunea lucrul
acesta? Cunoaste sectiunea, on nu cunoaste subscrierea domnului
aceluia?

Vreau deci sA aduc la valoare pArerea, ca parlamentul e judecAtoriul tuturor petitiunilor intrate la sectiuni, fie a aunt motivate,
on nemotivate, ear' deputatii, in contra carora au intrat petitiuni,
* Copie de po conceptul original. aflAtor In posesiunea mea.

www.dacoromanica.ro

Autorul,

- 19 deocamdata nu pot fi verificati. Dacl regula esistenth ar fi ehiar

rea, trebue sa ne tinem de ea pans nu vom modifiea regulamentul.

In privinta aceasta regulamentul dispune clar in -ul 10, ca deputatii, a earor alegere a fost atacatA cu petitiuni, nu pot fi priviti de
verificati." (Sgomot.)

In aceeai edinta a fost ales president de camera

Szentivdnyi Kdroly, i vice-president contele Ana'rdssy

Gyula, ear' in F,4edinta din 21 Decemvrie s'a facut alegerea
notarilor. A fost ales gi Romanul George Ioanoviciu, ear'
dintre Sarbi Milof Dimitrievici. S'a decis apoi trimiterea

unei delegatiuni la Viena, pentru-ca impreuna cu delegatiunea casei magnatilor s felicite pe regina de ziva na5terii.

In urrna din cauza serbatorilor dieta a luat vacante 00,

la 10 Ianuarie 1866.

in edinta din Io Ianuarie 1866 dieta a continuat

cu verificarile. S'a cetit o petiiune din comitatul Aradului,

in care se cerea anularea tuturor mandatelor din acest comitat.

S'a desvoltat discutie lunga, la care a luat parte

i deputatul roman

Aloisiu Vlad de Siilifte, vorbind urmatoarele:

Eu

a-ei propane o modalitate mult mai simple dead a con -

deputatului NyA,ri Pal, anume, ea afacerea tuturor celor vase deputati

din comitatul Aradului BA se predee unei singure sectiuni, impreunA
cu toate actele ei replicele, cu toate petitiunile i contrapetitiunile.
Aeeea ee zicea condeputatul Bonis, ea dieta are copisti, ei ca petitia

poate fi copiatA si predatA in copie respectivei sectiuni, e foarte

adevArat. Dar' este o pedeca curioasS, anume, ca dad, mai multe
sectiuni sa ocupa Cu eensurarea alegerilor din comitatul Aradului,

precum de fapt se ocupa, vor veni in dietA cu pAreri diferite.

Dupa-cum sunt informat, una din sectiuni a verifieat deja pe unul
dintre deputatii acestia, ear' alta a respins pe altul, pe cAnd in
petitia colectivA in contra tuturor au fost aduse aceleasi motive.
Dupa parerea mea deci, cea mai seurtA cale pentru a ajunge la scop
este predarea ehestiei unei singure sectiuni." (AprobAri.)

Tot in edinta aceasta voia sa vorbeasca Sigismund

Papp in chestia verificarii deputatului Gyene Karoly, dar'
pe motivul cS, conclusul e deja enuntat, a fest impedecat
din partea presidentului.
2*

www.dacoromanica.ro

- 20

In qedinta din 12 Ianuarie 1866 sa, discuta chestia

mandatului deputatului Perenyi Zsigmond, atacat prin
protest. Sectiunea propune ordonarea cercetarii. Vorbete

iJeputatul roman Sigismund Papp urmatoarele :

Aprob parerea preopinentului. De aceeasi parere am fost si
in sedinta sectiunei. Am spus pe scurt si atunci, ea principiul la
care sa face provocare e de acceptat numai in chestii civile, nu si
la alegeri. Legea eleetorala preciseaza lamurit si bine, ca ce calitati
trebue sa alba alegatorul. si ce calitati eel -ce vine ales. Precum
eel-ee vrea sa fie inscris le alegator trebue sa -'si legitimeze dreptul
electoral, tot asa .si cel-ce vrea sa fie ales, ca sa poata fi ales, trebue
saisi arete cualificatia. Casul acesta e la fel si analog cu acelea
casuri, pe eari le punea in veehime fiscul in. aplicare fata de nem*
al caror drept de nemesie era tras la indoiala 7, nici-odata nu a dovedit fiseul ca respeetivul nu e nemes, ci partea eareia 'i-s'a tras
la indoiala nemesia, avea s dovedeasca ca intr'adevar e
nobilci.
Din acest punet de vedere, cum am spus, aunt de parerea preopinentului meu. De alts parte tin de superflua cercetarea, chiar si
de aceea, pentru-ea daca punem anumit termin in scopul BAJsi dovedeasch facultatea, adeca majoratul, devine ilusorie si superflua
cercetarea.
i nu linistirea poporului, cum zieea antevorbitorul,
trebue sa o avem in vedere, pentru-ca procedura penala o va esercia
municipiul, neapartinand dietei sa pedepseasca pe cineva, ci dieta
pentra aceea ordoneaza cereetare, ca se validiteze on sit nimiceasca
alegerea. De altcum presupun atata cavalerism la tinarul nostru
amic, a dubioasa fiindu -'i cualificatia, se va grabi singur, in timpul
eel mai scurt, sa zicem in 15 zile, sa-'si presenteze actul de botez.
i daea-'si legitimeaza majoratut, chestia poate fi pusa atunci la
crdinea zilei. Astept insa si aceea, ea inainte de a so pune din
partea presidiului intrebarea, daca sa primeste sau nu propunerea
sectiunei, sa se puns intaiu intrebarea, daca tesa: actori incumbit

proba" se poate aplica sau nu la easul de fatil? Eu deei nu in de

necesara cercetarea, ci in de necesara decretarea principiului, ea el
e dator sa-'si dovedeascit cualificatia, adeca majoratul .

Aloiziu Vlad ti espune parerea in acelal obiect astfel

Onorata casa.I Partinese propunerea eondeputatului Sigismund

Pafip, ca tinarului condeputat sa 'i-se dee anumit termin pentra presentarea atestatului de botez, respective, pentra dovedirea majo-

www.dacoromanica.ro

21

--

0 partinesc din motivul, ca legea space, alegatorului si

celui ce poate fi ales, numai atata, ea are sa atingA etatea legal&
S'a spus, ca contrarul are sa, dovedeasca. Eu, cu toate ea Inca ma
ocup cu dreptul, nu `vreau sa Intru in deductiuni. Ci in de mull
mai just si ducator la stop, daca respectivul deputat vine indrumat,
respective 'i-sa impune, sa-'si dovedeasca majoratul, decat data
aceasta sa cere dela partea contrara. Veti binevol a foti, oa atestat
de botez nu se da usor celui-ce nu e interesat. (Zgomot. Sa votam 1)
Asa cred, a binemeritatului condeputat ii facem serviciu mai mare
prin aceea, ca it Indrumam 141-'1 procure el. Eu deci, irnpartind
in doua propunerea sectiunei, doresc hotarire intaiu in directia
ratului.

aceasta, si numai dupa aceea ordonarea cercetarii. (Zgomot. SA votam.)

Cu privire la punerea intrebarii nu acceptez propunerea domnului

Sigismund Papp, pentru-cA intrebare asupra unei chestii juridice
nu sa poate _pane. Ci dupa parerea mea, intrebarea trebue astfel
pusa, ca sa se scoale cei-ce vreau, ca contele Perenyi Zsigmond se
fie Indrumat sa -'si Iegitimeze majoratul",. (Zgomot.)

S'a primit propunerea sectiunei si s'a ordonat cercetare.

Sectiunea I propune verificarea deputatului Varrd
Samuel, al carui mandat e atacat prin protest. Vorbe.te
deputatul roman
Sigismund Papp: Cer intaiu de toate sa se ceteasca actul
de abzicere, pe care sa baseaza opinionarea notarului sectiunei, precum
si raportul presedintelui de alegere. (Se intampla'.)

Asa cred, ca actele cetite aunt suficiente pentru a dovedi, ea

aici nu poate fi vorba de verificare, ci
de cercetare. Aici premisele alegerii si transgresiunile comise dupa alegere trebue sa ne
atraga atentiunea. Ce se atinge de premisele alegerii, declar, ca
compatriotal Pap Mor, fie zis intre parenteza, nu-'mi este nici rubedenie, nici nu e de un neam cu mine. Prin urmare nu in inte,
resul si pentru persoana sa vorbesc, ci vorbese in interesul dreptatii.
Vazand el cele intamplate mai nainte, cum s'a dat and), $i prilej la
lupte sangeroase, 'si-a tinut de datorinta patriotica, se
abzica.
N'a, voit sa-'si bage mana in singe cetatenesc, n'a voit sa-'si pateze
onoarea. Care abzicerea aceasta e valabila pentru individul care a
fost ales cu adamatiune ? Voiu da acum raspunsul. Din abzicerea
dictata unui candidat din datorinta ceta,teneasca nu urmeaza, ca
celaltat trebue verificat. (Aprobari.) Merits o deosebita atentiune

www.dacoromanica.ro

22

regula casei, ea toate protocoalele, aflate in ordine, se accepteazg gi

respectivul vine verificat. Intreb acum, domnilor, e in regula protocolul cAraia fi contrazice chiar si presedintele, care a fost anticipative si decursive atacat? (Zgomot.) E suficientA parerea seeiunei,
ca daca presidentul a fost atacat, respectivii trebue trasi in cercetare
penalk?

Si putem noi verifica pe deputatul in contra caruia pro-

testeaza insusi presidentul? (Zgomot. Sa votam.) Nu voese se rostese

nici o filipica, vreau sa stabilesc purul adevAr, conform convingerii
mele. Din protocol i din raportul presidentului sa vede, ca dela 16

pane la 29 n'a fost nici notar nici president, ci s'a improvisat un

president, care insui marturisecte, ca surd fiind, nici nu foie cum a
subscris protocolul, qi ca si el) ca president, cu toate eg, se afla sub
scutul legii, a fost atacat. Prin urmare, protocolul acesta la nici un
cas nu poate fi valid. (Zgomot. Risete.) SA va park on -cat de ridieul sau paradox aceea e,e spun, totuc dupA eonvingerea mea curatA
nu pot sit votez, dead numai pentru ordonarea cereettirii. Si anume,
din clout', punete de vedere: intaiu pentru stabilirea purulti adevar,
al doilea pentru-e deputatul, ales pe langl astfel de premise, nu
poate oeupa loc intre noi, ea unul despre care preedintele insusi
zice, ca nu-'i poate reeunoaste de legal protocolul de alegere". (SA
votAm.)

Deputatul Varro sa verifica. Mandatul deputatului

Simeon Pap din Maramura fiind atacat prin protest,
sectiunea propune cercetare. Vorbete intaiu Sza5lonczay
yozsej. A fost de fata la alegere. tie ca alegered a decurs

In ordinea cea mai esemplara. Alesul i partidul seu n'a

facut nici un abus, ci din contra, abus a facut can didatul
remas In minoritate, Gavriil Mihdlyi, ai partidul seu, de
aceea propune verificarea, cu atat mai vartos, ca petitia e
subscrisa de F,t e s e preoti, cumnati cu Mihalyi, cari cred Ca
e tot una, sau scrii dietei, sau aa numitei Concordia
scornituri. Urmeaza
Petra Afihdlyi: Trebue at-'mi esprim adanea pArere de rAu,
ca atunci, sand aunt add de fericit a ocupa acest loc de frunte din
tinera mea generate, trebue
ridic glasul in aceasta chestie
delicatA, a carei pertraetare voiam nici sa nu o aud, ci sa ies afara.
Dar' vAzand cum individul acela, domnul deputat mult stimat din
Maramures, Szaplonczay Jozsef, care e tot atat de interesat ca $i

www.dacoromanica.ro

23

mine, pentru-el eu am legAturi familiare, el are neincrederea ce 19i-a

ct}tigat-o impreuna cu familia sa, ca corte9i prineipali si provocavAzand zic,
tori de neorandueli electorale, cum se vede din acte,
eh' el iii ridicA, glasul, am remas in sale, qi aeum rog onorata cask
ca dupA cele premise se dispuna cetirea actelor." (AprobAri.)

In gedinta din to Ianuarie 1866 deputatul Ho llan

ErnO, raportor al seciunei II, cetete actele referitoare la
alegerea lui Simeon Pap.
Vorbete deputatul roman
Aloiziu Vlach nOnoratA casA I Daca condeputatul nostru
Simeon Pap ar fi fost ales en unanimitate, sau dad' nu en unanimitate, cu o mare majoritate, si in toata regula, 'l-a9 fi salutat ca pe
condeputatul meu, neindoelnie i verificat, pentru-ca e tot a9a din
neamul meu ca Mihdlyi Gavriil, cu toate ca nu-'mi pot ascunde
simpatiile pentru bArbatul acest din urmg,

care mai bine ca un

sfert de veac '9i-a representat comitatul la mai multe diete, eu rivna

9i

in spirit liberal, 9i a carui aetivitate de pAnA acum mergea

inteacolo, ca concordia sit fie eimentata intro nationalitatea maghiara

9i cea romans, care '9i-a dovedit cu fapte la toate ocasiunile simpatiile pentru direetia aceasta, qi al carui trecut serve9te in privinta

aceasta de garanta pentru viitor. Dar' dat fiind, ca din actele cetite
panA acuma se constatA, ca alegerea lui Pat Simeon n'a decurs
toemai a9a de neted cum spunea eri condeputatul meu Sza filonczay,
nu pot se partinesc verificarea. imi este mai departe en neputintA
sa nu raspund la obsencitrile fAcute cu privire la cercetarea ordonata
din partea comitelui suprem. En anume nu pot aproba neeondi-

dupit care e
tras la indoiala dreptul garantat in lege pe seama unui comite
suprem legal, fiind-ca losV Manu a fost numit la 1861, sub contionat, qi nu aflu de dueatoare la scop procedura,

stitutionalism, comite suprem, ear' in anul trecut a fost numai reintegrat in oficiul seu. (Zgomot mare.) Scuzati, va rog, dar' eu consider
pe numitul comite suprem, intro imprejurArile atinse, de mai legal
cleat pe actualul vice-comite din Maramura9, care e president al
eomisiunei centrale, pentru-ca a fost numit pe vremea provisoriului,
nu '$i -a primit oficiul prin alegere. (Zgomot mare.) tiu, es aceasta
parere a mea nu intrune9te aprobarea majoritatii, dar' am obiceiul
a-'mi spun sinter si fare frica parerea. (Zgomot.) Deka acum, nu
poate fi trasa la indoiala legalitatea funetionarii lui losz/ Manu ca

www.dacoromanica.ro

24

eomite suprem, ci in intelesul legilor, conducerea eomitatului lui ii

compete, ca guvernatorului eomitatului (intreruperi I Nu-'i adevArat.
Pe baza legii compete vice-comitelui constitutional! , asa cred, ca

data cineva se adreseaza comitelui suprem, acesta a dator sk-'i

facts dreptate. in easul de fail, dupe cum dovedese actele eetite,
comitele suprem nu pentru aceea a ordonat cercetare, ca sr, se
amestece in .agendele parlamentuluil ci la rugarea pArtii respective
a ordonat-o, in contra celor -ce au comis crime, eau aunt acusati cu
comiterea tor. Ali binevoit a spune, ca e treaba comitetului central
a face lucrul acesta. Dar' aceasta nu reiese clar din lege; gi pe
langIt aceasta nici nu poate fi esecutat totdeauna. (Zgomot. introruperi: De ce nu?) De aceea, pentru-ca cereal de competenta al
comitetului Central ineeatA in momentul in care comisiunile esmise
ca sr, efectuiaseA alegerile de deputati raporteazr ca alegerile s'au
flout. De aici incolo comitetul central nu mai functioneazA. Acum
deci intrebarea e aceea, ca cei-ce au fost batuti la alegere si rudeniile
celor omoriti, dupa-ce comitetul central 'si-a sistat activitatea, in
intelesul legii cui sa se adreseze pentru sanarea gravaminelor it pentru
pedepsirea vinovatilor ? Natural, a on deadreptul comitelui suprem,
care prin organele subalterne face cercetarea yi transpune causa tribunalului comitatens. sere decidere, on presedintelui dela tribunalul
respeetiv, on apoi tribunalului insusi. In casul de fata, cei-ee an
suferit violari s'au adresat comitelui suprem, $i acesta a fost indreptatit, ba chiar dator se ordoneze cereetare. Ei bine; tine a
fAcut cercetarea? Tribunalul ! Asa cred, ea tribunalul, deci in

sensul eel mai strict luat nu a legal, in tot casul e de fapt legal ci
esista de fapt. (Zgomot.) Deputatii singuratici inea sa adreseazr, dara
tribunalele for proprii i prin aceasta be recunose legalitatea. Nu pot
intelege, cum in astfel de casuri, in chestii atilt de esentiale, activitatea tribunalului A nu fie recunoseuta de legala ? i de ce n'am
accepta -o not de basa, dupl-ce in cas contrar vtirsarile de sange yi
omorurile comise la alegeri ar remanea nepedepsite, ceea-ce asa cred,
ca nimeni nu doreste. Din aceste motive eu iau de bash legala
cercetarea efeetuita din partea tribunalului, si votez pentru cassarea
alegerii'c (Zgomot mare.)
Se primes,te propunerea seciunei F,d se ordoneaza cer-

cetare.

In e din ta din 20 Ianuarie 1866 se- pune la ordinea

zilei alegerea din Becicherecul - mic, comitatul Timisului.

www.dacoromanica.ro

- 25 Sectiunea propune verificarea deputatului ales, baronul

Ambrozy Lajos. Vorbete deputatul roman
Aloiziu Vlad: nOnorata cash! Dupa-ce aici, atat din actele
presentate 4n favorul petentilor, cat i din cele date in favorul alesului sh constata, ch bataia s'a intamplat cu ocasiunea alegerii, afla
ca e la be cercetarea. Dupa-ce Cu ocasiunea trecuta, precum a
accentuat condeputatul BOszormenyi, and a fost vorba de alegerea
Mihitlyi-Simeon Pap, casa n'a acceptat de basa cercetarea facuth din
partea funetionarilor, nici de astadata nu se poate face alta, fara
a deveni inconsecventi, deal ca dieta se ordoneze cercetare, pentru-ca

quod uni justum, alteri aequum. (Sh votam!

Eu deci dorese cer-

cetare.0 (Sit votam I)

Deputatul ales s verifica.

in edinta din 22 Ianuarie z866 se discuta alegerea

contelui Szdcsenyi Bdia, atacata prin protest. Sectiunea propune cercetare. Vorbete deputatul roman
Aloizia Ylad : Onerath cash! Wand ca paeienta casei e
eshauriatit. in chestia de pe tapet, cu bucurie a -ti reuunta dela gloria
oratoriea, pentru-ca n'am manarime de vorba. Dar' aflu de necesar
sh iau euvantul, pentru-ca am auzit atingandu-se astfel de principiu,
pe care eu nu numai ca nu-'1 pot accepta,
condamn chiar, in
modal cel mai categoric. Un stimat orator -a zis ado* cum-ca de1

tia, ca legea electorala e manta, n'ar fi crezut tot* a e atat de

Eu, onorath cash, nu pot primi pitrerea aceasta, i anume, din
motivul, ca tocmai acest proiect de lege, pe laugh toate seaderile ce
le are, in legatura cu eliberarea pamantului yi cu aplicarea principiului de a purta sarcinile in comunitate, formeazh peatra fundamentals a constitutiei din 1848, i acestei imprejurari avem,, sh-'i
multitmim, ca poporul considera de evanghelie legile din 1848. (Intrerea.

rupere din partea lui Ragalyi: Nu pe acelea le-am inteles!

Si

celelalte merits stima; dar' pe celelalte, ministeriu, etc. le considers

(poporul) ca turn al edificiului constitutional din 1848, ale carui baze
le formeazit ins cele trei articole de lege
Ch legea e manta,
cowed. Dar' ca ar fi rea,
trebue
sit neg. Si tocmai dad' e rea, in aplicarea ce-q-se da, aceasta vine
de acolo, ca oamenii aunt pacitto0 gi cauth sh submineze i se strice

Nu in lege resida raul, ci in oameni, in acei oameni, cari

vreau sa se imbulzeasch in mhsurit prea mare, chiar qi atunci, and
legea.

www.dacoromanica.ro

26

--

nu merita inerederea publica, i nici nu o posed, ci nu au niei un

merit pentru a candida de deputat.
in casul de fate, onorata casa, marturisese sincer, ea sent
dureros atins, tend vad ea fiul genialului barbat, escelentului patriot,
pe care natiunea, ales natiunea maghiara, it adorit ea pe un idol 0-'1
intituleazii de cel mai mare Maghiar, and vad deci, ea fiul aeestui
barbat, care a representat acest cere i in dieta dela 1861, paind
acum ca candidat, are atati alti contracandidati. Dack cu ocasiunea
alegerii din Intrebare au fost frecari, eu le atribuese, pe langa imprejurarile amintite, Inca gi imprejurarii, ca majoritatea, din pietate
NA de memoria parintelui celui-ce acteapta sit fie verificat, rapita
de prea marele entusiasm, s'a ciocnit cu minoritatea violenta.
Ce se atinge de chestia insagi: daca pane acum n'ar fi obvenit
alegeri la cari s'au intamplat MUM gi coruperi, ci daca n'ar esista
casuri de precedenta, eh astfel de alegeri au fost verificate: ag vota
i eu pentru cassarea mandatului. Dar' fiind-ca Bunt astfel de
casuri, en cred, ea din sentimentul de pietate ce-'l datorim umbrei
gloriosului defunct, precum ci pentru aceea, ca individul de sub intrebare gi-a representat cercul ci la 1861 spre multamirea cereului:
se verifieam pe respeetivul deputat, Cu atat mai vartos, ca grefieli
prea eclatante nu s'au comis, cari se reelame nimicirea mandatului".
(SA votam.)

Deputatul Szecsenyi se verifica, cu. 119 voturi contra

102, can au fost date pentru parerea sectiunei, pentru
cercetare.

In fedinta din. 25 Ianuarie 1866 sa propune cercetare In chestia alegerii deputatului Marothy .7dnos din
Satmar. VorbeF;te deputatul roman
.Aloiziu Ylad: Onorata ease! Aqa a zis Teri onoratul condeputat, baron Eeitvos Jdzsef, ca scopul principal al legii electorale
din 1848 este, ca nime dintre cei investiti din partea legii cu drept
electoral sa nu fie despoiat de eserciarea dreptului seu. Dat find,
ca aici petentii se plan& ea au fost Impedecati in eserciarea dreptului for de a vota, gi drept plangere mai spun ci aceea, ca s'au

intamplat ci cateva casuri de moarte, eu cred el nu e Cu putinta

se luam lucrul prea ulor. (Zgomot. Sa votam!) Cel mai mie lucru
ce-'l poate face casa este, se ordoneze eercetare. Eu din parte-'mi
a-si trece bueuros cu vederea aceea ce poate fi trecut en vederea,
www.dacoromanica.ro

- 27
dar' ca judedtor, i ca membru al unei corporatiuni judecatoresti,
nu pot di reman impasibil filth de nimica, cu atat mai vartos, ca
atunci, cand e mare numarul tanguitorilor, datorinta aeestei inalte
judeeatorii este se linisteasca pe eei-ee sa plang, astfel, ca ordoneaza eercetarea gravamenelor lor. S'a spus, ea nimic na e dovedit.

Adevarat! Pentru-el dad. ar fi doveditil ilegalitatea, n'ar trebui set

se mai ceara cercetare, ehiar gi dad, ar esista cea mai mica bazit
de

cassare." (Zgomot. Sa votam I)

Deputatul se verifica, contrar propunerei sectiunei.

In contra alegerii deputatului Decsey Ldszld (CehulSilvaniei) s'a dat protest. Comisiunea verificatoare propune
cercetare. Vorbete deputatul roman
Aloiziu Wad; Co toate ea n'am nici cea mai mica indoiala,
ca onoratul domn raportor, amasurat capacitatii sale, a faeut un
estras perfect si bun din aete, totusi indrasnese a cere, ca sit binevoiti a ordona cetirea actelor." (Zgomot. S'a primit propunerea comisiunei !'

Csanddy Sdndor: Conclusul e enuntat, eetirea actelor nu mai

e la loc. (Zgomot.)
Sigismund Papp: nin intelesul regulamentului casei, fie -tine
are dreptul sa eearit eetirea actelor. (Intreruperi: S'a intarziat 1)
Caci cu toate cal cum a recunoscut i domnul deputat Vlad, estrasul
e corect, in urmarea cetirei actelor pot sa se nascil astfel de ama-

nunte cari sa duca la nimieire'. (Zgomot.)

Aloiziu Ylad: Onorata casa! Cunoscand foarte bine misiunea fatalb.' a dietei actuate, care are chemarea sa decida asupra

ferieirei tarii, am vent aici cu intentiunea, sa flu duptt putinta eu

crulare, in deosebi fata de chestiile politice, atinse de dl condeputat
jokai Mo'r. Nu am eautat sa fax capital politic din nici a chestie,
pentru-ca de aceasta nu numai ea nu avem nici o trebuinta, dat
fiind, ca ele vor ajunge la timpul seu la ordinea zilei dela sine, ci eu
din luerul acesta ehiar de pagubitor pentru tactul fin si pentru justeta
dovedita pang, acum din ,partea aeestei inalte adunari. Nici acum

nu vreau se fad chestie politica din chestia dela ordinea zilei, cu

toate ea trebue se marturisese sinter, ca trebue sa-'mi adun toate
puterile sufletecti, pentru-ca sentimentele sa 'mi-le pot strange intro
barierile moderatiunei. (Zgomot). Chiar ca si deputat singuratic trebuia

sit iau cuvantul dupit auzirea celor cuprinse in estras, gi cu atat mai

www.dacoromanica.ro

28

$rtos chiar de trei-ori indatorat ma simt a-'mi ridica glasul pentru

aceea, pentru -ca eel ofensati;mi-s'au adresat mie, rugandu-ma sh le
represint si apar cauza, nu numai in fata inaltei case, ci gi, eu mai
multi altii, In fata M. Sale. ($h. auziml Cele insirate In petitia de
fath imi fac de datorinth a ma declara in fats. casei. Dach comitatul
acesta s'ar afla in interiorul thrii, daeii n'ar fi legat de Ardeal, de
acel Ardeal, unde, cum a spus condeputatul antevorbitor, deeurg in
timpul de fath alegerile dietale, daca, cum zic, lucrul nu s'ar afla
in situatia aceasta, daca acest comitat, in care s'a flout alegerea din
privi cu totul
intrebare, nu s'ar afla la marginea tgrii, Qi eu
alt-cum lucrurile. Binevoiti ins a lua in considerare, ca data nu
se dh o satisfactiune grabnica 6 stricta respeetivilor, atunci nu numai

eh vor fi indignati aceia, cari si pang arum an ajuns la supremul

grad de indignare, ci cu siguranth se vor naste multe sentimente.
neplacute de indignare si in aceia, despre cari e vorba sh, se uneasca
cu Ungaria. N'as avea nimica in contra cereethrii, Bind' si eu de

eonvingerea, ca aceasta e ealea cea mai dreapth, nu e in detrimentul nisi a uneia dintre parti, pentru-ca prin aceasta se poate
erua adevarul.
Aici lush, unde nemultamirea creste mereu, nu numai dupe
rapoartele din gazete, ci prin faptul, eh un cetatean bate pe celalalt
unde-'1 prinde, uncle pasiunile an atins culmea, cercetarea e de prisos.
0 tin de prisos chiar si pentru aceea, fiindea e dovedit cu 17 ate
state, ca a fost bhtae, si ca mai multe mii de alegeitori yz'au .putut
lua 15arle la alegere. Atestatele acestea, can an fost cetite aici, aunt
provhzute cu sigilul comunei respective, sunt subscrise de notarii
respeetivi, prin urmare, merits la tot casul atata incredere, ca pe

basa for se poataa fi decredata cassarea. Aeeasta e parerea mea in

chestia aceasta, ci rog onorata cash, ea Oland cont de ginghsia causei
de fata, sg binevoiasch a decreta cassarea alegerii". Zgomot. Sa
votam!)

La o observare malitioasa a lui Tisza Kalman, Aloiziu

Vlad cere cuvantul in chestie personals ci raspunde urmatoarele :
Dlui deputat preopinent li raspund numai atata, cg eu ctiu
foarte bine nude trebuesc inaintate petitiunile. Rugarea, in care se
core pedepsirea vfirshrilor de singe si a omorurilor comise, am
trimis-o acolo unde trebuea sh fie trimish. Ceealalth fiind adresata
diPtei, aici apar pe petenti". Zgomot.)

www.dacoromanica.ro

29

Vorbete apoi la object deputatul roman

Sigismund Papp: Nu vorbesc pe limba agitatiei, la care nu
ma pricep, ci in limba judecatii calme. Dl deputat preopinent zice,
ca regreta mult, ca in afacerea aceasta de alegere s'a atins chestia
nationals. Inteadevar, trebue sa-'mi esprim yi eu parerea de ran
pentru acest fapt. Asa cum pretutindenea, nu au operat nici in
Solnocul de mijloe, ci special in marginasul cornitat al Satmarului,
uncle s'a intarnplat la alegeri numaroase abusuri ci ilegalitati, nu an
operat zic, natinnalitatile ca atari. Nu vreau sa taraese chestia pe
terenul discutiei chestiei nationals, ci ma marginesc la terenul ce-'1
avem in fata nSastra, anume. la esaminarea casului asa cum ni-s'a
presentat. Seetiunea zice, ea nu e dovedita Intru toate yi esact

varsarea de singe amintita in petitiune. Eu sunt de alta parere, yi

din acte m'am convins pe deplin, ca alegatorii, alung-ali dela urns,
nu' au putut usa de dreptul lor, nu an putut sa aleaga. E dovedit
faptul, ca nu a fost alegere libera. Si totusi, ce se cuprinde in
mandatul depus pe masa dietei din partea deputatului? Aceea, ea
n'a fost nime care ar fl strigat alt nume decat pe al lui Dasey, si
astfel Ddesey a fost ales cu aclamatiune. Pentru Dumnezeu, dlor!
E aceasta cu putinta? Enigma grea va deslega acela, care ne esplica
intrebarea, cum e cu putinta, ca acolo, uncle nu este alt partid, ci
alegerea se face prin aclamare, sa pot intampla astfel de ingrozitoare

varsari de amp?
Faptul varsarii de singe e clay si evident, prin urmare e clar
faptul, ca alegatorii nu an putut face intrebuintare de dreptul for
electoral. E adevarat de alts parte, ea in credentional presidentul
adevereste, ea nu s'au anuntat deck trei oameni cari se cearit votarea.
yi

Aceasta e, domnilor, motivul, pentru care cercetarea trebue inteadevar

La inceput eram de parerea, sit se nimiceasca alegerea

de deputat din intrebare; dar' convingandu-ma in mod clan, ca
protocolul e fals, cred ca cercetarea va scqate adevarul la iveala.
$i tot aca cum dupa condeputatul Johai sta. sub scutul legii presiordonatii.

dentul, care 1c implineste cu onoare datorinta,

sa fie lovit de lege

acela bare umbla en harnisag. (Aprobari). Toemai de aceea, 'mi-am

schimbat parerea, si votez pentru cercetare. 0 rugare ac avea
numai cu privire la cercetare; i anume, rugarea, ca un om de incredere sa fie insarcinat eu efectuirea ei, pentru-ca acolo inteadevar
ne aflam la marginea Calafatului. Acolo sa inceput si la 1848
prima varsare de singe. Zic deci, ea cu privire la gravitatea eausei,

www.dacoromanica.ro

30

ca se fie esmisa astfel de judecatorier in care sa aibe incredere, atat poporul, cat si dicta. Prin urmare, cer esmiterea, nu
numai a unui membru, ci a dot membri,
until magbiar, altul
roman. (Zgomot.) Sunt deplin multamit eu esmiterea baronului
Simonyi, care posede in masura perfecta inerederea poporului; dar'
va face prea bunt impresiune asupra tinutului aeeluia, dach se mai
esmite un membru pe langa el. Propun deci de primul membru pe
baronul Simonyi, de al doilea pe Popoviciuc. (SA vottim.)
Se ordoneaza cercetarea, i cu. esecutarea sa insardoresc,

cineaza baronul Simonyi singur.

in fedinta din 26 lanuarie 1866

e push, la ordinea

zilei verificarea deputatului Pe ley Lajos, cercul 5ibdului,

comitatul Solnoc. Vorbete deputatul roman
Sigismuad Papp: Rog sa se ceteasca protocolul de alegere.
(Dupe cetire.) Onorata cash! Din protocolul cetit m'am convins, ca
alegerea aceasta nu a deeurs in ordine. (SA auzim!) Pentru-ca basa
nu e aceea, ca respectivul a primit 1758 de voturi, ci luerul de
eapetenie e, ea cei cu drept de vot nu au putut vota, din causa turbdrarilor ivite. 0 atentiune deosebith merits imprejurarea, ea notaruli
pe care comitetul central '1-a ales notar, a fost dat afara din localul
de alegere, respective de pe langa comisiunea in fata careia s'a facut
votarea, ear' presidentul a pus in loeul lui pe altul, adece a substituit alt notar, ceea-ce earasi e in contra legii. Legea dispune lamurit,
ea pe presidentul i notarul de alegere it numeste comitetul central.
Acolo deci, unde nu a notar, $i pe notar it pune presidentul, eu nu
pot reeunoaste procedura de legala. Dar' s'a mai atins si alt punct

de vedere, anume, ea an fost doi candidate, ci totusi n'a votat nimeni pentru contrarul. Imprejurarea aceasta dovedecte numai aceea,
ca turburarile despre care se vorbeste in protocol au facut asa impresinne asupra poporului, ineat s'a indepartat de acolo, ci nu ci -a
dat votul pentru candidatul Bei], ceea-ce inteadevar merits se fie
eruat prin cercetare. Eu propun deci cercetare, e,hiar si din acel
punct de vedere, ca sh se constate, dace a autetic sau nu protocolul
de alegere.
Pentru-ca se poate intampla, cum s'a vAzut si intr'un cas incirat ere, a protocolul sa nu fie compus aca cum cer faptele intamplate. Cer cercetare si pentru aceea, pentru-ca e in interesul deputatului ales. (Zgomot, Intreruperi: Il verifieam 1) Prin cercetare nu
sa perde nimica, $i poporul va fi eel putin peciuit. (intreruperi: Il

www.dacoromanica.ro

-.

$1

--.

verificam 1) Indeosebi cutez a spune, domnilor, ca in partile acelea,

prin aceste donii alegeri, linistea poporului e turburata mult. (Zgomot).

Eu prin aceea, ea nu fac nedreptate altuia, comit fapta buns; imi

fac datoria de patriot. De aceea la tot casul votez pentru cercetare".
(Sit votam, Zgomot.)

Deputatul ales sa verifica.

In fedinta din 27 Ianuarie 1866 declara baronul

Simonyi Lajos, ca, nu poate primi misiunea de a face cercetarea In Cehul-Silvaniei, pentru-cal sj5re addnca sa fidrere

de rdu, nu slie romtinefte. Vorbeste deputatul roman

Sigismund Papp: Onoratii casa! Stimez prea unit parerea
stimatului condeputat, ca nu poate primi o indatorire pe care nu o
poate implini. Din acest punct de vedere trebue sa stimez cu atat
mai vartos declaratia stimatului condeputat, fiind-ca vad din ea, cii
e patruns de importana cercetarii. Onorata dieta qtie, ca unde este
vorba de a veni in coatingere an poporul, si trebue ascultat poporul,
trebue in,eleasd perfect de bine limba poporului. Eu aunt deci de
parerea, ea se trimitem pe altul, qi anume, nu Roman, ci Maghiar,
care ,slie insd romdnefte ,ci ungurefte, i totodata cunoate raporturile de acolo. Recomand pe Tury". (Intreruperi: Vdrady ./)

SA Insarcineaza cu cercetarea deputatul Vdrady Gdbor,

care Ina In sedinta din 29 Ianuarie a declarat, ca nu poate
primi nici el misiunea aceasta, din motivul, ca. e Inrudit

cu deputatul ales, in urma carui fapt dieta a numit apoi

pe deputatul Tury comisar de cercetare. Resultatul cercetarii

se va face cunoscut mai la vale.

Discutia asupra adresei.

La mesajul de tron dieta ungara a raspuns cu o

Proiectul de adresa '1-a compus Dedk Ferencz.

A fost un raspuns cuminte la vorbele parintesti ale Monarchului, un act de stat, in care Maghiarii cu vorbe cumpatate si alese 'si-au spus de nou tot ce aveau pe ininia,
dorincele si aspiratiunile nationale. Ear' and proiectul
de adresa a fost pus In discutie parlamentara, cei mai buni
oratori dintre deputatii de nationalitate maghiara au luat
cuvantul, pentru a se face interpreti ai opiniunei publice
adresa.

maghiare, pentru a lamurl situatia politica din toate punctele

www.dacoromanica.ro

32

de vedere, In prima linie insa din punctul de vedere al

intereselor maghiare.

Discutia asupra proiectului de adresa s'a Inceput In

edinta din z5 Februarie z866. La discutie an luat parte
qi deputati romani, mai ales la discutia pc articole, cautand
sa. fac
lumina In chestia nationalez si se propage ideea
resolvarii ei In mod multamitor pentru toti. Au atins i
chestia uniunii ,Ardealului cu Ungaria, In forma reclamata
de interesele- Romani lor ardeleni, cari pe atunci Inca nu
erau representati in dieter. Vorbirile deputatilor romani,

rostite cu ocasiunea discutiei purtate asupra adresei. an fost

pline de Insufletire pentru causa nationals. Vor urma acum
pe rand.

In edinta din 19 Februarie, la discutia generala,

luat cuvantul deputatul roman
Aloisiu Viad, care a rostit urmatoarea vorbire:
OnoratA casa! Discutia asupra adreselor a fost totdeauna de
mare gravitate $i de eminenta insemnatate, pentru-ca chemarea ci
misiunea lor a fost, constatarea ingrijirilor tarii i talmkeirea adevAratei opiniuni publice. In vremile inainte de 1848 acelea erau
espresiunea fidelA a membrilor sfintei coroane, ear' dela 1848, incetand
representarea pe basa instructiunilor, adresele de raspuns au cA.stigat

in importanta lor, pentru-ea toemai in aceea resider misiunea lor, ca

se constate adevarata 9i nemituibila opiniune publica a tarii, ear' modalitatea spre acest sfArsit o dau in parlament discutiile asupra
adresei de rAspuns. De aceea, foarte intelepteste a opus inteleptul
patriei noastre, ca toemai discutiile asupra adresei de rAspuns aunt
ehemate, ca nefiind noi provAzuti eu instruetiuni, trimitAtorii nostri
sa se poatil orienta asupra modului, cum ne tinem noi de programul
rostit lor eu oeasiunea alegerii noastre.
Din acest motiv, onoratA casa, cu toate ca vad cum atentiunea
onoratei case este eshauriatA, i eu toate en simtesc, ca dupe eseelentele puteri intelectuale, cari au exit pe plan inaintea mea, nu pot
concura pe terenul gloriei oratoriee, totusi imi tin de datorintA sa-'mi
espun. parerile i acel Tuna de manecare, ce ma conduce la acceptarea sau neaceeptarea proiectului de adresa. (SA auzim!)

0 fac aceasta pe fata si eu sinceritate, pentru-el e in firea

qi sinceritatea, ci am obiceiul a-'mi spune parerea

mea neffitarnicia

www.dacoromanica.ro

83

totdeauna fiber si pe faIa. Si v asigur, ea sunt tot atat de independent,

ca on -care din aceastrt diet..
Eu, onoratrt case, fiind-ca nu sunt Neanyt, nu sant, ci nu pot
sa flu centralist. Ade* eu nu numai el nu aprob $i nu partinese
guvernarea monarchiei austriace en ajutorul centralisarii, ci o eondamn in mod declarat, pentra-ca singura s'a condamnat pe sine in
acei 17 ani in cari, nu numai asupra acestei sari, ei asupra intregei
miserie.
monarebii n'a adus alta decttt

Dar' fiind-ert nu sunt Maghiar, nu ficirtinesc nici dualismul,

in acel inteles, cum a fost pus, nu numai din parte magbiarA, ci
poate fi pus si din partea oare-chrui publicist de dincolo de Leitha,
si care insemneaza atata, eh monarchia sA se imparta in dour( parti
egale ci sr( se gaverneze- prin guvern parlamentar.
Eu, onoratA case, sunt federalist. Federalist in acel inteles, ca
doresc, ca toate popoarele acestei monaraii, can au un trecut istoric,
aplicand ci folosind ea isteticne interesele na0onalitAtilor, se formeze
elite un stat federativ, pentrn-ea basele acestei federalism ni-le aratrt
situatia actualki a monarchiei austriace, ci pentru-el din suflet aunt

convins, ca marele viitor al Austriei se poate ajunge numai grin o

astfel de federalisare a popoarelor, respective a thrilor.
Pe ce base sr( poate aplica liberalismi4l acesta? Eata tema
putin discutata, in press. si in parlament.
Aflu el nu e necesar a desvolta mai pe larg natiunea si gravitatea federalismului, $i de aceea, deelar numai, el dupA parerea
mea, pe base federale s'ar pate organisa monarchia astfel, ea sr( se
impartA in trei grape mai mari, anume: coroana sfantului Stefan,
coroana sfitntului Venceslav, la care se apartinrt ci Galicia -cu celelalte
elemente slave, si coroana sfiintului Leopold, compusa din celelalte
provincii ale monarchiei. In aceste trei grupAri principals regnicolare
trebue sA-'ci pastreze, la tot casul, singuraticele tari independenta
lor, pentru-ca bri-cat de mic sl fie, e falos totuc fiecare popor de

independenta -sa ci de trecutul seu, deopotrivA.

Acestea am crezut el e de lipsA, onoratA cash', sa le desvolt

intaiu, pentrn-cA ele formeazA cheia la aceea ce voiu spune mai
arziu. (Zgomot. Sa auzim I) Mie, onorata cask esprimandu-'mi
deosebita stimrt ci admira0e faVt cu cap-de-opera espusit de inteleptul

incir parerile in contra

patriei noastre, imi cade foarte greu
ei. Cu toate acestea, aflu de necesar espunerea in deosebi a pArerilor
mele asupra chestiilor comune, despre can stimatul propunAtor al
3

www.dacoromanica.ro

adresei zice in proiect. ca dieta, recunoseand adeviirata for esistenth,

va elabora prin tomisiune specialh project de lege, pe care-'1 va

presenta la timpul seu. Unii dintre domnii oratori au afirmat, el
e prematur lueru u vorbi acum despre afaceri comune, pentra-ch
acelea vor fi pertractate mai tarziu, 1i atunci va fi la loc declaratiunea asupra Jon En nu impartasesc vederea aceasta, ji cred, eh
find vorba in proiectul de adresh despre afacerile comune, si find-ca
acelea au fost accentuate in mod deosebit in mesajul de tron, ci
trebuiau sh fie atinse : e la timp $i la loe, ca onorata cash si
membrii ei singuratici shisi talmaceasca vederile in privinta aceasta.
Eu urmez in privinta aceasta vederile condeputatului Bartal GyOrgy,

care, desi a accentuat. ca nu e la loe, totusi 'si-a esprimat vederile

asupra chestiunii. Zie, onorata cash, ca aprob intru toate parerile
sale, in deosebi cu privire la precisarea ji discutarea cbestiilor
comune. Le aprob, pentru aeeea, pentru-ca fiind gata a merge in
aplanare 'phne la limitele estreme, doresc din tot sufletul se promOvez
aplanarea. Eu, domnilorL m'am convins in cercul men, si pe alte

locuri pe unde am umblat, ea poporul inteadeviir shrheeste din zi

in zi, ci acest simplu popor, cu mintea lui cea simpla, m'a provocat
la mai multe ocasiuni, sa promovez aplanarea: Cu on -ce pret. (tntreruperi: Cu on -ce pret? Zgomot. Contraziceri. Presidentul sulfa
clopotelul.) Cand zic, cli en on -ce pret, nu inteleg aeeea, ca eu
jertfirea constitutiei, pentru-ca sunt cetacean -constitutional, si aca
cred, ca sub decursul celor trei diete am dat destula dovada,
eh doresc constitutionalismul cu sinceritate. Ci inteleg aeeea, ca
se prindem basa posibila care ni-sh dfi, pentru a se esopera.
Basa aceasta e euprinsh deadreptul in mesajul de tron. i fiind-ca
rog a o nota bine aceasta,
noi,
ne afiam in proprietatea
dreptului, trebue sa leganY invoiala, ca se ajungem curand in posesiunea dreptului.

A doua observare se refere la uniunea Ardealului cu Ungaria

si la raporturile viitoare ale Ungariei fath de Croatia.
In privinta aceasta, proiectul accentueaza cuvinte prea frumos
sunatoare, -imi place sh cred, ca sunt cuvinte dictate de sentimentul fratietatii,
ci asigurk tarile snrori, eh dorintele juste 1i
echitabile ale natinnilor locuitoare in ele, intru cat nu se opun principielor fundamentale ale thrii, vor fi implinite. En, onorata cash.,
aunt unul din aeei nemarginit de putini Romani inteligenti (Ilaritate.
Zgomot. Presidentul suna clopotelul), cari au fost ci vor fi totdeauna

www.dacoromanica.ro

- 35 pentru unirea Ardealului cu Ungaria. Dar' st distingem bine d-lor.

N'am fost pentru incorporarea, pentru unificarea Ardealului cu Ungaria, ci pentru unirea Ardealului cu Ungaria. Eu nici pentru

Ungaria nu tin de dorit, ca Ardealul sa se contopeasea simplu in

Ungaria, gi nici consunator cu pretensiunile Ardealului nu in lucrul
acesta ; ci chiar din contra, intru-cat am putut stadia dispositia poporului, it in mai mult de primejdios deeat de folositor.
Parerea mea e aceea, ea duptt-ce pe seama Croatiei, care a
fost representata in dieta maghiara dela 1848, s'a reservat la 1861
nu se poate face nici fats de Ardeal alteum,
o carts alba,
pentru-ea Ardealul de ani indelungati a trait sub asa numitii principi
nationali ai sei, gi de treisute de ani e deslipit de tetra Ungaria.
Pe base de drept cred, es numai atata se poate pretinde, ca Ardealul, on privire la dreptul public, se reintre in aceleasi raporturi
fats de lingerie, in cari se afla inainte de catastrofa dela Mohacs.
Precum cer si cu privire la Croatia, ca se reintre in raportnrile ce
esistau inainte de 1848.
Acceptand astfel de base, spiritele acelor popoare nu numai
ca se vor linisti, ci nascandu-se in ele increderea, vor da mina de
ajutor, ca sa se afle calea de esire din actuala stare de lucruri.
Mai este un punct, onorata cask asupra amnia vreau sa fee
observare. (SA auzim!) Punetul acesta e pasajul din proiectul de
adresa, care accentueeza restabilirea ministerului independent maghiar,
si a municipiilor comitatense si orasenesti. Ce se atinge de ministerul maghiar, asa cred, ca am putea absta dela aceasta cerere, cat&
vreme legile nu aunt revisuite, (Zgomot. Contraziceri.) si anume, din

motivul, el dace va fi numit ministerul maghiar, o parte din ministrii numiti nu va avea nimic de lucru. i de ea ? Pentru-ca cercul
for de competenta' nu e precisat ! intaiu trebue sa fie regulate deci
afacerile comune, gi precisate trebue sa fie cercurile de activitate ale
ministrilor. (Zgomot. Contraziceri. 0 voce: E facuta precisarea in

legile din 1848.) in legea la care binevoiti a ma indruma, se alit

dar' cercul for de
gi ministrul de esterne si ministrul de resboiu,
competenta nu e precisat.
Eu dart nainte de toate zie asa, ea ar fi suficient, daca ne-am
restrttnge la cererea restituirei comitatelor. Eu o tin aceasta de
suficient, din motivul, ea e lucru foarte problematic, eel putin inaintea

mea, ea in urma iubirei infocate ce se manifests in patrie feta, de

municipii, cum vor putea fi satisfacuti cei-ce idoliseaza municipiile,
3*

www.dacoromanica.ro

36

data prin o organisare mai tarzie ele s'ar preface in umbra? Pentru-ett
inteadevar, sunt foarte multi, cari mai de graba ar dori municipiu
liber, decal ministeriu independent, cu atttt mai vartos, ea responsabilitatea se poate ajunge Bi pe alts tale, prin punerea actualei
maBinerii guvernamentale pe alte baze, respective prin deeretarea
responsabilitatii pe seama barbatilor puBi in fruntea guvernului. Eu
awt cred deci, ca comitatele pot fi restabilite inainte de revisuire, Bi
marturisese sinter, ca atunci, child in anul trecut, actualul guvern a
numit in locul functionarilor comitatenBi, numiti din partea vechiului

guvern, in mare parte oameni noi, am crezut, ca inteadevar se

doreSte restituirea comitatelor. Cu toate ea am vazut i am esperiat,
ea la 1861, bland comitatele franele guvernarii din mama guvernului

de pe atunci, an mers poate prea departe li peste limitele dictate

de ratiune, ;4 an dat naBtere urmarii provisorului de mai tarziu,
pentru-ea altcum sentimentele nu puteau fi abatute la calea cons&
tutionalii, zic, ca aviindu-le toate acestea in vedere, credeam, ca
actualul guvern va restaura comitatele, cu atitt mai va.'rtos, ea. actualii
cefi ai guvernului, cari '*i-au caBtigat marimea parlamentara in vieata
comitatensa, cunose ci apreciaza importanta acestei vieti, Bi pentru-ett

acesta ar putea fi drumul gi modal eel simplu pe care s'ar putea

aduce in tart indestulire mare, Bi atunci Bi dieta putea sit fie
desehisk sub auspicii mai favorabile. Ca guvernul de ce nu a faeut-o
aceasta, va Si numai el singur. Intru-eat insa. cunose en motivele,
dupii ziare, ctiu, el acelea nu sunt Mat de plausibile, ca sa, poata
itnpedeca inteadevar restaurarea comitatelor.
Duptt parerea mea, respective dupa parerea scoasa din gazete,
&ma lucruri an indemnat oamenii gavernului sa nu restitueasca comitatele. Intaiu, ingrijirea, la tot casul, parinteasett, ea eu functionarii
provizorului ce SA se intample? (Zgomot!) Al doilea, temerea, ca
comitatele vor fi rapite de nou de pasiuni. (Zgomot. Contraziceri.)
Motivul prim ii servecte spre onoare guvernului, dar' nu e suficient
pentru amanarea restabilirei vietei comitatense. Pentru-ca guvernul
ecit din dreptul constitutional are putere se aplice din organele sale
pe acelea, cari prin activitatea, onestitatea Bi diligenta for merits a
fi aplicate Bi dupil, restaurarea comitatelor. Ce se atinge de al doilea
motiv, anume, de temerea, di, comitatele vor puts pune de non mana
pe franc, nu impartaBese temerea mult onoratilor barbati dela guvern,
pentru-ea ii in destul de energici, ca BA Be opuna curentului ci sa
stranga valurile in albia lor.

www.dacoromanica.ro

- 37 Eu, onoratI case, punctul acesta din proiectul de adresa '1-a

modifica astfel, ca restituirea ministerului sit nu se ceara 'nainte de
a se revisui legile, der' sA se solicite restaurarea comitatelor. Asta
sper el vom elpata dela actualul guvern, cum a spus-o i dl deputat
Bartal Gyorgy in vorbirea sa, la loeul unde zice : Cine e
intre noi acela, a &Anil contientA va pute ramlne neatinsii de imputarile ce s'ar pute eeti din feIele eelor ce Bunt amenintaii se
moarl de foame, ca n'am folosit ocasiunea ce ni-se ofere acum, de
a dobandi autonomia internl, mai bine zis, de a incerca serios redobindirea, ei am negles acest lueru, in contienta gravaminelor
noastre?" Eu dedue de aici, ca intru-cat dl Bartal Gyorgy e organ
al guvernului, prin urmare eunoaste ideile earl domnese in sinul
guvernului, dedue zie, ca nici guvernul nu e contrar doriMelor
noastre.

Eatl, acestea aunt pArerile mele Cu privire la aches& Imi voiu

lua voe la timpul sea sl vorbesc i la discutia pe articole". (Zgomot
SA votam 1)

In edinta dela 20 Fobruarie proiectul de adresa a fost

primit cu unanimitate, ca basa pentru discutia pe articole.
La discutia pe articole, in 21 Februarie, deputatul
sarb, George Stratimirovici, propune la punctul 16 din
adresa, ea in loc de : ca natiune libera independents, fats de
alta natiune libera independents ", s se zits : > ca naliunilibere
ina'ependente, fate de alte natiuni libere independente ,
Ffi

motiveag pe larg aceasta motiune redamata de faptul, ca in

Virile coroanei sfantului Stefan traesc mai multe natiuni, ceea

ce trebue remarcat, ear' de alta, parte nu trebue dat natere

la precedence, cari in interesul pacii interne an sa fie
evitate.

'I-a raspuns imediat Dedk Ferencz Cu urmatoarele

cu.vinte :
7,0norata ma I and am introdus euvintele acestea in proiectul
de adresa, n'am avut de loc inteniunea se provoclim discutie asupra

principiilor politice. Am depus in ele numai ideea, ca si ei. (Cei

din Austria!) Si noi trebue sl fim liberi si independeni, si atunci
ne vom pute intelege en ei. Fie ca e spusA in singular, sau in
plural, ideea aceasta se euprinde in ele. Ce se atinge de chestie
insaci, ered el in lingerie numai o singura nalionalitate j5olitica este.
Dar' tema aceasta la nici un cas nu apartine discutiei, pentru-e/ i aa

www.dacoromanica.ro

- 38

ne vom consulta ci vom discuta chestia nationalitAtilor, si eel-ce are

nedumeriri, va avea posibilitatea sa vorbeasca ci sa discute atunci.
Eu deelar numai spre linistirea celor-ce au nedumeriri, ca aceasta
nu e dead asemanare, ea adeca, precum o natiune liberii trateazA
eu alts natiune libera, aca voim sa tratam $i not en ei". (Aprobari.
SA rAmtml.)

Vorbete apoi deputatul roman

Emanuil Gozsdu: ,Onorata casii! Condeputatul antevorbitor
a propus acea modifieare, ca nefiind la be cuvrtntul singular )natiune( ar dori sit fie schimbat eu pluralul ,natiunig. DacA cineva
din dieta aceasta ar crede, el in Ungaria sub numirea de natiune
libera independents se inteleg singuri locuitorii si eetatenii cu buze
maghiare, mArturisese ca m'ac alatura ci eu la parerea deputaci aca cred
tului preopinent. (Aprobari.) Dar' fiind-ca eu gAsese,
ca sub numirea ,naliune liberii independenttlt
ea toti gAsim,
se intelege totalitatea, complexul tuturor locuitorilor, de on -ce limbo
din Ungaria, (Aprobari) aflu ea trebue conservaa espresiunea. (Aprobari.) Marturisesc chiar, a in plural nici nu se poate folosi espresiunea,

pentru-ca atunci ar suna astfel: ca natiuni libere independente, cu

natiuni libere independente", ci eu neg esistenta natiunilor libere independente in Ungaria, pentru-ca independent e numai
complexul. PArtile singuratice nu aunt independente, ci aca.
nici Maghiarii. Se poate, ca nationaliatile dincol ) de Leitha

aunt mai norocoase in separarea for geografica deck nationaliatile

din Ungaria, ci atunci s'ar pute face modificarea aceasta: ,ca natiune
liberA independents cu natiunile libere de dincolo de Leitha",

clack

inteadevar esista astfel de natiuni. (Zgomot.) SA ramttna! Dar' cu

privire la nationalitAtile din Ungaria, aca e bine cum e in adresrt.
Cu privire la nedumerirea de care e sapanit stimatul deputat
antevorbitor, si pe care 'ci -a desvoltat-o mai pe larg, ca anume, in
Ungaria s'ar ignora esistenta celoralalte nationaliati, afarA de nationalitatea maghiara, eu gasesc garana deplina in aceste euvinte ale
proieetului de adresa : )La compunerea acestor legi vont urma
principtile drefitafii fi ale frellietalii.c AdevArat, ea frasele : fra/legate, echitate, egalitate, pot fi esplicate in diferite moduri, pentru-ca
nu aunt espresiuni precisate astfel, ca sa alba anumite linii demarcationale. Dar' aceea stim, ca dreptatea ce e
i fiind-ek nationalitalile primese garantii en privire la principiul dreptatii, eu prin

aceasta ma simtese linig tit si individualiceste.

www.dacoromanica.ro

Nu vad decretarea

39

unui prineipiu, care ar putea BA slAbeasca motiunea pc care membrii

eu buze romane ai dietei din 1861 au eerut sa fie luatil in prima

adresa, ci din contra, o vad mai bine spriginita $i desvoltata. De
aceea, in numele deputatilor de buze romane imi iau voe a deelara,
a noi, in privinta aceasta suntem deplin linistiti prin pasajul acesta,
(Aprob Ari) si nu vrem sa ingreunAm sau sa hingim pertractArile
referitoare la el. Cu espunerile fa.'cute suntem deci pe deplin multAmiti, $i deoeamdatii satisfaculi, pane va veni randul la desbaterile
specialeu.

UrmeazA deputatul {omen

Aloiziu Vlac 1: Onoratii casa! Regret foarte mult,

ch.' con-

deputatul Stratimirovici fiind, bolnav a vorbit meet, asa ca deputatii

onoratei case n'au putut auzi esact cuvintele sale, pentru-el aunt
convins, ca daca le auzeau, ar aprecia principiile pe eari le-a desvoltat din punet de vedere malt politic. Am auzit vorbindu-se multe
in easa aceasta despre resolvarea chestiei orientale. Datiimi voe
BA va spun_ domnilor, ea chestia orientala nu o poate resolva natiunea
maghiara numai cu ajutorul natiunei germane, ci cum a spus-o foarte
nimerit condeputatul Stratimirovici, o va resolva la timpul seu
eminamente cu natiunile eari locuiese in aceasta patrie, si cari an
frati de sang cu milioanele in imperiul tnrcesc. Adevarat, el timpul
acesta e Inca departe (SA auzim !), dar' daca eineva e bolnav, e
obiceiu sa se Ingrijeasca ai sei din vreme de eventuala wire din

si deosebirea e numai, ca vieata omului singuratie e

lume,
seurta si trecatoare, ear' vieata natiunilor e lungit si trainica;
de aedea e Inca departe momentul, (Zgomot) dar' nu strica sa
ne aducem aminte de cei-ce an dreptul sa Intre in mostenire,

si

Cu ajutorul cArora se poate ajunge mai sigur la mostenire.

Faptul, ea natiunile locuitoare in aceasta patrie aunt recunoseute
de natiuni in ins* legile thrii, a spus-o in randul treeut condeputatul
Dobrzanski, i in privinta aceasta, en date din cartea legilor nu '1-a
putut face nimeni de minciuna. Se va zice poate, ea euvintele si
intelesul acela al legii formeazA astazi obseuritate stricatA. Dar'
en ered, a tocmai aceasta onorata cam, care pannA act= a desvoltat
fate de nationalitati o eminentA prevenire, si o impartialitate aproape
sore eu gentileta, ca tocmai aceasta onoratii casA, si toti membrii ei

se vor nazui la timpul seu, cand va fi pusA pe tapet deslegarea

chestiei nationalitatilor, sa -'i dee intelesul ce '1-a dat respectivul

www.dacoromanica.ro

40

artfcol de lege, si va precisa prin noue dispositiuni legale aceea ce

a desvoltat mai nainte condeputatul Stratimirovici.

Astazi in Ungaria sub numirea pnaliune politicd maghiard

aunt a se intelege toate- nationalitatile locuitoare in aeeasta tears.
Dar' en cred, el nu deroaga de be Maghiarului, (lack fiind
vorba de egalitate de drept, considerl de intro toate egal indreptatiti
ci pe ceialalti, si ii inSira si In adresa ca natiuni egale cu cea maghthra; i pAnA and aceasta va fi garantat prin lege. Pentru-ca eu
nu iau egalitatea de drept numai in acel inteles, el sit fie egall
purtarea sarcinelor, etc. Ci o inteleg aca, ca notiunea egalitatii de
drept sh fie estinsA astfel, ca fiecare nationalitate BA aiba ocasiune a
se desvolla in cercul care-i compete si se iSoatd pa ri su nunzirea
sa j5roprie. Conced, ea astiizi inch nu e sosit timpul pentru chestia
aceasta, der' ideea ,odata atinsA, nu poate fi ignoratil eau omorith
cu votarea. Si de aceea declar din partea mea, ea partinese vederile condeputatului Stratimirovici". (SA votrim.)

Vorbete apoi deputatul maghiar

Jendrassih Mihsa: Onorata ease Un eondeputat antevorbitor,
mentionand in vorbirea sa locuitorii de limbi diferite din patrie, s'a
nAzuit a deduce din aceasta esistenta mai multor natiuni, 1i s'a
provocat totodatri si la espresiunile din unele legi ale patriei noastre.
Spre linictirea sa raspund pe scurt, ca amAsurat priceperei mele, e
imposibil ca intr'o monarchic independentA, intr'un stat independent,
complexul
ear' Ungariei nu-4i poate fi denegata numirea aeeasta,

locuitorilor de on -ce limbs se poata fi privit de alta dead de o

nafiune politicd. Dad. este cineva, atunci eu aunt amic ar nationalitatilor, gi data se cere, voiu lua parte energica la apararea drepturilor lor. Dar' ea toate, cA cunose provincii, cunose Or', in earl
Inca aunt locuitori de diferite limbi, nici in istoria universals, nici
intro actele diplomatice n'am cetit ceva, ce s'ar fi spus in numele
nationalitatilor specials.
Ceea-ce se atinge de legi, fie-mi permis BA mA provoe la

ultimo diploma a regelui maghiar, la, diploma data la 1836 din

partea regelui Ferdinand V, in care, aeolo undo se adreseaza intregei natiuni, intregei tan, asemenea nu vorbecte despre mai multe
natiuni, ci cuvintele sale fiind adresate natiunei politico,
numai
despre una, despre *generosa Bens hungarac, sub care numire
trebue inteleasA poporatiunea intregei tari ungare.

www.dacoromanica.ro

41

intru-cat deci ar fi datatoare de ton provocarea la lege, m'am

provocat gi ea la ultima lege, gi cred, a pot ski fie, gi vor fi deplin
linigtiti locuitorii de diferite limbi, cu atat mai vartos, ca legile din
1848 an decretat, ca fiecare poporatiune a patriei acesteia are drept
egal, gi e aplisata de sarcinA egala. De aceea, e imposibil sa se
poata esplica gi deduce, ea on -ce act, adresat domnitorului din partea
representantilor casei acestei sari, sa nu fie eflucsul, ski nu fie espresiunea tuturor locuitorilor tarli, representati prin noi, in complexul
carora se cuprinde: Romanul, Sarbul gi Slovacul. Aga cred ca
suntem frati, in sena diplomatic Unguri, ci formam o natiune".
(Aprob OH. SA traiaseil

I)

VorbeF,ste la obiect i deputatul roman

Sigismund Papp : Onorath cast ! Am auzit de multe-ori

spunandu-se, ca Maghiarul are inima nobilrt, ea toate drepturile gi-le
imparte ea popoarele conlocuitoare, cu consotii sei, ca da celoralalte
nationalitati tot ce e just gi echitabil, gi ce nu vatlima integritatea
statului. 0 ered, gi n'am tras-o niciodatA la indoiala. Spre linigtire
insA, ca sa limpezim notiunile, voi precisa pe seurt gi eu, ce insemneazil nalionalitate, i ce insemneaza naliune politica. (Sa auzim !)
Inainte de 1848 natiunea politica o formau castele, clasa privilegiata ai cgrei multi membri se aft& aici, de fati. 0 formau,
anume, nemegii gi magnatii. Asta era atunci natiunea political
pentru-cl en nu-'mi pot inchipai ea natiune politics decat pe
cei -ee an dreptul sa 'gi spunA cuvantul in politics gi sunt indreptaliti se faca legi. (Sit auzim !) In vechime natiunea politich

o formau, duptt-cum aratit numeroase pagini din corpus juris, aga

numitele status et ordines regni Hungariae,
nu insA status et
ordines nationis Hungariae. Nime nu va afla in corpus juris eh a
fost compusa dicta decal din vinclyti status et ordines
Fiind-ca legile din 1848 an rapt barierele claselor privilegiate,
s'a nAscut de atunci alt sistem, anume, sistemul representativ. Pe
basa acestui cistern representativ am ocupat loeurile noastre toti cati
ne aflam aici. i chiar gi eu, en toate es sunt de nationalitate romans,
nu aunt aici numai ca deputat de buze romane, ci aunt representant
al tarii. (Aprobari.)
Amicul nostru Kerkdpolyi, in vorbirea sa de eri a negat eondeputatului Vlad dreptul de a se numi ma,
zicand anume, ea n'ar
fi Roman, ci Ungar ! (0 voce: S'o tins pentru sine!) Da ; sa sins,
pentru sine fiecare epitetul ce vrea sa-'gi dee siegi, dar' sa na de-

www.dacoromanica.ro

4'1

tragA dela altul aceea la ce are drept, si ce ii compete, ea mie d. e.

numirea de Roman. Cum am zis, natiunea politica nu o formeazA o
clasa specials, o nationalitate singuraticA, ci o formeazA complexul

nationalitatilor, to/i imj5reund, ear' acest complex al nationalitatilor

it numim Ungaria.
Dup, conceptia aceasta, asa ered, cA zicandu-se in adresA, a
natiunea vorbeste ca natiune, sk intelege sub acest =rant complexul tuturor nationalitAtilor, adec% suntem intelesi toti, impreunA.
(AprobAri generale.)

Daca dela aceasta chestie delicata, care a fost declaratA de

multe-ori de arzAtoare, clack', repet, dela aceasta chestie &Heath
depinde forts, puternica qi viitorul aeestei patrii, pa nu luAm luerul
prea usor, ca si cum s'ar pute ignora, ca in patria aceasta, afarA
de nationalitatea maghiara mai trAiesc si alte nationalitati. Lucrul
trebue recunoscul, i prin aceasta se delAturA ori-ce fel de nein
telegeri ulterioare. Domnilor! Avem in fata noastrA o mama bolnava.
toate Bunt fiicele ei.
E incunj uratA de mai multe nationalitati,
Mama aceasta,
e iubita noastrA
ca se vorbesc in sens alegorie,
patrie comunA. Bolnavl fiind, toti trebue sA grijim de ea, pentru-cA
dach toti o vom griji, se va insAnAtosa in seurtA vreme, fiind-cA ea
trebue se traiasert, si are sh trAiascA pang la vremuri nesfarsite. Si
dad. se va insAnAtosa la timpul sea, asa ered, cA va da fiicei celei
mai marl a patriei acesteia, nationalitatii maghiare, favorurile limbei
diplomatice, precisandu-1 limitele, adeca va deelara, eh limbs diplomaticA e limba legislaturei si a guvernului, ear' toate celelalte bunuri si drepturi le va impArti in mod egal eu celelalte fiice. (Aprobari generale.) Pentru-ca aceasta mama comunA e Ungaria, care din
legile germane nu cunoaste numai dreptul datorit, nu numai dreptul
ce compete vaduvei, barbatului, so1iei, ci conform spiritului legei
maghiare stie, cA: aequalis divisio non conturbat fratres. i mai
tie si aceea, di: aequalis particifiatio confirmal fratres . (AproUri. SA trAiaseA I)

SA prime'te textul original. La punctul 25 din adresa,

is cuvantul dintre deput4i romani

Sigismund Papp: OnoratA mai In paragraful acum cetit
ne vedem deoparte in luta diplomei din Octomvrie si a patentei din
Februarie, de altA parte in fata dorintei esprimate din partea M.
Sale in mesajul de tron, ca posilia de mare tutere a monarchiei
,Si drefiturile domnitorului sd fie asigurate. Dupg-cum e esplicat

www.dacoromanica.ro

43

lucrul in acest punct al proiectului de adresa, sunt satisfacute ambele

cerinte.

Eu nu pentru aceea am luat aeum cuvantul, ca se plie-

tisesc onorata cask (intreruperi : Ba da!), ci pentru-ca se ilustrez

punctele de mare gravitate, aflatoare in fats. noastril. 'Nainte de toate,
ca cetacean de stat, trebue sa declar din eapul locului, ca Austria
Park. Ungaria, il,i fark Croatia $i Transilvania, tari aflatoare in stranse

raporturi ea Ungaria, nu poate esista ca mare putere in Euroja.

(Zgomot. Presidentul sunk.) Nu se poate nega lush, ek. Austria e
recunoseutk din partea celoralalte maxi puteri ca mare putere, si ca
atare va esista pank atunci, pang and harta Europei nu se schimbii,
fie in urma tratatelor internationale, fie in urma ivirei altor oomph-

catiuni neprevazute.

De aka parte, prin aceasta nu vreaa sa zic,

ca Ungaria, unindu-se cu regatul si mareprincipatul acum numit, ar

fi in stare saisi elupte in viitorul apropiat positia de mare putere,

nici macar atunei, cand, dupk-cum a desvoltat amicul meu, baronul
Edtvds, 'qi-ax estinde politica pima' in Orient. Dar' aceea o pot spune
&ea friek, ek Ungaria e atilt de mare, atilt de tare, atilt de paternicA, ca poate esista si singura, pe cand Austria e slabs, mica,
neputincioasa. (tntreruperi:
irtsata in grija ei, si in sine luata
Destul! Se abstee! Presidentul sunk clopotelul.) Din aceste douk
puncte de vedere privind lucrul, vad asigurate in proiectul de adresk
dreptul ci constitutia Ungariei, de alta parte asigurate vad i drep-

turile domnitorului". (La obiect. S. abstee!)

Presidentul: Rog pe stimatii domni deputati se ramana strict
pe langa discutarea chestiilor apartinktoare la proiectul de adresa.

Sigismund Papp.- Dad vreau s vorbese la paragraful

proiectului de adresa, asa cred ca nu fae alta, decat ce care domnul
president. i pe cand stimez deoparte observarea aceasta &mita de dl
president, rog

de alth parte pe domnii deputati s ma asculte.

(Zgomot. Vorbecte la object!)

Tocmai de aceea am atins, ca Austria e foarte slabk Ark do
aceasta trinitate, qi tocmai in acest paragraf se spune, ea Ungaria
a imprumutat pentru coroana diamantele sclipicioase, fara de cari
coroana n'ar fi lucitoare psi glorioasa. (Zgomot mare. Oratorul abia

sa aude.) Asupra unui singur lueru vreau sil atrag atentiunea onoratei case. Dad, M. Sa, cum -nu ma indoesc, va vedea, ea punctele
acestea sunt inteadevIr multamitoare, atilt pentru patrie, cat ci pentru
drepturile domnitorului, si ca punctele acestea formeazg in intelesul
sanctiunei pragmatice federatiunea, reciprocitatea, film de care Austria

www.dacoromanica.ro

- 44 nu poate esista : apt, cred, eh M. Sa ne va da tot ee am cerut in

punetele acestea. i atunei va fi asigurat M. Sa, eg. Ungaria, aceasta

trinitate va fi in stare sh apere tronul in contra tuturor relelor gi

complieatiunilor. il asiguram, ca aceasta trinitate a Ungariei, care
a Oat sii fie totdeauna mare, in suferinte gi In fapte, va gad inch
gi gandurile M. Sale, ca nici odath sh nu -'I atingh durere gi ingrijire.
i de aceea partinese punetele acestea". (Aprobhri.)
Se primep,ite textul original. In edinta din 23

Februarie discutia sa, continua. La punctul 32 deputatul

Svetozar Miletici propunel ca In loc de Dmagyar nemzet
naOunile patriei. Mis se zica, az orszdg nemzetei,
letici 'i-a motivat propunerea, care a fost calduros sprijinita F,Ii de Ruteanul Dobrzdnszki, ear' Maghiarul
BeiszeYrmenyi Leiszld a facut urmatoarea declaraOune :
Onorath Casa! Ungaria nu numai acum, in timpul mai non,
ci ci in timpurile cele vechi, totdeauna a dat dovezi in legislatura
ei, ea nrmaregte en atentinne dorintele juste gi ingrijirile diferitelor
nationalitAti locuitoare in Ungaria. Toemai de aceea, nu mh atinge
neplheut niei pe mine faptul, ca loeuitorii diferitelor na0onalit4
din Ungaria sh nisuese sit
marturisesc, eh ea prtrere

dee curs dorintelor lor. i totugi

de ran am ascultat propunerea de

astazi, pentru-ca deja la punctul 16 fratii nostri au primit o linigtire

in chestia aceasta, intru-cat adech permite cereal acestui proiect de
cu care pot sit
adresa, care natural, eh nu are putere de lege,
fie pe deplin multhmiti. S'a spus anume, ca sub vnaliune maghiard,
nu sh intelege aici ,nalionalitatea maghiard, sau, nu se intelege
aceea, ca rassa maghiara ar voi sit se uneasch en rassa nemteascitgermanA, ca cu ea imprenna BA esercieze in viitor asupra celoralalte
nationalithii drepturi aristoeratice, sau alte privilegii. DupA-ce aceasta
a fost deelarat din partea eelui mai competent membru al dietei,

credeam eh vor afla linigtire in cele auzite, duph-cum a ci deelarat

atunci nn deputat de alth naiionalitate, gi esplicandu-se cutrantul
natiune la punctul de mai 'nainte, nu igi vor reinol impotrivirile la
acest al doilea euvAnt. (Adevitrat. Zgomot.)
VAzand Ina. eh totugi lipsegte linigtirea, sh-mi permits onorata
cash sit esprim, aga cred, convingerea Intregei diete fait de stimatele

nationalitati de alts limbs, anume, ca nn numai nici unul dintre

not n'are nici in gAnd sit fach astfel de invoialh nationalrt maghiara, care

fie gi numai en un fir de pAr 'gi-ar uita de drepturile frategti ale

www.dacoromanica.ro

45

altor nationalitati locuitoare in Ungaria, gi nu numai ca not nu vrem

sa nitam de ei, ci protestam in contra on -earei nisuinte, care ar
avea de stop luarea, fie de on -ce dispositiuni, cari aunt in detrimentul celoralalte nationalitati. Voim tocmai o libertate democratica,
gi nu vrem cu nimeni astfel de alianta, din care sit iese deasupra
ideile aristocratice.

in privinta aceasta sa fie deci linistiti". (Se

remana tecstul original!)

Se primeste textul original. La punctul 25 deputatul

Emil Manoilovici, Sarb, face propunere, ca in loc de cula compunerea
vintele referitoare la nationalitati : Noi
acestor legi vom fi condusi de principiile dreptl4ii sj ,ale
F,ti

fratietacii",

sa, se puns cuvintele mai d Clare

Noi

FI1

la

compunerea legilor referiloare la interesele diferitelor naale

tionaliMfi vom fi condu.si de principiile dreptapi
frOetatii". Manojlovici iii motiveaza propunerea. Vorbeste apoi
Balla Gdbor: OnoratA case! Aga cred, cA dace spre liF;li

nigtirea nationalitatilor locuitoare in patrie gasim ceva eu ce ne putem

invoi cu cea mai mare placers, gi ce sal in perfecta consonance cu
sensul proiectului de adresa, e superfluu a mai perde vorba. Aga
cred, ca se firimim intreaga moclificare. Numai eliminarea unni

singur cuvant imi iau voe a propune, anume a cuvantului yfic, ca

nu cumva BA se scoata alt inteles, nu acela pe care a voit propunatorul sa-'l dee. Randurile din urma ale paragrafului ar snna deci
astfel: Noi, la compunerea legilor referitoare la interesele diferiPelee nationalist*, vom fi condugi de principiile dreptatii ci ale
frAtietatiia.

Vorbeste la object deputatul roman

George Ioanovid: Data onorata case e convinsa, cA prin
aceea, ca imi espun pe scurt gi eu vederile asupra acestei chestii nn
abusez de pacienta onoratei case, rog onorata case sa binevoiasca
a-'mi permite, ca acum. tend se pertracteaza toemai paragraful reSeritor la chestia nationalitatilor, atinsit in proiectul de adresa, sa-'mi
spun parerile in privinta aceasta. (Sa auzim I)
Eu nutresc speranta temeinica, el chestia aceasta va fi resolvata, pentru-ca vAd, ca situatia s'a ameliorat va'zand cu ochii, ear'

divergentele, cu toate ea mai esistl, au perdut mult din asentigul

lor. Asta in sine luat e semn foarte bun. Nu afirm, cA en legile ce
le va educe dicta aceasta chestia nationalitatilor va fi resolvatii cu
www.dacoromanica.ro

46

destivarsire, asa ca sa nu mai lase nimica de dorit. E vorba de a

noutt idee domnilor, careia trebue sa 'i-sa dee trup. E o noun
chestie,

care trebue resolvata,

qi

pentru a

egrei deslegare in

zadar vom cguta itinerare in constitutiile altor tari. Chestia aceasta

e chestie eurat ungara,

o putem resolva numai tinand in

vedere raporturile speciale din Ungaria. Dar' aceea ce am spus, cu

anume, esista greutati, nu poate se formeze pedecA, la punerea baselor pentru deslegarea acestei chestiuni. Legile cari vor fi puse in
vigoare

qi

aplicare ne vor arata egrarea pe care vom pute merge

inainte. Chestia deci va fi, precum cred eu, resolvata, dar numai asa,
dael ne succede sit ne redobandim libertatea constitutionals. Am
zis: rezolvatd, adeca inteleg stabilirea irevocabilg a drepturilor nationalitatilor, punerea for sub pavgza onoarei nationale 9i garantarea
ear' nu oare-cari donatiuni octroate, pe earl gratia
for prin lege,
puterii astitzi le da, pentru-ca mane sit be cearil indargt. Domnilor I

Nu asta cer nationalitatile nemaghiare. Ele dorese lege sub scutul

cgreia sa -' i poata apgra interesele in cadrele integritatii teritoriale
poaM validity liber aspiratiunile
si ale unitatii politice a tgrii,
nationale. Ear' aceasta e dorinta justg si echitabila,. Pentra-ca popoarele venite la constienta vreau acum sa inainteze pe terenul edacatiunei publice, pe ldnga conservarea limbei fi a nalionalitaiii
proprii.
Ideea nationals, care se litteste tot mereu, e resultat at sentimentului de libertate, i foarte bine zice stimatul men amic ci condeputat baronul Edtvds Jdzsef in opul sen despre 'national/ate(
ca: Iliscarea nationalg, e numai o parte a miscgrii marl in jurul
libertgtii, miscare, ce de un secol incoace a straformat aproape toate
raporturile popoarelor din Europa". De aici urmeazg, ca aceste doug,
libertate qi na /ionalitate, numai pe o cale umbland si tinandu-se de
brat pot sa -'ci ajungii seopul, nu insg umbland separat $i luptand

una in contra celeialalte, pentru-ca prin aceasta s'ar naste intre ele
raporturi nenaturale, can se rgsbung totdeauna asupra luptatorilor
si se terming en ruinarea amAndurora. Aceasta o inteleg nationaliagile nemaghiare; si de aceea, departe de a cguta alt-undeva mantuire, urmeazg steagului, comun tuturora, al constitutiei qi libertgtii,
en dorinta ferbinte, de a vede isbanda causei for proprii in victoria
constitutiei $i a independentei Ungariei. (Aprobari.) i en cred $i
sper, ca dorinta for se va implini. i toemai de aceea, domnilor, nu
impartitsese temerea manifestata aici, ca responsabilitatea ministeriali

www.dacoromanica.ro

- 47 qi sistemul parlamentar preeisat in legile dela 1848 ar fi lucruri primejdioase pentru nationalitritile nemagbiare.-

Nu voiu espune pe larg chestia aceasta. Obsery numai, ca

majoritatea parlamentara i guvernul responsabil natiunei imi dit
totdeauna mai multa garanta, ca va fi echitabil fatii de on -ce interes,
prin urmare qi filth, de interesele nationalitatilor (Aprobari), la tot

casul mai multa garanth, deck guvernul care n'are ss raspundh

nimiinui. Si apoi, domnilor ! In vieata parlamentarh, ce astAzi e minoritate, poate deveni ca mane majoritate. Pentru-ea in vieEkta constitutionala e liber terenul de luptii pentru on care interes. Si in
cele din urmil nu pot credo, ca tocmai pentru interesele nationalitatilor ss fie primejdioasa forma de constitutionalism, care eel putin

pang acum in lumea intreaga s'a doredit a fi cea mai bung 9i mai
perfectii. (Aprobari.)

Mare primejdie ar aduce pe capul nationalitAtilor sistemul de

centralisare. Dar' poate crede cineva, ma rog, cg in Ungaria sistemul
acesta ar pute sh prinda radAcini? Cand tocmai constitutia maghiarA
formeaza eel mai pronuntat contrast al centralismului, in urmarea
autonomiei comitatense, la care intreaga .natiune tine atat de mult,
9i pe care legislatura din 1848 a numit-o fortareata autonomiei strabune,

a carei restaurare o reclamA 9i dieta actualA in proiectul de adresa,

9i anume, nu numai din punctul de vedere al legalitatii, ci qi pentru
ca in ea vede garanta cea mai mare a eonstitutiei noastre ! Urmatoarele cuvinte din proiectul de adresa : Autonomia municipalA formeazit o parte esentialA a independentei de interns guvernare a
intgrese afirmarea mea.
tOrii",
Domnilor ! Intro astfel de imprejuriiri sistemul de centralisare
nu are viitor in Ungaria.

Cu cele spuse pane acum vreau sa dovedesc, a nu trebue

sit ne doars capul, nici de interesele nationalitatilor nemaghiare, nici
de constitutia 9i libertatea patriei. Cea mai puternich bariert in privinta aceasta o formeazA comunitatea intereselor noastre 9i iubirea
de patrie, care ne une9te pe toti, fArA deosebire de nationalitate, 1
ne indeamnA sa urmAm cuvintelor cari ne spun : Cel-ee nu e

ell mine, e in contra mea!

Sunt domnilor oameni, can esplica notiunea patriei in diferite
moduri. Cunoactem toti notiunea mai largA 9i mai restranss a patriei.
Stim ci aeeea, cg dincolo de Leitha aunt oameni binevoitori, can

vreau sA ne doneze o patrie in sens mai larg, ci aunt de phrerea,

www.dacoromanica.ro

48

ca monarebia e patria mai large pentru eetiltenii din Ungaria. Eu,

domnilor, dorese sinter impAcarea ; dorese sinee aplanarea afacerei
de drept public de 'sub intrebare, i pentru eonservarea si apArarea
intereselor noastre proprii dorese monarehiei bunAstaare si inflorire.

Dar' trebue se declar un lucru, anume, ca monarehia nu e patria

noastra (AprobAri), ci patria noastra e Ungaria singurA. (Asa e!
AprobAri.) Niei in Bens restrttns, nici in Bens larg, ci tocmai asa cum e.
(AprobAri.) Patria aceasta e destul de large, ca diferitele clase,
confesiuni, naionalitai, cu un cuvant, diferitele interese se poata
esista in pace Tanga olaltrt (AdevArat),
fiecare ai =1i esercieze liber

cultul seu.
De altcum una din principalele conditiuni ale deslegArii ehestiunei este, ca nu numai atunci, and se va discuta amanuntit chestia
nationalA, ci i inainte de aceasta, la toate ocasiunile sand e vorba

de aceasta chestie, sii ne anitdm toleran /i

cruldtori unul faid
de allul, ci pe toti sa ne conducl sentimentul de frAtietate di spiritul bunei intelegeri, pentru-eh, domnilor, terenul pe care trebue BA
se intillneasett diferitele nationalitAti ale patriei, in scopul ca psei se
contoteascii in sentimente fi interese', nu poate fi terenul diseutiilor
pasionate, Si al imputarilor in nici un cas. Eu asa cred, ca diferitele
nationalitati n'au sa stee fatii in fa0 ca pArti luptatoare, ci ca eetateni staruitori spre un singur seop, spre libertate. Si on cat de
diferite se fie parerile noastre in ebestia nationalitAtilor, intr'un punet
suntem una: toti dorim din inimA, ea Dumnezeti se bineeuvinte
toate popoarele, pentru-cl toate o soarte
dupe -cum zice un
poet al patriei.

Acestea atn aflat de necesar a le aminti de asta-data, en atat

mai vitrtos, fiind-ca aunt locuitorul unui comitat, In care locuese diferite nationalitati, undo insa in tea mai mare parte nationalitatea e
remand,- la care apartin si eu. (SA trAiasett 1) Sunt locuitorul acelui
comitat, in care chestia nationalitAtilor joaeA rol insemnat.

N'am nici o observare asupra paragrafulni pus in diseutia al

proiectului de adresa. 'L-as fi primit linictit, fArA nici o modificare,
ass cum e comptis, pentra-c4 din cuvintele textului se vede destul
de elar, ca parlamentul are intentiunea se aducl astfel de legi, cari
se refer la interesele nationalitatilor, ca nationalitciti.
Pentru-ca clack' ar fi vorba numai despre aceea, ca se se asiglue libertatea individualA, n'ar trebui adusA lege nova. Dar' Sind-el
aid; luerul de fraute este linictirea gi delaturarea ingrijirilor,

www.dacoromanica.ro

$i

fiind-ea

49

modificarea deputatulni Manojlovici nu e alta, decAt esprimarea

mai clara, mai precis a ideei ce reiese palid din tecst, primesc en
placere modificarea". sit traiaseA.)

SA primete modificarea propusa de deputatul Ma-

nojlovici, cu cuvantul sic< cu tot. La articolul 40 deputatul Iosif Hoclofiu face. propunere de modificare, in favorul Ardealului, qi -'i motiveaza propunerea cu urmatoarea vorbire :

iosif Hodofiu: Onorath, casa! Nainte de toate trebue sa cer

impedecandu-ma.
scuze dela onorata cash, data va fi se vorbese
Pentru-cA voiu vorbi cam impedecat, din motivul, ca nu prea am
avut ocasiune sa in conference in limba maghiara. Dach a-i putea
i sa poate CA va veni
sa vorbese in propria mea limba romana,
a-i cti vorbi mai la inteles, mai
timpul qi pentru acest lucru,
precis, mai cu fluiditate, i poate ch ci cu oare-care retoricism qi
frasologie. (Vorbeti bine i ungurete! Ss auziml) Dar' aqa voiu
spune simplu aceea ce vreau s spun. Din capul locului o spun i
aceea, ca inthiu, voiu fi cat se poate de scurt, al doilea, voiu
vorbi numai din punetul de vedere al legaliatii i al treilea,
sine ira et studio" voiu vorbi, din convingere -curata individuals.
Din modificarea propusa de mine se poate vede, ca vreau sa
vorbese despre Ardeal, despre acel Ardeal domnilor, care, cum a

zis deja un condeputat, n'a fost atat de fericit, ca i pentru el sa

se reserveze charta bianca, cum s'a facut en Croatia.
Vorbesc despre Ardeal domnilor, despre acest frumos dar' nefericit Ardeal, patria mea mult iubita, pe care o consider in aetuala-

situatie ca pe un mar stump i frumos de aur, pe care tinandu-'

in maul, mar adresez in dreapta i spun lm Pavel: Dach, vreau ti-'1
dau tie, ci ma adresez i in stanga i spun lui Petru: Daeh vreau
pot sa ti-'l dau i tie.
Noi trebue sa indreptam aceasth situatie precarA, i o vom pute
indrepta aa, dach vom respecta principiile fundamentale ale Ardealului constitutional. Domnilor I Ardealul, conform dreptului istoric
dar' i pe bass diplomei leopoldine din 1691, a sanctiunei pragmatice din 1722, i a tuturor legilor ulterioare, a avut guvern propriu
i legislatura proprie.
Ungaria nu mult dupa catastrofa dela MobA,es din 1526 a ajuns
sub seutul casei habsburgice. Ardealul lush 'i-a phstrat independenta i dupa aceea, clout' veacuri dearandul, i numai pe la finea
4

www.dacoromanica.ro

50

secolului XVII a ajuns sab domnia casei habsburgice. Dar' intocmai

ea pans aei, tot ma si de aci inainte si-a pastrat independenta, antonomia i dreptul legislativ. Legaturfle Ardealului ea casa austriaca
le preciseazA diploma leopoldina. Ea formeazA deei una din basele
fundamentale ale independentei Ardealului, ale dreptului seu autonom
si legislativ. A doua basa fundamentals e sanctiunea pragmatics, in
intelesul careia intre Ungaria 0 Ardeal esista legatuinta, cA acela
care e Rege al Ungariei, eh' fie totodata 0 mare principe al Ardealului.
intre aceste douit tari esistA numai uniune personals. Numai coroana e comunA. in celelalte insa, si special in drepturile autonome
i

legislative, e cu totul independent Ardealul de Ungaria

si de

provinciile ereditare. (A fost!) Ardealul a fost tot aca de independent

dud a fost vorba se accepteze sanctiunea pragmaticA, ca si Ungaria.
)$i a acceptat-o la 1722, ci a inarticulat-o in lege la 1744, tot aa

cum a primit-o si Ungaria si a inarticulat-o in lege la 1723.

Basa independentei Ardealului o mai formeazA articolele de
lege din 1791, cari, 0 in special art. VI din 1791 reguleazA raporturile intre Ardeal si Ungaria. Acest articol de lege suna astfel:
Tam sua Majestas, quam secuturi ejusdem ex Augusta Domo
Austriaca successores, qua legitimi Reges Hungariae Transylvaniam
tanquam ad sacram Regni Hungariae coronam pertinentem, eodem
cum Hungaria imperii, et succesionis jure tenebunt, et velut propriam habentem constitutionem, nullique alteri regno subjeetam,
juxta proprias leges et constitutiones legitime confirmatas, non vero
ad normam aliarum provinciarum haereditariarum gubernabunt".
Ear' mai in jos sung, astfel: per se subsistensis et ab alio
regno independentis Principatus Transylvaniae".
Articolul de lege VII garanteaza dreptul legislativ. Art. VIII

esecutiva, ear' art. IX mai vorbecto ci despre arbitriu. il voiu ceti:

Occasione traetatuum cum exteris suscipiendorum, in negotiis
Transylvaniam respieientibus, aut involventibus, consilio quoque gubernatoris regii et consiliariorum transylvanorum pro re nata uti dignabitur, vel in casu comitiorum desideria et reflexiones statuum et
ordinum Transylvaniae, pro ratione circumstantiarum elementer
exauditura sit, et eonfecta pace ejusdem pacis conditiones medio gubernii regii statibus publicari faciat ".
i toate aceste legi aunt sanctionate prin jurAmantul prineipeluil
A -ci pate BA mai incir c1 alto date, dar' nu le citez, parte
pentru-cg, sunt odioase, parte pentru-ca aunt numai rescripte dom-

www.dacoromanica.ro

- 51 nesti, prin urmare nu aunt legi, si eu am spus din capul loeului,

ca voiu vorbi numai din punetul de vedere al legalitatii.

Tree deci la legile din 1848, ci in special la articolul intaiu
de lege din 1848.
Las la o parte modal cum s'a urzit, nu ating imprejurkrile
intre cari a fost adus, si nu amintesc nici aceea, ea Romanii as
protestat din capul loeului in contra uniunei, precum nici aceea, ea
dupa pkrerea mea acest articol de lege e lipsit de ealitatile legale,
pentru -ca dupii art. de lege IX din 1744, ca un proiect de lege se aibk
putere legalk s cere si aceea, sA, fie provazut cu sigilul ci subscrierea
domnitorului, si apoi tiparit sl fie trimis autoritatilor spre publicare,
ear' la locurile de ineredere, la asa numitele a>lora eredibiliac ak fie
depus spre pastrare. *i ea aceasta nu s'a fa' cut cu articolul intaiu
de lege din 1848, stie on -ci -tine. Dar', zic, toate acestea nu le ating,
ei ating numai faptul, respective faptul negativ, ca nici Ardealul,
modo legislatorio, n'a primit ci nu a inarticulat in lege articolul VII

al dietei din Pojon dela 1848, si nici Ungaria nu a votat, modo legislatorio, respective nu a inarticulat in lege art. intaiu de lege al
dietei ardelene dela 1848.
Mai amintesc -un fapt, care e fapt adevarat, anume, a dela
1848 incoace s'au tinut in Ardeal clouti diete, la 1863 si 1865. Prin
aceasta s'a desmintit deci aceea ce s'a zis in mod oficial eu ocasiunea incheierii dietei ardelene din 1848, anume) ea ea ziva aceea
se ineheie istoria legislaturei Ardealului, ci s'a Incheiat ultima dieta
ardeleank, Din toate acestea voesc di deduc numai,. a uniunea inea
nu e fapt Implinit, dupe -cum am auzit spunandu-se aici in cask.
Veti zice, ca la 1848 Ardealul a ales deputati pentru dicta
dela Pesta. 0 stiu foarte bine. Dar' stiu ci aceea, eti pe timpul
dud s'a intkmplat lucrul, cand s'au ales deputatii ardeleni in 1848,
legea despre uniune Inca nu era sanctionatil.
Intreb pe on -care jurisconsult, care cunoacte dreptul public. al Ardealului, data poate se afirme, ca, domnitorul are dreptul se imputerniceasek, farA nici o lege formals, pe palatinul Ungariei se sanctioneze
legi? Ear' mai departe, e adevArat, ea in Ardeal au Lost aleci deputati la
1848 pentru dicta dela Pesta, dar' au fost alesi si pentru dieta din Ardeal, la 1863 si 1865,
ear' acestea aunt fapte, prin cari toemai locuitorii si toate natiunile Ardealului au facut sa fie dubioasa legea uniunei.
Daft -2mi voe sh mai spun putine euvinte despre ,fiarfic, fiind-cA

chestia WI in legaturA strAnba eu ehestia Ardealului, pentru-eA mar-

'

www.dacoromanica.ro

64

turisese si sunt convins, ea ,pdridec fae parte din Ardeal (Zgomot),

purtfindu-se din vremuri vechi proms international intro Ungaria si
Ardeal pentru ele. Inca la 1741 s'a solicitat din partea Ungariei
reincorporarea lor, dar' nu s'a efectuit. Art. de lege XVIII din acel
adecA reincoran zice asa : auditis desuper etiam transylvanis",
porarea s'a facut pendenta dela consentimentul Ardealului. In 1792
a fost solicitata de nou, dar' nisi atunci nu s'a zis alta deck ca :
Ouoad vero disideratam comitatuum Zarand, etc. reincorporationem
altefata sua. Majestas dominos in primis, quae celebrabuntur, comitiis semet audituram, acceptaque illorum declarations, benignam sua mentem

statibus et ordinibus regni hujus manifestaturam declarare dignata

est'. Dar' ca bass a reineorporarii se is art. de lege XXI al dietei
din Pojon dela 1836, si articolul VI de lege din anul 1848. Eu
insa zie asa, CA pe basa acestora reincorporarea nu se poate efectui,
si anume, din motivul, a qtim, cum la un an dupA 1836, adeca la
1837, s'a tinut dietA in Ardeal, qi dietei acesteia M. Sa Principele
'i-a trimis art. de lege XXI al dietei din 1836 dela Pojon, ca sa-I
voteze, ear' dieta nu '1-a votat, precum n'a votat nici articolul VI
de lege din 1848. Prin urmare, legatura cu privire la Ardeal e
ilegalA, pentru -ca acolo in privinta aceasta lege nu a fost adusa.
Dar' e ilegala i cu privire la Ungaria, pentru-ca nu a fost pusii
in aplicare din partea executivei numite in art. VI de lege din 1848.
Dat fiind deci, onorati deputati,
ca sa -'mi termin vorbirea,
ca legea uniunei Inca na e fapt implinit, pentru-ca :
Articolul inadu de lege al dietei din Ardeal dela 1848 a devenit dubios, ear' articolele de lege ale dietei transilvane din 1863 au &cut mare
$i esentialA sehimbare in dreptul public al Ardealului, ba ele formeazt,
char partea intregitoare a acestui drept public, ceea-ee noi, dupl pArerea
mea, nu putem sa ignoram, si in fine, fiind-ca sanctiunea pragmatica

si art. de lege VI transilvan din 1791 nu-'1 trage nimeni la indoiala :

din aceste motive am fost indemnat sa -'mi fac propunerea si va rog s
o primiti. (intreruperi : Retrage-o ! SA votAm.) Nu o retragR..*)
Propunerea flout& era urmatoarea: In qirul al treilea, In be de unire,
sit se pima impreunare. In riiruL al cincilea, cuvintele legile stle.sytre uniunea Ardealului Cu Ungaria, aduse la 1848 in eomund infelegere de aceste doutZ fdri, set fie
4n mod solemn sanclionate prcn aprobare regeasedc,
s fie titers, gi inlocuite cu

cuvintele ,sanctiunta pragmatied fi art. ardelean de lege VI din 1191s. In qiral al

optulea dupi sinsele, 86. se mai punk ,eu privire la legislatiuma din 1848 li cea
ardeleand din r863c. Ear' incheierea sa fie la alinea aceasta urmatoarea: 'Cum
nici poi nu vom sere nimiea, ce ameninfd autonomia, dreptul tie legislatiune, integritatra fi independents Ardealului, ea lard aparfintitoare coroanel sfintului Stefano.

www.dacoromanica.ro

- 53 Vorbeste Tisza Kalman i propune respingerea naotiunei lui Hodoriu.

Mai vorbesc urmAtorii doi deputati romAni,
Sigismund Boilea: Onorata cad. Dat fiind, ca motiunea
condeputatului Hoclofiu, probabil nici nu va fi supusb. votarii,
aceea,
dupa-cum s'a flout "Ana acum cu mai multe propuneri,
ca partinese qi primesc in intreaga ei estensiune propunerea, nici
nu mi-se va da ocasiune sa o deelar. De aceea, rog onorata cash
se asculte en pacienta scurta mea vorbire, care nu va dura mai
mult dead un minut, Sa auzim 1) en atat mai vartos, ea nu vreau,
nici sa repetez cele insirate de condeputatul men, ci nici stt incir
alto lucruri noua. La cele spuse de el adaog numai pufne cuvinte,
anume, ca duptt umilita mea *ere, dace s'ar primi motiunea facuta,
s'ar resfira nedumeririle fra4ilor roman ardeleni, cari, fie zis intre
parentese, formeaza mai mult dealt patru cincimi din popor4innea

nedumeririle multe ce le au fall de parlamentul

Ardealului,
prin
aceasta
s'ar pute resolva pe cale amicalk cu mult
qi
ungar,
noroc i frateste, o chestie interesanta qi inteadevar de mare importan0 . (Sa remand tecstul original!)
Sigismand Papp: ,,N'e-ei fi luat cuvantal, dach condeputatul
Ujialussy nu spunea, cA noi nu putem vorbi la object, fiind-c& deputalii ardeleni nu sunt de NIL (Intreruperi: Nici nu se poate!

Dach tesa aceasta ar fi coreeta, s'ar pute zice si aceea, ca, legile din
1848, referitoare la uniune, eari s'au adus din partea dietei maghiare
din acest motiv nici nu aunt valabile.
Pa'rl coneursul Ardelenilor,
De aceea, eu asa ered, ca e timpul si locul sti vorbim la object, qi
anume, far. Ardeleni.
Nu vorbesc in chestia tecstului, ei vreau sa dau linistire pa-

triotilor cari vor veni aici. Ei sunt apasati de b grije mare, aunt
anume de credinca, firecte, gresita, ca noi uniunea en Ungaria o
confundam cu
un cares. E o idee gresitti a lor. Precum pe
noi cei din Ungaria ne doare ci ne-a durut totdeauna, sand se &ma
incerearea sh ne contopeasett in Austria, ii poate durea negresit ci pe
ei, dace nu Le resfirtim Ingrijirile spunandu-le, ca noi nu avem sa-'i
contopim, ci sa-1 lipim, de noi, ca pe note fra0. (Aprobari.) Unificarea e o idee atat de gresita, incitt poate fi asamanata cu :Jencheita-Ullui Fichte, ale ettrui rani practice le-au combatut Hegel
ci Schelling. Contopirea, ideea contopirei, nu se poate mentine in
mijloeul atator na0onalitati, datini ci legi. j astfel, vorbind despre

www.dacoromanica.ro

54

soartea Ardealului, trebue se declaram sarblitore9te, spre lini9tirea

fratilor Ardeleni, ea noi pe MITA uniune nu avem sa-1 eontopim, ei

vrem sa formam o tara impreuna, pe base federative. (Zgomot.

Primim !) Domnilor! E lucru important aeeea ce spun despre Ardeal,
9i vorbesc tocmai pentru ca sa-'i lamurim pe ei qi sa le spunem din
capul locului, ca vrem sa.-1 consideram de aliati, ear' nu sa-'i contopim. (Zgomot.) In proieetul acesta se zice clar, ca, raporturile for
fate cu Ungaria vor fi regulate aici, pe basa intelegerei reciproce.
Legile din 1848 an precisat aeeasta in mod clar, pentru-cii atunci,
cand in principiu a fost decretata uniunea, s'a spus 9i aeeea, ea o
eomisiune delegate va fi insarcinatil se elaboreze un proiect, cum sa
se determine autonomia Ardealului gi cum sa se reguleze raporturile

isvorite de aci, fiind cu privire la treeut, la present ci la viitor.

Autonomia aceasta nu 'i-se poate denega Ardealului, pentru-ca
dupe -cum bine a accentuat qi onoratul meu condeputat, in cartea
legilor Ardealului e scris ea: Transylvaniam nee milli alteri regno
obnoxiam et independentem secundum suas leges et constitutionem
gubernandam esse". in intelesul acesta prea bucuros ii primim ca
pe aliatii nostri; dar' nu zicem prin aeeasta, ca vrem sd le denegiim
autonomia. In proiectul de adresa vad, ca nu se deneaga; ci de
aceea, m'am vazut dator sa dau aceasta lamurire, ca se aducem mai
aproape de noi pe fratii nostri". (Aprobari l)

Se prime,te tecstul original. La articolul 41 vorbeF,tte

deputatul roman
Joan Popovici-Dessea.nu: nVoiu fi foarte scurt. De fapt
modificarea mea nu se opune tecstului din proiectul de adresa, pentru
di 9i teestul care cOnvocarea numitelor corporatiuni. Eu pureed

numai din ordinea legica a integritatii, pentru-ca eu consider cercurile interesate din motiunea mea mai de grabii de parti intregitoare ale Ungariei decal oracul Fiume ci celelalte corporatiuni numite
in art. V de lege. Marturisese, ca regret foarte mult, ca pe cand
la 1861 au fost invitate la dieta ci par /ilea, tot atunci aceste patru
cercuri n'au fost invitate; ear' negligenta aceasta s'a repetat 9i pentru
dieta actuala. Ori-cari ar fi raporturile qi situatia concetatenilor
nostri de acolo, ale cred, ca le procure mare durere, ca ei, cari
locuesc pe teritorul, luat in Bens strict, al Ungariei,
atunci cand

in Ungaria s'a intrunit un corp legiuitor, in fata earuia se da espresiune cererilor, dorintelor tuturor locuitorilor 9i tuturor partilor
de tarn, sa nu fie representati in acest corp legiuitor. De aceea, ali
www.dacoromanica.ro

55 dori Inainte de toate IA fie mentionate cercurile acestea, chiar si

pentru -ca, duph cum am spus, procedand din punctul de vedere al
integritatii, eu le pun Inaintea orasului Fiume. Rog deci onorata
cash, se primeasch modifiearea mea, pentru-ch intru adevar, asupra
concethtenilor nostri din aceste cercuri va face foarte buns impresiune, clack vor sti, ca dieta aceasta isi aduce aminte de ei in mod special".

Motiunea, in care sa cerea, ca la dieta ungarA sa vine

chemate i cele trei regimente de granite, roman, sarb i
german, cti batalionul Ciaicailor, nu s'a primit. Alte vorbiri
deputatii romani nu au rostit cu ocasiunea desbaterii adresei,

care votata gi In a treia cetire, a fort predate Domnitorului

prin o delegatiune a dietei, din care facea parte i deputatul
roman losif Bodofiu.

Adresa.
Eata, acum adresa, In textuarea facuta de Dedk Ferencz qi votaa din partea dietei :
inhltate imparate si doamne
Cu omagialit supunere aducem M. Tale sincere multamith
pentru acele cuvinte parintesti, prin cari M. Ta to indurasi a deschide dieta de fath. Aceste cuvinte inch dovedese aplicarea conedtutionala a M. Tale, de a dispane asupra sortii popoarelor, nu numai
prin propria putere de domnitor, ci Intru augustele staruinte indreptate spre fericirea thrilor M. Tale, a chema ci popoarele insesi,
ca factori, la conlucrare.
Cu multamita recunoactem intelepciunea de domnitor a M.
Tale, care voeste BA punk capat situatiunii amortitoare ce ne apasa
de mai multi ani. Maiestatea Ta ai convocat dicta larii noastre,
pentru ca natiunea se poath earhsi esercia dreptul seu constitutional
legislativ, si se poata conlucra in interesul comun al imparatului si
al patriei. Maiestatea Ta ai respins eu resolutiune stricacioasa teorie
a espirarii dreptului, care ineach toath increderea, si in contra acesteia ai ales drept punet de manecare sanctiunea pragmatics, ca
1

bash a dreptului, de comun recunoscuth. Maiestatea Ta ne-ai asigurat

preagratios, ca deplina Intregitate a coroanei unguresti se va sustin6
nevathmata. Maiestatea Ta ai &cut astfel en putinta, ea not schpati
de cele mai grele ingrijiri, cu euget mai imphcat ci on sperare la
resultat favoritor sa ne putem apnea de vindecarea grelelor noastre
nhcazuri.

www.dacoromanica.ro

- 66 Adana simtim noi estraordinarele greutati ale misiunei noastre

celei insemnate. Stim, eh in vie* popoarelor stint timpuri critice,
can an influence deeizatoare, nu numai asupra sortii cetatenilor singnratici, ci si asupra intregului viitor al natiunii, ba chiar si asupra
esistentei ei. Poate fi ca si noi stem acum in fata astorfel de
vremuri.
Duph strgormarea esentialh, prin care trecu constitutiunea ungureasch in anul 1848, imphearea intereseloi divergente ar fi fost
cu anevoie inch si intre imprejurari mai pacinice. Spre consolidarea
straformarii sa cereau timpuri pacinice, si in cursul acestora s'ar fi
putut face judecatit dreapta asupra validitAtii tuturor partilor noului
sistem. insa tristele intamplAri urmate cu repeziciune intrerupserA
prea de timpuriu activitatea noastrA constitutionals, si ne impedecara
de a incbeia lucrarea inceputh, a indrepta greselile si a delatura
scaderile.

Seaderile legilor esistente viata le descopere. Numai esperienta

scoasa din viata conduce cu siguranta la acele mijloace, prin cari

se poate vindeca raul. Nona soartea nu ne dede timp spre aceasta;

pacinica desvoltare a straformarii fu impede nth si saptesprezece ani
fura smulsi din viata constitutionals a natiunei. Timpul inainth,
imprejurarile se ineurcara, si noi fuseram condainnati la nelucrare,
La nelucrare, chiar atunci, cAnd aetivitatea constitutionala era mai
de lipsh. Ceea-ce in decursul acestor saptesprezece ani ar fi fost
lesne de a indrepta si de a indeplini treptat, va fi mai -cu anevoe.

cu mult mai greu a indrepta acum, a repara toate deodata, mai

v'artos duph toate cele intAmplate de atunci incoace.
Dar' preainaltul cuvA,nt de tron a delaturat multe pedeci, si
prin aceasta ne-a dat earhsi increderea si sperarea, ca intelepciunea
si simtemA,ntul constitutional al M. Tale ne vor sprigini in lucrarea

cea grea. Noi, in constienta datorintei noastre de cethteni vom

sthrui, ca vointa constitutionals a imphratului si dreptele doriate ale
natiunii sh se poatA realisa in deplina armonie $i unitate.
And M. Ta in preainaltul euvant de tron ati ales drept punct
de mAnecare sanetiunea pragmatich, n'ai intors atentiunea numai
spre o parte a ei, ei ai reennescut totodath preagratios, ca amintita
lege fundamentals a asigurat autonomia publich politicit si adrninistrativii a Ungariei si a partilor impreunate cu ea. Ear' restrA,ngerea
legala si rationabila a acestei autonomii, Maiestatea Ta vezi a fi depush singur in aceea nch aceeasi sanctiune pragmatica a asezat- uni-

www.dacoromanica.ro

67

tatea nedespartitit si nedesbinata a tarilor de sub sceptrul dinastiei

M. Tale, si prin aceasta starea!de putere mare a totalitatii acelorasi".
Cand s'a incheiat sanctiunea pragmatica, un scop principal
avea domnitoriul: ea la intamplarea, cAnd s'ar stange partea barbateasch, se fie asigurat tronul si pentru pogoritorii din linia femeiasea. Ear' natiunea (tara ca la aceasta intamplare, in linia
femeiascil acum desemnata 61120 aleag6 inainte noua dinastie regeasea,

si astfel se incunjure miscAmintele, adese-ori periculoase, ale liberei

insa atat staruinta domnitorului, cat si a tarii, fu totodath

indreptata intr'acolo, ca Wile si provinciele, nedespartit $i nedesbinat impreunate, in posesiunea unui domnitor comun duptt ordinea
succesiunii, Cu puteri unite sa poata resista mai usor ci mai sigur
tuturor inimicilor launtrici ci din afar.6. Aceasta siguritate eomuna
fusese deci al doilea scop principal al sanctiunii pragmatice.
Cursul timpurilor au si justificat pe deplin aceasta prevedere.
Caci dacii nu se aceza atunei sanctiunea pragmatica, dacii nu o
primea Ungaria la 1723, &eel tali si provincii, cari de atunci, sub
un domnitor, aparandu-se imprumutat, etiura sa se sustina si intro
cele mai mari primejdii, ba sporir6 in putere si potestate: stangandu-se peste aptesprazece ani partea barbateasca a casei habsburgice, de bunk' seams, ea devenite in puterea mai multor domnitori, s'ar fi desbinat de mult.
.Noi aeci, cari ne tinem strans de toate punetele sanetiunif
pragmatice, nu putem voi, ca un scop principal al aceleia, siguritatea publica, se fie neaccesibila. Nu putem voi, ca ace' sprijin,
care ni-'1 Intinde si pe care -'l asteptam unii dela altii, in interesul
acelei securitati, se incete de a fi tare.
Afara de aceste scopuri principale mai cuprinde sanetiunea
pragmatica Inca 9i o idee fundamentals, asemenea ponderoas6 9i
esentiala, $i care nu se poate delatura, nici desparti de celelalte.
alegeri.

Aceasta e eonditiunea impreunate cu primirea sanctiunii pragmatice,

ca autonomia publich-politica ci administrativa a Ungariei sa
se sustina nevatamata. Duph-ce deci Maiestatea Ta In cu-

vantul de tron a-ti recunoscut preagratios ci aceasta esentiala idee

fundainentall a sanctiunii pragmatice, in toata estinderea ei si in
toate pArtile ei, cu veneratiune c1 eu cea mai mare supunere primim
ci not ca punct de manecare aceasta bas6, recunoscuta de comun,
ci in toate proiectele noastre vom tine in vedere necontenit imprumutatele drepturi ci datorinte acezate intiansa.

www.dacoromanica.ro

58

Dela incbeierea sanctiunei pragmatice a trecut aproape un

secol ci jumAtate, $i in cursul acestor timpuri, ajar si Intre cele
mai periculoase lupte, imparatia fit scutita, fail a fi fost de lipsa
a se vatama autonomia si independenta legal a Ungariei. Stim, cA,
referintele de potestate ale staturilor europene s'au schimbat mult
de atunci, insa niei schimbArile acestea nu fac imposibil, ca deoparte
siguritatea imparatiei, de alta parte autonomia noastra constitutionala
sA subsiste alAturea. Suntem convinci, ea aceste doua idei nu aunt
contrare una alteia, ci nu va fi de lipsa a sacrifica una pentru ceealaltl.
Misiunea noastra e, ca aducitnda-le amandoua in consonants, sa le sustinem impreunA. CAci in privinta referintelor noastre de stat, sanetiunea

pragmatich e un tratat fundamental sarbAtorese. Dar' totodatit e cea

mai tare legaturA, care prin persoana domnitorului comun ci prin
ideea comunei aparAri tine impreunate toate Wile de sub sceptrul
M. Tale. Deci, desfiintarea sanctiunii pragmatice, on desbinarea in
on -care parte a ei, dupa drept, ar fi o ratacire, ear' politicecte ar
pute deveni periculoasit'.

Maiestatea Ta ai recomandat dietei noastre ea propositiune

prima : determinarea asupra consfAtuirii si pertraetarii afacerilor comune cu celelalte tari ale imparatiei, ci ai declarat in euvantul de
tron ca : esistenta afacerilor comune se afla, ce e drept, Inca in
sanctiunea pragmatics, dar' imprejurarile, in mod esential schimbare,
mai
In modul pertractarii aceloraci pretind schimbare esentiala",

vartos pentru euvantul, ca M. Ta ai inzestrat en drepturi constitutionale ci celelalte tari, deci, in pertractarea afacerilor comune,

influenta constitutionala a acestora niei -decat nu se poate delatura.

Recunoactem, ca esista referinte de acelea, can intereseaza
Ungaria de comun cu celelalte can de sub sceptrul M. Tale, si stlruintele noastre vor fi Indreptate, ca spre arzarea si modul pertractArii acestor referinte sa se statoreasea astfel de determinatiuni,
cari se raspunda seopului fana de a perielita autonomia noastra cea
legiuitA. Prin urmare, ne vom apnea film amanare de lucrarea unui
project asupra acestui obiect.
Cea mai curata bueurie ci deplina mangaere ne dA acea inteleapta ci dreapta resolutiune a M. Tale, prin care voecti a guverna pe tale constitutionalA toate tArile ci provineiele supuse M.
Tale. Libertatea cetateneasca e un tesaur, care nu scade, niei nu slitbeste, dace ci altii it cA,stiga. Ba asemenea stare publica-politicA
adese-ori apropie mai tare in sentimente popoarele, delaturA felurite

www.dacoromanica.ro

- 59 instrainhri, neinerederi si amhrhciuni. Libertatea constitutionals a

tuturor tarilor M. Tale noi o privim ca sprijin al liberthtii noastre

proprii, chei nu putem crede, ca popoarele acelor On A doreasch
astfel de constitutiune, care se Each imposibilh esistenta autonomiei
noastre constitutionale si a legiuitei noastre independente, esistenta
de secoli si asigurath prin sanetiunea pragmatich.
Lua-vom deci in fsocotinth, ca M. Ta ai inzestrat cu drepturi
constitutionale si Wile M. Tale can nu se in de coroana Ungariei,
ci precum am enuntiat in amilita noastra adresh din 1861: voim
contactul Cu ele, ca Cu nicte popoare constitutionale, si ca natiune
autonomy liberA cu alth natiune autonomy liberii, piizind atilt independenta noastra, cat ci a lor".
Cari sa fie formele constitutionale ale acelor thri? Pe ce bash
sit se reguleze referintele lor intre sine? in asta provinta nu ne
putem pronunta, pentru-ca aceasta afacere se tine esclusiv de ele si
de M. Ta, si noi n'avem nici un drept de a ne amesteca inteansa,
ci numai dorinta ne-o putem descoperi, ca adevfiratul constitutionalism
sa devina cat de curand faptill atilt in patria noastra, cat si la
acelea,
in acest cas apoi, precum descoperisem in umilita noastra
adresh din anul 1861,
ceea-ce ne este ertat a face, si ceea-ce

putem, flat de vathmarea autonomiei noastre si a drepturilor noastre

constitutionale, (liar $i peste marginile stransei datorinte dictate de
lege. suntem gata a face pe balm echitatii, din respect politic,
pentru-ca sub greutatea sarcinelor, agrhmadite prin procedura sistemului absolut, sa nu se ruineze bunhstarea lor, si dimpreunh cu ea
si a noastra, si pentru-ca stricheioasele urmhri ale grelelor timpuri
decurse sa se delature, atilt dela noi, cat si dela ele".

Maiestatea Ta to -ai indurat a ne trimite diploma din 20 Oct.

1860 ci patenta din 26 Februarie 1861, provocandu-ne preagratios,
ea aeeste resolutiuni ale M. Tale sa le pertracthm in spiritul eel
imphciuitor al echitatii, ci de cumva temerile noastre estate in privinta aceasta nu s'ar pate risipi, numai un astfel de proiect modificat
se substernem, care sa se poata uni cu conditiunile vitale ale imparlitiei 3/laiestritii Tale". Ai descoperit totodath M. Ta si acea
firma convingere, ea: ncomuna pertractare constitutionala a afacerilor comune prescrise in diploma din Octomvrie, s'a prefacut in
esigenta irefusabilii a unitiitii ci puterii imperiului, chreia on -ce alt
respect trebue as cedeze".

www.dacoromanica.ro

- 60

Aga e, Maiestate ,Noi am cumpenit aceste doua acto imparategti in bpiritul pacinic al echittitii. Nu negam imensa insemnatate
a diplomei din Oetomvrie, intru-cat M. Ta prin aceea ai asigurat in
mod solemn popoarele, ca in viitor doregti a le gaverna in mod
constitutional. Aceasta diploma e peatra fundamentals a constitutionalismului general in acele tan ale M. Tale, cari nu se tin de
coroana Ungariei.
insa constitutiunea noastra nu-'i trage originea dela diploma

din Octomvrie. Ea e de o etate cu esistenta natiunii, gi s'a desvoltat

din viata natiunii. Drepturile potestatii regegti, cari in Ungaria an
fost totdeauna tinute de sfinte, se baseaza pe constitutiune. Natiunea
maghiara igi alegea odinioara regii sei pe langa garantarea sustinerii
constitutiunii. Pe Tanga aceeagi garantl a fundat dreptul de succesiune
al preainaltei case domnitoare austriace, atilt pentru partea barbateasca,
pentru partea femeiasea, en voe
cu apunerea acesteia,
cat gi,
liberit gi nesilittt de nimenea ; gi aceasta garanta domnitorii nostri en
toate ocasiunile incoronarii an reinoit-o in diplomele for inaugurale.
Cand Maiestatea Ta to -ai determinat preagratios in 1860, ca
in viitor vei abzice de sistema guvernarii absolute, am sperat cu
siguranta, ea constitutiunea noastra, care de jure esista, insa de

facto era suspendata, se va restitui earag, gi pe basa aceleia M. Ta

to vei indura a mijloei pe calea ordinara a legislatiunei stramutarea
ce ar fi de lipsa in una sau alts parte a legilor noastre. Speranta
noastra insa nu s'a realisat. Drepturile constitutionale ale Ungariei,
garantate cu solemnitate, s'au delaturat, gi diploma din Octomvrie
inainte de toate a octroat pentru intreg imperiul o constitutiune, care
s'a estins gi peste noi. In aceasta constitutiune octroata s'au strepus
acele drepturi, esentiale ale Ungariei, pe cari natiunea maghiarA,
dupa constitutiunea avitica, in privinta patriei proprii, le-a eserciat
insai, qi cari nici odath, n'au stat in contrast en deplina siguritate
a monarchiei, ci totdeauna an promovat in mod esential sustinerea
aceleia.

Dupe -ce insa M. Ta nu voegti a cactiga acestei diplome validitate prin octroare, ci ai comunicat-o en dieta noastra opre cumpenire mature, consultare eu patrundere gi primire pe eale constitutionala",
tacem despre modal originei ei, care sa contrariaza,
eu constitutiunea noastra. Ce se atinge insa de cuprinsul ei, am
luat-o la desbatere serioasa, gi ne-am convins pe deplin, ca acea
circumseriere a afacerilor comune, pe care o indica diploma aceasta,

www.dacoromanica.ro

61

trece in multe cu estinderea peste marginile sanctiunii pragmatice, ci

detrage multe dela legislatiunea patriei noastre, a cAror detragere

garanta deplina a seopurilor enunciate in sanetiunea pragmatics

chiar nu o pretinde. Dupa-ee insa punctul nostru de pornire e
acela9i, pe care M. Ta, ea basa de drept recunoseuta de amandoua
partile, '1-a designat ca punct de manecare, ne deelaram cu incredere sincera M. Tale, ca prin primirea regulelor ci principiilor diplomei aceleia, atragem asupra noastra nimieirea constitutiunii, a
autonomiei constitutionale ci a independentei noastre legale. Mai pe
larg ffi mai eu deamanuntul vom desvolta pentru toate acestea
causele gi parerile noastre in proieetul ce-'1 vom sub9terne M. Tale
in privinta deta'rmurirei 9i iratarii raporturilor comune.
E drept, ca patenta s'a facut pe basa diplomei, insa ea s'a

estins in mare masura peste aceea, peste marginile ei. Nu a erutat

nici chiar drepturile 9i interesele aeele deosebite ale tarilor, cari nu
stau in opositiune en scopurile ci cu interesele cu adevarat comune.
A Lost indreptata mai mult spre contopire cleat spre unire, qi din
aeeasta eausa nu s'a putut realisa aeea dorinta parinteaseit a M.
Tale, ea libertatea constitutional' a tarilor singuratice ale M. Tale,
fiind asigurata' pentru totdeauna prin insotirea interns a popoarelor
sa se poata desvolta pe basa solids. Nn s'a putut realisa
acelora,
nici aceea, ce accentuiaza ci sanctiunea pragmatics, lini9tirea qi
unirea sincera a spiritelor. Esperienta de patru ani a aratat in urma,
ca constitutiunea, care se cuprinde in patenta, nici n'a linitit po-

poarele 9i nici nu s'a putut esecuta in praxa.

Fata eu not insa, aeeasta patenta a fost o espresiune mai
apriata 91 mai agera a teoriei espirarii de drept. Cand Ungaria, prin
primirea sanctiunii pragmaticq a facut cu putintrt, ca toate Wile de
sub easa domnitoare se ramkna ci pe viitor sub acela9i dumnitor,
9i cu puteri unite sa-'9i apere qi sa,gi sustina siguritatea comuna,
a bunk seams nu a avut inten %iunea, ca aeeasta unire ettnd-va se poattt
duce gi spre contopire, ba in insaci sanetiunea pragmatics s'a contractat
espres nevatamarea autonomiei constitutionale ci a independentei legale

a tarii. Dar' primirea patentei din Februarie inea ar mai ingreuna

pericolul ce ni-l-ar aduce diploma din Octomvrie, prin eircumscrierea
afacerilor comune, care a trecut peste marginile dreptului 9i ale necesitatii. Dupa intelesul acestei patente multe obiecte de drept public,
Ara de nici o restrangere, in tot cuprinsul lor, s'au tin ut de cercul
unei atare corporatiuni legislative comune, in care representantii

www.dacoromanica.ro

- 62 Ungariei, fiind mai putini la numar, in toate chestiunile ar fi depins

dela majoritatea representantilor celoralalte sari, si in modul acesta
acele interese ale noastre, de cari s'a ingrijit mai 'nainte legislatiunea noastra proprie, ar fi fost subordonate intereselor celoralalte
cari. Aceasta subordinatiune s'ar fi estins adese-ori si peste atari
interese, cari nu s'ar fi decis din punct de vedere comun, ei pentru
binele tarilor cari Bunt in majoritate, cu nedreapta noastra dauna.
Ba dupa-ce afacerile prea ponderoase, desemnate ca comune, staa
in mai mare sau mai mica legatura mai cu toate obiectele reservate
legislatiunilor singuraticelor cari,
s'ar fi putut esca adese-ori atari
abateri, ba si greutati, cari ar fi servit de cansa sau pretext pentru
legislatiunea comuna de o autoritate mai inseninata, ca aceasta sa-si

estinda puterea si cu timpul se traga la sine partea cea mai mare

a protestatii legislative.
Ce se tine de administratiunea publics, patenta din Februarie
in privinta Ungariei puse cele mai insemnate ramuri ale ei in mane
unei eorporatiuni de amploiati, eu totul neatarnatoare de guvernul
nostru, pe cand partile celelalte ale administratiunii s'au tinut de
guvernul unguresc. Prin urmare, pe acelas teritor, peste aceiasi cetateni a constituit doua potestati administrative, cu totul diferite una
de alta. Poate-se si numai cugeta in& un stat constitutional o asemenea administratiune dupla, fara frecari infinite ci incurcare continua? i nu e intemeiata Ingrijirea, ea In urma va stagna administratiunea, sau cea mai tare va trebul se absoarba pe cea mai slabs?

A primi o atare anulare a constitutiunii noastre si a guvernarii

noastre interne, de sine statatoare, ne opreste datorinta noastra
cetateneasea cea mai sfanta.
Noi suntem convinci, ca interesele Ungariei zac la inima parinteasca a M. Tale. Nona Ina ne zae la inima aceste interese,
pentru-cA de ele e legata fericirea patriei noastre. Musa avem oredinta firma, ea intro interesele bine intelese ale Ungariei, unul din
cele mai ponderoase este apararea independentei noastre constitutionale, pe care noi, dupa-cum s'a desfasurat in preaumilita noastra
adresa din anul 1861, nu trebue sa'-'1 perdem din vedere.
Maiestatea Ta insuti doresti, ca deliberatiunea acestei ehestiuni

se fie basaa pe intelegere reeiproca. Cu putinta este insa a spera

intelegere reciproca la o hotarire, care pe and unei cari ii dA libertate constitutionala, celeilalte ii rapeste constitutiunea esistenta de
secoli, si atat de des asigurata sarbatoreste ? Putea-ar aceasta uita

www.dacoromanica.ro

- 63 dreptul perdut ? Ear' ceealaltA putea-s'ar bucura en inimA linitita

de constitutiunea catigatit in modal acesta ?
SA to induri deci M. Ta a ne concede, ca sA urmisim mai bueuros aeelei indigetari a euvintului de tron, care eu referire la diploma din Octomvrie 9i patenta din Februarie ne indreaptA intr'acolo, ca data nu s'ar pute imprAtia ingrijirile ce se ivese in pri-

vinta aceasta, oh mternem M. Tale numai atari propositiuni de

strAformare, cari se pot aduce in consonanti cu conditiunile vitale
ale monarchiei".
Noi ne-am declarat Inca in adresa noastra din
1861, cA nu voim se punem in pericol monarchia. Departe e de
noi 1;ti acum o atare tendentA. Si fiind-ca dupl convingerea noastra

e cu neputinta a aduce in consonants diploma din Octomvrie ci

patenta din Februarie cu conditiunile vitale ale patriei noastre,
vom stArui a agterne M. Tale propositiuni, earl vor fi apte, atat a
'Astra independence, noastra constitutionala, cat i a eorespunde
conditiunilor vitale ale monarchiei.
Maiestatea Ta te-ai indurat preagratioe a declara in preainaltul euvant de tron, cA cu deliberarea acestei chestiuni sty in
legaturA stransA, ba nedespartibila, revisiunea, respective strAformarea

acelei parti a legilor din 1848, care se refere la eserciarea drepturilor monarchului, 9i la cereul de activitate al regimului".
in a doua adresA preaumilita a noastrA din anul 1861 am fost
propus M. Tale, cA intre determinririle legilor din 1848 stint unclepuncte, pe can ci noi dorim, pe Una sustinerea nevAtamatA a
drepturilor poporului, ale strAforma mai amasurat ci a le desvolta
mai definitiva. Asemenea ne-am declarat, ea rdacii M. Ta doreeti
a schimba legile in oare-care parte, dicta intregitii BA va consulta
la'ra intarziere 9i va aterne M. Tale decisiunile sale, asupra propunerilor presentate in respectul acesta de cAtrA. ministerul responsabil

al M. Tale". Ne declaram deci 9i acuma gata, cli, in cat va fi de

lipsa schimbarea vre-unei legi pe tales ordinary a legislatiunei, vom
suNterne M. Tale in respectul acela propositiunile noastre, consunatoare cu principiile fundamentale ale constitutiunii ,noastre.
Natiunea maghiara are o dorintA ferbinte, ca adeca sa vada

mai intaiu pe regele sea ereditar ineoronat en coroana sfautului

Stefan, ca in fine A se implineaseri aeeea, ce evenimente fatale an
impedecat in deeurs de 17 ani. Aceasta nu e numai o ceremonie
solemnA in patria noastrA, ci e necesara intregire a constitutiunii,

legAtura cea mai frumoasa, mai delicate, gi totu cea mai tare, care

www.dacoromanica.ro

64

leagli natiunea de regele seu. Puna -cand aceasta nu se intamplti,

toate hotAririle noastre raman numai propuneri, cArora singur numai

sanctiunea regelui incoronat le poate da, validitate de lege. Dina
atunci sperArile noastre, on -cat de mult promitAtoare sa fie, aunt
numai spertiri nesigure, pe can numai regele incoronat le poate
realisa. Viata noastra politica in present e inc A, dubie ci clAtinAtoare, ear' clatinarii acesteia numai M. Ta ii poti rune copal, restaurand constitutiunea noastrA in faptA, si incoronandu-te. Binevoecte

deei M. Ta a asculta aceasta rugare a noastra, si a face cu putinta

Implinirea dorintei noastre cat mai curand.
On respect vom primi ci ne vom consulta despre aceea ce M.
Ta, ea rege incoronat, to vei indura la timpul sea a ne impartivii
pe tale constitutionala in privinta intereselor spirituale $i materiale
ale tarii. Ba, beat en privire la aceste interese credem a fi foarte
necesarA crearea de legi nouA,, sau seliimbarea celor ce esistA, ne
vom apnea cat mai curand de pregatirile cari cer time mai indelungat, si hotaririle noastre le vom acterne la timpul seu en umilinta 3/laiestatii Tale.
Noi simtim adAnc, ca 1egislatiunea noastrA $i in respectul intereselor spiritului are ine,A mult de a suplini ci a indrepta. Vom
sttirui si in partea aceasta a face tot ce pofteste fericirea comuna a
patriei, si ce ne comanda datorinta noastra cetateneasch. Plecand
din principiile fundamentale ale constitutiunii in lucrarile noastre,
totdeauna vom aye de Indreptar dreptatea si echitatea fata de toate
clasele cetAtenilor statului, Fara diferinta de religiune si limbs. On
deosebire vom lea in consideratiune aceea ce am pronuntat i
in adresa noastrA din 1861, ca nsimtul de nationalitate, care tot
mai mult se desvoalta, reclamA atentiune, si nu se poate masura
cu cumpana timpilor trecnti ci a legilor vechi". Nu vom uita niciodata, ca locuitorii Ungariei de alto limbi Bunt asemenea cetateni ai

Ungariei, si noi voim en sinceritate a asigura brin lege, tot ce

pofteso in aceasta privintii interesele for si interesul comun al patriei. La

formarea legilor referitoare la interesele diferitelor natiuni Inca vom

firma prineipiul dreptatii ci fratietatii.
Interesele noastre materiale cu deosebire Bunt acelea, in respectul carora, din causa imprejurarilor pline de fatalitati, am ramas

indarat Intr'un mod ce ne insufla ingrijiri. Va fi lueru gran a

Invinge urmarile apasatoare ale acestei rianAneri, dar' noi nu ne vom
speria de aceasta opera grea, pentra-ea e o chestiune de viath

www.dacoromanica.ro

--

65 -

pentru natiunea noastra. Ameliorarea positinnii noastre politice va

Inainta si interesele noastre material, precum va fi si avantarea positiunii noastre materiale razimul esential al situatiunii noastre politice, ci fie-ne ertat a spera, ca intelepciunea $i parinteasca grije a
M. Tale vor ajuta neobositele noastre stAruinte, atilt in respectul
uneia, at si in al celeialalte. Desvoltarea noastra spirituals si progresul material nici deck nu stau in contrazicere en adevaratele si
dreptele interese ale -chi lor, ce nu se tin de coroana Ungariei, ba
Inca acel progres si acea desvoltare, pe child ne dau putere si ponderositate, marese totodatii si ponderositatea si puterea acelor tari,
pe cand ne ridica pe noi, ridica intregul.
Esprimam multamitA sincera M. Tale ci pentru aceea, eh' te-ai
indurat gratios a provoca ci dieta Croatiei ci a Slavoniei sa se ingrijeasca de timpuriu, ea aceste thri sa poatA fi representate cum
trebue in dieta noastra de acum. Aceasta o consideram ca un document al preainaltului scop de a sustine intregitatea coroanei unguresti ci a intregei noastre diete. Path cu aceste Ittri, ca tovarese
constitutionale ale noastre, noi si acuma suntem de opiniunea aceea,

pe care am adus-o la preainalta cunostintA a M. Tale in a doua

adresa preaumilitA a noastra din anul 1861. Repetim deci de nou,
A: 7, dadi Croatia voecte a lua parte ca Cara in legislatiunea noastra,

data ea voecte a se clarifica mai intitiu cu noi in respectul conditiunilor pe langa cari e gata a-'qi lega positiunea de drept public
cu Ungaria, ame in respectul aeestora voecte BA vina in atingeri
noi aceasta nu o vom refusa4.
cu noi, ca natiune eu natiune,
Cu Incredere sincerA le intindem mane frAteasch, numai sa Be sustina
intregitatea ci independenta constitutionala a tarii noastre ci a coroanei Ungariei.

Pe and ne esprimiim fug prea respectuoasa noastra multamita,

nu putem retace nici temerea, eh' pe cand prealnaltul cuvant de tron
de Dalmatia nicairi nu amintecte.
vorbeste de Croatia ci Slavonia,
Aceasta Ora, impreunA en Croatia si Slavonia, Be tine de coroana
Ungariei. i fiind-ca Maiestatea Ta ai determinat ca punct de plecare
sanctiunea pragmatick care spune apriat, a Virile coroanei unde buns seams nu vei voil
guresti nu se pot desparti deolalta,
ca intregitatea coroanei Ungariei, garantath de atatea on in mod
solemn, sit fie stirbitA si mai departe.
Decisiunile dietei Croatiei din anul 1861, pe cari M. Ta te-ai
indurat a ni-le impartasi, credem di atunci ar fi mai en scop a-le
5

www.dacoromanica.ro

66

pertracta, &and ne vom puta consulta impreunl cu representantii

san plenipotentiatii acestor t Ari, trimigi spre impacaciune, gi cu con-

lucrarea for vom pute delibera asupra acestui obiect.

Multamim M. Tale gi pentru acea ingrijire preainaltl, en care
porti la inima deliberarea finala a relatiunilor prevenitoare din
uniunea Transilvaniei cu Ungaria. Fundamentul acestor relatiuni
'1 -au pus acelelegi, cari s'au adus in 1848 despre uniunea Ungariei
eu Ardealul, ih contelegerea comuna a ambelor acestor tari, gi s'au
sanctionat in mod solemn prin aprobare regeasca. In respectul acesta

insl mai este mult a se face, gi noi nu ne indoim, ca spree mijlocirea unei hotariri, din toate partile odihnitoare, drepte gi cuviincioase,
e de lipsit o preeumpenire mature gi o prevedere. In consultarile

acestora pe noi ne vor conduce sentimentele iubirii frategti; ba gi

basa sperArilor noastre e Increderea, ca nimenea nu va pofti dela
noi ceva, ce ar pute periclita principiile fundamentale ale constitutiunei noastre.
Prin chemarea Croatiei gi a Ardealului la dieta noastra s'a inliiturat o pedeca grea, care in anul 1861 a impedecat mai mult
aetivitatea noastra legislative. Concede-ne M. Ta a to ruga gi a
spera, eh M. Ta vei mijloci cu puterea regeasea, ca se fie representate in dieta noastra, partea intregitoare a tarii noastre, Fiume,
precum gi corporatiunile, cars dupe art. V de lege din 1847/8 aunt
parti constitutive ale dietei Ungariei.
In privinta acelor compatrioti ai nostri, sari pe basa acuslrilor
politice furl condamnati, precum gi in privinta acelora, cari pentru
asemenea cause fura condamnati de curand, san stau Inca sub acusare, reinoim cu sincere Incredere rugleiunea noastra agternuta
Maiestatii Tale in 1861. Asculta M. Ta rugAciunea noastra gi inthregte gi prin aceea credinta na iunii, el era cea noutt, pe care o
agteptam cu atata speranta dela sentimentele constitutionale ale M.
Tale, va gterge tristele reminisce* ale trecutului gi va alMa ranele
cele crunte ale inimelor.
tim gi recunoagtem cu inima multamitoare gi sincere, el M. Ta
ai pArinteasca intentiune, de a departa ingrijirile gi a delAtura pedecile, earl an impedecat pina acum decisiunea asupra chestiunilor
noastre de drept public. Mel asemenlm trecutul gi presentul, vedem
cu bucurie, ca punctul de plecare, scopul gi mijloacele de odinioara
gi de acum aunt deosebite in mod esential. Trecutul ne apasl cu ingrijiri infinite, presentul ne promite un viitor mai frumos

www.dacoromanica.ro

61

Maiestatea Ta ne-ai deschis campal constitutional pentru aetivitatea noastra, si pe acest teren ne vom Implini ea bucurie datorinta
noastra cetateneasca. Staruintele noastre insh numai atunei pot avea
resultat, data in luerhrile, noastre legislative ne conduce eredinta
tare, ca ce a statorit impreunA regele eu natiunea, numai vointa
units a regelui si a natiunei poate ea schimbe. Basa acestei credinte
nu poate fi, cleat numai continuarea de drept, recunoseuth In prin-

cipiu, si de fapt intrath si in viath.

Maiestatea Ta prin putere absoluta imperialii nu voesti a ne
octroa o constitutiune noua, si noi, pe eari ne leagA legile fundamentale ale constitutiunii unguresti, cari esista duph drept, nu voim
a primi liberi si de bunk voe o atare constitutiune octroata. Maiestatea Ta, pornind din sanctiunea pragmatics, ne provoci a modifiea
pe tale constitutionala aceea ce e cu sminteala In legile noastre, si
a intregi aceea ce e defectuos. lush, Cara eta si acuma sub regim absolut !
pe a chrei base ar trebui sh eserConstitutiunea noastra,
ciem dreptul legislatiunii, inch si acum e suspendatA, in privinta chror

base si M. Ta recunocti preagratios, ca legalitatea for formalh nu se

poate supune la nici o esceptiune, dar' In fapta sa considera ca gi
cand n'ar esista. Din contra, atari ordinatiuni octroate, eari s'au
emis cu delhturarea legilor fundamentale ale noastre, ba in contra
acestora,

qi

cari

conturbh in continua interesele ode mai sfinte

ale cetAtenilor acestei taxi, ba Inca si pacea internh a singuraticelor

sa sustin inch si acum in mare parte. Regim parlaconfesiuni,
mentar, ministri responsabili nu avem. Municipiile, comitatele, districtele, cetatile, inch nici acum nu 'i -au rectistigat positiunea for
constitutionalA, si in toate ramurile administratiunii domnecte o sistema absoluta. Pe teritoriul patriei noastre due administratiunea dotal%
corporatiuni de amploiati, independente de olalta, dintre cari nici
una nu e constitutionala. Ba una e pe langa aceea si strains, bleat
nu sts in nici o atarnare dela puterea regimului ungurese,

Ne rugam deci de M. Ta pentru continuitate de drept in intelesul legilor noastre,. eu deosebire pentru un regim parlamentar,
un ministeriu responsabil, $i pentru restaurarea constitutionala a munieipiilor. Noi nu poftim dectit esecutarea legii, pentru-ch legea neesecutath e literh moarta, fare continuitate de drept constitutiunea
nu traeste. Noi nu poftim nici o imposibilitate politica. Nu avem
intentiunea de a periclita siguritatea imperiului, sau de a seurta drepturile legal ale monarchului nostru, si vom apretui totdeauna dreptLie
0"

www.dacoromanica.ro

68

i not le tinem pe acestea de interese comune de o mare importanth, insh suntem convinsi, ca
pretensiuni ale thrilor surori!

numirea de ministri unguresti responsabili,

gi

restaurarea constitutionals

a municipiilor, nn stau in contrazicere cu aceste interese comune

prea ponderoase.
tim, ca dupe cele ce s'au intamplat de 17 ani, fare influenta
noastra, periodul de trecere va fi impreunat cu multe greutati. *tim,
ca primirea faptica i regularea mai multor rami ai administratiunei,
pretinde timp mai indelungat si e impreunath cu oare-cari incurehri,
a caror deslegare va recere mare grije. Dar' nici aceste consideratiuni
nu fac din sustinerea si mai departe a sistemei absolutistice o necesitate irefusabila, si nu eschid posibilitatea, ca constitutiunea noastra
sa sustee ci pe timpul in care ne consultam despre modificarea le-

gilor singuratice.
In un period de trecere nu poate fi nici procedura ministeriului

responsabil in toate asa de regulars, precum se intampla aceasta in

cursnl regular neconturbat si nici-odath intrerupt al vietii constitutionals.
Dieta noastra va tine-o aceasta totdeuna in vedere, si procedura ministeriului ungurese responsabil, ca a unui regim parlamentar, eu

respect la toate acelea, cari sa tin de esoperarea impacaeiunii pe

cale constitucionala, de primirea administratiunii si de eonducerea -'i
provisorie, in loc de rigoare o va judeca on indulgenta cuviincioash,
ba staruintele sincere indreptate spre aceste scopuri va fi gata a le
sprijini duph putinth.
In modul acesta sa vor pate delatura greutatile ce s'ar ivi, ri
ele sigur sa vor gi delatura, dad). zeloasele staruince ale dietei in
respeetul acesta le sprijineste gi puterea regeasca a M. Tale. Restaurarea unei parti atat de esenciale a constituciunii noastre va inalta
increderea natiunei ci va delatura temerea ei, care ar putea mai
tare impedeca resultatul dorit. Ministerial responsabil va posede ci

increderea M. Tale, si ca regim parlamentar yi increderea WI Pe

basa acestei increderi duple, ministeriul responsabil, stand cu ambe
phrtile in atingere continua, prin lucrarea sa va ucura mersul invoelilor dietale, on deslucirile sale va puts risipi de timpuriu multe
indoeli, ear' parerile divergente le va puts apropia deolalth. i fiind-ca
peste aceea, in urma positiunii sale oficiale, mai adese-ori vine in
atingere on bArbatii de stat ai celoralalte tari ale M. Tale, poate
si in directiunea aceasta sa promoveze deslegarea multor chestiuni grele.

www.dacoromanica.ro

- 69

Dana insit M. Ta nu ne-ai implini cererea noastra legiuitA si

euviincioasA, gi sustinand si de aci Incolo sistema absolutisticA, ne-ai
denega restaurarea regimului parlamentar si a ministeriului responsabil,
pe inimile noastre emit* s'ar aseza ingrijirea apasatoare, si clAtinarea
sperarii noastre ne-ar ingreuna pAstrarea acelei odihne a sufletului,
de care avem lips& in grad atilt de malt la deslegarea grelelor thestiuni ce ni-s'au propus. Dieta noastra presents s'a convocat pe basa
unei constitutiuni garantate si de sanOciunea pragmatic& Misiunea
ei este: a modifica unele puncte esentiale ale legilor noastre, a incorona pe regele Ungariei si a intemeia viitorul mai fericit al patriei.
Sa binevoesti Maiestatea Ta a Ina preagratios in consideratiune, ce
positiune ar fi, sand Cara, in acelasi timp in care eserciaza prin representantii ei acest drept constitutional, in toate celelalte ar eta star/
de constitutiune.
Pe langA regimul parlamentar gi ministeriul responsabil, e guvernarea de sine municipala legiuita a comitatelor, districtelor si cetatilor, a doua recerinta esentiala a constitutiunei noastre. Aceste

doul stau in legaturrt indisolubilrt una cu alta.

Toate institutiunile Ungariei sant insufletite de ideia guvernArii
de sine. Ea impreunh puterile cele mai bane spre sprijinirea administratiunei publice, ea ofere prin publicitate controla cea mai sigurA
in contra abusurilor, ea mArgineste escesele nedrepte ce se fac en
puterea oficialilor. in decursul vietii noastre constitutionale ea a
aparat patria noastra de sistema birocratica, care eta eu institutiunile

tarii, cu viata publics, si cu datinele ei, in contrazicere direct&

NIns and in se va restaura acea guvernare de sine a mu-

nicipiilor, pe care o stabileste constitutiunea, -- activitatea constitutionala a poporului nu poate sprijini administratiunea publicA.

Fruit publicitate si controla va fi defeetuoash, si sub aceasta sufere

mai mult Increderea Met ofieiali, pe altA tale insl abia se va

putea organisa du stop administratiunea publics, cu crutare de
spese, asemenea de mare. Autonomia municipall e o parte constitutive principals a independentei Orli pe terenul administratiunii
interne,
a independentei pe care si M. Ta te-ai 'indurat a o
recunoaste.
Tot insul doreste cu sinceritate, ca ponderoasele cliestiuni pendente

Bri, se complaneze spre linistirea general& Linistire generalA insA,

cu privire la modificArile oportune, numai atunci e a se spera

cu siguritate, clack' prin eunostinta obieetului si a situatiunii, ideile
si

www.dacoromanica.ro

- 70 vor deveni mature si in cercurile poporului. Nimica ins nn esopereazh aceasta mai usor, nimica nu invinge mai repede preocuparea
si temerea neintemeiata de lucru necunoscut, ea schimbarea publica
a ideilor. Ce poate presta presa in directiunea aceasta, e mai mult

teoretic, si in tot casul, restrans la un cere mai mic, pe tend acea

publicitate, care e impreunata cu viata, constitutionaltt a municipiilor,
adunh pe Ioeuitorii diferitelor tinuturi pe terenul practic, si conceptele
liimurite prin schimbarea cugetelor ramurindu-se departe, strabat si la
clasele eele mai de jos de popor. Noi suntem deci convinsi, ca nimica nu
este mai apt a inainta area linitire generalii farA de care impacheiunea
abia ar pute aduce binecuvantare, deck restaurarea autonomiei constitutionale a municipiilor.
Nu ne temem, ca prin restituirea municipiilor sh se nasca
greuthti esentiale, desi numai provisorii, pentru guvernarea statului,
&ad suntem convinci, eh dial} chiar si in acest restimp va fi gata

de a da ministeriului responsabil unguresc al M. Tale acea putere

si mijloace de ajutor, cari se von recere spre delaturarea unor asemenea greutati.
Cu incredintare sperilm deci, eh M. Ta vei implini preagratios
cererea noastrh, asemenea sprijinith prin interesele administratiunei
publice si prin oportunitatea politics.
Astfel on incredere sinters descoperiram M. Tale sentimentele
qi dorintele noastre. Cele mai sfinte obiecte ale veneratiunii, ale
iubirii si ale neelatitei noastre credinte pe acest phmant aunt:

'atria si regele, ear' interesele unite ale acestora aunt scopul principal al sthruintelor noastre. Temeiul constitutiunii noastre e legea,
intregirea ei este puterea regalh, si a ne supune acestor dou a este
cea mai inalta datorinth cetateneasea pentru noi. Aceasta datorinth
numai atunci ar fi aphsatoare, dull eumva deoparte legea, de alth
parte vointa regelui ar ajunge in contrazicere constants ci neinpaeabila una en alta. insh gratia cu care M. Ta grhisi chtrh eredinciosul popor al Ungariei, ci sentimentele constitutionals desco-

perite in euvantul de tron al M. Tale, ne dau sperare sigurri, eh'

de s'ar si ivi eke odata divergenta in opiniuni, nisi -efind nu von],
ajunge la o situatiune atilt de dureroash si de neimphcata. Maiestatea
Ta nu vei pretinde dela noi astfel de sacrificiu, pe care nu-'l cere
neaparat scopul comun, semnat in sanctiunea pragmatich; ear' Doi
spre asigurarea acestui scop vom implini toate elite ne impune datorinta si pretinde binele public al patriei.

www.dacoromanica.ro

71.

intelepciunea M. Tale va aprecia en bunitvointh parinteasch

intima noastra alipire catrl constitutiunea noastrh, care e stalpul
cel mai tare, atat al libertht-ii noastre, cat qi al tronului Maiestatii
Tale. Paginile istoriei adeveresc, ea tronul a fost in cea mai mare
securitate la acele popoare, cari cu cea mai tare credinta aphrare
legile for constitutionale.
S. fi convins Maiestatea Ta, ca alipirea noastrg. &ara constitutiunea strilbunh qi catra dinastia regeasch a Maiestiitii Tale, pe
care natiunea noastra, pe temeiul constitutiunii ei, de bung. voe qi

in mod liber a inaltat-o pe tronul Ungariei, riureqte din unul si

din eel mai limpede isvor al pietatii".*)
acelai isvor,

Raspunsul Monarchului.
La adresa aceasta a dietei a fost primit urmatorul
raspuns, dat din partea Domnitorului :
Noi, Franeise Iosif I, din gratia lui Dumnezen imparat al
Austriei, rege apostolic al Boemiei, Galitiei Qi Lodomeriei, rege al
Lombardiei, Venetiei gi Iliriei, archiduce al Austriei, etc. etc.
Dignitarilor, ordinelor bisericecti gi mireneti, i representantilor
credincioasei noastre Ungarie, cari s'au intrunit la dicta convocath

de noi pe 10 Decemvrie 1865 in libera noastra cetate reg. Pesta,

sal utarea ci gratia noastra!
Iubiti credincioi I Espresiunea de fidela alipire a dignitarilor
9i representantilor adunati in diets, cuprinsa in preaumilitele adrese
dela 26 Februarie a. c. o primim gratios i o consideram, dimpreuna
cu recunoaqterea multhmitoare a intentiunilor noastre parinte ti, ca
doeumente imbucuratoare de incredere sincera. Cu incredere imprumutatri ci cu francheta fail de reserva imphrta0m gi noi raspunsul
nostru la acele dorinte cuprinse in adrese, in respectul chrora momentuositatea rapoartelor subversate pretinde eu intetire desfhprarea
mai deaproape a intentiunilor noastre de domnitor.
Cu multhmire ne-am inennotiintat despre intelegerea ce s'a
infiintat in respectul punctului de manecare a intelegerilor dietale,
aratat in sanctiunea pragmatieh. Ideia comunitatii de interese si de
aparare, precum o vedem intonate in adresa casei de sus, a format
cam cu doi secoli inainte de infiintarea sanctiunii pragmatice motivul
de chpetenie al impreunarii statorite intro regatul Ungaria ci
*) Din sTelegraful Romdn I , anul 1866, nr. 11-12.

www.dacoromanica.ro

- 72 ta rile ereditare ale casei noastre domnitoare. Concedem bucuros, ca

prin statorirea mai acurata, mai durabila a aeestei comunitAti, enprinsa in amintita lege fundamentals, tarile noastre ereditare an

putere mai mare. insa Impreunarea nedespartibila a

tuturor regatelor gi tarilor casei noastre domnitoare, a asigurat
deodata gi esistenta teritoriala gi independenta nationals a regatului
Ungaria, fiindu -'i totodata gi stalpul eel mai eficace de aparare a siguritatii sale in afara. Deci fiind binefacerea impreunArii reciproca,
staruintele noastre trebue sa fie tntr'aeolo indreptate, ca se asiguram
bineenvantarile ei in mod durabil, gi pentra aceea sa regulam relatiunile, eari results din comunitatea intereselor gi a apararii, conform
axiomelor sanctiunii pragmatice gi amasurat timpului.
'arils tinatoare de coroana ungara fac o parte insemnata a
monarchiei noastre. Puterea spirituals gi materials, bunastarea, pacea
capb.tat o

interns gi siguritatea imperiului, Bunt conditionate in tarile memorate

prin aceleagi momente, cari stau in operare reciproea incordatii.
Estinderea estraordinara gi perfectionarea mijloacelor de comunicatiune,
can leaga interesele laolalta en mii de fire, abstragand dela urmarile
an ridicat
adanc taetoare ale desfiintarii vamilor dela marginile tarii,
tare aceasta operare reciproca. i aceasta stare, ce sa desfagura eu

timpul, pretinde o regulare acurata, eu atat mai vartos, en cat sunt

mai defectuoase in respectul acesta legile Ungariei, cari au straformat

ocarmuirea-i interns, ear' ce sa tine de nexul de lipsa eu celelalte

regate gi tari, sau nu s'au ingrijit de loc, on prea. putin.
Dupa-ce insa natura lucrului gi interesele cele mai momentuoase
ale tuturor popoarelor noastre pretind, ca sa se delibereze de-odata

gi cu o cale tot aceea ce sa tine de olalta gi ce are influerts asupra

alteia, datorintele noastre de regent gi ingrijirea pentru adevaratul
bine al popoarelor noastre ne oprese a concede, ca la restaurarea
intentionata de not gi la realisarea institutiunilor constitutionale unguregti sa ramtma in snspens ci in nesiguritate acele afaeeri, dela
a caror regulare oportuna gi imprumutat multumitoare, intr'o forma
e conditionata remtmerea impreuna, pacinica gi priincioasa a deosebitelor tari apartinatoare la monarchia noastra, desvoltarea bunastarii
lor, precum gi siguritatea, vaza gi puterea imperiului.
Din acest euvant am indreptat atentiunea dignitarilor gi a representantilor tarii in linia prima la afacerile comune gi la modul
tratarii acelora, gi increderea ce am pus'o in intelepeiunea dignitarilor

0 a representantilor Orli nu ne-a ingelat, pentru-ca ei reeunose, ea

www.dacoromanica.ro

- 73 aunt atari afaceri, i ca staruinta for va fi indreptata intr'acolo, ca

sa aduca in respectul statorirei si modul tratarii acestor rapoarte

atari determinatiuni, cari sa corespunda scopului, fa'ra periclitarea

autonomiei for constitutionale gi a indepedentei legale."
Noi am dat drepturi constitutionale ci acelor tari ale imperiului

nostru, cari pane acuma n'au posedat de acestea. Deci e departe de

not pretensiunea, ca Ungaria sa aduca drept saerificiu autonomia ei
constitutionala si independents ei legala. Asteptam insa totusi, si cu
ineredere in patrunderea ci conceptul clar al intereselor tarii ci
putem astepta, ca Ungaria urea a -'3i folosi ci va folosi autonomia ei
ale carei margini necesare le-am desemnat in cueonstitutionala.
nu spre
vantul nostru de tron, in spiritul sanetiunii pragmatice,
isolarea proprie, care duce numai la slabire, ci ca mijloc spre a
chitiga validitate intereselor sale adevarate i durabile.
Eserciarea influentei indreptatite asupra afacerilor eomune

formeaza de o parte garanta cea mai sigura a autonomiei legale a

tarii, pecand de aka parte luerarea binefacatoare a acestei influence
sit va estinde gi Cu referinta la bunastarea, siguritatea i puterea
imperiului.

Cu multamire vom &luta asa dare la inceputul consultarilor

din respectul acesta, si nu ne indoim, ea in decursul consultarii
patrunzatoare a acestor chestiuni, se va ivi de sine si necesitatea
unei esaminari afund taietoare ci a modificarii oportune a legilor
dela 1848.
Deslegarea chestiunii afacerilor eomune nu -'ci afla incheerea
multamitoare numai in statorirea acelora, ei conditioneaza qi tratarea
for proprie, asigurata de on -ce pedeca, precum ci intemeerea unei
conlucrari consunatoare, atht a puterii legislative, cat si a celei ese-

eutive. 0 atare tratare de sine statatoare a ramurilor de guvernare

ce sa referese la aceste., cum a determinat-o al III-lea art. de lege
din 1848, far% nexul organic recerut, eschide posibilitatea unei tratari eu succes a afacerilor comune.
Modificatiunea acestor legi de altmintrelea, precum am declarat

aceasta in cuvantul nostru de tron, e necesara ci din acel euvant,

pentru-ca unele determinatiuni ale art. de lege II, III ci IV din

1848 stau in opositiune directs cu drepturile noastre de domnitor.
Practieabilitatea formei de guvernare, statorita in art. II de lege, e
conditionata prin loctiitorul amintit in art. II, provazut cu putere
regeasea.

www.dacoromanica.ro

- 74 Principiul unitAtii monarchiei, intemeiat prin sanctiunea pragmatiel, misiunea oficiului nostru de domnitor ce se baseazA, pe
aeeasta, cat ci acele sentimente personale, cari le nutrim in inima
noastrii parinteasea pentru regatul nostru Ungaria, ci cari ne indeamnk a esercia nemijloeit acest drept de domnitor constitutional al

nostru, nu ne concede a ne in.vol cand-va cu punerea unei atare

loctiitor, precum nu ne putem deelara multAmiti nici cu acea determinatiune a art. IV de lege, dupg care dieta nu s'ar pute disolva
inainte de statorirea budgetului.
Credem, ca motivele cari ridica alipirea tArii de drepturile
sale constitutionale la un grad asa de inalt al pietAtii, o vor conduce
qi acolo unde e vorba de inviolabilitatea drepturilor si autoriatii coroanei, cari sunt peatra angulara a constitutiunei.
Tinem mai departe de neincujurat de lips a indrepta atentiunea representantilor adunati in dietA la acele greutAti, call eontrastau restaurArii numai decat a sistemului municipal si din acel
temeiu, pentru-cA cu privire la straformarile sociale ce s'au inta.mplat
de atunci, s'a facut cu neputinta a se esecuta, Park de periclitarea
cea mai mare a trebuintelor ocarmuirii interne, determinatiunile
provizorii ale art. 16 si 17 din 1848, cari an fost computate numai
pentru pretensiunile momentului de atunci. Sistemul municipal a
prins dela guvernarea celui dintaiu rege, prin esereitiu neintrerupt,
rAdacini adanci in viata na iunii. Legile din 1848, strk'mutand forma
ocarmuirii tArii, fArA de a o aduce in consonants cu institutiunile
ei strAvechi, an creat un contrast de principii, a cArui complanare

nu se poate astepta deck numai pe basa unei esaminari cu piitrundere si a unei desbateri serioase. Astepthm asa darn, ca dignitarii ai representantii adunati in dietA iii vor intoarce atentiunea
spre aceasta, si-'si vor tine de una dintre datoriile for cele mai intetitoare a ne asterne resultatul consultArilor for din respeetul acesta.
Mai departe e neapArat de lipsA, ca art. 22 de lege din 1848
despre garda nationals ea se steargA, dupa-ce acela in decursul
timpului scurt in care a esistat a causat o ingreunare de prisos a
poporului, detragandu-1 dela oeupatiunile sale cele pacinice, ear'
scopului, de a sustine siguritatea publics, n'a corespuns, ba mai mult
a produs resultate de directiune contrara.
Marl de aceasta a de dorit, ca la timpul seu sa se revadA
cu precugetare toate decisiunile legilor din 1848, pe cari plink
acuma nu le-am pus in vieata. Aceste legi, cari s'au infiintat sub

www.dacoromanica.ro

75

aphsarea relatiunilor cutrierAtoare de lume, poarta in sine caracterul

pripirei, ceea-ce se dovedeste, nu numai din esaminarea for teoretica,
ci si prin esperienta, de es. cu privire la legea electorala, a carei
aplicare s'a incercat acum de doua-ori.
Din acestea urmeazA de sine, ca noi in sentimentul datorintei
noastre de regent nu ne putem invoi la restituirea fapticA a acestor
legi, ce se pretinde pe basa continuitAtii de drept, inainte de a le
esamina en grije, de a le acomoda dupii pretensiunile relatiunilor
faptice, si inainte de a indeplini ce lipseste din ele (a le intregi), dupe
doctrina esperientei.
Scopul inimei noastre pArintesti nu e numai o multamira momentana, ci infiintarea unor institutiuni durabile i corespunzatoare
scopului. inainte de intemeierea ordinei viitoare a diferitilor rami
din serviciul public ne opreste ehemarea noastre de domnitor, precum
si datorintele cAtra toate popoarele noastre, a duce organismul
sustAtator la ruinare, a impedeca roatele masinei statului, a schimba
o stare provizorie cu aka, i prin aceasta a clatina in cercuri mai
departate odihna inceputA a spiritelor. Representantii thrii incl

simtese greutatile trecerii, si in asta privinta, in loe de legalitatea

rigoroas." se declarl pentru respectarea cuviincioastt a relatiunilor.
Dela ei atarna a micsora greutatile, cari se opun nisuintelor noastre
phrintesti, indreptate spre restituirea constitutiunii lor, dad. aunt
aplecati a intoarce o masure mai mare a echitatii la dejndecarea
starii presente.

Nimenea n'a simtit mai tare dead noi pondul greutatilor si

al pedecilor, cari s'au opus, nu numai in o directiune, opului impaciuirii, Inceput de noi. Totusi am 1344, cu abnegare proprie i eu
resolutiune tare, salutat si urmArit de manifestarile pline de incredere si insufietire ale arii, pe acest teren, pe care sperAm cu incredintare, ca vom intalni sprijinirea promptA a dignitarilor si representantilor tarii, i pentru adeea, cAci precum vom impArti gloria
succesului cu tam, asa va atiuge si greutatea responsabilitAtii, atilt
Cara, cat i pe noi.
In imprejurArile estraordinare de aeum, singura posibilitate a
aplicarii practice a continuitAtii de drept o vedem inteaceea, ca
modificarea legilor sit se intample numai pe basa unei transactiuni
dietale, a cArei statorire presupune conluerarea factorilor indreptatiti
ai legisla iunii unguresti, o transactiune, rectificata prin testimoniul
istoriei, ale cArei pagini dovedesc nu numai ea un esempla, es In
www.dacoromanica.ro

76

&a observat asemenea procedurti. Procederea

aceasta e cu atata mai deamnA de urmat, cu cat a fost mai puternich
eutrierarea, ale carei urmari triste a le sterge, este scopul staruintelor
asemenea jurstAri

noastre comune.

In acest mod sh va puts infiiinta contelegerea, as vor puts

complana greutatile gi ordona toate rapoartele acelea, can trebuese
lAmurite gi regulate, dach voim BA astuptim definitiv isvorul incurclturilor viitoare. Simtim gi noi adane pondul datorintelor ce ne apasii,
simtim insemnatatea de dreptul public al ungerii regegti gi sfintenia
jurAmantului, prin care regele incoronat promite, ca va sustine eon-

stitutiunea negtirbitl. ins/ chiar pentru-ca noi nu tinem incoronarea

numai de o ceremonie solemnl, nu ne putem invoi la restituirea

atator deeisiuni legale, a caror sustinere a o intari prin juramant
ne opregte insagi credinta noastra religioasA gi graiul congtiintei
noastre. Suntem eonvingi, el dignitarii gi representantii thrii, adunati
in dietli, vor reeunoagte in aceste sentiments religioase ale noastre
gratia cea mai sigurl pentru sustinerea constitutiunii Orli.
Dupl-ce actul acesta solemn va pune, cum sperAm, stavilii
elltinarii vietii politice, vom nrma, fa'rl a ne indoi, graiului inimei
noastre parintegti, care e totdeauna plecatl a lAsa se domneasch gratia,
gi Para periclitarea linigtei publice vom puts esercia in deplinl mlsura

eel mai nobil drept reg. al nostru.

Cu privire la cererea pentru intregirea dietei, care se referegte
la Dalmatia, cetatea Fiume, gi acele tinuturi a caror convocare se
ordoneazii prin art. V de lege din 1848, eugetam a fi de lipsa a reserva desbaterea for meritorie pentru acel timp sand, in nrma reseriptului nostru regesc dela 27 Februarie a. c. indreptat extra dieta
croata gi slavonA, ni-se vor subgterne resultatele pertraetarilor dietale,
deoare-ce aceste chestiuni stau in legAtura stransii cu deslegarea ferieitil a relatiunilor pendente de drept public, ale Croatiei gi Slavoniei.

Cu bueurie am primit promisiunea casei magnatilor gi a representantilor, prin care ounteti aplecati a respecta totdeauna principiile echitatii gi ale dreptatii facet en toate elasele popoarelor tArii,

film deosebire de religiune gi limbs", gi anume, ca voiti a ngaranta prin

lege tuturor locuitorilor nemaghiari ai Ungariei toate acelea ce in

asta privintA poftesc interesele for gi interesul eomun al patriei."
intre datorintele noastre de domnitor, cea mai plleutl ne va fi,
dacA vom puts promova, pe langa sustinerea intregitAtii teritoriale a

tarii, realisarea acestui resultat dorit gi de noi, caci noi salutlm cu

www.dacoromanica.ro

77

bucurie viva contelegerea pacinica a tuturor locuitorilor tarii ci armonia

intereselor lor, ri vom fi totdeauna gata a o sprijini si inainta.

Dela aetivitatea si inteleapta ingrijire a dignitarilor si a representantilor tarii atarna acum, a accelera acel moment in care ni-se

vor asterne atari proiecte, cari stau in consonants Cu drepturile

noastre de domnitor, cu esigentele legale ale monarchiei noastre, cu
dreptele pretensiuni ale tarilor laterale. Vom numara acel moment
intre cele mai fericite ale vietii noastre, sand vom pute zice cu constienta linigtita, ca prin sanctionarea reg. a acestor proiecte am inaintat
bunastarea adevarata a Ungariei, si a tuturor popoarelor noastre, ri

am pus piatra fundamental& pe care se va pute ridica in mod durabil

bunastarea, siguritatea gi puterea monarchiei noastre. Altmintrelea
va ramilnem, etc. Dat in Buda, la 3 Martie 1866. Frzncisc Iosif m. p.,
George Majldth m. p. Than Burtos m. p."*)
*

La acest rescript preatnalt dicta a raspuns cu a doua

ca cea prima. In 26
Martie n. 1866 s'au presentat preside* ambelor case In
fata monarchului, pentru a 'i-o preda.
In numele casei de sus baronul Sennyei, presidentul
adresa, .inuta, cam In acelai ton,

casei magnOlor, a rostit urmttoarea alocutiune :

Maiestate ces. reg. preagratioase doamne! incredintati de tetra
credincioasele staturi ci representan%i ai regatului Ungaria, suntem
norocosi a ne putea infatisa inaintea preainaltei Maiestatii Tale, cu
stop de a preda cu omaj M. Tale adresa preaumilita a staturilor ci
a representantilor".

A urmat apoi contele Andrdssy Gyula, vice-presidentul

dietei, care a cuvAntat urmatoarele:
Maiestate ces. reg. preagratioase doamne ! Adresa preaumilita

a staturilor ri representantilor regatului Ungariei, intruniti in diet's,

suntem norococi prin aceasta a o preda M. Tale cu pietate omagiala.
Indurate Maiestate a primi preagratios otnagiul i cererile natiunii.
Staturile i representantii Ungariei spera en incredere deplina, ca
M. Ta, prin apretuirea gratioasa a cererilor lor, vei grabi si vei
asigura sosirea aeelui timp, in care prin realisarea principiilor constitutionale, ici va recapata puterea deplina acea natiune, care nu
*) Din sTelegraful Romiinc, anul 1866, nunarul 18.

www.dacoromanica.ro

Ts

dorete nimica mar ferbinte dead ca ea, precum alts datA, atp. i
in viitor, se poatA fi sprijinul cel mai tare al tronului i al puterii
M. Tale".

Monarchul le-a raspuns astfel :

Voiu lua in considerare adresa preaumilita a dietei ungureti,
ce tocmai mi-s'a predat, i sper, ca staturile i representantii intruniti
in dieta tarii, patrun9i de importance chemkrii tor, care caracteriseazii inceputul unei ere noun, vor grabi a-'mi aterne invoirea for
asupra acelor afaceri, dela a caror regulare deplin multamitoare ci
permanent active depinde puterea gi bunastarea imperiului meu
intreg, intocmai precum i a iubitului men regat Ungaria. Altmintrelea asigurati pe trimitatorii vostri despre gratia mea regeasca gi
intentiunile mete parinteqti nesehimbate".*)

Alegerea din Cehul-Silvaniei.

In sedinta din 14 .Marcie z866 deputatul roman
Aloiziu Vlad a facut intrebare, ca ce s'a facut in chestia
alegerii de deputat din cercul electoral Cehul-Silvaniei? A
terminat esmisul dietei, deputatul Tury, cercetarea, qi dace
da, se va pune chestia in curand la ordinea zilei, pentru
a fi discutata in dieta ? Presidentul a raspuns, ca actele

afla toate la deputatul conte Rdday, care insa este

Ear' Sigismund Papp a facut propunere, O. se
iee actele dela Raday i sa se dee altuia, spre referare.
Propunerea nu s'a primit.
In - eclin0 din zr Aprilie z866 apoi actele au fost
se

bolnay.

presentate dietei, Impreuna cu raportul comisiunei verifi-

catoare, care pe basa constatarilor &cute la fata locului a

propus anularea mandatului F,ti ordonarea altei alegeri. S'a
nascut discutie animata, la care au mat parte urmatorii
deputati romani :

Aurel Mania: Onorata cask! Am fAcut constatarea, ca la

fie-care cercetare in chestie de alegere, onorata cask. a urmat prin.
cipiul, ca a esaminat, data fie-care alegator a putut esercia liber
sau nu dreptul sea de alegator? i en deci, nu din motive nationaliste,
gi nici pentru-ca s'a intamplat batae, qi mai multi an fost vulnerati, unii
mai gray, altii mai ulor, nu din aceste motive deci, ci numai din acel
*) Din a Telegraful Ronang, 1866, numkrul 31.

www.dacoromanica.ro

79

pullet de vedere privesc chestia, ca oare eserciatu-si-a fie-care alegAtor

liber sau an dreptul seu electoral? (Aprobari). Ei bine, lAsand la o parte

on -ce Imprejurare secundara amintita in acte, chiar si numai pentru

faptul, cA intrtiu, cei zece oameni chemati se faca eandidarea, incrt n'au fost

siguri si nu an putut esercia liber dreptul de candidare, al doilea, la

alegere alegatorii eontrarului an foot toti alungati dela locul de alegere,

si al treilea, avand in vedere, cA data cei zece candidatori puteau

ramanea acolo si se patea incepe candidarea, ear' alegatorii alungati

abia atuncia s'ar fi putut sti in urma voputeau veni indarAt,

tArii, eine represinta on adevarat majoritatea cereului, zit deci, lasttnd
la o parte on -ce alta consideratie, gi tinttnd eont numai de acest
singur lucru, aflu, ea parerea comisiunei verificatoare, din motivul
ca s'a intamplat batae, sau mai bine zis, pentru-ca alegatorii an si-au
putut da in libertate voturile, e perfect de temeinica, si alegerea din
intrebare e de cassatc. (Aprobari.)

Sigismund Borlep: Fiind-ca din raportul comisiunei verificatoare reiese elar si neindoios, cA in casul de fatal inteadevar s'a
intamplat batae, si Inca mare si buna batae. (Ilaritate), ba s'a in-

tamplat chiar fi moarte de om, mai departe a constatat si aceea,

ca oamenii partidei contrare an Lost luati la goana si alungati dela
fata locului, precum dovedit e si aceea, ca cei zece indivizi an fost
impedecati sal se presenteze in fata presidentului, respective in fata
comisiunei, dar' e dovedit in fine si aceea, ea chiar $i acei doi in-

can an foot acolo de fata, au fost atacati: an mai incape

divizi,

nici o indoialA, ca oamenii partidei celeialalte an Lost impedecati in

dreptul de votare. Lasand deci la o parte faptul, ca a foot batae,
chiar

yi

numai din acest singur motiv, ca, dupl.-cum a spus-o si

eondeputatul Maniu, oamenii partidului celuialalt toti an Lost impedecati in eserciarea dreptului de votare, eu partinese propunerea
comisiunei permanente si votez pentru anularea alegerei". (SA votam.
Sa

votam

Vichente Babes: Onorata .cask! MA voiu restringe numai

la trei cuvinte. (La ordine. SA votAm !) In casul de fata".
Presidentul: VA rog sal abstati ; e altul la rand.
Urmeaza cetirea actelor, si apoi de nou:
yi

Yichente Babes: Nu voiu plictisi onorata cash' prea lung,

inainte de toate deelar, ea recunose i eu, ca aici nu e constatat

i destul de bine precisat, tine a inceput bataea; dar' tocmai pentru-cA

www.dacoromanica.ro

- 80

nu e constatat, mie 'mi vine curios al presupun, ea eel mai slab,

partida alungatA, sa fi &cut inceputul, pe &and lucrul nu 'i-se poate
dovedi. Premitand aceasta, amintesc numai aceea, ca pentru mine
aunt suficiente cele doua imprejurlri, ca partida lui Buda Sdndor
a fost alungata cu forta de pe locul de alegere, gi astfel nu 9i-a
putut esercia dreptul legal. Fiind-cA aceasta e fapt, ear' aceea nu
e dovedit, ca partea aceasta ar fi pricinuit bataea, asa cred, el in
mod just nu poate fi lipsith de dreptul seu, sau, o astfel de alegere
nu poate fi verificata. Eu votez deei pentru nimicire, dar' rog srt
fie dispensat Dercsey de purtarea cheltuelilor."

Andielu Medan: Onoratl casa 1 Aga cred, ea motivele pe

cari le-a validitat onorata casa la alto nimiciri de alegeri, va trebui
sa le validiteze 9i la alegerea de fall, ditch' nu vrea se ma. in inconseoventl. Cu privire la alegerea lui Silos Ferencz aa a zis casa,
ca intamplandu-se batae aproape de fata locului, pe Bugg toate el
moarte de om nu s'a intlmplat, dar' fiind-ca in urma bataei alegltorii an fost impedecati in drepturile for electorale,
alegerea se
casseaza. Dace tragem paralell intro alegerea lui Sips 9i a lui Decsey,
e evidentl deosebirea, ca la alegerea intaiu numita bataea s'a intamplat

aproape de fata locului, la alegerea din urma chiar la fata locului.

La bataea aceea n'a urmat moarte de om, la bAtaea aceasta au fost
omorati oameni.

Aga cred deci, dad' alegerea a trebuit sa fie nimicita in casul

dintliu, trebue sa fie nimicita 9i in casul acesta. i precum in casul
dintttiu eel ales deputat gi presidentul de alegere au fost condamnati
se plateasca cheltuelile (eel din urma din motivul, ea cu toate ca a
fost convins, ca in urma batlei mai multi an fost impedecati sl-9i
esercieze dreptul electoral, totu9i nu a suspendat alegerea), a9a qi In
casul de &VA aflu ea amandoi trebue condamnati".
Iosif Hodofiu: *i eu aunt pentru anulare, ci in sensul acesta

vreau se citez un cas de precede*. Alegerea baronului Wodianer

Albert tocmai din motivul acesta a fost nimicita, anume, pentru-cl
alegatorii an fost impedecati in eserciarea dreptului electoral. Votez
deci pentra anulare, pentru-ea gi aici, legea nd a fost respectata.
Legea electorall zice adech in 30 aca, ea clack' zece alegatori cer
votare, alegerea trebue al fie supusa votarii. Dar' tocmai acei zece
alegAtori, cari au cerut votare, an fost impedecati in eserciarea
dreptului Tor. Prin urmare legea a fost calcata, de aceea votez pentru
anulare".

www.dacoromanica.ro

81

Se primete propunerea comisiunei. Alegerea se casseazei,

mandatul deputatului Decsey se anuleaza, se ordoneaza tinerea alegerei, noue, dar' cheltuelile nu se pun in contul
lui Decsey, ci in contul cassei regnicolare. La noua alegere
a invins apoi candidatul roman Grigorie Pop de Basefti.

Alto mandate anulate.

cedinta din 14 Aprilie 1866. Se nimicete alegerea
deputatului Babarczy. Cheltuelile se pun in contul cassei
regnicolare. Se cere compunerea altor liste electorale in

acest cerc. La tema din urma vorbe0e

Sigismund Papp: Chestia principals e, care parte a perdut
causa? Eu asa cred, ca alegerea lui Babarczy s'a nimieit intaiu din

acel motiv, ca conserierea a fost rea, in a doua linie, pentru-ca

functionarii au ftieut ingerinte. Ffind-ca majoritatea casei a enuntat
deja, ea funetionarii vinovati n'au se poarte spesele, nu ramane alta,
dead se poarte eheltuelile comisiunea conscrietoare, fiind ea vinovata,
pentru-ca a purees incorect. Eu pe Babarczy nu-'l consider de parte,

care a perdut causa, pentru-ca nu el e de villa daett listele Bunt

gresite. G-resala eade in sarcina comitetului permanent. De aceea
rog sa se puns intrebarea asa: Babarczy e partea vinovata, sau comisiunea conscrietoare, care a facut liste gresite?" (Zgomot.)

..yedintet din z8 Aprilie 1866. Se discuta alegerea

deputatului Buday LO'rincz. Comisiunea propune cassarea
mandatului. Se cetesc actele. Vorbes,te
George laanovici: Data ci ceialalti domni deputati renunta
voi renunta si en. (Zgomot. SA auzim!) Nu vorbese
la euvint,
la partea prima a raportului comisiunei verifieatoare, uncle se propune
cassarea alegerei din intrebare, ci spun pe scurt, ea in punctul acesta
partinese opiniunea comisiunei permanente. Ce se atinge de a doua
parte a raportului comisiunei permanente, care se refere la restituirea

cheltuelilor de anchetare, trebue se deelar, ea primese intru toate

parerea condeputatului preopinent, Ratan Gdbor, pentru-ca paragraful 13 din regulamentul de cash. dispune clar, ca spesele cercetarii are s le plateasca partea care a perdut causa.
Onoratul condeputat Haldsz Boltizsdr zice, ca deputatul nu e
de ulna, dacg. alt-cineva comite calcare de lege; de ce sa se mai pedepseasca, dupa-ce alegerea u s'a nimicit? Dar', ma rog, deputatul,
6

www.dacoromanica.ro

- 82
a clrui alegere se anuleaza, nu poarta vine nici pentru aceea, dacl
cineva vatrima legea la'ra insArcinare primita dela el, deck' face incerdri de mituire, sau comite chiar acte de mituire. Poate se fie
en totul inocent in causa, si pentru aceea alegerea lui totuqi se
nimieeste, dace dieta gAseste, ea in jurul ei s'au comis astfel de
gregeli esentiale, can an avut influence esentiale asupra alegerei
insasi. Nu e vorba aici de pedepsirea la care se provoaca onoratul
condeputat. Pentru-el gi in procesele civile vine condamnat eel-ce perde

cause, dar' nu ca pedeapsa, ci pentru-e/ una din pArti trebue se piateasel cheltuelile. Fie-care legislaturA a aflat de mai natural qi de mai
just, ca cheltuelile sl le plAteasel eel -ce perde, nu cal -ce clatigA causa.
Preopinentul condeputat stimat a spus gi aceea, ca esistA cas.

in care dicta nu a condamnat la platire numai pe eel -ce a perdut

causa, in sens strict. Conced ca este eas. Dar' asta nu ma impedeel
sa-mi spun pArerea gi convingerea. Eu asa zie, ca deal nu interpretAm riguros legea destul de clarl, zguduim prin aceasta temeliile
tuturor hotaririlor noastre ulterioare.
Condeputatul Vdrady zice ays : AdevArat, ca in intelesul regulamentului eel -ce perde causa plateste cheltuelile ; dar' aceasta
dicta o interpreteazA cum grano sails. Dupti parerea mea, cum grano
soar, i peste tot interpretare se &I numai legii i regulei al carei
inteles nu e destul de clan Dar' legea si regula care e clerk legea
care zice, ca eheltuelile el le plateaseA eel -ce perde, nu poate fi
talmAcitl aa, el presindentul comisiunei centrale e partea care a
perdut causa, pentru-ca asta e, seuzati, resthlmacire, ear' nu Mimi:16re.
Numai dour casuri imi pot inehipui in chestii de verificare, in cari

spesele an sa fie restituite: intr'un cas eel eu causa perduta poate

fi deputatul a Arai alegere se nimicete, in casul al doilea petentii,
a craw rugare se respinge.
Dupl pArerea mea asta e talmleirea okra a legii si a regulei,
si din acest motiv sunt de parerea, ca eel -ce a perdut causa, adeel
Buday LOrincz, se plAteasel cheltuelile de cercetare. (Aproblri.)

Alegerea se anuleaza, ear' Buday vine condamnat se

plateasca cheltuelile.

Propunere In chestia naV.onala.

In e di n t a din 21 Aj5rilie z866 deputatul Sigismund
Popoviciu i alti consoti lnainteaza propunere, ca in comisiunea ce se va esmite in chestia n4ionalitA4ilor se fie
www.dacoromanica.ro

83

representate toate nationalitAtile din tar A, amasurat raporturilor numerice.*) S'a nascut discutie interesanta. 0 fru-

moasA pe tema aceasta, la care au luat parte urmAtorii:

Dedh Felencz: Onorata casa veoste se reguleze prin lege
chestia nationalitatilor, gi intaiu vrea se esmith comisiune din sinul
seu, pentru elaborarea proiectului de lege. Aceasta nu e chestie ce
priveste singuraticele Dationalitati, ci e chestia tarii intregi. Aprobari.)
-CAci noi nu representam aici nationalitAti singuratice, ci tearaintreagk,
fie-care dintre noi. Aga e 1) Constitutia n'a investit nationaliatile

diferite cu drept representativ, ci pe cetatenii patriei, cari toti deopotriva aunt cetiitenii uneia si a aceleiasi patrii, toti deopotrivit aunt
membrii unei natiuni politico. (Aprobfiri.) Daca discutam deci asupra
chestiei nationalitAtilor, problema nu e aceea, ca nationalitAtile, ea
01.0 contrare, puce fata in tata, sa se tocmeasca inteolalta, ci aceea,

ca sa se nizueascii a resolvi chestia in interesul, patriei, ca representanti ai Orli. (Aprobari vii). i in privinta aceasta avem datorinte,
toti deopotriva, avem s tinem in vedere toti deopotrivA aceleasi
consideratiuni : dreptatea, echitatea, frd /ietatea gi binele public at
patriei. (Aproba'ri vii.) Aceste vederi ne -au caduzit la compunerea
adreselor noastre, vederile acestea ne vor fi conducatoare si in viitor.
Dar' trebue an rilmana neatinsit libertatea de alegere, si increderea

casei nu trebue legata inainte. (Aga e.) E de previizut, ca dieta, in

interesul ei propriu, va alege mai multi membri, cari ca apartinatori
la diferite nationalitati cunose mult mai bine toate acele interese
diferite, can la elaborarea proiectului de lege merits consideratie.
Dar' ca dintr'o nationalitate san alta cd /i s5, fie alesi, nu se poate
stabili inainte. (Aga e !) Ceea-ce va urma, va dovedi, ca nu ma ingel
cand cred, ca nici lh alegerile acestea easa nu va fi condusii de
* Propunerea facuta era urmatoarea : Considerand, ca casa In prima adresa

a enuntat, a la facerea legilor pentru nationalitati va Linea la principiile de

dreptate qi fratietate; consider.nd ca nationalitatile, ca tot atata factori esentiali
cri egal indreptatiti, sunt chemate la o egall conlucrare intru deslegarea acestei
chestiuni de mare importanta, propunem, ca comisiunea ce este a an esmite In
causa nationalitatilor, dupti momentuositatea acestei cause sa se compuna, cu
dreapt4 luare in considerare a tuturornafionaliteifilor din lard )ri dujuI firoporfiknea
numerics a acestora. Pesta, 18 Aprilie 1866. Sigismund Popoviciu; Florian Varga;
Petru Mihilyi; Anton Mocsonyi ; Vincentiu Babeki ; Iosif Hodogiu; Aurel Maniu;
Ioan Faur ; Sigismund Papp; Aloiziu Vlad i Alesandru Roman. 0 propunere
analogi facuse in acne gi deputatul roman I an Popovicibeseanul, in edinta din
jo Mande 1866, dar' n'a fost pima in discutie.
6*

www.dacoromanica.ro

84

sentimente inimice, si nu. le va face in mod unilateral. Dar' nu aflu

nici de corect, nici de liberal, ca alegerile stt fie restranse astfel din
capul locului, ci de aeeea nu primesc motiunea". (AprobAri vii.)
losif liodo#u: OnoratA cash! Eu consider chestia nationaltt

de cea mai importanta si mai arzatoare. (Nu A' aude!) 0 tin atttt
de urgentA, ineht trebue s'a o punem alaturea cu deciderea in
chestia afacerilor comune. Ba daca s'ar pute, ac resolva-o chiar
inaintea ei. Precum la deeiderea in chestia afacerilor comune scopul
principal este intelegerea cu Coroana, tot ass la deslegarea chestiei
nationale scopul e intelegerea nationalitatilor intre olaltA. Precum
una, aca si alta. e necesara deopotrivA, pentru tron, pentru patrie,
si pentru nationalitatile locuitoare in ea.
Eu asa ered, ea pana nu se va resolva chestia nationala spre
multtimirea genera% a nationalitatilor locuitoare in tars, linictea
generala nu poate fi posibilA. Pans and, domnilor, limba unei natiuni
are prerogative, ear' intrebuintarea limbilor celoralalte nationalitati
prin nici o lege, dar' prin absolut nici o lege nu e garantata, linicte

generala ci pace nu poate sl fie, desi aceasta ar fi foarte de dorit.

Sentimentul si constienta nationals se desvoalta tot mai mult. Faptul

acesta a fost recunoscut ajar si in adresa prima.

La noi, la

Romani, sentimentul acesta e deodatti cu vieata noastrA. Premerge

chiar si epoeei

in care se zicea despre noi: Non tam pro vitae,

quam pro linguae ineolumitate certasse videbantur". Dar' inclinarea

spre regularea si resolvarea chestiei nationale dateazA mai vttrtos dela
anul 1848. Imi aduc aminte din 1849 despre anumite punete ale
lui Drag-or eu privire la Romani, dar' punetele acestea au fost Acute
prea tttrziu. tin ca dieta dela 1861 a esmis o comisiune regnicolarti, care a elaborat un operat, referitor la nationalitAti. tiu
ca stimatul condeputat Tisza Kdlmcin a facut propunere in privinta
aceasta la disolvarea dietei din 1861. Dar' domnilor! Toate aceste
puncte, aceste elaborate, aceste propuneri s'au facia in ultimul
moment. Eu nu stiu eta va dura dieta aceasta, dar' aca cred, ca
atttia timp avem, ca se resolvAm chestia nationala. Dar' domnilor
SA o resolvam toti impreuna, toate partile interesate in causa aceasta.
Ear' parte interesatA e fiecare nationalitate, parte interesata nu e
numai una dintre nationalitAti, ci toate nationalitatile, prin urmare
toti si in mod egal trebue sa contribuim la elaborarea operatului
referitor la nationalitAti, ca tot atttta factori interesati. (Zgomot. Se
auzim. Eu nu consider nationalitatile ca parti intregitoare ale natiunei
1

www.dacoromanica.ro

- 85 politice, ci ea parti intregitoare ale thrii. Si privit lucrul din acest

punet de vedere stiu, ea taxa e a noastra a tuturora, si stiu foarte

bine, ca, toti nisuim spre conservarea Orli, spre libertatea patriei.
Eu, domnilor, consider patria aceasta, in starile actuale de lucruri,
desolate $i abnormale, asa zicand de o ruins, dar' de o mina care
are temelii bune, tan gi durabile.
Pe basele acestea legale se cladim o easa noua, in care se avem

be toti, nu unul pests altul, ci unul langa altul. Sa ne impacam

eu noi insine. SA impacam nationalitatile. S dam fiecaruia ce e al
seu, inainte de toate se ne dam nouh, ce e al nostru, si atunei taxa
va fi o inima si un suflet, patria va fi comuna. Eu deci aunt pentru
motiunea in intelesul careia doresc se fie luate nationalitatile in considerare".
Vichenie Babel: Onorata cash' ! Ma voiu restrange la
obiectul pus pe tapet. Scopul motiunei noastre e evident aceea, ca
in comisiunea esmish pentru resolvarea chestiei nationale, sa fim po-

trivit represent* sa nu fim ignorati. Tocmai pentru aceea am &cut

propunerea, pentru-ca am esperiat, ea foarte de multe-ori am fost
ignorati. (Intreruperi: ()and?) Foarte de multe-ori am fost ignorati
la astfel de locuri, in astfel de comisiuni, cari erau regnicolare.
Onorata casa 1 Asa cred, ea nu se afla nimeni in casa aceasta.
care sa nege esistenta si flints, noastra nationala. Ear' data avem
fiinta si esistenta nationala, si se recunoaste in patria aceasta, ea fara

noi ITngaria nu ar fi aceea ce e astazi, aceea Ungarie intreagei,

data suntem factori in Ceara aceasta, atunci cutez a afirma, ca ori-eum

s'ar face consultarile asupra trebilor tarii, data onorata cash' vrea
ca ele sa formeze espresiunea fidela a thrii, trebue sa fim si noi acolo
de fats, acolo trebue WA fie espresiunea noastra a tuturora, adeca si
a deputatilor nostri. (Intreruperi: Ca doar' aici aunt !) Daca lip -

secte aceasta, nationalitatile pot se spuna, ca se fac lucruri de ele

pentru-ca onorata casa, nu poate fi ignorat faptul, el
fa'ra ele,
nationalitatile aunt pretutindenea interesate in chestii regnicolare. Dar'
hind -ca esperiem, ea nu se tine cont de aceasta, i ne temem, ea nici

aiei an sa va avea luerul aeesta in vedere, unde a vorba tocmai de

regularea pe calea legii a esistentei noastre, cred ea e foarte justa
cererea noastra, si nu cred ca prin aceasta se desteapta neincredere,
eaci alteum neincredere ar fi si presents noastra aici, pentru-ca ci
aici suntem representati. Ear' dael representarea aceasta a noastra
nu a fost stricacioasa unitatii patriei, afirm, ca aceea ce am propus

www.dacoromanica.ro

- 86

Inch nu 'i va fi spre stricaciune. E foarte la moth cuvantul, ca

nimeni nu poate fi fortat se aibh incredere. Dar' aceasta e o notiune
individuals foarte clatinatoare, pentru-ca odata ii zie : incredere, altadata capacitate; si amandoua se fae pendente tocmai dela cei-ce
aveau interes,
eel putin pana, acuma au manifestat interes,
al ne ignoreze pe noi, pentru-ch noi am facut esperienta, ea ori-unde
de regula sau nu s'a ales nime dintre
a fost vorba de Romani,
noi, sau s'a ales unul, despre care e in de obste cunoscut, ca nu se
tine tocmai de cei mai buni si mai credinciosi Romani. (Zgomot mare.
Contraziceri.)

Onorata casa ! Am facut de multe-ori esperienta, ca intreaga

Ungurime se poarth cu antipatie fata de anumite personalitali maghiare, pe cari nu numai corporatiunile, ci si M. Sa le-a onorat cu
increderea, si anume, din simplul motiv, ca tineau despre oamenii
acestia, ca nu aunt Maghiari cu sentimente bune.
Daca acum, ma rog, Ungurul are dreptul se resoneze gi sa se
esprime astfel, cred, ca acelasi lucru pot sa-'l faca si celelalte naponalitati. Si in zadar o negam, pentru-ea zilnic o esperiem, ca lucrul

e motivat, ea anume, precum nu toti Maghiarii sunt la fel, nu sunt

la fel nisi toti Romanii. (Ilaritate. Zgomot.) Tocmai pentru-ca Ears
teama -ne putem provoca la aceea, ca noi pe Ungurii buni gi emi-

nenti, pe aceia, cari posed cea mai mare incredere a poporului

maghiar, ii stimam gi ii onoram cu increderea noastra, tocmai pentru

aceea cred, ca putem cere cu tot dreptul, ca se fie tinute in vedere

si din partea Maghiarilor pretensiunile noastre de asemenea natura.
Tocmai de aceea cred, ca on cum am nega, la tot casul e logieh
gi necesara propunerea noastra. Si eu numai asa m'as puts multami
cu declaratia onoratei case, data ar merge intr'acolo, ca noi la tot
casul sa fim representati in comisiuni, special in comisiunea ce se
aft' push pe tapet, in numar potrivit, adeca amasurat importantei ci
intereselor chestiei. Lucrul acesta ni-se poate denega, pentru-ch
majoritatea e in contra noastra, dar' cu arguments nu poate 6
combatut. Zgomot.)
Emanuil Gozsdu: Regret din inima, ca propunerea aceasta,
luata asa cum s'a cetit, foarte inofensiva, a provocat o astfel de
iritatie. Cred, ca n'ar fi provocat-o, data intru apararea ei nu s'ar
fi rostit cuvinte neindemanatice. Ilaritate. Aprobhri.) Marturisesc, ca
propunerea, asa cum e facuta ci cum e scrisa, o vad a fi de primit. Dar'
nu ma mir, ca talmacita apt cum a fost talmacita, ea a provocat iritatie.

www.dacoromanica.ro

81

Cer scusA onorata cask ca trebue sa free la persoana mea.

Provos en solemnitate pe dl deputat Babe", sa spuna
care e acel rhu Roman, ales din partea casei in comisiuni, pe cand
bunul Roman nu e ales? (Aprobari.) Declar, ca Cu toate el am
avut onoarea a fi ales in comisiuni foarte insemnate, tot* nu vreau
(SA auzim !

ca la mine se fie aplicat titlul de vrilu Romdne, pentru-ca declar

in fata lumii intregi, el pe rotogolul pAmantului mai bun Roman #i
mai bun patriot maghiar ea mine nu esistA. (SA trAiaseA I) AdevArat

ca eu pe alto cArari cant fericirea natiunei roma'ne, pe tai can ne

despart pe unul de altul, ci promit, ea pe calea celuialalt eu nu
voiu trece nici odata, ei dorese, #i rog pe Dumnezeu, is el se treacii
pe cArarile mele. (Aprobari zgomotoase.) Se arunce fieeare oehii
pe charts #i va vede, ca Romanul, care necontenit sumutit natiunea
romana, ca sit stee in du#mAnie eu Ungurii, e ducmanul eel mai
mare al natiunei romane. Se va puts convinge, dacit are numai cat
de putinit esperientA de lume #i de vieata, ea frecArile intre olitItA,
pot se fack numai mai seurta vieata amandurora. Pentru-ca data
piere Magbiarul astazi, mane piere gi Romttnul. (Aprobari vii.)

Repet deci, ca nu vreau, ca in fata lumii se riimanit asupra mea

odiul, ca #i cum eu a# fi acel xriiu Roman . Eu ma consider pe
mine de bun Roman. Se declare deci dl deputat Babec, eine e acel
ran Roman, care se lasl, sit fie totdeauna ales din partea Maghiarilor ?
nu vreau sit fiu
Sa21 numeasea, pentru-cA dael nu-'I nume#te,
dar'
ii
voiu
spune
numele pe
neeuviincios fata de aceasta casa,
alts tale". (Aprobari.)

kichente Babev nOnoratit ma! Aqa cred, el cunt dator

se raspund condeputatului nostru Emanuil Gozsdu. Marturisese, ea

aceea ce am spus despre Romani rai #i despre Romani buni, am

spus in intelesul ce -'l esperiem zilnic, ci '1-am esperiat cu deosebire
in trecut. M'am provocat la trecut, dar' nici prin mints nu 'mi-a
trecut se tree pe dl deputat Gozsdu de ritu Roman. -(fine e dar?
Zgomot.) Din contra. Pe dl Gozsdu II in de bun Roman, ci '1-am
$inut totdeauna. A numi persoane, aqa cred, ca nu e in usul parlamentar. (Dar' nici a suspiciona! Zgomot.) Aga cred, ca on de
eate on s'a facut in casa aceasta alusiune la anumite persoane, ele
n'au fost numite nici odatA. De aceea, ma provoc in mod clan la
esperienta, pe care, ma cred, putea s'o faca fiecine in casa aceasta,
aka cum. eu am fiicut-o, #i nu voiu numi persoane, pentru-ca a o
face aceasta niei nu -'mi in de datorintit. Dar' respeetivul nici nu
www.dacoromanica.ro

88

se afia intro noi, $i eu n'am zis ca e aici intro noi. (Ilaritate.) Aeeea
ce am zis nu se refere la o anumita persoana din aceasta onorata
easa, si asa cred, ca nimeni n'are dreptul sa-'mi restalmaceasea
astfel vorbele. Repet, nu aflu, ca parlamentarismul ar pretinde se

numesc o anumita persoana. (Zgomot.)

Sigismund Botha: 1,0norata cash! Inca in sedinta din 22

a lunei trecute am indraznit a atrage atentiunea onoratei case*) eu
toata stima asupra lucrului, ca eu privire la persoanele ce se aleg
in comisiuni, se binevoiasca a fi cu cuvenita atentiune ci Cu echitate
fate de Coate nationalitatile singuratice. Ca parere de rau a trebuit
sa fac esperienta, el in aceeai zi an fost alese trei comisiuni, si in
nici una din ele n'a fost ales deputat de altit nationalitate, col putin
dintre Romani n'a fost ales nici unul. (Zgomot.) Nu pot sa nu vorbesc

la propunerea de fats., dar' foarte pe spurt. 0 partinese din tot

sufletul, intaiu din motivele insirate pans acum, dar' o partinese in
a doua lithe si pentru aceea, pentru-ca dupti parerea mea barbatii
diferitelor nationalitati stiu mai bine, si ei trebue sa ctie, can Bunt
drepturile, justele pretensiuni, dorintele, durerile si nedumeririle
nationalitatilor. Dam% deci vor fi representate diferitele nationalitati
in aceasta eomisiune nationala de mare importanta in mod potrivit,

ciici in propunerea noastra nu se numesc numeri ci persoane,

atunci barbatii acestia, espunand in comisiune dorintele juste, nedumeririle i durerile, fac mult mai usoara discutarea lor, deck dach
s'ar face aceasta in Oa cedinta. Si terminandu-se in comisiune
chestia, resolvarea ei aici in cash se poate face in mod cu mult mai
norocos si mai usor. Din aceste motive partinese deci propunerea.
Inca putine euvinte. Ne-a atins foarte dureros, onorata case, el din
partea unora am fost suspitionati ci am fost numiti Schmerlingisti
ci Baehisti. Cu astfel de suspitionari nu ne vom putt capacita nici
()data. Motive contrare aseultam bucuros, dar' suspitionarile le tin,
eel putin eu, lipsite de scop. Si de aceea declar, ea nici pe mine,
*) Vorbirea rostit in qedinta din 22 Martie 1866 era urmAtoarea : Onorat.l.
cash! Inainte de a si incepe votarea In chestia aceasta I-mi iau voe a face observarea, ci chip& umilita mea pgrere ar face buns impresiune asupra tuturor locuitorilor tarii, in special asupra locuitorilor de diferite nationalitati, inteleg de
.nationalitate nemaghiara, dad, In fiecare comisiune ce e de ales ar fi reprosentate specialele nationalitIti In numiir potrivit. (Sgomot. SA, auzim 1) Dreptatea
gi iubirea filteascL o care aceasta cu tot dreptul, ci eu atrag atentiunea onoratei
case asupra acestui lucru". (Sgomot. Sit votam La ordine 1)

www.dacoromanica.ro

89

niei pe colegii mei, astfel de suspitionari nu ne vor impedeca sa nu

ne spunem liber parerea foi se nu ne aparam causa". (Zgomot.)

Andleiu Medan: Onorata cash. ! In propunerea comisiunei

de doisprezeee, pusa acum in discutie, se zice intro altele ei aceea,
ca, la barbatii ce aunt a se numi in diferitele comisiuni, sa se iee
in vedere i cunoqtintele i inclinArile, in mod deosebit. De aiei urmeaza, ea nu pentru fie-care obiect yi eausa are deputatul egala
cualificatie gi inclinare. Daca onorata casa nu se impedeca in aceasta
parere, cred, ca nu se poate impedeca nici in propunere, care nu e
alta, deettt o mai pronuntata esprimare a lucrului cuprins in raportul
comisiunei de doisprezece. Coneed onorata cask', ca fiecare deputat
posede destula cualificatie ci inclinare pentru a diseuta planurile ce
aunt a se face in chestia aceasta. Dar' imi va concede ci mie onorata
cash', ca deputatii de nationalitate nemaghiara an mai multa inclinare
pentru compunerea proieetului referitor la chestia aceasta. CA in
chestia aceasta e vorba de vindecarea unei rane arzAtoare, e lucru
recunoseut prin faptul, ca s'an lust dispositif, ea obieetul aeesta se

fie pus imediat dupl pertractarea afacerilor eomune in local prim

la ordinea zilei. E vorba de vindecarea acestei rane, i anume, de o
vindecare trainica. In chestii de verificare a fost totdeauna vorba,
ca cine aunt partite, gi parerile erau foarte diferite.
Aici eara9i se face vorba, ca cine aunt bolnavii, i cine are
rane? /Ica cred, domnilor, bolnavii aunt locuitorii acestei tari, eari

prin na0erea for apartin nationalitatilor nemagbiare,

despre

vindecarea ranelor acestora este vorba. Sa nu iee deci casa in name

de rau, dace cei din nationalitatile respective ici espun dorinta, ca
in comisiunea in care se va discuta asupra aplanarii chestiei nationale
sa fie representate in mod potrivit gi nationalitatile. i sa nu ne
suspicionam unul pe altul, sa nt1 ne zicem Sebmerlingist, Bachist,
i altele de aeestea. (Ilaritate.) Schmerling a fost om vrednic; yi

numai o singura greeala a avut, ca a fost prea mare amic al

(Zgomot) ear' ideea sa era, centralisarea germane.
(Zgomot mare.) Se implinim deci dorinta juste a diferitelor nationalitati, care nu e compusa din alta, decat din cerinta cuprinsa in

Nemtilor.

propunerea comisiunei de doisprezece, ca la can didarea barbatilor In

comisiuni sa se aiba in vedere cualificatia ci inelinarea. De aceea
rog sa se primeascA propunerea".

Rudnydnszky Florian: ,,Onoratil cash. ! Sunt convins, el am

venit la acest be sfant cu intentiune curate, sa nu domnim unul

www.dacoromanica.ro

- 90 asupra celuialajt, ci puntind umAr la umar, sh lucrarn la promovarea

fericirei patriei. Regret foarte mult, el s'a intrat astAzi in diseutia
acestei chestii. Noi toti ca i suntem aici vrem sl fim drepti, ci
clan asigurarea domnilor, fratilor mei, Romani lor, di 0 en aunt unul
dintre aceia, cari dorese, ca pe basa sfintelor for principii BA fie despttnA atunci, 'Ana nu
legatA in mod practic chestia nationala,
ma conving despre inteniunea descompunerei coroanei Sfantului

Stefan. (AprobAri.) Onorata case! Romttnii inch au, ca $i Magiani,

cred, ePa mai sfanta datorinta se coopereze la ferieirea patriei. (Acs e.)
Ear' daca nu vreau sa o faca aceasta, domnilor, bine s'a zis :
dacii piere Maghiarul, dupl el piere gi Romiinul! Domnilor! Eu aunt
deputatul unui cere slovAcese; linos intentiunile cercului aceluia,

0 pot sa va span, ca acolo agitatorii nu pot se fack nimica. Slovacii

mei aunt Maghiari intregi. (SA traiasetk Slovacii mei recunosc limba
maghiara de limbl diplomaticA, dar' o spun domnilor, cer intrebuin-

Cred ca nisi domnii nu cer mai

mult, ci atitta nu le poate denega nimeni. De altcum eu durere
trebue se declar, ca bine s'a zis, ea in 1848 s'au inceput mirttrile
tarea libera a limbei for proprii.

fatale nationaliste, sari an adus nefericire asupra intregei thri. (Aca

e I) Declar pe scud, di daca nu vor fi agitatori, pe Tanga intentiunile
juste ale Maghiarului nu vor fi nici-odata calamitati nationale."
Au), el Ma niu : Nu voiu pa0 pe terenul pe care a fost trash
aceasta chestie, in sine luata specifics ci simpla, pentru-cA aici s'au
rostit declaratiuni, nu atat cu privire la propunere, ci s'a luat in
discutie
ehestia nationall ins*. (Aprobari. SA
per tangentem
auzim I Stimatul condeputat Bonis zicea, ca el vede scopul pe care
vrea sa-'1 ajungh propunerea aceasta numai in aceea: ca nationalitAtile sA fie representate in mod potrivit in eomisiunea ce se esmite.
MArturisese, ca 0 eu am subscris motiunea, dar' departe a fost de
mine on -ca alt stop lateral, ci c1 scopul meu a fost singur acela, ca
in comisiune nationalitatile GA fie potrivit representate; ear' aceasta
am considerat-o, acs zicand, ca o motivare a propunerei comisiunei
de doisprezece.

Comisiunea de doisprezece, child propune esmiterea

a cinci comisiuni noue, pentru resolvarea chestiilor codificationale,

municipale 0 de alta natura, zice in proiectul seu i aceea, ea fiecare membru se declare, ea amasurat cuuoOintelor sale din care
comisiune vrea sa fach parte. Prin propunerea noastrii, eel putin eu,
dar' xqa cred ca ci ceialalti, n'am voit alta, deettt ca in local indivizilor
cu cualificatie, sk se trimit4 din fiecare na %ionalitate oameni pentru

www.dacoromanica.ro

91

precisarea chestiei nationale, pentru-ca din ce vor fi acolo mai multi

representanti ai nationalitatilor, eu atat mai din multe parti vor fi

lamurite in sanul ingust al comisiunei singuraticele pretensiuni, si
planul va fi cu atat mai bun ; ear' comisiunea e mai potrivita pentru
precumpanirea lucrurilor, cleat casa insasi. Stiu, ea nu comisiunea
voteaza legi, ci niei nu doream, ea nationalitatile sh ceara representarea for in eomisiune pentru aceea, pentru-ca se fah majoritate in
comisiune si sa compuna un proiect, care se fie al majoritate, pentru-ca

obiectul va trebui se fie pertractat aici in case, undo nationalitatile

nu aunt in majoritate.
De aceea am dorit, ca nationalitatile se fie potrivit representate,

pentru-ca cu add din mai multe parti sh se lamureasca aeeasta

chestie ineureata, care intr'adevar, e basa vieii noastre constitutionale,
pentru-ca fa'ril de resolvarea dreapta si satisfacatoare a chestiei
rationale, constitutia noastra nu va eta pe base solide. Asa cred,
ea in celelalte, insirate aici, nu aunt chemat sfi ineep cearta. Declar
simplu.

ea eu din acel motiv si eu acel stop special am subscris

propunerea, ca scopurile acum mai detailat atinse se poata fi ajunse,

si astfel luata propunerea, niei nu se poate spune nimica in. contra
ei. Propun deci sa fie primita".
Florian Varga: Onorata cash! S'a dat o motiune la
opiniunea comisiunii de doisprezece, esmisa pentru compunereg
si organisarea comisiunilor, si propunerea aceasta am subscris-o
si eu, ca Roman, si subscriindu-o2 cer indulgenta si linistea
onoratei case, pentru-ea se insir cateva cuvinte. (Se auzim I) Dar'
cer permisiune dela onorata cash, ca inainte de a vorbi la propunere.
sli vorbese la ordinea de zi, mai bine zis, la disordinea de zi, constatata Nina aeum, dar' mai ales astazi, tend chestia nationals e pe
tapet ; si data voiu fi fericit a ma deleeta cateva minute in pacienta
onoratei case, se poate ca voiu spune ceva ce va intruni placerea
onoratei case. (Ilaritate. Se auzim I) Am facut esperienta on. cash,

eh' atunci cand unul sau altul dintre vorbitori atinge sate o chestie,
cuneseuta onoratei case, dar' cam putin placuta, totdeauna, deli nu
intreaga cash, dar' o mare parte a ei e cuprinsa, aca zicand, de o
continua nelinicte. Eu in de naturals nelinistea aceasta; ci o tin
pentru aceea onorata cask pentru-ca imi vine aminte vorba din
scripture : ce nu dorecti sa-'ti face tie altii, nu face niei to altora I
Dad, vorbese deci despre obiectul care unora e poate neplacut,

e lueru foarte natural, ea o parte a casei murmurs in continuu;

www.dacoromanica.ro

- 92 prin ce lush mil-se da imbold ci mie, ca atunci, cAnd o parte a casei

va vorbi despre un object care mie 'mi este mai putin plAcut,
sa murmur qi en. (La ordine ! La object !) Cu mult mai natural in
murmurul la astfel de ocasiuni, de aceea, pentru-ch tot ce se intampla

in casa aceasta, trebue sa fie bass la ceva.

Dad. imi aduc bine aminte, paragraful 56 din regulamentul
de cash. sunk' astfel, a nu e permis ca oratorii sa fie impedecati in
vorbirile lor. CA paragraful acesta a fost introdus in regulamentul
de cash., motivul nu a putut sa fie altul, decii,'t acela, &A in easa a
nelinite. Adevarat, ca dupa-ce paragraful e trecut
fost continua
in regulamentul de casa, in casA ar trebui sa fie liniqte. Dar' dupa mine,

nelinite trebue di se face ei acuma, pentru-el dach imi aduc bine

aminte, baronul Etitvos Jdzsef i alti eondeputati an cerut in propunerea facutk sa se revizueasca regulamentul de easA. (Intreruperi:
la object !) $ cu toate ca se cere numai revisuirea part-ii referitoare
la verifiearea deputatilor, totuqi ma tem, &A regulamentul va trebui
BA fie in general revisuit". (Zgomot. La object !)

Presidental: Rog pe onoratul domn deputat sit binevoiascii

a vorbi la obiectul de pe tapet, i sa nu se estindl asupra revisuirii
regulamentului de cash ".

Florian Volga: Pentru-ca la revisiune sa nu fie trecut cu

zgomot i nelinite trebue sa as intample
vederea paragraful 56,
sa
ci
intampla. Din aceste motive, en toate
i acum, ci cum vad,
nu pot vorbi in chestia
eh, aunt eel mai mare amic al lin4tei,
murmurului, pentru -ca, conform -lui 70 din regulament, onoratul
domn president are dreptul sit suprime zgomotul ci nelinictea. Rog
deci, ca se binevoiti a respecta regulamentul.
Treeand la propunerea de sub discutie, fiind-ea partinese in
toata privinta cele inirate intru sprijinirea ei din partea condeputatului men Hoa'nfiu, ei ma cred, eh qi onorata cash', daca nu in
general, dar' in mare parte, be va partini, (Ilaritate) dat fiind ca
propunerea aceea e tinuta in tonul celei mai posibile moderatiuni, i

tiu ca propunerea aceea nu tontine deck adevarul ci o rugare

echitabilh, pe care dreptatea i fratietatea trebue negreit sa o
accepteze: eu primm propunerea in intreaga ei estensiune, i o
recomand onoratei case spre primire".

Aloizia glad: Onorata casa! Nu vreau sa torn oleiu pe foe,

nu vreau se inasprese, ci sa calinez focul discutiei. Daca tottuili iau

cuvantul, cu toate ca vad, ca pacienta casei e eshauriata, ma vad

www.dacoromanica.ro

93.

indemnat la aceasta prin datorinta care ma silete sa raspund unora

dintre condeputatii preopineuti. In meritul causei nu vreau sa vorbesc,
qi nu voiu vorbi de asta -data nici despre nationalitate, pentru-cit mi-se

va da ocasiune mai tarziu. Nu o fae aceasta cu atat mai 'autos, ea

o mare parte din membrii casei an studiat amanuntit chestia, qi aa
cred, ca studiile faeute le vor intrebuinta la timpul seu pentru deslegarea cu succes a aeestei chestiuni.
Discutia a fost destul de vie, violenta, ba Et puts sa zic, chiar
i amara. Cu toate eh aunt silit se declar, ea ma plee in fate unor
vorbiri tinute in mod parlamentar, serioase i pline de demnitate, ca a

lui Bonis, Nicolici i a altor condeputati pe cari nu voesc sit-I mai

de alts parte trebue s constat faptul, ea
in9ir eu numele,
vorbirile, unor deputati, eel putin asupra mea, au facut impresiune
neplacutit (Se auzim !) In special referitor la vorbirea condeputatului
Zsedenyi declar, ca vocea in care 'ni-s'a adresat n'a fost vocea
condeputatului independent, adresata condeputatilor independenti. in
vorbirea sa se cuprinde qi afirmarea, respective negatiunea, ca noi
in prima linie n'am fi Romani, ci Maghiari, am fi deputati maghiari.
Eu, domnilor, dau fiecarei nationalitati aeeea ce-'i compete, i nu
cer, ca din Maghiar sa se faca cineva Roman. Dar' nici dela mine
sa nu ceara nime, ca se nu fiu Roman. Cu toate aeestea, aunt fiu
credincios al Ungariei, ceea-ce am dovedit intre imprejurari grele,
cti,nd multi Maghiari n'au stat la locul for cum am stat eu. Stiu,
ca sub naViune politica sa intelege cea maghiara; dar' asta nu e
eonditiune, ca celui-ce nu e de nationalitate genetica maghiara sg.
'i-se denege nationalitatea proprie, sau sa 'i-se escamoteze I
Al doilea orator, caruia ii sunt dator ineatva ea raspuns, e
condeputatul Ragdlyi. ySi el a inqirat astfel de acuse, in loc de
argumente, cari in parlament nu pot fi intrebuintate. Dupa parerea
mea, acusele ci suspitionarile nu aunt argumente. Pot fi intrebuintate
ca arme, dar' aunt totdeauna arme tocite cari de cele mai de multe-ori
nu ating pe acela in contra caruia sunt indreptate, ci se descarca
asupra celui-ce be folose9te. Aca a zis acest condeputat, ca aceia dintre
noi, cari an depus pe masa dietei aceasta propuneie in chestia
nationalli, au facut-o pentru-ca sunt
Schmerling

oamenii lui Bach ci ai lui

Ragdlyi Ferdinand: Nu-'i adevarat. N'am zis apt!

Aloiziu 'Wad: Pentru-ca, dael cineva a servit sub Bach ci
sub Schmerling, nu urmeaza, Ca va abusa de inerederea ce 'i-au
www.dacoromanica.ro

94

aratat-o concetatenii sei. atunci eand '1 -au ales. Condeputatul Kubicza
asemenea folosete suspitionarea ca arms, 9i anume, o foarte amara
suspitionare. Si e o suspitionare dubla. intaiu a zis, di ambitiunea

nesatisfacuta a unor indivizi ne-a indemnat pe noi se inaintam propunerea aceasta. Si ma erte dl condeputat, dar' pe noi nu ambitiunea
ne-a indemnat is aceasta, precum vreau sa cred eel putin, ea nici
pe d-sa nu ambitia '1-a indemnat se propunit numirea unei comisiuni
in ehestia nationals. Ce se atinge de persoana mea, cu siguranta

pot spune, ca pe mine nu ambitia m'a condus, pentru-ca nici nu

m'am inscris intro aceia, cari vreau se faca parte din vreuna dintre
comisiuni. A zis mai departe dl deputat, ca unii vreau se foloseasca
agitatiunile nationale ca mijloc, pentru a sa pute urea pe scara functiunilor publice. SA-'mi 'conceada onoratul deputat, dar' aa cred,
va intelege i el, ca motivul acesta e eel mai slab posibil, iiii nu
cantare9te nimica, pentru-ea daca-'9i va arunca privirea asupra barbatilor can se afla la guvern, zeu se va convinge 9i el, ca aceia nu
iau de cinosura agitatiile nationale ca sa ridice pe cineva pe sutra,
ci simplu numai eualificatia. (Contraziceri.) Pe nayionalioii zeloci nu
prea 'i-au avansat nici mai nainte, ear' mina de be nu. Prin urmare
nu e adevarat, ea antelupta'torii pretensiunilor nationale ar voi avansare

prin pasul acesta al lor, sau ar atepta avansare. Nu este cas de

precedents, ca cineva ar fi fost avansat numai pentru-ca apartine unei
nationalitati (Zgomot. Contraziceri), data respectivului 'i-a lipsit cualificatia.

Pe noi nu ne-a condus nici un fel de egoism la facerea propunerei de a fi i noi representati in mod potrivit in comisiunea ce
se va esmite pentru discutarea chestiei nationalitatilor, saa mai bine
zis, a chestiei nationale, ci ne-a condus slanta datorinta cu care suntem

legati de alegatorii nostri. Binevoiti a crede, ca alegatorii cari ne-au

ales de buns seama nu ne-ar fi ales data n'am fi Romani de nactere
qi daca n'am avea cualificatia ceruta. De aceea avem datorinta se
apart= interesele lor, ca nu cumva sa ni-se facii imputarea, ca am dat
prada in mod uuratic cele mai sfinte interese ale lor, sau ca nu
le-am aparat in modul cerut. (Zgomot.) Stiu, onorata cash', ea obiectul
acesta, cum a spus-o 9i deputatul Hodofiu, e o rand arzatoare. Si daca
nu o ltiam aceasta cumva de mai nainte, astAzi m'am convins despre
acest adevAr. Dar' Bunt convins qi despre aceea, ca aici e intrunita
floarea inteligentei din Ungaria, 9i ca aceasta corporatiune compusit
din eminenti barbati va avea, nu numai calmitatea de lipsa, ci i

www.dacoromanica.ro

06

intelepciunea de lipsii, ea acest nod, inteadevar gordian, se fie deslegat

en sueces. Ear' pentru a duce la acest sfAr9it, cheea se afla in motiunea presentata. Unii, ca condeputatul Zsedenyi, an zis, a e tinutii
in mod pretensiv. Eu, onorata cash', intrucat am cetit-o oda* pentru-el
la formularea 9i acceptarea ei n'am fost de fait, cred ca e tinuta

intre marginile dictate de respectul cuvenit, 9i nu e scrish in ton

pretensiv, ci rugator, in tonul reclamat de respectul datorit acestei
onorate case. Eu prirtinesc deci motiunea."

Propunerea deputatilor romani, push la vot, se respinge.

*

In .,sedinta Bela 23 Aprilie 1866 e pus la ordinea zilei

raportul despre cercetarea in chestia alegerei contelui Czebrian.

Comisiunea propune verificarea. Vorbe.te deputatul roman

Aurel Mania: Onorath cash! Eu sprijinesc raportul comisiunei permanente; 9i pentru a motiva pe scurt aceasta a mea
plirere, voiu incira cateva motive, scoase din faptele date, adech din
insu9i obiectul dat. Eu la drept vorbind, numai de doua-ori am ajuns

in vieata mea alegeri pe basa legilor din 1848, anume: la 1861 qi

acum, adeca la 1865, 9i am observat, ca la 1861 functionarii constitutionali, ear' acum functionarii provisorii, au eserciat anumita
influenth asupra alegerilor. deci atunci, qi acum. Dar' ce influents,
poate fi aceea, dacii imprejurimea, cunoseutii, amicii intreaba pe
cineva, ca ei pe care parte sit se puna, qi acel cineva la aceasta,
sau rhspunde eh sit se dee la partida cutare sau cutare, ori apoi nu
le da nici un sfat ? Prin urmare, in casul de fait Inca intreb, oare
influentarea, care sub nici o imprejurare nu a eserciat siluire morala,
esistii, 9i fost--a ridicata sau nu la un anumit nivel, care ar put6 fi
numit: presiune oficialei? Eu gasese presiune numai acolo, uncle
aleglitorii sunt despoiati de determinarea proprie, ba &ate oclath, in
contra vointei lor, sunt siliti se comita fapte, pe can de altcum nu
le-ar fi comis. ( Aprobari.) Eu mhrturisesc, eh nu gasese in motivele
aduse pentru nimicirea alegerei de sub intrebare nici un fel de actiune
in urmarea chreia anumiti aleghtori ar fi votat in contra vointei lor,

de silt, pentru Czebrian, sau pentru altul.

i fiind-ca faptul aeesta lipse9te, ear' celelalte motive de nimicire Bunt eombatute in raport, sunt de parerea, ca deputatul e de
verificat." (Aprobari.)

Deputatul Czebrian sit verificit.

www.dacoromanica.ro

96

Prorogarea dietei.
edinta din 26 _Janie z866 a avut se resolveze o rugare
a deputatului roman Medan, ca diurnele sa i-se asemneze cu
ziva de 18 Decemvrie, dei a Intrat ceva mai tarziu ii dicta.
Comisiunea budgetara propune sa 'i-se dee diurne eu ln-

cepere dela 27 Martie 1866, ziva verificarii mandatului.

Vorbete deputatul roman
Aloiziu Wad: In cedinta comisiunei budgetary incA am fost
de pArere contrail, si nu pot sprijini nici acum parerea comisiunii,
ca deputatul Andreiu Medan sA fie respins cu cererea sa. liotarirea
comisiunii o combate praxa de pAnA acuma, pentru-crt conform usului
acesteia diurnele deputa.cilor an fost socotite dela ziva presentarii
credencionalului. Dat fiind acum, cg. presentarea credentionalului

condeputatul Andreiu Medan a fAcut-o in 18 Decemvrie 1865, deli

el nu s'a presentat, trebuia sit fie verificat inainte de a se constitul
casa, ea atAt mai vartos, ea in contra lui petiOune n'a intrat decat
abia in 10 Ianuarie 1866.
Asa dark avand in vedere, ca In casuri analoge diurnele altora
an fost platite, si fiind-ca astfel de casuri nu pot fi controlate esact,
ear' quod unijustum, alter aequum, purcezAnd din acest motiv, rog
se fie implinita cererea lui Andreiu Medan". Se ramAnii propunerea
comisiunei!)

Presidentul: Asa darA se primecte propunerea comisiunei?"

Andreiu Medan: ,Cer cuvintul !"

Presidentul: Conelusul e enuntat".
La finea edinIei se cetete apoi rescriptul Monarchului,
prin care parlamentul e prorogat, din causa isbucnirei rasboiului.

Deck Ferencz is cuvantul i face din acest incident

urmatoarea propunere:
Dieta regretrt foarte mult, ea din causa intrevenirei rAsboiului
gray, M. Sa e silit se amttne pe un timp care-care diseutiile parlamentare. Dieta nu considers prorogarea aceasta ca incheere a sesiunei,
ceea-ce ar sta in contrazicere si cu disposiciile legii, ci numai ea simpla
amanare provisorie a desbaterilor, ci dorecte. ci spereazA, eh M. Sa,

terminand in scurta vreme gi eu noroe rAsboiul, isi va indrepta ingrijirea de domnitor earasi esclusiy asupra raporturilor interne ale

www.dacoromanica.ro

9,1

Orli, ear' dieta iii va putea continua in curand desbaterile intrerupte, lucrind impreuna Cu M. Sa intru promovarea intereselor
materiale si spirituale ale Orli. Simte durere dieta, ca repetitele
adrese inaintate au remas pang, acuma fret resultat, gi dorintele juste

ale tArii n'au Lost implinite pang. arum. Dieta se tine necontenit de
principiile desvoltate in adresele ei de pAnA acuma, i pe basa acelora
doreste gi spera, ea constitutia tArii va fi cat de eurand restabilitA,
intreagA gi nestirbita." (Aprobari generale.)

Tisza Keilm dri face alts propunere, de urmAtorul cuprins :

Cu durere a inteles dieta, ch. M. Sa e atacat eu rasboiu din mai

multe parti. Aceasta e in mare parte urmarea guverneirii anticanstitufionale, care a provocat loviturile rasboiului tocmai dad interesele
constitutionale si materiale ale tArii faceau sa fie pacea necesarh. Ne
mareste durerea faptul, ea guvernul actual, pe lingh toata loialitatea

prevenirea dietei, a negles sa restitue constitutia, asa, a 0 astilzi

se dispune de sangele gi banii natiunei fin% vre-o influentare din
partea natiunei, gi trebue sg, fim ingrijorati si de soartea concetatenilor
nostri amenintati eu foamete. Declaram en solemnitate de alteum,
CA iinem neelintit la dorintele esprimata de repetite-ori de a ni-se
restabili constitutia, ci protestam inainte in contra ori-earei
none." (AprobAri in stanga. Se votAm !)
gi

La votare se primelte propunerea lui Dedk,

i dieta

se Inchide.
Eats, F,d rescriptul prin care s'a facut Inchiderea dietei :
Noi, Francise Iosif I, din gratia lui Dumnezen impArat al
Austriei, etc. etc.

Iubitilor credinciosi! Mud in zilele din urmA ale anului de

curand trecut am salutat si am intrebuintat conlucrarea legislativA
a magnatilor ci representantilor iubitei noastre Ungarie, adunati in
jurul nostru, am facut-o in speranta, el binefacerile phcii, pe cari
le-ati gustat atunci neturburati, vor fi durabile pentru toate popoarele
imperiului nostru. Aceasta speranta, spre adinea noastra durere,
dispArU. E cunoscut inaintea magnatilor ci a representantilor originea
grelei situatiuni, care in desvoltarea sa finals ne-a sifit, ca pentru
sustinerea inviolabill a intregithtii teritoriale ci a positiunii de mare
putere, asigurata prin conventinnile internationale ale tArilor noastre
moctenite dela antecesorii nostri, sa ne intindem la mijlocal estern al

apararii proprii si la respingerea cu arme a acestui nedrept atac.

7

www.dacoromanica.ro

08

Pondul suferintelor noastre interne, care in minutele deeizatoare

ne -a inundat parinteasea inima, '1-a merit sentimentul, ca calamitatea

aceasta chiar atunci a trebuit sa ne ajungrt, and urmrtrind suprema

problema a ehiemarii noastre de domnitor, ne-am propus drept
pact de plecare organisarea constitutionals a relatiunilor interne
ale imperiului nostru, si in legatura cu aceasta stabilirea constants
a administratiunei publice si interne, a autonomiei iubitei noastre
Ungaria, care punct de plecare isi are fundamentul in inc,rederea
resuseitatrt intre domnitor si popoarele sale, si in impAcarea echitabilA
a intereselor comune.

Ne umple inima de bucurie, ca am putut fi martorii insufietitului resunet cu care primira credincioasele popoare ale Ungariei
realisarea intentiunei noastre, martorii unei resolutiuni serioase Cu
care, magnatii si representantii tarii, insusindu-ne scopul de domnitor,
au plecat spre deslegarea acelei par ;i a problemei comune, care cade
asupra lor.

Asemenea cu indestulire am privit si la activitatea pe care

dieta a voit a o desvolta, pe langa toti norii ridicati in jurul orisontului imperiului, si ealea suseeputA nu a gresit-o nici prin acestia,
nici prin pregatirile de rasboiu, cari reclamA de non saerifieiile natiunii.
Totusi e cu neputinta a ne retrage dela reeunoasterea dureroask

ca succesul causei, care tuturora ne zace la inima, inainte de toate

atarnA dela linistea perfecta a spiritelor, dela cea mai sublime binefacere a pacii, ear' de alt parte apararep, imperiului, atacat chiar
in esistenta sa, ne reclamil cea mai mare grijA de domnitor.
Singur numai sila neatarnatoare dela noi, pe care avand in-

teatiunea a o evita pane la linia estrema a onoarei, astral ne art

inainte, si inehinandu-ne ei, suntem siliti a amana consultarile salutare, incepute de magnatii si representantii adunati.
Aceasta o facem Cu acea sperantA, el preainaltul dispunator
despre soartea domnitorilor si a popoarelor, castigand causei drepte
invingere, armelor sfintite de el triumf final,
eat mai curand vom
pute earasi convoca dieta Ungariei, si indemnati de dovezile alipirii
fidele si 'Ana acuma dovedita, fata cu tempestAtile ce se pot ivi, pe
langii propria noastre conducere vom pute esopera savarsirea definitive a operei incepute de noi.
CAnd asigurAm pe magnatii si representantii tarii, si prin ei
pe iubitele noastre popoare, despre gratia noastrk declarrim totodata
dieta presents, prin noi convocatk de ameinatel.

www.dacoromanica.ro

99

Dat in capitala qi re9edinta noastra imperiall Viena, in Austria,

la 24 Iunie 1866. Francisc lOszt m, p. Georg Mal Zdth m. p. Ioan
Bartos m. p."*)

Manifest de rasboiu.
Cu ateva zile Mainte de fnchiderea dietei ungare aparuse
manifestul Impsr ,tesc. adresat tuturor popoarelor monarchiei.

In el Maiestatea Sa justifica Intrarea In rasboiu, dictate,

de imprejurgri in mod inevitabil. Manifestul era urrnatorul :

Card popoarele nide!

ta mijlocul operei de pace, intreprinse spre a pine fundamentele unei forme de eonstitutiune, care sa intareasea unitatea gi
posiiunea de putere a imperiului, tarilor 9i popoarelor singuratiee,
datorinta mea de
carora sit le asigure libera desvoltare internal
regent mi-a demandat a ehema toate trupele mele sub arme.
La marginile imperiului, la meaza-zi 9i la meaza-noapte, stau
armatele celor doi inimici aliati, cu. inten %iunea de a sgudui Austria
in esistenta ei de putere europeana.
Niei unuia dintre acestia nu 'i-s'a dat din partea mea ansa la
rasboiu. A sustin6 binecuvantarile pacii pentru popoarelor mele,
Dumnezea eel atot9tiutor imi este martor ca mi-am tinut totdeauna
de datorinta mea eea dintaia qi cea mai afanta de regent, 9i m'am
straduit totdeauna eu credinta a o implini.
insa, una din cele doua puteri inimice nu are lipsa de pretext.
Ravnind la xapirea unei parti din imperiul meu, pentru ea momentul
binevenit e ansa rasboiultd.
Aliate cu trupele prusiene, cari acum stau in fata noastra ca
inimice, au mers inainte cu doi ani unele din trupele mele cele credincioase 9i brave la malurile marii nordice.
La aceasta asociare belie' en Prusia m'am invoit pentru a

pastra drepturile ca9tigate prin tratate, pentru a patrona un ram

amenintat din poporul german, pentru a stavili rani unui rAsboin
neineungiurabil intro marginile ode mai inguste, 9i, in legatura cea
intima a duor puteri marl din mijlocul Europei, earora cu deosebire
pentru
Europei
intregi,
a ca9tiga, spre binele imperiului meu, al Germaniei 9i

li-s'a fost venit problema de a sustine pacea Europei,

o atare durabila garanta de pace.
*) Din s Telegraful Romans, 1866, numirul 48.

www.dacoromanica.ro

7.

100

Nu am cautat cuceriri. Neinteresat la incheierea leghturii eu

Prusia, nici In tratatul vienez de pace nu am cautat foloase pentru
mine.

Austria nu e de ving la 9irul eel tulbure de nefericite in-

curchturi, cari, pe laugh o asemenea neinteresare din partea Prusiei,

nu s'ar fi putut nalte nici-odath, pe Tanga o cugetare asemenea credincioasa federatiunei ar fi Lost de a se indrepta la moment.

Ele Leh' provocate pentru a realisa scopuri egoistice, 9i de

aceea erau pentru regimul meu, pe calea pacii, nedeslegabile.
A9a erescu tot mai mult qi mai mult seriositatea situatiunei.
Chiar hi atunei Inca, and in cele douh state inimice se faceau
pe fata pregatiri de rasboiu, 9i se vedea tot mai clar intelegerea intro
puterile inimice, cari nu aveau alts bash, deck intentiunea unui atac
comun asupra imperiului men,
am perseverat in con9tienta datoriei mele de regent, in paces cea mai adancii, gata la on -$i -ce
concesiune potrivita eu onoarea 9i binele popoarelor mele.

Cand am aflat insa, ea o mai departe traganare ar periclita

efectuoasa aparare de atacurile inimice, 9i prin aceasta siguritatea
monarehiei,
am trebuit sa ma', decid la sacrificiile cele grele ce
stau in stransa legatura cu pregatirile de rasboiu.
Asigurarile despre iubirea pacii din partea mea, date de atilt
regimul meu, repetitele declarari de a fi gata la o desarmare reciproch 9i in acela9i timp,
le-a primit Prusia cu pretensiuni, a
door acceptare ar fi Lost a jertfi onoarea 9i siguritatea imperiului meu.
Prusia a carat deplina desarmare premergatoare, nu numai fats
Cu ea, ci hi fath cu o putere inimica ee sta in Italia la marginile
imperiului men, pentru a carei iubire de pace nu s'a oferit nici o
garanta, 9i niei nu se poate oferi.

Toate pertractarile en Prusia in chestiunea ducatelor au dat

tot mai multe dovezi de acel adevar faptic, ca deslegarea chestiunii
acesteia prin o intelegere eu Prusia, pe Biwa politica ei de forth 9i
de cucerire, data pe fath', nu se poate ajunge a9a ca se corespundh
demnitatii Austriei, dreptului i intereselor Germaniei si ducatelor.
Pertractarile furs intrerupte, afacerea intreaga sa conerede decisiunilor federatiunii, 9i deodata furl convocata 9i representantii legali
al Holsteinului. Prospectele amenintatoare de rasboitt an dat ansa
celor trei puteri, Franciei, Angliei qi Rusiei sa trimita invitare regimului men pentru participare la consfatuirile comune, a chror stop
eh fie sustinerea pacii. Regimul men, corespunzb,nd intentiunei mole
de a sustine paces. pentru popoarele mele cat va fi cu putinth, nu

www.dacoromanica.ro

- 101 a refusat participarea, dar' ci-a incopciat consentimentul de acea

presupunere hotarita, ca dreptul public european gi tratatele esistente
se formeze punctul de pleeare al acestor incercAri de mijlocire, qi ca
puterile participAtoare s4 nu urmAreascA interese separatistice cu dauna
echilibrului european i a dreptului Austriei.
Dad. ci incerearea consfAtuirilor de pace s'au sra'rmat de presupunerile acestea naturale, atunci ael este dovadA, ca inse&si consfiltuirile nu ar fi dus nici odatil la sustinerea gi intArirea pacii.
Evenimentele cele mai noue doeumenteazh neresturnabil, ca
Prusia pune aeum pe fatit puterea in loeul dreptului.

in dreptul 9i onoarea Austriei, in dreptul qi onoarea intregei

natiuni germane, Prusia nu vedea mai mult nici o bariera pentru crescanda ei ambitiune fatala. Trope prusiene an 'intrat in Holstein,
ffi risipita
adunarea staturilor, convocata de loctiitoriul impAratese,
prin
tratatul
dela
cu forta, puterea guverniala din Holstein, supusa
Viena, in comun, Austriei gi. Prusiei, fu luata esclusiv numai de Prusia,
gi garnisoana austriaca fa constransA sa cedeze unei puteri inzecite.
VAzitnd federatiunea germanA in aceasta o pornire contrara

tratatelor, qi decizand la propunerea Austriei mobilisarea trupelor

federationale: Prusia, care se jireazA aim, de bueuros de representAtoare a intereselor germane, indeplini calea pernicioas4 pe care a
fost plecat. Rump And legAtura nationals a Germanilor, a deelarat
eirea ei din federatiune ; pretinse dela regimele germane primirea
unui aqa numit plan de reforms, care realiseaza impartirea Germaniei,
ci pagi cu fort4 armata contra suveranilor credincio9i federatiunii.

Aga rAsboiul cel mai fatal, de Germani contra Germanilor, a

devenit neineunjurabil.

Spre raspunderea tuturor nenorocirilor ce va aduce el asupra

singuraticilor, familiilor, tinuturilor

terilor, diem pe toti aceia

cati '1-au provocat inaintea tribunalului istoriei gi a lui Dumnezeu

celui etern gi atotputernic.
P119ese la luptA, eu acea incredere ce o dA causa cea dreapta,

cu simtul de putere ce se afla in un imperiu mare, unde principe

gi popor sunt patrunqi de un cuget, de bunul drept al Austriei, gi
cu curaj viu i deplin, privind la armata mea cea brava 9i gata de
rasboiu, care formeazii valul in care sa va frange puterea inimicilor
Austriei, privind la popoarele mele credincioase, can unite, deeise,
gata spre sacrificii, igi inalta privirea for spre mine.

www.dacoromanica.ro

- 102 Flacara insufletirii patriotice frivripaiaz1 de asemenea in latitele

tinuturi ale imperiului meu. Veseli an alergat ostasii convocati in
girele armatei. Voluntari s imbulzesc la serviciul rilsboiului. Poporatiunea intreagA capabilts de arme a unei tkri en deosebire amenintata sa pregAtegte la lupta gi cea mai nobila voinffi de a sacrifica
alearga la domolirea nenoroeirei gi la sprijinirea trebuintelor
armatei.

Numai un sentiment piltrande pe locuitorii regatelor gi carilor

mele: sentimentul puterii in unitatea lor, sentimentul indignatiunii
pentru o astfel de neauzitli viitAmare a dreptului.
Simtese durere indoita, pentru-ca opera intelegerii asupra chestiunilor interne constitutionale nu a prosperat aga de tare, ca se pot
aduna in jurul tronului meu, in momentul acesta atilt de serios, dar'
pe representantii tuturor popoarelor mele.
totodath gi inlfl tor,
Lipsiti fiind pentru acum de acest sprijin; datorinta mea de
regent imi este en atilt mai dark decisiunea mea cu atilt mai tare,
de a asigura acest sprijin imperiului men pentru tot viitoriul.

In lupta aceasta nu vom fi singuri. Principii gi popoarele

G-ermaniei cunose pericolul care le amenint5. libertatea gi neattanarea
lor, din partea unei puteri a carei procedare sa conduce numai de
planurile egoistice ale unei manii de a se marl, ark' de nici o privinta. tiu ce scut pot afla in Austria pentru bunurile lor cele mai
inalte, ce sprijin pentru puterea gi intregitatea patriei germane intregi.
Precum ne aflam not inarmati pentru bunurile cele mai sacre,

pe cari popoarele an ale apara, aga se aflk gi fratii nostri Germani

ai federatiunii.

Nona ni-s'au pus armele in. mane. Ei bine, acum &and le-am
luat, nu mai putem gi nu mai voim ale depune mai in grabii, deck
cand va fi asigurata imperiului men gi confederatelor state germane
libera desvoltare interne, gi cand positiunea lor de putere va fi de
nou intarita in Europa.
increderea noastra gi speranta noastra se nu zaca numai pe
unitatea noastra, pe taria noastra. Eu le intemeiez deodata pe cineva
mai inalt, pe atotputernicul, dreptul Dumnezeu, caruia casa mea a
servit dela inceput, gi care nu parlisegte pe acela ce intru dreptate
igi pun speranta intrInsul.
Pe acela it voiu ruga, sa -'mi ajute gi shimi dee invingerea; gi
provoc popoarele mele, ca impreuna cu mine astfel sa urmeze
gi ele.

www.dacoromanica.ro

103

Dat in resedinta mea si eapitala imperials Viena, in saptesprezece

Iunie unamieoptsute sasezeei si vase. Francisc losV m. p."*)

Incheierea psacii.
N'a trecut nici o lima, dela publicarea fnanifestului de
rasboiu, Fli monarchul a adresat popoarelor sale un nou manifest, prin care le aviseaza, despre 'apropiata Incheiere a

Rasboiul a fost de scurtA durata, dar' foarte desastros pentru monarchia austriacA, o imprejurare foarte
favorabila pentru Maghiari, cari au i tiut se traga din
pacii.

ea foloase. Manifestul al doilea era urmatoriul :

Ciitrii popoarele mele!
Nenorocirea
cea mare, care a lovit armata mea eea nordica,
n
pe langh toata opunerea cea mai eroica, pericole ce crest pe seama
patriei din aceasta, urgia rasboiulni, care nimicind sa estinde peste
iubitul meu regat Boemia, si care ameninta Ili alte parti ale imperiului meu, perderile cele dureroase si de nesuplinit pentru attttea
au turburat adttnc inima mea, care bate atat de
mfi de familii,
eald pentra binele popoarelor mele.
Increderea insa, ce o am esprimat in manifestul meu din
17 Iunie, increderea in credinta voastra cea neclatita, in devotamentul
si promptitudinea voastra la sacrificii, increderea in curajul armatei

mele, pe care nu-'1 pugs infrange nici nenoro6irea, increderea in

Dumnezeu si dreptul meu eel bun si Brant, nu s'a clatinat in mine
nici pe un moment.
Eu m'am indreptat catra imparatul Francezilor pentru mijlocirea
unui armistitiu in Italia. Nu numai ca am aflat o intimpinare prea
prevenitoare, ci imparatul Napoleon s'a oferit din indemnul seu propriu,

si eu scopul eel nobil de a impedeca o mai departe varsare de

Bhp, a mijloci un armistitiu si ea Prusia, si a introduce pertractari
de pace.
Ofertul acesta en '1-am primit. Eu Bunt gata a incheia pace pe

langa conditiuni onorabile, spre a pune stavila varsarii de sange si

a pustiirilor rasboiului. fink nisi -odata nu ma voiu invoi la o pace,
prin care s'ar sgudui conditiunile fundamentale ale positiunii de putere
a imperiului meu. La intamplarea aceasta Bunt decis a purta rasboiul
pank la cele din urma, si la aceasta consimtese de sigur popoarele mele.
*) Din sTeZegrafal Ronan c, anul 1866, numirul 46.

www.dacoromanica.ro

104

Toate trupele disponibile sa vor contrage, i prin recrutarea

ordinate, prin voluntarii cei numarogi, pe cari spiritul eel patriotic,
ce se inflacira de nou, ii chiama la arme, se vor suplini scaderile
armatei.

Austria a fost greu lovita de nenorocire, Ins ea nu e descurajata, nu e doborata.

Popoarele mele!

Incredef-va imparatului vostru.

Popoarele Austriei nu s'au aratat nici tend mai marl, decat in
nenorocire.
si eu voese sa urmez esemplul stramoilor mei, lucindu-va inainte

cu credinta neelatita in Dumnezeu, cu barbatie i cu staruinta.

Datu-s'a in reedinta i capitala imperiului meu Viena, in
10 Iu lie 1866. Francisc .1-os- m. p.*)

liedeschiderea dietei.
In 17 Octomvrie 1866 monarchul a adresat cancelarului
de curte al Ungariei, contelui Majldth, urmatorul autograf
preatnalt :
7)

Iubite cancelar de eurte Majlath! Intro sacrificiile ce mi-le

impuse fatalul period de batalie de curand decurs, fit amanarea dietei

ungureti unul din cele mai grele, pentru-ca regularea definitiva a

starilor constitutionale in regatul men Ungaria, i prin aceasta reinvierea activitatii constitutionale in monarchia intreaga, sh amana pe
timp nehotarit.
Cu o bucurie atat mai vie vad In incheierea tratatului de pace
posibilitatea de a convoca dicta ungureasea, pe care prin resolutiunea
mea din 24 Iunie a. c. o amanasem pang la incheierea rasboiului.

Latirea intristatoare ce lug epidemia, care, spre cea mai mare

durere a mea, domnete in parte mare, mai ales in capitalele iubitului
meu regat Ungaria,
nu ma lass sa hotarese Inca acuma terminul
convocarii. Totuf;,i, Iti incredintez a face fare intarziere dispositiunile
necesare, pentru-ca in casul, data relatiunile sanitare vor deveni mai
favorabile, dieta sii-'i poata in timpul eel mai seurt incepe activitatea
mult importanta.
Te insarcinez mai departe, ca tuturor locuitorilor regatului meu

Ungaria, cari de voe an luat arma pentru apararea imperiului men

*) Din * Telegraful Roman., auul 1866, nr. 52.

www.dacoromanica.ro

105

amenintat in esistenth, sa le esprimi cea mai sincere multhmith a

mea, si recunostinta cea mai chlduroash pentru comphtimirea ce
gasirh ostacii rhniti din brava armatA a mea si din a bravilor aliati,
in toate clasele poporatiunii. Respectivii sa fie asigurati, eh implinind
prin aceasta cea mai nobila datorinth a iubirii deaproapelui, totodath
facurh adevarath mAnghiere inimei mele, in supararea cea mai adanch.
Viena, 17 Oetomvrie 1866. Francisc Iasi/ m. p." *)

in scurta vreme a fost apoi convocata, dieta, :,,ii In 19 Noemvrie 1866 redeschisk. In sedinta aceasta din 19 Noemvrie
z866 a fost cetit urmktoriul rescript regesc :
,,Iubitilor credincioci! Cu incredere neclatith in providenta
diving si in alipirea lea% a popoarelor noastre ne apuchm earhsi de
firul afacerilor dietei, al chror punet de mitnecare it insemnarAm in

cuvantul nostru de tron, $i de a chror tints finale de mare importanth si nestrAmutabilh privim, noi regularea constitutionals a leghturii
singuraticelor phrti ale monarchiei, precum ci restituirea cea curanda

a formatiunii autonome de drepturi a iubitului nostru regat Ungaria.

Directiunea cea nefavoritoare ce a luat rhsboiul, care nu s'a

putut complana prin invingerile cele splendide ale armatei noastre din
sud ci ale flotei, a nimicit sperantele aeelea pe cari le puneam, chiar ci
fata en superioritatea puterilor intrunite in contra noastra, in dreptatea
lucrului nostru $i in eroismul eel gata de sacrificiu al armatei noastre.
Cu privire la cerchrile cele aspre ale sortii, Bari numai prin

incordarea cea mai estrema a celor gata de a se sacrifica, precum

si a puterilor spirituals ci materiale ale popoarelor noastre sa pot
forma mai favorabile, noi nu am intA,rziat a le reda chiar si sub
conditiuni grele binecuvAnthrile pacii, a ehror asigurare totdeauna o
am numarat intro grijile adinc simtite ale inimei noastre parintesti
si ale datorintelor noastre celor mai inalte de regent.
Evenimentele trecutului, cele fatale, precum ci reprivintele la
schimbhrile ce s'au ivit in relatiunile internationale, cer arum in
masura mai mare, si inteadevar in mod nedenegabil, ea se grabim
din resputeri cu regularea trebilor interne celor nesigure, pe basa
insemnath, spre multamirea cea cu dreptul dorith a drepturilor &,i
pretensiunilor eonstitutionale ale popoarelor noastre.

Deja in rescriptul nostru din 24 Iunie a. c. am apreciat activitatea cea prompta cu care ne-aa insotit staturile ci representantii
) Din s Telegraful Ronang 1866, numarul 81.

www.dacoromanica.ro

- 106

iubitului nostru regat Ungaria adunati la dieta in nisuintele noastre,

si au Ineeput a contribui si din partea for la deslegarea problemei
comune.

Cu atat mai tare a trebnit sa ne pars ran, deoare-ce tocmai

in timpul acela am fost necesitati a amana dieta, tend in urma activitatii acesteia amintite s'a facut in consultarile pregatitoare ale comitetului pentru causele comune un project, despre al carui punct
de manecare i tints finals, deli acesta prink acum Inca nu a percurs
stadiile legale ale discusiunii publice si ale pertractilrii dietei, nu
intarziem inca acum a ne esprima recunostinta noastra, cad not ne
simtim chiemati a ne indrepta atentiunea noastra vie in nisuinta
complanarii cererilor contrare spre toate acele momenta, a caror
desvoltare este in stare a grabi deslegarea cea intemeiata pe drept
ci

cuviintrt a problemei prineipale.

Cu indestulire vedem, ea in proieetul acesta s'a esprimat con-

stiinta cea vie, ca tarile imastre sa tin una de alta gi s'a primit de
principiu conducator consideratiunea cea neaparata, ca consistenta
monarchiei va fi asigurata in interesele ei cele mai importante.
Ca raspuns pentru sinceritatea cea adevarata si confidenta
aceea, careia 'i-au dat espresiune staturile ci representantii adunati
la dieta in adresa for indreptata prea supus mug, voim drept aceea
a cti pe acestia asigurati Inainte despre aceea, ca, not recunoactem
modalitatile can se motiveaza in proieetul subcomitetului amintit in
privinta consultarii si pertractarii afacerilor comune ca puncte de
adaogere acomodate pentru realisarea complanarii constitutionale.

Spre a asigura succesul cel iute si multamitor al astorfel de

consultari si mai tare, afiam de euviinta a aminti punetele acelea
principale, in privinta carora se vede a fi de demandat, pentru folosul
unei determinatiuni potrivite a trebilor comune, ea sa-'O indrepteze
staturile gi reprezenta* adunati la dieta atentiunea deosebita spre
aceasta.

Ceea-ce trebue se conservam negresit este unitatea armatei,

care pe langa unitatea condueerii si a organisatiunii interne potrivite,
cere gi o consonants a principiilor in determinarea timpului de
serviciu ci a suplimentului armatei.

Tot asa neaparat de lipsa cere desvoltarea comereiului international din timpul acesta, precum si conditiunile vietii ale industriei,

ea sa se reguleze vama si prin urmare impunerea contributiunei

indireete,

care are,

influenta

insemnata asupra

www.dacoromanica.ro

produetiunii

- 107 industriale, precum qi nu mai putin monopolul statului, pe o basil

unitara qi de o florma.
in fine cer datoriile statului i natura cea interne a creditului
de stat, care sta in legatura stricter cu acelea, pertraetarea for
unitara, ca se poata fi scutite interesele comerciului de bani, cari
taie tot aa adanc in vieata, in toate partite imperiului, de clatinarile
cele fatale.

Noi dorim ca s venim mai intaiu, prin resultatul lucrarilor

dietei, facute pe basa aceasta, in stare de a delatura din fundament
dificultatile ce privese garanta aceea a legaturii tuturor statelor, pe
care trebue sit o pazim, ca pe o emanare nemijlocith a sanefunii
pragmatice, de on -ce perielitare, prin urmare de a contribui ci din
partea noastra la realisarea dorintelor acelora, pe can le-au esprimat
staturile i representantii adunati la dicta, in capatul adreselor preaumilite, i ca sa ne facem drepti catra pretensiunile constitutionals
ale popoarelor din iubitul nostru regat Ungaria, prin denumirea unui
ministeriu responsabil, precum qi prin restituirea administratiunii
proprii municipale.

De oare-ce suntem determinati a educe sistema regimului

ne
responsabil, nu numai in Ungaria la valoare, ci peste tot,
retinem pentru noi a efeetui aplicarea detaiata i reali,area principiilor ce aunt de a se intruni in privinta afacerilor comune, precum
i modificatiunile determinatiuniler acelora din articolii de lege dela

1848, At privinta carora am publicat reflexiunile noastre in rescriptul nostru regesc din 3 Martie a c. pe calea ministrilor responsabili ce au sa se denumeasca din partea noastra qi in eontelegere cu staturile 0 cu representantii adunati la dieta.
Speram, ca staturile qi representantii adunati la dieta din iubitul
nostru regat Ungaria vor primi espunerea aceasta sincerer a tendintelor noastre parinte0i cu sentiment loial qi vor lua punctele acestea
principiare, pe cari le-am amintit noi, de obiect al consultarilor tar
energice, insa totodata corespunzatoare cerintei timpului, qi prin
aceasta vor grabi din partea for realisarea dorintei noastre celei mai
intime: ivirea cea asigurata a organismului constitutional al imperiului
nostru intreg.

Tara eta Emma la pragul realisarii dorintelor sale.

Sentimentele cari ne-au determinat de a rasa in maim ei ho-

tarirea ce are sa se fad, cu o cunotinta adevarata a intereselor

ei, despre viitorul seu propriu, nu s'au sehimbat.

www.dacoromanica.ro

1(, S

Cu confidenta eredem, ca va succede conluerarii eelei binecuvantate, vointei eelei bune reeiproce, a da viitorului acestuia uu
fundament, pare se fie acomodat a aduce traditiunile onorabile ale
treeutului in consonants ea cerintele presentului, i a asigura prin
aceasta inflorirea for reinoita cu stabilitateu. *)

Rescriptul prealnalt a fost pus la ordinea zilei In

edinta din 29 Noemvrie 1866, i cu privire la aceea, ca
ce sa, se Intample cu rescriptul, au fost Inaintate doua

propuneri, una din partea lui ,Dedk Ferencz. alta din

partea lui Tisza Kdlmdn. In jurul acestor propuneri s'a
desvoltat discutie animata, la care a luat parte, In edinta
deputatul roman
din 4 Decemvrie 1866,
F,d

George laanovici, vorbind urmatoarele: ,,Onorata cash ! Continuitatea de drept, recunoseutii in teorie, dar' negata qi abandonath
in praxa ; perderea de drept, abandonata in teorie, $i mentinuta in
praxii, sau prefacutk eel mult in suspendare de drept : asta e situatia
aetuala. Unde e aici reciprocitatea, cu privire la drepturi, intro domnitor

natiune? Pentru-ea nu se poate, ca una dintre pArti se primeasca

numai continuitatea de drept si de putere, ear' ceealalta numai dasi

torintele, sarcinile, neajunsurile, cu un euv'ant, continuitatea nedreptAtii.

(Aprobari.) Si de ce ne deneagit gratiosul rescript regal implinirea
rugamintelor noastre ?

Rescriptul regal ne spune lamurit, ca e necesar, ca intaiu

se fie considerate de deslegate in principiu greutrttile esistente cu
privire la asigurarea legaturilor monarchiei. Aici am se obsery un
singur lueru.

Eu asa cred, ca data proieetul ce-1 vom inainta va fi primit

din partea M. Sale, atunci greutatile atinse in rescript la tot casul
sunt delliturate in momentul in care ni-se restitue de fapt i imediat
constitutia. Ear' data proieetul nostra nu va fi primit din partea
M. Sale, atunci aeeste greutati nu vor fi deslegate si delaturate, nici
chiar atunci, data constitutia noastra ramitne suspendatrt si pe mai
departe. Eu inteleg euvantul deslegare asa, cum it esplica dictionarul
constitutionabsmului, inteleg desleg-are constilutionala. Pentru-ca
cu reinvierea patentelor Techi Inca s'ar pute regula sii deslega chestia,
dar' n'ar fi spre nici o multamire, pentru-ea faril regularea i desle-

garea chestiei pe tale constitutionals, nu e fericire pe seama mo*) Din aTelegraful Romanic, 1866, nr. 90.

www.dacoromanica.ro

-- 109 narehiei ! Si stand astfel luerurile, care ar fi urmarea nesuceederei

aplanArii ? Pausarea gi pentru mai departe a constitutiei noastre. Si

ce rasultat ar da in ceealalta parte a monarchiei? La nici un cas
n'ar da viata constitutionals, pentru-cA precum e imposibil, ea in
monarehie sa fie o constitutie comunA, tot Elsa de imposibil e, ca
intr'o parte a monarchiei se fie absolutism, in eeealalta parte vieatA
constitutionals. inteleg constitutie adevarata, an constitutie ca si care
a mai fost in Austria, dar' care, apasandu-se tastele -lui 13, o poti
intoarce la moment din titini. Si asa ar fi constitutia ce s'ar ridiea
in o parte a monarchiei, facutA din ruinele constitutiei celeialalte
pArti. Intre not ci provineiile ereditare numai un lucru poate fi
adecii : cornunitate in constitutie.
rog se fiu bine inteles,
comun,
Nu constitutie fictive, ci adevarata, pentru-ca relele esistente in monarchic numai ea le poate vindeca.
Asta e eonditia de vials a monarchiei. Ear' a espune monarehia
prin amanarea aeordarii constitutiei maghiare unei erise none, ar fi
zAu o politick neferieitA. (Adevarat. Asa e.)
Tree la intrebarea, ca ce avem sa facem? SA trimitem adresd
monarchului, in care as solicitam restaurarea imediatA a constitutiei
noastre, si anume, dupe pArerea Qi dorinta mea, in sensul propunerei
condeputatului Dedk Ferencz. Voiu incira motivele mele, qi inainte
de toate voiu espune pe scurt aetuala situatie a t Arii. (SA auzim.)
Confusiune, volnicie, nedreptate, desmoralisare publics, acesta
putine cuvinte esprimA tot, domnilor. Nu ineape indoeala, el aceea
ce in alte tari produe guvernele rele in o suta de ani, noul ni-s'a
dat in cei sem* 17 ani de sistem absolut de guvernare, care s'a
ingrAsat, pentru a nu mai pute produce nimica. Guvernul acesta an
are mink de fer; e un corp lipsit de putere, provAzut cu armature
grea, ear' greutatea ferului ii face mana ci mai neputincioasA. Si cu
ingrijire ne gandim, ea oare mana aceasta se aibA misiunea a ne
scoate din eventualele primejdii ? E un guvern amestecat, austriacmaghiar, guvernul acesta, in care poruncese gi ministrii ces. reg. ci
poruncese $i organele guberniului ungurese, si numai acela nu porunceste, care n'are vreme san nu urea se porunceasett. i aeest

intreg aparat as numeste provisoriu! Nu trebuia se ameninte guvernul la 1861 absolutismul cu aceea, ca e numai provizoriu, pentru el
acesta, temandu-si vieata, s'a apucat cu atata laeomie sa-'ci implineasca

misiunea, Inc& in einei ani a ruinat biata tam. De aceea. dorese

se solicitam restaurarea constitutiei. Se solicitam numirea ministeriului

www.dacoromanica.ro

110

responAabil independent maghiar, pentru-ca se avem guvern, care BA

ne ocroteaseA in casul ivirei eventualelor primejdii, si se restabileasca
in patria aceasta domnia dreptului, a eonstitutiei ci a legii. Guvernul
acesta se fie puternic si tare, prin increderea natiunii si prin responsabilitatea proprie, determinate din partea legii, si puternic si

tare sa fie pe basa legii si a constitutiei, nu pe basa vulniciei.

Si acum vreau se raspund la unele observAri facute aiei pans
a um in ci ultra propunerei condeputatului Dedk Ferencz. (SA auzim.)

C indeputatul Tisza Kdlmdn zice aga, ea data n'am intrerupe

laboriositatea noastra, .ar fi in detrimentul nostru, pentru-ca contrarii

causei noastre au esplicat ca slabiciune si papa acum prevenirea

noastra, ca slabiciune, fiind-ca noi astfel am aparat conNtitutia, ca
se putem zice: vsvaviter in mock, fortzter in re.f (Adevarat.) Eu
aca cred onorata casal ca din insuci reseriptul regal vedem, ca luptele

si pAsirea noastra de pilnil acuma guvernul nu o poate lua ca slabiciune. Sunt departe de cugetul se vorbese in favorul acestui rescript.

Nu ne satisface; atata insa cred ea pot se spun cu siguranta, cA

guvernul eta foarte departe de acel punet de pie care, pe care se afla
pang ammo. CedeazA ei, negresit; si de aceea, aca cred, cA data ei
lucrul nu poate fi
cedeazA, Ara voe, in urma j5resiunei morale,
esplicat ca slabiciune din partea natiunei ungare.
Aceea ce a zis vrednicul deputat al oracului Komdrom in vorbirea
sa foarte eminenta de eri, a avut adanea impresiune asupra mea. D'apoi
ca atragerea atentiunei asupra pericolelor ce ameninta independents
legal a tarii si de alteum desteaptA in noi cugetele adormite de
barbati! Eu ma fac 'Arta la ingrijirile dlui deputat ; recunose c1

eu primejdiile cari ameninta causa noastra,

dar' aca cred, ca
aceste primejdii, nu se vor ivi acuma, cand noi ne continuam activitatea legislatorica. Onoratul domn deputat, manecand intealtele ci
de aeolo, ca popoarele provinciilor ereditare nu voese regularea chestiei

constitutiei aca cum noi o contemplam, ci se in ci acum de parlamentul centralisator, se tome, ea dace: noi vom intra in diseutarea
chestiei de drept public, lucrul nu ca va provoca mai multa' simpatie
pentru noi, ci mai mare instrainare. Eu aunt de parere contrarA. Eu
aga cred ci aca vac], ea nu numai popoarele provinciilor ereditare,
ci chiar si partidul centralist a inceput a se apropia de noi. (Zgomot
in stanga.) Nu e mult de tend nu voeau se Ole nimic despre dualism,
ear' acum chiar $i cei mai estremi zic, ca si ei aunt pentru un dualism
mai restrans. Stiu, ea ei alteum inteleg lucrul; dar' e destul ea

www.dacoromanica.ro

, 111
recunose validitatea dualismului, aparat din partea Ungariei. (Intreruperi: Destul! Destul Onoratul domn deputat sa teme, ca se va
produce mai mare instrainare intre noi. D'apoi ea atunci, daca ar fi
vorba in vieata private despre regularea vre-unei chestii de proses,
pe langa toatA dispositia favorabila, observata la pArtile litigante, at

trebui se evitam impaciuirea, ca nu cumva partile sa se certe gi

mai rau. Dael ea intind contrarului ramul de marlin, ca simbol al
pAcii, si contrarul imi resplateste buna intentiune astfel, ca ma loveste
e un Lent pentru care eu nu port vina. Chemarea
cu ramul,

noastra este domnilor, se influintam asupra M. Sale cu puterea argumentelor, si se influintam asupra tuturor celor legat-i de soarte
de noi. Sa-'i convingem, nu numai despre aceea, ca causa Ungariei
e legal'a si dreapta, ci si despre aceea, ca invingerea sau caderea causei

ungare va fi invingerea sau caderea libertatii constitutionale a intregei monarehii. SA-'i convingem despre aceea, ea adueerea la valoare
a causei ungare formeaza conditia de vieata a monarchiei. Trebue
sa-'i facem se inteleaga lucrul acesta, si de aceea trebue sa ne punem

in atingere cu ei.
Ceea -ee a mai spus onoratul nostru condeputat cu privire la
faptul, ca Europa nuisi sparge capul cu afacerile noastre interne,
observ, (0 eu n'am obiceiul se fac pocu independents Ungariei,
litica inalta si se privesc prin prisms importanta tarii mole), atata
pot sa spun totusi, ca dupa-ce Europa trebue sa se intereseze de
soartea Austriei, e imposibil ca de o jumatate a imperiului austriac
sa nu se intereseze, si adeca tocmai de acea jumatate, care, dupe
esperientele de prima acuma, a dat semne suficiente de vitalitate in
luptele neclintite pentru constitutie.
Trebue se facem (loci, ea si Europa sa inteleaga, care e dorinta
noastra si cum voim noi se regulAm ehestia importanta a dreptului
public. Dar' dad, noi nu ne punem in legatura nisi cu aceia, cari
stau cu noi sub acelasi domnitor, celelalte popoare ale Europei natural

ca cu atat mai putin vor auzi glasul nostru.

Eu nu abzie de speranta, ea guvernul va intelege in cele din
urma, ca centralisarea nu duce la stop; pentru-ca fapte seoase din
trecut arata foarte evident, ca monarchia a putut lupta cu susses
si a putut invinge splendid si fare unitatea centralisAtoare, ceea-ce,
cum se vede, acuma a uitat. i s'a constatat 9i aceea, ea unitatea
centralisatoare, careia guvernul 'i-a jertfit pans acuma pe toti adevaratii factori ai progresului, n'a mantuit nimica, ci totul a pus in
www.dacoromanica.ro

112

primejdie. Austria tocmai de. atunei sufere grozavele blthi, de cand

a ridicat la valoare unitatea centralisatoare. (Aproblri.)
Eu aqa cred, ca rescriptul acesta aratl o mai mare apropiere
ca eel din 3 Martie. Binemeritatul deputat al ormulul Komarom zice

ins/ 0.9a, el in esenta rescriptul din 17 Noemvrie nu e eu nimie

mai bun decat eel din 3 Martie. Dupl parerea mea, rescriptul trebue
ma apreciat, dupl-cum ii este cuprinsul clar. Aceea ce e atins acolo

in mod clar, o iau ma cum e stria; ear' aceea ce e invhlit in generalitati, o dau la o parte, ea teat dubioasa.
Rescriptul promite numirea ministeriului responsabil maghiar,
restabilirea autoritAtilor locale. Tin cu condeputatul Szentkiralyi, care

zice: vom vede ce va mi! Dael cu toate acestea, rescriptul ar intelege aceea ce spune astfel, ca ministerial maghiar ce va fi numit
va fi insareinat en Inc/1'i mai marunte; dacl astfel ar intelege principiile concordante ale armatei, ale uniatii armatei, ale darilor directe,
ale monopoliului, ale datoriilor de stat, e,ii noi cu privire la aceste

principii se aducem jertfe prealabile; ca aceea, in ce ne vom invoi

noi pe basa intelegerei di ni-se treats ca plAtire a conto, farl nisi
o reciprocitate; data guvernul ar crede, ca aceea ce am cedat noi
in urma invoelii, am cedat pentru totdeauna; data peste tot guvernul
austriac ar crede, ca poate face stat unitar din Austria, introdu-

candu-o in Ungaria, ceea-ce de fapt esistl de 17 ani: rAspund,

el la invoiala vom fi 9i noi de fail', 9i vom avea destulA energie 9i
destul curaj se protestAm in contra resolvArii chestiilor in acest inteles. Nu, domnilor I Parlamentul nu va da jertfl drepturile thrii.
Conduita de liana acuma a parlamentului, pe deoparte eireumspeetA,
pe de alta parte constants intru apArarea constitutiei, e chizmia sigurA,

el 9i pe mai departs va apAra constant independenta legalg a *E..

Eu dorese deci, ca comisiunea de 67 se fie indrumata sa-'9i
continue activitatea. Si nu sunt nici pentru aceea, ca celelalte comisiuni sl-'9i intrerupl 9i suspendeze activitatea. Si aici 'imi iau
prilej se fac scurte observAri asupra chestiei nationale, atinsA de mai
multi domni oratori. (Se auzim.) Eu a9a cred, el dacl esistA chestie,
care trebue pregAtita 9i resolvata independent de chestia invoelei
aceasta e chestia nationall. (AdevArat I) Onorata case va veni in curat
cu sine, el pang undo poate merge, cari Bunt dorintele juste 9i drepte
ale diferitelor nationalitAti, cat concede in privinta aceasta consideratia
fatA de intregitatea tarii, cat pretinde in privinta aceasta principiul
dreptiitii gi al frAtietatii accentuat in mod deosebit in prima noastrA

www.dacoromanica.ro

113

adresrt. Daca va fi in curat onorata casa gl parlamentul in privinta

aceasta, asa cred, ea ar trebui sa ne nisuim a o deereta aceasta cat
mai curand, Eta ne nizuim, dael se poate, se o ridicam la conclus
adus din partea thrii. Nu pot spune inainte, ca aceea ce va deereta
onorata easa in ce masura va liniti diferitele nationalitati. Dar' asa
cred, ea ar fi un pas mai linistitor la tot casul, dacA aceea ce se
poate da nationalitatilor, se spune mai nainte, decal data se amana
pe timp nehotarit. Asa cred, ca aceasta ar fi mai bine, decit't dad',
dupe esmplul dietei din 1861 s'ar resfira si aceasta diets, Ara sa
se fi pronuntat in aceasta chestie importanta. Dar' toemai de aceea
doresc, ca pentru pregatirea gi preluerarea chestiei acestuia se remand
calea deschisa. Si calea s'ar inchide, dace am decide ca se ne intrerupem aetivitatea de pane acuma.
Eu asa inteleg misiunea noastra, onorata casa, ca in seopul
mentinerei independentei legale a tarii, ceea-ce e lucrul principal,
se conlucram in tot modul posibil la resolvarea ehestiei dreptului public,

in cadrele legii, bine inteles. Scopului acestuia vom corespunde mai

bine asa, data firs a ne sparia de pedeci, tinand totdeauna in vedere
seopul principal, impacarea pacinica, snprimand ehiar, dupa putinta,
mania nascuta in sinul nostru pentru denegarea pretensiunilor noastre
juste, vom merge inainte pe calea spinoasa, pane nu ne convingem
despre lipsa perfecta a eontinuitatii drumului. Se poate, el in cele

din urma vom fi siliti se declaram, a silintele noastre an ramas

Ara resultat, a s'a stins posibilitatea lamurirei $i a eonvingerei reciproce. Dar' domnilor, Sara asteapta dela not ca se terminam
lucrarea ineeputa. Teara, care de atata vreme e lipsita de libertatea
eonstitutionala, de bunastare, asteapta dela noi, ca data ne-am legat
de aceasta grea lucrare, sa avem si energie si curaj se intreprindem
tot, ea lucrarea sa se termine eu redobandirea constitutiei Orli,
ear' dacii eu toate acestea ostenelele noastre ar raman6 ra'rA resultat,
se putem eel putin spune en constiintit curatO,, in faVt Orli si a lumii :

,nu a fast vina noastrel. (Aprobari in dreapta.)

In fea'inta din 5 Decemvrie vorbeqte In aceeasi chestie

deputatul roman din Ardeal
losif Hossu: nOnoratit ma! (SA votam.) Voi fi seurt, parte
pentru -ca aeeea ce vreau sa spun an mai spus'o si altii, parte pentru-ca

nu vreau sa abusez de indulgenta onoratei case. Pe masa casei se

afla depuse dourt propuneri : una presentata de Tisza Kdlmdn, alta
presentata de Dedk Ferencz.
8

www.dacoromanica.ro

- 114 Ambelb propuneri sunt de acord in punctul, ca, trebue se trimitem adres'a ; dar' nu sunt de o pgrere, cA ce trebue sa facem dupe
aceea. Eu vreau se vorbesc numai despre aceea, ca dintre ele care
e mai conseeventA, i pe care trebue sa o primim?
Domnilor ! Se facem o reprivire asupra activitaii easei, gi atunci

trebue faro voe se recunoastem, ea alts tale nu este, cleat aceea,

se urmAm pe Desk Ferencz. In 3 Martie a. e. ni-s'a trimis un rescript regal preagratios. Acest rescript nega cu tarie constitu.cia patriei
noastre, a negat acceptarea legilor din 1848 inainte de a fi revisuite,
si totusi domnilor, persoane, cari spun astAzi, ca se ne suspendilm acti-

vitatea, atunci nu numai Ca spuneau sa alegem o comisiune de 67,

cu privire la chestiile comune, ci an ales chiar comisiunea si au
facut parte din ea.
Acura ne-a venit de_ nou un rescript regal, care recunoaste
dualismul 0-'1 accepteaza in principiu. Guvernul promite, ea data
in privinta chestiilor comune ne intelegem in principiu, se va numi
ministeriul, cu intrevenirea caruia se vor revizui legile din 1848.
Spunei -'mi domnilor, de ce nu s'ar pute continua scum ]aboriositatea,
incondata cumva nu dorim toemai aceea, ca se fim acusati de
seeventA ? Nu va temqi domnilor, cA poporul, care ne-a ales, vazand
ca noi punem pedeca pertractarilor, ne va blastama? Nu fa gandiIi
la aceea domnilor, cA poporul, care s'a saturat de 18 ani de aceasta
situatie, ne va face imputari, ca nu ne-am implinit datorintele ?
(Zgomot. Contraziceri.) Domnilor 1 Rescriptul din 17 Noemvrie ne face

se speram un viitor mai bun. Se poate, ca e numai fantasmagorie.

Dar' data noi vom fi causa, ca poporul nu se va convinge CA rescriptul din 17 Noemvrie e fantasmagorie, pe noi ne va blastama
cu tot dreptul. Domnilor
Suntem chemati se resolvAm afacerile
comune. Suntem chemati se elaboram normativele uniunei. Na1

tionalit4ile nemaghiare solicith legea de nacionalitate. tntregul popor

cere lege despre representarea municipals. S'au esmis comisiuni in
scopurile acestea. Cei din stanga cer in frase frumoase resolvarea
acestor chestii,
dar' in loc se indrume comisiunile 811-'0 termine
luerarile, dorese suspendarea activitatii lor. EsistA aici conseevenO?
Eu eel puffin nu o gasesc. (Zgomot mare.) Partidul nostru n'a vorbit
nimica despre resolvarea chestiei na.cionale. Dar' cred si sper, ca. dacA
comisiunea de 67 i,9i continua', lucrarea, nu va pausa nici comisiunea
naVonalitAtilor. tiu, ca lege nu se poate aduce in lipsa ministerului
responsabil.

tiu ca nu se poate aduce lege data nu este rege

www.dacoromanica.ro

- 115 incoronat, Bare se o sanctioneze. Dar' dad. noi facem gata proiectele,
cu bung seams 1ini,stim nationalitatile, pe cari guvernul le-a folosit

totdeauna in contra constitutiei, si ele vor deveni eele mai sincere

surori ale noastre, cari iii vor da vieata ei averea pentru patrie
constitutie. Din aceste motive purcezand, data inteadevAr nu vrem se
fim inconsecventi, trebue se partinim propunerea lui Dedk Ferencz.
Dar' lucrul acesta, domnilor, iI cere ml. cavalerismul, cu care
s'a hiudat totdeauna aceasta dietA. Se facem de rusine pe scriitorii
ei guralivii de dincolo de Leitha, cari pentru-cA li-s'a suspendat con-

stitutia, nu mai veche decat de cinci ani, fac zgomot asurzitor in

contra guvernului. SA le aratiim, ca deli constitutia noastrA cea
de o mie de ani e suspendatA de 18 ani, ca deli. acesti 18 ani ne-au
consumat averea intreagA, noi totusi ne adresAm cu deplina incredere
M. Sale imparatului. (Zgomot. Nu recunoastem pe imparatul!) srt
muncim mai departe domnilor! SA acceptam elaboratul comisiunei
de 15. (Zgomot ai ilaritate.) Numai astfel vom dovedi, ca dorintele

noastre nu le croim dupit imprejurarile norocoase gi nenorocoase.

Numai asa vom dovedi domnilor, ca noi nu facem politica de pasiuni,

ci cerem numai ce avem drept se cerem, cerem ce e al nostru.

PArtinesc propunerea lui Deak Ferenez". (Zgomot SA votam! Mane !
AstAzi 1 Se auzim pe presidentul I)
acs .geiroly: OnoratA cask* I N'am intentiunea se vorbesc

amanuntit la obiectul de pe tapet, pentra-ch vad, ca o convingere

independents stA faVt in falba Cu alta asemenea convingere. in astfel
de casuri apoi, duptt pArerea mea, capacitarea e superflua. (Aprobare.)

Singur numai la un motiv, insirat eri, in urmarea asocierii de idei,

vreau se fac uncle observitri fugitive. Anume, un condeputat, in
sinul ciiruia se miscil paralel, ea esemplu demn de imitat, iubirea
fata de patria comuna gi stima fats de preteiisiunile juste ale namointeleg pe condeputatul George Ioanoviei,
tionalitatilor,
tivandu2si vorbirea a amintit cu accentuare, ca parlamentul ehiar
gi pentru aceea trebue

BA-'O

continue activitatea in comisiuni, pentru-ca

in chestia nationals se poata ajunge la o intelegere definitiva.

Eu, din partea mea, care ma numar intre vechii, credinciosii
si adevaratii amici ai nationalitatilor, in ea e destul, dacit importanta
ei urgenta cbestiei nationale se recunoaste astfel, ci promptitudinea

de a o resolva se esprima astfel, cum ii s'a dat esprimare in propunerea condeputatului nostru Tisza Kalman. Pentru-ca, onorata
casa, afara de fanaticii salbatici nationali ei afara de agentii aeapara07
8.

www.dacoromanica.ro

116

fiecare e silit se reeunoasca, ca atitarea unei nationalitati in contra

alteia n'a fost nici ()data politica maghiara. Aceasta politica blastamata,

pentra a face neputincioase popoarele Ungariei 9i ale monarchiei, a

inventat-o reactia intriganta. dela Viena. Ea a adus-o la inflorire 9i
a esploatat-o. (Aprobari.) Legislatura maghiara mai umanii, mai juste
9i mai inteleapth a fost totdeauna decat se aduca in conflict intreolaltii interesele temute ale nationalitatilor, 9i astfel nici nu a fiieut
incercarea se introduca sistemul care se aduca roadele veninoase ale
apasarii, atat pe seama apiisatului, cat 9i a apiisatorului. (Aprobari.)
Maghiarul vede clar 9i simte adanc, ea firele iubirei 9i ale inerederei
reciproce aunt mai tari cheat on -ce alte legaturi, ci tocmai de aceea
se fere9te de on -ce pas, care nu e dictat de amintitele doua sentiments.

Eu nu ma indoesc, fie cat de putin, Ca vrednicii compatrioti

ai nostri, croati, romani, sarbi, germani, slovaci 9i ruteni, nu vor
-fi linigtili prin promisiunile &cute in dicta, atat la 1861, cat, 9i aeum
cu toate ea, din causa situatiunei
mai curand, in mod solemn,
precarie, neatarnatoare de noi, promisiunea aceasta nu o putem turna
9i ea vor considera aceea ce li-s'a promis ea
in forma de lege,
sinter promis, cu drept obligator, prin urmare ca un cuvdnt de onoare
at Maghiarului, care la prima ocasiune data trebue rescumpdrat, 0
intre on -ce imprejurari vor afla mai pretios euvantul acesta decat polita
pe care le-o dau diplomatii din Viena, fire9te, Para termin, sub firma,

slava domnului, din zi in zi tot mai discreditata a ,egalei incireptatiri a tuturor ruzlionalittyilor. Primecte propunerea lui Tisza.

Dupa lncheierea discutiei dieta primete cu mare ma-

joritate propunerea lui Dedk Ferencz, de a se respunde

monarchului cu o adresa, i in edinta din 7 Decemvrie
1866 a ales o comisiune speciala pentru compunerea adresei.
In comisiune a fost ales i deputatul roman Emanuil Gozsdu.

Dism4i.a asupra adresei.

Yn edinta din zz Decemvrie z866 comisiunea a presentat dietei proiectul de adresa, ca raspuns la rescriptul
preainalt, ear' in ciedinta din 15 Decemvrie proiectul vine
pus la ordinea zilei, i in aceea*i Fii edint6 e primit ca bash,
pentru discutia pe articole. La discutia generala a vorbit
dintre nationaliF,ti Sarbul Svetozar Miletici, ear' la discutia
pe articole a luat cuvantul deputatul roman
www.dacoromanica.ro

117

Emanuil Gozsdu: Onorath cash! Vhd push la ordinea zilei

chestia, eh se primim on nu modificarea propush de un deputat la
discutia pe articole? Dar' nu viid push la ordinea zilei determinarea,
eh ee e aceea, na /iune maghiard? Adeca, ce e aceea, natiune politica
maghiarA ? Peste tot, ce e nationalitate politica si ce e nationalitate
genetica? Despre aceasta poate ca va fi vorba mai tArziu, child ne
vom ocupa mai din adins Cu chestia nationalh. (Asa e I Aprobari.)
Dupg parerea mea deci, sh ne tinem numai de intrebArile cari an
provocat diseutia de &ch. MArturisese, eh nu e bine, niei din partea
membrilor natiunilor sau a nationalitiltilor, cari tocmai acum an seos
la iveala cu mare ehldurh si en mare entusiasm ehestia aceasta, dar'
nici din partea acelora, cari earhsi cu mare, am pute zice superflua
ca aer de daschlire pAsesc pe plan,
scusati,
caldurA, ba chiar
child tocmai acum n'are be in dieth lucrul acesta. (Aprobari.) Nu
aflu eh ar fi bine ass., pentru aceea, pentru -ca intreaga lume ctie,
eh Cu mici ciocniri nu sh castigh lupte marl. Ear' cele de acum

aunt numai ciocniri, pentru -es lupta decizAtoare sh va deslantui

atunci, chid ne vom ocupa din adins cu ehestia. Aici ar fi trebuit
deci sh fie evitath diseutia amarh, si ar fi trebuit se rhmanem la obiect.
In urmare, dupa-ce condeputatul Stratimirovici se impedeca in
cuvintele nnatiunei maghiare", din construcVa nreda deci Maiestate,
sa-'mi
inainte de toate libertatea constituVonalh natiunei maghiare",

permith onorata cash se propun o mica motiune, care intru nimic

nu va slabi absolut de toe puterea intregului, si va resfira on -ce
nedumerire. Anume, in locul cuvintelor : vnatiunei maghiare se
zicem patriei noastree. Cuvantul acesta 5atrie e general si obicinuit,
si cu acest euvant evithm cuvantul care a dat ansa la aceste discntii,
cari, repet, puteau se aiba loe altadath, dar' acum la niei un cas.
(Zgomot.)

Rog ertare, dach mg fac interpretul propunatorului de mai

nainte, ci declar in numele sou, eh dach se primeste euvantul .tairiei
noastret el isi retrage motiunea".

Vorbete apoi deputatul roman

loan Popovici-Desseazzu: nOnoratA cash! Cu toate eh aunt
ferm convins, eh restabilirea constitntiei legale a patriei noastre ci
inthrirea, consolidarea libertatii constitutionale si a viitorului ei pretinde, ca o conditie principals, ca toti cethtenii acestei patrii, apartinh
ei la on -ce nationalitate, se trheasch in bung. intelegere intre olalta;
cu toate eh am firma convingere, eh aceasta coneordie eredincioash
www.dacoromanica.ro

- 118 nu poate fi push pe base sigure pane nu se va deslega chestia nationala astfel, ca fiecare nationalitate sa-'si vada asigurata existenta
nationals, bunastarea, desvoltarea si egala indreptatire mi-am propus

din capul locului, cu mai multi consoti de prineipii, el cu privire

la inlesnirea deslegarii chestiilor mari de drept public, intru cat ne
va fi numai cu putinta, ne vom retie se scoatem pe plan ca pedeca
chestia nationals, in decursul acestei diete. in privinta aceasta, un
condeputat al nostru a qi declarat intr'o edinta, ca deputatii roman
an intentiunea aceasta, dat fiind, ca afla linitire cu privire la chestia
nationalk ee e de deslegat in euvintele cuprinse in prima adresa, ca
chestia va fi resolvatd, conform firincifiiului drefiteitil fi al frafieteilii.

i tot atunci a fost declarat din partea noastra, ca cu toate

acestea tinem strict la propunerea noastra facuta in dieta dela 1861.

Tocmai de aceea m'am fost decis, ca in privinta aceasta se nu fac
motiune la adresa aflatoare sub discutie. Dar' fiind-ca chestia a fost
totui swag' pe tapet, imi iau voe a deelara, ca motiunea &ma din
partea condeputatului nostru Stratimirovici o partinese in principiu,

i in forma espusa de condeputatul meu Emanuil Gozsdu Inca o

primesc, si o propun spre primire.
Onorata cash! Tocmai acela e raid aid, ea sunt doua notiuni
nationale: cea genetics ci cea politics. i tocmai pentru-ca in adresa
nu se spune apriat, ea din aceste doua care e inteleasa, se nasc nedumeriri la nationalitatile nemaghiare. Cer ertare onorata cask ca
imi iau voe a aminti, dar' cu plink sinceritate, ca nationalitatile nemaghiare in special de aceea se ferese de aceasta espresiune, pentru-ca

se ctie, ea intr'o vreme, inainte de 1848, domnea speranta, ca nationalitatile nemaghiare din Ceara vor fi maghiarisate. i in privinta
aceasta, cum ne spune istoria, s'au facut dispositiuni, s'au facut chiar
qi din partea autoritatilor publice toate incerearile. i tocmai pentru-ca
s'a intamplat aceasta, nationalitatile nemaghiare sa tem qi acuma, ea
lucrul se va intampla i in viitor, cu toate ea eu aunt de convingerea,

ca dupa ce s'a vazut, ca aceasta e cu desavargire imposibil, nu va

mai incerca nici un bun cetacean al patriei se o puna in esecutare.
Dar' tocmai pentru aceasta a-i dori, ca pentru evitarea ori-carei dubiositati, motiunea se fie primita aqa cum a formulat-o dl deputat
Gozsdu.

Siiimi dee voe onorata cask ca se mai raspund la unele observari

ale condeputatului Stefanidesz. Nu vreau sail urmez pe terenul
acelui seracacios parlamentarism, pe care el '1-a desvoltat. Dar' imi

www.dacoromanica.ro

- 119 iau voe a-'i observa, ea dach el afirmA, ca aici sunt astfel de deputati,
cari se imbulzesc de conducAtori ai anumitelor nationaliaiti
(N'a spus-o f Ba a spus-o!) thud condeputat de nationalitate Barba
'i-a spus-o, di sunt aici de aceia, cari se imbulzese ... Lucrul are
douh ascutisuri, si unul de bunit seams it va lovi pe el, care asemenea afirma, cii represinta aici o nationalitate. Dacti se pate spune
despre un deputat, care represinta drepturile natiunei sale proprii pe

basa adevilrului etern ci a egalei indreptktiri astfel si ma cum cere

opiniunea publicA a nationalitatii proprii, data, zic, si despre acesta se
poate zice ca se imbulzeste, atunci cu atilt mai vtirtos se poate spune
aceasta despre aceia, care deneagh nationalitatii proprii toate drepturile.

Ear' ce se atinge de acea anumita casa cu etagiu, despre care am

auzit povestindu-se. obsery numai, eh nu esista in patria aceasta un
singur cetacean, care ar voi se demoleze unul saa altul din etagele
casei acesteia, fie el de on -ce nationalitate. Dar' aunt intr'adevAr
de aceia, cari ctiind ca casa formeazit avere comuna pretind, ca ea
se fie inregistrath pe numele tuturor fratilor, si se nu fie scrish numai
pe numele nnuia, ci pe numele tuturor."

Ia acum cuvantul deputatul roman

Alexandra Alocsonyi si rosteste urmatoarea vorbire: Re-

serviindu-'mi dreptul sa vorbesc romitnecte, in limba mea maternA,

folosese de ast'adatii limba maghiara, numai din motive de oportunitate

(Intreruperi: In intelesul legii!), pentru a declara pe scurt, ca partinesc motiunea condeputatului Stratimirovici, respective Gozsdu.
Onorata casa! Am auzit multe lueruri, cari nu se tin strict de
obiect. Domnul Stefanidesz, intre altii, a pus discutia pe astfel de
teren. pe care ma opreste demnitatea ca sa-'l urmez (Ilaritate), de
aceea voiu vorbi strict la obiect.
Onorata sass! Precum stim, in tiiri constitucionale, in cari
esistA, numai o natiune, numirea genetics a acestei natiuni, sau a
poporului constitutional, e nu numai superflu6. ci ci neobicinuita. In
Ungaria, unde traesc mai multe natiuni laolaltg, in de incoreet,
dupe modesta mea parere, ca complexul acestor natiuni se poarte
numele genetic al unei natiuni aflatoare in minoritate. (Ilaritate.)
Pentru-cit intr'adevar, espresiunea natiunei maghiare ",
sau insemfolosit.4 in acest paragraf al proieetului de adresA,
neaza, a numai naciunea maghiara se adreseaza monarchului, sau
cii intreaga poporatiune a Ungariei, insA aceasta e intreaga maghiarii.

Eu rip cred, ca si una $i alta dintre intelesurile acestea se lovecte

www.dacoromanica.ro

- 120 de realitatea faptelor, $i chiar si numai pentru aceasta n'ar avea lot
in adresa. Dar' care e consecenta aeestui lucru? Daca primul inteles
e datator de directiva, celelalte natiuni, afara de cea maghiara, fiind
eschise, deli bra drept, nu pot se primeasca adresa de a lor, tocmai
din acest motiv. Daca luam, din contra, casul al doilea, dat fiind
ca in aceasta se cuprinde o oare-care maghiarisare, deli numai nominaret, si astfel se cuprinde in ea un atac la sentimentele for nationale,
natiunile nu pot Wit sanctioneze ins* acest atac, prin
acceptarea adresei.
Onorata casa ! Eu apt cred, ca nu poate fi numita dorinta
nemodesta cererea unei natiuni, ca se fie numita pe numele ei;
dar' en atat mai putin poate fi numita nemodesta natiunea, care

nu cere asta, ci cere numai se nu fie numita pe nume strain.

(Zgomot. Intreruperi: Maghiarul e strain?)
Observarea domnului deputat Makay, el el vede cum not

prin aceasta ne indreptam armele spre interior, inteadevar nu o

inteleg. S'a atins si chestia, ca oare aunt inteadevar, sau nu aunt
mai multe naliuni? Asa cred, ea e pacat s vorbim la tema aceasta,
pentru-ca ehestia e de mult resolvata, ear' pentru tine nu e inert
resolvata, acela cred ca nici astazi nu se va convinge despre ea.
Stimatul condeputat Szentkirdlyi MO (Ilaritate. Sit auzim.)
zicea, ea el s'ar mulca'mi cu propunerea lui Gozsdu, data ramanea
nemotivata. (Intreruperi: Daca nu se motiva astfel!) Da, data nu
se motiva astfel. Eu tocmai parerea asta nu o impartasesc ; pentru-ca
doara fiecare chestie trebue se fie motivata, si nu are nici o influents
faptul, ea unul educe nn motiv, altul altul; &tea '1 gasese de bun
ci la stop dueator it primesc, chiar ci din motive cu totul diferite,
separandu-ma si de intreaga cash. (Zgomot.) Acestea 'mi -am tinut
de datorinta sa be spun pe scurt.

Mai vorbeste
la object deputatul roman
',
Sigismund Papp: Onorata casa 1 De cate-ori s'a pus in
discutie chestia nationala, totdeauna a provocat amaraciune. Aceasta
'mi atinge dureros sufletul. Marturisese, e drept si adeviirat, ea acuma
n'ar fi timpul sa desvoltam chestia aceasta. Dar' dupa ce s'au facut

diferite propuneri, in special la propunerea facnta din partea condeputatului Gozsdu, care cere ca in adresii espresiunea vnaliunei
maghiarea se fie inlocuita en cuvintele *patriei maghiare.x, vreau
se rostesc $i en cateva euvinte. Nainte insa de a-'mi continua vorbirea,

cum zicea condeputatul Szentkirdlyi, data ar fi trecut cuvantul in

www.dacoromanica.ro

- 121 textul original, n'ar zice niei un euvant, zic

si eu, ca, deoare-ce

condeputatul men Gazsdu a fost membru at comisiunei de 15, care
a compus adresa aflatoare in discutie, intreb : de ce n'a &cut acolo

observatie? De ce n'a trecut atunci in text propunerea sa ? Asa

cred, ea atunci, membrii comisiunei primeau cu placere aceasta modificare, care n'ar veni push mum in diseatie intr'o coloare atat de
neplacuta, n'ar provoca simburele ciocnirilor de o gravitate nemasurata.

Dar' toate acestea fie zise intro parenteze.

Ce se atinge de chestia nationalit, sh-'mi fie permis si mie sa-'mi
desvolt vederile, nu inteatata cu foe, cat mai mult ca esite din natura

lucrului, ca in esenta ce e aeeea ce avem toti obiceiul, ci cu un

chestie nationals? Romanii vechi nuoare-care pathos, a numi
meau *patria ceea-ee numim noi vhaza. Cuvantul acesta a avut
la Romani intelesul, ca patria aeeea, sau teritorul acela, pe care
locueste cineva, ii este lui mama, datoare sa se ingrijasea de toti fiii
ei, sa le dee edueatie, sa-'i ocroteasea ci sa-'i ferieeasca. Avea intelesul, ca patria, ca mama adevarata, nu putea ci nu poate fi fats
de nici unul dintre fiii ei mama mactera. Espresiunea aceasta Nemtii
au luat-o dela Romani, ci cuvantul * Vaterlandx corespunde patriei
romane.
i noi cum numim (ungureste) teritorul pe care locuim?
2.Haza dela cuvantul *hdza., ca si cum asta ar fi voit se spuna std.mosii nostri, adech strAmosii maghiari veniti aici,
eats, am alchtuit
o cash comuna, ci ea e proprietatea comuna a noastrA, a tuturora,
in care putem se locuim toti, putem sh ne fericim toti, putem se
trAim toti impreunh, multamiti, ajutorandu-ne reciproc. Dar' in aceasta

cash, sau patrie comuna, totusi cum s'au desvoltat diferitele nationalitati? 0 spun foarte pe scurt. intaiu de toate, eu, sau on -care
altul dintre noi, afiator aici in cad, sau on unde in patria aceasta,
nu s'a nfiscut se fie alta decat om ; asta e prima fasa a esistentei
omenesti. (Ilaritate.)
i eu m'am nascut om prin urmare. N'am
fost la nactere niei Roman, nici Maghiar, cum n'a fost nimeni din
casa si din patria aceasta. Acesta e primul stadiu. Al doilea stadiu
e, ca intr'un eerd mai restrans familiar am invatat o limbo, eu romaneste, sotul men ungureste, al treilea nemteste, etc. Asa s'a nascut
na /ionalitatea.

Gaud am atins apoi majoratul, am devenit membrii unui stat,

c1 statul e aceea ce numim alteum patrie. intreb arum onorata
cask e permis unui stat se denege cuiva aceasta prima cualificatie,
sau drepturile omenesti ? Intreb, tine e cel-ce vrea se le denege?

www.dacoromanica.ro

- 122 Aga cred, ca in casa aceasta nu e nimeni. (Voci : Nimeni!) San e

permis a denega stadiul al doilea, limba pe care am iniratat-o, care
nu poate fi starpita din gura noastra, adeca nationalitatea? Ala
cred, ca nici aceasta nu vrea se o traga nimeni la indoealh. Cine
se o traga la Indoeala? (Voci: Nimeni!)
De aici urmeazh, ca traim in ratacire, fii din aceasta ratacire
se nase frecarile cari uor pot fi aplanate, prin negatiune insa la
nici un cas. Statul are trebuinta de ceva, ca sh se sustina; pentru-ca
atunci child s'au format statele, e evident ca altcum nu s'au format
decat aa, ea oamenii au abzis de unele drepturi naturale, cedandu-le
statului. Dar' statul insui, pentru-ca se poata sta constant i se
poata face fate tuturor eventualitatilor, e necesitat se aiba in vedere
toti factorii sei. Nationalitatea maghiara nu e singurul factor, pentru-ca
ea toemai atittea drepturi are ca i celelalte nationalitati, ci impreuna
en celelalte nacionalitati formeazh statul; sau, se cere complexul
tuturor factorilor, ca se ajungem la no%iunea upui stat compact. Eu

voiam sit evit discutia in casa aceasta, dar' puss data pe tapet"...
(Zgomot.)

Presidentul: Scusati. Departe se fie de mine cugetul de a

voi se restrang fie cat de putin esprimarea parerii libere. Dar' a-i
ruga foarte mult pe domnii deputati, se binevoiasca a vorbi numai
la obiectul aflhtor in discutie, anume la chestia : primesc sau nu,
modificarea propush ?" (AprobAri.)

Sigismund Papp: Ea tocmai despre motiune voeam se

vorbesc. Observarea onoratului domn president a venit foarte tarziu.
Trebuea sa o fach mai nainte i atunci se impedeca discutia neplacuta.
Eu, cum am spus, nu reeunosc in patria aceasta numai una, ci mai
multe nationalitati. Mi-am desvoltat vederile cu alth ocasiune, tend
ziceam, ca esista deosebire intro nationalitate ci natiune politica. Dar'

neg, al na /iunea maghiard ar fi na/iunea fioliticii (Zgomot)

afirm, aceea ce toti trebue A recunoasca, ca precum nationalitatea

maghiara, aa 1 celelalte nationalitati, numai toate impreuna formeazh

patria. statul, a carei intreaga poporatiune, fare deosebire de limba

1 de lege, formeazh' natiunea politics, prin urmare, nu in mod escep-

tional nationalitatea maghiara, care face numai o parte din stat, ci

toate impreuna, cari locuesc in patria aceasta, in statul acesta. Mai
multe drepturi nu are una deck alta in patria aceasta. Nu se poate
da preferinta Maghiarului pentru-ca el e nascut Maghiar, fats de
Roman, pentru-ca acesta nu e nascut Maghiar. Aa zit fratii maghiari,

www.dacoromanica.ro

- 123 ca ei impart eu celelalte nationalitAti drepturile lor, fiind-ca vrean

se ne fie frati buni. Domnilor! Mie nu-'mi trebue ofertul lor, pentru-ca

in legile din 1848 'Ad decretat principiul egalitatii de drept, prin

urmare ma in tot atat de indreptatit, ca on -care alt cetacean
maghiar.
Acestea am aflat de lipsA a le espune pe scurt pentru limpezirea

ideilor, si acum zie asa,. se fim multamiti eu ce se zice in adresa,

pentru-ca acolo e aecentuata satisfacerea juste, echitabila ci linistitoare
a cetatenilor de toate nationalitatile gi confesiunile. Dar' pe langa

declaratia solemna ma declar multamit numai cu atata, di en aca

inteleg, ea adresa intelege sub maghiar , nu nationalitatea maghiara, ci Ungaria insasi, compusii din toate nationalitatile. a (SA votaml)

In chestie personals vorbete deputatul roman

Emanuil Gozsdu : Fiind-ca domnul deputat Sigismund Papp
a atacat persoana mea, (Zgomot, la online 1) ma voiu justifies foarte
pe seurt. Domnul deputat Sigismund Papp mi-a flout in deosebi imputarea, cum de paps acum cu propunere de modificare, tend eu cram
membru al comisiunei de 15 si trebuia saimi fac acolo observArile?

Asta, aca se vede, ma apasii pe mine. Revoc In memoria onoratei

case cuvintele mele rostite tocmai in cedinta de astazi. Eu am primit
adresa, si in comisiunea de 15, ci aici, astazi, prin aceea, ea n'am
vorbit in contra ei, aca cum e. Mie nu-'mi face ingrijire fraza:
reds, Maiestate, inainte de toate libertatea constitutionals natiunei
maghiareu,
pentru-ch eu 'mi-am esplicat notiunea, in privinca
asupra acestui euvant, aici in case. (Aprobari.) Pe mine

deci lucrul nu ma ingrijeste. Dupii-ce am vazut ins., ca cunt

si de cei ingrijorati, ba am vazut ca espresiunea aceasta a dat ansa
la discutii lungi, la estravagente: am propus ca miflocitor espresiunea
care nu stria intregului gi dupe convingerea mea nu slAbeste nici
adresa. Asadar numai ca mijlocitor am flout propunerea, si de aceea
reprobarea o resping asupra deputatului Sigismund Pappa.

Urmeaza deputatul roman

Sigismund
Onorata easa 1 Cu parere de ran am
esperiat, ca totdeauna tend un deputat roman sau sarb igi espune

in casa aeeasta dorintele nationalitatii sale astfel, el parerea sa nu

consuna cu pArerea majoritatii onoratei case, inch tot se mai afla
singuratici, cari in loo de contraargumente incira la imputAri gi
suspicionari. (Contraziceri.)

www.dacoromanica.ro

- 124 Sunt convins, ca data nu se faceau imputArile de mai adineoarA, discutia aceasta, nu prea plAcutA, nu s'ar fi deslantuit. (intreruperi: Cine a inceput-o ?) Nu vreau se mAresc amAraciunea pe
care o produc aceste suspicionAri, aiei in cask si afara din casa,

ci ma restrang numai la deelararea, ca eu,

si

aka cred ca si

ceialalti condeputati ai mei, nu ne vom tan se fim impedecati prin

astfel de suspicionari $i imputari in espunerea parerilor noastre,
totdeauna and aceasta ne servecte noun si alegAtorilor nostri spre
linistire. Dupil aceasta scurta espunere, declar in urmA, cn i eu
partinesc propunerea dlui deputat Stratimirovici, respective Gozsdu".
(SA votam!)

isi spune parerea in chestie deputatul ungur

Alarlos Istvaii: Nu vAd necesitatea motiunei, intaiu, pentru
cn proiectul acesta de adresa corespunde pretensiunilor nationalitatilor, zictindu-se in punetul 13 eh: ,se faca Cara earAs tare prin satisfacerea juste, echitabila i linictitoare a cetAtenilor patriei noastre
de toate nationalitatile si confesiunile". Aici dieta a declarat deci,
cA ar vol ci ar dori redobitndirea constitutiei, pentru-ca natiunea
repusa fiind in constitutia legala, se satisfacA nationalitAtile; i eu
aid vAd forta principals a satisfacerei nationalitatilor, nu in motiunea
presentata, care, cum se vede, ar vrea se esopereze, ca poporul
maghiar se fie considerat inteadevar de strain, aici masa. (Aprobari.
Zgomot.) Eu, care asemenea doresc, ca chestia nationals el fie cat
de curtmd resolvata, marturisese, ca as fi dorit, ca propunerea se
nu vine in discutie, pentru-el astfel de lueruri aprind totdeauna
sentimentele, si esperienta aceasta nu a facut-o casa numai odata;
ear' prin aceasta se clatinA numai inerederea, {Ira de care incredere
comuna si reciprocA nu putem spera deslegarea chestiei nationale".
(Aprobari).

Mai vorbeite deputatul roman

Aloizia Vlad: Sub decursul discutiei de astazi mi-a picat

aminte un episod din istoria universals, care, -- si licet parva cornparare magnis,
e acela, ca pe vremea sand Turcii asedieau Bisantul,
G-reeii, asediatii, discutau asupra temei, care coloare se fie domnitoare,

albastru sau rocu? Resultatul discutiei a fost, ca pe cand G-recii nu

se puteau uni in vederi, Turcii an ocupat Bisantul. Astazi toemai
aca stn treaba. Pe dad causa patriei, ci special a constitutiei, nu eta
en nimica mai bine, ci cu greu poate fi privita cu oehi mai favorabili decum era pe atunci starea Bisantului, not discutam, en oare

www.dacoromanica.ro

,-, 125 numai o singurA natiune eau mai multe sunt in lard? Si o facem
aceasta atunci, cind inimicii nostri folosesc toate, ea se impedece o
aplanare echitabilh. (Aprobari.)
Ni-s'a fAcut imputarea, ca noi nu intelegem notiunea patriei,
ca noi nu stim sA ne jertfim pentru patrie, si ca oratorii nationalithtilor se imbulzesc de conducatori ai nationaliatilor respective.
Dar' ma rog, eel -ce acush, ca nu intelegem notiunea patriei, n'a
inteles-o nici el serios. Trecutul istoric al fiechrei nationalitati din
patria aceasta a dovedit in mod splendid, eh stramosii nostri, in
decurs de 800 de ani impreuna an aparat patria, impreunA au ingrhsat-o cu oasele for ci au adapat-o cu singele lor. Ear' in viitor,
sigur acelaci lucru it vom face ci noi. (Aprobari.) Dar' pentru-ca
sa-1 putem face, in tot casul avem trebuinth de sprijinul celor de
alta nationalitate si de unire frateasca. Asa cred, eh precum noi,
aca si nationalitatea maghiarh are trebuintii de ajutorul nostru reciproc.

SA nu ne arunchm unul altuia in fath astfel de lucruri, pe cari nici

eel -ce le arunch nu le is prea serios.
Daca vrem sh mintuim constitutia, se purcedem mai cu crutare
si mai cu concilianth unul fall de altul. Discutia de astral Iasi n'a
dat probe de crutare si de, prevenire. Eu 'din partea mea n'a -ci fi
fost pentru inciraroa luerurilor cari, per incidentem, au fost incirate;
dar' duph-ce au fost espuse, nu pot se fac alta, deck se votez propunerea lui Gozsduc. (Se vothm.)

Urmeaza deputatul roman

losif Hodofiu : OnoratA cash! Nu am decal o observare.
Fiind-ch dl eondeputat Markos ne-a adresat o intrebare, vreau se
raspund pe scurt in intrebare. Zicea, ca data cei 80 de mfi de
Maghiari, loeuitori in Sara romfineascA, ar pasi cu aceleaci pretensiuni
in parlamentul din Bucurecti, cu cari pacim noi aicea, oare ce ar
zice Rominii?
Omnis similitudo claudicat. Si aici e chiar intocmai. Pentru

ca, ma rog, Rominii aunt locuitori baftinafi in Ardeal si Ungaria,

si ca atari dexteram dederunt cut Maghiarii de aici. Va se zich, an
intim mina ca nafiune unei natiuni, ear' numarul for trece in
milioane. Maghiarii din Moldova ci Valahia aunt inert numai imigra/i.
i en toate ca noi avem aici drepturi avitice, drepturi politice,
ceea-ce Maghiarii de dincolo nu au, totusi, dach ei ar phsi
cu astfel de pretensiuni, eu le-asi phrtini si acolo. PArtinesc
motiuneau.

www.dacoromanica.ro

126

Se primete textul original. Se voteaza Intreaga adresa. *)

in ,cedinta din 18 Decem vtie 1866 se pune la ordinea zilei
verificarea deputatului Hrabovszky. Sigismund Papp cere sit se ceteasca
sententa tablei regesti, mentionath in raport. Se face. Ia apoi euvantal :

Sigismund Papp: nOnorath. cash! Asa ered, eh sententa de

acbitare a tablei trebue inteleash, nu asa, ch precum Csernak, asa
si inculpatul Hrabovszky, ar fi achitati. Din contra. Tribunalul comitatens, sau orhsenese, a adus -asa sententa, eh Cserndk, ca resvrAtitor,
ca agitator in contra autoritatilor, sh condamna. Cu privire la
Hrabovszky insh zice, eh actele se fie transpuse tribunalului din Buda,
fiind acesta competent in caush. Tab la regeasett a purees foarte corect

cand a zis ca si Hrabovszky e complice, dar' se nu aduch alt tribunal sententa asupra-'i decat primul. A decretat tabla regeasch, eh
Hrabovszky trebue infiitisat, si asupra lui inch trebue eh se aduch
sententa, prin urmare, e implicat in proses. Onorath cash. ! Asa ered,
eh atunei ettnd e vorba, ca cineva se fie eondamnat, ear' noi it yerifichm inaintej provoehm anomalia, ca la timpul seu sh se recurgh
la noi, data se concede ca respectivul se fie interogat? Daca se
concede ca se fie condamnat? Asa cred, eh sententa tablei regesti
e destul de @ark si pe basa ei Hrabovszky nu poate fi verificat.
(Aprobari.) Ea eel putin asa cred, ch eel -ce e implicat in proses nu
poate fi verificat, si aceasta o spune si legea, ramurit. Adevarat, eh
acest art. de lege preciseazh easurile in sari eel implicat in proses
nu poate fi, nici aleghtor, nici ales. Dar' dach esaminam bine articolul

acesta de lege, gasim in el si casul de fuck pentru-ch agitatia si

rapirea averei strAine nu e decat furt. Pentru-ca a luat dela cineva
11.000 jughare de phmant, nu e numai agitatie, ci din cirul crimelor
cuprinde in sine ci stoarcerea, defavorisarea, pentru-ch prin acest fap
vine altul scurtat $i vAthmat. De aceea cred, ca cat dureaza procesul
nu poate fi verificat." (AprobAri.)
*) In adresa aceasta, a treia In sesiunea dietalL deschis5, In 14 Decemvrie
se sustinea punctul de vedere al Maghiarilor, precisat in prima adresg,
ear' cu privire la nationaliati iii spuneau urmatoarele: Datine Maiestate ocasiune
1865,
iii

posibilitate de a efectul aplanarea multamitoare cii de a regula raporturile

noastre interne astfel, ca bunistarea i fortele materiale ale Intregului, cum iii
ale singuraticilor, deja isvorite, se fie ferite de totala nimicire, ba dupi putinta
se fie Intgrite tii desvoltate, ear' prin satisfaeerea dreafitd, echitabild fi mulfdmitoare
a cetdfenilor de toate nalionalitcylle fi confesiunile din 'atria noastrd, faro se devind
eard,ri tare, ea ,s25rijin nectii tit se fie tronului fi statuluic.

www.dacoromanica.ro

127

Memorandul Romani lor din Ardeal.

Vedeau gi Intelegeau Romanii ardeleni, ca desvoltarea

lucrurilor In politica interna nu se face in favorul lor, ci

spre paguba lor. S'a scos deci pe plan ideia, ca Romanii
din Ardeal se mearga ear4i cu memorand la monarchul,
roage se iee sub scutul seu autonomia Ardealului,
i
ca se nu cada prada lacomiei dietei ungureti. Ideia a fost
mult desbatuta, mai ales cu ocasiunea tinerii adunkrii generale a Asocitztiunii , Irk Alba-Iulia, la finea lunei lui
August 1866, and se intrunise la un loc, In acest orael,
tot ce aveau Romanii din Ardeal mai bun i mai de frunte
In zilele acelea, probabil manati toti de dorul de a cade
de acord asupra celor-ce trebuiau s se faca In interesul
poporului roman din Ardeal.
Venise la adunare metropolitul 5Saguna, presidentul
Asocialiunii , si venise ca oaspe r i metropolitul 5S-ututiu,
i dela ei ateptau Romanii Intruniti in Alba-Iulia cuvantul
de mangaere 5i cuvantul de ordine, ca ce e sa se faca ?
Metropolitii Insa erau de parerea, ca Intre Imprejurarile
date nu sel poate face nimica. Metropolitul Su/uliu spunea,
c nu crede ca monarchul va mai priml vre-o delegatiune
a Romanilor, care ar solicita audienta in scopul inaintArii
unui memorand politic, ear' metropolitul .2zguna Inca spunea,

ca dela mergerea la Viena nu mai ateapta nici un succes

multamitor, pentru-ca 3itie dela inscifi Maiestatea Sa, cit
dacd Ungurii fac concesiuni, le face i Coroana concesiuni,
ear' nationalitatile vor fi sacrificate _lard mild.

Dupa-ce deci archiereii n'au voit sa se mai Puna In

fruntea micarii nationale romane din Ardeal, au luat asupra
lor sarcina de conducatori popularii Romani George Barztiu
c4i Dr. loan Raliu, i adunand plenipotente dela Romanii de

prin diferitele parti ale Ardealului, au compus un memorand, cu care au niers la Viena, spre a-'l preda domnitoriului.
Plenipotentele erau subscrise de 1493 Romani ardeleni,

astfel In numele acestora a fost lnaintat coroanei memorandul, nu In numele celor doi Romani de inima, cari
'I-au predat monarchului. Predarea s'a facut In ultima zi a
Ri

www.dacoromanica.ro

- 128 anului 1866, In 31 Decemvrie, F,d anume, numai prin Dr.

loan Ratiu, care singur a fost primit In audienn, dupe, -ce
G. Barqiu din causa de morb a fost impedecat sa mearga
la Viena.
PetiOunea, care a fost publican, s,1 comentata favorabil

In multe ziare de frunte germane din Viena, era de cuprinsul urmator :

Maiestate ces. regeascrt! Preagratioase impArate 9i doamne!
De sand Maiestatea VoastrA ces. reg. apostolicA a-ti binevoit a emite
preainalta patents din 20 Septemvrie 1865, s'au petreeut evenimente
foarte importante, incatva toi fatale. Prin acelea9i locuitorii marelui
principat al Transilvaniei Inca au fost atinci in mare grad, respective
77

au avut 9i ei a suferi impreuna.

Intr'aceea trebile acestei fari au suferit o prof acere atilt de
esentialA, incat partea cea mai mare a locuitorilor Transilvaniei simte
in sine un impuls de a-'ci aduce umilitele sale dorinte 9i rugAminti

de nou la picioarele tronului M. Voastre li a cere totodata preaInaltul ajutor.

Dupa-ce instt diets, transilvana in vigoarea preainaltului rescript

al M. Voastre din 1 Septb. 1865 lit desfacuta; dupa-ce representantele comitatelor, districtelor, cum 9i ale scaunelor secue9ti nu sa
aduna nici dupit usul observat la anul 1848, nici in consunet cu prea-

inalt inouviimata constitutiune municipals macar Intru intelesul instructiunii din anul 1865 ; dupii-ce in fine nici de altmintrelea nu
este ertat de a se aduna vre-o alts representanta ce ar fi autorisata
a sub9terne rugAminti 9i greuminte comune : ala a mai ramas Inca
numai mijlocul de a cuteza ss ne apropiem de tronul M. Voastre
cu rugAmintile noastre privitoare la binele thrii, pe cale privata.
Spre acest soup preaumilit subscri9ii au fost cercati ci provocati
de cAtrA 1493 locuitori din Transilvania, toti cunoscatori de carte,
subscri9i in 37 plenipotente, ca se sub9ternem M. Voastre in numele
acelora 9i cu supunere omagialA aceastA preaumilith rugaminte:

1. Maiestatea Voastrtt sa vs indurati preagratios a eonserva

referintele de drept public ale marelui principat al Transilvaniei
cAtra coroana ungureasch a M. Voastre in consunet cu diploma
leopoldinii, en sanctiunea pragmaticA 9i en al VI art de lege din
anul 1791, ear' la art. I de lege din anul 1848, despre uniunea,
sau mai bine, totala fusiune a Transilvaniei cu Ungaria, a denega
preainalta sanctiune.

www.dacoromanica.ro

129

Maiestatea Voastra I

Credincio9ii subscri9i, cum 9i comitentii

lor, cred eh nu gre9ese dach cuteazh a sustine, a convictiunea cea

mai intins latith, cea mai mature qi mai afund inrAdacinath, la
majoritatea cea mai precumpanitoare a locuitorilor Transilvaniei este,
th contopirea aeestui mare principat en regatul Ungariei ar fi tocmai

pe atata de &Wit pentru monarchie, pe cat ar fi ea de ruinAtoare

pentru pururea credincioasa natiune minima. in curs de optsprezece
ani intregi, atat natiunea romaneasch, cat 9i cea saseasca iqi respicarh
aceasta convietiune foarte des 9i In modal eel mai vederat.
Maiestatea Voastra! Romanii Transilvaniei stint o natiune otelith

in curs de mai multe veacuri prin suferintele cele mai aspre, ei 19i
pastreazi Cu credinth suvenirile 9i convictiunile politice, ineat tocmai

9i pe undo li-se precurma firul istoriei, 1111. instinct politic Beni-dos

tot. nu-'i parhse9te.

Natiunea romaneasch nici acuma nu se increde in opiniunile

politico 9i nationale, predomnitoare in Ungaria. Romanii voesc a
rAmane pentru toate timpurile in Transilvania ci in monarehia

dar' Unguri la niei un cas nu voesc a sh face.

Spiritul gi caprinsul articolilor de lege, decretati la 1848 in
Ungaria, inch este de o nature, pentru-ca din pas in pas se produce,
sau desaprobare categorica, sau cea mai mare neincredere, urh, perseentiune 9i ruins. Locul de frunte II ocuph in aceasta privinth art.
austriaca,

III, V, VI, VII, XVI li XVIII.

Demersul de toate zilele al lucrurilor a trebuit din nefericire
se intareasch, 9i a ci intArit pe natiunea romaneasch in mai sus
aieptata ei aversiune. Pe langh afaceri generale mai stint In
on -care stet 9i tall inch 9i altele speciale, precum: cetlitene9ti, nationale, confesionale, chiar 9i locale, cari aunt indreptatite a-9i aye
in dieth pe representantii for de specialitate 9i profesiune. In Ungaria
hash, din on -care chestiune publics se face cate o chestiune straps
nationalh.

in toate cercurile electorale, in cari Romanii intre alte impre-

jurari, pe lane. un decurs *hilt al actului de alegere, ar fi fost

siguri de majoritate absolute, ei au intalnit resistenta cea mai
cerbicoash,

Intru atata, incat ori-unde candidatii de nationalitate

romanh nu au putut fi respinqi cu mijloacele usitate, s'au indephrtat

prin aplicarea fortei brutale. Numhroasele esemple eke se reduc la
asemenea casuri in can se aplich puterea crude in actul electoral, sh
afla pastrate, atat in actele de cercetare, cat 9i in prutocoalele dietei
9

www.dacoromanica.ro

- 130 ungurene. In anul 1861 s'au omorit in modul acesta in alegerile din
Lipova, Mez6kOvesd, BO'zing, unsprezece Romani, ear' alti 23
Romani au fost gran rriniti, i mai multi altii batuti infricopt. Pe
timpul actelor electoral din toamna anului 1865, in cercurile
fuser/ tocati pe moarte
Orczidorf, Szilagy-Cseh, Beregy, Sasca,

sau impupati nourt Romani, intre cari qi un preot, ear' altii peste
150 au fost raniti gray prin purlituri, sau in alt mod schillviti. Aici
este prea de insemnat imprejurarea, ca atat functionarii comitatelor,
cat i comitetele electorale, ingrijese regulat, pentru-ca mai 'nainte
de actul alegerii srt se iee dela Romani inert gi betele pe cari ei dupii
vechia lor datinA le poartA la drum, dupl-ce apoi partida contrarA
se repezete asupra lor, mai cu seam/ din cate un dos, sau din cate
o carte ascunsA. Din acestea se poate espliea uor, el intre 377

membri ai casei deputatilor din Ungaria pentru mai mult de

1,800.000 suflete de nationalitate romans, locuitoare in Banat ci in
cateva comitate ale Ungariei proprie, numai vre-o 19 deputati s'au
putut alege. Eat/ ins /, ca asemenea acte de alegere igi aflarl ei in
anul mantuirii 1866 apleittori, inea ci in dicta din Pesta!
Deci pe cand partida unionists, sau mai bine fusionistl, luera
din resputeri pentru formala turnare a marelui prineipat Transilvania,

sau vorbind mai drept, pentru cucerirea aceluia prin Ungaria,

aceeaci partida este totodata preadeterminatl a pregAti cu toate
putincioasele mijloace totala disolutiune sau desfiintare a natiunii
romaneti.

0 partidA oare-care sustine, ea dad. s'ar concede nimieirea

autonomiei Transilvaniei, atunci cerbicoasa repugnantl a partidei
dualistice, in contra necesitatii absolute de a se consolida monarchia,
ar mai rellsa. Preacredincioii subscrii, cum i comitentii lor, indrAsnese a fl in aceasta privintA de o parere cu totul opusA. Istoria
calor o sutii optzeci ani din firma, ear' mai vartos cea din anal 1848/9

iau mai intArit in aeeasta opinie a lor. Deci in be de a sustin6 cu

o singurrt espresiune nimicirea autonomiei Transilvaniei, care in eel
mai bun cas nu ar aye nici un stop, subsemnatii preaplecati si comitentii lor indrasnese mai vartos a se ruga en profundA umilinta, ca:
2. intru intelesul preainaltei diplome din 20 Octomvrie 1860

ci in consunet cu augustul cuvant de tron al M. Voastre sa vl indurati a sanctiona legea electoral/ votatrt de cAtrl, dieta transilvanA
in Mull 1864, Eli apoi a demanda alegerile pentru o non/ diets a
Transilvaniei.

www.dacoromanica.ro

1St

Partida fusionistk produsese oaresi-cari temeiuri pkrute in contra

justiViei 1i echitavii nouei legi eleetorale transilvane, anume cu privire

la censul de 8 fl. v. a. impreunk en taxa capului. Ace le* insa au

fost infrinte la diferite ocasiuni pe deplin ci cu o logics neinvinsa.
Ounoseut este, ca in alte Van, mult mai bogate deck e Transilvania,
censul electoral este numai 5 fl. DacA ar ave a remonstra vre-o
natiune sau class de popor ceva in contra legii eleetorale transilvane,

votatii in anul 1864, apoi aceea ar pute fi dupa dreptate numai

natiunea Tomilneasca. Toate celelalte natiuni

gi

confesiuni sunt prin

acea lege mult mai favorisate deck Romttnii, carora dupa aceeasi
abia li-se vin deputavi mai multi decat naciunii sasesti, statatoare din
180 mii de suflete. Totusi Romanii, liberi de astAdatk de on -ce cuget
reservat egoistic, inspiraci de adevarata iubire de pace $i numai pentru-ca

Vara sa. scape data din aceasta nemiscare, au lasat, spre dauna lor,
din dreptul lor, asteptand dela viitor, ca celelalte naciuni ge recunoasch
aceea ce e drept i echitabil.
Maiestate! Dacil inaintarea i prosperitatea Transilvaniei ar fi

condicionatk inch' si pe viitor dela regularea referintelor de stat ale

Ungariei, atunci ruina totala a acestei tan si de altmintrelea foarte
greu cercate, s'ar pute considera ca sigura. tntru adevar, eh Transilvania

nu mai poate astepta. Aceasta Vara a scApatat atat de rau, incat

nimeni nu se mai poate mira, clack de es. foile publice maghiare strigA

in gura mare, mai ales asupra emigrarii Secuilor de mai multi ani
incoace. Atttta numai, ca acele foi nu voesc a marturisi cea mai deaproape midi a emigrarii, adeca perseculiunile la can sunt ei espusi
pentru asa numita siculica haereditas, prin care mai multe mii de
locuitori an scapatat la saptt de lenm.
Transilvania sufere mai ales pentru cerbicosia unei partide mici,
care inert tot se mai inganfa cu prerogativele sale nacionale. Aceasta
partida imbuibatit de ambiviune falsA a fost in timpul trecut desmerdatA
en totul prin favorisAri nenumArate en cite fusese incAreatk, si a foot

intarita prea peste mama in ratAcita sa parere, ca si cum ea ar fi

unica proptea a tronului si singurit capabila de a guverna. Spre
multamita pentru toate acelea bunAtAii, ea intreVina oposiviunea, nu
atat pentru vre-un principiu, de can an fost totdeuna ci peste tot, ci
mai virtos opositiune sistematicA.
Acea serie foarte importantA de unsprezece proposiciuni regesti,

pe can M. Voastra a -ti binevoit a le anunta prin cuvintul de tron

din 1 Iu lie 1863, apoi atat acelea, eat mai tarziur si alte cateva, a
9*

www.dacoromanica.ro

182

face sa se astearna dietei in proiecte, sunt alese in adevar cu mare

intelepciune si inspirate de adevarata iubire a parintelui patriei. Sunt
temeiuri greu eumpanitoare, din cari se poate incheia, ea nu numai
Romttnii si Sasii, ci si partea cea mai mare a poporului maghiarosecuesc isi asteapta fericirea dela codificarea si punerea in lucrare a
acestor legi. Chiar si repetita participare a Ungurilor si a Secuilor
la -alegerile din anul 1863/4 intareste aceasta afirmare.

intr'aeeea din o mare disgratie toate acestea ad trebuit sa se

intample cu totul altmintrelea. Programa asa numitei particle a baronului Nicolae Vesselenyi, eunoscuta de ani treizeci, suns intre altele

asa: A face regimului, atilt in bine cat si in rau, opositiune sistematica, pentru-ca in dicta transilvaua nici-odata sa nu se poata infiinta

vre-o lege salutara.' Dela anul 1834 acest scop fa gonit in toate
dietele transilvane Cu o constants fare esemplu, si in patria cea mai
mare fa si ajuns. Acea partida voise a constrange prin aceasta pe
regim, ca fusiunea Transilvaniei ea Ungaria sit o conceada, ba tocmai
sa o provoaee el insusi. Ear' neintamplandu-se aceasta, s.tunci s'ar
ajunge de sigur incai celalalt scop, ca ar pute infatisa pe regim ca ostil
asupra arii, ceea-ee in adevar de cateva-ori i-a si succes. In

acest mod Sara in tot deeursul veacului XIX fa retinuta dela ori-ce
progres, ca si un Briareu ferecat in lanturi.
Cu ochi laerimritori se roaga preaumilit subsemnatii si comitentii lor, ca M. Voastra sit' scapati marele principat al Transilvaniei
din totala decadenta. Ca lea dad', liberarea tarii si a celor dela
milioane loeuitori ai sei se poate desehide, dupa preaumilita parere a
subscrisilor, numai prin preainalta sane%ionare a legii eleetorale din

anul 1864 si prin convocarea unei diete none pe temeiul aceleia.

Transilvania nu poate astepta, ea insa nisi nu are trebuinta

de asteptare. Referintele sale eats coroana ungureasca nu mai recer
alts regulare, acelea sunt regulate de mult prin legile fundamentale,
restatorite prin inalta diploma. din 20 Octomvrie 1860. Ear' Tran-

silvania apucase a-'i regula si referintele sale &gra monarchic.

Aceasta Ora a M. VoastrO, cea mai importanta din toate catra rasarit,
aceasta fortareata naturals a imperiului, are trebuinta imperative de
restaurare in launtrul seu, ear' acest scop inalt sa poate ajunge numai
prin redeschiderea activitatii sale in legislatiune, Intro mezuinile propriei sale autonomii statorite prin legile fundamentale.

Activitatea dietei transilvane nu ar fi in stare de a impedeca

intru nimie area invoke libenl', pruvazutil in preainalta patents

www.dacoromanica.ro

- 133 din 20 Septemvrie 1865, eu privire la pertractarea comuna a celor

mai inalte probleme de stat." Ideea fundamentals respicata in. preaInalta diploma din 20 Octomvrie, si care in 20 Septemvrie 1865 fa
proclamata din non s'i en solemnitate de pe augustul tron al M.
Voastre, sub niei o Imprejurare nu poate fi alterata prin o dieta
transilvank. Ear' de cumva in legea despre representatiunea imperiului
s'ar propune vre-o modifieatiune, care s'ar puts ineape cu stabilitatea,
apoi pentru in
unitatea si cu positiunea suverana a imperiului",
cas fericit precum ar fi acesta, M. Voastra a -si binevoit a va reserva,

ca resultatele pertractarilor sa le propuneti representantilor legali

ai celoralalte regate si tari, pentru-ca se primiti si sa apre6iati votul
for tot spa de ponderos." Deci Indata ce supunem, ca marele principat al Transilvaniei nu poate fi sacrificat la acea ninvoiala liberil",
adeca aceasta tara nu poate fi despoiata de autonomia ei, statorita
toemai in urmarea liberelor sale invoeli din anii 1692, 1722 si 1744,
si in preainaltul euvant de tron din 1 Iu lie 1863 confirmata din
apoi suntem in drept a si spera, ca resultatele pertractarilor
nou,
BA vor propune si representantilor acestui mare principat al Transilvaniei, precum s'a int'amplat aceasta en celelalte acte de stat, mai
anume in anii 1744 si 1863.
inteaceea, dupa toate semnele cite sa arata, acea Invoire ferbinte dorita sit va mai amana mult, pentru -ca asa numita chestiune
ungureasca sta.' astazi toemai pe punctul unde statese ea in Aprilie
1861. Deei pane um, alta dieta transilvana ar puts reapuca firul
activitatii legislative tocmai acolo, unde acela i-s'a curmat in 1 Septemvrie 1865, Intr'un mod surprinzator. Din 11 proiecte de lege
dela anul 1863, an mai ramas Inca sapte neterminate, si proieetul
de lege substernut in anul 1864 pentru folosirea eelor trei limbi
ale taIrii in afacerile publiee oficiale", mai asteapta dupa preainalta
efectuire, pe and Intr'aceea limb a romaneasea in restimp de un an
ft4 respinsa mai de tot din afacerile oficiale.
In ce stare ea va fi afland astazi justitia si administratiunea in
marele principat al Transilvaniei, s'ar puts eunoaste din sus Insemnata
activitate a des memoratei opositiuni.
Planul adeca este proiectat de mult, dupa care locuitorii Transilvaniei an di ajunga acolo, incat sa li-se urasel din suflet de propria
justitie si guvernare, iiii sa fie constransi Inca si in modul acesta, ca
sa-si caute selparea for in Ungaria. Nenumarate aunt pedecile, cari sa
aruncii in calea unei justitii repezi ci administratiuni prosperitoare.

www.dacoromanica.ro

- 184 Duph-ce administrarea municipalh sh afil pAnA arum in partea

cea mai mare in manile partidei feudale, asa anume clasa cea mai
numhroash a loeuitorilor este constransh a-'si chuta la adversarii sei
politici realisarea drepturilor sale, pureezAtoare atat din referintele
urbariale desfiintate prin lege, cat si din legile statorite si sanetionate
de M. Voastra cu toata solemnitatea, privitoare la libertatea politica
si nationalh. Apoi este foarte bine cunoscut, ca acea partida nu vrea
a sti nimica de acele legi.
0 parte insemnatoare a greomintelor (nAphstuirilor) results Inca
si din cateva legi, cat defectuoase, cat echivoce, a chror intregire si

interpretare M. Voastra o a-ti dispus in parte tocmai si prin preagratioasa trimitere de propositiuni regesti.
Din acestea si altele asemenea imprejurari sh mai poate esplicit
inch si acel unit fenomen in toata Europa, eh in zilele noastre multe

comune shtesti din comitate sa lipsese de drepturile avute, simplu

numai pe tale administrative, si de acele drepturi ale for regale in
a caror folosinta aeeleasi fuseserA apArate, atat prin guvernul civil
si militar de 12 ani, eat si prin sistema guvernamentala ce a esistat

Oat la anul 1865.

0 alth nedreptate adane simtith eta in aceea, ca comunele satesti
nici pans in ziva de astazi nu-'si luara competentele for din phduri,
competent statorite prin preainalta patenth dim anul 1854, gi eari
an intrat intre obiectele urbariale desphgubite prin stat. Ounoseut
este, eh atat naphstuirile, cari se reduc la acelea competente, cat si
certele din causa ereditatii secuesti si cele escate din rescumpararea
prestatiunilor (robotelor, taxelor) cari sh pot rescumpara, pe la not
sunt infierate cu uraeiosul nume de comunism, ear' aceasta se
face in mania unor legi, cari vorbesc clar si respicat, cum si
dupa-ce s'au plAtit acele prestatiuni, cu sumele de desphgubire
urbariala.

Cause le de judecath pe la mai multe tribunale de instanta

prima, in parte tocmai- si la tabla regeasca, aunt tratate cu multh
nephsare, ba ce e mai mult, in multe casuri se deneagh sub pretexte diferite chiar si esecutiunea sentintelor intrate in putere de
drept, ear' prin aceasta phrtile cari isi causa dreptul for aunt aduse
la desperatiune, constiinta de drept e sguduita, pietatea chtrA legi
micsorath, creditul public alterat.
Numaroasele esemple prin cari aceste aratari se pot adeveri,

si cari in cas de necesitate s'ar pute enumera, se retac aici numai

www.dacoromanica.ro

135

din cause, ca inima cea pArinteasca a MaiestAtii Voastre

set

fie

erutatA de o durere si mai mare.

Deci dupl-ce preaumilit subsemnatii si comitentii for cred, a
ei atat preaplecata for rugaminte, sun Atoare pentru respingerea articolului de uniune din anul 1848 si sustinerea autonomiei marelui
principat al Transilvaniei, cat si ceealaltA, prin care se cere preagratioasa sanctionare a legii electorale, substernutA in anul 1864, ci redes-

chiderea dietei, le-au proptit eu terneiuri scoase din legi ci din starea
thrii, cum ci tare convinci, di preagratioasa acordare a ruglmintilor
noastre va corespunde in linia primii intereselor coroanei, positiunii
suverane a imperiului, augustelor si parintectilor scopuri ale M. Voastre,
apoi totodatl si prosperitAtii marelui principat al Transilvaniei,
precum si bins inteleselor interese ci libertati legale ale locuitorilor
sei : incheiem cererea noastrA substernutA in veneratiune omagialA,
en ferbintea rugAciune &Ara creatoriul universului pentru indelunga

si glorioasa vieath a M. Voastre ci a augustei Voastre dinastii. Ai

MaiestAtii Voastre supusi preaumiliti : George Barifiu, m. p. Dr. Than

Ratiu, m. p. Brasov ci Tarda, in 31 Octomvrie 1866". *)

Memorandul acesta, predat domnitorului, cum s'a spus,

de c6,tra Dr. loan Rafiu, a fost luat in primire cu multa

gratie i bunavoinO, s;i cu urmatoarele cuvinte : Conlez
pe eredinya D-voastre fi in viitor, ear' derinfele )si cererile
Reminder le voiu considera c
cu atAta s'au ales eared Romanii ardeleni. Pentru
c6, memorandul lor, dupe -ce a odihnit aproape o hula in
cabinetul M. Sale, a fost trimis cancelariei de curte tran-

de unde a ajuns In manile guvernului din Cluj.

Aci apoi cei chemai au inceput a-'i bate capul, nu cu

silvane,

cererile Romanilor trecute in memorand, ci cu aflarea unui

paragraf pe basa caruia toV cei subscri.i in plenipo-

teMele date lui Barifiu i Dr. Rafiu se poata fi trai la

raspundere li aruncati in temnitA.

S'a adeverit deci, c cei doi mari archierei bine tiau
i bine cunoteau lucrurile tend an spus inainte, e mergerea Romanilor ardeleni la Viena ea un nou memorand
nu va fi incoronata de succes favorabil.
*) et G. Bariciu Pirti alese etc". vol. III. pag. 421 430.

www.dacoromanica.ro

136

Ministeriu responsabil ungar.

in sedinta din 18 Februarie 1867 s ceteite rescriptul

preatnalt prin care contele Andrdssy Gyula este numit

ministru-president al Ungariei, cu InsArcinarea se propuna
MaiestAtii Sale spre aprobare pe ceialalti titulari. In numa.rul

stabilit de legile dela 1848. Dieta intreaga se ridica. in

picioare si aclanaeaza, viu pe Maiestatea Sa. Sr), alege apoi
o comisiune, care se multameasca regelui pentru gratia
aceasta, si. In comisiune yin alesi F,4 i Romanii Eman. Gozsdu

i George Ivacicovici.
In sedinta din 23 Februarie 1867 s5, cete5te scrisoarea
prim-ministrului Andrdssy, prin care comunica dietei faptul,

c intregul ministeriu este compus si intarit din partea

M. Sale. In 24 Februarie s'a oficiat Te ileum in toate
bisericile din Pesta, din incidentul redobandirii constitutiei.
Deputatii dietali au luat parte in corpore. In 5edinta din
28 Februarie ministeriul s'a presentat apoi intreg in diets,
primit find cu aplause si cu aclarnAri.
Rescriptul referitor la restituirea constitutiei Ungariei
5i la numirea contelui Andrdssy ca prim-ministru ungar a
fost urm4torul:
Noi, Francise Iosif I, din gratia lui Dumnezeu impArat al
Austriei, rege apostolic al Ungariei, Boemiei si Galitiei, Lodomeriei
si Iliriei, Archiduce al Austriei, etc. etc.
Dignitarilor bisericesti si lumesti, staturilor si representantilor
regatului nostra credincios Ungaria si ai pArtilor anexate la dansa,

cari aunt adunati is dieta tarii, convocata de noi pe 10 Decemvrie

1865 in libera noastrA cetate regease Pesta, salutarea si gratia noastrA.
Iubitilor credincioci I

Rugarea din adresa preaumilitA a staturilor si representantilor

adunati la diets, din 17 Ianuarie a. c., ca sgt se realiseze statorirea
sistemei de aparare en influintarea ei legala, suntem aplecati cu atat

mai vartos a o implini, eu cat proiectul in privinta aceasta '1-am

transpus deja cu biletul nostra cAtra ministrul nostra de resbel in
28 Dec. a. e. cu indreptarea spre tratarea lui constitutional'. Pentru
aceea, declarAm si acuma pentru delAturarea temerii ivite, ca noi
dorim, ca tratarea proiectului amintit, precum si determinarea lui finalA
legala, at se face prin conlucrarea staturilor ci a representantilor tiirii.

www.dacoromanica.ro

187

Asigurarea imperiului Ins cere neeonditionat implinirile lacunelor

cari s'au facut in irurile armatei noastre in espeditiunea din urml,

precum gi o reformare fundamentals a sistemei de aplrare de plril.
acum. Dispositiunile in privinta aceasta, cari parte s'au inceput deja
a se face din partea puterilor europene, parte se vor face,
eer
nerespingibil cii reformarea sistemei noastre intr'un mod prin care,
pe 'toga o crutare cat se poate de mare a erariului, se devina posibila
desvoltarea urcatit a puterii de aparare.
Drept aceea, numai condus de ingrijirea parinteasel pentru asigurarea tuturor popoarelor noastre am vrut sa realisam intregirea
armatei prin ordinatiunea noastrl. din 28 Decemvrie a. tr. intr'un

mod, care e acomodat de a inlesni trecerea dela sistema de plat

acum i de a pregati introducerea sistemei eelei noue, statorinde.
Deci rugandu-se staturile ci representantii tarii pentru sistarea
ordinatiunii acesteia, amintesc on deosebire, provocandu-se la esemple

din istorie, el Ungaria totdeauna a fost gata de a intinde mana la

astfel de reforme corespunzatoare cerintelor timpului kii de a apara
tronul nostra regese in contra tuturor pericolelor amenintatoare.
Cu deplina recunogtinth stimiim fii noi promptitudinea aceea
patriotiel cu care se adunau protoparintii vostri in momentele pericolului in jurul tronului i statului amenintat. Pentru aceea, cu atata
suntem mai inclinati de a va implini cererea din adresa voastra preaumilita, cu cat pe basa suvenirilor acestora inalte din trecut nu putem

perde nici-deeum speranta, di virtutile cele demne de imitare ale

protopariatilor nu vor fi trecut i la generatiunea aceasta, foi prin
urmare suntem convin,i, el staturile ci representantii tarii, luand in
considerare seriositatea situatiunii, care atinge aga de tare i interesele

for proprii, vor sprijini eu intimitate seopurile noastre parinte9ti, ci

vor implini cu promptitudine spontanert aceea, ee poftete asigurarea
tronului fli a monarchiei.
Staturile ci representantii Orli inoesc in preaumilita for adresa
sus amintita rugarea ce o au acternut deja de repetite-ori pentru restituirea faptica a constitutiunii, 0 o motiveazii aceasta cu poranca
urgentei nerespingibile.
Si noi qtim O. simtim, el lucrul complaniirii ci al intelegerii,
inceput de noi, aqteapta determinare. Simtim el nu e cu putinta a

remane numai in teorie pe basa reciproca a dreptului, care servecte

in

astfel de afaceri de punet de manecare, ci ca e de lipsa a

proplci pe aceasta basa in contelegere vi in intrebuintare practice.

www.dacoromanica.ro

- 138 fn emanarea basei acesteia reciproce de drept insa privim not de o

parte asigurarea esistentei monarehiei, pe langa regularea relatiunilor
in privinta aceasta, 9i de alta parte restituirea constitatiunei Ungariei.
Noi am flout cunoscute intentiunile noastre cele parintesti eu
deplina sinceritate, atat in euvantul nostru de trop, cat si in rescriptul
nostru de mai tarziu, si am amintit sinter temerile si dificultatile
acelea, cari an intarziat pang acuma intelegerea reciproca.
Staturile si representantii adunati la dieta taril si-au luat in
adresa for preaumilita cu o promptitudine deamna de recunostintk
de problema delaturarea dificultatilor acestora. Au declarat de repetite-ori, ea ei nu vreau sit pericliteze, nici siguranta imperiului, nici
esistenta lui, ba ea, ei nu pot don nici decum, ca razimul acela, care
e de lipsa ii e dorit in interesul sigurantei comune, sit nu fie un
razim puternie. Ei an asigurat de repetite-ori, ca in privinta afacerilor
comune si in privinta, modului de tratare ne vor aterne astfel de
propuneri, can corespund conditiunilor vigil imperiului. Ca fara
amanare vor lua in considerare reformele unor hotariri ale legii din

anul 1848, cari dupa dorinta noastra aunt de a se face pe calea

ministeriului nostru ungar. Ca vor lua in eonsideratiune euviincioash
pretensiunile, eele drepte ale tarilor laterals, ci vor purta grija pentru
dispositiunile cele de lipsa pentru delaturarea, difieultatilor transactiunei.

Fat6 cu declaratiunile acestea solemne, serioase i pline de moderatiune ale dietei ungare, trebue sit piara temerile noastre; si pentru

aceea apucam cu bucurie ocasiunea, ca se restituim constitutiunea

regatului Ungaria, i spre scopul acesta sa constituim un ministeriu
ungurese responsabil.

Pentru implinirea hotaridi acesteia a noastre; am denumit

pe credinciosul nostru iubit, pe de bun gen nascutul conte juliu
Andrdssy de Csik-Szent-Kiraly si Kraszna- Horka, de presedinte al
ministeriului si 'i-am demandat, ea fail amanare sa ne astearna propunerile sale in privinta constituirei ministeriului.
Deci, pe child delaturam impedecarea aceea, care a stat pana
acum in calea activitatii legislative a staturilor si representantilor
%aril, ateptilm de alts parte en incredere deplina in intelepciunea for
politica, ca eu promptitudine 9i in faptii se implineasel toate acelea
despre ce ne-au asigurat In adresa for preaumilita in privinta efectuirii complanarii, ca prin asigurarea scopurilor sanctiunii pragmatice
ci unirea intereselor imprumutate sa se intemeeze un lueru durabil.

www.dacoromanica.ro

139

Noi ateptrim aeeasta cu gat mai tare, deoare-ce voi a-ti declarat in adresa preaumilita de repetite-ori, ca nu cereti nici o imposibilitate politica, 9i yeti oferi regimului nostru rAspunzator din
Ungaria in toate ramurile administratiunii, spre a caror primire ci
regulare se cere un timp mai indelungat ci o precautiune mai mare,
acea plenipotenta esceptionala ei ajutatoare, fare care nu e en putinta
a invinge dificultatile cele nnmeroase ei serioase ale transactiunii.
Speram in fine, ca precum suntem not determinati a apara
eonstitutiunea tarii in contra ori-carni atac 9i a o sustine nevatamata,
ae vor remane ei popoarele credincioase ale iubitului nostru regal
Ungaria un razim puternic al tronului nostru regesc, ear' in timp
de pericole,

aparatoare zeloase ale integritatii teritoriale a tarilor co-

roanei ungare, precum i ale monarchiei noastre.

Carora de altmintrelea ramanem aplecat en favoarea ci gratia
noastra cesaro-regeascii. Dat in Viena, capitala imperiului ei reedinta noastra, in 17 Februarie 1867. Francisc Iosif m. p. Kdrolyi
Laszlo m. p. Barlos Janos m. p." *)

In aceea0 zi au aptrut i urmatoarele doua, rescripte

prealnalte In foaia oficiala, dela Viena :
I. Jubite conte Andrassy ! Fiind-ca ministeriul meu ungurese
constituit de nou va ave ei problema de a conduce la deslegare
impaciuitoare chestiunea despre uniunea faptica a Transilvaniei cu
Ungaria, in intelesul cuvantului men de tron dela deschiderea dietei
ungureti din 14 Decemvrie 1865 ci a rescriptului meu tetra dieta
Transilvaniei din 25 Decemvrie 1865, ei prin urmare, incetand activitatea cancelariei mele de curte, to insarcinez, ca in privinta timpului
ci modului incetarii depline a activitatii cancelariei de curte, precum
gi in privinta predarii afacerilor aceleia la ministeriul unguresc ce va
intra in activitate, in contelegere cu conducatorul cancelariei mele
de curte transilvane, Francisc e,onte Haller, pe care '1-am intiintat
despre aceasta prin autograful alaturat aci in copie, se faci 4dispositiunile necesare, i in aceasta privinta, precum ai in privinta
tratarii ulterioare a oficialilor ei servitorilor cancelariei mele de curte
transilvane, se procedezi intru intelesul autografulni meu de astAzi, ce

se referete la desfiintarea caneelariei de curte ungureti. Viena,

17 Februarie 1867. Francisc Iasi/ m. p." **)
*) Din 1 Telegraful Ronlinc, anui 1867, numirul 13.
**) Din 2 Telegraful Roman., 1867, numitrul 13.

www.dacoromanica.ro

140

IL nIubite conte Haller! Considerand dorintele gi cererile eta turilor gi representantilor din dieta iabitului men regat Ungaria, am deeis

constituirea unui ministeriu responsabil ungurese, gi cu efectuirea

hotgririi am ineredintat, ca pe ministrul-presedinte, pe contele lin
Andritssy.

Fiind mai departs acest ministeriu totodata ineredirgat en

problema a conduce la deslegare impaciuitoare chestinnea pendenta
despre uniunea faptieg a Transilvaniei cu regatul meu Ungaria, intru
intelesul euvantalui meu de tron dela desehiderea dietei unguregti
din 14 Decemvrie 1865 gi a rescriptului meu catrg theta transilvang
din 25 Decemvrie 1865, gi prin urmare, ineetand aetivitatea cancelariei mele de curte transilvane, reactivata prin biletul men de mang
dela 20 Oetomvrie 1860, gi a egrei fide% implinire de datorinfit o
recunosc aci eu mulcamita deschilinitg, to insgreinez, ca Ia privinta
timpului gi modului incetarii depline a activitiqii cancelariei mele de
curte transilvane, gi in privinta predgrii afacerilor la ministerinl ungurese, in contelegere cu nou numitul ministru-pregedinte ungurese,
pe care '1 -am ingtiintat prin autograful algturat aci in copie, se faci
dispositiunile corespunzgtoare astfel, ca predarea sit se intfimple fgra
turburarea esenliala a cursnlui administrOunii gi justitiei, gi cu
crutarea posibila a tuturor intereselor publiee gi private. Viena, in
17 Februarie 1867. Francisc Iosif m. p." *)

Restaurarea vie ii municipale.

(Graiu romanesc in dielci)
in edinta din 7 Marcie 1867 se inscrisese intre vorbitori

i Ilie Macelariu, deputat roman din Ardeal. La ordinea

zilei se afla proiectul de lege referitor la restaurarea vielii
munici5ale. Vorbisera in spirit national d.eputatii Stratimiletici, ambii Sarbi, ear' dupa ei is cuvantul
rovici i
(rombegte) Onorald can't./ (Sgomot. La
Ilie
.

ordine! Uncle e presidentul?)

Plesidentul: Legea adusg din partea tarn gi sanctionata

din partea domnitoriului incoronat dispune, ca limbs de discuOe a
dietei e cea maghiara. E datorinta fiecarui deputat sa stimeze legea
aceasta." (Aprobari generale.)
*) Din Telegraful Rowing, 1867, nr. 13.

www.dacoromanica.ro

141

Ilie Mace !Ulla (ungurelte) : 7,0noratl cask N'am fost pregAtit la aceasta. Trebue sa va spun domnilor, ca 9i eu toemai in
intelesul legii mi-am luat vole se vorbesc in limba mea materna.
(Intreruperi : In intelesul chrei legi ?) In intelesul legilor aduse pe
basa preainaltului rescript din 25 Decemvrie. in urmarea acestora
ma tineam Indreptalit, onorata cash', sa cred, ca aici sa" respects
drefilurile, Si in intelesul conelusului adus in dieta din 1863 dela
Sibiiu mi-am luat voe a vorbi." (Zgomot.)

Presidentul: Rog pe domnul deputat se respecteze regulamentul easel."

Ilie Macelariu: Dacii am ineeput se vorbesc in limba mea

materna, credeam ca nu voiu provoea agitatie i indignare, dar',
durere, lucrul aa s'a intamplat. (Intreruperi: Nu-'i nici o agitare !)
Ca patriot din Ardeal ci ea Roman, vAzand eh Ungaria gi nobila
natiune maghiara ci -a redobandit independenta i constitutia, nu pot
decal; se ma bueur. Ca doar' i natiunea mea de secoli tocmai pentru
redobandirea libertAtii patriei a luptat, i va lupta totdeauna, pentru-ca

tie, el Ara patrie nu esista libertate. Dar' Ara intrebuinfarea

limbei materne, fiatria fi nafionalitatea e numai ilusiune. Inca
data, repet, ne fiind pregatit pentru o astfel de intimpinare, dar'
ne avand nici intentiunea de a provoca iritatie i resens, renunt la
cuvant, 9i imi resery dreptul saJmi comunie vederile in serfs."Dedk Ferencz: Onorata casa ! Fiecare patriot, fie Maghiar,
Roman, Sarb sau Slav, trebue se tie negrOt prima regula a libertAtii,

ca legile statului la care apartinem i in care traim trebuese respectate. (AprobAri.) Ar fi foarte trist, data acum, dupe -ce constitutia

noastra a fost restauratA, am incepe intaiu acolo, ca legea esistenta

ci inca nemodificatA, not am calca-o intaiu 9i de fapt. Legea e clara.
Ca intrucat va fi necesar a o mentine si pentru viitor, depinde dela
prudenta casei. Dar' dal vreme esista, trebue sit ne conformAm ei.
Sunt multi eminenti patrioti aici, apartinAtori multor nationalitAti.
Fiecare i9i iube9te nationalitatea sa, igi iubecte limba sa. Dar' din
respect fata de lege, Oa. acum nu a fricut nici unul ineercarea se
vorbeasca in fata casei In alts limbs, decat in limba prescrisA de lege.
Domnul deputat insuci, sigur di din respect &tit* de lege, a abstat
dela intentiunea de a vorbi, cum a incept, in altA limbs. De altcum
asigur pe dl deputat, ca pAirea s'a n'a provocat nici iritatie, nici
amitrAciune. (Aprobari.) Ar fi trist, dad. in casa aceasta ar prinde
teren pasiunea, amAraciunea ci iritatia. Aspiratiunile nationale se \fad

www.dacoromanica.ro

- 142 a fi in epoca noastre tot tat la ordinea zilei, ea la timpul seu frearil religionare. Dar' sper dela D -zen, ca precum a venit, sau nu
e departe timpul, in care valoarea omului nu e taxatA dupl catechism,
tot asa va veni vremea cand pretul, valoarea, aplicabilitatea omului
nu o va determina gramatica $i dictionarul. (Aprobari.) Se asteptiim
acest timp, ear' pans atunci sa fim echitabili si concilianti unul fata
de altul. Fara iritatie putem mai usor deslega chestiunea ce zace

inaintea noastra, decal dach suntem rApiti de valurile isbitoare ale

iritatiunei, care nu duce la tints, ei ne indeparteaza dela tints.
(Xprobari.)

Eu rog deci onorata cask so considerlm de astadata

incidentul de aplanat. SA nu ne indephrteze nimica dela intentiunea

noastra, esprimatA de atitea-ori in adresele noastre, ca anume, pe

cale legislative vrem se fine drelyi fi echitabili fata de cetalend

patriei de ori-ce limbs, ori-ce buze fi ori-ce lege,
in miisurd
deplinei.r

Andreiu Medan: Onorata cash! (Zgomot. Se abstee 0 Din

incidentul, el unni deputat din Ardeal nu 'i-s'a conces se -'si full'
espunerile in limba sa proprie se dovedeste, prin deductiune, ca eorect

a purees partidul din stanga &And a pIopus, ca parlamentul de fall,

intrunit pe basa legilor din 1848, se fie disolvat. (Zgomot. Ilaritate.
intreruperi: La tribunl!) Domnilor! Regulamentul electoral a fost
edat din partea fostului guvern, nu ca lege, ci in forma de ordonanta. In ordonanta aceasta sit' zicea la un lot, ca pot fi alesi deputati la dial si aceia, cari nu cunose limba maghiarl. (Unde?)
And s'a decretat aceasta a fost decretat ci aceea, ca deputatul care
nu ctie ungureste poate vorbi si in alta limba, in limba sa proprie,
pentra-eA nu se poate presupune, el scopul acestei dispositiuni a
foot, ca deputatii cari vor veni aid se nu vorbeasert, ci se facii pe
mutus regius. (La ordine!) De aceea, dupti plrerea mea ar A fost
just yi echitabil sa se permits deputatului din Ardeal, lai Iliacelariu,
sa-'si esprime vederile in limba sa proprie, (La object!) cu atilt mai
vartos domnilor, el cum a-ti vAzut din espunerile sale, nu poate
sl se esprime in limba maghiarl. (Contraziceri.)
Si acum revin asupra ordinei de zi. Si eu aflu, ea e necesarl
restaurarea cornitatelor. Dar' spre acest stop nu aflu necesarit darea
imputernieirei pe seama ministeriului; din contra, imputernicirea
aceasta o in de un pas plgubitor libertAtii. (Zgomot. Cum asa?)
Comitetele din 61 la nici un cas nu pot fi restabilite. Pentru a o
dovedi aceasta, se mergem indarlt la 1861. Mud la 1861 au fost

www.dacoromanica.ro

- 143 restaurate comitatele, organisarea comitatelor a fost lasatA in grija

proprie a comitatelor. La organisare, stim bine, comitatele an purees
din diferite puncte de vedere. In Ardeal se zieea pretutindenea:
Se tinem adunari, ca in vremea veche. ySi in unele din comitatele
Ungarieil unde inimile bateau mai cald in interesul iubirei fratesti,
Inca se zicea: Se tinem adunari, ca in vremea veche! In cele mai multe

comitate insa se zicea : Nu trebue se tinem adunari ca in trecut, ci

comitetele din 1848 au sit se intregeasca. i asa s'a intamplat. Dar'
ea comitetele nu s'au putut Intregi la 1861, e foarte evident, fiind-ca
legea nu vorbete nici-unde despre aceasta. Asta ar insemna atata, ca
dacA s'ar ivi necesitatea alegerii functionarilor, magistratul se poata
zice, ca e in drept sa aleaga functionari, ear' data magistratul nu o poate
zice aceasta, nu poate zice nici comitetul din 1861 ca se afla in drept a se
Intregi pe sine. Fiind-ca din aceasta se vede, ca in 1861 nu pretutindenea
s'an constituit comitete nova, si fiind-ca', ministeriul a spus-o in aceasta
propunere, ea comitetele din 48 nu pot fi reintegrate, nu rimane

alta, dealt ea in intelesul legilor din 1848 sa se tina adunari mamationale. in intelesul legilor din 1848, cari spun clar, ca la alegerea
comitetelor sa se tina in vedere toate popoarele, ca comitetele se fie
alese astfel, ca ele sa represinte drepturile tuturor popoarelor
din Ceara.

Nu mai putin pagubitoare pentru not e ci a doua Imputernicire,

care asemenea in detrimentul libertalii e presentata onoratei case. Se
zice, ca nu s'a luat dispositie, ca sa se faca si alegerea functionarilor.
La 1848 putea sa se intample, ca functionarii aflati in functie sa fie
lasati in posturi. Dar' acum, cand corpul functionarilor e compus
in intelesul acelui ordin al guvernului, ca comitele suprem are dreptul

a apliea pe tine el vrea, prin urmare, cel-ce nu-'i placea, putea fi

amovat : functionarii alesi duph aceasta regula nu mai pot Amalie
in oficiu. ,i acum astfel de funeVonari avem! Nu se poate sere deci,
ca functionarii se fie alesi pe basa candidarii facute de catra comitele
suprem, sau capitanul suprem, pentru-ca asta ar insemna atata, cat
a mentine dreptul de numire al guvernului. Pentru-ea e tot una,
sau guvernul numeste, sau comitetul, la propunerea comitelui suprem,
care zice: numai pe acesta 11 puteti alege ! Daca o astfel de plina
putere se da guvernului, prin aceasta nu vom linisti popoarele; si
astfel,

on -cat de mare armata vom puns in picioare, siguritatea

patriei nu o vom 'Astra in mod cuvenit. S'a zis din partea eomisiunei
esmise in scopul, ca se esamineze necesitatea organisarii armatei si pana

www.dacoromanica.ro

144

atunei, pAnA se vor aduce legi regulate,

el ea vede, eh necesitatea
aceasta esistA, pentru-cA e reclamatri de siguritatea patriei. Domnilor !

Daca esista primejdie, en o vad numai in aceea, el se face ceva in

detrimentul liberalitatii. Eu numai aqa vad a poate fi conservatii
siguritatea patriei, qi primejdia numai ma poate fi evitatk, clack
politica interna a tarilor 9i provinciilor din monarchia austriaca e
adusa in consonanta Cu politica esterna a monarchiei austriace.
(Ilaritate. Zgomot. Se auzim.) Domnilor 1 Monarchia austriaca a dus
in afara o politicA liberals, a dat mina eu puterile dela apus, 9i a
desehis teren pe seama prineipiilor liberale. Mad a e9it pe plan
Schlesssvig-Holstein (Ilaritate. Zgomot. La object!) a dat teren
politicei de nationalitate, gi anume, cu abandonarea prineipiului de
liberk neamesteeare. Mid a fost legatii pacea dela Nicolsburg, cand
a predat Franciei partite din Italia,
a scos pe plan alt principiu
liberal (Mare ilaritate), a pus eonditie la Nicolsburg, ca poporul din.
Schlessvig-Holstein inert sa fie intrebat, 9i prin aceasta a ridicat la
valoare principiul, ea popoarele an dreptul BA se., ingrijasci de
soartea lor. Principiile acestea pot se fie puternice in maim monarehiei austriace, dacA duce o politica interne
liberals. Ear' de
nu, se art in mina inimicilor Austriei cea mai asentita 9i mai puternick
arms. Eu deci nu gAsese de oportun, ca -t.rile sl se lege laolalta
firs ca popoarele tarilor sa fie intrebate. Nu aflu de oportun facerea

nici unui pas, care ar fi in detrimentul liberalismului. De aceea nu

aunt pentru propunerea guvernului, ci primes mai bucnros, ca in
sensul legilor din 1848 sA fie reintegrate comitetele municipale 9i
functionarii. (0 voce: Dar' dace nu se poate D Nu se poate zice, cit
lucrul ar fi imposibil. La 1861,
pentru-ca aici avem eas de
precedeatk,
s'a &cut alegere en totul noun de funeionari, tocmai
in sensul legilor acestora. Dack s'a putut atunei, se poate 9i aeum.
De aceea, nu aflu de lipsli ea ministrului BA se dee imputernicire 9i
voiu vota contra ".

Tisza Kamtla: nOnoratA cask! ...... Trebue se mai observ,

el afirmarea, cumea in sala aceasta ar fi vorbit un deputat al Ardealului, peste tot nu e corecta. (AprobAri.) Aici se aflA ale9ii cercurilor

electorale din Ardeal 9i a cercurilor eleetorale din Ungaria, can Bunt

presenti in calitate de deputati dietali. Dar' cu 9tirea mea, nici deputatii comitatelor, nici deputatii vre-unei tali, na sunt 9i na pot fi
aici. (Aprobliri.) Dupl in9irarea acestora sii-'mi mai permith onoratul
dumn deputat, ca, fork sk-'i mai revoc in memorie ci sk-1 detailez,

www.dacoromanica.ro

146

cum a fost, in afara gi in launtru, politica austriaca, laudata add de

mult ca liberals, dar' acum in apunere gi dincolo, (Ilaritate) se declar,
ca eu, ca fiu al acestei patrii, nu numai in interesul meu, nu numai,
ca se zic aga cum ei se obicinuesc a face distingerea, in interesul
nationalitatii maghiare, ci in interesul tuturor nationalitatilor dorese,
ca liberalismul, urmat de ace] guvern (Aprobari) gi laudat atilt de
mult din partea domnului deputat, sa nu-'#i puns piciorul nici odata
in Ungaria, (Aprobari. SA traeasca !) pentru- ea atuncigarantez onoratului
domn deputat, ca nu numai in theta aceasta, dar' nici in comuna proprie,
nu va mai vorbi in limba sa materna, tot aga ca gi pe vremea acelui

laudat guvern, data cumva nu va avea destula putere Maghiarul,

eand vorbea nemtegte. (Aprobari vii.) Dupa declararea acestora ma
alatur la declaratia condeputatului Bonis." (Aprobari. SA traeasea.)
Cu privire la pretensiunile natioFarago Ferencz:
nalitatilor, ingirate aici, ar credo omul, ca aiei se impart privilegii

....

pe seama nationalitatii maghiare, cu esehiderea eeloralalte nationalitati.

Noi nu cerem nici un privilegiu pe seama nationalitatii maghiare.

Noi vrem se traim impreunA gi se murim impreuna cu celelalte nationalitati in aceasta frumoasa patrie, ci vrem sa facem Ungaria mare

gi fericita cu ele impreuna. Dace nationalitatile an suferit la 1861

prin compunerea comitetelor comitatense, am suferit Cu ele impreuna
gi noi, natiunea maghiare, pentru-ca dreptul electoral era violat gi
restrans" . . .
Sigismand Bozlea Onorata case ! N'aveam intentiunea se
vorbesc ; dar' cuvintele eondeputatului Markos nu le pot lam se

treacii frail raspuns. Domnul deputat zice ca sa mint, cum de unii

deputati, earl se numese deputati ai nationalitatilor, 'Apse in continuu

cu ingrijiri in ehestia nationala, gi se mire cu edit mai vartos, ca

in eartea legilor nu gasegte nieairi astfel de legi, can ar da nationalitatilor ansa la ingrijire.
Eu zie insa, ea astfel de legi esista. Esista din 1836, 1840, 1844
gi poate gi din 1847, ear' despre 1848 nici nu vorbese. Nu ma demit
la analisarea acestor articoli de lege, pentru-ca nu vreau se provoc
iritatii en oeasiunea aceasta, caci gi de altcum sent cunoscute destul
de bine din partea fiecaruia. Rog deei pe dl deputat, sa nu se mire
ca aunt astfel de ingrijiri, pentru-et inteadevar esista astfel de legi,

cari pot sa ne inspire ingrijiri eu tot dreptul. Dar' eu, cu toate ea

asemenea am ingrijiri, am speranta, ea onoratul ministeriu va propune,

spre linigtirea popoarelor gi a Orli, amasurat intelepeiunei gi bunt10

www.dacoromanica.ro

- 146 vointei sale, modificarea acelora. i eu numai pentru aceea am luat

cuvantul, pentru-ea am aflat de lipsit se o ating aceasta, ca nu cumva
sa se ereada, a not ne insiram aici ingrijirile numai pentru a provoca
amarAeiune. Nu pentru aceasta, ci pentru -ca esista inteadevAr astfel

de legi, in ale caror amtinunte de astadata nu vreau se intru."

Joan Popovici-Desseanu: Proiectul ministeriului, aflator pe
tapet, numai pentru aceea nu pot sa-'1 primese in general, pentru-ca
din punctul de vedere al oportunitatii se face in el propunere care se
abate dela lege, anume, se lass in grija comitetelor din 1861 restaurarea proxima a comitatelor, respective organisarea lor. Eu cred
asa, ca comitetele din 1861 s'au nascut intre astfel de imprejurari,
si special sub influentarea unui astfel de guvern, care nu poate fi
recunoscut de legal, si din acest motiv comitetele din 1861 nu be
pot recunoaste de legale. Din punctul de vedere al oportunitatii poate

ea e la Joe, ca pentru a se pute face cat de curand restaurarea comitatelor, organisarea se fie totusi conerezuta comitetelor din 1861.
Dar' aunt aici doua pretensiuni de oportunism, una aceea pe care
am amintit-o, a doua insa e aceea, ca toate nedumeririle se fie resfirate,

spiritele se fie linistite, regulamentele dela 1861 se fie restabilite, si

sa se dee prilej pretutindenea, ca pretutindenea in comitate itibirea
frateasett si eoneordia se fie pustt data pe base sigure.
Daca deei e oportunitate aceea, ca eomitatele sit fie cal mai
curand restaurate, si din acest punct al oportunitatii legea poate fi
delaturatti, asa cred, ca ar fi mai mare oportunitatea, ca spiritele se
devina lini tits si s se ajungli celelalte scopuri atinse de mine, ear'
din punctul de vedere al acestei oportunittrti, procedura ar fi sfi se
faea conform literilor legii. Prin urmare declar, ca proiectul ministeriului it primese numai en eseluderea acestui principiu, atacat din
partea mea."

Proectul se primecte ca bash, pentru discutia pe articole.

La discutia special, vorbeste

Sigismund Boi lea: Pot se fie, ba pot spune ca aunt, astfel
de comitate, in cari eomitetele din 1861, eu privire la cei reposati
de atunci incoace, au fost intregite 1a 1865 cu vointa eomunii, si
asupra membrilor acestora eomitetele din 1861 an estins toate drepturile. Daca acum, modificarea propusit din partea mea n'ar fi trecuta
in textul original, persoanele cari in 1865 an primit aeeste drepturi
ar fi despoiate de ele. Eu nu in aceasta nisi de oportun, nici
de just, dar nici corespunzator spiritului timpului. Dar' si de altcum

www.dacoromanica.ro

147

sunt convins, ea atilt onorata easa, cat si onoratul ministeriu are interesul, ca dreptul acesta sa-'l pupa pe base cat se poate de largi."
(Sit' ramana!)

Modificarea lui Borlea era urmAtoarea : dup6, cuvintele

listele alatuite In 1861",

sa,

se mai zica respective

rectificate in 1865." Modificarea nu s'a primit.

..Fedinta din 8 Martie 1867. La discu0a pe articole,

punct 7, is cuvantul
loan Faar: Onorata casa! Dupa-ce modificarea nu a intinwinat nici o opositie in casa, din partea mea n'a -$i fi ridicat euvantul,

data condeputatul men Madarasz nu facea o alta. modificare. Astfel

vorbind numai la motiuni, vreau se dovedese, ca intre cele douii
motiuni nu e nici o deosebire. Domnul deputat Madarasz a dat numai
o esplieare mai large motiunei prime. Dar' motiunea sa restrange
totodata imputernicirea data in cea dintiliu ministeriului, $i de aceea
eu nu o partinese. Eu primese ea chizesie linistitoare dispositia enprinsa in punctul 7 al propunerei guvernului, ea ministerial n'a trecut
on vederea chestia nationala. Privese ca semn imbueurator faptul,
ea guvernul e condus in chestia nationala de echitate si bunavointa.
Daca este cineva, care reeunoaste importanta chestiei nationale,

apoi eu la tot casul stint unul dintre aceia. Eu dorese deslegarea

aplanarii echitabile. Dar' tocmai pentru ca-'i recunose importanta,
pentru ca-'i dorese o deslegare satisfacatoare, inteleg si aceea, ca
ehestia nu poate fi discutata si deslegata in mod lateral, cu ocasiunea
diseutarii altei chestii, asa zieand per tangentem, ci amasurat importantei ei trebue discutata si resolvata in mod independent, amanuntit
si Cu multa precugetare. Dar' sunt convins, ea la pertractarea si
resolvarea chestiei acesteia, factorul principal are se fie increderea
reciprocal ci de aceea, dee-'mi voe onorata case sa-'mi esprim parerea
nepretentioasa, ca toti aceia, cari perieliteaza increderea reciproca,

dupa parerea mea nu fac bun serviciu, nici causei nici patriei, ea
toti aceia, cari baga amaraeiune in diseutia asupra chestiei acesteia,
cari nu o discuta eu calmitate si obiectivitate, iau asupra for astfel
de responsabilitate, de care eu ma tngrozese.
Trebue as marturisese, ca pana se va resolva chestia nationala,
esista ingrijiri in sinul uneia sau alteia dintre nationalitati. Dar' tocmai
pentru de/aturarea acestor ingrijiri a ra'eut condeputatul nostru Justh
Jcizsef motiunea sa, si eu o saint din intreaga inima, si cu plina ineredere vad depusa in mana ministeriului imputernieirea de a dispune
10*

www.dacoromanica.ro

- 148 in jurul chestiei i pAnA va dispune legislatura, fiind convins, eh

ministeriul, in dispositiile sale, nu numai va intarl increderea reci-

prock care, cum am mai spus, e factorul principal la deslegarea

chestiei nationale, ci o va i desvolta i va aduse mai aproape de
lints deslegarea chestiei nationale. Din toate aceste motive partinese,
propunerea condeputatului meu justh. (Aprobari. sa trAeasca!)

Motiunea deputatului Justh se primete. E urmatoarea:

in general, ,q,i 'Ana cand sistemul de administrare comunala
i municipals va fi regulat din partea legislaturei, ministeriul
se tmputernicete, ca In privinta aceasta, in toate chestiile referitoare la raporturile de limbs ale diferitelor nationalitAti din
patrie se iee dispositiuni in sensul adreselor parlamentului."

La ultimul punct din proiectul guvernului, deputatul

in

Sas, Zimmermann Ancirds, face propunerea urmatoare :

Ardeal remane actualul sistem de administrare ,%li de jurisdictiune, pana la alta dispositie luata din partea parlamentului."
Vorbete deputatul roman
losif Hodosiu: Nu-'mi ridicam cuvantul, dach nu era vorba
de Ardeal.

i nu-'mi ridicam cuviratul, dacA onorata case ar fi ascultat

eri espunerile deputatului din Ardeal, Macelariu, pentru-ch atunci

am fi auzit foci, pe ce punct de vedere se pun deputatii ardeleni in
dieta de fat5. Departe se fie de mine intentiunea de a da eu esplicare
punctului for de vedere, sau de a-'l constata macar, ci-'mi voiu espune
numai parerea mea individualii.
Ala cred, ca e procedure periculoasa, i punem in jot constitutia
noastrk data in toate dispunem asupra Ardealului numai aa, quasi
per tangentem, i-'1 introducem in hotaririle noastre ca pe Pilat in
credeu. Aa cred, ca Oral la pertractarea in merit i finalisarea

uniunei cu privire la Ardeal suntem de fapt incompetenti se aducem

legi in chestii ardelene. Prin preagratiosul rescript din 15 Decemvrie
1865, adresat dietei din Ardeal, dieta aceasta a fost numai prorogata,
ear' nu disolvatk i in acelaqi rescript deputatilor din Ardeal li-se
termite numai, dar' nu li-se impune, se participe la dieta din Pesta,
i li-se permite aa, ca se poata lua parte la actul de incoronare,
nu lush pentru a face parte din legislativa, ca factori ai acesteia.
Afars de aceasta, acel preainalt rescript declarA de valabile i neviolabile legile aduse din partea dietei sibiene dela 1863 4 0 sanetionate din partea domnitorulni. Lucrul acesta 11 tim toti. Dar' tim

www.dacoromanica.ro

149

si aceea, ca precum dieta din Ungaria a fost provocath prin mesajul

de tron din 14 Decemvrie 1865, tot asa a fost provocatA prin rescriptul preainalt regal din 1 Septemvrie 1865 si dieta din Ardeal,
deopotrivA yi fiecare separat, se iee in revisuire legea unionala din
1848, astfel, ca prin aceasta se devinA asigurate interesele, atit ale
monarchial, cat si ale acestor doua tari, dar' si ale natiunilor de limbi
diferite. Sau poata acel mesaj de tron 9i acel gratios rescript regese
nu mai are nici o valoare? Dar' toemai la ele Be face provocare in
reseriptul preainalt din 17 Februarie a. e. adresat cancelarului din
Ardeal Haller ci eontelui Andrdssy Gyula, ministru-president. Dar'
afarA de aceasta, se reeunoacte ci se deciarA in reseriptul preainalt
regal adresat la 21 Iu lie 1861 dietei Un_gariei si la 5 Septemvrie
1863 dietei din Ardeal, ca uniunea a lost decretatd fare conseni ea
limentul liber al na /iunei sase # romdne din Ardeal.
area uniune : nu a intrat nici ()data in valoare de lege, ear' decretarile

aduse in mod unilateral s'au desfa'eut singure si de fapt, imediat

dupe publicarea lor.0 Niei nu putea se fie ridicata la valoare de
lege, pentru-ca nu intrunea toate conditiunile unei legi. i in fapta
s'a desfacut pe cale legala si de drept prin tinerea dietei ardelene

de la 1863/4 si pe basa puterii de drept a legilor aduse in

aceasta dieta. Dar' s'a desfacut si in urma tinerei dietei ardelene
dela 1865.
in urmarea acestora deci uniunea nu e fapt implinit. Ear' dui:4

1848 s'au ivit in Ardeal astfel de schimbari in dreptul public, bleat

tocmai dad( si era uniunea fapt implinit, trebue se .fie de nou both
in discutie merituoasa, avand se formeze object de serioasa preengetare, atat pe seama dietei maghiare, eat gi pe seama dietei specials
ardelene.

La toate acestea mai trebue se adaog, ea deputatii ardeleni au

fost

aleci pentru dieta aceasta din Pesta, nu pe basa artie. V de

lege (ungar) electoralA din 1848, ci pe basa art. II de lege transilvan,

can

articoli de lege, nu numai ea aunt esential deosebiti, fiind-ca

eel dintaiu e basat pe representarea de popor, ear' eel din urma

mentine sistemul feudal de mai inainte de 1848, ci acest din urma
nici nu e sanctionat din partea domnitorului, 9i astfel niei nu are
putere de lege. Eu insA nu-'mi pot inehipui in Ceara constitutionals
dieta comung ci unitarA, compusA pe basa a douA legi electorale, cu

total divergente una de alta, care se decida en putere de drept si

se aduca legi.

www.dacoromanica.ro

- 150 Pureezand din acestea, aunt de parerea, en deputatii ardeleni,

cari au primit permisiune se villa' aici numai pentru actul de incoronare, nu pot forma parte constitutive din acest parlament, precum
nu pot nici se iee parte la aducerea hotaririlor, la discutli ci la votarea
legilor. Eu numai aca imi imaginez posibilitatea deslegArii chestiei
unionale, adecit unirea Ungariei on Ardealul, dad. dietele separate
9i independente ale acestor done tali esmit comisiuni regnicolare qi
acestea stabilesc la olaltil uniunea, pe langa reservarea dreptului de
ratificare din partea dietelor separate, cum s'a facut aceasta, sau se
face, intre Ungaria 9i Croatia.
De aceea, imi esprim dorinta, ea guvernul se luereze intr'acolo,
ca theta Ardealului se fie eat de curand convocatA. Prin aceasta ar
inceta ingrijirile Ardealului, 9i natiunile de toate limbile ar lucra cu
toata sinceritatea, din toate puterile 9i cu toata voea, ca chestia mare
9i vitalA a uniunei se fie odatil deslegata spre lini9tirea noastra a
tuturora, ear' legAturile cari unese aceste doua thri se fie stabilite
in mod permanent 9i durabil.
Din toate aceste motive eu cred, CA trebue eliminat ultimul
punet din proiectul guvernului. Dar' fiind-ca s'a dat o motiune din
partea dlui Zimmermann, ear' motiunea se unecte incatva cu vederile
mele, partinesc motiunea aceasta. (Zgomot.) Totodata rog, ca deelaratia

aceasta a mea se fie considerata ca rostitn referitor la toate chestiile

ce vor mai atinge Ardealul." (Zgomot.)

Iosif Hossu : Onorata ma! Nainte do toate phrtinese propunerea condeputatului Ujfalussy, aeceptatn deja din partea ministeriului, 9i o phrtinesc pentru aceea, pentru-ca aunt convins, ca numai
pe calea aceasta poate fi introdusa constitutia cat de curand in Ardeal.
Cu ocasiunea aceasta dati -'mi voe domnilor sa-'mi spun parerile asupra

argumentelor incirate din partea dlor Zimmermann ci Hodofiu.

Condeputatul Hodofiu a9e zicea, ca uniunea poate ca nu e

fapt implinit. Cel-ce a cetit articolul de lege 7 din 1791, trebue se
fie convins despre aceea, di dieta dela 1848 a fost in drept se decreteze uniunea. Trebue se fie convins despre aceea, ea toate faptele
intamplate cu incunjurarea legii despre uniune aunt ilegale. Prin
urmare, legalitatea uniunei nu mai poate furma obiect de discutie.
A-9i intelege lucrul clack s'ar spune, ca in adunarea aceasta
aunt a se stabili dispositiile pentru esecutarea uniunei, prin urmare
Ardealul in scopul acesta e chemat aici. Dar' nu inteleg, cum de
not am fi vent aid numai pentru actul de incoronare. Nu inteleg,
www.dacoromanica.ro

-- 151

cum de venirea noastra aicea se fie numai permisa, pentru-ca tocmai

in 25 Decemvrie 1865 M. Sa regele a dat guberniului regesc

din Ardeal urmatoriul ordin: in urmarea acesteia, va impunem
preagratios, ca se dispuneti in mod potrivit, in comitate si districte,
intelegAnd aici si districtul Naseudului, in tinuturile din Sacuime si
Sasime, in orasele regesti: ca alegerea de deputati sa se faca cat de
curA,nd in sensul art. de lege II din 1848 ci ca deputatii ce vor fi
aleci sa se trimita imediat la dieta maghiara ce tocmai acum e intrunita." Intreb, unde se spune aici, ca noun ne este numai fiermis
sa partieipatn la aceasta adunare? Undo se spune, ea participarea
ne este permisa numai pentru efectuirea actului de incoronare?
Cuvintele din citatul rescript regesc, ca alegerile sa se efectueasea, imediat si ca deputatii ce se vor alege se fie trimisi fara
amA.nare la theta maghiara, deja -intrunita, cuprind in sine ordin,
ear' nu permisiune.
Adevarat, ea dieta transilvana e numai prorogata. Dar' durere,
asta s'a IntAmplat din alt motiv, anume, din motivul, ea asupra dietei
de lath' sA se esereieze presiune, pentru-ca se fie mai coneilianta la
pertractarea afacerilor comune. De aceea, insirarea acestei prorogari
ca motiv eu o in de procedura foarte gresita.
Domnii Zimmermann si Hodayiu zic, ca aunt constitutionali, de
aceea imi pare foarte ran, ea ei, constitutionali fiind, cauta se mencina
in Ardeal sistemul actual ci pentru mai departe, dat fiind, ca acest
sistem nu e alta decat continuitatea absolutismului lui Bach. Ba, data
luam mai bine in privire administratia politica a Ardealului gi jurisdictiunea ei, trebue se spunem, ca e cu mult mai rea decum era
sub Bach. Pentru-ca cam doua tertialitati din functionarii de astazi
nu-'si eunosc datorintele. De aceea, sau nu -'ci implinese, sau iii implinesc rau agendele oficiale, urea darile ci numarul reerutilor, dar'
cu aceea, ea sfintenia proprietatii se fie pastrata, nuisi prea bat
capul. Justitia e mai rea decht cea mai rea, pentru-ea procesele
cele mai simple, pentru a caror resolvare aunt suficiente 48 de ore,
stau neispravite eke trei-patru ani, aca, ca pe cAnd procesul e
terminat, acusatorul a perdut substratul procesului. Nu cred deci,
ca condeputatul meu Zimmermann, sau Hodofiu, se doreasea serios
mentinerea acestei stari de lucruri.
Ce se atinge de legile din 1863, Bunt intre ele ci legi bune.
De aceea aunt convins, ca ministeriul, cAruia not ii dam acum imputernieirea, va face tot ce va afla ca e bun ci drept in legile acelea.

www.dacoromanica.ro

152

Purcezand din aceste motive, imi incheiu vorbirea cu rugarea,

ca in causa transilvanh sh se iee dispositiuni cat mai in grabs, qi
asigur ministeriul, ch, dispositiile drepte vor fi primite cu bucurie in
Ardeal, ear' Ardelenii vor forma proptelele cele mai sigure ale ministeriului", (A probAri.)

Sigismund Borlea: nOnorath cash! Dupa phrerea mea, nici

in anul acesta, nici in anul trecut, nu s'a depus pe masa dietei o
propnnere mai inocenth i binevoitoare, ea propunerea condeputatului
Zimmermann. (Ilaritate.) Condeputatul Zimmermann zice a9a, ca face
propunerea aceasta, pentru-ca,
duph-cum e informat, qi eu cred
ca e bine inform at,
in Ardeal Bunt acum ingrijiri, ca se nu zic,
iritatiuni, ear' eu consimt cu el in privinta aceasta, perfect. El
crede 9i cred 9i en, el phnh cand onoratul ministeriu nu va presenta

un proiect de lege in privinta aceasta,

din punctul de vedere al
oportunitAtii e foarte de dorit, ca municipiile 55. se lase acolo soa
cum sunt. Zic unii, eh ar fi mare disordinea in Ardeal. Zic unii,
cis acolo n'ar esista legi. E u9or a spune, dar' e greu a dovedi.
Pentru-ca cum se poate se nu fie legi? Nu ne putem inchipui stat
&lit lege, pentru-ca unde nu e lege e anarchie 9i revolutie, ear'
aceea o 9tim, ca in Ardeal astazi nu e nici anarchie, nici revolutie.
Zic unii, ca legile din 1863, votate din partea dietei din Sibiiu,

sunt nule. E foarte greu a dovedi dad, sunt legale sau nu legile
acelea. (Ilaritate.) De ee e greu? Pentru-eh Maghiarii zic ca sunt
ilegale. Romanii ci o parte a Sacilor, ear' Cu cei dintaiu zie yi eu,

ca sunt legale, ci cred ca sunt legale.

Deputatul Teleky Domonkos zice, eh actuala stare de lucruri
esista pe basa ordinelor mai inalte, prin urmare trebue sh fie sistatA.
Intreb insa, dach pans acum a putut fi mentinuth aceasta stare de
lucruri, fara se aibh vre-o influentare primejdioasa, de ce se nu poath
fi mentinuth inch trei-patru luni?
SA presupunem, ch actuala stare de lucruri din Ardeal e basath
pe ardine mai inalte 9i nu pe legi. Intreb, data dhrile directe gi
indirecte,
numai un vechiu finant ar pute sA le in9ire pe rind,
dach acele dfiri, pe cari dieta le-a votat, se ghsese oare introduse in
legile ungare 9i ardelene? Apt cred ca
nicairi. Cu toate acestea,
le-am votat; 9i le-am votat, pentru-ca ziceam, eh fArh bani nu se
poate guverna. (Adevhrat.) Ma rog, dach &rile le-am votat din
necesitate, de ce se nu putem mentine inch trei-patru luni ordo-

nantele aflAtoare in putere in Ardeal, din motive de oportunitate?

www.dacoromanica.ro

153

Nu inteleg I Pentru-cA data nu se poate guverna fad. bani, tot

acia,

nu zit ca nu se poate, dar' e foarte greu se guvernezi tari

qi popoare nemultamite, fie qi numai in mod provisor. Dar' se guvernezi aa multA, vreme o tarA nemultiimita, pot se spun ca e
imposibil. Daca deci propunerea aceasta nu se primeste, ma tern cA
earali se vor nate frecari qi neplaceri, pe cand dacit mai aciteptam
cateva, luni, pAnii, dupe limpezirea chestiei uniunei, ingrijirile se
vor resfira.

Domnul deputat Zeyk a p4it cu acel argument, eh in Ardeal

organisarea e provizorie pentru aceea, pentru-cli acolo au fost multe
sisteme provizorii cii schimbAcioase, ci a inirat aproape o duzina de
sisteme provizorii, pe cari eu nu le mai pot inOra. Acadara tocmai
cu argumentul dlui deputat Zeyk intaresc, ea pAnA dud chestia
uniunei, care nu e fapt implinit, nu e resolvata prin lege in mod
final, autoritatile locale transilvane, judecatoriile, dicasteriile, se rAmang

la loeul lor, in slam quo, pentru-cii, conform propunerei guvernului,

organisarea aceasta provizorie avand se ramtknA numai pane la desAvarita hotArire luath din partea parlamentului, e evident, ca
aceasta nouA organisare ar inmulti numai cirul lung al sistemelor
schimbatoare, introduce sub
provizorii. De aceea deci din punctul
de vedere al oportunitAtii, pentru linictirea popoarelor gi a vederilor
din Ardeal foi pentru liniqtea i fericirea patriei eomune,
eeea-ce
eu dorese din inima,
nu pot face Ardealului alt bine, deck
acceptAnd motiunea condeputatului meu Zimmermann".

Propunerea lei Zimmermann se respinge.

Libertatea de presd.
,,,S'edinta din 9 Martie 1867. La ordinea zilei proiectul
guvernului referitor la regularea afacerilor de press.. Vorbe:fte
losif Hodofiu: nOnorata case I Vreau se vorbesc in contra
proiectului guvernului. pus in discutie. Precum libertatea contientei,
sau libertatea confesionall ci dreptul de libera intrunire, aca ci libertatea eugetarii, sau libertatea presei, e una din cele mai frumoase
i mai sfinte libertati ale individului. Libertatea de presA n'are se
cunoasch alte limite, cleat inviolabilitatea ci respectarea drepturilor altora. tiinta se poate desvolta numai pe ealea presei libere,
ci tot aca eultura i simtul national. Numai en ajutorul presei libere
poate omul sa,-'qi esprime liber sentimentele inimei 9i ideile mintii

www.dacoromanica.ro

- 154 sale.

Fail presh liberh culture e o culture fortath, cugetul liber e

o schintee dumnezeiasch nascuta moarta, cugetarea liberh e numai

torture. De aceea in on -ce tail cults, ei in deosebi in tars constitutionalh, presa e, sau en deshvA,reire libera, sau e foarte putin
intrucat adech ei restrangerile pot forma ceva imburestransh,
curAtor. Eu din partea mea n'a-ei pune presei alth barierh, dealt
aceea ce am spus: inviolabilitate ei respectare pe seama drepturilor

altora, fail ca se fiu impedecat insh sh-'mi pot esprima liber ideile
mele proprii asupra drepturilor altora, in cadrele dreptului, a bunei
euviinte ei a respectului cuvenit. Ci chiar ei aceasta o consider ca
libertate de presh: Chid deci enunt ei recunose de prineipiu libertatea de presa, nu vreau, nu pot se vreau, se aduc asupra ei astfel
de lege, sau se reintegrez astfel de lege, care face ilusorie intreaga
libertate de presh.
Prin proiectul de lege din discutie se intentioneaza reinvierea
art. de lege 18 din 1848, ei se cere imputernicire pentru a-'1 reintroduce in faptii.

Dna luAm in privire art. acesta de lege, ei in deosebi unele

dispositii speciale ale sale, nici ca -'i putem zice articol de lege despre
Jibertatea de presh. Inceputul, respective -ul 1 ei 2 sunt cat se
poate de liberali. Dar' urmeazil dupil ei astfel de -i, ear stau
departe de principiul libertatii de presA. Si pot se spun, eh aunt cu
mult mai aspri deck paragrafii cei mai necrutAtori ai codului penal
austriac. Eu aea cred, eh lege de presh buns, practica ei intru toate
corespunzatoare se poate educe numai acolo, unde esista deja un cod
bun civil ei penal. Sh o recunoatitem, ea Ungaria n'are nici una nici
alta, ci in multe casuri, foarte gingaee, in cari e vorba de averea
sau de vieata cetateanului, e lasat totul in consideratia inteleapth a
judechtorului. Se poate, eh aceasta e o inteleapta prevedere acolo,
unde Ceara e locuith de acelaei popor, de aceeitei natiune, dar' e
arms foarte periculoash acolo, unde asupra averii ei a vietii singuraticului nu aduc sententh judechtorii sei naturali.
Legea trebue se fie apodictich, nu poate se fie elastica, aea
ca se poath fi esplicath in toath forma. Si eats, ca tocmai legea de
presa de sub intrebare poarta, in multe locuri, caracterul elasticitAtii.
In legile esistente, dreptul de liberh intrunire nu e nici oprit, nici
conces. Dach eu acum aiei adresa de es. provocare Romani lor sau
inteligentei romitne pentru %inerea unei adunari, a-ei comite oare
crime sau delict? Procurorul ar putt; se zich da, en a-9i pute se

www.dacoromanica.ro

155

zic nu; pentru-ch e regula de drept, ea ce nu e oprit in lege, e

permis. Si totusi aunt espus neplaeutei eventualitati de a fi eondamnat.

Dar' poate fi pedepsit cineva pentru crima sau delict inainte

de a-'i fi spus ea ce e crima gi ce e delictul? Si inainte de a fi
stabilit felul gi masura pedepsei? Si unde e codul nostru penal, care
o face aceasta ? Nu-'i. Nu-'1 avem. Daca vrem deei sa zidim, sa
ne apucam intaiu de fundament, apoi de coperig.
Si apoi ce e aceea: x.moravuri onorabilee, despre eari se vorbegte in -ul 5 al legii de presa? Sunt moravuri onorabile gi neonorabile? In intelesul acesta, data a-9i zice, ca vSchone Helena% e
o piesa care se impotrivegte ,moravurilor onorabilea ci a-9i propune
sa nu ii se permita representarea, Schone Helena% mi-ar puts face
proces, pentru-ca 'i-am batjocorit moravurile onorabile" gi eu a-gi

puts sa ma aleg cu un an de inehisoare gi en 400 fl. amenda. In

intelesul -ului acestuia, vai vou'a, gazete umoristice: Bolond Miska"

Kakas Marton" gi Gura Satului", pentru-ca pe toate va inchide

Daca eu a-gi tipari. proectul de lege elaborat din partea depn'1 a-9i imparti printre

tatilor romani EA Barbi in chestia nationala, gi

popor, procurorul ar puts zice, ca prin aceasta agitez in contra

unitatii statului, pentru-ca deja astfel de inteles se da din partea
unor intelepti ai statului inocentului proiect de lege, ear' eu a-9i fi
gratios impartagit de patru ani temnita gi a-9i fi donat cu o amendli
in bani, in sunlit de 2000 fl. Tot aga a-gi pati-o qi atunci, dace a-gi
afirma ca zeu, Valahia gi Moldova nu apartin aga numitei coroane
maghiare. Si tot aga a-gi pa0 gi atunci, dacii a-9i zice, eh zeu, uniunea

nu e fapt implinit gi ca n'a fost ridicata nisi -odata la putere de

lege, degi acelagi lucru it spun gi reseriptele preagratioase regale.
Daca a-gi aerie, ca functionarul cutare nu-'gi face datoria, ca
e leneg in functie gi ea abuseaza de positia sa, sau dach acelagi lucru
la -'9i aerie despre o autoritate on corporatiune ereata prin lege, sau
acelagi lucru '1 a-gi aerie despre persoane private: cu toate ca a-gi
puts dovedi afirmarile mele, procurorul sau persoana private mi-ar
face proces de calomnie gi mi-s'ar aplica proverbul maghiar: nszolj
igazat es betfirik a fejedet",
m'ar despoia pe cativa ani de libertatea
civila gi personals, gi de cateva mfi sau sute de florini. M'ar eondamns pentru calomnie, cu toate ca in lege calomnia nu e definiata
nici unde. M'ar condamna adeca pentru aceea, pentru-ca am scris
adevarul, gi m'ar condamna fara si-'mi permita dovedirea afirma-

www.dacoromanica.ro

156

tiunilor, pentru-ca -ii 24 si 25 opresc luerul acesta. Aste e partea

materialii a art. de lege din 1848.
Dar' eu nici din punct de vedere formal nu partinese articolul
de lege, respective proiectul guvernului. Pentru-ca dacA ministeriul
din 1848 a dat ordin tuturor municipiilor se organiseze din sinul for
curti cu jurati, nu inteleg cum de actualul ministeriu propune instituirea numai a cinci astfel de judecatorii cu jurati ? Dadi eumva nu
pentru aceea, ca sa se faca ci aici centralisare, si ca se judece si
aici judecatorii nenaturali asupra libertatii si averii indivizilor de
diferite nationalitAti?! Teritoriile municipiilor aunt preeisate, si astfel
ar fi mull mai bine si mai consult, thick s'ar mentine dispositia minidata inteadevar e vorba de reintroducerea
steriului din 1848,
artieolului de lege din 1848.
Eu nici pentru aceea n'a-i tine ea e de reintrodus legea aceasta,
pentru-ca face pendenta aparitia foilor periodice dela o eautiune atiit

de enormA, Inca pot spline inainte, a daea legea se reintroduce

astAzi, mane nu vom mai avea nici o foaie Barba eau romans. Dispositia aceasta a legii sunk toemai aca, ea si cum a-si zice: iti dau
voe se vorbesti, dar' inainte de a scoate macar un euvant din gura,
depune zece mii, respective 10.500 de florini. Legea cambiala nu
cere dela negustor nici o cautiune. Tipografii aunt asemenea negustori,
dar' legea de press nu e Mat de liberala ca si legea cambialA, ci supune
pe tipografi unei cautiuni apasatoare, si astfel produetul intelectual
nu se imphrtaseste de onoarea ce se dA produetelor scoase din pAin'Ant.

Nu pot partini mai departe legea de press nici pentru prescriptia

prevAzutA in ea, pentru-cA in intelesul -lui 28, eel -ce a aerie ceva,
cese luni, eventual doi ani are tot sa se teams ca li se va face
proces.

Din toate aeeste motive nu partinese deci propunerea guvernului,

ci ail mentine mai bucuros status quo, pentru-cA mai bucuros mil
supun diseretiei mintii siinatoase decal dispositiilor legii elastice $i
cu doua intelesuri. Votez deci in contra proieetului ministerial."

Proiectul guvernului se. primete. La discniia pe articole

vorbete :

loan Popovici-Desseana: Cu privire in Fincipiul pe care

$i -a basat condeputatul nostru Manojlovici motiunea, voeam se vorbese
cu ocasiunea discutiei generale. Dar' vazind ca vorbirea mea, dupa

cele rostite deja, ar fi plictisit numai casa, am renuntat la cuviint.

De astAdatA insa nu pot, ca cu privire la punctul acesta se nu cer
www.dacoromanica.ro

157 pretioasa indulgenth a casei, ca se spun pe scurt aceea et) vreau

sa spun.

In propunerea ministeriului se zice, eh inainte de regularea

desavarsith a comitatelor si a judecatoriilor tribunalelor), esecutarea
ordinului ministerial din 1848 e deoparte neoportuna, de alts parte
e legath de pedeci gi ineurchturi. Conced, onorath cash, eh lucrul
sth asa. Dar' en sunt de convingerea, ca esecutarea dispositiilor
aeestora in sensul propunerei ministeriului inch e legath de ineurchturi,

si nu e nici oportuna. Nu in anume de consult, ca numai in cinci

locuri sa se institue curd cu jurati, pentru-ch faptul acesta sta in
contrast et' multe imprejurAri i cu multe raporturi. Sa luam de
es. districtele de dincolo de Tisza, pentru sari curtea eu jurati ar fi
se fie in Debretin. Cercul acesta are, cum stirn, o astfel de situatie
geografich, incht central Debretin cade foarte departe de cele mai
multe puncte din cerc. Ca scum, cum e eu putinth sa se esecute
procedura si functia judeeatoriei eu jurati in acest punet principal
al Debretinului, pentru intregul cerc, e un lucre pe care nu-'l inteleg.

(Asta se tine de punet 4!)

Dar' mai sunt aici si alte pedeci. Mai esisth pedeci de raporturi locale, de raporturi de limbs ci nationale. Eu aunt pe deplin
convins, eh cetatenii din Debretin, si altii din apropiere, sunt tot asa
de iubitori de dreptate ca si cetatenii din alte pArti Dar' totusi sunt
silit se fac observarea, ca de ke nu pot atribul juriului din Debretin
in general cunostintele pe cari trebue sa le aibh un juriu cu privire
la raporturile locale, la obiceiurile poporale (datine) si la caracterul
popoarelor, din intregul district de peste Tisza, clack' vrea se aduca
sententh dreaptii, dictath de constiinta. De aceea eu in de foarte
pretios principiul fundamental, in intelesul chruia fiecare cetacean al
patriei se fie judecat din partea propriului seu municipiu, ci sa fie
chiemat la judecatorie numai intre hotarele comitatului seu. Pentru-ca
acel municipiu, care in sine luat formeaza un intreg organisat, cunoaste toate raporturile, si intrucat aeestea an se fie tinute in vedere,
va pute aduce sententh dupa chibzueala si constiinta sa, ra'ra sa -Isi
calve pe constiinta. Dar' de alth parte cred, ca institutiunea judechtoriei cu jurati isi afla sublimul principiu Inca si in aceea, ca cetatenii
se fie declarati de vinovati sae nevinovati din partea celor mai apropiati

concetateni, pentru -ca numai acestia sunt in stare se cuprindh cu

mintea, oare in raporturile in eari traesc coneetatenii for s'a comis
crima san nu ?

www.dacoromanica.ro

- 158 Eu deci tocmai nu pot partini propunerea, ca numai in cinci

locuri sa se institue judeatorii cu jurati. (Intreruperi: Nu despre
asta e vorba!) Ba da, despre asta e vorba, pentru-cA se zice: ninainte
de regularea desavarsita." CA acum and se va face aceasta regulare
desavarsita, nu se poate prevedil.
in 1848 ina s'a zis, ca regularea desavarsita nu va intarzia
malt, si vedem ca au trecut 18 ani gi totus regularea desavarsita
nu s'a facut. (intreruperi: Atunci erau alte imprejurari!) Viitorul
nici acum nu-'1 poate vede nime inainte. i tocmai de aceea, vreau
se adue astfel de lege, care sa-'mi dee garantii pentru viitor, si se
nu facrt pendente garantiile dela eventualitAtile pe cari nimeni nu le
poate vede inainte.
Tocmai de aceea partinese propunerea condeputatului Manojlovici,
ci

adecA cu atilt mai vartos, ca dorese, ca in momenta! in care se

va pate face regularea cea mai apropiatii, at se institueasca, in

sensul ordinului ministerial din 1848, in fieeare comitat judecatorii
cu jurati. intru-eat Insa aceasta ar fi ea desavarsire imposibil, atunci
daca trebue sa se faca abatere dela lege, a2si dori ca oportunitatea

aceasta sa se aplice mai ea stop, anume, ca nu numai in cinci

locuri at se &a judeatorii cu jurati, ci si pe alte locuri, de ex. in
Arad si in alte centre, ca sa se usureze procedura, gi celor ce ajung
sub judecata acestor jurii sa li-se dee garantii, ea asupra for se va
crol sententA dreaptil, patrunsii de imprejurarile si raporturile date".
Aloiziu Vlad: Onorata diets! tiind foarte bine ate afaceri
enorme it asteapta pe ministrul de justitie, sti astfel voind sa-1 fat
crutare de timp pentru ocupatiunea 9i activitatea mai utilit, de
alai parte earAsi voind se crut ministerial de mesa, CA provizoriul

atilt de malt urgisit vrea sa-'1 inavuteasa cu un nou provizoriu,

propun, ca alineatele: 3, 4, 5 si 6 sit fie eliminate in intregime, ci
se fie modificate astfel. In deosebi punctul al treilea se fie modificat
aca: Ordinal acesta ministerial, intro imprejurarile de fats si inainte
de regularea desAvarita a municipiilor ci a justitiei, deoparte nu e
consult a fi esecutat, ear' de alai parte se loveste de pedeci si de
incuraturi",
dupit cari euvinte ar veni imediat acestea: tocmai
de aceea, gi pAna and municipiile ci tribunalele vor putea fi organisate, ci judeatoriile ea jurati vor pate fi instituite in sInul fiecilrui
municipiu,
asupra delictelor de presA an se judece tribunalele
comitatelor, oraselor, eau ale districtelor libere, pe basa art. de lege
18 din 1847/8".

www.dacoromanica.ro

159

'Mi-a servit ea bass la aceasta motiune in special impArtirea

cuprinsA in proiectul ministrului, duph care se ridica in cinci locuri,
cu tinerea in vedere a celor patru districte, judecatorii cu jurati. Duph
parerea mea aceasta nu corespunde intru toate scopului, dar' nici
nu e ea dreptate. Binevoiti a lua in considerare, eh duph aceasta
veche, duph parerea mea invechith impArtire, acusatii din comitatul Carasului, care se aflA la margineatarii,langa Dunare, ar fi siliti sa mearga
la Debretin. Ar fi cu nedrept, ca acusatii gi martorii se fie ingreunati cu
spesele legate de aceasta lunga chlatorie. De ce se silim pe acusati si pe
martori sa &ea cheltueli enorme, in casuri in cari acusatii poate ca yin
achitati, cand acelas lucru se poate face si in sinul municipalitatii proprii?

Tribunalele si de altcum vor fi in curand restaurate, si nu va pute

spune nimeni, ca ele nu posed increderea publica, dat Sind eh vor
fi elite din alegere. Nu esista deci nici un motiv, ca Oa. &And ii
va succede ministeriului se introduch juriul la toate municipalitAtile
sa se introduch alte feliuri de provisorii, ci duph parerea mea, tribunalele respectivelor municipii pot fi insarcinata cu judecarea faptelor
punibile cu depling siguranta.

Eu, cu toate eh nu e pe tapet, mh folosesc de chestia aceasta

pentru a mai de lara Inca si aceea, eA lupta cea mare si nesarsith,
care decurge intre aparatorii juriilor si a judechtoriilor regulate, inch
nu e decish. Sunt mari capacitati pentru una si sunt man capacitAti
pentru ceealalth, si eu nu vreau se fiu preocupat de chestie, sau se
fae incercare cu ideea aceasta mh'reath. De aceea, voiu aye timp se
vorbesc despre ea &And chestia se va diseuta amanuntit. Paul atunci
deci, pAnh ideea, 'Ana principiul acesta I i va serba invingerea 9i in
Bunt pentru croirea judechtilor prin tribunale."
mijloeul nostru,

Sa primete textul original.

Transaqia. cu Austria.
,,Cedinta din 20 Martie 1867. La ordinea zilei se pune
raportul comisiunei de 6 7, esmisa pentru regularea afacerilor co-

mune cu Austria.*) in edin0 din 21 Marge is cuvantul depu-

tatul roman
*) Comisiunea s'a numit age, pentru-ca era compusi din 67 membri, 52
din Ungaria, qi 15 din Ardeal. Din ea fAceau parte gi deputatii roman Antoniu
Mocsonyi, Emanuil Goasa'u gi George Ioanovici. Comisiunea a 'cilia 13 qedinte, gi
ea resultat al consultarilor ei a Post presentat dietei proiectul de lege, luat in
discutie in gedinta aceasta. Era proiectul majoritItii din comisiune, fati de care
miuoritatea Inaintase proiect separat.

www.dacoromanica.ro

George loanovici: Onorata dieth! Cele inirate In contra

proieetului din intrebare nu mi-au putat elatina parerea ce o aveam
i o am fats de proiect. Cele inirate pant acum, ai in prima linie
teoria, ca din sanctiunea pragmatict n'ar urma faptul, et membrii
uniunei aunt datori sit' se apere reeiproc, ci numai faptul, et Ungaria
e datoare as apere pe regele ei: teoria aceasta zic, e dui:A parerea
mea de am, ca as bate in capete eu on -ce teorie despre uniune,
pentru-ca dach dont sau mai multe thri s'au unit sub un singur
domnitor comun, an facut-o sigur pentru-ch au aflat et e mai favorabil am, ear' unindu-se, in tot casul e in interesul for se rAmana la
olalth. De aici urmeaza naturalmente, et fiecare membru din uniune
are deoparte dreptul sit pretindii, ca proprietatea uniunei sit fie aparatt
in contra on -ce fel de ataeuri, de aka parte are datorinta se iee parte
la apararea proprietatii uniunei, ai se nu priveasca en manile in sin
cum as descompune, prin inimici, interni ci esterni, alianta inaugurate
en consentimentul seu cii in interesul sett

Daca sensul art. de lege I ci II din 1723 n'ar fi cleat acela,

el noi
Ungaria
se ne apartm proprietatea noastra din propria
noastra putere, ear' provinciile ereditare sh-si apere proprietatea for
din propriile for puteri, intreb, pentru-ce oare am fi legat noi sanctiunea
pragmatics? in modul aeesta am rite fi unul fart de altul. Dar'
parerea mea e, ca despre on -ce uniune sit fie vorba, uniune personalt sau realt,
esista o aparare comunti ci o indatorire reciproca,
isvorita din ea. Poate se fie diferith Implinirea unei astfel de datorinte,
dar' datorinta insa9i i reciprocitatea, duph parerea mea, nu poate fi
tram la indoialt.
intrebarea poate ca e urmAtoarea: Datorinta noastra de aparare,
implinitt pAnt acuma, e oportunk sau nu? in privinta aceasta phrerea

mea e aceea, eh nu e portant, pentru-ch faptul, ch. M. Sa voeate

se guverneze in viitor 9i provinciile ereditate in mod constitutional,
a schimbat situatia in mod esential. Schimbarea aceasta esentiala a
situatiei face apoi neincunjurat de lipsa, ca en privire la toate raporturile, eari intereseaza deopotriva patria noastra ai celelalte tari
ale M. Sale, in viitor sa nu ne mai inthlnim prin mijloeirea puterii
absolute, ei in mod direct, pe terenul constitutionalismului, ci anume

astfel, ca se fie data posibilitatea, ca apArarea eomuna se o putem

face in comunitate, grabnie i in mod lini9titor pentru ambele parti,
gi FA punem capht freearilor ai certelor interne, phgubitoare deopotrivh

pentru ambele pArti ale monarchiei. Noi voim, ca precum la noi,

www.dacoromanica.ro

161

aa i dincolo de Leitha, sit se introduch adevAratul constitutionalism.

Dace voim aceasta, e imposibil se voim, ca puterea, aflAndu-se intro
pArtile ce poate cii nu se pot intelege, se impedece cu nelimitatul
seu veto activitatea constitutionalii, sand a uneia, and a celeialalte
dintre legislative, i astfel se devina constitutionalismul i la noi i
dincolo de Leitha curate fantasmagorie. Coatingerea, domnilor, ea
popoare libere, nu va aduce nisi -odath primejdie asupra capului nostru.
Primejdia ne-ar ameninta atunci, data am Paul chestia apararii Immune

acolo unde am lhsat-o la 1848, adech dach am lasa-o neresolvata,

i clack fill se strangem in albia for naturalh pretensiunile legaturilor monarchiei, am da voe, ca valurile for neregulate se acopere
campiile constitutionalismului nostru, aducA,nd eu sine, duph obiceiul

povoaelor, tot ce au putut aduna de pe acolo pe unde au trecut.

Asta ar pate sa ne aduch primejdie, i esemplu clar avem in
cei optsprezece ani espirati. Pe mine m'a inthrit praxa aceasta grozava
duph-ee nu
in manipularea ehestiilor comune in convingerea, ca,
va fi mai
putem respinge pretensiunea leghturilor cu monarchia,
bine data in afara de hotarele patriei noastre, i in cadrele afacerilor

noastre interne, le dam o astfel de directiune, care se faca posibila,

ca aici, in launtru, noi se fim stapanii 1 dumnii casei.
Apararea comuna, despre care e vorba, este deci domnilor, in
aceeai vreme aphrare comuna, nu numai in contra vim externam
at internam, aa cum o esplichm aceasta din urma in sensul sanctiunei
pragmatics, ci i in contra nisuintelor de centralisare i absolutistice
din interiorul monarchiei. Si fiind-ca aici e vorba de o astfel de

aphrare, merits se fie luath in considerare.

Nu e deci renuntare

la drept aceea ce se proiecteaza cu privire la afacerile comune, pentru-eh

in interesul proiectului, in. parlamentul nostru propriu vothm recruti

guvernului nostru propriu, in parlamentul nostru propriu vutam budgetul cu privire la tot ce se refere la afacerile noastre interne. Toate
acestea ne privese eselusiv pe noi. Si astfel nu imparthese vederile
stimatului amic, baron Simonyi, care in vorbirea sa de eri a zis, ca
duph-ce ministerial comun va dispune de same marl, dupa-ee municipiile chrii I i vor vota singure &mile for de cash, ministrul maghiar
de finance va avea putini bani la dispositie. Aa cred, ea sumele ce

be vor reparta municipalitatile asupra for nu aunt in detrimental

independentei thrii ci al cercului de competenth a legislaturei noastre.

Ce se atinge de es. de cheltuelile referitoare la afacerile noastre

interne, aca cuget, di nu zace in interesul nostru sa ne putem Ihuda,
11

www.dacoromanica.ro

- 16 eh Dumnezeu stie eke milioane votrim in fiecare an guvernului nostru,

ci aceea, ca suma (Arita guvernului nostru sa fie suficienta pentru

acoperirea trebuintelor noastre proprii. Si se dee Dumnezeu, ca suma

aceasta se fie cat se poate de mica.

Condeputatul Tisza Kalman a zis, ca prin proiectul din intrebare
vine perielitatii independenta noastrA.
Suntem independenti unii de altii, noi si provinciile ereditare,
dar' find domnitorul acelasi, ci in urma legAturilor monarchiei, stAm
in legAturA totusi unii cu altii, ear' legatura aceasta firecte eh escbide
pentru ambele parti nelimitarea desiivarsia a libertAtii actiunei. Suntem
deci pendenti, nu unul de altul, ci toti de ideea legAturii in monarehie;

si tinerea in vedere a acestei legrituri o reclanart situatia Europei,

o situatie pe care noi nu o putem schimba, si mentinerea fiintei de
stat a Ungariei, si inert foarte grabnic.
Duprt-ce s'a {Went vorba $i despre uniunea personalli, in deosebi

din partea condeputatului men Tisza Kalman, imi iau voe se fae o
pantie% intre legaturile noastre monarchice si intre uniunea personala

din Svedia si Norvegia pentru a demonstra, ca manipularea (administrarea) comuna a unor anumite afaceri de mare importantA nu
vatAmrt principiul uniunei personale, nu vatamA si nu pericliteaztt
independenta, neatarnarea t Arilor, unite in modul acesta.

In uniunea dintre Svedia si Norvegia gases eu, de si na

esprimate in mod atat de pronuntat ca la noi, in legaturile noastre,
acele trei idei, cari stint cuprinse in proiectul comisiunei. Intdiu,
gAsese ideea legArii uniunei, in intelesul careia, deci e legata intre
&ma state, cari in launtru aunt cu totul independente unul de altul,
in afarit, ales unde e vorba de aprirarea uniunei, pasesc ca un
intreg. In intelesul paragrafului norvegian,
si probabil ca si conNorvegia are dreptul
stitutia din Svedia are un astfel de paragraf,
se foloseasel steagul propriu in comereiu. in armatrt steagul rrtmane
cel al
uniunei.
A doua idee aflath in uniunea aceea e, eh comunitatea purtarii
de rasboiu e recunoscutA c1 in lege, ci anume in formA de datorinta
reciprocA de apArare. Dacri regele vrea sa inceaprt rAsboin, convoacA

un senat mixt estraordinar, compus din ministrii Svediei si ai Norvegiei, si duprt-ce a ascultat in mod cuvenit pArerea acestora, decide
singur in ehestia rAsbdului. En inteleg aiei 9i rasboiul ofensiv,
pentru -ca se zice deadreptul: ndael regele vrea art inceaph rasboiu.
Coneed, eh Sara respeetivA, care e in contra unui astfel de rasboin,

www.dacoromanica.ro

168

poate se detraga domnitorului, prin parlamentul ei, mijloacele necesare

pentru continuarea risboiului energic; dar' nu poate impedeca aceea,

ca domnitorul sa puna in aplicare fortele aflate gata in ambele tari,

armata, etc. pentra a incepe gi a continua rasboiul. i dad): se refere
aceasta la rasboiul ofensiv, en atat mai vartos sA, refere la astfel de
rasboiu, in care e vorba, ca proprietatea, fiinta uniunei, se fie aparata
in contra atacurilor.
qi pe aceasta pun eel mai mare temeiu,
Ca a treia idee,
gasese in uniunea cvedo-norvegiana notiunea comunitatii cu privire
la unele afaceri foarte importante, ci anume, nu numai recunoaterea
acestei idei, ci ci determinarea comuna, 9i anume in mod foarte simple,
prin delegatiuni, aca cum reeomanda ci proiectul afacerilor comune.

Daca nu esista prineipe regese, indreptatit se mocteneasca tronul,

regele are dreptul se propuna urmac celor done tari. In acest cas
parlamentul ambelor tari alege pe basa paritatii un comitet, ear'
comitetul acesta, in easul ca cele doua parlamente n'ar cadea de
acord cu privire la alegerea motenitorului de tron, decide eu majoritate de voturi qi alege el pe moctenitorul de tron.
Tot aca aduce hotarire delegatia li atunci, cand e vorba de
decretarea majoratului pe seama regelui. *i aici totdeauna, cand
parlamentele nu se inteleg, decide delegatiunea mixta. Dace moare
regele, ear' moctenitorul de tron e minor, sub timpul interregnului, adeea Snit la intrunirea deputatilor ambelor tari, in fruntea
ambelor tari sta un senat comun de stat, ales in numar egal din
i e determinat Inca 9i aceea, ea
cetatenii vediei qi ai Norvegiei.
dintre ministrii ambelor tari, cari au scaun in senatul de stat, i care
are se fie presidentul. Asta se decide prin soarte. Tot aca cum 0
in delegatiunile comune soartea decide, care membru are se repapascit din delegatiunea intrunita.
Mai sunt unele lucruri, in special alegerea epitrcpilor pe seama
minorului moOenitor de tron, dispositiile referitoare la educarea minorului moctenitor de tron, c1 in fine o dispositie tot atttt de importanta

ca cea prima, anume, ca clad. s'ar stttnge ramul barbatese al casei

regale ci moctenitorul de tron inch nu e ales, atunci, neputandu-se
uni cele doutt parlamente, in Intelesul -lui 7, delegatiunea ce e de
ales va alege in ledinta comuna cu majoritate de voturi noua case
regalit tili en, ea cele incirate sunt lucruri ce sa intampla foarte
rar, ea Bunt lucruri estraordinare Dar' intreb, pentru-ca nu se intampla in mod regulat, sunt ele oare mai putin importante? intreb,
11*

www.dacoromanica.ro

164

data cu privire la alegerea mostenitorului do tron, cu privire la

care de altcum are sa' se face direct si esclusiv
din partea parlamentelor tarei respective,
ambele membre ale
uniunei au luat intelegere ea data parlamentele lor nu se pot intelege
alegerea regelui,

sd decides delegatia comund i nu se tem ca prin aceasta se perieliteaza neatarnarea, independenta, fiinta de stat independents a
lor: putem noi sa o spunem aceasta cu privire la afacerile pe cari
noi be vom recunoaste de comune si cu privire la cari tinem de
necesar, ca ele, in scopul eventualelor ciocniri si frecari, se fie resolvate in comunitate?
Svedia si Norvegia considers remanerea lor impreuna atat de
importanta, in cat vreau se o asigure si pentru casul, cand s'ar
stange actuala easa domnitoare. La noi e altcum. Dupes proiectul
nostril parlamentul nu trece peste dispositiile sanctiunei pragmatice,
ci se nisueste se mentina legaturile esistente pe basa sanctiunei pragmatice, astfel cum reclama raporturile europene si situatia monarchiei.
Conced dornnilor, ca legaturile monarchiei, asa cum 'Bunt contemplate in proiectul despre afacerile comune, formeaza legirtura mai
stransa decum e a uniunei svedo-norvegiane. Dar' se avem in vedere
$i aceea, ea Svedia si Norvegia formeaza partea marginase a Europei,
pe cand graparea aceasta de state formeaza central, inima Europei.
Ear' acum imi iau voe sa raspund la unele observari ale stimatului

condeputat Tisza Kalman. El tine de foarte pagubitor modal recomandat in proiectul comisiunei pentru afacerile comune, in ce priveste
alianta vamala qi comereiala a Ungariei cu celelalte provincii ereditare,
adeca conventia referitoare la chestiile, can la rigoare nu Bunt eomune,

dar' despre cari proiectul asa tine ca e in interesul ambelor Fail

daca se face apropierea si alianta. Se AA' o dispositie in proieet cu
privire la care, legandu-se odata conventia, modificarea ei nu se mai
poate face decat on consentimentul ambelor Iraqi. E dispositia referitoare la valuta. Cu privire la celelalte chestii apartinatoare categoriei acesteia se zice pretutindenea si se face provocare la paragrafii
respectivi, ca conventia avem se o lee= din timp in timp. ingrijire
ar putea provoca deci numai acel singur punct, in intelesul caruia
data odata e stability pe calea incelegerei reciproce dispositia referitoare

la valuta, mai tarziu, data ar fi sa o &easel pagubitoare intereselor

lor, conventia o pot schimba numai cu consentimentul piirtii celeialalte,
ceea-ce e foarte natural. Ace las lueru se intampla si in viata privates.

Daces ma oblig la ceva. nu pot absta cats vreme partea ceealalta

www.dacoromanica.ro

- 165 nu ma dispenseaza si nu-'si da consentimentul. Dar' prin aceasta

nu e jertfita independenta mea. De alteum ma cred, ca dispositia ce
trebue s o stabilim acum, ca Cara libera, cu cei de dincolo de Leitha,
ca tail libera, cu privire la sistemul -valutei, data ar fi se fie pagubitoare pentru noi, atarna dela parlament sa nu mai lege conventia,
pentru-ea din faptul, ca ne obligam moraliceste se facem ineercarea
legarii unei invoeli reciproce cu privire la o anumita chestie, sau in
general la mai multe chestii, Inca nu urmeaza, ea punandu-ni-se conditiuni pe cari noi nu le aflam acceptabile conventia se fim siliti
totusi sa o legam. in privinta aceasta eu nu vad deci motiv de ingrijire.

Ce se atinge de administrarea comuna a datoriilor de stat, eu

tocmai din motivul insirat din partea dlui deputat, el anume, posesorii
datoriilor de stat sunt in cea mai mare parte oameni din strainatate,
tocmai din acest motiv zic, aflu de mai oportun, ca datoriile se fie
manipulate in comunitate, pentru-el ered, ca strainatatea in tot casul

va preferi se OA de a face cu un debitor decat cu dol. Eu cred

deci, ca clack' deelaram, ca primim datoriile de stat, dar' vrem sa le
manipulam separat, tocmai prin aceasta ne castigam mai multi inimici
nouli, si mai multi inimici independentei noastre legale.
Despre ministeriul comun asa zice stimatul orator, ca nu poate
se fie responsabil, pentru-ca nu parlamentul 11 trage la raspundere,

ci o corporatiune eu totul de alts nature. Cu privire la aceasta

observ, Ca responsabilitatea guvernului nu atarna dela aceea, ea corporatiunea care '1 trage la raspundere ce nume poarta, parlament
can delegatiune, ci dela aceea, ca dispositiile cari stabilese responsabilitatea ministeriului ofer garanta suficienta, ea ministrul respeetiv,

data nu-'si implineste datorinta, va fi tras de fapt la raspundere i

va fi pedepsit ?
In fine referitor la observarea onoratului orator, ca se nu jertfim

independenta tarii chiar si dare ar trebul se suferim prin faptul ca

respingem comunitatea, asa cum cere el ci stimatii sei amici de
principii, ci se suferim mai bine decat se dam prada neatarnarea
tarii, parerea mea este, ea traim nicte timpuri atilt de critice, bleat
prin pasul ce '1-am face respingand comunitatea de aparare am
ajunge acolo, ea primejdia n'ar fi numai suferinta, ci ar fi mult mai
mare, ar fi ruins litrii.

De aceea eu zic, mai bine se limitam

libertatea de ac -tiune a parlamentului nostru cu privire la ehestiile

referitoare la obligamentul de aparare, data pe calea aceasta putem
face, ea patria se ne fie scapatil din mijlocul criselor ce sa pot ivi.

www.dacoromanica.ro

166

Proiectul din intrebare resolvA chestia, si anume asa, ca deoparte

sa se satisfaca apararii comune a monarchiei, de alta parte sa se

pastreze independenta tarii cu privire la toate chestiile referitoare la
guvernamentul nostru intern. Proiectul eorespunde problemei ce i -a
pus-o dieta de fatA in prima sa adresl, ziettnd ca : Suntem convinsi,
el aceste doul idei (anume : siguranta monarchiei si independenta
constitutionalA a patriei noastre) nu stau in contrazicere una cu alta,
si nu va fi trebuinta.' ca una se fie adusa jertfl celeialalte ! Chemarea
noastra este al le aducem in consonants pe amandouh si sit le conservam impreunl pe amindoul.a
Misiunea aceasta o vAd implinita in proiectul pArtinit din partea
mea, si de aceea pArtinese propunerea comisiunei esmise pentru precisarea raporturilor comune." (Aproblri.)
,,S'edinta din 26 Martie 1867. Deputatul Nydry Pcil
adreseaza guvernului urmatoarea intrebare:
Nydly Pdl: Inainte de a trece la ordinea zilei imi iau voe,

cu permisiunea onoratei case, se adresez onoratului ministeriu intrebarea, ca dupl-ce dieta, incepAnd dela 1861, in fiecare adresii.

presentatil M. Sale a accentuat de repetite-ori, cd-fi va considera

de prima datorie, imediat cum constitutia va fi restaurata, presentarea

fi discutarea unui proiect de lege referitor la resolvarea chestiei

nationale, oare onoratul ministeriu are intentiunea se presenteze casei
proiect de lege in privinta aceasta, inainte de a espira actuala sesiune?"

Baronal E5tv5sJdzset; ministru de mite: Onoratl cash!

Sigur el nu e nime care ar intelege mai bine importanta chestiei
nationale dead ministeriul, si ar dori mai mult, ca aceasta importanta
chestie se fie resolvatl prin lege, cat de curAnd. Dar' fiind-cA onorata
cash a esmis in chestia nationals o comisiune, ministeriul crede cA
e consult, ca aceasta comisiune, continuandu-si luerarile, se si le presenteze casei, ear' ministeriul isi reserva dreptul, el dad). afla necesar
saisi insire observarile asupra proiectului comisiunei, aici in fata casei".

Arydry Pdl: Dupl-ce am auzit declaratia dlui ministru de

eulte, nu ramAne alta, dupA parerea mea, decal ca onorata cast se
binevoiascl a indruma comisiunea esmisa pentru elaborarea proiectului
de lege in chestia nationale, ea sa -'i continue luerarile." (AprobAri.)

Presidentul: tn urmarea acestora, comisiunea nationala isi

va continua luerarile ci proiectul de lege ce-'1 va stabili il va presenta
onoratei case."

Se intra In ordinea de zi.

www.dacoromanica.ro

- 167 ..5'edinta din 29 Martie 1867. Sigismund Popovi ciu

i Petru Mihdlyi renut-46, la cuvant, ear' Aloiziu Vlad declare, urmatoarele:
ad.: Nu abstau dela euvant,
Aloizia

ci vreau sa-'mi
motivez pe scurt votul ce vreau sail dau. Dupe -ce partea materiall

a elaboratului majoritatii comisiunei de 67 sth mai aproape de vederile

mele, primes acest elaborat, nu numai ca bash pentru diseutia speciala,

ci peste tot in general. Cu privire la partea formala, imi resery

dreptul a vorbi la discutia, speciala.

Discuia se terminA, ear' votarea se amAna, pe edirqa

urrnatoare. Urmeaza, verificarea deputatilor ale,5i in Ndsduce.
Gajager Salamon intreaba dieta, dad, ii compete Nasaudului
sit' trimita deputati la dieta, dupe -ce in 1848 era district militar si
ca atare nu e trecut in nici o lege en drept de a pute fi representat
in parlament? Vorbeste la obiect
Sigismund Papp.- 1,0norata Casa! Vorbese intaiu la ordinea
zilei.

in a doua linie vorbesc la obiect. Ce se atinge de dorinta

se amanam botarirea si se nu punem obiectul la ordinea zilei, nu Min

nici de oportunh nici de potrivita propunerea. i anume din motivul,
ea din espunerea facuta se vede clar, di Nasaudul in 1848 numai

pentru aceea n'a primit drept representativ, pentru-ca pe vremea

aceea statea sub stapanire militara. Vedem deci clar cum stk lucrul
si putem vorbi imediat la obiect. Ce se atinge de obiect insusi,
adevarat ca in lege nu e trecuta representarea districtului Nasaud.
Dar' data luam de einosura legile ungare din 1848 vom vedea, eh
pentru Ardeal nu aunt stabiliti dead 69 deputati. Dicta din Cluj a
avut bunavointa insA se mai adaoge patru, Ara' ca Ungaria sa fi
protestat. Acum deci, dupa-ce Nasaudul a incetat a mai fi provincie
militara, ci s'a prefleut in provincie civila, aceasta autoritate eivilk nu
mai poate fi despoeath de dreptul representativ, pentru-eh asa cred,
ea aceasta n'ar fi nici euviincios, nici oportun. (Niel nu vrem!) Dreptul

acesta putem sail dam deci si pane tend it vom inarticula in lege
mai tarziva. (Aprobari.)

SA verifica, deputatul Alexandru Bohajiel, ear' cu

privire la alegerea lui Gri gorie Moisil se propune anularea,
din motivul, ca, alesul Msu0 a declarat, di nu tie ungurete, conditiune esentiala pentru ca cineva se poata fi ales
deputat la dieta ungarg.

www.dacoromanica.ro

- 168

inainte de a se enunta conclusul vorbete In chestia

anularii mandatului lui Moisil deputatul
Sigismund Papp: (Intreruperi: Renunta I) Nu voiu renuntal
E eu mult mai importanta chestia decat sa. trecem atat de lute paste
ea si sa primim parerea comisiunei. Asa cred, a se afla aici in dieta,
nu unul, nu doi, ci trei deputati cari nu stiu ungureste (Zgomot),
fail a forma pedeca, pentra-ci atunci sand vorbese, isi cetesc traducerea maghiara a vorbirei. Doi dintre acestia Bunt Ungureni, unul
Ardelean. Intreruperi: E din Ungaria si aceea!) Fiti cu mai mare
atentiune. Se privim bine in adancimea lucrului. Sa-'l esaminam si
sa precumpanim, ca prin aceea, ca nu acceptam alegerea aceasta,
poatc ca nu purcedem in mod eehitabil, gi poate ca nici destul de
cuminte. Asi pute spune mai departe, ea cu toate Ca alesul a facet
astfel
v()t alegatorilor, ca se va tine intru toate de dorinta lor,
de legatuinte Bunt in contra legii si n'au nici o putere de drept, din
motivul, ca not n'avem instructiuni, ci suntem condusi numai de
constienta noa.tra. Eu aunt deci de parerea, ca alegerea sa nu fie
anulata ci verificata". (Contraziceri.)

Mandatul se anuleaza.

.Sedinta din 36 Martie 1867. Se voteaza asupra

proiectului comisiunei de 67. Resultatul e urmatorul:
Pentru propunerea majorit4i Deak Ferencz) a votat
257, contra 117, absenti 22.
Se Infra In discutia speciala.
Aloiziu Triad: nEu nu pot accepta modul de deslegare
proiectat in elaboratul comisiunei, cu privire la forma, asa cum e
cuprins in punetele dela 29 pans la 49, pentru-ca il in de foarte
greoin gi complicat. Din partea mea, contrar vederii din punctul
28, (intreruperi: Peste acesta am trecut!) a-9i afla mai de oportuna
o delegatie comuna, care se discute laolalta. Cu mult mai mult insa
un parlament al monarchiei, esit din alegeri directe (Zgomot. Sa
auzim! Intreruperi : Poate ca Reichsrath?), pentru-ca numai un
parlament al monarchiei, astfel compus, poate se deavoalte energia

pe care eu o

in de necesara pentru existenta monarchiei, gi

pentru-ca numai un astfel de parlament ar fi adevarat senat
de asoCiatie al popoarelor monarchiei. Dar' fiinda stiu, ea aceste

idei nu afla resunet in case, nu fac motiune, ci primes elaboratula.

(Zgomot.)

www.dacoromanica.ro

169

Votarea recrutilor.
5S'edinta din 2 Aprilie 1867. La ordinea zilei e pro-

punerea guvernului de a se face votarea contingentului

de recrui. Vorbete
Sigismund Papp.- Onorata ma! Dintre toate diirile pe cari
le cere patria dela noi, nu se poate nega gi nu se poate trage la
indoiala, ea darea de sange e cea mai grea. Felul gi organisarea
acestei dfiri a fost apasatoare in deosebi inainte de 1848, cand darea
le purtau singuri
iobagii, fara ca sa fi avut, cu drept cuvant, ceva de aparat pe acele
aceasta, precum gi toate celelalte dari gi sarcini,

vremuri, fara ca aga zicand sa fi avut ei patrie proprie pe vremea

aceea. Fiii iobagilor veneau pringi cu sfoara pe atunci, spre cea
mai mare rugine a omenimii. Erau torturati gi despoiati din bratele
iubitilor lor parinti, frati gi rudenii, pentru -ca sa fie dugi la macelarie pentru apararea intereselor, cari pe atunci nu puteau fi recunoscute de ale lor, gi cari, aga zicand, sa loveau tocmai in capete
eu interesele lor. De aici s'a putut nagte gi se nagte instrainarea cu
care se poarta poporul de rand fata de militie, gi instrainarea aceasta
va tine fara incetare pane atunci, papa cand soldatul, care vine
inrolat, nu vine la eongtienta, Ca el, ca atare, ca soldat, igi apara
patria proprie, natiunea proprie, nationalitatea proprie, interesele,
bunastarea gi inflorirea acesteia, ear' nu interese straine. Asta trebue
sa fie, gi nimica alta, notiunea glorioasa ci sublime a apararii de
patrie. Numai aga gi nu altcum ne putem inchipui insufletirea, care
e in stare gi voegte sa se lupte cu toate pedecile, gi dace trebue, sau
va trebui, e in stare gi voegte se contribue cu cea mai mare dare
pentru iubita sa patrie. cu sangele seu, respective cu vieata sa.
Romanii, domnilor, an murit cu drag pentru patria lor; gi an murit
pentru-ca proverbul lor era : Dulce et decorum est pro patria
mori". Stim gi ne aducem toti aminte de mamele din Grecia, Sparta
gi Roma, cari atunci, cand puneau sulita gi,silgeata in mana fiilor lor,
pentru- ca se salveze patria, ii dimiteau cu euvintele: Sel vii indardt,
sau cu ea, sau fie ea. Aceasta simbolica despartire de mama insemna
atunci atata, cat : Mergeti fiii mei la batae, salvati patria voastra gi cu ea
onoarea mamei voastre, on apoi muriti mai bine in lupta, dealt ca mama
voastrii, care v'a naseut, grijit gi crescui, se fie desonestata prin voi ".
Numai in patrie libera gi acolo, unde gi-a facut cuibul libertatea,
fratietatea ci egalitatea, cari se manifesto gi in fapte,
numai acolo

www.dacoromanica.ro

- 170 se pot gasi eroi, numai acolo se pot nagte, se pot desvolta ci se pot
inmulti oameni ca Leonida, Curtius, Mucius Seevola) etc., Numai
acolo s poate zice ce a zis Muciu Seevola: Longus est post me ordo
idem potentium deeus." Ear' din contra, unde e tiranie, undo domnegte

asuprire, nu vom intalni decat mercenari, ear' eroi la nici un cas.

Astfel gi nu alteum am inteles eu notiunea aphrhrii de patrie.
Astfel gi nu altcum ii dau esplicare, gi vreau, ca aga se fie trupele
gi regimentele pentru a ciiror modaliati de a fi compuse s'a presentat
easel proieet din partea guvernului. Dar' pentru a se put face aceasta,
sit cere intaiu de toate, ca regimentele, respective fiecare membru
din ale s fie pAtruns de congtienta, ea el apgra natiunea, nationali-

tatea. Al doilea, sa cere, sa gtie a apara, constitutia. Al treilea sa

cere, se fie insufietit despre faptul, ca, constitutia nu e proprietate a
singuratieilor, ci e proprietate comunfi, a tuturora. Asta vreau eu.
Si find-el constitutia noastrii e restaurata, cred ea aga va fi.
Cred, ca honvezii, respective regimentele vor fi pltrunse de
aceasta insufletire, gi data va domni zeita ordinei gi a dreptatii putem

se fim siguri, eh zeul Marto va invinge cu siguranta pretutindenea.

Dat fiiind ca, esaminand amanuntit organismul acesta putem vede,
ea s'a tinut in vedere speciala on -ce interes, eu it partinese in general ; 11 partinese mai ales pentru-ea se identifica cu dorinta de
mult ngscutA in sinul patriei, ca pe timp mai indelungat sa nu se iee
nimeni dela ocupatiunea sa civila, ear' prin periodul de serviciu de
gese ani se pune capat imoralitatii latite in urma vechiului sistem."

Se primete proiectul guvernului In general. La discucia pe articole vorbete deputatul roman

Aloiziu Iliad: 2,0noratg. cash! Obligamentul militar e o
sareina, pe care poporul in deosebi nu o poarta bucuros, eel putin
nu cu bucurie. Ca se dam ocasiune poporului se supoarte mai cu
drag sarcina aceasta,
duph pArerea mea ar fi de lipsA reducerea
timpului de, serviciu militar. Si propun aceasta, cu atat mai vartos,
fiind-ca la 1848, cand primul ministeriu maghiar a cerut dela dieta
votarea a 200 mii de recruti, ear' timpul de serviciu '1-a precisat in
parlamentul votand contingentul reerutilor, anii de serviciu
'i-a redus la j5atru. Aga cred, ca ce:a flout casa atunci, poate se fack
onorata casa gi acum, gi prin aceasta se dee ocasiune ci mod potrivit
gese ani,

in special poporului de rand, ca se meargh mai en voe la militie,

ceea-ce se intampla sigur atunci, cand respectivul gtie, el peste putina
vreme earagi se va intoarce indarat, acasa.

www.dacoromanica.ro

- 171 Am Omit de necesarh inirarea acestora, pentru-ca duph alegerea

mea de deputat, provocat fiind din partea aleghtorilor mei simpli,

dar' provazuti cu minte naturala) ca sh mijlocese reducerea timpului
de serviciu militar, le-am apes, provoctuadu-ma la hotaririle dietei
din 1848, eh pot se aiba speran1a sigura, ca propunerea referitoare
la servicial mai scurt militar va fi primita, eu atat mai vartos, fiind-ca

dieta din 1848 a primit deja periodul de patru ani pentru serviciul
militar. Si ca terminul mai scurt de serviciu corespunde scopului,
ne-a dat dovada cea mai eclatanth Prusia. Eu rog deci pe onoratul
ministeriu si onorata cash, se binevoiasea a consimt3, ca anii de
serviciu sh se stabileasch in patru, in loe de cese."

Se primete proiectul guvernului.

0 interpelare.
.Yedinta din 5 Apri lie 1867. Berzeviczy Tivadar presenteaza un proiect de lege despre regularea proprietatii.
Se cetete. Deputatul Bernath Zsigmond. propune, se fie predat

guvernului sere folosire.

Sigismund Papp:. Onorata cash! Recunosc, ca ministrul de
justitie poate se iee folos din acest proiect de lege. Dar' nu imphrtacese parerea, ca unul sau altul dintre deputati n'ar avea dreptul
sh presenteze proiecte de lege. Prin urmare propun, ca proiectul
presentat eh se tiphreasch i sil se imparta intre deputati."

Conclusul se is In acest hie les. Urmeaza interpelatia

deputatului
kicheate Babes: Fiind-ca dl ministru de interne, cum vad,
nu e de fao, sunt silit se aman intrebarea ce vreau sa -'i fac. (Se
auzim. Intreruperi: Aici e ministeriul 0 Cu permisiunea onoratei case

voiu fi atat de liber se adresez o rugare umilita domnului ministru

de interne, i a cer lamuriri gratioase lute causa, care a dat
nastere la ingrijiri in inimile multor patrioti. Duph cum se ctie, dela
decretarea reintegrarii constitutiei in patria noastra ci a reorganishrii
municipiilor, aproape in fiecare comitat vedem a inteligenta comitatensh se aduntt in intruniri i discuta asupra modului de procedare,
ales in chestii de alegere.
Astfel de intruniri am vazut nu de mult tinandu-se in comit.
Pesta, i anume in sale mare a comitatului, i tocmai din partea
membrilor municipals, fa rti ca el fi fost impedecap din partea cuiva

www.dacoromanica.ro

172

in consulthrile lor, ear' despre resultat am putut lua rire din ziarele
de zi. 0 astfel de consultare au convocat inteligentii romani din
centrul comitatului Carat, i anume, pe 14 a lunei trecute, ci
tinerea acestor consultari a fost nu numai publicata prrn gazete, ci,
ceea-ce a fost de prisos, a fost anuntata din vreme Inca i autoritatii
comitatense competente. S'au adunat multi biirbati inteligenti qi multi

membri municipali. Domnul ministru de interne a ofirit insa, prin

o telegrams din 13 Martie, tinerea acestei adunari, i dupa cum se
poate constata din declaratia directorului, adech a administratorului
comitatului, ea motivarea, ca membrii municipali ai comitatului n'au
voe, nici in intregime, nici in parte, sa se intruneasca i se discute
(Mirare , de sine inteles, ca in mod privat.
Inzadar a fost remonstrarea facutA, earai pe cale telegrafica,
la ministrul de interne, din partea reverendissimului canonic Mihail
Nagy, ales i insarcinat din partea adunarii, inzadar a fost rugarea,
ca tinerea Intrunirei sa se conceada, pentru-cA ministrul de interne
'ci -a mentinut oprelirea. Ba directorul comitatului a mers ci mai
departe gi a adresat circular rfilor de cercuri din comitat, prin care
le impune, pe langa responsabilitate personals, se impedece on -ce fel de
Intrunire. Astfel Intrunirea din intrebare nici nu s'a Sinut. Eu, onorata

casa, nu pot se inteleg procedura aceasta a guvernului, i nu pot se o

ewer consunatoare, nici cu legile esistente, nici cu usul legal. Ear'
cand respectivii au adus casul la cunorinta publicA, in coloanele unui
ziar roman, au facut observarea, ca aceasta procedura a guvernului
be revoaca in memorie epoca celui mai groaznic absolutism. Avand
acum in vedere, eh in multe alte comitate se tin zilnie intruniri,
Lugojenii suspina crezand, ea in patria noastra quod uni justum,
alteri non aequum ere debet". (Intreruperi: Nu-'i adevarat!) E
evident deci, ca procedura aceasta a guvernului a provocat astfel
de ingrijiri, special printre cetAtenii nemaghiari, can pentru desvoltarea constitutiei noastre nu pot fi deck periculoase ; qi din acest
motiv 'mi-am luat voe se adresez onoratului domn ministru de interne rugarea, se binevoiasca a-'mi da lamuriri referitoare la casul
acesta. respective la chestia aceasta, i pentru linigtirea spiritelor
agitate se dee un gratios raspuns. Pentra-ca eu, onorata cash', nu
pot presupune, ca guvernul maghiar ar avea intentiunea se impedece
astfel de intruniri, special insii intrunirile membrilor municipali".

Horvdth Boltizsdr, ministru de justi ?ie: Gavernul 10 reservA dreptul sa rAspunda in proxima edinta la interpelacia aceasta,

www.dacoromanica.ro

173

care de altcum guvernul ar fi dorit sa 'i-se adreseze in forma unei

intrebari mai concrete". (Aprobari.)

,,cedinta din 8 Aprilie 1867. La interpela0a deputatului Babes xaspunde ministrul de interne
! Cu ocasiunea
Raz anal enchheim Bela: Onorath
sedintei trecute, nefiind present, in urmarea provocarii adresate mie,
ca ministrului de interne, din partea deputatului cercului electoral
Sasca, comitatul Caras, care cere lamuriri asupra dispositiilor
prin can am oprit prin loctiitorul de comite-suprem ce functiona pe
atunci acolo tinerea adunArii proiectate din partea inteligentei romilne

din Cams, am onoare a da onoratei case lAmuririle cerute, dupA

cum urmeaza. (Se auzim!) Despre adunarea amintita, proiectath din
partea inteligentei romane din Caras, dar' nu ca intrunire private,
sau ca consultare municipals, ci in stil mai mare, in formA de
adunare grandioasei de popor, am fost informat abia in preseara
tinerii ei, ci imediat am trimis ordin loctiitorului de comite-suprem
de acolo, declarand in mod categoric, ca ark' anuntare prealabila
nu aunt permise adunarile mai marl, de aceea adunarea convocata
pe mane sit se opreascii, pentru -ca astfel de adunAri n'au fost permise nici intr'o epoca, nici chiar in epoca constitutionala dela 1848,
dar' consfeituiri intime sa se fiermila.. (Aprobari.) Astea sunt cuvintele dare ale telegramei. in urma acestora, Inca in aceeac zi,
la etiteva ceasuri dupa ordinul acesta al meu, 'mi-a venit earaci o
telegrams dela domnul canonie Mihail Nagy, afiator in fruntea
proiectatei consfatuiri, care solicita concesiunea pentru tinerea acestei
adunari. Dar' on n'a inteles, on n'a voit sA inteleaga ordinul
meu, pentru-di nu '1-a considerat ea ordin al ministrului de interne,
ci ca venit deadreptul dela presidentul consiliului de locotenentil,

care pe vremea aceea nici nu mai esista. In urmarea acestora am

trimis de nou ordin, ear' membrii municipali intruniti s'au resfirat in
linicte perfectii. DacA ea incepere de atunci s'au nAscut unele ingrijiri in sinul coneetatenilor de buze nemaghiare, pot atribul lucrul
mai vartos ziarelor ronittne, poate, can au prins lucrul gresit gi '1-au
intortochiat, preeum gi rascolirei chestiei din partea singuraticilor.
(Aprobari.) La fel am dispus si am procedat in urma numeroaselor
rapoarte oficiale ci intrebAri private, si totdeauna loenitorii din partile

diferite ale tarii s'au plecat. In toate partite Orli s'au tinut sfatuiri
intime, parte in localuri private, parte in salele comitatense, fiind
acestea proprietatea tuturor locuitorilor din comitat, ci s'au tinut
www.dacoromanica.ro

- 174 astfel de consultari In toate regiunile tarii, farii deosebire de nationalitate, in deosebi in comitatul Timis, marginal cu Carasul, si si
aici din partea cetatenilor de buze nemaghiare, ear' din partea gu-

vernului nu s'a pus nisi o pedecti. Si s'au tinut consfatuirile in

comitatul Timisului tocmai eu trei zile inainte de proieetata adunare
din Caras.

Asa cred deci, ea e clar inaintea fiecaruia, ca guvernul nu a

avut nici-odata inte4unea se impedece tinerea consfatuirilor private.

i nici nu pate fi nimeni indreptatit se presupuna despre actualul

govern, ca ar voi se face deosebire, in privin0 de guvernare, in
privinta administrative eau politica, intre cetatenii de on -ce limbs
sau confesiune, (Aprobari) afara poate de binemeritatul deputat
al cercului Sasca, dl Vichente Babes, a carui interpelare usor poate
se dee ansa la restalmaciri". (Aprobari vii.)
I, ichente Babef: nOnoratii casa! Cu declaratia dlui ministru
de interne, intrucat asigura casa cu caldura si in mod solemn, eh
guvernul maghiar la nici un cas n'are intenIiunea se impedece consultarile si conferentele intime ale membrilor municipali, Bunt pe
deplin multamit O. o primesc cu gratitudine. De alteum, pentru
justifiearea mea proprie trebue se spun, ea comunicatul administratorului comit. Cara', care se provoaca espres la ordinal ministrului de
interne primit prin telegraf, tontine en totul alta, si dupa cum e citat

intre parenteze in foaia romans, are urmatorul cuprins: Nrul 327.

Dela loctiitorul de comite suprem al comitatului Cams. in urma
ordinului din 13 1. c. primit in momental acesta pe tale telegrafica
dela gratiosul ministru de interne, fiind-ca terminul pentru restaurarea

municipiilor va fi precisat din partea guvernului, Oa atunci comitetele municipale, nici in intregime, nici in parte, ba nici membrii
singuratici, ca atari, nu pot functiona, si nu pot /ins nici un fel de
mntrunire. c (Intreruperi : Ca atari!) Asa se zice, onorata ma, din
euvant in euvtint. Eu singur am accentuat, onorata cask ca nu presupun, dar' nici nu pot presupune, ca guvernul ar avea intenciunea
se opreasca astfel de intruniri... (Intreruperi: Ba da, aca ai zis 1) si
fiind-ca s'au naseut nedumeriri, am facut interpelatia. Asa cred, ca
in urma declaraIiunei onoratului ministru de interne, nedumeririle se
vor resfira cu desavarqire, ci tocmai de aceea zic ci repet, eh sunt
pe deplin mulfamit cu aceasta lamurire sau declaratie. Dacit a fost
neintelegere la mijloc, pricinuitorul ei a fost la tot casul administratorul comitatului." (Zgomot.)

www.dacoromanica.ro

- 175 Deal Ferencz: Onorata casa! Sirele cetite de eatra dl deputat

data ar fi fost
nu 9tiu din care ziar roman,

Vichente Babes,

se dubietez, m'au convins de nou, ca dl ministru de interne are

dreptate; pentru-ca 9i in acele ire se spune, ca loctiitoral comiteluisuprem din vomit. Carat' a zis, ca activitatea gi intrunirea membrilor
municipali, ca atari, e interzisa. E mare deosebirea intre lucrul acesta
qi consfatuirea private. (Aprobari.) Foarte nimerit a purees dl ministru de interne, cand n'a permis tinerea adunarii gi intrunirea
membrilor municipali, ca atari ; 9i facea mare gre9ala data ar fi
permis-o. (Aprobari.) Fiind-ca insa s'a ivit chestia, imi este Cu neputinta se nu-'mi esprim eu ocasiunea aceasta dorinta, ca intre noi,
atunci and funetionam pe terenul legislativ, in acest sfant laca9, se
observam in interpelarile noastre cel putin regulele ce le dieteaza,
bunaeuviinta in viata private. (Aprobari vii.) Daca eu cer lamuriri

dela cineva, nu-'mi voiu termina rugarea eu espresiuni ea aeestea

de es. Asa se vede, sau sa poate, e probabil, sau nu pot presupune
ca domnul se fie just fats de unul ear' fate de celalal sa nu fie
just, a aceea ce permite unuia sa nu permita celuialalt." La
aceasta ar fi indreptatit on -qi-eare atunci, and en espliearile date
n'ar pute fi multamit. Dar' eand cerem lamuriri, nisi in societate
privatA nu e cuviincios se folosim inainte astfel, de espresiuni.
(Aprobari.) Sunt convins, ea nici la liniqtirea generals, nisi la
desvoltarea oportuna a lucrurilor nu duce faptul, ea noi, fie in
interpelatiunile noastre, fie in alte privinte, ne purtam a9a cum nu
se poarta omul in societate cults." (Aprobari vii.)
Vichente Babes: nOnoratA casa! (Zgomot. SA abstee!) E
atinsa persoana mea, imi tin deei de datorinta a da o mica esplicare,
pentru-ea a9e se vede, ca e o mica neintelegere la mijloc. (Intrerupere: Nu e t SA auzim!) Ouvintele la cari se provoaa eondeputatul
Dedk Ferencz nu aunt cuvintele mele (Intreruperi: Dar' ale eui?),
pentru-ca Bunt euvinte citate, sunt euvintele celor -ce au dat casul
publfeita ii. Pentru aceea stint citate, ca sa-'mi legitimez ph9irea ci
sa dovedesc, ca intr'adevAr sunt nedumeriri, qi lima grave nedumeriri.

Numai din acest motiv am citat cuvintele, 9i am 9i spus la sfarcitul

vorbirei mele destul de clar, a nu sunt euvintele mele, 9i am mai
adaogat, ca nu cred sa fie temeinice. De aceea ered, ca ar fi la loe
aceea ce s'a zis atunci, data eu le-agi fi rostit. Dar' le-au rostit aceia
cari s'au intrunit, cari au publicat casul. Tot a9a e neintelegere qi
Cu privire la cuprinsul comunicatului administratorului, pentru-ca eu

www.dacoromanica.ro

176

nu m'am provocat la aceea, n'am interpelat guvernul, ca de ce a

oprit intrunirea membrilor municipals, ci pentru aceea pentru-cA la
fine se zice apriat, ca particularilor, membrilor municipali, aceasta
nu li-se concede. (Intreruperi: Nu se zice aca I Cetete !) Ordinul
suet astfel: Comitetului municipal, nici in intregime, nici in parte,
vi nici singuraticilor membri, ca atari".... (Intreruperi: Ei, vezi,
ca atari !) Eu, onorata casa, aqa tin, a toti cati au funetionat pAnh
acuma in comitate, ca membri municipali au functionat, gi aunt convins, ca atunci tend au tinut aici, in casa comitatului, consultare,
membrii municipali pestani, au tinut-o numai ca membri municipali.
(Intreruperi: Nu-'i adevarat !) M'a-i pute provoca in privinta aceasta

la adunarile convocate in timpul din urma prin ziare din partea

membrilor municipali ai comitatului pestan. (Intreruperi: La consultare intimA!) Ear' canonicul Nagy, ca plenipotentiatul membrilor
municipali, a spus-o la inteles, ea membrii municipali vreau sA tine
consfatuire private.
tiu, ca se pot face imputari fiecui. Dar' eu de astadatA vreau
sh ma legitimez numai, ca am facut interpelatia pe basa datelor ears

esista i pentru can raspund; ear' data s'a intlimplat neintelegere,

nu eu port vina, ci administratorul de aeolo. Eu aunt pe deplin
multamit cu lamuririle dlui ministru de interne."

Incidentul se declare, Incheiat i dieta is la cunotintA

raspunsul ministrului de interne.

Diploma de Incoronare.
,Fedinta din 4 funk 1867. La ordinea zilei sa, pune
inarticularea diplomei de Incoronare. La punctul 2 deputatul
Borlea propune, ca, In locul cuvintelor fara deosebire de
religiune ( sa, se puns, cuvintele : ) fard deosebire de lege fi
na,tionalitate. TO motiveaza, propunerea astfel :
Sigismund Borlea: Onorata Casa! Bunt convins, a onorata
cask dorete sinter, ca serbarile incoronarii se facA bucurie tuturor
locuitorilor terii, in mod egal, fare deosebire de nationalitate, i toate
ingrijirile for se fie resfirate. Dar' onorata cash ;tie gi aceea, ca
dorinta ferbinte a nationalitatilor nemaghiare a fost 9i este, ca chestia
nationalA se fie resolvatA Inca inainte de incoronare. Durere, nu aunt
prospeete de a li-se implini dorinta. Ca intru catva sA se resfire qi
ingrijirile nationalitatilor nemaghiare, afla de necesar, ca in al 4-lea

www.dacoromanica.ro

- 177 sir din punetul acesta sit se zich' in loe de fora deosebire de confesiune" aca: fora deosebire de religie i nationalitate",
eu atilt
mai vartos, ca in epoca de fata, care cu drept savant poate fi numitt
epoca desvolthrii nationale, natiunile toate nu as lipese mai eu caldurA

de lege decat de nationalitate. Dar' afarh de aceasta, aid in cash,

si afara din cash, se accentueaza in continuu principiul egalitatii,
frh'tiethtii ci al echiratii. Pe basa acestui principiu rog onorata casa
se schimbe paragraful acesta." (SA remana!)
Zsedanyi Ede: imi va permite stimatul condeputat preopinent,
ca pentru a-'1 linisti sa-'i atrag atentiunea asupra lucrului, a in
diploma de incoronare de mai nainte se zicea la punetul acesta asa:
de medio regnicolarum delectas personas seculares . CA in intelesul legilor noastre tine erau regnicolarii, o stie foarte bine dl
condeputat, anume, membrii coroanei maghiare, nemecii. Diploma
de faVa a zis la acest be asa: din sinul loeuitorilor tarii. Va se zica,
dintre nem*, dintre nenobili, dintre cet'atenii de on -ee nationalitate
poate se numeasch. M. Sa phzitori de coroana, si fiind-ca dela 1848
fiecare loeuitor, ci asa fiecare nationalitate are acelac drept public,
aceasta regulh generals nu are trebuinth de asigurari speciale. Atingerea deosebirei de religiune are cu total alt motiv. In vremea veche
pazitori de coroana erau numai prelatii. Dela Ulaslo incoace, baronii
seculari, ear' mai tarziu gi nobilii de rand. Cu privire la nationalitate
erau. ci Slavi si Nemti. De es. la 1625, sub Ferdinand II, a fost ales
pAzitor de coroana proprietarul slay din comitatul Lipto, cu numele
Doczy de Nagy-Lueske ci Lipcse. Mai tarziu stim, eh au fost pazitori
de coroana, cari dupe limbo erau mai mult Nen*. decat Maghiari.
Dar' Oa la 1790 nu puteau fi pazitori de coroana deck numai
romano-catolicii. DacA n'au fost propuci dintre concetatenii Romani O.
Sarbi, motivul n'a fost nationalitatea, ci religiunea lor, caci de esemplu,
compatriotii de legea helveticA, cu toate ca aunt Maghiari dela roata,
Oa la 1790 n'au fost pusi nici in candidatie. tnaintacii nostri credeau,
ca sfanta coroana, push pe capul regelui apostolic, poate fi pazita
numai de cetateni de asemenea lege. Credinta aceasta a fost nimicitaprin
art. 26 ci 27 de lege din 1/90, i astfel in diploma lui Leopold II obvine

intaiu espresiunea din intrebare, de care n'ar fi nici o trebuinta, data

egalitatea perfecta ci reciprocitatea promisa la 1848 ar fi prefacuta
in realitate, ear' deosebirea intre religiunile recipiate sau nerecipiate
ar fi sistath. Nat atunci insh se remanh espresiunea, cu atilt mai
vartos, ea e evident, ea fiecare nationalitate din patria nuastra, tucmai
12

www.dacoromanica.ro

- 178

in espresiunea aceasta igi gAsegte perfecta linigtire. Pentru-cA onoratul

conmembru va recunoagte, cA criteriul de frunte al fiecArei nationalitAti e limba sau legea. Cu privire la limbs nu s'a facut distingere
nici mai nainte, dar' deosebirea de lege a fost accentuata. Pe lane,.
protestantii Slavi gi Germarii, pot deci gi compatriotii Romani gi Sarbi
as -'gi afle linigtirea in textul acesta." (AprobAri.)

Aloiziu Wad: nTextul nu-'1 aflu nici eu destul de corect,

gi anume, din motivul ca nu consuna cu legile esistente in privinta
aceasta. *tin], onorata cask cA e resultatul unei lupte indelungate
aducerea unei legi referitoare la pAzitorii coroanei in acel inteles,
ea unul sii fie catolie, celalalt protestant, ceea-ce s'a gi respectat
pAna acuma la toate ocasiunile, ci chiar gi astazi, la alegerea celor
doi pazitori de coroanA, cu toate cA nu s'a spus pe fata, dar' acel
puha de vedere a fost conducAtor pentru diets, ca numitele doua
religiuni se fie representate la alegerea pazitorilor de coroanA. Dar'
atunci textul in intelesul legii n'ar trebui se rune aga: Jail deosebire'de religiune", ci aga: in inielesul legiic. Pentru-cA domnitorul,

sand vine incoronat, pune jurAmantul pe legile de pAnh arum. CA

in viitor cum va suna legea despre alegerea pazitorilor coroanei, se
va decide in curand, atunci adeca, cand se va discuta proiectul de
lege presentat din partea ministeriului, cu care ocasiune voiu face
gi eu o propunere, dar' tocmai contrarA propunerei facute din partea
condeputatului Borlea, anume, ea sa se foloseasa espresiunea nfara
deosebire de lege gi nationalitate." Eu voiu propune ea se zicA:
Cu privire la religiunile recepte gi la nationalitatile locuitoare in
tail." E o deosebire aici, pe -care o accentuez cu atat mai vartos,
cu cat am acceptat cu multAmire procedura ministrului, eh* cu ocasiunea alegerii de astazi a pAzitorilor de coroanA a fost cu privire
la diferitele nationalitAti locuitoare in lard gi la religiuni, 0 a accentuat

in proiectul seu de lege, ca: ,Locuitorii terii, fail deosebire de lege

gi nationalitate." Dar' cum am spus, propunerea condeputatului nostru
Borlea, care ulna aga: nfara deosebire de lege gi nationalitate", cred
cA ar putea fi modificatA astfel: Cu privire la religiunile recepte gi
nationalitAtile locuitoare in tare." (Se remand textul !)

Se primekte textul original al diplomei, care e urmatorul :

Noi, Francise Iosif I, ca rege apostolic al Ungariei gi al thrilor
apartinAtoare ei, predAm memoriei, prin diploma noastrA inauguralli
de fats, CA:

www.dacoromanica.ro

- 179 Dupe -ce domnul atotserenisim, care a domnit glorios, Ferdinand I,

imparatul Austriei, ea rege al Ungariei al cincilea Cu acest nume,

unchiul nostru while venerat gi iubit, prin documental de abdicatiune

dat dela sine Inca in Decemvrie 1848 in Olmtitz, a abzis In mod

solemn de coroana de impArat austriae, precum gi de coroanele celoralalte teri aflatoare sub domnia sa;
dupii-ce mai departe serenisimul domn archiduce ces. reg. Francis

Carol, parintele nostru adanc venerat gi ferbinte iubit, cAruia dupa

ordinea de ereditare s'ar fi cuvenit succesiunea tronului, la aceeagi
ocasiune a declarat cu asemenea solemnitate renuntarea sa: aga dupa
ordinea de ereditare statoritA prin art. de lege I gi II din Ina, suecesiunea tronului regesc in Ungaria gi tarile ei apartinAtoare a trecut
la noi, ca erede indreptiitit dupit lege. Noi am gi primit regimul,
insA pentra pedeci ponderoase Intrate la mijloc nu am putut sa ne
Incoronam ea rege al Ungariei gi al tarilor ei apartinatoare in restimpul aril:tat in art. de lege III din anul 1791. Chemand noi mai
tArziu dicta in 1861 pentru incoronarea noastra, am agternut dietei
amintitele documents de abzicere ale Maiestalii Sale imparatului si
regelui, unchiului nostru adanc venerat gi ale inaltimei sale ces. reg.
domnului archiduce Francisc Carol, parintelui nostru cu pietate fiasca
incoronarea noastra insA din imprejurari gi greutati subiubit,
versate nici atunci nu s'a putut duce la Indeplinire.
De aceea am chemat de nou pe Decemvrie 1865 in libera cetate
regeasel Pesta dieta presents spre inauguratiunea noastra regeascA
gi incoronare, gi am deschis gi concha neincetat in persoana noastra
preainalta aceasta dicta. Duph consultari mai indelungate ne-a Bueces,
spre bucuria inimei noastre parintelti, prin restituirea constitutiunii,
a inlatura toate greutatile din a caror causa s'a amanat pans acum
regeasea noastra inauguratiune gi incoronare.

Acele temeri insa pe cari dieta din 1861, cu privire la documentele de abdicatiune din partea M. Sale dlui impArat gi rege
Ferdinand V, a unchiului nostru adane venerat gi iubit, gi a inaltimei
sale ces. reg. a dlui archiduce Franeisc Carol, parintelui nostru cu
le-a
pietate fiasca iubit, ni le-au subgternut in repetite adrese,
risipit declaratiunea ministrului nostru responsabil, data in dicta de
fats in numele nostru, in care acela preainaltul nostru consentiment

11 esplica inteacolo, ea din defectele formate ale amintitelor abdicatiuni

sa nu se deduch urmari vatamatoare pentru autonomia gi indepen-

denta tarii, gi ea de ad inainte aclul akicerii de Iron sa se faca

12*

www.dacoromanica.ro

180

cu deosebita" amintire de Ungaria fi cu infliintarea acesleia ,si

fie ldnga invoirea sa constitutionald, gi ca in privinta aceasta, spre
asigurarea drepturilor tArii, duph incoronarea solemna sa se fact' o
lege proprie.
Magnatii gi representantii tarii luand in consideratiune ordinarea
legilor patriotice doresc in intelesul acelora, ca noi sa ne incoronam
ca eredele legitim gi adevhrat al coroanei gi tronului Ungariei gi

thrilor tinatoare de ea. De aceea cu supunere omagialh s'au intors

catra noi gi ne -au rugat supus, sa ne induram a prim} gratios in
diploma ce e de a se da amasurat legilor tarii, la toata intimplarea
inainte de norocoasa noastra incoronare, spre asigurarea drepturilor
thrill punctele de mai jos, gi cele cuprinse intransele a le aproba gi
intari cu puterea noastra regala gi a le observa noi ingi-ne gratios,
precum gi a face sit le observe altii. Cuprinsul acestor puncte e
urmatorul:
Vom tine slant gi nevatamat, gi prin puterea noastra regala

vom face se tina gi altii regeasca succesiune ereditara de tron, statorita in articolii de lege I gi II din 1723; ducerea in indeplinire a
incoroarii in intelesul articolelor de lege din 1723; constitutiunea
Ungariei gi a tarilor tinritoare de ea, legala ei independenta, libertate
gi integritate teritorialh. Vom pazi eu sfintenie gi strans, gi prin puterea
noastra regalh vom face gi pe altii sa pazasea libertAtile ce sustau
legalminte, privilegiile, legalele vechi obiceiuri ale Ungariei gi thrilor
tinlitoare de ea, gi legile aduse pe calea dietei gi sanctionate de gloriogii
nostri antecesori, de incoronatii regi ai Ungariei, precum gi acele
legi ce se vor aduse de aci 'inainte prin dicta gi se vor sanctiona
de noi ea rege incoronat ungurese, gi adeca, in toate punctele, articolii
gi clausulele, dupb cum se va statori intelesul gi eserciarea acelora
prin eonsensul comun al regelui gi dietei, facandu-se eseeptiune cu
acele clausule ridicate ale legii lui Andrea LI de odinioara, dela anul
1222, can se incep aga : Ouod si vero nos", 'Ana la cuvintele flin

perpetuum facultatem." Spre asigurarea tuturor acestora va servi gi

acel jurhmant regesc, pe care noi eu ocasiunea incoronarii noastre it
vom depune pe cuprinsul diplomei noastre regegti de fats, punand de base

textul juramtintului regesc al antecesorului nostru glorios Ferdinand I.

Sfanta coroana a tarii, amasurat indatinfirii vechi legale a

loeuitorilor tarii gi legilor patriei o vom pastra pururea in Ora, increzandu-o vegbierii de persoane lumene, alese din sinul tarii gi
insarcinate cu aceasta, ant respect la diferinta de religiune.
www.dacoromanica.ro

-- 181

Toate parcile acelea $i provinciile Ungariei si ale tarilor apartinatoare ei, cari sunt deja recastigate, si acele sari cu ajutorul lui

Dumnezeu Inca se vor recastiga, in intelesul juramantului nostru

de incoronare le vom reimpreuna cu numitul regat si cu tarile inatoare de dansul.
La intamplarea de care gratia lui Dumnezeu sit ne fereasca,
.cand ar urma stangerea urmatorimei archiducilor austriaci de ambele
sere, prin moartea descendentilor imparatilor si regilor unguresti,
anume. intaiu a strabunului nostru de glorioasa memorie Carol IV,
respective III, apoi odinioara Iosif I si in fine Leopold I, atunci
prerogative alegerii de rege si incoronare revine dupa preserierea

articolilor de lege I si II din 1723 eara'si la Ungaria i tarile tina

toare de ea, si remttne la aceste tari, dupa obiceiurile for vechi, nevatamate, in valoarea si fiinta for de odinioara.
Precum sa euprinde si sus, in punctul prim, de cate-ori va fi
in viitor a se duce in indeplinire prin dieta o astfel de incoronare,
erezii ci urmatorii nostri, regii ereditari eari sunt de incoronat, vor

fi indatorati a face sa preceada primirea asigurarilor cuprinse in

diploma aceasta si a face juramant pe ele.
Primind noi gratios aca dara rugarea de mai sus a dietei, recunoastem din gratioasa aplecare a inimei noastre parintesti toate
punctele incirate mai sus ci ce e cuprins intefinsele, singuratic ci
peste tot, de drept si noun acceptabil, gi ne alaturam la dansele cu
consentimentul nostru gratios, promitand ci asigurand cu euvantul
nostru regesc Ungaria si thrile tinatoare de ea, ea toate premersele
vom observa, atat noi, cat vom face ca acelea se fie observate si de
toti supusii nostri, de ori-ce rang ci stare, aca dupa cum le primim,
le incuviintam ci intarim prin aceasta diploma a noastra de fate.
Spre ineredintarea ci asigurarea acesteia am subscris cu propria
noastra mane diploma aceasta ci o am intarit prin atarnarea sigilului
nostru regesc. Dat, etc." *)

SA inartieuleaza mai departe In urmAtoarea textuare

Formula juram'antului de incoronare.

,,Noi, Francise Iosif I, etc. etc. ca rege apostolic ci ereditar al
Ungariei ci tarilor tinatoare de ea, juram pe Dumnezeul eel viu, Ante
fecioarn. Maria si toti sfintii, ca vom 'Astra bisericile lui Dumnezeu,
*) Din a Telegraful Romano, 1867, numarul 43.

www.dacoromanica.ro

182

cum si jurisdictiunile Ungariei si ale tarilor tinatoare de aceasta, locuitorii preotesti si lumeni, toate sterile, in drepturile, privilegiile,
libertatile, prerogativele, legile si in toate usurile vechi, bune O. de
bune tinute. Vom face dreptate fiecaruia, vom sustine nevatamate
drepturile, constitutiunea, independenta legala, gi. intregitatea teritoriala
a Ungariei sitarilor surori, vom observa legile gloriosului rege Andrea II,

en esceptiunea finei dela articolul 31 a acelor legi, cari se incep cu;

Quod si vero nose', pane la cuvintele: ,,in perpetuum facultatem"
nu vom instraina si nu vom ingusta marginile Ungariei si ale tarilor
adnexe cum si ale celor ce se tin de aceste tari sub on -ce drepturi gi
71

titluri, din contra, incat va fi cu putinta vom adaoge si le vom estinde, gi

vom face tot ce putem face pentra binele public, gloria gi inmultirea

tarilor acestora ale noastre, pe calea echitatii. Asa sa ne ajute D-zeu

gi toti sfintii sei." *)

Se voteaza In urnia F,si un

Articol de lege
despre abdicarea de Iron inteimplatli la 2848 a M. Sale
ces. reg. apostolice Ferdinand V fi renunfarea la drefitul de
succesiune a ball. sale ces. reg. archiducele Francisc Carol.
. 1. Deoare-ce Maiestatea Sa ces. reg. apostolica Ferdinand V
a abzia de tron, inaltimea sa ces. reg, archiducele Francisc, Carol
insa in acelasi timp de succesiunea la tron ce 'i-se cuvenea dupe
M. Sa ces. reg. apostolicit Ferdinand V, in intelesul artieolului de
lege I si II dela 1723 aceste doaa abziceri Ora le va inarticula mai
tarziu.

. 2. Deoare-ce lush respectivele documente de abdicaciune,

cari sa acternusera dietei din 1861, vorbesc in genere si numai despre
imperiul austriac si de Virile cinatoare de acesta, Ungaria insa nu e
mentionata deosebi in acelea, ca %ark dupa- constitutiunea ei proprie
de sine statatoare; deoare-ce mai departe acele documente nici nu
s'au impartasit dietei spre a fi la timpul sea desbatute, primite gi
inarticulate,
dieta prin aceasta sit apara serbatoreste contra tuturor

conseeventelor vatamatoare ce s'ar pute deriva de aci faa cu autonomia gi independenta Ungariei.
*) Din s Telegraful Rom4ne, 1867, nr. 43.

www.dacoromanica.ro

183

. 3. Totodatil sa statoreste eu privire la viitoarea asigurare, ad

de aci inainte fiecare abdicaliune de iron ce ar pure urma, are sel se
inteimple culnielegerea fi canIucrarea constitulionald a Ungariei.t 49
*

yedintet din 14 Iunie 1867. Preadentul: Domnul

deputat Fichente Babef vrea se inainteze o petitie."
Vichente .Babes: Onorata. casa 1 Dupa-ee M. Sa a binevoit
a decreta inainte cu doi ani si jumatate separarea bisericei gr.-ort.
romane de biserica sarbeasca si restaurarea vechei metropolii romane,

au remas Inca multe chestii referitoare la aceasta despartire neresolvate si reservate ulterioarelor esaminari si pertraetari. titre acestea
de cea mai mare importanta este despartirea comunitatilor mixte
bisericesti. Ohestiile acestea s'au pertractat de atunci ineoaci si an
fost inaintate cancelariei aulice reg. ung. ce esista Inca pe atunci,
dar' remanand acolo neresolvate, in timpul mai nou au fost transpuse
ministrului reg. ung. de culte, unde se afla si acuma. Loeuitorii
roman din comunele mixte au solicitat intr'una resolvarea acestor
chestii, din motivul, ca pans sand nu vor fi resolvate, respective
regulate aceste chestii, pacea si linistea nu va fi restabilita in comune,
ba nici in fata altarului. Din acest incident, intro alto multe comune,
a inaintat si poporatiunea romans din comuna Checea-Romeinii, comitatul Torontalului, petitiune la ministrul maghiar de culte, si in

petitiunea aceasta roaga si casa, se solicite la ministrul de culte resolvarea causei sale. Si cand depun petitia pe masa onoratei diete,
o recom and si din partea mea, si rog se fie predata comisiunei

petitionare.

Se va preda comisiunei petitionare.

.ye din fa din 21 Iunie 1867. La ordinea zilei e propunerea lui Tisza Kamen pentru ajutorarea vaduvelor i
a orfanilor honvezilor din 1848. Vorbete dintre Romani
Sigismund Papp: Onoratit casa! A-si fi dorit, ca in locul
propunerei acesteia amicul nostru Tisza Kalman se vina. cu o alts
propunere, pentru-ca la 1861, cand s'a disolvat dieta, el a fost atat
de bun 9i a propus, ca la prima ocasiune, cand vom avea putere
legislatorica, intaiu se luam in desbatere chestier na /ionala, ear' aeum

vad, ca farit sa se fi resolvat chestia urgenta a nationalitatilor, care

se tine de afacerile cele mai importante ale legislaturei, vine cu o
*) Din sTelegraful Romans, anul 1867, numarul 43.

www.dacoromanica.ro

184

chestie in care joaca mare rol chestia nationals, i cu adanca durere

constat, ca se ating in ea evenimentele triste din trecut. Eu vreau

sa se arunce val peste trecut, pentru-ca se poate intttmpla, ca reeriminarile reciproce se provoace echoul suvenirilor amare. Cu toate
acestea, urmand boldului sentimentelor mele nationals, ma simt chemat
a respinge suspitionarile tuturor acelora cari zic, ca sttngele de frate
a curs in urma agitatiunilor intamplate. Pentru-ca eu asa stiu, ca
nu in urma -agitatiunilor, ci in mare parte din imboldul de conservare
proprie a curs acel sange. Eu, care am trecut prin acea tristit epoca,
cu mai multi alti consoti, eu, care dupes sufocarea revolutiunei asemenea am golit pocalul amar cu mai multi consoti, tot asa ca i
fostii honvezi, eu, care am strabatut, am esaminat si am Inregistrat
evenimentele de atunci : atrag atentiunea onoratei case numai asupra

unui singur lucru. La 1848, child rescoala din Ardeal Inca nu era
prefiteutb.' in varsare de sange, s'a dat o proelamatie care suna astfel:
alsa stria guvDacri voi, Valachilor, nu va supunefi,

dacd, cum zic, nu vd plea* fi in opt zile

vernorul Kossuth,
nu depune /i armele, ash cum un Dumnezeu este in cer, afa cum
viforul matures gunoaele, vd voiu natura # eu de pe fala fitimeintului
voastre le voiu impar /i intre Secui fi Maghiari .* (Intre,ri
ruperi : Cand a fost? Unde a fost? La Blaj?) Stiu ca Bunt dureroase reminiscentele amare gi amintirealor, dar' eu ma aflu in posesiunea

acestei proclamatiuni. Si tocmai pentru-ca aunt dureroase amintirile

amare, trebue se evitam reinoirea lor, ceea-ce insa nu poate fi evitat
dace primim propunerea amieului nostru Tisza Kdlmdn. Pentra-ea
prin aceasta le reimprospatam, si be reimprospatam prin aceea, ca
data dam ajutoare honvezilor din fondurile regnicolare, ne punem
in fata alternativei, eh cei-ce au luptat in contra for ar fi pedepsiti,
ash zicand condamnati, si astfel atunci, cand M. Sa en ramur de
maslin in mane vrea sa ne Impace, not slobozim din barea lui Noe

corbul, care nu mai vine indarat. De aceea, eu vad modalitatea

atinsa din partea ministeriului, anume, ca se dam ajutor pe sale socialfi,

cu mult mai practiea deck cea propusa de Tisza Kalman, pentru -ca
nu e ofensatoare fats de altii, nu e provocatoare, ci e impaciuitoare,
i totdeodata echitabila, justa gi ductitoare la stop.
Am auzit mai nainte dela un condeputat care combatea propunerea lui Tisza, Kalman, ea eel -ce pretinde remuneratie pentru
merit, perde din valoarea meritului, pentru-ca meritul Ivi aft in
contiincit proprie premiul eel mai mare. Principiul acesta stoic eu

www.dacoromanica.ro

185

nu-'l pot aceepta ca argument in contra propunerei lui Tisza, pentru-ck

nu e alta dealt satira gi ironia moralului. Principiul acesta sa impotrivegte chiar ci doctrinelor religionare, pentru-ca religia insagi
pentra aceea a decretat raiul gi iadul, ca eel -ce face bine se fie
remunerat, cel-ce face rau se fie pedepsit. Dar' stabilirea acestui
principiu ar avea consecinte pAgubitoare pentru societate gi pentru
stat, pentru-ch din aplicarea lui ar urma, ea patriotismul, virtutile
ceatenegti n'au se fie remunerate, n'au se fie luate in considerare,
pentru-cA in ele insele se cuprinde deja remunerarea lor. Domnilor I
Principiul acesta e periculos pentru stat. Pentru-ca statul rare nu
gtie, nu are obiceiul gi n'are nici vointa se remunereze virtutile cetatenegti, e in sine luat slab, flea', putere, gi esistenta sa e periclitatii.
En nu pot se primese deci acest principiu. Eu vreau sa fie
virtutea remunerate. Dar' nu in intelesul propunerei, pentru-ca primirea
ci in intelesul
ei ar provoca resens, ar da ansa la neintelegeri,
modalitAtii propuse de ministeriu. Ba a-gi merge chiar mai departe.
Propun gi un alt espedient. (Se auzim I) Anume, ca houvezii apti de
serviciu se fie tinuti in vedere din partea ministeriului gi sa fie
reactivati.
In urma, domnilor, clack am primi propunerea, am sad! de nou

sAmanta certelor. De aceea eu nu o votez, nu pot se o

pentru-ch data

votez,
voi
se
a
-ti
a-gi fi rauvoitor patriei comune, sau dacA

sigur cA a-gi vota-o. Dar' fiind-ca nu aunt aga,

la nici un cas nu o pot primi, pentru-ca gtiu cu cata indignatie ar
primi-o cei-ce s'ar vede prin aceasta ofensati in trecutul gi in sentimentele for nationale. Noi nu avem seopul gi n'avem misiunea se
arancam tAciunele neintelegerilor, ci avem se uitam trecatul negru,
se remuneram meritele, gi ca frati buni, in bunaintelegere ea ne
crutam unul pe altul, sk ne ajutoram gi sa ne spriginim, pentru a
trill in pace". (Aprobari.)
Bonis Samuel se mirk ea Sigismund Papp vorbegte astfel,
el, care a fost cu not in 1848, la Debretin .
Sigismund Papp: Adevarat ca la Debretin am fost impreunii.
AdevArat cA gi in *Neugebdudec am fost impreuna. AdevArat ca
impreunii am luptat. Dar' sk nu uite onoratul dome deputat, cA eu
gi in Pesta gi in Debretin, intr'una am admoniat guvernul de atunci

provoc frech'ri,

se resolveze chestia nafionalaa. (Zgomot !)

Propunerea lui Tisza se respinge.

www.dacoromanica.ro

186

Propunere in chestia na-Vonala.

In f edinta din 24 Iunie 1867 se cetete o propunere
a deputatului Iosif Hoa'ofizt, In chestia na0onalA. Se va
tipArl i se va pune la ordinea zilei. Era urmatoarea :
Propunere de decisiune in causa diferitelor nalionalitciii
fi limbi.

Pentru paccarea diferitelor nationalitdli ce locuesc tam,

fientru deldturarea a ori-clirei dubietiiti ce s'ar esca in firivinta
usului limbilor, .7i hand atunci pans ce clzestziinea de nationalitate

,si de limbd s'ar aplana in mod legislatoric, diela se enunie in

forma' de decisiune, cd:
1.
Preainaltele bilete de mina' fi ordinaliuni emanate
despre libera intrebuintare ,si respective despre libera alegere a
Umbel, at& in privinta particularilor, cat qi in privinta comunitdfilor, jurisdicliunilor fi tribunalelor, se suslin in deplina for
valoare.
2. Acele deterrninatiuni ale legilor, fi cu deosebire art. III
dela 1836, art. VI dela 1840, art. II dela 1844 ,si art. XVI dela
184718, atdt incest acelca restrang fi respective ordoneazd usul

Umbel la particulari, la comunitati, la scaunele sfinte (Consistord-

la jurisdictiuni fi tribunate eclesiastice fi civile,

'and la altd disposiliune legislatoricii, se declares de suspinse.
Pesta, 24 funie 1867. Iosif Hodcliu m. p., deputat din cercul
szentsze k ! )

Brad, comitatul Zaranda. *)

Se propune apoi verificarea deputatului Stoll Kdroly,

ales in Baia-mare. VorbeEfte la obiect
Sigismund Papp: nOnoratit case ! Am auzit insirandu-se
unele motive, earl pot se convinga, pe ori-si-tine, ea la alegere s'au
intitmplat confusiuni. Dar' se zice si aceea, a aunt 900 de subscrieri. Cunose raporturile de acolo. Stiu eh aunt mai mult deettt
3000 de votanti. Daca 900 subseriu pentru Stoll, e dovada numai

pentru faptul, ca ceialalti au fost eschisi. Asa zit ei in plansoare, eh

procesul verbal e autentie, Dar' de aits parte, in alta plansoare se
dovedeste en atestate, ea zeu, procesul verbal nu e in toata regula.
Referitor la acest fapt comisiunea permanents verifichtoare zice, ca
acestea nu aunt dovezi cu basa legala. Dar' Qtim onorath cash, el
*) Din *Telegraful Romanc, anul 1867, nr. 60.

www.dacoromanica.ro

- 187 totdeauna cand stint astfel de plansori, e foarte grew se aduni dintr'o
data dovezile in formA legala. Eu deci asa 'mi-asi da votul si a-si
propune, ca in privinta aceasta se esmitem comisiune de investigare.
Si o propun aceasta yi. pentru aceea, pentru-ch cunosc trei alegeri
fnute in Baia-mare, ci 'tin, ca la 1848 a fost bAtae, la 1865 s'au

retras toti, pentru-ch era sa fie batae, ear' acum e vorba earAsi de
batae. Dael nu trimitem cereetare, majoritatea va fi apAsatl totdeauna
de cativa biitausi. SA esmitem deci jude de instructie. Spesele si de
alteum le plateste eel-et) perdu,. Astea le aveam de spus, spre linictirea
alegAtoriloru. (intreruperi: Se remand propunerea comisiunei.)
Se primeste propunerea comisiunei Ri alegerea s6,

verifica.

Alta interpelare.
..,Sedinta din 25 lunie 1867. Prezidentul : Dornnul
deputat Alexandra Roman vrea se adreseze interpelatie guvernului."
Alex. Roman: nVoeam se fac o interpelare, dar' vAd el
toemai acum nu se aflA nimeni pe banca ministerialA, pentru-ca singurul ministru care era de fatA Inca s'a departat, si asa imi amen

interpelarea pe mane, sau pe cand va fi sedintA.

Zsedenyi Ede: Asa cred, c. ar fi bine dael dl deputat
si-ar espune acum interpelarea, pentru-ca si dacA ministeriul nu e de
fate, auzind a se face interpelare, va da raspuns la proxima ocasiune.

Ear' dad. se amanA interpelatia pe mane, nu se va primi imediat

rAspuns dela ministeriu.

Alexandl u Roman : Onorata casA! (SA auzim In casul

de NA imprejurArile Bunt de asa, ca inainte de a face interpelarea
trebue se fac istoricul, pentru-ca onoratul guvern se inteleaga mai
bine de ce fee interpelarea. De aceea a -'ci dori milt, ca membrii
onoratului guvern sl fie de fats, ca se poata asculta istoricul pe
care voeam sA-'1 fac. (Intreruperi: 0 sa-'1 ceteascA I IntrA in salA
ministrii Eotvos, Gorove, Lonyai ci Wenckheim.)
OnoratA cash"! Atunei cand in Februarie anul curent onoratul
ministeriu a cerut in anumite chestii, pe eari onorata easA le ennoaste ... (Ce fel de chestii? Vorbecte mai lAmurit !) N'am voce
tare, onorata dietA. Gaud, zic, onoratul ministeriu a cerut in anumite
afaeeri imputernieire, eu eram de credinta, si asa cred ca c1 onorata

www.dacoromanica.ro

- 188 cash era de eredinta, ch, inaltul guvern va purcede, acolo unde 'i-s'a
dat mttna liberh, in spiritul phcii, cu intelepciune, gi in deosebi cu
tact, gi eh special cu privire la Ardeal se va purta aga. Marturisesc,
ca numai decal, la inceput, presimteam, ca in agtepthrile acestea gi
in presupunerile acestea vom fi ingelati. Pentru-ch lastmd la oparte
putinele numiri acute acolo, tree deadreptul la numirea comisarului
regesc. Se zice, ce -'i drept, ca ar fi un blirbat de stat foarte eminent,
eeea-ce en n'am tras gi nu trag la indoealh. Dar' acea imprejurare
importanta, ch, nu tie nici un cuvant din limba eelei mai numeroase
poporatiuni a Orli, mi-se pare foarte curioash. Credeam insit, ea pe
laugh' el se va pune un om care acopere aceasta lipsh, gi va pute
se contrabalanseze influentele unilaterale, pe cari trebue inevitabil
sh le presupunem. Dar' nimie din aceasta nu s'a intamplat.
Comisarul regesc a fost esmis ca se studieze lipsurile Ardealului
gi trebuintele Ardealului, gi aga cred, ca special pentru a piphi opiniunea publics in chestia uniunei, fiind-ca uniunea Inca nu e fapt
Implinit. (Contraziceri.) La 1848, cand s'a decretat uniunea fortata...
(Zgomot. C ,ntraziceri.) Da; aga era push lozinca: Unio vagy haldl.
(Intreruperi: Nu din partea guvernului!) Si lumea o stie gi aceea,
ert Romanii au ales aceasta din urma, gi ca legea fortata despre uniune
e manjita cu sttngele celor patruzeci de mii de Romttni. Toemai de
aceea, era foarte de dorit, ca atilt inaltul guvern, cat gi comisarul
regesc, pagind in urmele inaltelor esemple date din partea tronului,
BA fi operat in spiritul mttngaerii gi al pacii.
Cu toate ca comisarul regesc s'a putut convinge in chlatoria
chlritorie foarte lungh, facuth tocmai prin locurile unde mai
sa
putin se agtepta la aceasta, gi uncle se agtepta poate la altceva, tocmai
prin locurile, pe cari nu le voiu numi, fiind-ca onoratul guvern gi
onorata cash le eunoaste,
zie, s'a putut convinge despre sentimental public: totugi domnul eomisar regesc, venind la serbarile de
incoronare, a aflat de bine se presenteze in espunerile sale astfel
luerurile, eh in Ardeal un singur om eta in calea politicei guvernului,
Alexandra Sterca 5Sulu4iu, metropolitul. In urmare, s'a latit dureroasa Ore, de altcum sulevata de mult in ziarele maghiare, ea en
toate, eh guvernul crede, cum -ca numitul metropolit luereazh cu
destulh putere in contra politicei guvernului, in functiunea sa bise2

riceasch e totusi foarte slab, gi intentiunea e, dupa cum am spur, precum

am auzit... (Intreruperi: Dupa auzite I) gi o gtiu gi din gazete,
se
fie despoeat de demnitatea sa bisericeasca gi sa 'i-et'e dee un coadjutor.

www.dacoromanica.ro

- 181.1- in privinta aceasta imi iau voe se adresez interpelatie onoratului

ministeriu, qi aka ered, el o fac tocmai in interesul guvernului, pen tru -ca nu pot presupune, ea venerabilul incrountit, care a stralucit,
nu numai in loialitate catra tron, ci i in iubire &gra patrie,

deopotriva, ar fi mai mult ofensat prin aceasta decal numaroii

credincioci ai numitului metropolit, ar fi

ofensate

seutimentele

religioase i nationale ale celor trei milioane de Romani, i lucrul

sigur s'ar intampla data tirea s'ar implini.
Rog deci en toata stima pe onoratul ministeriu, sa -'mi dee lamuriri asupra urmatoarelor :
1. Adevarat este, ea comisarul regesc, esmis in Cara Ardealului
pentru studiarea situatiei politice, pentru descoperirea lipsurilor i a
trebuintelor, in special insa pentru aflarea sentimentului public in
chestia uniunei, a aratat ca resultat al esperientelor petreeerei sale

de pane acuma acolo i in deosebi al ealatoriilor sale, ca singur

Alexandru Sterca .S'ulutiu, metropolitul gr.-cat. roman e in contra
uniunei fortate?
2. Adevarat este, eh inaltul guvern a propus M. Sale admonierea metropolitului Alexandru Sterca .,Sulutiu din partea sfantului
scaun dela Roma, eerand suspendarea sa dela funetiunile bisericeti
qi inlocuirea sa cu un coadjutor?
3.

Are onoratul guvern reg. intentiunea se remanal atat in

chestia uniunei, cat O. in chestia numitului metropolit, pe langi

procedura sa de pana acuma?
Fae interpelatia aceasta spre lin4tirea celor mai numeroi locuitori ai Ardealului, i chiar in interesul bine priceput al guvernului
insuci".

Beradth Zsigniond: 1,N'am inteles interpelatia. 0 in insa atat

de importantii, incat ma rog se fie eetita de non".

SA cetete. Se va comunica ministeriului, care va raspunde la timpul seu.

Comunicare in chestia na-tionala..

,,S'edinta din 26 Iunie 1867. Prezidentul: Donmul
Somssich Pal vrea sA, vorbeasca..
Somssich Pal: Onorata cash! A binevoit onorata easa se
aleaga la inceputul sesiunei o comisiune in chestia nationalit Comisiunea aceasta a instircinat o subcomisiune cu elaborarea proiectului.

www.dacoromanica.ro

- 190 Acest proiect e gata $i eri a fost presentat comisiunei. Operatul fiind

de aca, atat en privire la estensiune, cat 9i la importanta, ea dupa

o singura cetire nu se poate vorbi la obiect, comisiunea roaga
onorata Casa sa binevoiasca a dispune, ca proiectul sit fie tiparit,
lasand la intelepciunea casei, sa-'l tipareasea oare numai in atatea
esemplare cati membrii are comisiunea, on in atittea, ca fiecare
membru al casei se primeasea unul, aa ca in vacante fiecare as
taa timp de al cunoacte in mod amanuntit, ca la timpul seu BA-'O
poata spune cuvantul". (Aprobari.)
Dedh Ferencz: Onoratii cash! Gasesc de foarte corecta
propunerea dlui deputat Somssich Pal si a-i dori, ca raportul subcomisiunei sa se tipareasca, nu numai pe seama membrilor din
comisiune, ei pe seama tuturor membrilor easel. Si fiindca, dupa
cum am inteles din ziare, ne aflam in preajma prorogarii, a-ci mai
adaoga o dorinta. Se declare casa la protocol, ca comisiunea
respective, are se presenteze proiectul de lege referitor la chestia na-

tionala imediat dupa-ce ne vom intruni de nou, ca se poata fi pus

la moment la ordinea zilei, fiind-ca resolvarea aeestei chestii nu poate
fi aminata". (Aprobari generale.)

Bahl& Jo'zse1 baron, ministru de cults: Deelar in numele

ministeriului, ca ministeriul avea intentiunea se presenteze in chestia

nationala proiect de lege Inca in sesitmea aceasta, dar' a voit se

astepte intaiu lucrarea comisiunei esmise in chestia aceasta din
partea casei,
(Aprobari.)

]ucrate

care pa/A mum nu a fost

presentata".

.yedinta din 27 Iunie 1867. Vorbeste Alexandru

Mocsonyi:
iau voe a face observarea, ca in raportul
tiparit i impaalit astazi, al subcomisiunei comitetului esmis
In chestia nacionala, e vorba si de cinci anexe, cari ins& nu
swat tiparite. (tntreruperi: Nu e de lipsa.!) Asa creel ca, e
in interesul posibilithliii studierei acestui obiect, ca i anexele
sa, fie tiparite i imparpte intre membrii casei". SA is hotttrire in acest inceles.

,Yedinta din 23 Octomvrie 1867. Deputatul Bonis

Samuel declare,, ca nu poate face parte din comisiunea de
11, aleasa pentru-ca se esamineze actele gi s-'si dee
parerea, ce, intrucat e motivate cererea estradarii deputatului
www.dacoromanica.ro

191

opositional BdszOrmenyi Ldszld, improcesuat pentru delict

de presa. Vorbete la obiect

Emanuel Gozsdu: ,,Onorata easa! Declaratia mult onoratului
condeputat Bolds Sdmuel ma sileste se deelar si eu, ca stint fericit
a face parte din aceleasi comisiuni la cari tea provocat dl deputat
Bonis, yi tot* imi in de datorinta, ea data ralmese cu drag cellpatiunile mai placate, sa primes totodata ci cele mai neplacute. Cea
de fata e singura ci unica esmisiune poate, pe care nimeni n'o primecte bucuros. Dar' suntem datori se implinim poruneile casei, gi
astfel on -cum am lua, si on de- unde am lea timpul, trebue sa ne
dam tributul. Adevarat, ea ease n'a fost pe nici un drept al ei, pe
nici o insusire a ei, atat de jaluza, ca tomai pe independenta
membrilor ei. Adevarat, ca tocmai esmisiunea aceasta pune binisor
la probe independenta fiecarui membru, dar' fiind-ca membrii easei
ci -an dovedit independenta de nenumarate-ori, chiar gi feta de putere,
cred,

ea nu e niei until intre noi, care n'ar fi in stare sa-'ci do-

vedeasca independenta until fat de altul. (Aprobari.) Ce se tine de

faptul, ea aiei va fi vorba de deputatul comitatului Szabolcs, parerea
mea este, ca aici nu esista deputat al comitatului Szabolcs, si eausa
in care ne vom spune parerea nu e causa comitatului Szabolcs. Aici
nu pot veni in contraopiniune unul cu altul. E o causa, care acum
intamplator atinge pe un deputat din comitatul Szabolcs, dar' nu ea
deputat, ci cu totul in afara de deputatie, ca gazetar. Si aiei vom
dovedi independenta noastra prin aeeea, ca ne vom spume parerile
pentru el si in contra lui. imi pare foarte rau ca condeputatul Bonis
nu urea se face parte din eomisiunea aceasta, si imi iau voe sa-'I
rog sinter, se binevoeasea a accepta aceasta esmitere si a purcede,

in sus si in jos, in chestia atinsa cu aceeasi independenta si neatarnare, pe care o putem actepta dela caracterul seu, dovedit in
intreaga sa vieata." (Aprobari vii. SA remana!)

.,,se din fa din 7 Noemvrie 1867. La ordinea

zilei

chestia liniei ferate Debre.cin-Satmar-Sziget.

Petru Mihaly]: Dupe motivarea facuta din partea domnului
referent Nemeth Kandy asupra propunerii comisiunei nu Bunt eonvins, ca in deosebi eu privire la linia ferata Debretin-Satmar-Sziget,

referitor la care casa are hotarire, ci pentru care nu dela una, ei

dela 3-6 municipalitati an sosit petitii, nu s'ar pute modifica opinionarea eetita, astfel, ca deoare-ce cam a decis cu privire la linia
aceasta, petitiunile sa se predee ministrului de comunica0e. Rog deci

www.dacoromanica.ro

- 192

onorath cash se binevoiasch a modifica astfel opiniunea cetita, in ce

priveste linia aceasta." (AprobAri.)

,,Cedinfa din 2 Decemvrie1867. Prezidentul: D-nul

deputat Pu.yeariu vrea s vorbeasco.."
loan Pavaria: Onorath cash Municipiul distrietului Faghras,
in congregatia tinuth la 30 Octomvrie anal curent a acceptat de a
sa petitiunea camerei de industrie si comerciu din Brasov, de dato
23 a aceleiasi luni si adresath onoratei case in chestia liniei ferate
Oradea-mare-Cluj-Brasov, si m'a indrumat pe mine si pe celalalt condeputat de acolo, ca se o presenthm casei in numele distrietului Fagaras si
se o sprijinim. Yn urmare am onoare a depune pe masa casei estrasul
protocolului eongregatiunei referitor la acest object, deoeamdatit en
rugarea, ca sprijinind aceasta chestie foarte importanth pentru Ardeal,

se binevoiti a promova cat mai grabnic a ei resolvare". (Aprobiiri.)

..,Sedintet din 5 Decemvrie 1867. Se alege notar deputatul Peru Mihalyi.

Petra Miha lyi: Onorata diets! In urma conclusului arum
publicat, fiind insarcinat eu functia unui notar al dietei"...
Csanddy Sdndoz : Conclusul Inca nu e enuntat.
nezidental: Membrii comisiunei verifichtoare cari an intrunit
majoritatea si notarul se declard alefi.
Petra Mihalyi: nimi iau voe a-'mi esprima calduroasa multamita patriotica pentru inerederea, din partea mea mult pretuith, deci
nu e meritata. Willi fie permis a spera, ca intrucht aflandu-mh
in constienta modestiei faeultatilor male n'a-si putea sa corespund in
plina masura datorintei male, voiu fi add de fericit se intimpin
indulgenta onoratei case." (SA triiiasch!)

Datoriile de stat.
,Fedinta din 13 Decemvrie 1867. La ordinea zilei imparcirea datoriilor de stat tntre Austria qi Ungaria.
Aloizza klad: Onorath cash! Cu privire la meritul obieetului pus pe tapet si cu privire la modal de vindecare, durere, singurul posibil, at morbului incurabil de care sufere imperial austriac,
al erisei permanente financiare, phrerea mea e aproape cea desvoltatii

alalthieri cu dibricia unui specialist, in mod clar si resolut, pe larg,

din partea onoratului condeputat Iveinka Imre. i eu tin asa, ca
singura sanare radicals a Enantelor Austriei este
reductia.

www.dacoromanica.ro

193

Inteatata sa deosebecte insa parerea mea de a sa, ca en dorese, ca reductia sa nu fie restransa la interese, ci sit trea' la

capital
(Zgomot. SA auzim !), pentru-ca cred, ea e cu mult mai just data capitalul

vine redus la valoarea ce de fapt o represinta gi pe care proprietarii

hartiilor de stat au platit-o inteadevar, decat dad. se redue interesele garantate din partea statului, dupa acest capital.
Am urmarit ci am ascultat cu atentiune oratorii din dreapta,
In deosebi pe specialicti, pentru-ca sit ma conving data e corecta
parerea mea in privinta aceasta sau nu? Si eram deeis, ca daci
voiu auzi motive cari ating masura infra toate, saJmi abandonez
parerea. Dar' marturisesc, onorath' cask CA nici vorbirea frumoasa,
premeditate, vorbirea de savant a lui Kautz Gyula, nisi prelegerea
domnului ministru de mike, a dlui deputat Pulszky Ferencz si a
condeputatului Fest Ferencz, urmarite toate cu atentiune din partea
nu 'mi-au dat destul
mea, ales partea for referitoare la reductie,
sprijin pentru-ca sa-'mi schimb parerea.
in deosebi condeputatul Kautz Gyula are ingrijire, ca in urma
reductiei am perde ereditul, respective creditul imperiului austriac.
Creditul, onorati deputati, e ceva relativ. Creditul e, sand unui stat
aflator in stramtoare bancarii ii ofer cu prevenire eapitalele lor.
Acesta e creditul adevarat, credit real. Credit e natural si acela,
data bancarii isi pun capitalele la dispositia statului, dar' in schimb
cer ipoteca. Creditul acesta e dupa parerea mea aca, ca $i &and
cineva is imprumut pe orologiul on pe lantul ce-'I are. Dar' eu nu
cu masura aceasta masur creditul unui stat, pentru-ca nici pe seama

singuraticului nu e credit acela, cand 'i-se dau bani pe orulogiul

amanetat. Se luam acum trecutul apropiat. Oare Austria, and a
fost in stramtoare, sub rasboinl en Prusia, a primit bani dela
bancari numai pentru-ca era stat consolidat, care a promis ca iii va
implini datorintele, cum de fapt le va implini? A primit. Dar' sub
data pune ipoteca salinele dela
conditiuni foarte apasatoare,
Vielicita. A primit ci in trecutul de curand, sub conditiunea, data
se pun ipoteca bunurile statului, ceea -ce s'a estins mai tarziu si
asupra mosiilor de stat din Ungaria, in contra elarelor dispositii ale
legii. Eu nu in deci de prea splendid creditul de care s'a imparta'sit

Austria, in anii din urma cel putin.

Mai departe are ingrijiri onoratul eondeputat Kautz, ea in
ceealalta parte a monarchiei na se va afla ministru, care se iee
asupra sa esecutarea reductiei. Eu onorata diet' aca cred, ca ar pati-o
13

www.dacoromanica.ro

194

rhu onoratul condeputat, dach in speranta, el nu se afla om care

se esecute reductia, ar 'Astra hartiile austriace de stat pe cari eventual

Is posede, si nu le-ar pone in vanzare. Pentru-ca dacii s'a aflat la

not un barbat, si Inca barbat do specialitate (Arata cu maim spre
ministrul de finance Lonyay), ale carui capacitati pe terenul financiar
nimeni nu is poate trage la indoeala, dach s'a aflat un astfel de barbat,

care a recomandat reductia ministrului de finance ci deputatiunei

celeilalte phrti a monarchiei, ceea-ce, aca cred, ca nu s'a flicut din
nu din usuratate, pentru -ca e cu
ucuratate, sau din batae de jot,
mult mai serios decat Se o fi spus, si nu din batae de jot, pentru -ca

e cu mult mai cinstit decal sa-'ci bath joe de perplesitatea si de

clack' deei la not s'a aflat un astfel de barbat, asa
cred ca se poate afla si in ceealalta parte a monarchiei un astfel de
miseria altuia,

om resolut, care, intelegand ca alta cale de schpare nu este, va

recurge la fatalul dar radicalul mod de vindecare.
De altcum nici nu doresc, ca dieta aceasta s se pronunte, pentru-ca

nu apartine cercului ei de competenta. (Aprobari.) in intelesul legii

pentru afacerile comune, astfel de operatiuni financiare apartin delegatiunilor, apartin acestei corporatiuni, care va fi compusa din
delegatii corporatiunilor legislative ale ambelor jumatati din monarchic,
si eu aunt gata a crede, ca delegatiile vor decreta reductia. De

altcum e numai pitrerea mea, si se poate ea ma insel.

Onoratul domn ministru de culte a luat in aparare in deosebi
pe micii capitalisti, despre cari zicea, ca au in posesiune cele mai
multe httrtii de stat. Daca i-a scos opinia aceasta din date oficiale,
fa'ra indoeala ca nu pot sa-'i refleetez nimica. Dar' daca a spus-o
numai pe basa informat.iunilor primite dela indivizi singuratici, nu
comit crima afirmand, contrar afirmatiunilor sale, ca cea mai mare
parte a hartiilor de stat nu se afla in posesiunea micilor capitalisti,
ci in posesiunea marilor bancari. De altcum daca cea mai mare parte
a hartiilor de stat s'ar afla in posesiunea micilor capitalisti, marturisese
sincer, ca a -'ci tine cu mult mai ucoara esecutarea reductiei, decat

clack' s'ar afla in mttnile marilor bancari. Pentru-ca inima micilor

capitalisti nu e acoperith cu asa patura groasa de gheata, Eli mintea
lox nu e intunecata atilt de mult de sentimuntele egoismului, ca la
marii capitalist', ci fiind-ca se intereseaza mai mult de afacerile publice. Pe micii capitalisti ii poate omul capacita ci lamuri, ca prin

reductie nu perd nimica, pentru-ch capitalul lor, a carui valoare

nominala se imput neaza la aparenta, pe viitor va representa valoarea

www.dacoromanica.ro

- 196 adevarata, si pentru el ar capata atata cat au platit de fapt, ear'

statul va Old punctual interesele garantate din partea statului pentru

capitalul astfel redus.
Pulszky Ferencz zicea, ca o astfel de reductie ar compromite

onoarea tarii in fats, strainatatii. Asa cred, ca parerea aceasta e

foarte esagerata. Dna. adunarea Ungariei ar voi se reduce o datorie
facuta de ea, in 'tot casul s'ar compromite. Dar' tend legisiatura
Ungariei, care n'a facut datoriile acestea de stat, si care a protestat
totdeauna in contra facerei acestor datorii, se declare gata a participa
la sarcinile datoriilor de stat, facute fart]: consentimentul ei si in contra
intereselor ei, insii fare a se ingreuna prea tare, si e gata se primeasch o parte din ele, dar' numai dupa o licbidare prealabila, in
acest cas, dupa parerea mea, nimeni pe lume nu o poate acusa cu vatamarea regulelor de onoare, fara, ea nu -'$i atraga siesi acusa de a fi partial.

In urmarea acestora, onorati condeputati, eu din partea mea

Inca sprijinesc propunerea lui Tisza Kalman, si anume din motivul,

ca Fin ea nu vad periclitat fie cat de putin proiectul de lege at

ministrului, si pentru -ca in urma sentimentului gravei responsabilitati,

cu care aunt dator se ma port ca deputat la dieta tarii fat& de trimitatorii mei ci &tit de Cara, aflu de necesar se stiu Inainte de a
primi o parte oare-care din datoriile de stat, ca vom fi oare in stare
se o suportiim fare a ne ingreuna prea ran? Eu nu zit se nu primim
nimic, pentru-cii in urma dispositiei legii pentru afacerile comune
suntem datori se primim o parte a datoriilor de stat, insa numai
fad prea marea noastra Ingreunare. Ear' pentru-ca se etim cat putem

suporta fall sa ne ingreunam prea tare, ne ofere propunerea lui

Tisza Kalman singurul espedient. De aceea, mai ales dupa clasica
vorbire a stimatului condeputat Ghyczy Kdlmdn, partinesc propunerea
aceasta." (Aprobari in stanga.)
Alexandzu Roman: Onorata case! S'a intamplat mai de
multe-ori ca m'am aflat intre astfel de imprejurari, ca nu mi-am
putut da votul ea oeasiunea deciderei chestiei discutate. Proiectul de
lege de sub pertractare Inca e unul din acestea. Sub decursul actualei

sesiuni parlamentare s'au ivit imprejurari, pentru mine neplacute,

cari an desvoltat in mine convingerea, ca am Be simtesc datorinta de
a fi obligat onoratei diete, alegatorilor mei, si in deosebi natiunei mele,
sa-'mi motivez, prin rostul de fata, conduita mea. Ocasiune la aceasta
mi-a dat in timpul mai recent alusiunea domnului ministru de culte,

cuprinsa in vorbirea sa de Marti. Am urmarit cu atentiune clasica

13*

www.dacoromanica.ro

- 196 vorbire cu care onoratul domn ministru de culte a recomandat opositiei

spre primire proiectul de lege. Cu intreaga putere a eminentului seu

spirit ci a darului poetic, en intregul complex de frase, aca mi-s'a
parut, ca dintre toate,
eel putin din modulatiunile pythice ale
vocei aca am dedus,
pondul eel mai mare '1-a pus pe argumentul
ce se refere, nu numai la pericolul din afara, ci 9i la eel -ce ameninta
inlauntru, ear' in acest argument a fost amestecata 'Ana 9i filologia.
i en ma ocup cu filologia. Dar' totuci nu acesta e motivul, ca am
cuprins cu mintea gravitatea cuvintelor onoratului domn ministru de
culte, ci acela, ea s'a esprimat foarte precis.
Onorata dieta! S'a intamplat mai de multe-ori in casa aceasta,
ca de cate-ori era vorba de chestii mai importante, totdeauna s'a folosit
ca argument chestia nationals, pentru a se face presiune asupra unei
anumite parti. Eu nu pot intelege procedura aceasta, ci nu o pot

intelege intr'o tad, care e esclusiv poliglota, adeca e patria mai

multor nationalitati. Daca o fac aceasta singuraticii dintre stimatii
eondeputati, dupa cum s'a ci intamplat de mai multe-ori, i s'a

intamplat chiar 9i in chestii de religie, caci 9tiu positiv, ca stimatii

domni deputati ici mai aduc aminte cum in una din ledintele de an, un

stimat condeputat, care se simte foarte tare in regiunile inalte ale

politicei i ale diplomatiei, dar' cu atat mai mult ignoreaza dreptul
canonic, a atacat astfel pe un episcop roman, bleat credeam,
dupa
cum adeca 9i Meuse oratorul propunerea,
ca guvernul nu numai
va despoia pe numitul episcop de scaunul ci de beneficiile sale, ci

va trimite la moment in locul seu un episcop eu buze maghiare:

eu pe astfel de espectoritri, zic, nu pun nici o greutate. Dar' pun
greutate pe astfel de deelaratiuni atunci, and se fae din partea guvernului, sau din partea membrilor singuratiei ai guvernului, cum
s'a intamplat in 9edinta de Marti. in alusiunea sa stimatul domn
ministru a zis,
pentru-ca acesta ii era sensul,
nici mai mult
nici mai putin, decat ca loeuitorii de nationalitate nemaghiara ai
patriei acesteia, cari aunt insa foarte numeroci, aunt inimicii patriei.
(Intreruperi : N'a zis nime Acesta a fost intelesul, 9i insemna atata,
ea guvernul n'are incredere in ei, fare a tine in vedere, ca tesa poate
fi ci schimbata. Pe laugh o astfel de declaratie, onorata casa, aca cred,
en conduita de pana acuma a guvernului tocmai nu starnecte incredere
fate de el, la: popoare nemaghiare.
tmi voiu inira parerile mele in privinta aceasta. Guvernul

maghiar dela inaugurarea sa incoace nu s'a ridicat, cum se vede, la

www.dacoromanica.ro

- 197 inaltimea misiunei sale, ci vrea se urmeze aceeagi politica pe care

opiniunea publics a condamnat-o de mult, politica acelor guverne,
cari au cazut pentru gregelile Tor, anume, politica foriei fi a violen /ei.

Eu aga cred, ca in veaeul de fats, puterea, care se razima

numai pe forte fisice, nu e destul de tare, e chiar neputincioasa. Nu
numai puterea fisica trage la cantar, ci in epoca de fata, ca nici

and altadatii, puterea morals a ajuns prima in rang. Ca se nu ma

provoc la casuri istorice i se nu iau esemple indepartate, voiu ingira
numai unul, intamplat aproape de noi. E un fapt curios gi miraculos
al istoriei, ca Austria, care a fost stat eselusiv militar, eminent stat
militar, va se zica, s'a ra'zimat totdeauna pe forca bruta, a fost totdeuna in desavantaj fa a de alto popoare, nu numai in ce privegte
cultura gi libertatea, ci chiar gi in ale militarismului. Nici nu mai
fac amintire de Gustav Adolf, de Frideric II, de Napoleon I gi II,

ci ma provoc la tinara Prusie, cu 16 milioane de locuitori, care a

fost destul de tare ca in cateva zile se nimiceasca armata Austriei.
Veti zice poate ca, genialitatea eolea, o inventie noun dincoaci, a
determinat sfargitul luptei. Conced. Dar' tine garanteaza, ca mane
nu vine un dugman, care inventeaza un nou tun cu care nimicegte
Austria? Panit'-ce Austria igi bate capul cu amintirile din trecut,
ceialali privesc gi merg mereu inainte! Eu cred, ca timpul gi libertatea
vor sehimba starea de astazi a popoarelor, gi anume, in contul puterii
absolute, a carei paguba va fi cu atat mai mare, cu cat se va intarzia
mai mult cu sehimbarea politicei de forte gi de volnicie.
Lasand la o parte celelalte, ma voiu restrange la invoeala care
privegte patria mea, adeca la pactul asupra afacerilor comune, egit
din stabilirea principiului dualismului. i parerea mea este, ea invoeala
aceasta nu e invoeala ce se leaga intro popoare libere. Cel putin
dupa parerea mea nu e invoeala intre popoare, ci e o aplanare intre
Ungaria, sau mai bine zis intre natiunea maghiara gi coroana. Ear'
aiei e mare deosebirea, dupa priceperea mea.
invoiala aceasta s'a faeut in detrimentul independentei gi a neatarnarii patriei noastre, in paguba celoralalte nacionalitaci locuitoare
in patrie, in paguba libertatii publice, fare ca natiunea maghiara se

fi ajuns la mai mult, sau fare de a ajunge in viitor la mai mult,

decat la blidul de Tinto din biblie.

Tree la politica pe care guvernul a urmarit-o decand s'a

inaugurat acest principiu, dupa acelagi fir gi in aceeagi directie. Nu
vreau se constat de ce fel de libertate ne bueuram, cad gi aga. multi

www.dacoromanica.ro

- 198 dintre condeputatii mei an atins aceasta chestie. MA mhrginesc numai

la aceea ce compete natiunei al chrui fiu aunt eu, adech natiunei

romane. Ministerial numai decal la inceput, prin procedura sa, '9i-a
inaugurat astfel politica, ca onoratul domn ministru de interne a
disciplinat comitatul Cara9ului prin faptul, ca in contrast en celelalte
comitate din Ungaria, '1-a despoiat de eserciarea dreptului de care
se folosesc neconturbati locuitorii celoralalte comitate din Cara. i
cand s'a la'ent interpelare in privinta aceasta din partea condeputatului Babe9, domnul ministru a spus-o verde, eh aqa a {lent qi a9a

va face gi altadatii. Eu etiu se apreciez declaratia dlui Babe en

care s'a aratat a fi multamit li care s'a nhscut, nu atita din convingere, cat mai mult din anumita surprindere, sau din alte consideratiuni. Dar' marturisesc, eh pe mine raspunsul dlui ministru de
interne nici nu m'a lAmurit, nici nu m'a invins, ci chiar m'a convins,
ca proeedura aceasta o va urma qi in viitor. Si ca lucrul s'a 9i
intamplat, se vede din procedura urmath fath, de comitate. Dar' eu
imi tin de datorinta sa apar autonomia comitatelor, pentru-ca aqa
cred, ca resolvarea chestiei rationale, asigurarea esistentei nationale
a loeuitorilor de limbh nemaghiara, se poate ajunge mai ales prin
autonomia comitatelor.

Mai departe, cu privire la directia politicei guvernului, cred

ca trebue se amintesc vi faptul, ca cele trei milioane de Romani
in ce masurli aunt representati aici. Dat fiind, ca sarcinile trebue
purtate impreuna, e un postulat al dreptatii, ca se ne impArtaqim 9i de
binefacerile patriei, va se zich nu numai de cuold, de datorii de

stat 9i de alte sarcini, ei 9i de drepturile 9i favorurile de cari se

bucurg alti cetateni ai patriei. Sunt silit se spun, ea on unde ali.
privi in tail, fie la comitate, unde Romanii pretutindenea aunt striviti
la parete, fie aici in gremiu,
nu imi vhd representata natiunea.
Trebue se mai ating in deosebi restrangerea liberth.tii in Ardeal,
terorismul ce domne9te acolo, unde 9i acuma se aduc gazetele cu
v Verordnung-uri la tacere, cum s'a intamplat de curand en ziarul
, Gazeta Transilvanieic. Din politica de atinsa directie s'au naseut gi
rescriptele din 20 Iunie date en privire la Ardeal, prin can se scot
din vigoare legile aduse din partea dietei feudale a Ardealului, in
mod unilateral, 9i cele aduse de dieta transilvanh din 1863/4, tot
in mod unilateral, in aqa fel, ca guvernul nostru constitutional, in
procedura aceasta a sa, n'a observat nici macar formele constitutionale. De aici agitatia cea mare in Ardeal. Si ca in privinta aceasta

www.dacoromanica.ro

- 199 ce opiniune publica domnegte in aceasta Irlanda nefericita a Austriei,

pe care politica vieneza intro atata a desmoralisat-o gi a nefericit-o,
incat urmele triste se vor vede Inca lunge vreme, o politica jalnica,
urmata acum intors, fata de natiunea maghiara, opiniunea publics

de acolo zic, nu trebue se o mai zugravese eu, pentru-ca guvernul

are comisar regese, care dach vrea, poate sa i-o raporteze congtiincios.

Daea de alta parte in in vedere modul eum suntem tratati,

ca aceea ce la fratii nostri maghiari e virtute, mare ci eminenta
virtute, adeca iubirea de natiune, la not e privita de pacat, ear' pe
langa aceasta mai punand gratia acordatA renegatilor, aga ea in
functii vin aplicati numai cei-ce, sou igi neaga nationalitatea, sau
e cu neputinta se nu-'mi fie
nu-10 deschid gura in interesul ei,
glasul pfin de durere.
Onorata easa! A-gi mai aye numeroase motive, a-gi mai pute
spune foarte multe pentru a dovedi, ea guvernul ce politica urmeaza,
dar' aga cred, ca e destul gi atata. Acesta e acel sentiment al asuprirei, care e eu atilt mai dureros. fiind-ca dreptul e recunoscut gi
decretat, dar' totodata violat in aceeagi vreme. E congtienta nedreptatii,

pe care suntem siliti se o toleram in paguba dreptatii. Asta e aceea

ce esplica plangerile Romanilor ci justifica resistenta lor.
Am fost silit sa le recomand acestea in atentiunea onoratei case,

fiind-ca dl ministru de culte a facut o astfel de declaratie, a facut

gi in legatura eu acestea sa
o alusiune de o aga gravitate mare,
imi spun gi tanguirea in chestia resolvarii, respective amanarii resolvarii chestiei nationale, cu atilt mai vartos, ca nu numai dela
alegatorii mei, ci gi dela alti numerogi cetateni de alte limbi am
primit provocari gi recercari, ca sa imi ridie glasul in aceasta onorata
casa gi se solicitez resolvarea chestiei nationale, recunoseuta atilt din

partea casei, cat gi din partea guvernului ca chestie de mare importanta. Doi ani aunt trecuti de sand onorata cask e intrunita, gi
sub decursul acestei vremi lungi onorata dieta n'a facut alta decal
a umplut gura nesatiosului Moloch, ca gi de present ea legea despre
datoriile de stat, pe ca,nd poporul, care cu crunta sa sudoare sustine
patria, poporul, care anii cei mai frumogi din vieata fiilor sei ii

jertfegte pe altarul patriei, poporul, zic, nu vede Oa, acum nici

o ugurare, cu toate ca Inca la disolvarea dietei din 1861 onoratul
condeputat Tisza Kaman a facut propunere in interesul poporului, gi
aceasta eunoseutii propunere a sa, in chestia religionara gi national.,
dieta a ridicat-o la valoare de, conclus. Ce a facut onorata casa in

www.dacoromanica.ro

- 200 privinta aceasta de atunci incoace? Absolut nimica, degi eu ered,

in deosebi referitor la chestia din urma, ea zaee in interesul nostra
al tuturora, se traim in buns intelegere gi fratietate. Interesele comune
ale patriei Bunt in fata mea tot atat de sfinte ca gi in fata on -ertrui
sot de nationalitate maghiara, gi nu permit nimenui, gi nici onorata
casa se nu presupuna despre mine gi despre connationalii mei, ca
suntem mai rill cetateni ai acestei patrii dead on -cari altii.
Cele spuse nu aunt recriminari, ci aunt voci dureroase, egite
din sinul omului care are credinta politica gi are convingere. Ear'
convingerea mea, in contrast ea convingerea politica a dlui ministru
de eulte, depusa intr'o carte eunoscuta germane, in contrast cu vederile
sale politice, ingirate intr'o mica brogura scrisa in chestia nationals,
gi in care se afla on -ce, numai chestia gi modal resolvarii au remas
neatinse,

convingerea mea interns este, ca naliunea maghiarei

fi romanii au misiune comund providentiald pe locul uncle se afici.

Credinta mea tare gi neclintita este, ea data soartea ar vol, ca fiii
acestor doua natiuni sa-'gi mai scalde data manile in sange de frate,

comunitatea intereselor 'i-ar sili de nou sa se impaee gi sa traeasca

in fratietate.
Ce se atinge de proiectul de lege de sub pertractare, am auzit
din ambele parti multe vorbiri frumoase gi elocvente. Din partea
dreptei am auzit accentuandu-se esclusiv oportunismul, ear' alt argument nu prea s'a adus. Din partea stangei, gi in deosebi din partea
binemeritatului deputat din Komdrom, am auzit aducandu-se astfel de

argumente, can an fost pentru mine gi pentru toti convingatoare.

Cu toate acestea, eu nu pot intra in discutarea mai amanuntita a
acestui proieet de lege, din motivul, ca conform convingerei male, nu

imi voiu da votul niei ()data asupra unei legi e,sile din principiul
dualismului ." (Zgomot.)

Nousa propunere in chestia nationald.

.yedinta din 19 Decemvrie 1867. Prezidentul:
,Domnu.1 deputat Manojlovici vrea sA propuna un proiect
de resoluOune."
Emil Manojlovici: Onorata casa! Din insarcinarea numarogilor mei condeputati am onoarea a presenta un proiect de
resolutiune referitor la solicitarea resolvarii chestiei nationale, cu
rugarea, ca onorata case, dupa cetire, sa declare urgenta gi sail

iee Para amanare in diseutie."

www.dacoromanica.ro

201 Nola Jul Radics "(hos (cetecte:) Ori-cat de divergente se

fie parerile cu privire Ia gravitatea chestiei nationale, fapt e la tot
casul, ca chestia nationals apartine astazi chestiilor celor mai
arzatoare din Europa, gi ea special in patria noastra e ehestie de
vieata sau moarte. Aceasta o dovedesc declaratiile {acute in directia
aceasta gi promisiunile solemne ale dietei din 1848/9, 1861 gi 1865/7.
Prin urmare:
avand in vedere, ea unul din isvoarele regretabilelor evenimente
dela 1848 9 a fost neresolvarea acestei chestiuni, gi ca eonclusul luat
in Seghedin la 29 Iulie 1849 n'a putut fi pus in aplicare din causa
ca raporturile ce s'au nascut s'au impotrivit;
avand in vedere, cal dispositiile luate Ia 20 Octomvrie 1860,
sub provizoriu, cu privire la unul din ramurile acestei ehestii, la
folosirea limbei, nu aunt satisfileatoare, gi nici nu s'au implinit gi nu
s implinese decat numai In parte;
avand in vedere, ca dicta dela 1861 a recunoscut, nu numai
esistenta, ei gi importanta gi urgenta acestei chestiuni, gi in consecinta
a declarat in prima ei adresa, ca e gata a asigura pe seama compatriotiior de alte nationalitati pretensiunile for nationale prin lege
gi pe basa egalitatii de drept, ear' cu privire la acest obiect a esmis
chiar o comisiune care 'gi-a presentat elaboratul, in fata dietei ;
avand in vedere, ca dieta din causa disolvarii nu a putut
pertracta raportul ce 'i-s'a facut en privire Ia chestia aceasta din
partea numitei comisiuni;

avand in vedere, ca actuala dieta a promis in adresele ei, ca

va resolva aceasta ehestie pe basa dreptatii gi a fratietatii, gi spre
acest seop e esmis inert in prima sesiune o comisiune ;
avand in vedere,' el in una din gedintele sesiunei a doua deputatul Njdri Pdl, ca president al subcomisiunei nationaliste facand
intrebare, a primit raspuns dela guvern, ca ministeriul nu doregte
ca comisiunea esmisa in chestia nationala sa-'gi sisteze aetivitatea;
avand in vedere, ca in 26 Tunis anul curent, dud 'gi -a presentat subcomisiunea lucrarea, comisiunea a fost prin conelus indrumata
ea-'gi presenteze imediat propunerea referitoare la acest obiect cum

se va Intruni dieta de non dupa prorogare;

avand in vedere, el la interpelarea dlui deputat Dedk Ferencz
guvernul a declarat, ea in chestia aceasta a avut gi el intentiunea
se presenteze Inca in sesiunea trecuta un proiect de lege, dar a voit
se agtepte elaboratul comisiunei;

www.dacoromanica.ro

- 202 avand in vedere, ca dl ministru-president ass a deelarat la

inceputul acestei sesiuni, ea dela hotarirea din 26 Iunie a. e. vrea

sit face abatere numai in ce priveste ereditul tailor ferate si cele

trei proiecte de lege referitoare la invoiala cu Austria, si totusi in
contra acestei declaratiuni s'au presentat din partea guvernului mai
multe proiecte de lege spre pertraetare, a caror importanta nu se
poate nega, dar' urgenta lor, fate de chestia nationals, nu o putem
recunoaste;

avand in vedere, el marea opera a invoelei nu e terminate

call vreme nu va fi resolvata in mod linistitor aceasta chestie vitals,
si in fine
avand in vedere, ca resolvarea temeinica a acestei chestiuni
zace in deosebitul interes al patriei noastre, pentru-ca de aici depinde

linistirea diferitelor natiuni, ravna si dorul de jertia a acestora la

implinirea datorintei fats de patrie;
in urma tuturor acestora deci, subscrisii, implinindu-ne datorinta simtita fall de patrie si fata de natiunile noastre, propunem
urmatorul project de resolutiune:
Dieta se indrume comisiunea esmisa in chestia nationals, ca
continuanduisi lucrarea, s'o presenteze, impreuna cu raportul seu,
negresit 'Ana la sfarsitul lui Ianuarie 1868. Dat in Pesta la 19 Dec.
1867. Petru Csernovici. Andreiu Mocsonyi, Adolf Dobrzanszky,
Antonia Mocsonyi, Emil Manojlovici, Constantin Papfalvi, Milos
Dimitrievici, Vichente Babes, Aloiziu Vlad, George Ioanoviei, Andreiu
Medan, Florian Varga, Alexandra Bobatiel, Emanuel Gozsdu, Than
Purariu, Sigismund Papp, Matei Papp, George Mocsonyi, Simeon
Balomiri, Than Tulbas, Than Balomiri, Aurel Maniu, Alexandru
Roman, Alexandra Mocsonyi, Iosif Hodosiu, loan Moldovan, Stefan
Branovaczky, Petra Mihalyi, Iosif Justh, Markos Istvan, Alexandra
Nicolici.

Somssich Pdl: Onorata. ease I. Comisiunea mare nationalista

'si -a incept sedintele, dar' atilt in sedintele onoratei case, cat si in
sectiuni si in alto parti a fost atilt de mult inpovarata cu agende
urgente si de neamanat, incat i-a fost eu neputinta sa pertracteze
aceasta ehestie. In momentul in care vom fi trecut peste ehestiile
urgente aflatoare la ordinea zilei, comisiunea isi va continua imediat
lucrarile, si asa cred, ca be va si termina in cateva saptamani si-'si
va pute presenta proiectul in fate acestei onorate ease", (Aprobari.
Primim!)

www.dacoromanica.ro

- 203 Nydry Pdl: Onorath cash! Propunerea aceasta nu e de natura

acelora, asupra carora trebue se discutam si sa decidem. Fiind-c# nu

trebue se vorbim la acest obiect, nu e de lipsh nici tiphrirea propunerei, ci simplu trebue se impunem respectivei comisiuni, ca sh-'ci
tine', de datorinth terminarea acestei chestii pane la finea lui Ianuarie."
(Aprobari.)

Presidentul: Se indrumh, deci eomisiunea, ca BA-'O presenteze raportul negresit phnii la finea lui Ianuarie."
Gorove Istvdn, ministru de agriculture : Nu stiu onoratul
president al dietei cum a binevoit a face enuntarea presidialli. li
rog se declare inch data, ce va fi trecut la protocol cu privire la
acest object? Atunci poate ca voiu vorbi in ehestie."

Presidentul: Aceea ce a binevoit dl deputat Somssich Pdl

a declara, anume, ch, peste putin, duph ce vor fi terminate cele mai
urgente afaceri, eomisiunea isi va presenta proiectul."
Eonis Samuel: Onorata cash ! Conclusul trebue se fie stilisat
astfel, cum e cuprins in proiectul de resolutiune. Eu asa ered, cii la
protocol trebue sh se spunk ch.' dieta indrumei comisiunea ce lucreaza

in chestia nationals, ea sa-'si presenteze luerarea Oat la finea lui

Ianuarie in fata casei." (Aprobari.)
Presidentul: Tocmai aceasta voeam as repetesc ci eu, ca
onorata cash indrumd comisiunea sci-'i presenteze raportul panel
la /lima lui Ianuarie. Enuntarea aceasta a si fort deja racutti."
(Aprobhri.)

Organi$area Romanilor din Arad.

Deschidem aici o mica parenteza.
In 14 26 Decemvrie 1867 s'a tinut In Arad conferenta
inteligeatei romane, convocata de protosincelul Miron Romanul, ad.vocatii M. Filimon qi L. Ionescu, In scopul organisarii

Romknilor, ca partid politic. Conferenta a votat urmatoriul

program national, ca base a unei organisari bune politice :
Considerhndu-se, ca intr'un stat constitutional starea politick
a unui popor mai ales prin insotiri se poate inthri si_ promova spre
77

scopul dorit ;
eonsiderandu-se, eh in comitatul Aradului si Oa acum se formara
partide politice, can deci in multe se potrivesc cu intentiunile noastre,

nu mai putin loiale dee& ale lor, tot* acelea nn eorespund in toate
intereselor specials ale poporului roman;

www.dacoromanica.ro

- 204 considerttndu-se mai departs, eh inteligenta romans din comitatul

acesta nu poate fi indiferenta tetra trebile publice ale patriei, qi. intro
acestea chtrh interesele i dorintele speeiale ale poporului roman, ba
ehiar ch se simte in mod natural chemata a conlucra spre promovarea
acelora qi a da espresiune adevh'rata opiniunei publice a poporatiunei
romtme din aeest comitat ;
in fine considerandu-se, ch indestulirea ulterioarh a intereselor
noastre nationals va atturna mai vartos dela conlucrarea solidara a
inteligentei romane in afacerile autonome ale municipiilor comitatense
si ortiseneqti :

inteligenta romans din comitatul Aradului compune o insotire

nationalh romanA, pe liingh, urmatoriul program politic.:
1. Partida nationala romans din comitatul Aradului, pe langa
phstrarea credintei strAmoceqti tetra tron ci dinastia domnitoare, se
declarh pentru principiile liberale cari au produs mezamintele democratice ale legilor din anul 1848. Recunoacte integritatea patriei
comune, qi voeqte sustinerea qi desvoltarea constitutiunei, aqezath pe
representatiunea poporalh qi garantata prin legi fundamentale. Totodath lush partida aceasta e convinsa, Ca deslegarea chestiunii de
nationalitate pe temeiul principiului de egalitate complete, spre indestulirea tuturor popoarelor patriei, este nu numai dreapta, euviincioasa
qi neasemenabilh, ci aceea sta chiar in interesul principal al consolidhrii
patriei $i libertatii constitutionale, din care motiv partida e coming
gi despre aceea, ca spre realisarea acestor principii pe tale ligislativg,

constitutiunea patriei e de a se complini cu legi corespunzatoare yi

in privinta aceasta. in fine partida se declare pe Lange principiul
egalitatii tuturor confesiunilor organisande pe temeiul representatiunii
poporului.
2.

Conform principiilor manifestate, partida intro marginile

legilor sustathtoare va conlucra din toate puterile la promovarea bunului

public al natiunii romtme din aceasta Ora in genera, precum qi la promovarea intereselor speciale ale poporatiunei romine din comitatul acesta.

Membru in partida aceasta poate fi on -care Roman din

comitatul Aradului, provtaut cu drept de alegator, qi care, ori prin
3.

subscrierea programului acestuia, on ci alteum se declare de membra

al partidei.

Pentru bunh contelegere ci conluerare solidara In toate

agendele partidei, membrii acesteia sa ihdatorese a supune parerile
4.

for totdeauna votului majoritatii.

www.dacoromanica.ro

205

5. Trebile partidei to va conduce un comitet permanent, ales

de adunarea generals constituanta."*)

Programul a fost votat Cu. unanimitate. A urmat apoi

alegerea comitetului central, coinpus din 50 membri, cu
tinerea In vedere a inteligentei din afara. Adunarea a chntat
trei strofe din Desteapei-te Romeine i a fost declarata de

Imediat s'a Intrunit comitetul ales din partea

adunArii In edinO, pentru a se constitul. Au fost alert
presidenti : Miron Romanul gi Sigismund Popoviciu. 0
comisiune mai mica, compusa din zece membri, a fost In-

incheiata.

sArcinatA cu elaborarea unui regularnent.

Si acum sa continuam cu expunerea celor Inthmplate

In diets,.

In chestia na-Vonala.
..,S'edinta din z Aprilie 1868. SA cetete raportul
comisiunei esmise In chestia nationals. Ia cuvantul deputatul roman
Sigismund Pa/4': Onorata casal Din raportul acesta

vedem, ca comisiunea compusa la inceput din 40 membri s'a inputinat cu 16. Fiind-ca presidentul 9i seeretarul comisiunei n'a facut
propunere, de este sau nu a se intregi numarul, fae eu propunerea
in intelesul, ca trebue se fie intregita comisiunea. 0 fac aceasta
din motivul, ca data este vre-o chestie, negregit aceasta este chestia
dela care Rama fericirea. prosperarea, inflorirea patriei. Vreau ca
lumea se fie linitita, ca preeum intru inceput comisiunea aceasta a
stat din 40 de membri, numarul acesta va fi mentinut 9i in viitor.
Mai ating Inca faptul, ca dintre membrii demisionati patru au fost
Romani. Nu zit ea cei doi remagi in comisiune n'ar fi destul de
destoinici ca se apere causa (intrerupere: Ce cause ?), dar' a9e cred,
ca dach vor fi alei mai multi speeiali0i cari s'au ocupat eu chestia,
nu vom face grepli, ci vom promova linitirea de care toti avem
trebuinta. Propun deci intregirea comisiunei".

Zsedenyi Ede: Onorata ma! Eu inch vreau se atrag

atentiunea onoratei case asupra imprejurarii, ca atunci cand s'a ales
comisiunea de 40, trei dintre membrii ei erau Romani (intreruperi:
Patru!), gi tocmai dintre acetia Iipsesc acum trei. (intreruperi:
*) Din

Telegraful Roman', 1867, numarul 104.

www.dacoromanica.ro

- 206 Patru!) Anume: Lan Faur, Emanuel Gozadu, Iosif Hossu $i George
Ioanovici. Din acest motiv, yi pentru a linisti pe fiii natiunei romine,
tocmai aceea am dorit si not in sedintele comisiunei, ca numgrul
original se fie intregit. Dar' Were concretg comisiunea nu 'vi -a dat
in privinta aceasta,

Propun deei
votare".

yi

ci a lase deciderea in grija

onoratei case.

eu, ca pentru cei 16 membri cari lipsesc al se fats

Se primete.

Muntdi

sa.ucienilor.

.Fedinta din 2 Aprilie z868. Rugarea Ndsaudendor,

inaintata prin Florian Portius, vice-apitanul districtului
Nasand, si Vasilie Buzdug, senator, In care cer, ca toti
cei-ce au. pretensiuni asupra muntilor graniOre0, prin urmare i erarul, se fie Indrumati pe calea procesului, se
pune la ordinea zilei. Comisiunea propune trecerea petiiei
la ministeriul de interne, justife i final*.
Alexandra Bohatiel: nOnorath dieta Fu din partea mea
nu pot sprijini propunerea acum cetitg a comisiunei petitionare,
facata asupra rugarii celor 44 de comune cari apartineau regimentului II roman grgnitgrese din Ardeal, disolvat la 1851, ear' acum
apar$in districtului Niisgud, ci inaintata dietei, ca se fie scoci din
starea actuala afarg de lege si se fie puci sub scutul legilor patriei.
Nu o pot sprijini, pentru -ca nu o gases de suficientg, in raport
en imprejurarile date. Nu o glisesc de suficientrt, pentru-ca petentii tocmai acea jalbrt insirg in rugarea adresatg dietei, eg
guvernele de pang acum 'i-au scos din cadrul legilor qi asupra
mosiilor an decis in mod arbitrar, ear' nu in intelesul legilor tArii.
Roagg. deci dieta,
pung sub scutul legilor patriei, ca asupra
mosiilor for se nu mai decidg vointa guvernului, ci legea. (Aprobgri.
Rugarea aceasta, dupa pgrerea mea, e juste; pentru-cg fiecare cetgtean
are dreptul se reclame scutul legii. Cu atilt mai evident e acest drept
and 11 cer 44 de comune, cari in decurs de o sutg de ani an aparat
tronul ei patria eu credinth neelintith. (Aprobgri.) Tocmai de aceea
fmi iau indrgsneala se propun o motiune la proiectul comisiunei,
eetit mai nainte. Modificarea aceasta sung astfel: Petitia aceasta

se preda intregului ministeriu, ca se o resolve in intelesul legilor

esistente, atrggandu-se deosebita atentinne a ministerinlui asuprg-1".

www.dacoromanica.ro

- 207
Elitvosplzsef, ministru de culte: ,Nu se poate I"

Alexandra Bohafiel: Stiu

foarte

bine a nu apartine

agendelor dietei resolvarea in merit a petitiunilor singuratice. (Intreruperi: Cum nu!) Dar' de altl parte motiunea mea o poate primi
onorata cask flrl se fie silita a intra in discutarea meritoriala a petitiunei, pentru -ca asa cred, ca onorata cask' poate recomanda petitiuni

mai de important l, farl a se amesteca in agendele puterii esecutive

si fare Se previa agendelor puterii esecutive. Si earasi, in casul
cum e ci eel de fatl, cand petentii se plang ca sunt luati de sub
scutul legii, and petentii se roagl, ca afacerile for se fie resolvate
in intelesul legii, in astfel de casuri, Elsa cred, a nu numai poate,

dar' trebue chiar se transmits dieta astfel de petitiuni asa guvernului, ca acesta sl le resolveze in intelesul legilor esistente.
Cred, ca multi vor tine de superfluit motiunea, fiind-ca si de
altcum trebue sa presupunem despre un guvern constitutional, ca va
lua mAsurile numai in intelesul legilor trail. Dar' fiind-ca afacerile
comunelor petente an fost resolvate pia acuma numai contrar legilor
patriei, asa cred ea nu e superfluA, si sunt convins, cl nici onorata
case nu o va afla de superfluit, dupa ce voin fi fericit tail espun
pe scurt cuprinsul gi obiectul intregei petitiuni. (Sa auzim!)
Regimentul II roman griiniteresc din Ardeal a fost infiintat la
anii 1763-1770, formandu-se din 31 de comune-, apartinatoare mai
nainte in mare parte la districtul Bistritei, i astfel la plmantul liber
regese, si din 13 comune, mai nainte supuse stapanirei domnesti, din
cari mutandu-se urbarialistii, au venit in locul for ca graniteri, parte
eetateni liberi, parte nemeci armali si eclesiastici. Maria Terezia, prin
patentele date la 1764 si 1766, a declarat de oameni liberi, de libertini, si i-a investit en dreptul de a castiga proprietilti (mosii) pe
toti aceia, cari mai nainte au stat poate sub stapanirea domneasca,
fiind iobagi. Nu mult dupit aceasta, dupa terminarea ritsboiului austroturcese, rasboiu la care au luat parte ci stramosii petentilor, sangerand
pentru patrie mai multe miff dintre ei, in urma unei regullri de hotare
un teritor mai mare s'a alAturat la Ardeal, ca revindicat din teritorul

Mat acecti munti revindicati, cum si

toate celelalte mosii de pe munti, aflAtoare in comunele eari mai
nainte erau supuse stitpluirei domnesti, an fost donate grAniterilor.
Dupl aceasta, la ordin mai inalt, eu invoirea comunelor respective-, s'au comasat toti muntii, far/ privire la faptul, data muntii
au fost mai nainte proprietatea comunelor libere, on an apartinut
vecinei Moldove ci Rom /11H.

www.dacoromanica.ro

- 208 vre-unei propriethli private, rescumpAratA din partea erarului, on

apoi faceau parte din muntii revindicati, si muntii astfel comasati
an fost impartiti la comunele singuratice. S'a introdus apoi cartea
funduarii, si precum proprietatea private a fiecilrui griiniter, aca ci
proprietatea fiecarei comune a fost introdusa in aceste ciirti publice,
fail ca se remand ceva pe seama erarului, pe intregul teritor al regimentului II roman de granitit, ear' de atunci aca este folosit neintrerupt si neconturbat intregul teritor, piina la 1851. Desfiintttndu-se

la 1851 intre altele si regimentul roman II de grant', erarul, intre

imprejurarile de atunci, s'a folosit de starea de asediu, si sub titlul
de supraveghere a pus mane pe cea mai mare parte a proprietalii
comunelor, si mosiile acestea, impreunil eu toate venitele alodiale,
le-a folosit panit la 1861, fat% ca se dee cuiva socotealii despre venitele incassate.

Petentii de acum au petitionat mai de multe-ori la guvernele

de pe acele vremuri, cerand redarea proprietatii lor. La 1861, sub
baronul Kemeny Ferencz, s'a inaintat M. Sale un statut organic, prin
care mociile graniterilor aunt recunoscute de proprietatea lor. S'a
luat ci hotarirea, ca sit fie redat dreptul de crismiirit, de pAsunat ci
pliduritrit comunelor cari nainte de militarisare erau comune libere.
Dar' fatii de acestea s'a decretat mentinerea statului quo din 1851,
adeca s'a zis, a dacii sub sistemul militar s'a luat ceva dela comunele
numite, are se treat' in proprietatea erarului, cu alte cuvinte, s'a
zis, ea numai aceea treee cu drept etern in proprietatea comunelor,
ce an avut si folosit la 1851. Dar' fate ea celelalte comune mai
nainte urbarialiste nu s'a decretat mentinerea statului quo de inainte
de militarisare.
Asemenea eu privire la muntii revindicati s'a numit o comisiune

estraordinara, care a adus judecatA, in Viena, Para aseultarea comunelor, atat cu privire la muntii revindicati ci la pretensiunile erarului,

cat ci en privire la pretensiunile altor pretendenti, fa' ca posesorii

de bung credinta de peste 100 de ani se fi fost ascultati. Comisiunea
aceasta intre altele a dat un insemnat teritoriu din muntii r6vindicati familiei
Kemeny! A trimis afara de aceasta la fata locului
o comisiune de trei, al carei president era un general pensionat,
ear' membri un consilier de finance ci un consilier de locotehenta,
pus in disponibilitate. Comisiunile acestea an dat erarului insemnate
teritorii, ci au dat insemnate teritorii ci familiilor singuratice. Mai
departe, tot aceasta comisiune a folosit de capul ei, in lipsa altor
www.dacoromanica.ro

- 209 dovezi, o charta compusA la 1770, din punt de vedere strategic, ca

se path constata ce apartine la muntii revindicati li ce nu, charta
lui Lucs.
Comunele petente an protestat, an petitionat la M. Sal ;;i fiind-ca

rugarea for a fost reaping din partea cancelariei auliee de atunci,

an petitionat la guvernul din Ardeal, rugandu-1, ca conform juramintului prestat pentru apararea legilor thrii, sit le iee sub scutul sen.
Guvernul a facut representatie la monarch, espunand M. Sale
faptul, ca guvernul dela Viena a luat dispositiile totdeauna cu incunjurarea guvernului din Ardeal, ei rugandu-'l se afle o modalitate
pentru aranjarea in mod echitabil a acestei ehestii.

titre acestea s'au sehimbat imprejurarile i a fost nnmit ministerial responsabil maghiar, caruia petentii an trimis o noun
rugare, qi au trimis rugare i dietei, la'ra se ceara in ea alta, deettt
numai ca asupra moiilor for se nu dispuna guvernul in mod estraordinar, ci pe calea legii. (Aprobari.)
OnoratA cash ! Daca pe o astfel de cale estraordinarA se poate
lua dela petenti moia tinuta de ei o suta de ani, atunci se poate

lua dela on -care donatar proprietatea e4tigath prin donatie. De

aceea, indraznese a ruga onorata casa, se binevoiasca i se primeasch

propunerea mea, en Mat mai vartos, di guvernul nn va avea din ea

nici o perdere, i nu va avea perdere nisi dintre pretendenti nimeni,
pentru-ca eel -ce se afla in drept 10 va afla dreptul totdeanna pe
ealea legii.

Nu void obosi mai mult onorata cash cu espunerea acestei

rugAri. Am mai multA incredere in aetualul guvern dealt se pot
presupune, cA nu va resolvi in intelesul legilor rugarea referitoare
la o astfel de important ehestie, dela care depinde bunAstarea a
50.000 de loeuitori. Cu toate aeestea, am gasit ca e en mult mai
importanta ehestia pentru trimitatorii mei, decit BA nu-'mi ian indraz-

neala se rog onorata cash, ca se binevoiasch' a primi propunerea

mea". (Aprobari.)

Sigismund Papp: 1,0norata case! DaeA nu eram nivi-odath

convins despre faptul, cA condeputatul meu Bohatiel are dreptate,
m'ar fi convins onoratul domn referent prin deductia ninth, cA nu
e vorba despre alta decal despre proprietate, adech despre aplanarea
coneurentei pentru proprietate. Eu aa am invatat, ca acolo unde e
vorba de proprietate, trebue se fie judecator i tribunal. Si foarte
bine a espus (raportorul), ca trei chi stint pe -eari s'ar pute resulva
14

www.dacoromanica.ro

210

aceastA chestie. Dar' pe cale administrativa drepturi de proprietate

nu s'au resolvat niei-odata, ci totdeauna pe cale juditiarrt s'a decis

asupra lor, si anume, eu atat mai vartos, fiind-ca stem in fata intrebuintarii seculare, in fata usului si a preseriptiei. Daca pretendentii
se vor apara cu legea ca dreptul e al lor, judecatoria va decide.
Sunt de parerea, ca chestia trebue predate intregului ministeriu, asa
cum si-a formulat condeputatul Bohafiel propunerea. Vreau se atrag
atentiunea onoratei case asupra imprejurarii, ca ehestia aceasta Intru
atata a stat sub presiunea administratiunei, lack nu era permis sit
se vorbeasea despre ea nici pe cale publicistia Si mai ating, ca sub
vechiul sistem singur eu am cazut in nefericirea de a fi pedepsit cu
pedeapsa in bani din partea *Kriegsgerichte-ului, pentru un articol
stria in aceasta causa. Dat fiind, cum zic, ea aici trebue regulata
proprietatea, nu putem face alta, cleat se predam intreaga afacere ministeriului intreg, i4rt cum a formulat condeputatul Rohaliel propunerea.
Presupunem despre ministeriul in care avem incredere, ca nu
va lua dispositii eontrare legii. Sprijinese propunerea lui Bohatiel."

Sigismund Sollea: Eu asemenea sprijinese propunerea condeputatului Bohatiel, pentru-ca si de altcum alta nu se euprinde in
ea, cleat ea chestia sa fie resolvata pe cale legalA. Ear' eu aflu
aceasta cu atat mai necesar, fiind-ca peten %ii toemai se prang, ca
erarul, in contra legii, a atacat dreptul lor pe cale administrativa.
Aceea-ce a zis unul dintre domnii deputati,
nu imi aduc aminte
care a fost,
anume, ca ministeriul si de altcum va procede in
intelesul legii, eu pe departe nu trag la indoeala. Dar' data stim,
ea va procede in intelesul legii, de ce se nu-'i facem recomandatie,
spre linistirea peteatilor, sari ofensati aunt in dreptul lor si au fost
siliti sa sufere nedreptate in privinta aceasta? On privire la aceea
ce a zis dl deputat Justh, anume, ea data vom discuta atata asupra
fiecrtrei petitiuni, va trebui sa stem aici cincizeci de ani, raspund
asa: nu considerati de egale toate petitiunile! E mare deosebirea,
dach e vorba de o petitiune importanta, din care se vede ca e in
joe nimicirea unei comune, si dacA un om particular cere seutire
de dare. De aeeea, nu inteleg de ce se fie superfluu ea onorata cash
se recomande guvernului ehestia, cand acesta, intoemai ca si onorata
mutt', recunoaste ea e juste mum. Din acest motiv sprijinese propunerea dlui Bohafiel." (Sa votam!)
Presidentul: Dach nu abstau cei inscrisi, trebue se continuilin."

www.dacoromanica.ro

211

Wchente Babef: Dupe conceptia mea simburele acestei

petitiuni e acela, ca poporul naseudean, care se afla de o suta qi
mai multi ani in o anumita posesiune, i Inca in o insemnata posesiune, arum e scos din ea pe cale administrative, ear' poporul se
tanguete, pentru-ca afla, si cred ca fiecare jurisconsult praetic va

recunoaSe ca e aqa, de monstruos qi de ne mai pomenit faptul, ca

se ataca pe tale administrative proprietatea folosita in linite o suta
i mai multi ani, pe proprietar it alunga si-'1 indruma pe cale procesuala, pe tend din contra, toemai cei-ce ridica pretensiuni asupra
proprietatii, lung timp si in linite folosite, ar -trebui se fie indrumati la lege. (Intreruperi: Primim! Daca se primete, abstau."

Presicientul: Binevo4i deci a primi propunerea dlui

deputat Bohaliel ? (Primim!) Prin urmare rugarea districtului
NAseud se preda, intregului ministeriu, conform propunerei
domnului deputat 13ohafiel."

Alegerea dela Pecida.

.."edinta din 17 Aprilie 1868. La ordinea zilei sA
pane alegerea de deputat din Pecica, comit. Arad. Comisiunea verificAtoare propane verificarea lui Orin& Sandor.
Vorbete

Florian Varga: Onorata easb.1 in chestia de verificare de

pe tapet eu peste tot nu pot fi de acord cu parerea acum cetita
gi publicata a comisiunei permanente verificatoare, in intelesul careia
Ormos Sdndor are se fie declarat deputat verificat, pe basa cercetarii
efectuite.

Cand Imi ridic glasul in contra parerii acum publicate,

pentru-ca votul Inca niiil voiu da in contra ei, nu o fac pentru-ca

a-i partini pe unul sau pe altul dintre candidatii de deputati, pe

cari ii cunosc personal foarte bine, pe amandoi, ci o fac in acea
ca la alegerea aceea
fiind-ca tiu,
sincere conitiinta ce o am,
de deputat s'a comis procedure ilegala. Alegatorii an fost impedecati
fare drept in eserciarea dreptului de votare, ear' majoritatea de 19
voturi Cu care Ormas Sandor a fost declarat deputat ales, a fost
fortata pe cale mestepgita, in contra dreptatii.
Veti binevoi, anume, a 4ti, ca la alegerea din 27 Iunie 1867,
eu toate ca OrmOs Sandor a fost declarat ales on 19 voturi majoritate, cei din partida lui Filimon au inaintat protest temeinic, foarte
temeinic, i pe basa lui a-ti binevoit a ordona cereetare. Cercetarea
14*

www.dacoromanica.ro

212

s'a tinut, ear' asupra resultatului are sk judece acum onorata cask.
Umilita mea parere este; ck cercetarea nu a dat alt resultat, dead
ca majoritatea de 19 voturi, cu care Orm6s a fost declarat deputat,
n'a fost cAltigata pe tale adevarata. Mai departe, ca atilt din partea
comisiunei in fa.ca careia s'a &cut votarea, cat i din partea miliIiei
ce era trimisa la fa.ca loeului pentru mentinerea pacii i a linitei,
s'au comis lucruri cari reclamil nimicirea alegerei. Anume, din actele
de cercetare se constata,
i asa cred, ca lucrul acesta nu-'1 trage
la indoeala comisiunea verificktoare permanents,
ca douksprezece

voturi au fost date in numele morilor pentru mos, in mod ilegal,

ear' un alegktor a votat de doul-ori. Prin urmare, din insei actele
de cercetare e dovedit, di Orin& a primit treisprezece voturi ilegale.
i apt, chiar clack ar fi adevarat ce se vede din actele de cercetare,
despre ce lush' jalbk nu s'a ridicat nici-odata, ca ii pentru Filimon
an votat doi alegatori de douk-ori avand acela0 nume, subtragand
aceste douh' voturi ale lui Filimon din cele treisprezece ilegale ale
lui rinds, e evident ca mai reman unsprezece voturi ilegale in
contul lui Orm6s.

Daca lukm insk protocolul de cercetare de sub nrul 6 vom

afla constatat in el faptul, ca la locul de alegere s'au presentat oj5t
alegktori din Peeica-veche voind sk-'i dee votul pentru Filimon,
dar' n'au putut vote, fiind-ea n'au fost admii la votare. Daca adaogem

acesti opt la cei unsprezece, iese suma en care Orm6s a fost proclamat. Pentru-ca, daek aceqti opt aleghtori din Pecica-veche, cari
voeau se voteze pentru Filimon, ar fi fost lasa0 se voteze, s'ar fi
putut constata cu siguranO, ea Filimon are cu mult mai multe voturi
deeat Orm6s. Acum, dack subtragem aceste nouasprezece voturi ilegale

din numarul de voturi date pentru Orm6s, rkmane un numar egal

de voturi. Luerul acesta e constatat prin actele de cercetare.
Onoratk cask ! Binevoii a erede, ca en nu imi ridie glasul
in interesul nici a unuia qi nici a altuia dintre candid* Ci ridie
glasul in interesul alegatorilor, cari an fost pe nedrept impedecaIi
sk-'ci esercieze dreptul electoral.
i pentru-ca onorata cask sk se
convingA, ca alegerea aceasta a decurs inteadevar in mod ilegal,
ca alegatorii pe nedrept au fost impedecati in eserciarea dreptului
lor, in special Irma cei opt alegatori din Pecica-veche, cari an fost
impedecati din partea miliiiei, rog ca raportul dlui comisar esmis se
fie cetit, qi se fie cetit protocolul de cercetare de sub nrul 6, in
special fasiunile de sub 6, 13, 14=17, 18 i 20 ale alegatorilor din
www.dacoromanica.ro

- 213 Pecica, cari sub jurAmtint au fasionat, eh de fapt s'au presentat inainte

de a se ineepe votarea, dar' militia i-a impedecat cu forta sa intre

la votare. Pe basa acestora apoi, punka la o parte opiniunea comisiunei verificatoare, sa binevoiti a ordona alegere noutt."

Dupit 15muririle date din partea referentului comisiunei

verificatoare Florian Varga cere cuvantul de nou.

Florian Varga: Onorata casa I Fiind-ca dl raportor a recunoscut tot ce am spus, (Intreruperi : Nu sh poate vorbi de douh-ori I)

cu esceptiunea faptului, ca eei opt alegatori din Pecica-veche, earl

s'au infhtiat la alegere, dar' au fost opriti din partea militiei..."
(Intreruperi: Asta nu-'i chestie personala!)
Besze Jdnos: Conform regulamentului intro chestie numai
odath se poate vorbi. Ear' asta nu e chestie personalli !"
Sigismand Papp: nPropuattorul poate vorbi de douh-ori!"
Presidental: Vorbitorul e propunator toi tocmai vrea se spuni
dela ce absta."

Florian Varga: Aceea vreau sa declar, ca abstau dela cetirea raportului comisarului esmis. Dar' pentru a se constata, eh
votantii au fost impedecati din partea milieiei sit-'i dee votul, rog
sa se ceteasca punetele 8, 12, 13 ci 14 din raportul despre efectuirea
cercethrii."

Se face Intocmai.
Sigismand Borlea: Onorata cash! E fapt evident, eh ori-care
autoritate, fie dela justitie sau dela administratie, in momentul in

care se convinge ca o actiune de drept a fost provocata de un document fals sau falsificat, la plansoarea celor scurtati in drepturile
for casseaza aetiunea de drept. Dach deci, onorath cash, autoritatile
o fac aceasta, nu mh indoese, ca onorata diets, care poarta de grije,
ca legile sa fie respectate de toate autoritweile, chiar i de ministri
9i de M. Sa, gi care singura aduce legile, nu poate sa fac alta, dealt
el imediat cum s'a convins, ca o anumith actiune de drept s'a nascut
pe basa unui document fals sau falsificat, sit nimiceasea actiunea. Si

aceasta o va face, duph phrerea mea, cu atht mai vartos, fiind-ca

asupra ei, ca asupra unui parlament, asupra unui corp legiuitor, priveqte, nu numai p.m intreagh, ei Europa intreaga. (Zgomot.) in
casul de fath, duph earn reeunoacte i raportorul, inteadevar au votat
doisprezece morei. E evident deci, ca falsificare s'a Matt. Pentra-ca
eu nu cunose mai mare falsificare pe lame, decht dacit cineva vrea
se dovedeasch cu acte, inthrite cu sigil, ea doisprezece oameni morti

www.dacoromanica.ro

214

vreau sa-'si validiteze drepturile. Asta e curata falsificare, i aici

fal-ificarea e dovedita. Ea dela aceasta nu abstau, chiar se abstau
dela toate celelalte, pentru-ch aid putt insira ci. altele, asa de es.
ca un om a votat de doug.-ori. Adevarat, ca lucrul la unul dintre
partide nu s'a intamplat din gresala intentionata. Dar' la celalalt
partid a fost flout in mod intentionat, i anume, la partidul si din
gresala partidului care voia sa aiba majoritate.

Acel barbat de incredere numit in acte asemenea atesta, ca

a fAcut atent pe presidentul substitut, ea lucrul nu merge bine.
Adevarat, ca acesta zice ea n'a auzit. Dar' e usor a o spune aceasta,
fiind-ca omul dach. nu vrea se audh ceva, nici nu o aude nici-odata.
(Ilaritate.) Omul acesta spune, cA pentru aceea nu ci -a dat subserierea,
pentru-ch se temea. Aici nu ni-se spune, ca de ce s'a temut, ch,nd

nimeni nu '1-a amenintat? E usor a spune acolo, unde nimeni nu

ameninta, ch nu ne leme, n I Dar' unde ctim, ca nu numai au amenintat, ei au impartit chiar i bAtae, nu trebue prea mare amenintare,
ales dupe -ce s'a faeut esperienta, ca aceea ce se promite se si dd.
Chiar si aceea e destula gresala, ca mai unul, mai altul dintre
presidenti, era afarh. Din toate acestea reiese, eh alegerea aceasta,
nu numai ca a fost contrara legii, ei,
sa-'mi dee voie onorata
casa, ca neposedand perfect limba maghiara (Intreruperi: Ba o
posezi foarte bine!) se nu pot numi cu o espresiune mai blanda profaith. Pentru-ca documental, care cuprinde in sine
cedura dech.t
falsificatie, e in sine luat
fah.
Eu deci aca cred, ca dach onorata casa vrea se fie dreapta,
va nimici alegerea. Si numai din interese de partid poate se faca,
fiind-ca Orin& apartine partidului guvernamental,
ca deputatul
sa fie verificat. Din punctul de vedere al dreptatii insa nici-odata!"

Presidentul: Sant silit sa fae observarea, ea din interes de

partid aici n'a faeut nimeni nici o declaratie." (Aprobari.)
Sigismund Borlea: Eu votez deci pentru cassare, pe basa
motivelor espuse de mine. Dar' inch si pentru aceea, pentru-ca
onoratul domn raportor a cetit fasiunea martorului care atesta, ca
inteadevar opt oameni an fost impedecati in eserciarea drepturilor
lor. Se zice ca nu e dovedit. Dar' cu ce sa se dovedeasea? Cu
aceea, el oamenii fasioneaza ci pun juramant pe fasiunile lor! Eu
nu stiu ce s'a intamplat in comisiune. tiu 'lush aceea, ca oamenii
an pus juramant. Daca, ma rog, intre imprejurarile de fate, cand
poporul are destule sarcini, it mai despoiem si de acest putin drept al

www.dacoromanica.ro

- 216 seu, de bung seams il vom amari numai, pentru-ca nu ma indoesc, ca

data ace9ti opt oameni ar fi voit sa se foloseasca de dreptul for cu

privire la platirea darii, militia nu li-s'ar fi pus in tale. (Intreruperi:
Natural!) Eu deci din motivul, ca alegerea se baseaza pe un act
fall, votez pentru nimicire."
SA primeste propunerea comisiunei i se decreteazA
verificarea.

Lege despre promulgarea legilor.

,Yedinfa din .T8 Afirilie.r868. La ordinea zilei se pune
proiectul de lege despre promulgarea legilor. Comisiunea
central, propune un nou paragraf, de urmAtoriul cuprins ;
. 8. Ministeriul va purta de grije, ca fiecare lege, imediat
dupa promulgare, se fie adusa la cunostin0 publicA in
traducere autentica, in limbile usuate in -Arile coroanei ungare, gi se fie trimist respectivelor municip;i." Paragraful
se propune in interesul celor ce nu tiu ungurete. Ia cuvantul
Vichente Babef: Nu de aceea imi ridic glasul, pentru-ca
a-qi voi sa votez in contra acestui paragraf, care e al 8-lea, pentru-ca

11 primes si eu li dator aunt sa-'1 primesc, din motivul, ca a9a

cum stam astazi cu legislatura in privinta limbilor, nationalitatile pe
tema aceasta nici nu pot cere mai mult. Cu toate acestea, am unele
observari cu privire la faptul, ca eu cum inteleg 9i in ce inteles
primesc paragraful. Prima mea obiectionare este, ca legea nationalitatilor va deschide teren mai larg, cu privire la limbile natiunilor,
ear' paragraful acesta nu va forma nici un prejuditiu pentru dreptul
for ulterior, aceea dreptul de a formula pretensiuni. A doua obiectionare este, ca eu espresiunea aceasta : in limbile usuate in tarile
de sub coroana ungark" nu o inteleg a9a cum au multi obiceiul sa
o inteleaga, ca anume numai in limbile usuate in tarile coroanei
ungare, ci gi in limbile usuate in Ungaria propriu zish. Nu vreau,
ca puterea esecutiva se aibil motiv a da lucrului alta esplicare.
(Neliniqte.) Eu a9a inteleg lucrul, ca in limbile usuate in Ungaria
qi in tarile coroanei ungare.
A treia obiectionare a mea se refere la esecutare, adeca la
aceea, ca cum are fie fie traducerea autentica, pentru-ca am esperiat
de multe-ori, ca au fost promulgate traduceri oficiale, prin urmare
autentice, dar' de acelea, pe cari nimeni nu le-a inteles. Am vazut
www.dacoromanica.ro

- 216

de aceste date dela Viena, dar' date si din Buda, nu spun ca sub
regimul parlamentar, dar' sub celelalte guverne. i se numeau
pautenticec traducerile acelea, dar' cum am accentuat, nimeni nu
le-a Inte les, pentru-cil au fost traduse de oameni tineri, cari nu erau

in curat cu sensul actului. Eu numai traducerea aceea o primes

de autentich, care e fAcuta, nu numai de cunoseatori de limba, ci
totodatit si de speeialisti. Alteum e numai o eludare de lege. Am
fost dator sa -'mi comunic observArile acestea. In sensul acesta
primesc, si multamesc guvernului, ca $i el primecte paragraful propusa.
Vorbecte

Sigismund Pap is Eu earAsi imi esprim recunoctinca pentru

faptul, ca comisiunea centrala, si peste tot toate sectiunile s'au unit
in pArerea de a intregi proieetul mane al ministrului cu adaosul, ca
legile se fie promulgate i in limbile usuate in tarrt. De aceea
las sa-'mi premeargit aceasta observare, pentru-d, s'au aflat indivizi
earl afirmau, ca numai sectia a ,rasa i a fafitea a acceptat-o, dar'
en am stire positive, ca impreunit qi en comund intelegere au voit
sectiile sA treaca in lege proieetul acesta (Adevarat !), si de aceea,
recunostintA sunt dator se dau tuturor sectiunilor, si respective intregului parlament. AdevArat, ca atunei, tend e vorba de promulgarea
legilor, cu tot dreptul trebue tinuta in vedere axioma stiintei de

drept, ca; ilex non firomulgata non oblzgat . Prin urmare, legea
trebue promulgatA si in limba pe care toti o inteleg.
Cand zit, ca imi esprim recunostinta asupra paragrafului, nu
am nici o nedumerire en privire la expresiunea: qiirile coroaneia.
Sub acestea sari ale coroanei sunt a se intelege Virile apartinatoare
teritorului ungar, prin urmare, e vorba de diferitele limbi. Presupun,
a legile vor fi trimise ci in limba math, in ceealaltit Cara de
coroanit. Ce se atinge de ingrijirile pentru autenticitatea traducerilor
si de observarea, ca traducerea cum are sit fie facutA, se lasam
treaba in grija ministrului, cu atilt mai vartos, fiind-ca, data tradu-

eerie vor fi rele, vom face gurl ci vom trage la rAspundere pe

ministrul respectiv. Se presupunem, ca ministrul nu va intrebuinta
spre acest stop oameni cari nu cnnosc limba,
ci speeialisti. Dace

e vorba de trecut, adevarat, au fost casuri, ca traducerile erau rele.

311Arturisesc, ca si eu am cetit, nu numai in vremile de mai nainte,
ci ci sub guvernul actual, ceea-ce antevorbitorul meu e retacut,
respective nu a recunoscut,
traduceri rele. Dar' nu proiecte de
lege ci nu legi, ci lucrari de alts nature, ale caror traducere n'am

www.dacoromanica.ro

- 217 inteles-o.
aceasta.

Dar' sper a in

viitor ministerial nu o va mai face

Eu am insa o altA obiectionare, nu cea atinsrt de malt stimatul

domn Babef. Sectia a patra a pus in locul cuvtintului imediate
cuvantul *deodatd . Si oare de ce ?
tntaiu, pentra-ch e mai precis, si al doilea, pentru -ca corespunde mai bine scopului.

Mai departe se spune in -ul acesta, ca dupfi 15 zile legile

astfel promulgate infra in vigoare. Prin urmare, and infra legea
in vigoare ? Atunci and vor fi publicate in cele dourt ease si vor
fi trimite municipiilor. Mai de demult, dupe -cum bine ne aducem
aminte, era obiceiul, ca solgabiraul mergea din sat in sat si esplica
poporului in limba acestuia legea, promulgata in congregatie. Repet
deci lex non promulgata non obligate si prin urmare toti trebue
se canasta deodata legea. Acum se poate naste pedeca urmatoare:
textul maghiar usor se poate trimite si promulga, dar' se cere mult
timp pentru efectuirea traducerei roman si a celoralalte traduceri.
Greutatea aceasta e combatutfi prin faptal recunoseut si din partea
noastra, e# atunci and ministeriul, sau on -care membru al acestei
case presenteazfi un proieet de lege, este timp destul pentru
traduce, ear' traducerea modifiarilor acute ulterior, nu reclama timp
decat de ateva oare. De aceea propun, ca in local cuvantului
imediata sfi se punii, cuvantul totdeodalde. (intreruperi: sri remanfi
textul original!)

Se primete din partea dietei textul original al noului

paragraf.

Urmeazg discutie asupra proiectului de lege despre

comerciu fi industrie. La -ul 14 cere

camerile de

cuvantul:
kichente Babef: Propunerea lui Somossy, referitoare la -ul
14 o primese si eu, dar' cu un mie adaos. Marturisesc, ca eu nu
tin de necesar si de compatibil cu desvoltarea unei thri libere, dacl
guvernul, regimul parlamentar, intareste pe presidentii camerei de
industrie p comerciu, si cu atilt mai putin aceea ce se spune aici,
in proiectul acesta de lege, a nu uumai pe presidentul, ci si pe cei
doi vice-presideatil Lucrul acesta se intamplii, ce e drept, si in alte
tari, unde camerile au o influents oare-care politicfi; dar' acolo unde
nu au, eu tin de superfluu lucrul acesta. Aceea totusi recunosc, c.

www.dacoromanica.ro

218 guvernul are dreptul de supraveghiere, si dreptul acesta e dator

sh'-'1 esercieze atunci, and in fruntea astorfel de corporatiuni, pe
cari eu peste tot nu le in de organe guvernamentale, se aleg indivizi carora le lipsesc conditiunile legale. in astfel de casuri eu
negresit a-si da guvernului dreptul de supraveghiere, ba a-si obliga
guvernul fail esercieze si se faca atente si se provoace camerile se
&ea alta alegere. Dar' inthrirea, asa cum se cuprinde in text, la
nici un cas nu o pot aceepta. Asa cred deci, ca propunerea condeputatului Somossy se fie intregith astfel, se comunica guvernului
spre stire, ear' guvernul isi va comunica observArile legale sau
esceptiunile sale camerei, cu provocarea, se ordoneze alegere nouh."
intreruperi : Asta se cuprinde in text!)

Se primete textul original.

,,Sedintet din 20 Aprilie 1868. Inainte de a se Intra

in ordinea zilei cere cuvantul
Alexandra Mocsonyi: ,Onoratii cash! Inteligenta romans
din Timis si comitatele vecine a tinut la 16 luna aceasta, in urmarea
unei convocari publice, o conferenta publich in Timisoara, cu care
ocasiune, luttnd in desbatere amanuntita, atat elaboratul subcomisiunei

nationalithtilor, cat si proiectul corn pus de catrh deputatii de nationalitate romans si Barba, s'a pronuntat in unanimitate in contra
elaboratului subcomisiunei si pentru proieetul elaborat din partea
deputatilor nationalitatilor. In scopul acesta numerosii presenti an
aflat de bine se adreseze petitiune dietei, pe care an subscris-o imediat
acolo

si in care e rugatit onorata cask ea intaiu, se resolve cat

de curand chestia nationalithtilor, de o importanta atat de mare, al

doilea, ca dicta se Ong, in vedere la resolvarea acestei chestii principiile
pe cari deputatii nationali le-au desvoltat in proiectul lor. Am onoare
a dedeci,
in urma insarciniirii primite dela aceasta conferent6,
pune pe masa dietei petitiunea si totodath a ruga onorata case, se
binevoiasett a dispune, ea petitia se fie estradath comisiunei esmise in
chestia nationalitatilor, pentru-cii duph' natura petitiunei acolo apartine,

de alth parte nici comisiunea petitionara n'ar puts face alta cu ea.
Am onoarea deci a presenta onoratei case petitiunea, provilzutA cu
aproape trei cute de subscrieri."

Presidentul: ,Binevoiti a dispune s6, se predee comisiunei esmise in chestia nationalitMilor? (Da! Da!) Prin
urmare se transpune acestei comisiuni."
www.dacoromanica.ro

- 219 ,,cedinfa din 4 Maiu .1868. Deputatul Gull interpeleaza In chestia patentei din 27 Main 1852, referitoare la
restrangerea liberty ii de press in Ardeal. Vorbete
kichente Babq: Onorath cash! Fiind-ca asupra interpelarii
condeputatului Gull s'au facut obiectionhri, imi iau voe sit fac i eu
o observare cu privire la chestia atinsh, ci anume din motivul, eh
eu, din partea mea, nu aunt multiimit cu observArile fAcute. Eu aa
am inteles interpelatia condeputatului Gull, ea n'a aflat de corecee,
sau n'a inteles instructiunile onoratului guvern, referitoare la procedura. Stim, eh in Ardeal esisth aceleaci ordonante ce suplinesc
legea de press, cari aunt la mods 1 dincolo, in provinciile austriace.
Dar' cu toate acestea, e mare deosebirea in procedura ce o urmeazh
respectivul guvern. E lucru notoric, ca aceeaci lege domnea dincolo
i. sub Belcredi, care domnecte acum, i domnea li sub Schmerling.
Si totui, foarte mare a fost deosebirea cu privire la procedura, respective toleranta guvernului. Pe cand anume, in contra procedurei
ce esisth, sub Beleredi nu s'a plans aproape nimenea, ear' procesele

de presh i admonierile nu erau la ordinea zilei, inainte de el qi

duph el erau in continuu tinute la ordinea zilei. De aici urmeazh,
eh nu inteatAta legea, cat mai mult politica guvernului e causa, ca
o lege oare-care, recunoscuth de rea, e push foarte strict in aplicare.
(Zgomot.) Nu voiu continua cu observatiunile. imi iau voe insh se atrag
atentiunea onoratei case asupra faptului, eh prin aceea nu se saneazh
rhul, data so introduce fli in Ardeal, aca zit-4nd, ca anticipatie, aceea0
lege care domnefite in Ungaria. De aceea, fiind-ca i aid se simte necesitatea reformelor, (Ilaritate) din a mea parte a-i dori, ca guvernul

se purceada in Ardeal in mod liberal, se dea instructiuni liberale,

dar' ci pina atunci se pregateasch pe seama Ungariei intregi o lege
liberala i actualh de presh. Acestea am fost atht de liber a le espune."

Prim-ministrul Andrdssy promite lege noun, de press.

(Care insa nu e adust nici astazi.)

Despdrtirea hierarchic de catra Sdrbi.

,yedinta din 6 Maiu 1868. La ordinea zilei proiectul
de lege despre despartirea bisericei gr.-ort. romane de catra
cea sarbeasca. Se face propunere de amanare. Vorbete
Auld Mania: Onorath cash! Antevorbitorul meu a incirat
in mare parte motivele pe cari vrean sh le inFAr eu, in contra amanarii.

www.dacoromanica.ro

- 220 Proiectul de lege intentioneazh, regularea raporturilor none, naseute

dela 1848 ineoace, gi anume, vrea se inarticuleze in lege crearea
celor doul metropolii. Motiunea guvernului conserve drepturile avute
Oa acuma gi pe seama celor-ce, conform na0onalitlicii lor, nu apartin,

nici la metropolia romans, nici la cea Barba, dar' aunt de aceeagi

lege, gi anume in intelesul canoanelor biserieegti. Proiectul de lege
le dit libertate deplinh de a se lipi, fie de una, fie de ceealalth metropolie. De aceea cred, ca legea ar trebui sit fie discutata cu grabirel

Se nate discutie in jurul intrebarii adresate dietei din

partea presidentului.
Aloiziu glad: Onorath ca9ii! Dupii parerea mea intrebarea
e foarte simplit gi nu poate fi alta decht aceea, ca doregte onorata
casa ca proiectul de lege pertractat in sectiuni, impreuna cu modificarea presentath astilzi din partea domnului ministru, se fie mat

arum in discutie, sau se treaty intitiu modificarea la sectiuni ?"

(Aprob ari.)

Presidentul: Toemai aga voeam s'o pun gi en."

Casa decide intrarea in discutie.
Eat onul EOlvds Jdzsef (ministru de culte gi instrue,tiune
publich :) Onorath cash! Vreau sh ingir pe scurt motivele sari au
indemnat ministerial, ca cu toate eh e ocupat eu numeroase chestii
de mare importanta gi foarte urgente, se presente totugi acum
onoratei case reelamatul proiect de lege in aceasta chestie. Art. de
lege XX din 1848 a stabilit ca principiu perfecta egalitate gi reeiproeitate pe seama tuturor religiilor recipiate din lard. in paragraful 8
se garanteaza pe seama cetlicenilor gr.-ort. ai patriei dreptul de
regulare autonomy a chestiilor for bisericegti gi gcolare, gi totodath
s'a ordonat In scopul acesta convocarea unui congres bisericese, precisandu-se modul convochrii gi forma linerii congresului biserieese.
in urma evenimentelor ce in eurand an urmat, dispositia aceasta
a legii n'a putut fi indeplinith, gi ago, s'a intamplat, ca schimbhrile
de mare importantii, inamplate in biserica gr.-ort., cu invoirea credineiogilor ei, anume, despartirea eredineiogilor bisericei gr.-ort. romane de eredinciogii bisericei gr.-ort. sarbe gi crearea unei metropolii
sh se decida in astfel de adunhri eclesiastice
separate romane,

cari duph forma nu corespund dispositiilor legii din 1848, ear' desfacerea faptica in doul a metropoliei greco-orientale nu o ghsim
nici unde trecuth in cartea noastrl de legi. Lipsa aceasta trebue
acoperith, gi de aceea ministeriul a aflat de necesarA presentarea

www.dacoromanica.ro

- 221 unui astfel de proiect de lege onoratei ease, care se dee legalitate
ulterioara adunarii biserice9ti in care s'a decis despartirea celor douli
metropolii, intru cat adecii in ce prive9te forma, nu corespunde legii
din 1848, ci care se inarticuleze in lege de nou creata metropolie
romanii. Care, fiind-ca legislativa din 1848 cunoacte numai o metropolie gr.-ort. ci numai pe seama acesteia garanteaza autonomia,
acum, dupe desfacerea in doutt a metropoliei se garanteze separat
autonomia fiecareia din cele doua metropolii, precum gi coordinarea
for intre olalta. 9i se preeiseze modul de a putea fi convocate la intrunirea prima adunarile biserice9ti ale aeestor metropolii, separate.
in fine, ca pentru a putea fi resolvate chestiile de drept cari s'au
nascut din despartirea celor doua metropolii, legislatura se stabileasca
judecatoria legala, intelegandu-se de sine, ca in Ora constitutionala,
chestii de drept nu pot fi resolvate pe cale administrativa, 9i ca
prin urmare, legislativa va trebui sa se ingrijeasca de judecator,
care sii decide asupra chestiilor acestora.

Scopul pe care 1-a avut guvernul in vedere cu propunerea

legii in privinta aceasta, ci cu care dupe deplina mea convingere e
9i casa de acord, a fost intaiu acela, ca dupa-ce concetatenii nostri,
apartinatori bisericei gr.-ort. an aflat de oportun al se desparta, toate
certele 9i frecarile cari s'ar putea na9te din desparcirea metropoliei
gr.-orientale se fie dupe putinta evitate ci cat de grabnic resolvate,
pentru-ea, fare indoeala e in interesul Iarii s fie delaturate toate
chestiile can pot forma materie pentru agitatiuni 9i neintelegeri intre
cetateni mai numeroci. (Aprobari.)
Al doilea seop 91 a doua chemare a guvernului ci negreqit ca
9i a casei la crearea legii este, ea dupa-ce legea din 1848, care a
garantat perfecta autonomie pe seama cetatenilor bisericei gr.-ort.
din aceasta -tura, in chestii biserice9ti 9i ccolare vorbeqte numai
despre o singura biserica orientalii, autonomia aceasta sit' fie garantata
pe seama fiecarei metropolii despartite, ci astfel aceea ce a fost intentiunea legislaturei din 1848, se primeasca acum espresiune clara,
cu atat mai vartos, ca abia cunosc ceva ce ar fi mai mult in interesul

tarii dead aceea, ca pe seama tuturor eonfesiunilor din Tara se fie

asigurata deplina autonomie.

intaiu, pentra-ca in tarp constitulionalk firea lacrurilor sere,

ca precum alto raporturi, a9a ci acelea cari ating de aproape sentimentele tuturor cetatenilor, adeca raporturile de credintii religioasa,
91 fie regulate pe bazele libertatii. (Aprobari.)
www.dacoromanica.ro

222

Al doilea, pentru-ca legea din 1848 a stabilit principiul fundamental al deplinei egalitati si reciprocitati pe seama tuturor confesiunilor, ear' egalitatea si reciprocitatea nu poate primi fiinta in
mod practic altcum, decal prin deplina libertate religionara pe seama
tuturor confesiunilor.
Al treilea, pentru-cA avand #i statul trebuinta de garantii, ca
sub firma autonomiei sa nu 'i-se restranga cercul de drept, statul

iii gaseste aeeste garantii in prima linie in dreptul de supremo supraveghiere, in a doua line, dupa eonvingerea mea, mai mult in
faptul, ea in cereal fiecareia dintre bisericile autonome eetiitenii
singuratici eserciaza influentare, gi prin aceasta ei singuri pot sa se
ingrijasea, ca drepturile constitutionale ale tarii sa nu fie restranse
prin prea marea estindere a intereselor singuraticelor biserici. (Aprobari.)

Aflu de superthin a ma estinde acum mai pe larg in motivarea singuraticelor punete din proieetul de lege, dar' intru cat se vor ridica
obiectionari in contra lor, imi resery dreptul sa respund la pertractarea
singuraticelor punete."

Proiectul se prime9te de base pentru discuia pe articole.

La titlu is cuvantul
Aare/ Mania: Onorata casa! Atunci and comisiunea a
zis, ea dupa parerea ei titlul nu e tocmai corect, si a declarat, ca
initiativa compete celor interesati, nu a inteles si nici nu putea sa
inteleaga pe deputati, ci biserica. Stimatul eondeputat Branova /ki a

intrat in espunerea de dogme atunci tend ci -a motivat numirea,

dupa parerea sa mai corecta. Se vede deci, ca numirea nici nu se
poate lua dealt numai din dogme. Dar' parlamentul nu e competent
sa espuna si se interpreteze dogme. N'am nimic in contd., dace
biserica greco-orientala sa numeste orientala ortodoxa, dar' nu o pretind
aceasta, gi nici nu pot sa o pretind dela parlament, si adecri cu atat

mai putin, fiind-ca ma tern ca cuvantul ortodox nu insemneazit" alta

cleat drefitcredincios. Ear' aceea o ctiu, ca fiecare iii in credinta
sa de dreapta credinta, e deci dreptcredincios, pentru-ca in cas contrar
si-ar parAsi credinta. Aceasta e convingerea mea personals, qi de
aceea n'am voit se o las necomunicata, pentru-ca nu aunt in contra
modificarei, dar' nici nu o pretind." Sa remana titlul 1)
Sigismund Papp: nOnorata casa! Preopinentul a obiectionat
foarte cored, ca parlamentul nu e consiliu ecumenic, de aceea not
nici nu putem decide, data biserica e ortodoxA, sau nu e ortodoxa.
Dar' eu merg mai departe cu. intrebarea. Fiind-ca tocmai (11 Stefan

www.dacoromanica.ro

- 223 Branovalki o spunea, ca de aceea trebue acceptata numirea de

lortodoxa",, fiind-ca notiunea opusa e ,heteroa'oxele, voea sa ne spunk

prin aceasta, ca cel-ce nu se tine de noi, nu e dreptcredinelos. 0

stim insa, ca si Evreul se numeste pe sine ortodox, ba ehiar si musulmanul, ear' biserica rom.-cat. Inca tine despre sine ca e dreptcredincioasa. In urmare, eu asa cred, sa remanem pe laugh' espresiunea
simpla cuprinsa in proiectul ministrului, cu atat mai vartos, ca scopul
nostru nu e censurarea dogmelor, i scopul nostru nu e ofensarea
altora, sari Inca se cred a fi ortodoxi." (Aprobari. Sa remana!)

Alexandra .M0 csonyi: ,Onoratit' cask ! Nu ma Le partas

la ingrijirile insirate aici in contra numirei de ortodox. Dar' din
partea mea primesc cu placere, ca bisericile sit fie numite simpla
orientale, ear' euvantul ,grreco sa remana estrus. Asa poate ca toti
vom fi

Majoritatea primeste textul original din proiectul guvernului.

.5'edinta din 7 Main 1868.

Se

continua discacia

asupra legii de desparcire hierarchica. Vorbeste deputatul

George loanovici: Onorata casa ! Declar din capul locului,
ea nu pentru-ca se combat pe larg cele spuse aici imi ridic glasul,
ci pentru ca se linistese pe fratii nostri Sarbi, data imi va fi cu
putinta. (SA auzim !)

In sedinta de en dl ministru de culte gi instructiune publica

a spus, ca de ce s'a ivit necesitatea creerii acestei legi noun, si intre
altele spunea, ca pentru aceea a fost necesara legea, pentru-ca
trebuea inarticulate in ea metropolia romana, si de alai, parte trebuea
sa se dee putere legala congresului national-sarbesc din 1864, respective din 1865, care nu era compus conform -lui 8 din legea
anului 1848 art. XX.
Art. de lege XXVII din 1791, precum ci art. de lege acum
mentionat, vorbeste numai despre credincioci greco-neuniii. Dar' cum
etim, praxa, usul, a scos la iveala fapte contrare, i stim, ca earbeasea a fost hierarchia, sarbecti an fost fundatiunile nationale, dupa
titlu, ear' titlul adunarilor eclesiastice gr.-orientale era vcongresul
national-seirbesca. Usul acesta nu era toemai contrar legii, pentru-ca

deelaratoriul iliric la care a binevoit a se provoca stimatul vorbitor

se refere numai la chestii de religie, ear' staturile tariff, precum cred
si stiu, n'au protestat in contra acestui us! Ear' acum despre ce e
vorba? Despre aceea, ca usul aeesta se fie adus in consonanta cu legea !

www.dacoromanica.ro

- 224 Ba merg chiar mai departe gi zit aga, ca proiectul de lege

primit eri in general a sanctionat deja usul la care au facut pro vocare fratii Sarbi. Fratii Sarbi se pot provoca gi mai departe la
usul acesta, dar' en aga tin, el e mai bine data acest us se poate
provoca la lege, pentru-ch dead drepturile cagtigate gi eserciate

,praeter legem , e in tot casul mai sigur dreptul clgtigat ziuxta

legem. .

In ce consists caracterul gi meritul principal al acestui proect

de lege? Toemai in faptul, ca aplaneaza diferitele interese. Tocmai
in faptul, CA usul la care s'au provocat cetatenii de neam
sArbese vine sanctionat gi pentru trecut. Eats, in paragraful
al doilea, metropolia romans so inartieuleaza ca metropolie Dona',

eel putin pentru acuma, ear' metropolia sarbeasel se atinge numai

ca deja existents. Toemai aceasta dovedegte, el proiectul acesta de

lege, nu numai ea nu atael punetul de vedere la care in fratii

Sarbi, ei-'1 intaregte chiar gi pentru trecut. Paragraful cinei, in care
en privire la congresul ce in curand va fi eonvocat se face provocare
tot la usul vechiu de panl acuma, e dovada pe lane/ afirmarea mea.
Intreb deci, ca in fats acestor fapte e necesara precautiunea

mai estinsa? E necesar

sit

fie mAntuit un kern pe care nimeni

nu-'1 neaga gi pe care tocmai legea aceasta it confirms? (Aprobari.)

Proiectul acesta de lege a garantat libertati pe seama nationalitatilor
respective. Pe teren religionar e gi de lipsa, ca diferitele interese,
prin urmare gi interesele eonfesionale gi nationale, se fie puse sub
pavIza legii. Dar' nu putem ignora legea pomenitl din 1848, care
esista gi astazi. AdevArat, ea din legea aceasta nu va mai rAmlnea
nimica, pentru-cl toate dispositiile pe cari le cuprinde in sine legea
aceasta vor fi sterse, toemai din considerare la pretensiunile juste gi
binecunoscute ale respectivei confesiuni. Dar' aga cred, el data
stergem o lege, avem sa-'i dam onorul pe care -'l merits tot ce vine
ingropat. De aceea trebue trecut in lege congresul national sarbese.
Ati binevoit a afirma, ca dieta dela 1847 -48 a fAcut legea
aceasta, aga cum a flent-o, de dragul Romlnilor. Put se o spun,

el nu-'i aga. Am luat parte la dieta aceea ca deputat, gi stiu, ca

legea citata s'a adus cu consentimentul general al respectivilor
cari aveau atunci cuvant, al prelatilor gi al deputatilor.
Conced, recunosc chiar, eh legea nu corespunde pretensiunilor
confesionalitAtii, nu corespunde intru toate principiului autonomiei.
Dar' apoi tocmai despre aceea e acum vorba, ea legea sA se

www.dacoromanica.ro

- 225 modifice, ca toate acele dispositiuni, cari nu se mai pot uni cu consideratiunile acestea, sa fie sterse. Aceea lima nu o poate nega
i fiind-ca congresul nu a fost compus in
nimeni, legea esista.
forma ceruth de legea 9i acum esistenta, e necesara legalisarea
ulterioarti a congresului. (Aprobari.) Aceasta legalisare se face in
paragraful prim al proiectului de lege, cu gingasia cea mai mare.
Nu pot sprijini deci motiunea presentata. Se zice in ea, ca
congresul national-sarbesc, intructlt a fost compus contrar legilor

din 1848, se declara de legal. E imposibil sa se spuna, ca intruckt

ceva nu s'a acomodat legii, se fie recunoscut totusi de legal pentru
tree ut.

Eu asa cred deci, ca fratii nostri Barbi pot se fie linistiti si

multamiti cu textul original. De alteum ar pute fi textuat i altcum.
S'ar pute zice de es. ea: congresul national-grbese din. 1864, cu
toate ca a fost compus cu abatere dela legile din 1848, se declara
legal". (intreruperi : E tot una!) De altcum, daca nu se primeste
textul acesta, repet, ea textul original,

asa cum e,

corespunde

scopului $i aduce intru toate in congruenci punctul de vedere al

usului, ]a care sit provoaca &Irbil, cu punctul de vedere al legalitiltii". ( Aprobari.)

Se primete textul original.

Sigismund Bollea: O_norata cash! Asa cred ca nu gresesc
data afirm, ca imprumutarea nu e lucru prea plAcut, si ca imprumuthri obicinuim a face numai atunci, cand avem trebuinta de un
obiect in a carui posesiune nu suntem. Cu un euvant, imprumutarea
e semnul lipsei de abondentii. Prin urmare, avand in vedere, ca in

epoca de fata nici in convorbirile sociale nu prea intrebuinttun

cuvinte straine, daca cumva nu suntem siliti, 9i clack aceasta e
adevarat, precum adecit adevarat si este, atunci cu atat mai vartos
trebue sit ne retinem dela folosirea cuvintelor straine in textul legilor.
(Aprobari.) Cuvantul coordinat onorat'a easa, dupa mine nu insemneaza nici mai mult nici mai putin cleat cuvantul egaiindreptalit
folosit in proiectul guvernului, euvant acceptat de toate comisiunile,
in cari, cum stiu eu, se afla 9i membri dela societiti savante, can
cantilrese bine euvintele, si a fost acceptat si din partea comisiunei
centrale.

Nu incape indoeala, ca dl deputat Branova /ki i consotii pentru

aceea au propus modificare, pentru-ca sunt de credinta, ca cuvantul
coordinat e mai putin cleat zegalindrepttilit. Asta se vede din
15

www.dacoromanica.ro

226

faptul, ea in vorbirile for de eri, del cu un incunjur oare-care, -s'au

silit se demonstreze in on -ce chip, ca metropolia stabeasca e eel
putin en un patrar mai mare cleat cea romans. (Ilaritate.) Dna
nu acesta a fost scopul, atunci nu inteleg de co an trebuit sa se
scoale case, unul dupA altul, si sa declare in continuu, ea ei recunose
corectitatea proieetului de lege, si primese proiectul de lege, in contra

caruia nimeni nu si-a ridicat glasul.

Onoratii domni deputati s'au provocat la diferite privilegii en
cari voiau WO intareaseA afirmarile, li ci-au dat silinta se demonstreze, ca metropolia Barbel:welt e mai de rang dealt metropolia romans.

Asupra acestor incordari s'ar putea face mai multe observatiuni. Dar'

dupA parerea mea, din lungile vorbiri rostite eri din partea for nu
se naste nici pentru ei vre-un favor, si nici pentru noi vre-un desavantaj. Si de aceea nu ma demit la desmintiri, pentru-ca nici
acestea nu sunt pagubitoare pentru ei, si nu sunt avantajioase
pentru noi.
Cu toate acestea, ma vad necesitat sa reflectez pe scurt domnului
deputat Dimitrievici, care a folosit o espresiune foarte naiva. (Zgomot.
Ilaritate. sa auzim !) Stimatul domn deputat a zis eri, ea autonomia
bisericeasca $i scolaril a Romanilor ar fi puss sub protectoratul autonomiei sarbesti. (Intreruperi: A fast pusa I) Nu stiu pe ce,'si baseazs
dl deputat afirmarea aceasta, pentru-ea asa cred, cit stimatii domni
deputati sarbi, cari au vorbit eri, s'au provocat la toate privilegiile
esistente, si din toate an citat cate unele frase. (Intreruperi: Asta
e euvant strAin!) Se poate. Dar' v'am spur data, ca nu stiu bine
ungureste. MA rectific insa si zie a9a, cateva Aositii (egynehltny t6telt !

Ilaritate. Aprobari). Din toate aceste privilegii nu vad insa dovedit

si confirmat faptul, ca noi am fi stat andva sub protectoratul Sarbilor.
Pentru-ea istoria stie, ca pe vremea clad au imigrat &Irbil in patrie
noi aveam metropolia noastrA in Alba-Iulia.
in privinta aceasta, daca onorata casa ar avea voe sit ma asculte,

a-si pute insira si eu cu numele vre-o 30-35 de metropoliti, 9i se

poate ca a-$i pute insira in buns ordine ehiar 9i anii and a ajuns
fiecare sa fie metropolit 9i &and a murit. Dar' asa cred, ell lucrul
acesta e de prisos. (Asa e!) Ma multamese deci eu aceea, se numesc
pe eel dintaiu, pe primal nostru metropolit dela anul 1348, care se
numea loan. (Ilaritate.) Si de aceea nu vad necesitatea insirarii tuturor
metropolitilor, pentru-ca dupA parerea mea noi nu facem acum istorie
ei

lege.

www.dacoromanica.ro

227

pute cere i aceea, ca in text sh se spunk et metropolia

romAna se *reactiveazei4 in be de )sii inflinleaza. Dar' si aceasta
e treaba istoriei, i eu ne voind a da in privirqa aceasta prilej unei
diseuii sterpe, ma mulamesc $i. Cu textul original. Am spus, et nu
facem istorie, ei vrem st facem lege. Ear' atunci and vrem se facem
lege, insemneazt atata, ea dieta care urea se fact lege e convinst,
et chestia asupra eareia se face legea, sau nu e regulatt de loc,
sau dact e regulatt, e in mod nedrept pi inoportun regulata. Ear'
din faptul, et eH nu s'a ridicat nici un glas in casa aceasta care
A-pi

se fi spus ca aducerea acestei legi e superflua, reese destul de evident,

ca onorata cast e convinst despre aceea, et afacerile bisericesti $i

scolare ale Romanilor si Sarbilor gr.-ort. aflatori in comunitate nu
erau regulate palm acuma nici dupa dreptate i nici conform timpului.

Am zis, ca exam in comunitate en privire la afacerile bisericestiscolare, dar' n'am stat sub protectoratul Sarbilor, pentru-ct stim, ea
in vechime tot rolul acela '1-a avat religia pe care it are asttzi naionalitatea. In vechime nu era deosebire intre noi, rime nu zicea
biserica sarbeasca, biseriet mutant, ci biserica si scoala gr.-neunita.
Protectoratul afirmat din partea stimatului domn deputat numai
asa se poate intelege, cii cel-ce e pus sub protectoratul cuiva vine
aparat de acesta in contra tuturor atacurilor. SA-'mi perraiteci hist
domnilor, dar' asa cred, i stim to i, o stiu pi domnii depu44i strbi

foarte bine, et zeu, sub afirmatul protectorat noi nu ne-am prea

bucurat de vre-o apiirare, pentru-ca dad& ne bucuram n'am fi stAruit
sa scapam cu ori-ee pret de protectorat. (Ilaritate.)
3Wa-si pute provoca i eu, ca Strbii, la mai multe date istorice,

dar' din motivele espuse mai sus nu aflu luerul de necesar. Ca in

toate afacerile comune, s'au intamplat si aid abusuri mai marl si mai
midi, si anume, in paguba noastrii. Dar' acestea, tocmai pentru aceea,
protectora1. Dupt abaterea aceasta
asa cred et nu pot fi numite
dela obiect, devenita necesara, repet, ea eu nu vad nici o deosebire
intre *coordinaltie (coordinalt) i intre eg'alindrepedliteic (egyenjogii),
i nu vad sit fie necesar, ca noi se folosim in proiectul de lege euvant

strain fart. scop si fart trebuinct, si de aceea sprijinese textul comisiunei centrale cu privire la paragraful 2.. (Aprobari.)

Alexandra Alocsonyi Nu stiu care text it va primi onorata cast. inainte de a vorbi insA la motiune am unele observari
cu privire la textuare. Preopinentul meu a atins chestia, dar' aflu
de necesar a u desvolta aici in mod special, et metropolia gr.-ort.
15*

www.dacoromanica.ro

-- 228

romans a esistat in Ardeal cam palm la finea veacului al 17-lea,

cand apoi metropolitul de atunci, prin acceptarea unirei, a esit din
sinul bisericei, i vechea metropolie a incetat a esista de fapt, desi
nu de jure. Din aeest motiv a-'i tine de mai corecta folosirea espresiunei ,reaclivata in loc de infilnlata. Cu toate acestea n'am
tinut de necesara presentarea unei motiuni speciale in privinta aceasta.

Dar' am tinut ca e necesara atingerea acestui fapt istoric, ca nu

cumva din aceasta textuare nu prea corecta a legii se vine cineva
ci se scoata conclusiuni incompatibile en dreptul bisericei, de intelesul,
ca on -care putere lumeasca In afara de sinul bisericei are dreptul se
infiinteze metropolii.
Dupe aceasta scurta declaratie am onoare a face unele observari

cu privire la motiune.
Eu, din partea mea, doresc sa fie mentinuta expresiunea eg-alindrefitaiild , 9i o doresc aceasta fiind-ca dupe parerea mea ea exprimii,
nu numai raporturile intro cele doutt metropolii, ci are intru-catva
si inteles de drept public. Tocmai de aceea nu pot sa sprijinesc

parerea dlui deputat Stefan Branova /ki, ca nu corpul legiuitor ar

fi chemat se recunoasca astfel de drepturi. Din contra, tocmai parlamentul e chemat se o face aceasta. Dar' doresc se fie mentinuta
expresiunea egalindrefitalitei i pentru aceea, pentru-ca singura
ingrijorare adusa in contra ei, ca anume ar avea o influenta oare-care
asupra pretensiunilor de drept privat, duph' plirerea mea nu are nici
o bash. De aceea rog pe scurt onorata cash' sa binevoiasca a primi
textul original." (Aprobari.)
Au, el _Mania : La observarile facute din partea prea stimatului condeputat Branovalki in contra cuvantului ,egalindreptei/itei
ma vad indemnat sa-imi spun parerea in cateva cuvinte. (Se auzim!)
Eu, si asa cred, ca nici un Roman gr.-ort. nu va forma din cuvantul
acesta pretensiune de egala indreptatire cu privire la avere. Noi nu
vrem alta denat metropolie egalindreptatita cu privire la rang si la
positie. Regret foarte malt, ca eri, prin pro vocarea la anumite privilegii,

Sarbii au cautat sa-'si insuseasca o suprematie oare-care, ear' acum

aunt in contra egalei indreptatiri i afirma, ca i In viitor vreau se
ocupe o positie, nu de egalitate, ci separate.
Sunt convins, ca i cuvantul ,>indefiena'enta e corect intru
toate. Dar' fiind-ca M. Sa la propunerea sinodului episcopesc sarbese
a infiintat metropolia romans ca coordinata metropoliei sarbesti, ear'
textul original al manuscriptului nu tiu in care limbs era campus,

www.dacoromanica.ro

229

in cea latinA eau in cea germang,

in limba maghiara insa stiu eh

nu,
acum nu se poate cere dela parlamentul maghiar, ea la
inarticularea faptului se foloseasca euvantul strAin vcoordinctidg

(coordinalt.) De altcum, daea ingrijorarea celor co au facet motiunea

e prin aceasta resfiratb., se punem langa euvantul negalindreptAtitl"
in parentese si cavitntul coordinata." (Nu trebue! SA remand 1)

Joan Ptqcariu: Fiind-ca in paragraful acesta nu e vorba

egalinzestratil ci de zeffalindrefitdlitel , expresiunea din urma
o pot primi fratii Sarbi fare teams. Din faptul, ea o parte a Romanilor
de

a trecut sub Atanasie la uniune Ina nu urmeaza, ca metropolia

romans a incetat a fi. A incetat a fi in faptg, nu insa in sensul
canoanelor.

Ca Romttnii tacendo an trecut la hierarchia sArbeasca

s'ar pate mai bine exprima asa, el compatriotii SArbi tacendo an

pus mane pe biserica noastrA. Ear' din conStrangere zee nu se poate
deduce dreptul. Sprijinesc conceptul propus din partea comisiunei
centrale." (Aprobari.)

kichente Bober Onorata easa! Voiu vorbi simplu la obieet.

Mi-am luat voe ci eH a accentua, el nu voiu cita istoria, fiind-ca
onorata dieta nu e academie de stiinte. Si dacti am merge dupg firul
istoriei, multe s'ar putea discuta qi demonstra.
De es. s'ar pute dovedi qi aceea, si Inca cu autoritati, el sub
numirea de ilir qi iliric n'a inteles administratia de odinioara vre-o
na4ionalitate geneticA, ci o societate religionara. (Contraziceri. Dar'
eu, cum am spas, nu vreau se recnrg la istorie, i nici nu o aflu de
necesar aceasta.
Chestia e urmatoarea: Ce expresiune se foloseasca corpul legi uitor and vrea se garanteze Romanilor, respective metropoliei
egalitate de
eel putin dupA modesta mea conceptie,
romane,
drept fatb, de hierarchia sarbeasca? Aici deci dupg priceperea mea
nu aceea poate fi intrebarea, ca ce a decis si ce parere a avut sinodul,
gi ea cum s'a pronuntat cutare qi cutare autoritate bisericeasea? VA
rog se binevoiti a va revoca in memorie, ca eri s'a facut provocare
si la faptul, si anume pe basa datelor intr'adevar existente, ca in
adunarile bisericesti, adech in sinoadele episcopesti, a fost acceptata
numirea de ortodoxdg, dar' pentru aceea onorata dieta totuci a
respins numirea aceasta, gi data a facut-o aceasta, pe basa convingerei,
a fAcut numai us de dreptul ei. Eu aca cred, ca aici nu aceea poate
fi deeisAtor, ca cutare qi cutare personalitate eclesiasticl ce declaratie
a acid, ci aceea, eh ce e adevarat si ce e drept? Esenta chestiei

www.dacoromanica.ro

- 230 aici e aceea, sa se decreteze, ca metropolia romans si biserica romans

orientala e egal indreptAtita cu metropolia sarbeasch. Eu asa cred,
eh onorata cash vrea se o considere de egalindrepthtith, si de aceea
doresc sa decreteze el e egalindrepthlith. Cei-ce nu vreau se decreteze
egala indrepthtire, Bunt de buns seams contrari egalei indrepthtiri si
dorese stabilirea de privilegii. Cel putin en nu pot sa-'mi explie
altcum ingrijorarea fath de espresiunea din text. Si de aceea, sunt
de convingerea, el eel -ce nu voeste prioritate, privilegiu, va fi pentru
egala indreptatire.

E adevarat, eh episcopii an folosit espresiunea aceasta, adeca

coordinate ., Dar' lucrul e foarte natural, fiind-ca nu
in limba maghiarh au discutat si hothrit. Dar' precum in limba Latina
espresiunea

si cea germang e bine esprimath notiunea egalitatii de drept eu cuvantul

coordinatd , in limba magbiara corespunde mai mult espresiunea
egalindreptatith." (egyenjogli.) Prin urmare rog onorata cash se

binevoiaseh a remane pe langh textul original, in contra chruia, a9a

cred, nu poate as aibh nime plangere juste 9i temeinich."
Sigismund Papp: Onorata cash ! Credeam ca dupa procesul
divortial ni-se vor ivi zorile unei zile in care cu iubire ne vom
desparti unul de altul a torn et mensa . Asa vad insh, eh speranta
mea e nimieita. Provocarea la privilegii ne dit ansti sa ni-se zdruncine

credinta, el ne vom desphrti unul de altul ca frate de dulcele sea

frate. Ei, onorata case, as provoaca la privilegii. Ei vreau sa denege
egala indrepthtire. Ei vin inarmati cu tot felul de documents, cu diferite arme, atunei cand noi suntem en manile goale, ci cand ne-am
propus eh nu vom replica si nu vom intra in combateri.
Dar' cand vedem ca fac amintire de protectorat 9i ne spun,
ea sub pavaza for am stat 9i mantuire la ei am aflat, sunt silit se
iau si en envantul 9i sa le rhspund cu o simple anecdote. (Sit
auzim I Sh auzim !) A fost un tigan, care avea multi copii, dintre
cari unul, fiind en desAvarsire gol, purta numai o sirmh la grumaz.
Il intreabh unul: Si acesta e copilul tau ?" Asta,
respunse
tiganul,
e numai copil de suflet, dar' eu it imbrac le (Ilaritate.)
Aila am fost 9i noi cu protectoratul sarbese, cu acceptarea noastrh.
Sarbii au imbrheat pe Romani ca tiganul pe copilul de suffet 1 ( Ilaritate.)

in biserica ne-au octroat limba lor. Au numit episcop sarbese in Joe

de episcop roman. N'am ajuns nisi atat de departe sa ni-se dee
preot roman. Dar' nici de thlugar Romanul n'a fost primit, pentru-ch,
as temeau ca va ajunge episcop. Aceasta a fost recunostinta pentru-ch

www.dacoromanica.ro

231

le-am inmultit turma. Nu e motiv deci domnilor sa vb.' laudati cu

privilegiile, pentru-ca eel -ce se provoach la privilegiu arata ea nu

a avut drepturi, ci ca ii s'a dat un drept oare-care.

Cand Sarbii an venit aici sub Cernovici,
ganditi-va bine
care pentru aceea au
venit, find -ca acolo uncle se aflau le mergea bine? (Ilaritate.) Nu
pentra aceea au venit, ci pentru-ca voeau sa scape de Tureil Adevarat,
ca dupe ce an venit aici a trebuit sg, se apere gi mai departe in
domnilor, clack e se reimprospetiim istoria,

contra Turcilor, pentru-ch sfoara turceasca era prea gadalitoare pentru

grumazul lor. Ce s'a intamplat deci? Cand cu Atanasie la 1700 o

parte dintre Romani a trecut la religia unita, en toate ea mai multi.

an remas pe laugh legea veche, pans la 1812 guvernele de pe

atunci an impedecat in Ardeal alegerea de episcop ; va se zica, remanand lima episcop, natural di au trebuit sa se alipeasca undeva.
Dar' sa ma creada.' compatriotii Sarbi, era mai bine dace Romanii
remaneau singuri decal se meargg. la Sarbi, pentru-ca, repet Inca
odata, n'am avut dela ei niei o ingrijire, ci numai asuprire. Sunt
prea eunoscute faptele, de aceea nu vreau sa le amintese.
Amin], and in paragraful acesta e vorba de egalitate, vedem
earAfoi marea iubire cu care se poarta fata de noi, eaei in paragraful

acesta e vorba numai de dreptul nostru, qi totui nu vreau sa-'l

recunoasca, ci se codes; dorind espresiunea ,coordinatic sub care
ei inteleg subordonarea. Apt cred, el in paragraful acesta e esprimat clar faptul, ea suntem ci vom fi egal indreptatiti, aceea-ce
trebuia se fim deja. (0 voce: Da! Dar' cu privire la bani!) Aici nu
e vorba de bani, ci de drept. Despre bani vom vorbi la paragraful
opt. Eu deci, din motivele inrfirate, sunt pentru textuarea originale.
Se primete textul original. La -u 3 vorbete deputatul

kichente Babef: Onorata cash ! Spriginesc motiunea condeputatilor Sarbi in intregitate cu privire la -ul 3 din intrebare,
ktiimi espun motivele ce ma indeamna se o fac aceasta. (Se auzim 1)

in scopul ca se pot motiva in de ajuns tesele singuratice ale motiunei, aflu ca e necesar se inOr ci esaminez divergentele ce exists
intre motiune i elaboratul guvernului i al comisiunei centrale.
Prima divergenta, respective punct de modificare e, ca motivarea
ce premerge paragrafului, respective deductiunea ]ui din legile
dela 1848, se fie eliminate. De aceasta nu ma leg prea tare, fiind-ca
nu confine nimie esential, qi de aceea ma multamesc cu argumentele
inqirate din partea dlui deputat antevorbitor. (Milo9 Dimitrievici.)

www.dacoromanica.ro

282

A doua abatere resida in faptul, ca motiunea propune se fie

garantata autonomia bisericei gr.-ort. pe fats si in mod clar, garanth'
care lipseste din textul onoratului guvern, si respective din al comisiunei centrale.
CA garantiile acestea aunt aici la locul lor, ba aunt chiar necesare,

apare evident din faptul, eh' aceasta e una din cele mai principale
cbemAri ale acestui proiect de lege. yi en n'a-si putea afla, motiv,
de ce se poatri fi lucrul acesta dificultat si negat ? La tot casul deci,
prin motiunea aceasta paragraful se perfectioneazA, si de aceea it
partinese din inima.
Al treilea punet de abatere e acela, ca condeputatii sArbi an
eliminat din motiunea for frasa pe care a introdus-o comisiunea centrals,
ca : intre marginile legilor idrzi. Onorata comisiune centralA propune
anume, ea credinciosii bisericei orientale di fie indreptAtiti sit'-'si resolve

si reguleze in mod independent chestiile bisericesti, scolare i fundationale, dar' intre limitele legilor Ord. in principiu, onorath' cash',

n'am nimie in contra. Am declarat cu alts ocasiune, si declar si de

astadata, ca nu pot sl-'mi inchipuesc stat in care ar putea fi to-

lerata si ar putea fi libera actiunea publics, fie a individului, fie a

corporatiunei, in afard de cadrele legilor statului. Fiecare stat,
respective fiecare guvern, posede dreptul indiscutabil, ba datorinta
chiar, de a purta de grijA, ca legile statului, precum si conditiunile
de existents a statului, sa nu fie violate din partea nimenui. Dar'
tocmai pentru-ca e asa, nu e nici o necesitate ca lucrul se fie trecut
in lege la toate ocasiunile. Cu atilt mai putin necesar e sa se facA
aceasta in paragraful din intrebare, pentrti-ca tocmai in casul de fath'
lucrul e superfluu, din trei puncte de vedere: intaiu, pentru-ca tocmai
in paragraful acesta si in intelesul motiunei facute se conserva in
mod evident dreptul de supraveghere constitutionalA pe seama M.
Sale, al doilea, pentru-ca on privire la hotaririle congresului, res-

pective cu privire la organisare, e stabilit in mod clar, respective e

reservat supremul drept de aprobare, al treilea, pentru-ca guvernul
insusi e responsabil, si astfel abus nu poate suferi, ci de buna seams
nisi nu va suferi. Esisth deci trei feluri de garantii, ca legile tArii
nu vor fi violate din partea congreselor. De aka parte, onoratil cash',
aeel adaos al onoratei eomisiuni centrale formeazii un semn evident
de neincredere fatA de congresele gr.-orientale, ceea-ce nu poate sit'
fie in interesul tarii, pentru-ca neincrederea din o parte nu poate
deal se nasch neincredere in ceealalta parte. Eu, onorati cash, din

www.dacoromanica.ro

- 233 on -ce punet de vedere a-gi privi amintitul adaos al comisiunei centrale,

nu pot sii-'1 recunos de corect gi de necesar, cu atat mai vartos, ch

nu guvernul '1-a propus. Din aceste motive, demne de a fi tinute in
vedere, adt't in ce privegte logica, cat gi politica, sprijinesc motiunea
gi in punctul acesta.

Al patrulea punet de divergenta din motiune e de aga,

ch

motivarea lei e gi mai necesara. in textul original, precum gi in

textuarea comisiunei centrale, nu e luata nici o dispositie, ca tine
se convoace congresul in casul sand de es. metropolitul n'ar pute-o
face aceasta, fie din on -ce motiv, s'au child scaunul metropolitului
e vacant. Cu privire la aceasta eventualitate motiunea propune se
fie decretat, ca in asemenea cas congresul sa fie convocat in intelesul
statutului organic. Duph modesta mea parere aceasta nu numai ca
e neineunjurat de lipsa, dar' totodath e gi dispositie oportuna, pe
care toemai pentru aceea imi este cu neputinth se nu o phrtinese.
A cincia abatere reside in faptul, ca textul original conditioneaza
toate regulamentele ce le va compune congresul, prin urmare toate
hotaririle congreselor, dela aprobarea M. Sale, adeeh le face pendente
dela aprobare, pe child motiunea reguleazii procedura in jurul bothririlor congreselor astfel : In intelesul statutului compus din partea
congreselor gi sanctionat din partea M. Sale." Cu privire la aceasta
temrt imi iau voe onorala cash sa servesc cu lhmuriri mai detailate.
(Sti auzim!) In compete* gi in cercul de activitate a congresului
cad trei feluri de afaceri: intriiu, acelea, cari conform naturei for

an se fie grabnic resolvate, gi en privire la can inalta gi preainalta

aprobare nici nu e necesara, ba de multe-ori nici nu a posibilli, de
es. la astfel de hothriri, in intelesul chrora se exmit comisiuni, prohzute cu instructiuni pentru esaminarea anumitelor lucruri ; .al doilea,

cari conform naturei for au se fie inaintate guvernului, respective ministrului de culte, numai pentru a le lua la cunostintit,
acelea,

de es. astfel de hotariri, in intelesul carora anumite parochii vin reduse ;

in fine acelea, cari reclamil in mod inevitabil aprobarea preainalth,

pentru -ch involvii interese mai apropiate de stat, de es. stabilirea
unui plan non de invrifrimant, sau infiintarea unei none episcopii.
Acum, onorath cash, proiectul dispune, ca toate aceste chestii de diferith

nature, respective hotaririle gi regulamentele congresului referitoare

la ele, se fie presentate spre prealnalta aprobare, ceea-ce toemai din

punctul de vedere al naturei for nu e corect, nici necesar, dar' de

multe-ori nici nu se poate face fail perdere. Motiunea insa voegte,
www.dacoromanica.ro

234

ea diversele acestea afaceri se fie elasificate in statutul organic,

conform naturei lor, ear' procedura in jurul for se fie stability in
statut. Motiunea prin urmare corespunde in tot casul mai bine naturei

lucrului, e mai ducatoare la mop, si de aceea imi iau voe a o recomanda onoratei case.

In fine, mai este o abatere in motiune, Cu privire la faptul,

el se propune in ea eliminarea espresiunei constringente, introdusl
din partea onoratei comisiuni centrale, cu privire la afacerile bisericesti

$i scolare, cand inaintea afaeerilor fundationaleu se pun euvintele

referitor la acestea.0 Si aici cred, a motiunea e deplin legitimate,
pentru-el espresiunea aceea de impedecare sau restrangere, pe care
nici onoratul ministru nu a trecut-o in proiect, nu numai cA e de
prisos, dar' amhsurat dnblului 1nteles ce-'l are, e chiar periculoasii.
Anume, sub administrarea congresului stau la tot casul, nu numai
fundatiuni referitoare la chestiuni eurat bisericesti si seolare, ci si
alto fundatiuni filantropice. De ex. atat in Car love', cat si in Sibiite,
fondurile tipografiei metropolitane stau si trebue se stee sub administrarea congresului; si astfel cavintele eels doul de restrangere pot
se provoace numai nedumeriri si confusiuni. Din acest motiv trebue
se sprijinesc motiunea si in punctul acesta.
Asa dar' din motivele desvoltate, onoratl cash, sprijinesc si
77

recomand spre acceptare motiunea domnilor deputati sarbi, referitoare

la -ill 3, in intreaga ei estensiune."

A ur el Mania: Onoratii casa! Scopul acestui proiect de lege
este garantarea dreptului autonom pe seama bisericei greco-orientale.

Ea asemenea nu vad cerut alt drept in motiune, decal dreptul ce

urmeaza de sine din dreptul autonom. intreaga deosebire esentiala
ce existh intre paragraful 3, formulat, parte de guvern, parte de
comisiunea centrala, ci Intro motiune, sty numai dintr'un cuvant,
anume: pe cand guvernul propune, ca adunlrile bisericesti sa -'ci
resolveze si reguleze in mod independent afacerile, in intelesul regulamentelor sanctionate din partea M. Sale, ci conform acestora
sa-'i manipuleze si dirigueasca drepturile, motiunea zice, a in
infelesul organisdrii aprobate. Organisarea earasi atunci e valabila,
data e aprobata din partea M. Sale, respective din partea guvernului.

Data acum se dl guvernului dreptul se aprobe organisarea, ci in

urma aproblrii sale organisarea se stabilecte astfel, ca anumite lucrlri
se fie aprobate odath pentru totdeauna, fare ca aprobarea IA se mai
cearl dupe fiecare intrunire,
aca cred, el motiunea prea se poate

www.dacoromanica.ro

- 236 accepta, fiind-ca in esenta nu s'a fficut nici o sehimbare. Paragraful

3 de ahem, asa cum e formulat, nici nu poate fi primit ffirl modificare. Modificarea s'ar referi intaiu la faptul, el daefi e vacant
scaunul metropolitan, prin tine sit se fad. convocarea, al doilea la
faptul, ca in cadrele legilor tfirii, cum se fie autonomia ?
Departe sunt de cugetul de a ma pune, fie in on -ce actiune,
in afara de cadrele legii. Dar' fiind-ca se cere aprobarea M. Sale in
toate luerfirile congresului, si astfel adunarile bisericesti gr.-ort. nu
pot fi asemenate si comparate la nici un cas cu conventurile bisericei
elvetice, pentru -ca hotfiririle luate in adunarile bisericei orientale
numai atunci sunt valabile data aunt aprobate din partea M. Sale,
asa cred, ca espresiunea din proieetul de lege: nin cadrele legilor
tfirii" e inteadevfir superflufi, si poate Bit dee nastere ingrijorArii,
ea parlamentul voeste se atragA in cercul seu de competentA chiar si
chestii, cari apartin numai cercului de activitate al autonomiei.
Dad). sunt bine informat, adaosul acesta 'I-a propus o stimatA
personalitate, care apartine bisericei elvetice, si de bunt' seams a
trecut cu vederea, el hotiiririle luate in adunfirile, bisericei grecoorientale, fAra aprobare Bunt nevalabile. Hotfiririle acestea nu pot fi
deci identificate cu acelea, cari ffirfi nici o aprobare, aunt valabile
in momentul in care se aduc, si cu privire la cari guvernul nu are
deck drept de supraveghiere, pentru-cil acolo e la, loe frasa, ca
statul are dreptul sit declare de nevalabile hotfiririle ce ii se presenteazfi, atunci &and gaseste in ele ceva ce se loveste de legile
tfirii. Asta am voit sa spun pentru a-'mi motive pfirtinirea motiunei
si pentru a arata, ca paragraful acesta, asa cum e formulat, nu poate

fi primit.
Alexanth a Alocsonyi: nOnoratl case! Fara indoealii,

eh

din intregul proiect de lege, dupa cum s'a accentuat din mai multe
phrti, de cea mai mare importantA e paragraful 3, care are de stop
garantarea dreptului autonom pe seama bisericei celor de legea
gr.-ort. Nisuintele noastre la precisarea acestui paragraf, dup4
pfirerea mea nu pot fi altele, deck pe lfinga mentinerea intacta a
dreptului de supreml supraveghiere ce compete statului, trecerea in
acest paragraf a tot ce serveste ca garantfi pe seama autonomiei si
ce usureazfi si promoveaza esecutarea ei practicit ProcedAnd din
aceste doul puncte de vedere, pfirtinese abaterile cari deosebese
motiunea de celelalte douA texte. Din acest motiv in de superfluA introducerea istoricil in care se face provocare la art. de lege XX din 1848.

www.dacoromanica.ro

236

Cu ocasiunea aceasta rgspund la o afirmare a stimatului conan

cum zicea el,
deputat Simonyi, ca nu legile din 1848,
decretat despartirea, pentru-cg pe atunci nu era nici vorbg de
despartire. Adevarat, ca acele legi au garantat autonomia, dar' numai
in parte,, si acelasi 8 vatiimg din greu autonomia. De aceea,

dad ne provocam la legile din 1848, numai ca la fapt istoric,

lucrul e de prisos; ear' dad ne provocam in scopul, ca sa ne serveasca
de cinosurg, herd e primejdios.

Ce se atinge de a doua abatere, anume, a aceea ce se refere

In motiune la asigurarea autonomiei se spune clar in motiune, pe
and in celelalte doug texte se zice numai, cg credineiosii celor doug
metropolii aunt indreptAtiei,

aunt silit eargsi se spriginesc moeiunea.

E in adevAr in de obste recunoscut, ca dreptul autonom al indivizilor supusi statului isvoreste din libertatea naturalg si nu se
naste dela puterea de stat. Prin urmare, statul are dreptul, ajar
datorinea, se asigure si se recunoasca acest drept autonom, dar' nu

zace in facultatea sa crearea unui astfel de drept autonom, nu

mai Min pe seama individului, ca si pe seama comunitgeii. Ear'
acum, dad noi mentinem textul, prin aceasta parlamentul indreptgteste credinciosii la autonomie, un lucru esistent in afar si fa.ra de
parlament, forul care are dreptul ci datorinea se recunoasca si
garanteze numai autonomia, dar' nu se o doneze; ear' autonomia
bisericeasch e asa lucru, care esistg in afark si farg de parlament.
Parlamentul are dreptul si datorinea se recunoasca si garanteze
aceasta autonomie bisericeasca, dar' nu se o dee!
Impart Asesc nedumeririle aduse in contra adaosului, pe care
de alteum nu-'1 gases in proiectul ministrului, cad e propus din
partea comisiunei centrale, anume, nedumeririle ce se refer la envintele: in cadrele legilor bird . La asigurarea astorfel de drepturi
pe seama statului nu e trebuineg de alta, dead ca supremul drept
de supraveghiere se fie mentinut intreg si nestirbit, ear' lucrul
acesta se euprinde in moeinne, si de aceea adaosul cred cg e de
eliminat. ingrijiri provoach adaosul acesta si pentru faptu], ca
dad noi nu acceptam ca principiu consonanta cercului de competenea a dreptului autonom cu scopul pentru care esistk $i
e necesara autonomia, si prin urmare, dad noi la precisarea
cercului de activitate a autonomiei nu einem scopul in vedere, ci
scopul 11 lasam la buna voe a legislaturei, undo e atunci garanta,
a autonomia, pe care astazi o asigura peste tot parlamentul, in ur-

www.dacoromanica.ro

237

marea vederilor sale liberale mane san poimane nu va fi stirbita

on nimicita, de tot, prin disposicii legale ?

Eu nu in deci de neeesar adaosul, pentru-ca precum am

amintit, supremul drept de supraveghiere gi de altcum e garantat.

Dace am deci temeri, ca autonomia va trece peste hotarele ei naturale, in contra raului acestuia imi ofere garantii tocmai dreptul
de supreme controls. Pe cand deci adaosul acesta e pentru stat cu
totul superfluu, de alta parte se opune garaffOilor reclamate din
partea autonomiei.
Spriginesc, firegte, gi celelalte abateri cuprinse in motiune,
anume, opinionez pentru stergerea ace'stor patru cuvinte cu privire
la acelea( fiind superflue, pentru-ca esecutarea practica a autonomiei o inlesnegte moOunea, in incelesul careia, in locul euvantului
reguld este a se pune )organisare .
Din aceleagi motive, pe cari le-au adus gi ceialalti antevorbitori

gi amici de prineipii, rog onorata cask se binevoiasea a primi

motiunea aceasta. neineunjurat de lipsa pentru asigurarea autonomiei,
pentru-ca intr'adevar, nu putem fi scutici de temeri, data ra'mane
-ul 3 in textuarea originals. Prin aceasta perdem din vedere
tocmai scopul spre care nisuim." (Se votam!)

Loan Pavallu: Nu incape nici o indoeala, ca not nu

vrem sit ne regulam gi sa ne conducem afacerile bisericegti in afaril
de cadrele legilor Orli; dar' adaosul propus din partea comisiunei
confus.
centrale e parte superfluu, parte ingrijitor gi parte
E superfluu adaosul, pentru-ca in proiectul de lege e con -

servat dreptul de aprobare pe seama M. Sale 0 e meninut dreptul

i onorata cask M. Sa sigur
de supraveghiere pe seama statului.
ea nu va sane iona astfel de hotariri biserieesti, cari sunt contrare
legilor patriei, ear' statul e destul de tare ea se tine in putere
legile tarii.

Dar' adaosul e gi ingrijitor pentru biserica noastra, fiind-ca

toate drepturile pe cari vrea sa ni-le dee proiectul de lege le nimicegte cu o trasatura de peana deoparte, de alta parte sunt ramase
din epoca de mai nainte legiuitoare multe legi, can pentru biserica
noastra nu aunt favorabile. Astfel aunt legile aprobalionale din
Ardeal, 0 eu, onoratii, cash', n'a-gi dor' ca afacerile noastra bisericegti
se fie conduse gi administrate in cadrele acestor legi.

Dar' totodata e gi confus adaosul acesta gi poate se dee ansa

la diferite esplickril pentru-ea se poate deduce din el gi aceea, ea

www.dacoromanica.ro

7 238
parlamentul ar fi competent se aduca qi astfel de legi, cari se refer
la afacerile interne ale bisericilor, la chestii dogmatise, etc. ear' noi
am fi siliti atunei se ne miscam in cadrele acestor legi, prin ce ar
deveni periclitata libertatea constiientei.
Asa cred domnilor, ca biserica noastra inch nu a dat alma la
aceea, ca legislatura se fie atilt de jalusa fatii de noi. Dar' daea ar
fi dat vre-un astfel de motiv, binevoiti a Intona in fiecare paragraf
dreptul de aprobare al M. Sale, si in fiecare sir dreptul de supraveghiere, dar' nu permiteti se fie trecut in lege ceva ce ataca li-

bertatea credintei si a constiintei. In urma acestora piirtinese propunerea, ea se fie eliminat adaosul."

,,Sedinta din 8 Main 1868. Se pune la vot paragraful 3.

Cere cuvantul
Alexandra Mocsonyi: ninainte de a se Incepe votarea imi iau
voe se fae o observare. Paragraful 60 din regulamentul de casa zice
ace: Dace intrebarea pusA la votare, on paragraful sau propunerea,
eta din mai multe parti, se poate cere impartirea ei." Precum stim,
motiunea presentata eri din partea mai multor deputati, la paragraful 3,

sat din multe WO, cu total independente. De alts parte earasi am

observat eri, ca deputatii, cari an vorbit in contra motiunei, si-au
indreptat ataeul, nu in contra intregei motiuni, ci numai in contra
unor parti ale ei. De aceea cred, el proced intru toate conform
regulamentului sand va rog, sit impartim intrebarea si se facem
votarea dupii puncte. Aceea ce a amintit dl deputat Alex. Nicolici
Mkt ca e sorest, pentru-ca eargsi in intelesul regulamentului, intaiu
trebue sa se facA votarea asupra proiectului guvernului 9i numai
dupl aceea asupra textuarei comisiunei centrale." (Contraziceri.)
iiichente Babes: nOnoratA diets I Spriginese, qi anume din
convingere trebue ea spriginesc, propunerea condeputatului Alexandra
Mocsonyi. Mi-am luat voe se arra en in mod detailat, ea in motiunea
Sarbilor se euprind vase propuneri, si din aceste vase, dupl cum imi

adue aminte, patru sent in contra cArora nu s'a ridicat nici o obiectionare $i nu s'a adus nici un contra argument. Numai in contra
celoralalte doua s'au ivit serupuli, respective s'au Ihdreptat atacuri,
anume, In contra cererii de a se elimina provocarea la art. de lege XX
din 1848, si de a se elimina din textul comisiunei centrale cuvintele
in cadrele legilor.
EseeptionAri s'au facet numai in contra acestora. Marturisese
onorata cash', ca pe seama acestor data ea niei n'am adus motive

www.dacoromanica.ro

239

esenIiale de aparare, si ma in mod direct nici nu le-am apArat. Prin

urmare, data aceste doua parti din motiune nici nu vor fi primite,
celelalte patru parci in tot casul stau neclintite si ar pute fi acceptate,
ceea-ce ar servi spre linistirea noastra, pentru-ca precum am spus si
eri, ele resultA din insasi firea luerurilor. De aceea, m'asi ruga
sit se puna intrebarea asa cum a faeut propunere condeputatul meu
Alex. Mocsonyi, ca eel puffin aceea se poata fi acceptat ce n'a
fost combatut." (Zgomot.)

Se primete, cu respingerea moOunei, textul comisiunei

centrale. La paragraful 6 vorbe.te deputatul

Joan Pu.cailu: Onorata ma! Conform modificarii facute
din partea comisiunei centrale, din paragraful acesta al proiectului
de lege ar fide eliminat cuvantul national . Marturisese, ca procedura aceasta a comisiunei centrale pe mine nu ma linisteste, fiind-ca

lucrul nu s'a facut din trecerea cu vederea, ci din firma hotarire.

0 constat aceasta, fiind-ca cuvantul national e pomenit in -ul 7,
si e sters din -ul 6. E rar casul, onorata casa, in vieata parlamentara,
ca parlamentul se fie mai liberal decat guvernul, si eu sunt convins,
ca acest cas nu sa va ivi la noi. Comisiunea centrals nu 'si expune
motivele din cari cuvantul numit mai nainte a fost eliminat. Dar'
dace aunt bine informat, delaturarea lui s'a fAcut din doua motive.
Un motiv e acela, ca naOunea sarbesea apartine numai unei biserici, pe
cand Romanii sunt impartiti in doua confesiuni. Al doilea motiv e acela,

ca congresul sarbese a fost si pans acuma national, pe cand la

Romani nu.
SA-'mi dee voe onorata easa se demonstrez, ea motivele acestea
nu au temeiu. Nu are eel dintaiu, pentru-ca si in hierarchia sarbeasea
se afia, confesiuni, ca si la Romani. Si aeolo stint gr.-cat. ,ca la noi,
si acolo se afla Romani desmembra0 de catra noi, si alte nationalitati.
(Zgomot.)

E adevarat, ca Romanii aunt impartiti in doua confesiuni, anume,

in gr.-ort. si gr.-cat., dar' dintr'un isvor isi an originea, si ambele

confesiuni formeaza o naiune.

Dar' niei al doilea motiv nu e temeinic. Asa cred, onorata

ma, ca ar fi prea trist lucru, data pe tale legislative s'ar put?,

castiga numai astfel de drepturi, cari au existat si mai nainte, ear'
drepturi, eari Inca nu erau, se nu poata fi castigate. Lucrul acesta
se upune spiritului constitucionalismului. Va voiu demonstra, onorata

www.dacoromanica.ro

- 240 casa, a i biserica romans avea caracterul de na /ionala. Nu vreau

se citez din legile ardelenesti, cari pentru not si de alteum nu stint
favorabile, dar' totuci au conservat pe seama bisericei noastre caracterul ei national, atunci tend vorbeau despre olah natio, olah
religio, olah vladika, etc. ei Imi voiu lua voe sa citez unele date din
epoca in care Ardealul, dupe lupta dela Mo lutes, s'a unit cu Ungaria,

din epoca in care compatriotii Sarbi Inca nu erau veniti aici, ca se

ne primeasca in sinul hierarchic.
Avem doua dimplome, dela Ulaslo i dela Matea, in cari se
zie urmatoarele : Quod nostrum ad humillime suplicationis instantiam
fidelis nostri reverendi parochiae metropolitam Nandor-Albensis nostrae

propterea porrectae majestati, turn vero a gratia speciali universos

et singulos valachos presbyteros fidem graecam tenentes ", etc. Apoi
ear': Valachos presbyteros, praefato metropolitano subjectos, etc."
Si mai departe: Ita tamen quod ipse frater Hylarius prior, et sui
successores episcopo de Munkitcs sui ordinis reverentiam, archiepiscopoque vero de Transilvania, modernis et futuris, veluti superioribus suis debitam subjectionem et obedientiam praestare debeant
et teneantur." Mark de acestea mai citez $i din legile ardelenesti
conelusul dietei din 1579: Clerus valachus e suo gremio pro episcopo
quern voluerit eligat per principem confirmandum." Din acestea ci

din alte date se poate vede, ca religiunea gr.-ort. purta titlul de

nationala. Rog deci onorata cash, ca espresiunea 'ma/lona/de, care
nu e spre paguba nimenui, ear' bisericei noastre ii servecte spre
decor, se binevoeasca a o 'Astra. Si rog ci onoratul presidiu, ca
dupii primirea acestui paragraf, sit punk separat la vot mentinerea
euvantului nalionalci.

Sigismund Papb: Onorata casa! (Zgomot mare.) Nu vreau

ca onorata casa se fie dusa In ratacirea, ca metropolitul roman al
Valahiei ar fi metropolitul Maghiarilor si al Romanilor. (Deputatul Berzenezey Laszlo o spusese aceasta. Autorul.) De aceea vreau
sa lamurese pe membrii onoratei case, de ce metropolitul de acolo
se numeste Metropolitul Ungro-Valahilor. Se numeste din motivul, ca, in veacul XIII, en voevodul Rada din districtul Fagarasului, a trecut ci metropolitul in Valahia, numindu-se intr'adevar
metropolitul Ungro-Valahilor, ci titlul acesta s'a conservat. (Zgomot
mare.) Eram dator en deslucirea aceasta, ca nu cumva se cada
cineva in ratacirea, ca metropolitul de acolo an fi totodath ci metropolit al Maghiarilur.

www.dacoromanica.ro

- 241 Ce se atinge acum de chestia, eh adunarea bisericeasch sh se

nurneasch totodath gi nationala, aunt de phrerea, di daeh lucrul

acesta a fost decretat pentru Sarbi, i congresul for e congres naIlona], se poate primi gi pentru Romani, fiind -ca aeeasta resulta din
insugi dreptul de egalitate, sprijinit in mod atat de splendid din
partea tuturor membrilor casei, pentru care fapth le votez multamith.
Dad). primim deci pentru Sarbi espresiunea nalionalli , trebue
se o primim #i pentru Romani, eu atat mai vartos, eh gi legea
Romanilor e tot atat de nationala ca gi a reformatilor. (Contraziceri.
Zgomot.) Da; fiind-ca dupa ritul oriental fiecare onoreazh pe D-zeu
in limba sa proprie, prin ce legea gi nationalitatea aunt nedesphrtite
una de alta, ca sufletul de corp. De aeeea, recomand in atentiunea
onoratei case faptul, eh dacA s'a primit espresiunea pentru Sarbi, se
cuvine sh se primeasch gi pentru Romani, eaci altcum cadem in
anomalia de a decreta pe seama Sarbilor mai multe drepturi deeum
avem noi, Romanii." (Zgomot mare.)

Ministrul de culte, baronul Edtviis 7ozsef, Inca pledeaza pentru primirea cu.vantului nalionala, ear' dupb, el
vorbegte

George loanovici: Duph-ce -ul 5 a fost primit,

gi

s'a

primit totodath gi aceea, ca congresul sarbese, aga cum se numea

phnh acum, degi trader legem, sa se numeasch congresul national
sarbese gr.- ort., aga cred, ca dreptatea inch aduce eu sines cum a
binevoit a accentua gi onoratul domn ministru de culte, ca congresul
roman inch sh se numeaseh congres national.
Dat fiind, ca cercul de activitate al celor douh congrese bisericegti e bine stabilit, gi deoparte legea generalh, de alth parte supremul

drept de supraveghiere, it restrang intre annmite limite, nici eercul

de activitate al respeetivei comunitati bisericegti, gi nici numirea
ma/lona/a( nu se lovegte de interesul thrii gi nu-'i pericliteazh unitatea
politica. Choi periculoasA poate se devinA gi libertarea, pests tot,

dach se face abus eu ea. Recomand deci spre primire onoratei case
acceptarea espresiunei )ntifionalei . A. doua observare a mea este,
ch in -ul premerghtor fiind acceptata ideea, ca eel mai apropiat
congres se fie convocat de respectivul cap al bisericei : la -ul acesta,
care se refere la Romani, inch trebue deeretat, eh congresul acestora

inch are se fie convocat din partea metropolitului roman gr.-ort.

Ade* ministeriul se esopereze convocarea lui prin metropolitul roman.
Aceste erau observarile mele."
16

www.dacoromanica.ro

242

Pichente .Babes: (Sit' vothm I) in urma motivelor aduge

aflu de prisos a se mai discuta." (Zgomot.)
Svetozar Miletid: (Sa vothm! Zgomot.) E cert, in tot casul,
eh biserica noastra e nacionala; ear' domnii cari au votat egalitatea
de drept din -ul 2, aunt datori se dee si aici bisericei orientale romane
numele de nationalii.e (Zgomot mare.)
Sigismand Boiler, nOnorata casa! Spre linistirea dlui deputat
antevorbitor vreau se rostesc numai douh' cuvinte. Dl deputat zicea
asa, eh in casul acesta legea unity sau gr.-cat. ar fi confundatit cu

legea gr.-orientala. Dar' luerul acesta nu se poate intampla, fiind-ce

aici sty clar ca greeo-orientalii." In privinta aceasta nu exists deci
nici o nedumerire." (Zgomot. Sa votiim!)

Azael Mania: Paragraful 5 ne spune, ca ministeriul va

esopera eonvocarea. Acelasi lucru '1-a cerut si comisiunea centrals in
formularea flout' a -lui 6, unde asemenea se cere, ca ministeriul se

esopereze eonvocarea, pe tend in elaboratul original, presentat din

partea ministrului de eulte se zice, ce ministeriul convoaca congresul.
Asupra acestei divergente voeam sh atrag atentiunea onoratei case,

gi a-'ci dori, ca intrebarea se fie formulath astfel: Primeste onorata

casa -ul 6 in textuarea comisiunei centrale si.cu adaosul cuvantului
1,nationaleic sau nu?

Se primeste textul comisiunei centrale, cu adaosul na-

flowed. La -ul 7 vorbeste

Vichente Babes: Onorath casa N'am ce face, vad ca, nu
mai aveti rabdare, dar' trebue sa vorbesc, fiind-ce nu-'mi pot inabusi
convingerea. Eu ma declar pentru textul onoratului ministeriu. imi
voiu spune motivele. (Zgomot. E primit deja. Nu mai poti vorbi!)
Daca imi aduc bine aminte, intrebarea inch nu a fost push." (Zgomot.
E primit!)
Presidentul: D1 deputat are dreptul sii-'gi spuna parerea ;
prin urmare rog casa se fie eu patients."
Patay Istvdn: Aa imi vine a credo, ca nu stiu, ce mum e
vorba de -ul 7." (Ilaritate generals.)

Yichente Sabel: Fiind vorba de -ul 7, eu mh declar

pentru textuarea originals a ministeriului, i anume, pentru un euvant

eliminat, adeca pentru delaturatul euvant ,mai intdiu. in textul

onoratului ministeriu se afle euvantul acesta, si in urmare, cu ocasiunea congresului se pot pertracta ci resolva si alte chestii, pe dud,
dach se primeste textul propus de comisiunea centralgt, se intruneste

www.dacoromanica.ro

- 243

congresul qi thug de organisare nu face nimica alta. (Nici nu trebue!

Zgomot.) Comisiunea centrals a procedat din acel punct de vedere,
ca i cum ar fi vorba de o institu%iune en mailinerie i organism de

tot nou. Lucrul nu e aa. E o institutiune veche, care a fost impedecatA in eserciarea dreptului, in lipsa de lege. Cei de legea gr.-ort.
romans au numeroase gravamine, i afacerile for bisericecti kii colare
au fost de veacuri neglese. Aeum, daca congresul dintaiu s'ar intruni

numai pentru-ca &A se constitue, prin aceasta s'ar ambit earaci pe

timp nedeterminat resolvarea celor mai urgente chestii ale lor. Pe
langrt aceasta, organisarea congresului, avt zicand, o an deja add
Roma,nii cat ci Sarbii, pentru-ca atilt in Ardeal, cat 9i la Carlovac
e stabilita convocarea i se acteapta numai esoperarea incuviintarii.
PAnk atunci, sau sub durata, s'ar pute resolva chestiile iniirate fti foarte
urgente, ceea-ce pe langk textuarea aceasta, adeck pe langA textul
propus de comisiunea centrals, e imposibil. Prin urmare, rog onorata

cask sa punk negreit in lege cuvantul acesta mai intiiiu.

(in-

treruperi: SA renittna!)

Se primete textul comisiunei, cu adaosul cuvintelor

5

mai inteliu (.

Aurel Maniu face la -ul 8 urmAtoarea motiune :

Toate pretensiunile isvorite din despitAirea metropoliei roman,
qi anume, cele ce privese atilt metropolia, cat i diecesele singuratice,

intrucat divergeatele nu se pot aplana pe calea invoelei ce se va

incerca intre congresele doul ce vor fi convocate in eurand, ear'
ale parochiilor, ci eventual ale singuraticilor indivizi imediat, se
vor valora, cu scutire de timbre i de tare, prin un senat special
de cepte, compus spre acest stop. in contra deeisurilor 9i sentinlelor acestei judecatorii, delaturand on -ce alt remedin de drept,
numai un apel se admite, la tabla septemviralii, unde afacerea se
va decide in afara de rand, conform dreptAtii ci a echiti4ii."
tgi motiveaza, apoi motiunea astfel :
Aural Mania: Atunci, cttnd ministeriul ci parlamentul voecte
se asigure prin proieetul de lege de pe tapet drepturile can pe basa canoanelor compet bisericei gr.-ort. tii prin aceasta voecte se dee bisericei

ce e a bisericei, nu a fost ci nu poate fi altul seopul, dealt de a

face dreptate. Si toemai pentru-ca detlue din acest proiect de lege,
ca, scopul principal a fost sa se dee espresiune dreptAtii, aunt dator,
fiind-ca amasurat ocupaciunei mole cunose J3ine aceasta chestie, se
16*

www.dacoromanica.ro

- 244 -scot la ivealft tot ce nu numai el nu corespunde acestui sublim stop,

dar' dupa parerea mea formeaza chiar contrarul.
Paragraful 8, aflator sub discutie, are misiunea se stabileaseX
modalitatile dupe cari swat a se resolva toate raporturile de drept,
nascute din infiintarea metropoliei romane gr.-ort. Eu, din partea
mea, regret foarte mult, ca pe langa cea mai sincere nisuinta, impreuna
en eeialalti consoti roman gr.-ort. n'am fost in stare se convingem
pe condeputatii sarbi despre justeta dorintei noastre si de a stabill en
ei impreuna aceeasi modalitate, prin ce era dispensata onorata case
de a face pe judecatorul intre noi. Dar' data nu ne-a succes lucrul
acesta, poate ca in urma preocuparii usor de Inteles cu care ne purtam
rata de ehestie, sper ca imi va succede se conving onorata emit despre
dreptatea dorintei noastre. Onorata dial! Cand M. Sa a aseultat la
1860 rugarea inaintata din partea Romanilor decenii dearandul in
continua si de repetite-ori, a insa'reinat, pe basa dreptului reservat, pe
capul bisericei de pe atunci, ca chestia se fie supusa pertractarii
intr'un sinod compus din metropolitul roman si ceialalti episcopi.
Sinodul acesta s'a intrunit la 1861, si eu privire la obiectul de fata
a declarat, ca unitatea dogmelor nu vine stirbita prin infiintarea unei
metropolii romane cu rang egal si prin despartirea Romani lor de
catra hierarchia sarbeasca. (Intreruperi: N'a spus-o nici ()data!) Dap II,
aceasta comisarul sinodal, care Linea local persoanei M. Sale, a
provocat sinodul sh insire modalitatile dupa cari s'ar putea resolva
toate ehestiile nascute din despartire. Sinodul, compus din 8 episcopi
sarbi $i trei romani, a stabilit apoi urmatoarele, regule: Ca basil' la
despartire se is nationalitatea, si a zis sinodul, ea toate comunele
bisericecti, curat romanesti, se desfac imediat de legaturile ce le leaga
de hierarchia sarbeasert si se predau autoritatii hierarchice romane.

Comunele in cari locuese la olalta mestecati, Romanii cu Sarbii,

reman Ind si mai departs sub stapanirea hierarehiei de pans acum,
Oa, and la rugarea uneia sau a celeialalte dintre parti o comisiune
mixtrt, compusa din esmicii episcopilor respectivi si ai municipalitatii,
nu vor incerca la fata locului le garea unei invoeli. In cas ca invoeala

nu succede, se face inventar despre averea avutil Fault ad in comunitate ci se constata numarul sufletelor si nationalitatea lor, dupa
propria fasionare.
Misiunea principals a acestor comisiuni mixte este, ca data nu
succede impleaciunea, se esamineze inainte de toate data poate una
sau alta dintre parti sa -'ci dovedeasert dreptul de esclusivrt proprietate

www.dacoromanica.ro

- 20 asupra averii imobile biserice#ti, gi data nu o poate face, se predee

majoritatii averea bisericeasch, hind indreptatith minoritatea se cearh
recompensare in bani, amasurat raportului numeric. Averea mobile

asemenea se trece in inventar #i se imparte in natal* amasurat

numarului #i valoarei. Aeest regulator, inaintat din partea sinodului
episcopese, M. Sa '1-a aprobat aproape din cuvant in cavant, in tot
casul lush farh, schimbari esentiale, prin preainaltul reseript din 24 De-

cemvrie 1864. Duph emiterea acestui ordin preainalt, isvorit din jus
reservatum, cam 31 de comune, adech Romanii aflhtori in majoritate
in 31 de comune, au cerut despartirea. In urmare, comisiunea mixth
s'a presentat in fiecare comune, a incereat impaciuirea flea resultat,
gi conform procedurei prescrise a terminat #i ceealalta parte a cercethrii.

Actele an foot trimise, parte ministrului maghiar de culte, parte,

fiind-ch din comunele acestea, cam 18 apartineau granitei militare,
ministrului de rasboiu, pentru a deereta totala despartire. Ministeriul
de rasboiu a resolvat deja douh casuri.
Apreciand instrainarea care re'ine pe dl ministry de culte se
resolveze pe cale administrative chestia aceasta, inteleg motivul #i
sunt gata #i eu se las chestia in grija judechtoriei. Dar' fficandu-o
aceasta, la nici un cas nu ma declar aplicat se dispensez judechtoriile
dela observarea procedurei stabilite din partea phrtilor, #i nu be pot
dispensa dela aceea, ca se nu considere dreptatea de stop principal,
ci pe summum jus, #i eh in aceste sentence ale for nu dreptatea,
ci pe summum jus se caute a-'1 atinge, care de multe-ori e summa
etiam inj aria, ales in chestii in cari e vorba de o aflare in posesiune
comune timp de 160 de ani, #i unde e vorba de o astfel de posesiune
comune, care nu s'a naseut dupe regulele referitoare la chestiile de
drept privat, pentra-ch afarA de bisericile din comune, afarh de sesiunile parochiale, de #coale #i cate intr'un boo #i fundatiuni geolare,
alai avere comune nu exists. Ear' acestea nu s'au naseut astfel, ca
col -ce le is acum folosul poate fi considerat li ca proprietar, pe basa
dreptului privat. Membrii de mum ai comunelor poate ca nici nu
sunt urmalii indreptatiti ai inaintaffilor, pentru-ch Sim, ch, membru
al comunei devine tot omul care se meazit in comune, #i ea atare
la o eventualh impartire poate sh-'gi ceara partea sa, conform numilrului sufletelor. Eu onorata cash am luat parte, ca fise consistorial,

la mai multe astfel de comisiuni mixte. Am vazut ce agitatie, ce

frecari, periculoase frecari domnesc intro membrii din comunele acelea,
yi frechrile mai vin potentate prin faptul, eh in aceste comune mixte,

www.dacoromanica.ro

- 246 diecesa yespectiva sarbeasca nu cautfi se usureze remanerea impreuna,

ci o mai ingreuneazii, parte prin restrangerea limbei la serviciul divin,

parte prin amestecul seu in chestiile scolare. Eu tin deci ca e chestie

de constiintA, ca daca e necesar se fie resolvate afacerile acestea,
s se resolveze astfel, ca afacerile comunelor, a celor 31 de comune,
se nu le lasam in grija calendarului grecese, asa de exemplu cum
o cerea eel cu motiunea.
Mi-am tinut de datorintii, toemai pentru-ci cunosc raporturile,
se promovez desphrtirea de catrA metropolia sarbeasca. De aceea am
facut motiune el eu. in motiunea aceasta mi-am dat silinta sh ma
acomodez principiilor aceeptate din partea comisiunei centrale, si
am acceptat si find de idei al ei. Dar' n'am prima intru toate modalitatea.
i n'am primit-o, intaiu pentru-ca Bunt 31 de comune
cari an la congres afaceri de interes pentru intreaga metropolie, ci
se poate- zice, Ca in stadiul de fath, daca nu se vor ivi yi alte comune
sari se ceara despiirtirea, aunt deja necesare 31 de judecatorii
alese. Al doilea, a insirat si dl deputat Branovatki greufatile legate
de procedura acestor judecatorii alese, pentru-cl dintre judecatorii
alesi din partea impricinatilor fiecare voteazI in mare parte pentru
partea pe care o represinta, si astfel aducerea sententei e lasatil de
comun in grija presidentului. Al treilea, asi dori ca afacerile comunelor mixte sa fie grabnic resolvate, si de aceea cbiar ei terminul
de trei luni a -ci dori se fie evitat, si asi dori ca in restimpul acesta
sr' se decida treaba, ear' nu sa astepthm mai departe en deciderea.

Dar' nu cer si nu pot indatora pe nici o corporatiune s caute s

lege, sau se incerce impficficiunea, fiind-ca, cum am spus-o, asta s'a
incercat pretutindenea, insii fara resultat. Prin urmare, remane reservat
pe seama judecatorului dreptul, ca inainte de a incepe procedura sa
provoace pfirtile de nou la impacare. On inicuirea acestui moment,

imi impart motiunea in dour' si cer, ca afacerile de interes pentru

intreaga metropolie, cum si pentru diecesele singuratice, intru -eat nu
vor putea fi aplanate pe calea invoelei ce se va incerca in cele dou'a
congress ce in curfind vor fi convocate, ear' afacerile apartinatoare
comunelor bisericesti imediat, se fie supuse aprecierei unui senat de
septa, compus din partea tablei reg. special spre scopul acesta.
Lucrul nu e nou, pentru-cA nime nu poate zice, ea acestea ar fi
chestii de natura privatA; dar' nime nu poate zice, ca aunt chestii
ordinare, pentru-ca formeaza intro toate ceva unit in felul lor, ei
legislatura are dreptul, ca on -ce chestie extraordinary sa o resolveze

www.dacoromanica.ro

- 247
in mod extraordinar, ear' mod extraordinar e acela, sand ceva se
is din compete* judelui ordinar si se d spre deliberare unui judecator ce se ocup5, numai ea astfel de chestii. Aceasta referitor la
comune. Pentru resolvarea chestiilor apartinatoare metropoliei regnicolare si dieceselor, recomand aceeasi judecatorie, si anume, asa cum
a acceptat-o comisiunea centrals, cu esceptiunea, ca nu eer judecatorie
aleasa, ci, fiind-ca sinodul episcopese, convocat la 1865 prin M. Sa,
nu le-a resolvat, sit' se convoace deputatii alesi din partea Romanilor,

ca corporatiune separate, ca sa lege invoeala si sa fece ineerearea

legarii unei invoeli cu congresul sarbesc. Eu eram atunci membru
al representantei romane, dar' cu regrets trebue se spun, ca nu

ne-am putut intelege nisi intr'un punet. Pentru aceea insa totusi
nu in de perdut timpul intrebuintat pentru convocarea de nou a
celor doua congrese. Experiend amaraciune in toate comunele mixte,
recomand cu caldura onoratei case, sa binevoiaseti, din punetul de
vedere al dreptatii, se aiba in vedere imprejurarea, ca sermanele
comune sa-'si poata esopera eat de curand despartirea, ear' la despArtirea for sa se tine in vedere in prima linie dreptatea. Recomand
propunerea mea in spriginul onoratei case."

Dedk Ferencz propune, ca in chestii de despartire

se decide, tribunalul delegat din partea M. Sale, la propunerea guvernului.
Aloiziu klad: Onorath case! Aderez intru toate la propsnerea mult onoratului, si eu tot dreptul mult onoratului conmembru,
si numai o mica modificare as aye se mai adaog, care ar suna
astfel, ca chestiile de nature aceasta, in decursul apelatiei, vin resolvete in afara de rand." (Aprobari.)

.k ichente Babes: Onorata ease! (Zgomot. Absta I Mane!)

Binevoiti a dispune sa remand pe mane? (Absta! Se auzim 0 imi
pare rail onor. case, dar' nu pot absta, pentru-cA eu asa cred, ca
fiecare dintre not e pentru aceea aici, ca s5.-'si spun5. convingerea.
(Cored! Mane!) De aceea fae propunerea, ea dace' indulge*
onoratei case e eshauriata, se lasam discutia pe mane, dar' dela
cuvAnt nu abstau." (La obiect!
Presideutul: Rog Were, onor. ease. Dar' totodatti rog si
pe dl deputat, ea dupa restabilirea linistei se binevoiascA a-'si
continua espunerile asupra obieetului." (Aprobkri.)

Vichente Sabel: nOnoratii mai Marturisese, ca data s'ar

pune pe tapet o motiane, pe care eu, conform convingerei mole,

www.dacoromanica.ro

- 248 a-9i afla-o numai intru-catva de acceptabila, a-9i adera ea plaeere la

ea 9i a-9i absta dela cuvant. Dar' fiind-ca motiunile pe eari am

fost fericit a le auzi aici, ear' din ele tocmai cea din nrmA, pe
mine conform intimei mele convingeri nu ma multame9te, imi iau
voe sa-'mi dau esprimare convingerei.

voiu fi scurt,
Inainte de toate imi iau libertate a atinge,
chestiile, despre a caror resolvare dispune -ul 8. Aceste chestii
aunt de patru categorii, intaiu, chestiile fund4ionale, adeca fundati unile considerate pana acuma de comune, sau eel puffin in comunitate folosite, al doilea, anumite re9edinte qi averi episcopecti,
al treilea, cateva manastiri, al patrulea, chestiile, nu atat de despartire, cat mai mult de rebonificare, a comunelor mixte. Acestea
aunt acele patru categorii de chestii, respective pretensiuni, pentru
cari cautam qi discutam modul de resolvare.
Nu voiu intra in esaminarea, ea eine 9i in ce masura are
drept asupra lor? Pentru-ca aici nu aceasta e intrebarea, ci numai
aceea, care e judecatoria sau autoritatea cea mai potrivita pentru
resolvarea lor ? in privinta aceasta sinodul bisericese a fost provocat
la 1864 sa-'9i dee parerea. (tntreruperi: Asta am auzit-o data!) Nu
voiu repeta pe larg aceea-ce s'a spus pdata. Sinodul constituindu -se
in toata forma, convocat fiind din partea M. Sale, a adus hotariri
in privinta aceasta, cari hotariri, pe basa dreptului preainalt, au
fost aprobate din partea M. Sale. Ear' M. Sa a avut pana

acuma totdeauna drept absolut in biserica cu privire la astfel

de chestii, 9i pot se afirm, ea nu este pilda in intregul trecut,
ea M. Sa ar fi dispus alteum, li toemai pe basa legilor ungare, pe
circa
basa carora era pus dreptul de suprema supraveghiere
sacra,.

Dedh Felencz: Alta nu e circa sacra e circa mundana!'i

1

(Mare ilaritate.)

Ifichente Sabel: En aqa sin, ca Romanii an ca9tigat un

anumit drept prin acest act al competentului sinod, aprobat din
partea M. Sale. Cel putin n'a-gi pute motiva, ca disposiiiile acelea
an fost ilegale. Ear' data nu erau ilegale, cu tot dreptul puteau
se deereteze 9i ordoneze, ca ce fel de chestii li ce fel de procedura
e prielnica qi coreeta in jurul celor ce s'au spus aici, ceea-ce results
dela sine din insa9i firea chestiilor, dat fiind ca acelea peste tot nu
aunt de natura private, ci Bunt chestii de natura mestecata. VA rog
domnilor se luati fiecare definiciunea on -carei autorittgi juridice,
www.dacoromanica.ro

249

referitoare la dreptul privat, 9i aplicandu-o la chestiile citate vi

yeti convinge, ea e imposibil se fie turnate chestiile acestea in
dreptul privat."
Dedh Ferencz: Cu siguranta 1 Se poate!"
Vichente Sabel: Poate se fie vorba de drept privat acolo,
uncle anumitul obiect nu '1-a aqtigat persoana private sau corporatiunea, 9i nu pentru folosinta 9i placerea particularit a persoanei
private, ci unde de es. ea la eomunele biserice9ti eomuna a cladit
la loe public biserica, 9coala, ear' biserica 9i 9coala aceasta en
treeerea vremii o primese altii in posesiune, nu cei-ce an zidit-o,
ci altii, dar' tot din comuna, li aname, la nici an cas pe biome

dreptului privat? Ei bine, aeum sa se reclame dela ei toate, pe

basa dreptului privat?

Eu, onorata cask numai inteatlta m'ali fi putut invoi la stabilirea unei judecatorii pentru chestiile acestea, intrucat se putea
ajunge seopul de a acorda lini9tire ambelor parti, 9i de a da dovezi
eh nu vrem nedreptate. Si inteatata in de corectl declaratia
acelora, cari an constatat li ei, cii, procedura ordinara poate se fie
aid periculoask 9i de aceea trebue se fie simplificatii. Tocmai de
aceea, onorata cask eu a9a cred, a motiunea din urma (A lui Deltic.
Autorul) sty in contrazicere cu motivarea ce 'i-o face propunatorul,
inteatata, el accepteaza tot* procedura ordinark dar' stabile9te
trei judecatorii. (foruri.) inteleg foarte bine, a onoratul ministeriu
de ce nu urea sO decida in mod final afacerile din intrebare, instruate aproape toate cu o perfecta anehetare AdecA inteleg a9a, ca
nu de aceea nu o face, pentru-ca afacerile aunt de natura de drept
privat, ci pentru-el in intelesul hotarirei sinodului, asupra acestor
chestii, dadt cercetarea e terminate, ca in casurile de fatk are se
dispuns eancelaria aulich (Contraziceri), care forma o autoritate de
mixta organisatie, pe and ministerial de Quite nu are organisarea
aceasta de natura mixtb..
in trecut astfel de chestii apartineau de regull eompetentei
cancelariei,

fiind-cl ea era in parte

9i

autoritate judecAtoreasel.

Recunosc deci, ca in casul de fate ministerial de culte are motive

9i serupule, din can deciderea nu o poate lua asupra sa. Dar' a9a
tin, el procedura stability deja in mod competent pe seama ehestiilor,
basa 9i principiul, remane intact-9i pentru mai departe, 9i e prin

urmare aid numai deapre aceea mai poate fi vorba, el in local ministrului de culte 9i instructiune publics ce fel de corporatiune sau

www.dacoromanica.ro

260

autoritate sa fie investita cu dreptul de a decide in mod final in

Eu, din partea mea, aka a-i crede, cA clack' am
dispune alteum, violam drepturile odath castigate pe tale legala. in
spiritul legii maghiare de pAna arum procedura a fost ordonatA in
mod legal pita, aeuma in afacerile comunelor mixte, 9i procedura
fiind aprobatit din partea M. Sale, legalitatea ei nu mai poate fi trasa
la indoealA. Aici, repet, numai despre aceea poate fi vorba, ca deciderea finalA tine se o esereieze in locul fostei cancelarii aulice, dat
fiind a onoratul ministeriu de culte se impotrivecte a o esercia?
Binevoiti acum a va gaud', cA aunt mai bine de doi ani de cand
ehestiile acestea se pertracteazA i se cereeteazii, i aqa zieand sunt
chiar terminate, 9i in mare parte no mai a9teapta de cat se fie finalisate. Ear' aeum, dupA atata munca obositoare 9i dupA atata suferintA
ci a9teptare, legea vine 9i le spune respectivilor : incepeli proces de
non i purtatiil pe la toate cele trei foruri, adecA, certa0-vs de non
chestiile acestea?

asupra unei chestii, terminata in ce prive9te cercetarea facutA in

intelesul regulelor existente! (Zgomot.)
In jurul despArIirii comunelor biserice9ti avem se linem in vedere
doua lucruri. intaiu desptiqirea insa9i, fiind-cA comunele mixte se
aflA aproape toate in posesiunea hierarchiei sarbe9ti, impreunA cu
averea lor. (Zgomot.) Si aici trebue se amintesc, ca, pe cand metropolia
romans, supunandu-se hotAririlor M. Sale, a cedat imediat hierarchiei

sarbe9ti comunele in preponderanta sarbe9ti de pe teritoriul ei,

comunele in preponcleraatA romane an remas qi mai departe sub hierarchia sarbeasca. intrebarea, care e acum aceea, sa se desparth
aceste comune romane9ti de hierarchia sarbeasca, dupa modesta mea
parere nu se poate decide pe cale judecAtoreasea. Aici nu poate fi
vorba, de cat de a doua intrebare (Zgomot ! AbstA 1), adeca de aceea,
ca averea imobilA bisericeasea eui compete, sau cA recompensarea

cum sa se fach 9i in ce masura? Aici nu este 9i nu poate fi vorba

despre alta. (intreruperi: Destul.)
Aceasta e numai o parte a chestiilor acelora, partea care redame eea mai urgenth resolvare. Cu privire la celelalte, voiu rosti
numai pentru aceea cateva cuvinte, fiind-cA s'a spus aici, ca hotArirea

prea inalta ci conclusul sinodului nu se refere i la aceste chestii.

(Intreruperi: N'a spus-o nimeni!) Dach nu e a9a, atunci judecatoria
9i procedura de lungii procesuare, puse in proiect, eo ipso n'an nici
un rost. Ear' data e aca cum s'a spus, atunci pentru Romani
se na9te din conclusiune o none pretensiune. (Zgomot.) Aveci bunAtate

www.dacoromanica.ro

- 251 a ma intelege. Sinodul si prea inalta hotarire au ordonat, ca averea

episcopeasek cu reiledinta episcopeasca a dieceseler Timipara i
Varet se treaca la Sarbi, ear' Sarbii sunt de atunci stapani eselusivi
pe averile acestea. Dar' Romanii tin ea ar avea si ei drept la averile
acestea, in proportia sufletelor."

Milos Dimitrievici: E a aceluia, a cui a fog!"

Vichente Babef: Asta nu vreau se o esaminez, dar' cred
ca autoritatea sau judecatoria va fi chemata se decide i aici, atunci
cand conclusul sinodului n'ar fi valid. S'a zis de alta parte, ca ci
Stabil pot se aiba pretensiuni fata de Romani. Conced ca e aca.
Si pot se si le validiteze ci ei, cu acelaci drept. Asta vreau s'o spun
onorata cash*, ca on -cum ar fi privita chestia, resolvarea ei numai
atunci va fi juste si corespunzatoare, dad. intro cele doua WO se
stabiles conditiuni eel putin intru catva analoage. Dar' acum, data
una dintre pArti, Sarbii, se afla in posesiunea tuturor lucrurilor,
tocmai in urma conclusului sinodului si a aprobarii M. Sale, iiii in
comunele mixte, chiar si in acelea, in cari Romanii aunt in majoritate
predominanta, intreaga administratie bisericeasch, scolara $i funda-

tionall 0 earasi in mana Sarbilor, e mare deosebirea, dada in fata

acestei situatii plaeute si favorabile Romanii sunt indrumati de non
se imam inapacarea fl.i apoi se poarte proeese lungi I (Zgomot. Sa
votam I)

Eu deei eel putin cu privire la afacerile comunelor mixte a -ci

dui o procedure mult mai grabita decat e cea recomandata in

motiunea stimatului domn deputat Dedk Ferencz. A spus-o singur
destul de frumos in motivarea sa, ca resolvarea acestor chestii nu se
poate amana pe timp mai indelungat, Ara emotiuni si frecari primejdioase, dar' propune totusi o procedure greoaie. De aceea eu nu
ma pot declara linictit, ci a-si fi aplecat se acord cel mult o apelatie.
Purcezand din aceste pared, pot spriginl numai motiunea care
vrea resolvarea chestiilor din intrebare pe calea procedurei celei mai
seurte." (Zgomot. SA votam 0

La votare se primete propunerea lui Dedk, cu adaosul

lui Aloiziu 1/lad.
,yedinta din 9 Maiu 1868. Vorbete deputatul roman

Florian Taiga: Onorata cash! Dupa cum imi adue bine

aminte, ba ctiu ebiar, in cedinta de alaltaeri au fost predate prin
decis, spre opinionare ci raportare, comisiunei de zece, recerearile lui
Rath Karoly, directorul chestiilor rege,ti, intrate la presidiu in contra

www.dacoromanica.ro

252

condeputatului Alexandru Roman, ca redactor responsabil al ziarului

politic Federatiunea.g Dupa cum atiu en insa comisiunea aceasta
nu e compnsa aeum din zece membri, fiind-ci until, Emanuil Gozsdu,
a depus mandatul de deputat ai n'a mai fest de nou ales. Propun
deci, ca comisiunea aceasta de zece se fie intregita. Ce se atinge
de intregirea de foarte mare importanta, avind in vedere articolele
pentru cari directorul afacerilor regeati crede a puts acusa pe con-

deputatul Alexandra Roman pentru delict de presa, a-ai dori ca la

alegerea noului membru onorata cash se fie cu privire la aceea, ca
membrul acesta se fie versat in limba romina, pentru-pa, veti binevoi
a intelege, ca comisiunea insaai va decide naor asupra chestiei data
este cineva in comisiune, care atie perfect romineate; ear' aeum nu
e nici un membru, care macar pe departe ar cunoaate limba romans."
(Aprobari.)

Tisza Kilmda: Aflu 9i eu de necesar sa se tiny cent de

consideratiile inairate, pentru-ca e foarte natural, ca dace ai sa-li
spui phrerea asupra unui lucru, e bine data intre cei-ce 'ai spun
parerea se afla ai unul care intelege textul original; dar' aceasta nu
poate se formeze object de hotarire pe seama casei, ci vom aye lucrul
in vedere, fara hotarire, in procedura noastra." (Aprobari.)

Se continua discucia asupra legei de desparcire intre

Sarbi i Romani. La -ul zece vorbe.,te
Picheate Sabel: Onorata cash! Premit, ca dupa modesta
mea phrere motiunea aceasta nu va forma -ul 10, ci al 9-lea, fiind-ca
locul votatului 9 e de regula locul ultim, 9i premitind acestea imi
iau voe se presentez gi eu o matiune pentru paragraful din intrebare,
pe care datorinta am sa o motivez. Si eu doresc, ca dreptul fieearuia
se fie garantat din partea legislaturei, pentru-ca cu toate ea coneetatenii
de nacionalitate greaert, din sand in &and au venit in Ceara ai aunt
foarte putini in patria noastra, nu pot fi in contra acordarii de garantii
dorite ai pe seama lor.
Accentuez insa, ca garantii de drept, fiind-ca despre garantii
e vorba ai poate fi verbal ear' nu de drepturi, pe can le da al le-a dat
legea bisericeasca credincioailer ai bisericilor. (SA auzim!) Dar' onorata

cash', data e vorba de eitiva Greci resfirati prin toata Sara, de

eiteva mii de Greci, ai legislativa compune paragraf separat pentru
asigurarea raporturilor for bisericeati, eu a-'ai deli ca paragraful
acesta se fie astfel compus, ea sa se poata estinde ai se aiba valoare
nu numai pentru Greci, ci ai pentru ceialalti eredincioai de lege

www.dacoromanica.ro

- 253 gr.-ort. de asemenea soarte. Eu inteleg gi talmAcese motiunea, ca

ea vrea Ba se ingrijascA, nu numai de Greci, ci 9i de ceialalti. Si
tocmai de aceea nu pot fi multamit cu stilisarea ei, fiind-ca in privinta
aceasta nu e destul de clara.
Imi iau deei voe se atrag atentiunea onor. case asupra faptului,
ca cu toate ea despArtirea s'a intamplat, t?i se va intampla qi unde

Inca nu s'a intamplat, intre Sarbi 9i Romani, totu9i, nu numai ca

de present mai sunt multe mfi de Romani sub metropolia sarbeasea,
dar' qi dupa finalisarea chestiilor de despartire prin proces vor mai
remane multi Romani sub metropolia sarbeaseA, tot a9a mini de alai
parte qi in metropolia romaneasea se afla astAzi qi vor remane 9i in
viitor multi Sarbi, find-ea perfecta despartire in comunele mixte e

imposibila, din motivul ca pe multe loeuri minoritatea e puss din

multe motive in imposibilitate de a se despArti. Ace 9ti Romani, respective Sarbi, la tot casul vor fi mai numerogi decat toti Grecii
din Sara; 9i data e lucru just qi echitabil ingrijirea de asigurarea
drepturilor pe seama Grecilor, e just 9i echitabil ca asigurarea aceasta
sa se dee 9i Romanilor, respective &obi lor.

Si cand e vorba de garantii, pot se manec numai din doutt

consideratiuni. intaiu, ca necesarA,, e garantia? Al doilea, ca compete

ea celor-ce o reclama ? Din cele spuse sA vede, ca eu nu o pot

nega, caci da, ea compete celor-ce o pretind, adeca Grecilor, dar'

n'a-li vol se intrebuirOz astfel de euvinte din sari s'ar pute conclude,
ea nu numai drepturile, ci gi abusurile mint garantate.
Din aceste motive eu a-ai modifiea motiunea cu privire la unele
cuvinte, aproape neesentiale, 9i a-9i dori sA ii se dee urmAtoarea
textuare, punandu-se -ul 10 in locul -lui 9: Credincio9ii Greci,
9i de limba nesarbeaseA, respective neromaneasca din cele dons, metropolii, reman fri mai departe in drepturile cari le compet for dupi
legile bisericei gr.-ort. cu privire la limbs in biserica, ccoala, serviciu

divin, qi en privire la afacerile for biserice9ti.a Textul acesta ar

pute fi apoi aplicat, gi niei n'ar putea fi explicat altcum, decat intelegandu-se toti cei-ce stan sub hierarchia de altA nationalitate, 9i
an necesitate de apararea drepturilor for bisericelti.
Ce se atinge de independents bisericei grece9ti, in care directie
asemenea s'a facut propunere de a se lua disposiciuni, in principiu
nu pot se fiu nici aici contra, 9i n'ali avea nimic de zis, ditch Grecii
s'ar adresa in total forma sinodului in privinta aceasta, a9a cum au
avea nimic de zis, data pe
(limit la timpul seu i Romitnii,

www.dacoromanica.ro

264

calea aceasta ar apnea, an numai Grecii, ci 9i Tiganii de lege gr.-ort.

aflAtori in Ardeal in mare numAr, pentru-eii eu dreptul pe care-'1
pretind pe seama natiunei mele, it conced on -climi om, numai sa-'l
reclame pe calea sa qi in forma cuvenitil.

Prin textul propus de dl ministrn nu e impedecata procedura

aceasta ordinarh, care, &eh la sinod ar remane faro resultat, ar
putea fi adusa inaintea guvernului, respective a legislaturei. Dar'
a9a, cu eludarea drumului legal al bisericei, aca cred ca onorata

cash nu poate lua disposiIiuni, 9i de aceea ar fi suficient BA se dee

comunelor biserice9ti aflatoare in minoritate 9i ingrijorate de drepturile
lor
garancii generale legale. Aceasta e chiar necesar, duph modesta

mea parere, dar' la fel, pentru toate."

George Ioanovici: Onorath Casa! Voiu vorbi foarte pe seurt
la obiect, dar' inainte de a face aceasth trebue se ating o espresiune
a condeputatului Stoiacicovici, pe care a aflat de bine a o folosi in
vorbirea sa.

Domnul deputat a accentuat privilegiile de can an fost imphrta9iti Grecii In metropolia veche comuna, ear' acum sarba, separath.

A accentuat peste tot parinteasca ingrijire, acordata Grecilor din

partea metropoliei gr.-ort. sarbe9ti. Aprob 9i en lucrul acesta, dar'
el, ca se poath da qi mai mare gravitate acestei parintelti ingrijiri,
a atins 9i metropolia ceealalth per tangentem, 9i a ridicat acush in
contra ei, intrebuintand cuvintele: ,volnieia dela Bra,rov., Asupra
obiectului zit numai atata onor. cash, ca comuna greceasch de lege
gr.-ort. din Brasov a fost pusa sub interdictie din partea consistorului
metropolitan din Ardeal. Afacerea a ajuns scum in mana ministeriului
de culte, dar' pans acum cercetare inch nu s'a Pacut. Si 'Ana' ch,nd

afacerea nu e anchetatii, nu se poate zice, ca are dreptate unul

sau altul, 9i nu poate fi condamnath nici una nici alta dintre parti.
Dl deputat a aflat totu9i de bine sa zits vvoInicia dela Brafove,
facandu-se in modal acesta judechtor, pentru-ea declare inainte, ca
metropolia din Ardeal a comis volnicie. Oare aceasta e o procedura
fraIeasch, juste li peste tot coreeth? 0 las in apreciarea onoratei
case. Tree acum la obiect. Consideratia egalisarii de interese cere
inainte de toate sa se filch ceva 9i pentru lini9tirea credincio9ilor
metropoliei gr.-orientale, can nu aunt, nici Romani nici Sarbi. SA se
face ceva in special pentru Greei. Mai aunt de altcum 9i alii, apariingtori la alte na4ionalitAti. Cunose qi eu de aceia, can apartin naIionalitAtii maghiare. (Intreruperi: Bi36ziirmenyl)

www.dacoromanica.ro

- 255 in ce consists plangerile si dorintele fratilor Greci ? in lucruri

en privire la earl legislativa nu poate lua acum nici o dispositie.

Dorinta for principals este, ca raportul de comunitate hierarchica se
fie sistat eu desavarsire. Eu marturisese sinter, ca dactt in intelesul
legilor noastre bisericesti lucrul ar fi posibil, n'aii rosti nici un cuvant
contra, pentru-ca libertatea si egalitatea pretinde. ca fie-care se tins
la drepturile sale i sa alba bucurie de ele. Dar' imi iau voe sa fac

atenta onorata casa In imprejurarea, ca atunci sand e vorba de o

chestie atilt de importana, eand e vorba ea o parte a provineiei
eclesiastice, fie ca e mare sau e mica, se desparte de ea, la tot casul
trebue ascultata in prima linie biserica respective. Asa s'a intamplat
la 1864, sand Romanii, cari formau si formeaza douh' tertialitati din
confesiune, ci-au exprimat vointa ca vreau sa se desparta. De aceea
ass, cred, yea aici legislatura nu poate dispune, qi nici nu e bine. nu e
oportun se o decretam noi aceasta acum, inainte, fie in on -ce forma.
Ceea-ce se poate face acum pe tale legala, dl ministru de eulte
si instructiune publics nu a esitat a propune intr'un paragraf special,
spre linistirea respectivilor. Ce se atinge in fine de motiunile pre-

sentate deelar, ca pe mine ma multameste motiunea inaintata de

extra Vadnay Lajos, Somsich Pal si altii, si en voiu vota pentru ea."

Sigismand Papp: Onorata casa ! i eu ma in de cei-ce

apara autonomia, dar' sa-'mi permita onorata casa se fac pe scurt
unele observari asupra obiectului de pe tapet. Cand e vorba de despartire, a vorba si despre aceea, ea ce interpretare se da hierarchiei.
Biserica gr.-ort. e hierarchica si nu are organisatia pe care o are
biserica reformats, (Zgomot. Nici o asemanare ci in privinta organisarii se aseamana cu hierarchia bisericei catolice, adeca: ex
ecclesia docente at discente." Stand lucrul astfel, intrebarea e, ca
data noi decretam, ca ei, atunci sand se despart, remttn numai deeat
lasati in grija lor, oare nu vor comite o noua schisms, aflttndu-se
Ara. episcop ? (Dar' isi pun ei episcop 0 Chestia tae adanc si in afacerile
statului. Stim ea episcopii gr.-orientali au primit lot in casa magnatilor

pe basa legii din 1791, dar' ctim ci aceea, ca episcopat nu poate fi

treat fare incuviintarea M. Sale. Eu deci, cu toate ca aunt pentru
dreptul autonom, nu vac] se nu fie din destul asigurati cu privire la
chestiile for scolare ci fundationale, ci cu privire la limbs. Dar' in
petitia for nici nu se sere episcopie separata Eu deci nu partinese
proiectul ministrului, care nu preeiseaza din destul dreptul acesta, ci
spriginesc propunerea lui Vadnay si conso%ii." (Aprobari)

www.dacoromanica.ro

- 266 Sigismund Boller]: Onorata cash Premitand ea din moI

tiunile presentate nici una nu o pot partini ... (Zgomot. Nu se aude!)

eu toate ca vac], ca indulgenta onoratei case prea e eshauriata, cer voe

se spun pe scurt, patine, foarte patine euvinte. Premitand ca nu

voiu aduce nici un argument, niei pentru, nici contra niei uneia dintre
motiuni, fiind-ca din desvoltarile de pAnii, acuma stiu care motiune
va fi primita, si fiind-ca stiu, ca motivarile mele si asa nu vor
da alta directiune vointei onoratei case,
nu voesc dealt se fac

unele observa'ri la obiectionarile aspre facute de catra dl deputat

Szasz KAroly, asupra espunerilor dlui deputat Babes.

Dl deputat Szasz KAroly asa zicea, ca nici cu ochin inarmat

nu poate vedea niei cea mai mica deosebire intro propunerea dlui
Babes 9i a guvernului. Dar' din motivarea lui Babes vede ce se ascunde
in dosul motiunei, la aparenta inocenta, vede anume, ea Babes doreste,
ca putinii Romani, cum zicea el, neinsemnatul numar de Romani,
stramtorati sub hierarchia sarbeasea, al efiror numar, fiind-ca dl Szasz

Karoly nu-'l stie, fl spun eu, ca e eel putin de 20.000,

va se
zits, Romanii aici stramtorati, si Sarbii, ehiar si dupa ce vor fi terminate chestiile mari de proces, existente intre cele doua metropolii,

se poarte procese inteolalta pans la infinit, sa se certe si lupte, si

prin aceasta se samene neintelegeri in patrie.
Dee -'mi voe stimatul dbmn deputat sa-1 spun, ca motivarea
motiunei lui Babes nu are intelesul acesta, si eu nu stiu de undo ii
is dl Szasz Karoly explicarea ce i-o da, stiind el foarte bine, ca noi
eri, la s-ul opt, am propus in motiunea presentata un mod de pro cesuare mai simplu 9i mai scurt dealt eel primit din partea on. case.
Caci o stim noi foarte bine, ca preeum la indivizi, asa 9i la
tan, data se naste intre ele proces, cu toate el mai nainte traiau
in buns pretenie, dupit zilele de procesuare pretenia se preface in
dusmanie, ear' in casa in care familia, 9i in Ora in care natiunile sau
locuitorii traiesc in ducmanie, ehiar dupa terminarea certelor fericirca si inflorirea nu mai poate fi promovata. Ear' aceea trebue se
o neg, ea dl deputat Szasz KAroly, sau on -tine altul ar iubi mai
mult patria comuna si 1-ar dori mai bine ferieirea dealt noi. Nu
tontine deci nici motiunea dlui Babes aceea, si nici intelesul moti-

varei nu e acela,

ce crede

dl deputat Szitsz Karoly ea poate

scoate din ea.

Ear' pentru-ca dl deputat Szasz Kiraly se poata vedea si cu

ochiu neinarmat deosebirea intre tale doui propuneri, si se poata,
www.dacoromanica.ro

5.1

incelege qi motivarea dlui Babel, aqa cum e, voiu spune deosebirea

intro cele doua motiuni csi esen0 lor. Consist& in faptul, ea dupa
motiunea guvernului, avand in vedere, ca dupa procedura lungii a
judecatoriei care va fi numita din partea M. Sale pentru resolvarea
chestiilor de drept esistente intre Sarbi qi Romani, procesele vor
dura 5-61 poate ehiar Ei.i zece ani, se poate intampla, ca in acest
restimp cei 20.000 de Romani se riimana in multe locuri faral preot
qi farli inv4ator. Ditca se primeqte insa motiunea lui Babe, eventualitatea aceasta e eschisa. in urma color inirate, eu deci nu ma
declar pentru nici una dintre mociuni, numai pentru-ca se trecem
odata peste chestia aceasta." (Se votam 1)
Se primete propunerea lui Vadnay li consotii, cu

privire la textuarea paragrafului, i se decide, ca paragraful

astfel formulat se fie al 9-lea, ear' paragraful 9, deja votat,
se fie al 10-lea. Cu aceasta discutia asupra legii de despartire hierarchicA a Romanilor de catra Sarbi e terminate.
Legea votata se trimite casei de sus.

Despartirea hierarchic& in casa de sus.

Proiectul de lege despre biserica greco-orientala a fost
presentat casei de sus in fyiedinta din 13 Maiu n. 1868, in
textuarea primita, din partea dietei. Presidentul '1-a pus

la ordinea zilei pentru qedinta din 16 Maiu n. Discutia

asupra lui a decal's astfel:
intaiu a vorbit ministrul de culte i instructiune publica, baronul Eolvos, recomandand proiectul spre primire.
Tot pentru primirea neschimbata a vorbit apoi i baronul
Li pay, membru in casa magnatilor. Dupe el a luat
cuvAntul patriarchal seirbesc, Afa.,sirevici, care in principiu
nu avea nimica in contra proiectului de lege, dar' ar fi dorit
s se facA in el unele schimbAri. In titlul legii s se zica :
celor de legea rdsariteand ortodoxlia, ear' nu >greco-orienJail. EsprirnA, recunotinta guvernului pentru regularea
prin lege a acestei chestiuni, dar' nu poate a nu -'ii spuna,
parerea, ca in lege interesele metropoliei tli ale bisericei

romane sunt tinute mai bine in vedere cleat ale metro poliei i bisericei sArbeti. Nu are nimica in contra inarticularii metropoliei romane,

dar' nu-'i convine ruperea

17

www.dacoromanica.ro

- 258 aceleia de catrA metropolia din Carlovet, E;;i nu-1 multamete

faptul, eh in lege nu se accentuiazA superioritatea metropoliei din Carlovet. CuvAntul egalhareplcilild aci nu
poate fi intrebuirqat, vi de aceea ar don se fie inlocuit
cu cuvantul de sine stateitoare.
Ia acum cuvantul archiepiscopul gi metropolitul
Andreiu baron de .,Saguna, gi rostete urmatoarea
cuvAntare :
Escelenta Voastrh, domnule prepdinte! Mariti magnati ! Po),
porul evreesc, duph-ce a fost suferit atatea patirni gi fa eliberat, a
etrigat i a zis: Mils i adevh.rul s'a intimpinat, dreptatea i pacea
s'a shrutat! Mariti magnati! in astfel de situatiune mh, aflu i eu.
Inaintea mea se afla un proiect de lege, care reguleazh qi imbunatatete, pe tale constitutionals, afacerile bisericei noastre in toate
provinciile cari as in de coroana sfh,ntului Stefan. MA rog sh fiu

seuzat, dach eu in urma positiunii mele, farh de a ma provoca la

date istorice, imi permit a observa, eh noi Romanii, can ne tinem de
biseriea gr.-orientala, in patria noastra proprie am fost tratati phna
acum ca fii vitregi. insh multamith lui Dumnezeu, asthzi pot se zit
gi eu eh: mila gi adevarul in fine se intimpina, i dreptatea i pacea
se saruta." (Aplause.
Purcezand din acest prineipiu declar in fata patriei intregi, ea

en ma rog tatalui nostru care este in ceriuri, ca se binecuvinte pe

Maiestatea Sa domnitoriul ci regele nostru ineoronat pentru gratia

sa pe carea preainalt s'a indurat inch inainte eu patru ani a o

documenta in fapth aca de gratios fata cu noi Romanii gr.-ort. prin
infiintarea metropoliei. Pentru aceasta datorese multhmith ci remnotinta,
pe care o $i. esprim,
i onoratei case a deputatilor,
precum si inaltei case a magnatilor, pentru-ch pureed dela speranta,
ca yi inalta cash de sus va primi proieetul casei deputatilor.
(Eljen!)

Lucrul din chestiune are multe phrti, si data a-i voi se ating
fiecare parte, atunci,
aceasta o mhrturisesc inainte,
deveni.
odios. (S'auzim l) Sunt insh unele puncte, foarte momentuoase qi esentiale,

cari &ea vhthmarea obiectului insui, chiar

gi

pentru aceea nu le pot

nth* pentru-ch, arunch lumina peste intregul. Deci trebue sa le

ating aci. Duph phrerea mea chiar gi lucrul cel mai bun nu se arath
lumei in lumina aceea, care sa nu lase a se yea in ea 10 o parte
umbroash, pentru-ch toate parerile depind dela priceperea subiectivA.

www.dacoromanica.ro

- 259 Asa se intampla si cu pArerea care priveste despOrtirea Romani lor

de extra Sarbi, spunandu-se, ca ce are comun credinta cu nationalitatea ? Aci trebue se ma rog de ertare, dach en ca preot, dar' si
ca crestin, trebue se zie, ca credinta crestineasca pune mare pret
pe limba. Cat mai curand vom serba Pogorarea Duchului sant. Ce
serbOtoare e aceasta? Nimic alta decat documentarea, ca limba e un
vehicul faptic al religiunii. Pot eu se vorbese $i mai frumos decat
odinioarA Sfantul loan Gurii-de-aur, ba chiar Sfantul Joan Gull-de-

aur insus de ar vorbi, gura lui de aur ar reman6 fara efect, data
ar vorbi unui popor care nu -'l intelege. (Aplause.) Despartirea
noastra are Irish j alte temeiuri ponderoase, si adeca, inttliu, Snit
acum s'au tinut toti gr.-ort. de o hierarchie. SA privim estinderea
geografica a acestei hierarchii si vom vede, ca teritoriul acesta as
incepea la Carpatii galitieni si se estindea 'Ana inclusive Dalmatia.
Acum imi iau voe a zice, eh situatiunea geografica a acestei unite
metropolii documenteaza ca este estraordinarh, si ea afarh de aceasta
nu mai exists nici o unich metropolie care se fi avut o extindere
ca metropolia carlovitiana, dela Carpatii galitieni panti la Dalmatia.
A doua, eu in desphrtirea aceasta hierarchich de tot naturals. inteleg
desphrtirea administrative, pentru-ch de o despartire dogmatics aici
nu poate fi vorba. Repot deci, ca aflu despartirea aceasta de naturalh,
pentru -ca dela DunAre in jos Ora la Dalmatia locueste in un complex
poporul slay, din contra, dela Dunare in sus, pada in Galicia, Bucovina
si la margini, in masse mari, poporul roman. Eu cuget, ca dacA
voim BA' zidim o biserica, sh nu facem object de arendh din ea, ci
sh perseveram in adevarata convingere crestineasca, eh noi trebue
se predichm lumina, culture si libertate, pentru-ch, duph cum zice
spiritul sfant e libertatea.
apostolul Pavel,
Metropolia romans asa dare, dupA cum s'a esprimat si sinodul
din Carlovet, dacha se infii4eaza numai pe base de nationalitate, in
aceasta nimeni nu poate se vadh vre-o scandelh san vre-un pericol,
pentru-ch noi vedem, ca in una si aceeasi patrie, biserica apusanh

are trei archiepiscopii, &ea ca prin aceasta sh se vathme unitatea

eau dogma bisericei apusene, ci aceste trei archiepiscopii se aft' in
legatura bisericeasch intre olalta.
Tot asa vedem in biserica reformata impArtirea in superinten-

dentii. Nu inteleg deci pentru ce se nu poath exists si la noi douh

metropolii, avand destui creclinciosi pentru-ca se poath fi dotal metropolii. Mai e insa ci alts imprejurare, care e foarte momentuoasa,
17*

www.dacoromanica.ro

260

adeel, el oare eu putinta e, ca daert de ex. intr'o Cara aunt douI

metropolii, se poati fi acelea separate una de alta, gi egal indreptatite,

intr'un stat politic? Da, sau nu??

MA rog de ertare daft voiu aduce spre ilustrarea acestei chestiuni
un argument ex antiquitatibus ecclesiaslicis. In vechime insula Cipru
a fost adusa la principatul Antiochiei, 9i Ciprul a devenit o provintA

a Antiochiei. Insula Cipru Ina in vechimea cea mai mare a fost o

metropolie de sine stfitAtoare, 9i independent/ de on -care metropolie,
pentru-ca metropoliile in biserica noastra de a toata lumea Bunt intre
sine independente ci egal indreptatite, cIci aceasta aca o preseriu
canoanele. Dare metropolitul din Antiochia sA nevoia a-'9i subordona
sieci metropolia din insula Cipru, aducand de motiv, ca Cipru, precum

depinde in cele profane de Antiochia, a9s trebue sa depinda de ea

qi in cele spirituale.
Tocmai in acela9i timp se tinh, consiliul ecumenic al treilea, la
anul 431. Clerul din Cipru a dat recurs la consiliul acesta contra
metropolitului din Antiochia, care a atacat existenta metropoliei lor.
Sinodul a pertractat acest recurs, ci prin canonul seu al ofitulea, daca
imi aduc bine aminte, a decis inteacolo, ca metropolitul Antiochiei nu
are a se amesteca in metropolia Ciprului, nici a o apasa, on nimici,
sau a o trece in jurisdictiunea altui metropolit, provocandu-se acest
sinod ecumenic gi la canoanele sinoadelor de mai nainte, cari rtmduesc,
ca metropoliile intre sine aunt independente 9i egal indreptatite, 9i
el praxa aceasta BA sustine in intreaga noastrii bisericA. A9a =lose

en lucrul in privinta autonomiei ci a egalei indreptiltiri a metropoliilor singuratice, si trebue sa mArturisese, el dela aceasta eu nu
ma voiu abate, pentru-ca prin aceasta a-19i comite o ilegalitate contra
institutiunilor cardinals ale biserieei noastre.

La despArtirea aceasta apt dad, nu poate fi vorba de scisiune,

deoare-ce aici se intelege numai administratiunea. Tot mitt de putin

se poate nice, ca intre noi s'ar face p seisiune religionara. and ne

sfatuiram la sinodul episcopese din Carlovet in anul 1864 asupra
acestui obiect, am fost provocat a ma declara cum imi inchipuese
eu sustinerea unitatii religiunii noastre clad M. Sa s'ar indura a
aplacida conclusul sinodului episcopese in privinta infiintArii metropoliei

romane9ti? La aceasta am declarat, dael imi aduc bine aminte, ca

un sinod comun episcopese represinta unitatea religiunii care trebue
se rAmana intre noi, cu toate OA in privinta afacerilor administrative
ne despartim unii de al ii.

www.dacoromanica.ro

261

Apt s'a decis, 9i Maiestatea Sa a aplacidat preagratios, ca un

sinod Boman se desbatA asupra chestiunilor dogmatice sacramentalespirituale li rituals, cum qi asupra cartilor simbolice.
Stand astfel luerul, ered sl pot presupune, el prea demnii
membri ai casei de sus s'au convins, el intaiu, infiintarea metropoliei

romans a urmat pe tale legall, al doilea, el asta pentru patrie nu

e lucru periculos, 9i nu are de scop o scisiune, ci o imbunAtAtire a
ordinei bane, pentru-ca aceea ce e bun sl se sustinl aqa dupl cum
sl cuvine, 9i adeel, ca poporul credincios 81 aibl manglere sufleteascl
9i se aibl modru ci ingrijire spre acel scop, ca se fie apleeat a imbrat*. treaba Stir polar., 9i se fie gata a aduce ci sacrificii spre
acest scop. Pentru-ca poporul credincios sl se convinga cat foks,
se intelege de sine el spiritual 9i moral, are din miccarea libel% a
hierarchiei sale. Dar' ci piing acum s'a putut convinge poporul nostru
despre acest fobs spiritual ci moral din partea hierarehiei sale, cici
aceasta a ridicat o tipografie, care- a provizut deja bisericile noastre
ea card bisericecti, 9i numai in Transilvania a inzestrat mai malt de
600 ccoale de ale noastre cu chrtile de lipsa, tii toate acestea cu preturi

eftine, cu de cari se pot procura numai in timpurile cele buns,

pe cand mai nainte chiar gi agile biserice9ti, pe lane' preturile
cele mai scumpe, nu se puteau procura in patrie, ci oamenii erau
siliti a trees in tAri strAine 9i a le aduce de acolo. Aceste aunt tot
lucrari de acelea, cari inainteail interesele patriei. Ele inainteazi
insl deodata qi interesele morale 9i religioase ale crectinilor nostri, 9i

aceasta poate fi pentru patrie numai spre bine 9i foks. Pe basa

acestora esprim de non Maiestatii Sale pentru preainalta gratie, apoi
inaltului ministeriu 9i ambelor case ale legislatiunii, omagiul meu, 9i
recomand proiectul acesta de lege inaltei D-voastre aprecieri. Aveti
buultate a-'l primi.0 (Aplause l) *)

Mai vorbete contele Zichy, care cere, ca autonomia

se fie estinsrt i asupra bisericei rom.-catolice, i la urma
episcopul Nako, care esprimil, guvernului recunoltinta pentru
acest proiect de lege, s,i parerea de bine, c vede asigurata
prin lege biserica romAnA. Crede, a i despartirea finala

se va face in spiritul bunei intelegeri.

Proiectul de lege se voteaza. La discutia pe articole
face propunere episcopul Nako, ca in loc de greco-oriental e
*) Din * Tekgraful Romaine, aoul 1868, nr. 37.

www.dacoromanica.ro

- 262 se se puna greco-ortoa'oxel. La -ul 2 propune apoi contele

Majldth Antal, ca in casa magnatilor se primeasch scaun

ssi vot In viitor i metropolitul roman, conform art. 12 de
lege din 1791. Comitele suprem Radvdnszky spune In urmA,
ch metropolia romano, e mai veche decht cea sarbeasca, de
fi bine se se zica In lege, In loc de egalindrepthtith", a e coordinath." Propunerea din urma e

aceea ar

combatuth de ministrul de culte Eljtvos. Metropolitul ,,Saguna

declare, ce e mul-emit cu textul original, dei motiunea lui

Radvdnszky e mai aproape de adevArul istoric.
Se primete propunerea contelui Majldth. ear' incolo
se voteaza paragrafii proiectului de lege fare schimbare.
Presidentul casei de sus face In urma constatarea, ca
intru cat vorbirea patriarchului din Carlovit ar fi se fie un
protest hi contra articolului de lege deja votat, presidentul,

11i crede ca intreaga cash, pe laugh tot respectul fate de

sentimeutele religioase ale patriarchului, nu-'1 poate priml,
pentru-co. proteste In contra concluselor casei, i in contra
consecventelor lor, peste tot nu se pot primi. Cu aceasta

discutia asupra legii e terminate i In casa de sus.

*

Asupra niodifichrii fAcute din partea casei magnatilor

dieta s'a pronuntat In edinta din 28 Main 1868. Dintre
deputatii romani a vorbit
George loanovici: Onorata dieta! Aga cred, ea modificarea
facuta din partea casei magnatiIor poate fi primita. Adevarat, ca
legea din 1791 art. X, despre care a facut amintire condeputatul
Halasz Boldizsar, vorbete in partea prima despre altceva, dar' in
partea a doua spune apriat, ca: Status et ordines dicti ritus metropolitae et episcopis votum in comitiis jam ex nune competere declarant." Dat fiind, ca atunci biserica aceasta avea numai o metropolie
comuna, e foarte natural, ca cuvantul metropolie s foloseqte numai
in singular. Dar' acuma, cand sunt doua metropolii in biserica gr.-ort.
li e, vorba despre aceea, ca metropolia romana se fie inarticulata,
inaltele staturi an fost cu gingaqa atentiune fats de infiintata metropolie
romana greco-ort. i filth de metropolitul, i au cerut, ca intrucat

expresso docent", dreptul de participare qi votare se fie garantat

i pe sama metropolitului roman gr.-ort. liodificarea aceasta a acceptat-o

www.dacoromanica.ro

- 263 $i dl ministru de eulte si instructiune publicA, si cred ea o va accepts

intregul ministeriu. Dupii pArerea mea poate fi aceeptata."

Modificarea facuta din partea casei de sus se primete.

Legea sanqionatA de M. Sa e urniatoarea :
Noi, Francisc Iosif r, din gratia lui Dumnezeu imparat al
Austriei, rege apostolic al Ungariei, Boemiei, Dalmatiei, Croatiei,
Slavoniei, Galitiei, Lodomeriei, etc.

inaintea MaiestAtii noastre, in intelegere comma, magnatii si

representantii credinciosi ai iubitei noastre Ungarie si terilor asociate,
au asternut spre sanctionare urmatoriul articol de lege :
1. Congresul national sarbesc convocat la 1864 si continuat
in 1865 la Carlovet, intrucat s'a constituit cu abatere dela -ul 8 al
articolului de lege 20 din 1847/48, se legaliseaza supletor.
2. Metropolia de sine statatoare pentru RomAnii de religiunea
gr.-orientala, si dupa drept egala cu a Sarbilor, asemenea si inaltarea
episcopiei gr.-orientale din Transilvania Ia rang de archiepiscopie, se
trece in lege, ear' dispositiunea articolului 10 de lege din 1791 se
estinde si asupra ei.
3. Dupa-ce deci despartirea celor de religiunea gr.-orientala
in doua provincii bisericesti independente una de alta produce lipsa
de a esercia fiecare parte pentru sine in mod deosebit dreptul de
autonomic, garantat prin art. 20 de lege -ul 8 din 1848, reservat
fiind pe seama Maiestatii Sale dreptul suprem de supraveghiere ce
credinciosii susnumitelor
are a-'1 esercia conform constitutiunii,
doul metropolii sunt indreptAtiti, intre marginele legilor Orli, a
decide si a regula, fiecare parte de sine si pentru sine in deosebi,
in adunarile (congresele) bisericesti ce se vor convoca din timp in
timp, premergand aratarea la Maiestatea Sa din partea metropolitilor
respeetivi, causele for bisericesti, scolare ci fundationale, si a-le administra si guverna de sine prin propriele ]or organe, in intelesul
statutelor ce se vor fi stabilit in congresele acestea, avand a fi ineuviintate de &gra Maiestatea Sa.
4. Credinciosii ambelor metropolii, pe langa reservarea
dreptului preainalt de ineuviintare, au dreptul a-'si organisa adunhrile (congresele for bisericecti.
5. Spre seopul acesta se imputernicecte ministeriul a mijloei

de a se convoca cat mai curAnd, in conformitate cu usul ce esista

de mai de malt, congresul national bisericesc sarbesc de religiunea

www.dacoromanica.ro

264

gr.-ort. prin archiepiscopal si patriarchal sarbesc, care, afara de

archierei, va eta din 25 deputati din cler ci 50 laici, intre cari 25
an se fie alesi din confiniile militare.
6. Tot ministerial va mijloci convoearea eta mai curandrt
a congresului national bisericese roman de religiunea gr.-orienta15,
care dupg propunerea sinodului episcopesc gr.-ort. roman va eta,
afara de archierei, din 30 deputati din cler si 60 laici, intre cari
au se fie alesi 10 din confiniile militare.
7. Cea dintaia problems a amanduror adunarilor (congreselor) bisericecti, ce se vor convoca in modal acesta, va fi a statori
organisatiunea congresului, pe langa incuviintarea Maiestittii Sale.
8. Ofi-ce fel de pretensiuni estate din despArtirea ambelor
metropolii, pe cat ele nu se vor pate implea prin invoeala reciprocn,

atat acelea cari ating metropolia intreaet, cat si acelea cari ating
diecesele episcopecti, san comunele bisericecti, sau gi pe unii indivizi singuratici, vor aye a se validita inaintea acelei judecatorii
ordinare, care se va delega de dark Maiestatea Sa, pe lane, contra-

signatura ministrului, en scutire de timbru ci taxe, si in aceasta

procedure, delkturandu-se toate celelalte remedii juridiee, se va
sustine numai apelata ordinare de done instance mai inalte, ear'
astfel de procese apelate se vor decide prin foruri afara de turn.
9. Credinciosii de religiunea gr.-orientala, can nu sunt nici
de limba sarbeasca, nici de cea romans, roman ci mai departe in
toate drepturile ce le-an esereiat pane acuma in administrarea de
sine a aficerilor comunale bisericecti si scolare, in intrebuintarea
libern a limbei rituale, precum ci in manipularea averii ci fundatiunilor comunale bisericesti.
10. Dispositiunile -lui 8, articolul 20 din 1848, cari sunt

contrare cu legea aceasta, sa sterg.

Aflttnd noi toate cele cuprinse in acest articol de lege, in

intreg si in parte, de bone, plitente gi acceptabile, cu aceasta in
puterea noastrn regeasca le Ma'am nestramutate, le interim ci le
sanctionam, IA le tinem, atat noi, cum le vom tine si prin alti credincioci ai nostri.

Dat in Viena, in anul omieoptsutecasezeci ci opt, douzeci ci

patru Iunie. Francisc Iasi*/ m. p., eonte Iuliu Andreissy m. p.
*) Din *Telegraful Roman', 1868, numarul 51.

www.dacoromanica.ro

- 265 -

Comeaul Sailor.
.5edinta din 14 Main 1868. Discutie vie M chestia
comesului sasese. Deputatii sagi cer sa, se lase i pentru mai
departe Sailor dreptul s -'i aleaga pe comesul tor. Vorbete
Sigismund Papp: Onorath cash! (Sii votaml Si votam!)
M'am inscris atunci, tend vorbia condeputatul Gull. (SA auzim!)
Am urmhrit Cu atentiune espunerile sale, pentru-ch credeam, ca voiu
afla in ele vre-o ides plina de vieath, deamn1 de a fi combatuth.

Dar' n'am deseoperit nimica, decat numai imputarea &oath unora,

pentru-cii an bineventat pe comesul Sasilor.
E foarte natural, ea biroeratii simpatiseaza intro olalth #i se
saluta reeiproe. Dar' aid nu aceea e intrebarea, eh pe comesul cum
'1-au salutat, ei aceea, ch corect a procedat gavernul cand a ridicat
din oficiu pe comesul de mai nainte? Eu a#a cred, ca guvernul a
procedat corect. De ce? Pentru-ca persoanele cari nu se potrivesc
in cadrele guvernhrii responsabile, la tot casul trebuesc amovate,
cad altcum stagneaza functionarea sistemului esistent. Ear' aceea o
foarte bine, ci o ctie qi ministerial, ca Conrad Schmidt, comesul
sasese, nu se potrive#te in cadrele guvernamentului constitutional.
Trebuea se fie deei demisionat.
i pentru-ca, onorata cash, icoana se fie perfecta, vrean sit
luminez pe condeputatii din phrtile dunarene, cari nu cunose raporturile din Ardeal, #i Is spun, eh pe teritorul sasese, pe care ei
fare competenth 11 numeso teritor sasese, locuese peste tot patrusute
de mii de suflete, dintre eari 170.000 sunt Saci #i peste 200.000
grim

Romani, ceialalti Maghiari. Prin urmare, acest comes sasese e Fieful

unui teritor, care in mare parte nu e sasese. Intreb deei, eh vechea
institutie, ea majoritatea nesaseasca ail fie supush comesului sasese,

poate se mai fie mentinuth? Eu zit a nu, fiind-ca legile din 1848
an Meat neatinse numai patentele gi privilegiile cari nu se opun
liberthtii nationale. Dar' aceasta se opune, fiind-ca comesul e totodath
comesul Romanilor #1 al Maghiarilor.
Alegerea sh face astfel, eh din cele 11 scaune, cate doi membri,
la olalta 22 membri,
fac alegerea. intreb, o astfel de alegere

mai are drept de esistenth in vieata constitutionalh de arum ? Si

earki zie nu. Ea sunt de parerea, onorata cash, ca precum in

scaunele sacuecti a incetat in urma legilor din 1848 alegerea de
jade regese, acordata prin *afifirobata constitutiog, ear' judele regese

www.dacoromanica.ro

266

nu mai eade sub alegere, tut asa trebue se fie si pe pilmantul sasese,
fiind-ca legea din 1848 nu recunoaste pe comesul decal de functionar
administrativ, de comite suprem. Ear' data comesul e comite suprem,
nu poate fi ales, ei numit. Spriginese propunerea comisiunei petitionare."

Se primeste propunerea comisiunei, ca comesul nu poate

fi ales, ci vine numit de guvern.

Interpelarea deput. A. Tincu.

..,Sedinta din 23 Main 1868. Deputatul roman Avram
Tincu vorbeste In chestia scoalei medii de stat din Sibiiu
urmatoarele :

Aviam Tincu: Onorata case! Dupa-ce m'am convins, ca

onorata cast. arata indulgenta fatt, de deputatii cari nu stiu bine
ungureste, imi iau voe si eu, care, recunose, nu aunt destul de versat
in limba aceasta, sa adresez o interpelare dlui ministru de culte si
instructiune publicil. Fiecare patriot din Ardeal a putut numai cu
bucurie sa salute dispositia guvernului de a se intentiona ridicarea
unei universitati in Ardeal. Numai natiunea romans nu s'a putut

face partasa la bucuria aceasta, fart ca de altil parte sa nu simta

durere. Durere a simtit in prima linie romanimea din jurul Sibiiului.

inaltul guvern, atunci cand si-a esprimat intentiunea de a ridica

universitate in Ardeal, a provocat corpul profesoral dela academia
de drept din Cluj, sa-'i presenteze in privinta aceasta un plan. Pe
cat de unilaterala a fost dupa parerea mea procedura inaltului guvern
in directia aceasta, tot asa a fost si opinionarea corpului profesoral
dela academia de drept din Cluj, adeca, unilaterala si vatamatoare.
Dar' onorata ma, nu vreau se analisez intregul proiect, vreau saii
ating un singur punct, care mai ales vatama pe Romani. Anume,
Inteleptul corp profesoral al aeademiei de drept din Cluj recomanda
in proiectul seu, ca infloritoarea scoala de stat din Sibiiu se fie disolvatt,
numai din motivul, ea dotatia ei de 16.000 fl. se poata fi intrebuintata
pentru acoperirea cheltuelilor universitatii ce se va infiinta. Propunerea

aceasta vatama pentru aceea mai ales natiunea romana, pentru-ca

in scoala de stat din Sibiiu tinerimea romant invata in absolute majoritate. Am luat registrul de pe cinci ani si m'am convins, ea din an
in an se inmulteste numarul tinerilor studenti. in special al Romanilor,

asa, ca la 1864 5, dintre 257 studenti erau 148 Romani, ear' in anul

din urma, anume 1866 si 1867, erau aproape de doua-ori atttta

www.dacoromanica.ro

- 267 studenti in scoalh, adech 439, dintre cari 238 Romani. Rog onorata
cash sh nu despoaie natiunea romans de acest institut neincunjurat
de lipsa. Asta nu e alta dead subjugare, si agita foarte mult spiritele.
De aceea imi iau voe se adresez o intrebare dlui ministru de culte
si instructiune publich, anume:
Are intentiunea inaltul ministerin de culte ci instructiune publich

se disoalve scoala de stat din Sibiiu, in casul ca se ridica o universitate in Ardeal?"

SA estradA In forma, de interpela.cie ministrului de culte,

care va rAspunde la timpul seu.

Interpelarea deput. S. Borlea.

,,Sedintet din 4 Iunie 1868. Deputatul Sig. Borlea
interpeleaza In chestia violarii secretului epistolar.
Sigismund Bo ilea: Onorata cash! Intre scrisorile primite
prin posts dela 1867 incoaci, mi-se afla uncle, ale caror sigil privat
a fost violat, si scrisorile au fost provazute cu sigilul postei. Mai
departe am primit si de acelea, la can sigilul privat era violat,
dar' nu mai erau provazute cu alt sigil. Ba nu e tocmai mult de
dud o serisoare trimisa de mine dela Pesta, in comitatul Aradului,
a fost inmanata respectivilor abia dupa doua s'aptamani, asemenea
cu violarea sigilului privat si cu aplicarea sigilului postei. Cu toate
a eu, onorata cash, inainte de 1867 n'am vazut aparitia aceasta
noua, cram aplicat a credo, ca e vorba de ceva numai intamplator.
Dar' acum de curand, adeca alaltaeri, am primit dela Deva o scrisoare
recomandata, provazute cu trei sigile, pe care era scris ca tontine
documente in valoare de 20 fl. i ma rog, sigilul n'a mai fost violat,
dar' cuverta a fog desta'cuta in doua locuri, aca cum proprietarul
are obieeiul se deschida serisorile tend vrea se scoata cuprinsul din
ele, din ce se poate vede destul de clar, ca scrisoarea aceea,
inainte de a ajunge in manile mole, a fost cetita de om strain, ci
lucru foarte natural, ca din doeumentele alaturate an putut se fie si
instrhinate uncle Pentru-ca onorata casa sh se convinga despre veracitatea spuselor mole, depun scrisoarea, nedesfacuth, aca cum am
primit-o, pe masa onoratei case (Aprobari in stanga), reservandu-mi
dreptul sh o iau indariit dupa terminarea sedintei, ca un lucru care
formeaza proprietatea mea, ehiar si numai pentru a afla si eu ce
se cuprinde in ea.

www.dacoromanica.ro

- 268 AdevArat, onorata case, ca la prima vedere lucrul apare ea

ceva de natnra private, gi neacomodat pentru interpelare. Dar' ma

rog frumos, lucrul nu Bta aga, pentru-ca, cum am spur, nu e primul
cas, gi dupe cum stiu positiv, s'a intamplat gi altora neplAcerea
aceasta, gi pentru-el, ma rog, aunt informat gi despre aceea, firegte
din altl parte, ea autoritAtilor postale gi manipulantilor dela posts li
s'a dat concesiune din partea superioritAtii, ca serisorile private ale
unor anumiti oameni sa le desehida sau el le trimita autoritatii superioare, gi numai dupii operatia aceasta se fie inmanate respeetivilor.
Tocmai, onorata cask pentru-el din partea mea nn presupun
lucrul aeesta, pentru-ca stiu, ca aparitia aceasta nu poate fi adevlrata, gi nu o consider dead de abus comis din partea funetionarilor
respeetivi, imi iau IndrAsneala se adresez dlui ministru de comereiu
urmatoarea interpelatie:
1. Are onoratul ministeriu eunostintl, ca din partea autoritAtilor supreme s'ar fi dat permisiune oficiilor postale, ea sigilele
unor scrisori private, sau el le violeze ele, sau sa le cedeze spre
violare vre-unei autoritati politiale, gi numai dupa operatia aceasta
se fie inmanate proprietarilor?
2. Fiind-ca e fapt, ca la unele oficii postale s'au intAmplat
astfel de abusuri, e aplecat onoratul ministeriu sa dispuna, ca astfel
de abusuri se fie radical sarpite, gi ca functionarii de poste, tinlndu-se de juramantul lor, sa inmlneze serisorile respeetivilor proprietari integre, aga cum se cuvine in tail constitutionall?
Se scoall imei1iat gi raspunde

Go love Istvdn (ministru de comerciu:) Pot se raspund

imediat onoratului domn deputat. (Sl auzim!) intliu, ce privegte
faptele ingirate, fail se Wept hotarirea casei, voiu dispune se fie
anehetate, simplu din datorinta ce imi incumbl, gi voin face anchetarea cu participarea gi interventia dlui deputat. (Aprobari.)
Binevoiti apoi, dupA terminarea ei, se spuneti aici- in casa, clack
cercetarea a fost impartiala, sau nu ? (Aprobari.) Ce se atinge de
obiectul interpelarii, pot sa declar, ca nu am niei o cunostintl, nici
chiar ca despre fapt, ca unele oficii postale ar fi comis acte de
desfacere de scrisori gi de viollti de sigile. Ear' la aceea, aga cred,
nu ma va provoca dl deputat, ca se fac declaratie, clack ministrul
a dat o astfel de ordinatiune. (Aprobari.) Ministrul responsabil at
Ungariei nu o va face aceasta nici-odata, Ft dael la cercetare, sau gi
alteum, veti binevoi a ajunge la cunostinta unui astfel de lucru, poftiti
gi it constatati, stimate dle deputat, aici in fata casei." (Vii aprobAri.)

www.dacoromanica.ro

266

Procesul de press al dep. Alex. Roman.

iyedinta din 16 Iunie 1868. Comisiunea de zece raporteaza In chestia Improcesuarii lui Alexandru Roman,
redactor al ziarului Federaflunda. Se va tipari raportul
si se va impar# intre deputati. Vorbeste
losif Hodofiu: Onorata casa! Rog onorata easy se dispuna,
ca nu numai raportul comisiunei si rugarile acusatorului se fie tiparite,

ci si articolele eari formeaza basa delictului de press, fiind-ea dieta

pe basa for va decide." (Contraziceri.)

Aloiziu 1/ lad: Mt' mir, ca domnul president declara, ca

dorinta condeputatului Hodosiu nu se poate implini (Zgomot), din eausa,

ca lucrul acesta n'a fost in us pant' acuma. A fost, sau n'a fost in
us, nu decide. La acele ocasiuni, child casa are se decida, ca asupra
unui membru at ei trebue se franga batul sau nu (contraziceri), &and
casa are sa decida, data este a se ordona cercetare in contra cuiva,
casa are functiune de autoritate judecatoreasea. (Contrazicere.) Eu
dorese deci, ca aetele BA se tipareasca, ci nu pot sa-'mi fac imaginea, ea

judecatorul (contrazicere) ar putea aduce sententa fit'ra se cunoasca,

afacerea ce o are inainte. MA alatur la dorinta eondeputatului Hodociu,

si en atilt mai vartos in ea aunt de tiparit articolele incriminate,

fiind-ca au fost alaturate la scrisoarea acusatorului public, prin urmare
tiparirea for e necesara." (Contraziceri.)

Sigismund Bo ilea: Onorata casa! Asa cred, ca la fieeare

hotarire, child aducem hotarire in vre-o causal trebue se cunoactem
starea lucrului. E fapt indiscntabil, ea casa va aduce hotarire, de
aceea trebue sa, se motiveze, dacA are loe improcesuarea. Trebue
deci se cunoactem starea lucrului. Pentru-ca daea directorul afacerilor
regesti zicea numai atita, ca Alexandru Roman si Bi5szormenyi Lasz16
an seris, ea redactori, articole, dar' articolele nu le-ar fi alaturat,
comisiunea, asa cred, nu facea nici o opinionare. Comisiunea e esmisa
precum cred ail
a easei. thick deci comisiunea cunoacte faptul,
atunci
cunoaste, fiind-ca presupun ea avea articolul si in traducere,

e foarte naturals conclusia logics, anume, ca si casa trebue se cunoasel starea lucrului, en atilt mai vhrtos, fiind-es nu e dat fiecaruia
se cunoasea articolul, de es. In easul lui Alexandra Roman, pentru-ea
ctim, es articolul e aerie romaneste. Noi putem se ni-'1 proeuram,
pentru-ca cunoactem limba, dar' nu pot se fats asa toti. Comisiunea
inea cunoaste cuprinsul articolultil, pentru-ea e tradus. Dar' e intrebare,

www.dacoromanica.ro

- 270 traducerea aceea e autentick nu e gresita, fiind-ca pe Tanga

toata bunavointa, poate se fie traducerea rPa. Comisiunea eunoaste
starea lucrului ; trebue sa o cunoastem deci si noi, de aceea spriginese dorinta dlui deputat Hodosiu, ca articolele sa se tipareasca.
eh

Andrei Medan: 7,0norata cash! E adevarat, ea dieta nu va

aduce sentenla, ca oare redactorul foaiei, sau autorul articolului, e

vinovat on nu pentru crima sau delict de press? Dar' va aduce

hotarire, ca imunitatea deputatului poate fi suspendata in casul acesta
on nu? (Zgomot.) Chiar gi eomisiunea a aflat de necesar sa accentueze

in report. ca in pasul intreprins din partea fiscului de coroana in

contra numitului deputat nu gaseste vexare si persecutarei ci lucrul
acesta it motiveaza cu faptul, ca in articolele nominate din partea
fiscului de coroana sa cuprind nizuinte contrare integritatii coroanei
magbiare. (Contrazicere.) De unde a luat eomisiunea motivarea aceasta?
Sigur ca din anexele aflatoare la serisoarea fiscului regese de coroana.

Ca onorata case se poata decide in causa, e fara indoeala de lipsa, ea

anexele atinse sa fie comunicate cu membrii dietei, pentru-ca numai
din ele pot sa-'si eastige convingerea. E curios, ca onoratul domn
president isi motiveaza inoportunitatea tiparirei anexelor cu aceea,

ea articolele incriminate din partea fiscului regese de coroana an

aparut in organe publice, cari tree prin toate manile. Ear' dl deputat
Desk Ferencz face constatarea, ca numerii cu articolele incriminate
au fost confisca.ci, in intelesul legii, si ca e bine ea s'a fileut asa,
find -ca respandirea for e pagubitoare. Acestea aunt xnotivari opuse,
si totusi din amandoua reiese conclusia, ca aclusele nu e necesar s
se tipareasca. Dar' din toate acestea apare lipsa de motive temeinice
9i vointa de a se face opunere cu on -ce pret.a (Zgomot mare.)

Presidental: Rog onorata casa sa binevoiasca a asculta

vorbirea cu atenciune, pentru-ca nu putem vota cats vreme mai este
cineva inseris la cuvant."

Andrei .Medan: in fine, imi iau voe se recomand in atentiunea onor. case si aceea, ca dupa-ce fiseul regese de coroana nu a
uumit pasajele din cari, conform scrisorii sale de recercare, s'ar
constata nisuintele contrare integritatii coroanei regesti, necomunicandu-se deputatilor aclusele scrisorii de recercare, cu ocasiunea
discutiei se vor face reclamari din partea celor-ee nu vor pate afla
in articolele atinse nisuinte in contra integritatii coroanei regesti, gi
totdeauna va trebui se fie articolele cetite pentru a se arata, ea niei
intr'un punct din ele nu se cuprinde nisuinIa in contra integritatii

www.dacoromanica.ro

- 271

prin ee s'ar tragNna mult discutia, ceea-ce nu e

coroanei regesti,
de dorit. De aceea, aflu ca e necesara tiparirea anexelor alaturate
la serisoarea de recercare a fiscului regesc de coroana, si impartirea
for printre deputati, gi prin urmare spriginese propunerea condeputatului Hodosiu."

La votarea nominala propunerea lui Hodoiu cade qi se

decide numai tiparirea raportului comisiunei, fare, anexele
ce le are.

Legile darilor indirecte.

.5'edinta din r7 Iunie 1868. La ordinea zilei s pun
legea despre &rile indirecte. Vorbet;rte deputatul roman
Aloiziu "gad: Onorata cash! Dupa cetirea legilor presentate
intristare a cuprins inima mea, fiind-ca m'am convins, CA not umplem
numai vasul danaidelor. 31 umplem fa'ra sa avem cea mai mica speranta
ea va fi candva totusi plin, pentru-ca dupe parerea mea, pane atunci
'Ana tend datoriile de stat si armata nu vor fi reduse in mod simtitor,

Austria nu poate fi organisata pe base sigure

si solide,

si nu poate

fi reformats in mod durabil. Urmarile vor justifica temeinicia afirmarii

mele, precum au justificat si aceea ce vorbeam inainte cu cateva
luni despre reducerea hartiflor de stat si a valoarei lor, pentru-ca

in ceealalta parte a monarchiei reducerea aceasta a fost de fapt

esecutata, eel putin in parte, ear' in viitor probabil eh va fi esecutata
in si mai mare masura. Convingerea mea e deci aceea, ca pe basa
aceasta raporturile financiare ale imperiului austriac si ale patriei
noastre nu pot fi regulate in mod perfect.

in proieetele de lege presentate ministrul de finante isi da

silinte se acoarde mijloace pentru acoperirea datoriilor de stat si a
trebuintelor, si dacii recolta din anul acesta si in special secerisul
va fi din intamplare bun, venitele statului vor pute ineurge punctual.
Dar' se presupunem domnilor, ca se iveste casul trist lush posibil,
ca recolta e slabs. intreb domnilor, care va fi urmarea ? Aceea, ca
venitele vor figura pe hartie, precum au figurat si in budgetul presentat
senatului imperial multi ani dearandul din partea guvernnlui imparatesc

al monarchiei, dar' o parte insemnata a acelor venite ilusorii n'au

fost incassabile. Acura deci, dach si in budgetul de fata obvine deficit,
in casul unui slab seceric de unde si cum 11 vom acoperi, impreuna
cu eel -ce se va mai naste? Relele noastre financiare nu prin carpituri,
ci prin sanare radicals si fundamentals pot fi deci singur delaturate.

www.dacoromanica.ro

glO

(AprobAri.) Cum insh cn privire la leacul radical dl ministru de

finance nu e pregatit, primesc, ce e drept, proiectele de lege pre-

sentate ca bash pentru discutia speciall, fiind-eh mai buns ca acestea

nu an fost presentate altele din nici o parte, dar' na pot se inec in

mine regretele, eh duph cum a accentuat gi onoratul deputat al
oraculni Debrecin, Tisza Kalman, dl ministru de finance nu a adunat
vi n'a presentat codificate patentele impArAte9ti, cari au servit de
bash proiectelor presentate. Pentru-cA, domnilor, dacb. dorim ca
legea se o Oa fiecare, datorinth avem sh ne ingrijim i de aceea,
ca legile sA le cunoasch fiecare, i ca studierea lor, sau gi numai
cunoa9terea lor, sii o poath face en uurinth fiecare. Ear', dupii cum
a spus-o onoratul condeputat Tisza Kalman, patentele i ordonantele
impArateti, cari au esistat qi vin acum modificate, n'au fost impArtite
nici sectiunilor, i astfel despre ele nu avem nici not cunotinth.

Cum se poate deci cere dela marele public ca se cunoasch legile

acelea ci se nu plcatuiasch in contra regulelor cuprinse in ele ?
imi resery deci pentru discutia pe artieole dreptul de a propune la ultimele puncte ale legilor astfel de modifichri, ca ministrul
de finance sA fie indrumat sh-'9i tina de datorinth publicarea pe
calea monitorului oficial, i dark' de aceasta in limbile usuate in
tarh, a tuturor regulamentelor aphrute panh acuma cu privire la
singuraticele soiuri de dare, indreptate 9i intregite conform modificArilor ce le va face parlamentul.

Legea se voteaza. La discupa pe articole vorbWe

deputatul roman
Sigismund Papp: ,,i eu voese sh vorbese pe scurt la regulament. Regalamentul de cash preserie, a dintre motiuni intaiu
vine push la vot aceea, care stit mai aproape de textul original. Nu
se zice in regulament, ca dintre motiuni care eb, fie push mai curand

sau mai tarzia la vot. Dar' e evident, eh deoparte a gout moci une conmembrul Bujanovits, de alth parte dl ministru. Eu aunt
deci de parerea, eh votarea trebue India facuth asupra aceleia, care
sth mai aproape de textul original, 0 dupa priceperea mea aceasta
trebue push intain la vot. Ear' dupi priceperea mea, mociunea
aceasta e a dlui ministru.
Aloiziu 1lad: Recunosc, onorath cask, eh ii va We foarte
gren domnului ministru de finance, ch textul propus de el nu s'a
primit, nici in forma ce 'i-a Lost &Wk din partea comisiunei financiare sau centrale. Dar' de aici nu urmeaza, eh trebue se dueem
www.dacoromanica.ro

- 273 luerurile la extrem si sa constrangem, ma zicand, moraliceste parlamentul, ea, dupa-ce a adus odata verdictul sa.-1 modifiee earasi.
Pentru-ca guvernul putea sa-'si aj ate foarte bine pe alta cale, astfel,
data propunerile presentate le supunea votarii, in ordinea in care au
fost facute. Atunci putea se indrume pe cei din partidul sea (Zgomot. Contraziceri) se nu sprijineasea propunerea lui Bujanovits, 1
prin aceasta motiunea putea av6 majoritatea." (Zgomot.)
Presidental: nOnorata casa! MA gasese de nou in nefericita
situatie de a admonia pe onoratul domn deputat Vlad, pentru o declaratie, pe care o consider de nejusta, fa'euta din partea sa. Aici
nu este deputat care ar vota dupa indrumarile guvernului.0 (Aprobari vii.)

Aloizia Wad: Fiind vorba de persoana mea declar, ca eu

n'am zis aceea ce afirma dl president (Zgomot. Ba ai zis 1), eel
putin n'am voit sa zie. Ci am zis, si am voit se zie, ca toti aceia,
sari sprijinese guvernul, puteau fi usor lummati din partea gayernulai, ea dintre cele doua motiuni presentate care corespunde mai
bine intenciunilor guvernului. in sensul acesta rog se fie luate envintele mele, pentru-ca n'am avut intentiunea se ofensez pe nimenea,
si n'am spus-o nici aceea, eh' guvernul poate da indrumari vre-unui
deputat."

Petiiunea comunei Sic.

Presidentul : ,Domnul deputat Alexandra _Roman
are se presenteze o petitiune."
Alexandra Roman: Poporatiunea din comuna Sic, incorporate la comitatul Solnocul-de-mijloe, m'a recercat sa presentez
petitiunea adresata parlamentului din partea ei. Cuprinsul petiOunei
e pe scurt acela, ca comuna aceasta, cu toate ca se afla chiar la

mijlocul districtului Crasna, e incorporata totusi la comitatul Sol-

Nu e necesar se mai motivez cat de ineorect e

lucrul acesta din punct de vedere-,administrativ, si eat de mare e
i abnormitati analoge Bunt multe in
abnormitatea faptului dat.

nol3u1-de-mijloc.

patria noastra. Dad. examinam charta tarii ne putem usor convinge,

ca. Bunt foarte multe. Amintesc numai in treacat ca esemple orasele
din comit. Veszprem, Zemplen, Kis- ci Nagy-Klinsag, si Hajdu. Marturisesc, ca nu stiu de ce sa, ma minunez mai mult, de aceea, ca au
putut primi forma astfel de abnormitigi, eau de aceea, ea odata formate, s'au putut mentin6 atata vreme, si nici parlamentul, niei ga18

www.dacoromanica.ro

- 274 vernal nu 'i-a batut capul pans acuma cu delaturarea lor? Cred
i stint pe deplin convins, ea va urma tii resolvarea acestei chestii,
ci ca, sau parlamentul insui, sau onoratul ministeriu va dispane,
ca abnormitatea aceasta se inceteze. Din aceste i din alte considera%iuni pe earl nu vreau sa le in0r, imi iau voe se presentez de
asta-data petitia aceasta onoratei case cu rugarea, se binevoiasca a
o resolve la timpul seu in mod favorabil.
Presidentul: Se preda comisiunei petitionare."

Interpelare in chestia na-tionala.

i.yedinta din 19 Iuniei868. Presidentul: Domnul
deputat Hodo,siu vrea se adreseze o interpelare."
losif Hodofia: Nu tiu duck domnii ministri vreau a& iee
parte la qedinta de astazi sau nu, pentru-ca nu-'mi pot adresa interpelarea, care suna la adresa intregului guvern, bancilor goale.
(intreruperi : DA-o in stria!) Ali pute-o da ci in scris, dar' ali Iori
BA fie de feta careva dintre domnii ministri, pentru-ca n'a-i vrea

sa se impartapasca i interpelatia aceasta de favorul de care au

fost impart4ite yi altele, anume, ea nici dupa 2-3 luni nu li-se
art raspuns. (Contrazieeri.)

Presidenlal: Aga cred, onorata casA, ea se poate face cetirea i acuma, pentru-ca in cele din urma interpelarea va fi comunicata respectivului ministru, ear' data e adresata intregului guvern, va fi comunicata acestuia, 9i dela aprecierile ministeriului
depinde and are sa dee raspuns. (Aprobari.) Domnul deputat se
predee interpelarea ri va fi cetia.
Notaiul Horvdth Lajas (cetecte:) Interpelare, adresata intregului guvern, in chestia nationalitatilor.
Avand in vedere motiunea presentata dietei in 19 Decemvrie
anul trecut sub numarul 1512 din partea subscri9ilor gi alti mai
multi condeputati, in intelesul careva, din motivele acolo InOrate
am propus, ca dieta se indrume comisiunea esmisa in chestia na
tionalitatilor sa-'9i continue lucritrile tli cu raportul seu impreunk sa
le presenteze dietei negreit pana la finea lui Ianuarie 1868;
avand in vedere, ea dieta primind propunerea a luat conelus,
ca comisiunea esmisa in chestia nationalitatilor se presenteze casei
proiectul ei pAna la finea lui Ianuarie 1868;

www.dacoromanica.ro

- 275 avand in vedere, a numita comisiune voea sa se scuze in

Ianuarie cu aceea, eau eel putin notarul ei aa a afirmat in press,
ca mai multi membri din eomisiune, fiind oeupati in delegatiuni, nu
pot lua parte la discutiile 9i pertractarile purtate in chestia nationalitatilor, qi comisiunea ca atare nu poate funetiona ;
avand in vedere, el activitatea delegatiunilor a ineetat cu finea
lui Martie, cli astfel a incetat, fisieete i moralicete, f;ii motivul neactivitatii comisiunei esmise in ehestia nationalitatilor ;
avand in vedere, ca cu toate aeestea comisiunea nu a presentat
nici O' astilzi casei proiectul de lege in ehestia nationalitatilor ;
avand in vedere, el dupa informatiunile private ale subscri9ilor,
comisiunea esmisit in ehestia nationalitatilor qi-a suspendat activitatea
pe timp nedeterminat, numai in urma dorintei ministeriului de a lua

parte la discutii, dar arum n'are vreme se o face aceasta, fiind

ocupat cu ehestii, afirmative mai urgente;
avand in vedere, ca conform convingerei noastre, chestie mai
importantl qi mai urgent nu esista decAt chestia nationalitatilor, qi
ca resolvarea acestei ehestii pe basa egalitatii nationale de drept nu
poate suferi amAnare;
avand in vedere, el amanarea resolvArii acestei ehestii a starnit
in not nedumeriri adanci gi temeri, ea dicta poate ca nici nu are
de cuget sa -'qi implineascA cuvantul dat de atatea-ori tqi cu mare
solemnitate;

avindu-le toate aeestea in vedere, interpelam pe intregul ministeriu :

1. AdevArat e, cA ministeriul impedeea comisiunea esmisA in
chestia nationalitAtilor in activitatea sa, ear' prin aceasta in implinirea
indatorirei primite dela case ? Daert da,

2. Are de cuget guvernul se delature pedecile acestea astfel,

ca comisiunea nationalitatilor, continuanduli numai dealt 1mi-wile,

sa le poatA termina pAnii la finea lunei acesteia ? losif Hodo flu m. p.,
deputatul eercului Brad, vomit. Zarand. Florian Varga m. p., deputatul
eercului St. Ana, comit. Arad. Aloiziu Vlad m. p., deputatul cercului
Zorlent, comit. Cara. VI chente Babef m. p., deputatul eercului Sasca,
comit. Cara,. Sigismund Borlea m. p., deputatul Halmagiului, comit.

Zarand. Antoniu Mocsonyi m. p., deputatul cercului Siria, comit.

Arad. Alexandru Mocsonyi m. p., deputatul cercului Rittberg, comit.
Timi. Andrei Medan m. p., deputatul cercului Remetea, din Chior."
38*

www.dacoromanica.ro

276

Se va comunica guvernului In scris. Ada decide dieta.

Sa. Infra apoi 4n ordinea zilei. Se continua discucia asupra
legilor referitoare la darile indirecte. Vorbete
losif Hossu : Aa cred, ea atunci, cand domnul ministry
de finance a redus pentru Ungaria pretul sarii dela 7 fl. 48 cr. la
5 fl.,
a facut lucrul acesta pentra-ca se impedece importul de
contrabands. A. facut-o pentru promovarea consumului. A facut-o
pentru a ameliora soartea poporului. Tocmai de aceea ma minunez

foarte malt, ca la stabilirea pretului sarii pentru Ardeal n'a tinut

in vedere considerantele acestea. Pentru-ca data undeva e necesara
impedecarea importului de contrabands, sigur ca necesitatea aceasta
exista pentru Ardeal. 0 tim toti, i domnul ministru de finance o gtie
mai tine, ea in Ardeal, incepand dela Portile-de-fer, 'Ana la hotarele
Bucovinei, exista societati regulare de contrabands, cari cu miile do

maji introduc sarea din Romania in Ardeal, fara ca finantii platiti

cu bath scumpi se fie in stare se impedece acest lucru. Sate de
mii costau finantii, qi totu0 nu sunt in stare se pluteasca spre scopul
pentru care au fost creati. De aceea, parlamentul trebue sa se ingrijeasca, pentru -ca scopul se fie ajuns. Modalitatea, dupa parerea
mea, nu e alta, deck reducerea pretului sarii amt de mult, ca importul

de contrabands din Romania in Ardeal sa nu se mai renteze.

Tot in masura aceasta, pe Tanga reducerea pretului, se va urea
consumarea. Poporatiunea Ardealului numara dothi milioane de suflete.

Acestea consuma la an, dupa un calcul foarte modest, 240.000 maji

de Bare. Daca mai adaogem consumul de sare necesar pe seama celor
3,940,583 vite de cash', care ar fi 315.246 maji de sare, intreaga
consumatie ar face peste tot 555.246 maji, ceea-ce ar fi eu 255.246 maji
mai malt deck face consumatia actuala. Ear' ea pentru consumare are
micimea preturilor un farmer fabulos, nu vreau se dovedesc cu esemple

luate din strainatate, ci numai de pe teritorul Ungariei. La 1856

pretul mijlociu al sarii a fost in Ungaria 6 fl. 23 cr. gi venitul statului
din sare facea atunci 12 milioane 435 fl. La 1866, adeert cu unsprezece ani mai tarziu, pretul mijlociu al sarii a fost 9 fl. 30 cr.,
ear' venitul statului a fost zece milioane 416.000 fl. Prin urmare,
o diferenta de doua milioane 19.345 fl.
Tot pentru aceasta vorbeite i saracia din Ardeal. Pentru-ca
fara privire la aceea, ca Ardealul cu rata dare este insarcinat, trebue
avut in vedere faptul, ca poporatiunea emigreaza en sutele in Wile
vecine, din motivul, ea nu poate plati darile, ci ea oamenii nu-'i

www.dacoromanica.ro

-- 277 pot caytiga panea de toate zilele. Aya cred, ca chiar ci pentru impedecarea emigrarii, datorinta, atat a guvernului, eat ci a parlamentului
este, sa amelioreze soartea poporului. Ear' o ameliorare e posibila in

casul acesta numai prin reducerea pretului la sare.

Dupe inyirarea acestora tree la proiectul comisiunei centrale.
Comisiunea centrala a redus dela 4 fl. 90 cr. yi dela 4 fl. 60 cr. la
4 fl. pretul sarii, ci anume pentru aceea, pentru-ca, cu toate ca
articolul de lege XI din 1848 al dietei din Cluj zice elar in -ul 1,
ca pretul sarii nu poate fi urcat dupii facerea nniunei, totuyi s'a
tinut in vedere valuta schimbata.
tiu, ca parlamentului ii revine dreptul sa, modifice legile, sau
se face altele noun, yi de aceea nu pun nici un temeiu pe motivarea

Dar' nu ytiu data a fost in comisiunea centrals vre-un

deputat din Ardeal, care putea se spuna prin ce schimbari a trecut
aceasta.

in Ardeal valoarea banului ?

Valoarea banului s'a schimbat in Ardeal astfel, ca aceea ce

cumpara poporul costa de 2-3 on atata ca in 1848, ear' aceea ce

vinde poporul, anume, cerealele, cu eseeptiunea anilor extraordinari,
trece pe acelayi pret ca in 1848. Dar' sa presupunem, ca s'a schimbat
valoarea banului. in Ungaria oare nu s'a schimbat? i eu salut

cu bucurie pe dl ministru de finance cand vad ca reduce la 5 B.

pretul sarii dela 7 fl. 45 cr. Dar.. precum on bucurie it salut, tot
aca cer cu insistenta, ca ci cu privire la Ardeal sa He introduse
lucru pe care-'1 tin cu atat mai just, fiind-ca,
aceleayi favoruri,
pe cand zilerul din Ardeal caytiga 60, cel mult 70 cr. la zi, in
Ungaria caytigul face 2-5 fl. (Contraziceri), prin urmare, zilerul
din Ungaria poate sa plateasca mai uyor sarea cu 5 fl., deck eel
din Ardeal eu 4 fl.
Comisiunea centrala pune mare temeiu pe impedecarea importului de contrabandh. Dar' eu imi iau voe se atrag atentiunea onoratei
case asupra imprejurarii, ca contrabanda e de doua soiuri. Eu con-

trabanda ce se face din Ardeal in Ungaria nu o in atilt de periculoasa, pentru-ca in Ungaria pretul sarii e 5 fl., in Ardeal 3 fl.
41 cr., ci la fiecare maja statul e scurtat en 1 IL 59 cr.
Dar' suma aceasta reimane in lard / LW() forma s'au intr'alta,
totuyi intra in buzunarul guvernului. Pe cand data sarea se introduce
prin contrabanda din Romania in Ardeal, erarul e scurtat in venite
cu 5 fl, ear' Cara e pagubita en 2 fl. 50 cr. suma platita pentru sarea
de acolo, laolalta perderea e deci 7 fl. 50 cr. ceea-ce la tot casul

www.dacoromanica.ro

- 278 ere sanare. Recunose, ea comisiunea centralh a voit se faca bine

atunei, tend a prop as reducerea pretului sarii la 4 fl., pentru-el
prin aceasta la cele 240.000 maji, consumate din partea poporatiunei,
se file economisari de 141.600 fl. Dar' marturisese, ca aceasta eco-

nomisare nu e alta deeat bucuria prostului (Ilaritate), pentru-ch

domnilor, pe tend la sarea consumata din partea locuitorilor cafitigam
141.600 fl., tot atunci dam cu 796.758 cr. mai mult pentru sarea

necesara vitelor decal pans acuma, fiind-ca o plateam 'Ana, aci cu

315.246 fl., ear' aeum dam pentru ea 1,260.974 fl., prin urmare eu
796.758 fl. mai mult decat pang. acuma. Ear' Ardealul nu poate sa
plateasch atata. De aceea, omul va fi silit, sau se reduce consumarea
de sare pentru sine i pentru vitele sale, sau se continue cu importul de contrabands, in masura mai mare deeat 'Ana acuma. Ear'
moral acesta aqa cred, nu-'1 poate voi parlamentul, nu-'1 poate voi
guvernul.

Tree acum la motiunea contelui Teleki Domonkos. El vrea

se fie redus pretul sarii la 3 fl. 80 or. nu gtiu din care motiv.
Pentru-ch inainte de 1848 starea legala era 3 fl. 15 cr., adeca dupe

valuta de astazi 3 fl. 41 er. Prin urmare, dace ar ruga dieta se

accepteze pretul acesta, '1-aqi intelege, fiind-ca e o reintoareere la
starea veche. i data nu vrea eumva sa se faca reducere de agio,
nu inteleg lucrul.
Stabilirea unui astfel de precedent ar fi lima lucrul eel mai
primejdios din lume, pentru-ca atunci n'am fi niciodata siguri, ca
platind astazi un florin, oare mane, urcandu -se agio cu 50-600 /0,

nu se va urea ci darea cu 50-6000

Din motivele acestea propunerea mea e aceea, ca pentru Ardeal

sh se reduce sarea la pretul dela 1848, adeca la 3 fl. 41 cr. cii

asigur onorata cask ch In momentul in care se face lucrul acesta,
pentru Ardeal inceata importul de contrabands din Romania, i
atunci va fi economisata suma cea mare spesata astazi cu finantii.
Pentru-ca diferenta de 89 cr. ce ar exista intre sarea romans i ardeleneasea nu va mai indemna pe respectivii se comita ci mai
departe acte de contrabands. Asigur onorata casa, ca din reducerea
aceasta nu se va nate perdere, ci caqtig pe seama guvernului. i
apoi in cele din urma am mangaiat poporul totdeauna eu aceea, ca
ii vom ameliora soartea. Aici e timpul O. 'i-o ameliorhm, pentru-ca
dach nici in punetul acesta nu-'i facem inlesniri, nu gtiu ce resultate
maxi 'i-am putea arata in urma redobandirei constitutiei. Poporul

www.dacoromanica.ro

- 279 numai prin uprarea sarcinelor simte bunatatile constitutiei. SA 'i-o

dovedim aceasta, ffind-ca 0 de alteum se poate face fArA nici o
perdere. Rog sa se ceteascl motiunea mea."

Se cetelte. Deputatul Szaplonczay face alts motiune.

Vorbete in urm6 deputatul
Petra Mihdlyi; Onoratil casA and imi iau voe a declara,
ca acceptez de a mea motiunea presentatA din partea condeputatului
antevorbitor, inainte de a face incercarea motivArii ei ai inainte de a
o recomanda spre pArtinire in atentiunea casei, fie-'mi permis a vA
cere atentiunea pe seurta vreme. Anume, vreau sa2mi precisez
punctul de vedere pe care eu, dupii parerea mea, it tin de mai potrivit
Eli de acceptabil fate cu acest paragraf al proiectului de lege.
Duph parerea mea legislatura nu vrea se stabileasca o dispositie

permanenti, o lege permanents in chestia Aril, add de importanta

pentru patrie gi pentru erar. Pentru scopul acesta lipsese esperientele
de mai multi ani. Eu consider proiectul de lege de o incereare pe
care domnul ministru de finance a presentat-o corpului legislativ in
scopul, ea se vadA ce resultate va da reducerea facutil mum In
preturile earl De altA parte m'am convins din diseulia ce se poartb.
de &ma zile asupra acestui proiect de lege, precum 0 din declaratia
dlui ministru de finance insuci, cA acesta e cel mai bun proiect
cum-ca corpul legislativ voete prin
de lege ce-'1 pot presenta,
proiectul acesta de lege 0 in special prin dispoaiiile cuprinse in
paragrafii acestia se ajute intru cAtva cu privire la sarcinele publice,
cari au ajuns sa fie deja insuportabile. Thick' zic ea 0 evident, el
guvernul yi dicta voecte se upreze prin reducerea pretului sarii
sarcinele publice, atunci cred eh e foarte just 0 echitabil, clack' de
ameliorarea aceasta se impartaqesc toate tinuturile tern, in mod egal.
Si tocmai aceasta imprejurare m'a incurajat sA vorbesc. M'a
incurajat, fiind-ca precum i domnul deputat antevorbitor a accentuat,

aeeea ce eu de altcum nu vreau se mai repot, pentru MaramurAl

dispositia aceasta a legii nu constitue ameliorare, ci mai de grabA o
mai mare insarcinare.
imi iau voe deci a atrage atentiunea onoratei case asupra mo-

tiune1 0 a ruga, ea pentru Maramurac, fiind-ca in privinta aceasta

eta pe acela0 teren de drept ca ci Ardealul, ear' oportunitatea politica
e asemenea aceeaci, c1 justeta pretensiunei Inca nu se poate trage
la indoealA, casa se binevoiasea a stabili yi precisa acelaq pret de

sare care e acceptat pentru Ardeal." (Aprobari.)

www.dacoromanica.ro

280

..,Sedinfet din 22 Iunie 1868. Inainte de a se Intra

In ordinea zilei cere cuvantul deputatul roman
Alexandra Alocsonyi: nOnoratA case! Comitele suprem al
comitatului Crasna, espliciind dreptul de eandidare ce 'i compete
ca nerestringibil intru nimica prin dorinta publics a comisiunei, la
indeplinirea postului de al doilea vice-eomite, devenit vacant, la nici
un ems n'a voit se puns in candidare si nici nu '1-a pus, pe candidatul
opositiei, in contra persoanei caruia de altcum, duptt cum singur a
declarat in public, nu are nici o eseeptiune, nici cu privire la caeu toate ca candidarea s'a
pacitate, nici cu privire la moralitate,
cerut din mai multe pArti ci de repetite-ori.
Avand in vedere usul legal de mult existent ; avand in vedere
interpretarea ce a dat-o theta cu ocasiunea restaurArii comitatelor,
sand intre altele a zis, ca deoare-ce e mai mie rani dactt in be de
trei BA pun in candidate patru -cinci persoane pentru o functie deck
atunci, tend prin respingerea euiva dela candidare se provoac1 amaraciune, comitii supremi se indruma, ca dorinta comitetelor, sau a unei
insemnate pArti a acelora, se o aibl totdeaunea in vedere; mai eonsiderand in fine, di in jurul persoanei candidatului positional de
nationalitate romans s'a grupat o insemnattt parte a congregatiei,
ftira deosebire de limbii si nationalitate, ear' poporatiunea comitatului,

romineasca in mai bine ca doul tertialitati, nu venea prin aceasta

esclusl dela posturile cardinale comitatense: numeroci membri opositionali din congregatie vAd prin aceasta periclitat dreptul autonom,

ci de aceea s'au vAzut indemnati a protesta in contra procedurei

volnice unilaterale a eomitelui suprem, nu numai acolo, la fats, locului,

cerind trecerea protestului in procesul verbal, ci si inteun recurs

trimis ministrului de interne, in care cer cassarea alegerei astfel
intamplate. Protestul, cum si recursul inaintat ministeriului de interne,

a ramas farA resultatul dorit,

de aceea, numerosi membri din

ci

congregatie, comunicandu-mi cele intamplate, i -au tinut de datorinta

patrioticl a inainta si dietei petitiune separate in scopul, ca pe

viitor sA, se iee dispositii pentru Impedecarea astorfel de proceduri

volnice. Mild deci in urma recercArii numitilor membri municipali

am onoarea a depune petitiunea pe masa onoratei case, rog se decideti
predarea ei la mAnile comisiunei petitionare."

Presideniul: Se preda, comisiunei petitionare."

antra apoi in ordinea de zi.
*

www.dacoromanica.ro

Se

281

,,Vedinta din 23 Iunie 1868. Se continua discutia

asupra pretului sarii. Vorbete deputatul roman
Petra Aliheilyi N'am avut intentiunea se vorbesc de nou
la acest obieet

si se reclam atentiunea onoratei case, dar' cetind

raportul comisiunei centrale, presentat in ehestia aceasta, marturisese,
ca ma simt indemnat se fan unele reflexiuni. Aflu de necesara luarea
cuvantului in special din motivul, ea nu vad dovezile convingatoare,
chemate se convinga, atilt onorata cash, cat si pe membrii ei singuratiei,
despre temeinicia si esactitatea propunerei facute. Nu le vad pentru

aceea, pentru-ca dach onorata case, in majoritatea ei, nu e aplicata

se acorde Maramurayului in proiectul acesta de lege usurare de sarcini,
ba mareste inch sarcinile publics devenite insuportabile, eu eel putin

am se fiu si sunt de credinta, ca totuyi nu ii se pot impune sarcini

mai mari decum le-ar puts suporta. De aceea a-si ruga onorata casa,
ca aceasta sarcina mai mare, cu care sh ingreuneazh comitatul nostru,
se fie cel putin mai mica, adeeh mai bine mai mica decat mai mare.
Nu pot aproba propunerea comisiunei centrale, pentru-ch sent necesitat
se trag la indoeala temeinicia motivelor aduse.
Nu stiu ca Intru cat a fost vorba, in comisiunea centrala despre
masura in care se face import de contrabanda de sare in Maramuras.
Dupa stirea mea, dupa procedura en care se zicea ch-'si acoper
locuitorii din Maramuray trebuintele, abusarea cu importul e aproape

imposibila, fiind-ca loeuitorilor din comitat li-se da sarea pe pretul

acela favorabil numai in urma asemnarii respeetivei autoritati politice.

Tot atilt de putin datator de cinosura gases ci motivul, ca

trebue promovata egalisarea pretului sarii", pentru-ch data aceasta
era intentiunea onoratei case, trebuea negresit s aceepteze propunerea

eondeputatului Bonis Samuel, &cute in directia aceasta. Dar' mai

departe, onorata cash, insaci a calcat principial acesta, fiind-ca pentru
Ardeal a redus pretul sarii. Si in fine, marturisese, ca eu nu inteleg
expresiunile din raport, ca : de alai parte, tinand in vedere interesele
si favorurile de papa acum ale poporatiunei din Maramuras." Motivarea aceasta nu o inteleg de loc, si imi iau voe se rog pe domnul
raportor al comisiunei centrale, se fie atilt de bun ci se ma lamureasea,
cari aunt favorurile in cari se afirma eh s'ar afla poporul comitatului
Maramurac? Doara nu intelege sub aceasta comisiunea centrala acea
trista situatie abnormalh, ca dela facerea catastrului incoaci locuitorii

comitatului Maramurac platesc dupa pamanturile for improductive

darea care sa plateste la 'es dupa pamanturile productive, yi eh

www.dacoromanica.ro

282

phdurile, cari n'adue aproape nici un vent, aunt ingreunate peste

mAsurA en dare? Eu asa cred, el asemenea sari de lucruri nu pot
fi numite favorabile, f:.i de aceea spriginese propunerea condeputatului
Bonis Samuel."

Alegerea dela Orav4a.

'edinfa din 24 funk 1868. Alegerea de deputat
dela Oravita, comit. Caraso a fost protestaa. Comisiunea
propune verificare. Vorbete
"k ichente Babes: Onoratk case! Din parte-mi n'a-si puts vorbi
mai apriat la obiect, fiind-ca a fost predat numai in general. inteatEtta

in general, fiind-ca nu ni-s'a spus in mod detailat nici aceea, ca cei

800 de votanti jaluitori, cuprinsi in protest, fost-au ascultati, si nici
aceea, &el au fost aseultati cei 50-60 admici la votare ci aflltori
de fapi, cari mai tilrziu s'au allturat la cei cu protestul ci an cerut
si ei cercetare. Dar' mai presus de toate, fiind-ca cu numele nu e
eitat nisi unul dintre cei-ce afirmative si-ar fi revocat protestul, ci
al ii, cari si-ar fi combatut singuri plangerile. De aceea in mod detailat

nu pot vorbi la raportul acesta. Dar' aceea totuci nu o pot retace, el

afln de foarte ciudat, el cu privire la faptul, dace' presidentul de
alegere inteadevIr a provocat mai de multe-ori alegatorii, respective
pe cei presen0, se spunl dach mai Bunt intre ei de aceia cari voesc se
voteze, si numai dupe -ce nu s'a mai anunIat nimeni a declarat de
ineheiat actul de alegere, ear' pe Grdnzenstein Gustav ca ales deputat,
an fost ascultati tocmai martorii parcii contrare, adeca oameni din par-

tidul sea. Eu aflu luorul acesta de foarte curios, pentru -et puterea
for de dovedire nu poate fi mai mare deck la cei din partidul contrar.
Tot aca mi-a fost bat/tor la Ai, ca dl deputat insareinat cu
anchetarea a mere mai departe, peste punctele de jalba, ci a constatat,

ci nu stiu cum, a stabilit, el 14 alegittori an votat fart drept si fals

pentru candidatul partidei contrare. Cum s'a putut constata aceasta
atunci cand insarcinarea data din partea onoratei ease era aceea de
a asculta pe acei alegatori, can an Lost de fat la alegere, respective
erau pe drum spre local de alegere si voeau se voteze, dar' an fost
respinci in mod volnic,
si de a stabili lucrul acesta? Si tocmai
in privinta aceasta s'a stabilit mai puffin.
En din partea mea n'a -ci pate aceepta plrerea comisiunei. Cu
toate acestea mArturisesc, ca nu a-si pate face propunere contrarl
de nimicire, fiind convins ca in tot casul e de prison."

www.dacoromanica.ro

- 283 Raportorul Zichy Antal da lamuriri.

kichente Bobo.: Onorata ease! SA imi fie permis a spune
elteva cuvinte, fiind-ca a fost ataeatl persoana mea. (Intreruperi
Nu trebue! Nu e chestie personals!) Numai cu privire la aceea, onorata
case, ca s'a facut provocare repecita la numele meu, rog sa-'mi acorde
onorata casa putine euvinte. (Intreruperi: Nu e chestie persona15.1)

Piesidentul: imi On de datorinta sl obsery regulamentul

easel ( Aprobari), si-'mi Vn de datorinta totdeauna, clnd dupA parerea
mea nu-'i compete vre-unui deputat cuvIntul, sa-'l provoc din a mea
parte. Dar' flind-ca onorata cast a acordat mai de multe-ori acest
drept, atunci and cineva voea se vorbeasea in chestie personalA
(Adevarat 1),

dreptul acesta nu-'1 poate denega nisi domnului de-

putat." (SA auzim!)

Vichente Briber Asa a binevoit a spune dl condeputat Glalz,

ca despre cele intamplate acolo, respective despre ademenirile acelea,

eu trebue sa am cunostinpt in modul eel mai exact, (Asa e!) ca

nime altul, afara de mine. Bine, vrt rog frumos, data asta nu e
chestie personalA, atunci abia imi pot inchipui o chestie personalit!
MArturisese, el nu stiu de uncle isi is dl eondeputat afirmarea,
(Intreruperi: Din actele de cercetare!) pentru-cl eu still numai atata,

ca fiind acolo in ziva de alegere, au venit la mine doua trei sute

de oameni. (Intreruperi : Tocmai asta e lucrul principal !) MI rog...
eram departe de locul de alegere. (Ilaritate generala.) D'apoi ca, ma
rog, puteti ride despre on -ce, data aveci pofta. Ma rog, alegerea
s'a fleut noaptea. 'Eu ma aflam in Oravila-bdnya, ear'ulegerea decurgea
in Orav#a-romdnd, la indepartare cam de jumAtate ore. Daca zic

deci, a am fost acolo, nu zie ea am fost la locul de alegere, ci in

localitatea de alegere. Pot se spun numai atata, ca dimine4a an
venit la mine 2-300 de persoane si mi-au spus: Noi, ca alegatori,
avem dreptul se alegem, dar' presidentul de alegere nu ne-a primit,
ne-a respins. Ce se facem deci arum ?" Au intrebat si s'au inde*tat. Ear' eu nu puteam sa be spun alta deal, el se afla in drept
sa dee protest." (Intreruperi : Asta nu se mai tine de chestia personala!)

Piesidentul: Rog pe domnul deputat sa vorbeasca strict in

chestie personalA." (Aprobari.)

Vichente Babes: D'apoi ca asta acolo apartine I Eu reaping

prin aceasta suspicionarea, el a-si fi contribuit in o forma oare-care,
fie la protest, fie la formarea parerii jeluitorilor. Atata voiam se
spun, referitor la persoana mea." (Aprobari in stanga.)

www.dacoromanica.ro

- 284 Sigismund Papp: Fiind-ca se constata din raportul judelui

de instructie gi din vorbirea dlui referent, a oamenii can au subscris
protestul nu gtiu nimica despre cuprinsul seu, intrebarea e, eh spesele
tine ea le poarte? Pentru-ca, onorata casa, dacii o decretam aceasta
numai alp, in general, ca aceia le vor plati, cari conform expunerilor
judelui de instructie gi a raportorului nu gtiu nimica despre cuprinsul
petitiunei, nu gtiu zau tine le va plati, erarul, cassa dietei, sau
altcineva? (Zgomot.) Binevoiti deci a provoca Inca data pe exmisul
domn deputat, sa spuna ce parere are, tine se poarte cheltuelile ?"

Glatz Antal: Eu, onorata cask', nu pot avea nici o parere

Dieta are se decreteze, ca spesele eine trebue
sa le supoarte. Eu gtiu atata, ca dupa procedura de Oa acuma
spesele le poarta cei-ce inainteaza recursul. (Aprobari.)
Fiesidentul: Onorata casa! Referitor la expunerile dlui
deputat Sigismund Papp imi iau voe a observa, ea aici nu poate fi
provocat nici un deputat sit spuna o parere precisa atunci sand se
discuta raportul comisiunei verificatoare, referitor la obiectul acesta.
Binevoiti deci a lua in diseutie raportul comisiunei. (Aprobari.)
in privinta aceasta.

Sigismund Bollea: Eu nu voesc se vorbese la actul de

anchetare, fiind-ca decisiunea gi aga o gtiu inainte, ci vreau se vorbese
la chestia speselor. Raportorul a binevoit a zice, ca chestia sa se

predee comisiunei budgetare, gi astfel casa nu va decide in mush',

(Contrazieeri, Zgomot.) ci predandu-se ea comisiunei budgetare, numai

dupa primirett propunerei acesteia va decide in merit. Ertati, dar'

acelagi lucru s'a decretat gi cu privire la spesele alegerei dela Pecica,
gi cu toate aeestea, Para sa se mai fi presentat casei chestia, gtiu
positiv, ca spesele an fost incassate dela protestatorii din Pecica.
De aici se vede, ca dael se preda chestia comisiunei budgetare,
ea ordoneaza deadreptul incassarea cheltuelilor prin autoritatile comitatului, (Zgomot.) gi de aceea, cu privire Ia purtarea speselor trebue
se decidem acum.
In casul de fata, dupa expunerile comisarului gi ale referentului,
petentii au declarat, ca nu gtiu nimica despre protest, respective
despre cuprinsul protestului. De aceea, dupii mine ar fi nedreptate
data spesele s'ar incassa dela ei. Si fiind-ca mai de multe-ori am
auzit facandu-se provocare, ca Ia un argument de frunte, la casuri
de precedenta, ear' cas de precedenta este, caci la 1866, intr'un
asemenea cas. nu partile, ci cassa parlamentara a platit spesele, de
aceea gi en ma provoc la casul de precedenta gi propun ... (Zgomot.

www.dacoromanica.ro

286

Pardon, eu asa cred, ca am dreptul, ca on -si-care

din easa aceasta, sa fac propuneri si am si dreptul se pretind dela
casA sa mA asculte. Provocandu-ma la dreptul acesta al men, NI
rog se nu imi intrerupeti vorbirea. Casa si asa are dreptul se priContraziceri.)

meascA, sau se respingA propunerea mea. Propun deci, ca $i in casul

de fatA spesele sa' se plAteascA din cassa dietei. a (Contraziceri.)

Alegerea se verifica, spesele se decide a le plateasca

cei-ce au protestat In contra alegerei. Se pune apoi In
discuie legea despre darea de spirt. Se propun unele favoruri pe sama Sacuilor. Vorbek;te
Andrei .Medan: Onorata cash! E lucru in de obste ennoseut, ca raporturi ca acelea de pe pamantul &Imes exista ci prin
alto parti de Tara.
Mai exista ci alto regiuni, in cari prAsirea vitelor e pendentA
numai dela fierberea spirtului. Si data totuci favorul esceptional s'ar
introduce numai en privire la pAmantul sacuiesc, favorul ar pute fi
privit ca un favor de rassA (Contraziceri), care insa in mod just si
echitabil nu poate fi acordat din partea dietei.
Rog deci onorata cask se binevoiascA a dispune astfel, ca bine-

faeerea aceea sa se estinda asupra tuturor pArtilor de tad, in cari

exista raporturi analoge. Ali dori pentru aceea, ca in be de npAmant
secuiesc" sa se ziel /aril. (Se ramanA 1)

Sigismund Barka: Asa cred, dad( am inteles bine lucrul,

propunerea condeputatului Tisza Laszlo e de cuprinsul, ca pamantul
sieuiese, si regiunile asemenea cu el, sa se impArtaseasch de favorul
acesta.

Onoratul domn deputat, care a vorbit in numele Sacuilor, paremi-se dl Antalfy, zicea aca, ea nu-'i trebue privilegiu pe sama SAcuilor,
si luerul nu trebue luat asa cum l'a inteles dl Medan, eA prin favorul
acesta se dA privilegiu unei rasse, pentru-ca lui nu-'i trebue privilegiu.
Eu zie, ea in privinta aceasta aunt de acord en el, pentru-cA niei

eu nu vreau se vild create privilegii pe sama nimenui, si nu vreau

sa fac deosebire intro popor si popor. Dar' dad% sunt parti de cars
la fel cu pamantul sficuese, ear' acestea se esehid dela favoturile
mA rog de ertare, dar'
reservate pe sama pamantului sAcuese,
aca cred, eh on -cum se intoarcem lucrul, totuci e privilegiu
isvorit din favor fata de rassk pentru -ca dael e dat, dar' nu vrem
sail decretAm de privilegiu edit din favor de rassA, necesarmente
trebue sa -'1 si acceptAm.

www.dacoromanica.ro

- 286 Propunerea condeputatului Tisza Laszlo e justA, pentru-el e

foarte echitabill. Deputatul Antalfy a zis, ca e foarte sarac tinutul
acela, ear' motivul acesta '1-am auzit si dela multi altii, ea acolo
si acolo e mare saracia. Daca numai atata se cere, sa ne laudAm
en sAracia, apoi zen, toti suntem sAraci, Dacii vorbim de stalcie,
putem zice el tam intreaga e slracl, si dacl sarAcia e motiv, putem
cu liniste se estindem favorul asupra intregei tali, ceea-ce ar fi intr'
adevAr foarte de dorit.
i dael nu respectam nici astfel de
pretensiuni echitabile, atunci sand discutam legile referitoare la

e en totul de prison multa

spargere de cap en ele, ci ajunge daca trecem preste ele pe seurt,
prin inarticularea in lege a tuturor patentelor, pentru-ch resultatul
si intr'un cas si intr'altul e acelas.
Aceea-ce a zis dl ministru de finance, a numai pe plmantul
slcuiesc s'ar ails astfel de cazane midi, pardon, dar' nu e esact,
pentru-el aunt pretutindenea prin loeurile muntoase, Bunt in Arad,
aunt in Caras si aunt in Zarand.
Ce se atinge de aceea ce earlsi dl ministru de finance a zis,
el prin aceasta s'ar face mare greutate si s'ar naste multe plangeri
cu primire la controls, asa cred, ca acesta nu e motiv pentru executarea unui act de justeta si echitate, pentru-el multImita lui
sarcinele purtate din partea poporului,

Dumnezeu, avem destni funetionari la finance, ear' tam pentru aceea

ii pliiteste pentru ca se resolveze plangerile financiare. En deci, pe
basa acestora, afland de foarte echitabill propunerea dlui Tisza, imi
ian voe a o recomanda spre primire onoratei case."

Condamnarea deput. Bonormenyi.

..,cedinta din 25 Iunie 1868. Prefledintele comunica
verdictul de condamnare, aprobat din partea Curiei M
procesul de press intentat deputatului Boszorminyi Laszlo.
1

Vorbete

Sigismuad Boilea : OnoratA cash! Dupii-ce antevorbitorii

mei an insirat in mare parte toate motivele cari dupl, mine justifica

in deajuns faptul, el nu e de ajuns dacl sententa presentata a

judecAtoriei de press, cum a zis onoratul domn president, se is
simplu la cunostintl, ci el e necesar ca se fie discutatl, si find-el
nu vrean se cad in repetitii,
imi iau voe se obsery numai, el
dupl pArerea mea, dael a fost necesar ca dieta se aduel hotArire

www.dacoromanica.ro

- 287 asupra faptului, di deputatul poate fi dat in judecatA, en atilt

mai vartos e necesarit aducerea hotArirei, ea acelasi poate fi trimis
la temnita sau nu? Cu atilt mai vartos, ca precum a accentuat condeputatul Bonis, casa e datoare se esamineze, clack' sententa e adusit
din partea judecatoriei competente, gi cA fost-au observate cu panetualitate formele legale? i inch., in casul de fatit luerul acesta e cu
atilt mai necesar, fiind-ca domnul deputat Simonyi, provocandu-se
la lege, a tras la indoeala, eh la aducerea sententei acesteia s'ar fi
observat legea cu punctualitate, si data am inteles bine, mult onoratul domn ministru de justitie a confirmat si el lucrul acesta. Din
aceste consideratiuni nu vreau sit ma estind mai pe larg, tree deci
la procedura urmatit in chestia aceasta din partea onoratei judecatorii
de presa.
Dupa parerea mea, onoratit casa, procedura aceasta deoparte
e gresita, de alta parte e incompatibill cu demnitatea casei. Pentru-ca
stim foarte bine, cA dela 1848 au fast matte sisteme de guvernare
in patrie, si ca din acelea sisteme de guvernare, cele mai multe,
aid pate ziee el toate, an fast condamnate.
On toate acestea, sub toate sistemele, ba ehiar si sub atilt de
malt urgisitul sistem al lui Bach, clack' cutare tribunal, judecittorie
de presa, sau on -ce judecittorie, a osttndit vre-un funetionar sau
preot, totdeauna sententa a fast comunicatA inainte de esecutare
respeetivului sef de serviciu, sau consistoriului, si incii cu mult inainte
de esecutare. i asa cred, ca e neindoios, cA daett asa era sub gu-

vernele absolutismului eu privire la funetionari si preoti, cu atilt

mai malt trebue se fie asa en privire la deputati, in tara si epocil
constitutionalk. i lucral apt trebuia BA se intample, conform demnitAtii easei, ceea-ce mult onoratul domn ministru de justitie Inca a
recunoscut prin afirmarea, ca sententa a fort trimisa easei la 21
luna curenta.
Dupa mine insit judecittoria de presa nu a facut prin aceasta
din destul datorintei sale, pentru-ca nu Cu 3-4 zile inainte de executare, ci eel putin en 14 zile mai nainte trebuia sit o presenteze
onoratei case. Dar' daeil a fast presentatil in 21, din partea mea
ered cA era mult mai bine, i onoratul domn president facea un
lucru malt mai pliieut easei, data refera despre ea in 22, si na
astitzi. Xarturisese sinter, nu inteleg ce poate fi masa, cA se aduce
la cunostinta easei o chestie atilt de importantil, care e de interes
pentru toti, si care sta in conexie cu demnitatea casei, numai in 25,

www.dacoromanica.ro

288

adecti duph terminal in care sententa trebuia sa fie esecutatA (AprobAri in stanga). Pentru-ca in sententa se zice, el condamnatul sa
se presenteze astazi la orele 10, caci dacit la 10 ore nu se va presenta,
se va pune in aplicare ordinul de arestare. edinta stim ea se des-

chide la 10, sau ceva dupli zece, grin urmare la nici un cas nu se
poate Ina cunostinta despre sententa mai nainte, decal atunci cand
ea deja vine esecutatti, caci, cum stim, sedinta s'a deschis numai
la zece i jumatate, si numai atunci am cunoscut sententa, tend
condeputatul nostru se afla in temnita, sau era dns cu pandurii la
temnitA. Asta nu se potriveste cu demnitatea casei, dupa pArerea
mea. MA rog deci, unde e gresala? Pentru-ca intr'adevAr e de netAgb.duit, ca in chestie s'a comis mare gresalA. Eu din partea mea
rog deci pe onoratul domn president, sa ne dee lamuriri in privinta
aceasta.0

losif Hodofiu: Onorata casA Vreau sa-imi spun pe seurt

parerea, si imi voiu Indrepta atentiunea numai asupra obiectului
insusi. Chestia e dupa mine urmAtoarea: E fapt, ca Boszormenyi

Ldszld e ci astazi membru al acestei case sau nu? A incetat Boszorm6nyi a mai fi membru al acestei case, atunci tend s'a dat
permisiune se fie dat in judecatA) sau n'a incetat Inca a fi membru
gi e membru yi astazi al casei?
Ditch'

e membru, intreb, are dreptul on -si-tine se aresteze

pe on -care dintre membrii casei, fara ctirea gi permisiunea casei?

Pentru-ca, cum am spus, clack* e membru, si dacit nici un membru
nu poate fi detinut farit stirea $i permisiunea casei, atunci trebue sa
dee casa permisiune gi pentru intemnitarea lui Riszormdnyi.
Din aceste consideratiuni nu pot aproba propnnerea stimatului
domn president, ca comunicatul se fie luat simplu la cunostintit, ci
da, aprob pArerea, ca pentru arestarea lui Boszormenyi Laszlo se
cere permisiunea casei.
Mai am o observare, referitor la un cuvant al dlui ministru
de justitie, annme, aceea ce a atins si condeputatul Tisza Kdlmdn,
el e paguba ae perdem timpul cu chestii laterals. intreb, e chestie
laterals libertatea personalA? E chestie laterala imunitatea membrilor casei? Pentru-ca dacit libertatea personala si imunitatea
representantilor tariff e chestie lateralk atunci nu ctiu cum am pute
sta noi aici. Tot asa ca azi pe Bosthrmenyi, pot sa ne detina mane
si pe noi.

www.dacoromanica.ro

289

Mai am o observare. S'a zis ca BOszormenyi a fost citat pe

astazi la 10 ore ca se fie intemnitat, li el in casul data nu se va
presenta va fi dud cu forta. E posibil, ea Biisztirmdnyi s'a presentat
li a fost Inchis, dar' e posibil ca nu s'a presentat 9i acum il due
cu forta. intreb, astfel mentinem not demnitatea parlamentului, ca
flail nici o permisiune, fall nici o Sire, un membru al nostru e
tarit pe drum la temnita?
De aceea, sprijinind parerile cari aft' de necesara permisiunea
casei, totodata intrucat easa nu va aduce astazi in chestia aceasta
nici o hotarire propun, ea dace cumva Beiszorm6nyi Laszlo a fost
arestat astazi la 10 ore, se fie pus imediat in libertate 9i se ramana
liber, liana tend ili va spune casa parerea in privinta aceasta."

Casa is spre tire comunicarea facutA din partea presidentului.

Propunerea deput. Pop-Grideanul.

..,Sedinta din 26 Iunie 1868. Presidentul: ,Domnul
Matei Pop vrea 8A. vorbeasct ".
Motel Pop: Prin paragraful 12 al legii votate efi in mod
final s'a dat locuitorilor de pe pamantul silcuiese concesiune, ea in
scopul promovarii ernarii vitelor se poata frige rachiu, pe langa,
platirea unei dari, in cazane mai mici, 9i din materii fainoase. Cand
s'a discutat proectul acesta de lege in sectiuni am facut propunere,
ea favorul acesta sa se estinda 9i asupra tinutului Fligaraq. Dar'
matiunea mea a fost modificata Intr'acolo, ca nu numai asupra
Fagaraplui, ei asupra tuturor locuitorilor orii sa se estinda favorul acesta.
Mid a ajuns proiectul de lege Inaintea onoratei case ma leganam
in speranta, ea binefacerea aceasta se va estinde, nu numai asupra
pilmantului sacuiesc, ci- asupra tuturor locuitorilor tarii, 9i de aceea
n'am &cut propunerea, ca in mod eseeptional s se estinda 9i asupra
tinutului Frigara9. S'a intamplat insii, ea la votarea finall modificarea
a fost respinsa. Eu, onoratA cash', legea data adusa, deli Inca nu
e sanctionata, nu vreau se o atac, 9i nici nu am acest drept. Dar'
precum fie-care deputat are dreptul, aca il am 9i eu, de a propune,
ca binefacerile cuprinse in legile mai noun, precum 9i in cele mai
vechi, al fie estinse qi asupra celor-ce eschi9i au fost dela partieiparea
la ele. Pot pretinde cu tot dreptul, ca favorul acordat in legea despre
darea de spirt sa fie estins 9i asupra tinutului ai carui loeuitori au
19

www.dacoromanica.ro

- 290 soarte egala en locuitorii de pe pamantul sacuiese. Poporatiunea

tinutului Fagaras e en privire la obiceiurile si drepturile veehi, la
serviciile militare prestate, la alte sareini, precum si en privire la
natura si inproduetivitatea pamantului, egala la soarte si situatie cu
poporatiunea invecinatului plimant sacuiese. De aceea cred cli, aunt
indreptatit, chiar si ulterior, se depun pe masa onoratei case un proiect
de resolutinne in favorul tinutului Fagaras.

Dace favorul acesta e intr'adevar o astfel de concesiune, care

se acorda locuitorilor de pe pamantul sacuiese in detrimentul erarului,

dreptatea cere, ca locuitorii de o soarte cu ei sa fie asemenea impartasiti de aceasta binefacere. Ear' daca concesiunea aceasta nu
e favor ce ar fi in detrimentul erarului, dupa cum cred si en ea nu
e, fiind-ca eserciarea lui se concede numai pe langii platirea unei
anumite dari, atunci cu atat mai vartos cere echitatea si dreptatea,
ca favorul acesta sa fie estins si asupra celoralalti loeuitori.
Dar' exists onorata cash. un motiv si mai important, care ma
indeamna se fac acest proiect de resolutiune. Cei-ce locuesc pe
pamantul sacuiese sunt peste tot Sacui, cu mica esceptiune, ear' in
tinutul Fiigaracului sunt in general Romani, cu mica esceptiune.
Aeum la ate neintelegeri, plansori si recriminari nu va da ansa
faptul, ca pe aeeia ii favorisam din consideratiuni politico, ear' pe
acestia nu!
Am tinut se o ating aceasta, din aeel sentiment de datorinta,
cu care stint dator alegatorilor mei. Dar' datorinta aceasta o am si
fate de onorata cash., ea nu eumva sa se poata zice, ca imprejurarea
aceasta nu a fost expusa onoratei case si ea nu a cunoscut -o.
Onorata casa are o mare misiune, annme de a fi on cea mai
inalta privire la dreptate, si dud se vede ca onorata cask a luat
legea nu mai poate aye putere
conclus cu abatere dela dreptate,
morale. De aceea, depun proiectul de resolutiune pe masa onoratei
case, cu rugarea, se binevoiascii a ordona discutarea lui si apoi a
7

decide in intelesul dorintei exprimate."

Presidentul: Se va ceti."
Note:um! Csengery Imre (ceteste): Proiectul de resolutiune
al lui Matei Pop si loan Pufcariu. Avand in vedere, ca prin paragraful 12 al legii despre darea de spirt, votata in mod final in 9edinta
de eri, se concede poporatiunei de pe pamantul sacuiese, ea in seopul
promovarii ernarii vitelor se fearba raehin din materii fainoase si
in cazane mai midi;

www.dacoromanica.ro

- 291 avand in vedere, ea poporatitmea tinutului Faggraq, atilt en

privire la usurile gi drepturile vechi, la sevieiile militare prestate 9i

la alte sarcini, precum qi en privire la natura qi productivitatea

phmtintului, e egalit la soarte qi positie en poporatiunea de pe inveeinatul pamtint sheuiese;
avtuld in vedere, eh propunerea de modificare, fheuth in unele
sectiuni 9i in dial]: pentru estinderea favorului de sus asupra intregei
poporatiuni a tarii, la votarea finals a fost respinsa, in contra actepthrii,

ear' en aceasta oeasiune nu se mai putea face in mod eseeptional

project de modificare en privire la tinutul Ffigaraplui,
Se depune pe masa dietei, cu ocasiunea aceasta, din punetul
de vedere al dreptAtii 9i din consideratiuni de eonservare a autoritatii
parlamentului, ulterior, urmhtoriul proiect de resolutiune :

Onorata dietd se ordoneze discujie in secliuni fi se decidd,

ca favorul precisat in -ul 12 din legea despre darea de spirt se
estinde fi asupra /inutului Feigeiraf.c

Presidentul declare,, a facerea unui astfel de proiect

de resolutiune nu are lot, de aceea nu-'1 poate pune In
discu.tie, ci luandu-1 simplu spre -tire, 11 depune in archiv.
Casa aproba.

Legea timbrelor.
Lyedinta din 27 Iunie 1868. Se discuta legea timbrelor. VorbeF,4te deputatul

loan Popovici-Desseanu: Onorath cash! A-9i don al fie

exprimat mai elar, oare taxa ce trebue platith pentru prenotare sh
patecte imediat, sau numai duph ce s'a facut justificarea prenothrii?

In privinta aceasta praxa m'a dus la experienta, a de aid se poate

nacte mare confusiune qi de multe-ori vin pArtile in colisiune cu
organele financiare, pentru-el duph regulamentele de mai nainte,
aduse sub sistemul absolutistic, aca era, eh taxa pentru prenotare
se plhtea numai duph ce prenotarea era justificath. Mai tarziu Reichs-

rath-ul a facut modifiearea, eh taxa trebue imediat platith pentru

introducerile in cartea funduarh, fie ele intabulari, sau numai prenotari.
Eu, din partea mea, aflu eh nu e just de ke, dace se ineasseazh
taxele dupii prenotare inainte de a fi prenotarea justifieata, 9i aca,
inainte de a deveni ea intabulare deshvar9itii, pentru -ca de multe-ori,

ba de cele mai de multe-ori aca eta treaba, ea omul nu ctie inainte,

data prenotarea va fi justificati sau nu?
12*

www.dacoromanica.ro

292

Prin urmare, se na9te neplacerea, ca trebue platit inainte un

capital intreg in cassa statului de multe-ori, 9i apoi intru-cat prenotarea nu a putut fi justificata, trebue se umble respectivul ani de
zile pans poate se primeasca indarat banii platiti. Eu deei a -'i Linea
de corect, just 9i echitabil, ca taxele pentru prenotare s fie reclamate numai atunci, cand prenotarea, prin justificare, a devenit
intabulare desavar9itil. Erarul are aici garanta perfecta, ca nu va
suferi perdere. Garanteaza despre aceasta dreptul care formeaza basa
prenotarii. Dar' totodata 9i publicul e crutat de neplacerea de a
plati o Emma pe care mai tttrziu poate se o reelame.

Eu deci imi iau voe a recomanda urmatoarea modificare en

privire la paragraful acesta. Anume, textul -lui acestuia eliminandu-se cu totul, in locul lui BA se puns acesta: Fiind-ca prenotarea
acorda numai un drept conditionat, taxele ce se platesc pentru notarile facute in eartea funduara se pot pretinde numai dupa justificarea prenotarii. Taxele platite inainte insa aunt a se computa in
taxele intabularii desavar9ite.
Recomand motiunea mea in atentiunea onoratei case."

Sigismund Papp.- Paragraful aflator in discutie suns astfel

(il cete9te.) Eu a9a 9tiu, ca dupa legea timbrelor, tot acelea taxe se
plates pentru prenotare ca 9i pentru Lip numita intabulare. Dupa
paragraful acesta insa nu 9tin ce se va intampla atunci, cand chestia
e resolvata in mod desavarcit. (Zgomot mare.) San e vorba de lichidare, sau de computare. Daca e sa se compute, atunci stilistica

9i apt e rea, fiind-eil nu se computa, ei trebue s se zica a9a: Justifleata fiind prenotarea, taxele platite se tree la cont,
dar' nu
se computa." (Se riimana.)

loan Popovici-Desseanu: Daca am inteles bine"...

Sigismund Papp: MA rog, Inca n'am terminat." (Intreruperi: Te-ai pus pe scaun!)

loan Popovici-Desseanu: Daca am inteles bine, domnul

ministru de finance a motivat aqa faptul, ca taxele trebuese platite
imediat la prenotare, pentru-ca aeeasta ar fi in interesul creditului
public, intr'atata, ca prin aceasta se impeded). prenotarile 9i se promoveaza Intabularile destivar9ite.

Eu tocmai din contra, aflu el luerul e opus intereselor ereditului, pentru-cit atunci, cand mi-se ingreuneaza prenotarea, voiu
ajunge en mult mai greu la un Imprumut, sau voiu imprumuta cu
mult mai greu clack' ma vad constrans se fat in astfel de afaceri

www.dacoromanica.ro

- 293 intabulare desavarsita si se port cheltuelile legate de ea, pe cand

din contra, data stiu, ca fiind pretensiunea mea scadenta gi ivindu-se
necesitatea asigurarii ei prin intabulare, eu, desi nu o pot intabula,
o pot totusi prenota, cu mult mai mica ingrijorare pot se dau bani
imprumut eau se deschid credit, pentru-ca prin prenotare imi rAmane
deschisa pentra totdeauna calea de asigurare ipotecara la timpul seu,
fara ca el fiu constrttns se file intabularea prealabila in cartea fundual* atat de impedecatoare creditului.

Dupit priceperea mea deei usurarea prenotarii nu se opune

intereselor ereditului, pentru-ca prin aceasta creditul vine pus pe
base mai largi, ci pentra-ca nu ered, ca favorul creditului public ar
recede in aceea, ca creditele al se efectueasea pe langa o imediata
intabulare. Dar' se presupunem, ca sunt astfel de casuri, ca prenotandu-se de ex. 100.000 fl. si platindu-se taxa dupit suma aceasta,
la justificare suma prenotata so reduce la 20.000 fl. intreb, e lucru
just, ca in asemenea cas taxa sa se plateasea dupa suma de 100.000 ft.?
Respective, ca taxa se fie incassata inainte pentru suma de 100.000 fl.?
Asta nu e dreptate.

Dar' pe calea aceasta aunt ingreunate prenotarile referitoare

$i la dreptul de proprietate, nu numai la dreptul creditar. Foarte
des se intampla, ca creditorul, fiind prenotarea ingreunata, nuisi
prenoteaza pretensiunea, ear' venind treaba la executie, nu mai gaseste
acoperire pe seama pretensiunei sale. Toemai de aceea, nu aflu peste

tot de motivata imediata platire de taxe pentru prenotari. Dar' am

auzit si aceea, ca, motiunea mea e cu totul superflua, pe and data
este ceva do prisos, eu tin de superfluu -ul 17, asa cum e, pentru-ca
nici pina acuma nu s'a intamplat, ca taxa platita pentru prenotare
sa nu se fi computat in taxa pentra intabularea desavarsita, nici
pang acuma nu s'a intamplat, ca taxa sa se fi ineassat de doua-ori.
Paragraful acesta e deci cu desavarsire de prisos, pentru -ca cuprinde
dispositii referitoare la un lucru care nu exista.
Asa cred, ca aceea ce am recomandat eu poate se ocupe loe
cu mult mai potrivit in proiectul acesta de lege, deeat textul actual.
De aceea, recomand de non motiunea mea in atentiunea onoratei case."

Se prime.,te textul original. Vorbete

Aurora ThICI I: La toate darile trebue, dupa parerea mea, se
deosebim, intaiu, dael darea e dreapta, si al doilea, data se poate
incassa. Dupa priceperea mea partile plates statului ceva in procesele

In cari recnrg la judecatoriile statului, 9i anume, din motivtd, ca

www.dacoromanica.ro

- 294 statul plAteste judechtoriile. Dar' nu inteleg, onorath cash, cum poate
se mark' statul, ca partile litigante se plAteasch atunci, child nu recurg

la ajutorul judecatoriilor de stat?" (Zgomot. Nu se aude I)

Presidentul: Rog pe onoratii deputati se binevoiasch a aseulta
pe vorbitor, fiind-ch pAnh acuma nu s'a patut intelege nici un cuvant
din vorbirea sa."
Avram Tincu: Onorath cash 1 Vreau se fac modificare
pentru -ul 18. Dar' dupa cum vhd, onorata cash nu are voe Bri
ma asculte. (SI auzim 1) Duph parerea mea, la fiecare dare trebue
se distingem, dach e dreapta darea foi dad. se poate incassa? Duph
parerea mea, taxa aceasta, anume, ca in procesele de divort partile
A plateasch dare pentru-ch poarta proees la o judechtorie pe care
statul nu o pliitecte, e nedreapth. 0 in de nedreapth pentru aeeea,
fiind-el cei-ce se divorteazh platese taxe 9i judechtoriei biserice9ti,
ear' de alth parte taxele acestea niei nu as pot ineassa. Autorithtile
bisericeliti nu stau, san eel putin strict luat nu pot se stee sub stet,
ei de aeeea statul nu are asupra for infiuenta pe care o are asupra
judeclitoriilor de stat, prin urmare ar da ansh la marl frechri, dach
functionarii dela finance ar rhscoli prin archivele bisericilor. Din
aceste motive indrhsnesc a propune o modificare, en privire la paragraful acesta."
Csengery Imre, notarul, (ceteete propunerea lui Avram
Tincu:) Paragraful 18 este a Be modifica astfel: fn procese de
divot% actiunile ei sentencele aduse asupra for Bunt scutite de taxe,
atunci, child procesele deeurg in fata judechtoriei eclesiastice."
Sigismund Papp (vrea sh vorbeasch.)

Sigismund norlea: Eu vin la rind. Domnul Sigismund

Papp se binevoiasea a mai cede nicel. (Ilaritate.)

Eu afla, ca propunerea lui Avram Tincu as poate priori, 9i

anume, din motivul, ca lhsind la o parte aceea ce el cu temeiu a
espus, ca judecatorii ei functionarii consistoriului nu aunt platiti din
partea statului, ales la not greco-orientalii, 9i aea cred ch. 9i la reformati, prin urmare nu se poate zice, ca din venitul ce as na9te

din timbre se acoper lefurile judechtorilor, repet, a Wand acest

motiv la o parte, mai este un motiv foarte important. Anume, etim
toci, ca sub guvernul de mai nainte era obiceiul, eh voind sh-'9i
tire sigurh despre faptul (lack as respeeteazh, legile 9i patentele timbrelor, dash nu se face seurtare de timbre, trimetea asupra
ettctige

www.dacoromanica.ro

- 295 comitatelor ci a oracelor cite un func4ionar dela finante, care ayes, dreptul

se saute prin archive in drags voe, ci chiar se duel acte din archiv.
Cred lush, el procedura aceasta n'a fost aplicata palm acuma asupra
arehivelor consistoriale. La comitate insl stiu positive a se practi-

seaza si sub guvernul actual. Ba a-ci We numi un comitat la

care sunt oamenii oeupati de present tocmai en lucrul acesta. Desi
din partea mea nu pot aproba procedura aceasta, dacl propunerea
lui Tincu se respinge, ci prin legea aceasta se decreteazA, el in
procesele ce decurg la eonsistoriu Inca trebue di se intrebuinteze
timbre, e foarte natural, el guvernul voind se aiba 'Aire positivl

dacil nu se face cumva scurtare de timbre, va introduce procedura

aceasta ci aici, sau eel putin va incoma se o IntroducA. i atunci,
lucru foarte natural, ca se vor naste frecAri, biserica isi va apara
autonomia ci se va provoca la ea, statul se va provoca la puterea
sa, la puterea legii, ci in tale din urml probabil el argumentul
puterii de stat va fi invingltor. i atunci ce va fi ? Financul se va
duce de bunl seama ci acolo 1
Eu ma ered, ci o ctim toti foarte bine, el la procesele de
divort ci de aca natural cari cu privire la cei casatoriti decurg la
consistoriu, de multe-ori obvin astfel de casuri, cari din punctul de
vedere al moraliatii nu pot fi admise pe seama publicitAtii, ci despre
cari numai parlile si judecatorii consistoriali pot se aibl ennostintl.
Dar' dach functionarul dela finante va merge acolu, nu poate fi
oprit se nu iee privire in ele, si astfel chestia vine adusa la eunoctinta publics. Vor zice unii, el ce 'tie un funetionar de finante
Inca nu se poate zice ca e adus la cunostinte publics, si lucrul e
adevarat. Dar' nu e aca, pentru-el am spas, el, funetionarul acela
de finante nu se multumecte cu esaminarea arehivelor, ci is din ele
atittea acte ate urea, ci le tine la sine case, ba ci mai multe luni.
Eu o ctiu asta din praxl. Nu el doarl a -ci fi fost ci eu finant
. vre-odata, (Ilaritate.) ci o ctiu de aeolo, ca din archivul pus sub
paza mea au fost duse acte ci au fost retrimise numai dupa luni de
zile.
i o ctim ci aceea, el clack finantul acela duce actele cu sine
O. afia in ele eeva subtil sau curios, slabiciunea omeneasca aduce
cu sine, ca actul acela sa mearga din mina in mina prin cancelarie,
ci aca in ziva prima intreaga caneelarie, in ziva a doua intregul
edificiu, in ziva a treia intregul ora' ctie ce tontine, aducindu-se
la cunostintl publics aceea ce en din punctul de vedere al moralitatii tin ca e pagubitor.

www.dacoromanica.ro

296

Trecand la proiectul eomisiunei centrale, cri taxa de timbru s/

se introduch si pentru procesele de desonestare si de siluire, ceea-ce
asa cred, insemneazh, ca si procesele de onoare si de siguranta se
cad/ sub taxe, e un lucru pe care inteadevAr nu-'l inteleg. Eu

anume asa inteleg lucrul, a onoratul domn ministru de finance,

presentand casei acest proieet de lege a zis, ca de aceea il presenteazl, pentru-ca undo numai se poate sit se facA poporului putin favor
si Mina' usurAtate. Cer ertare, dar' clack' not si pe astfel de lucruri,

cari sub guvernele absolutismului erau scutite do timbre, punem

acum dare de timbru, nu vom usura, ei vom marl sarcinele poporului, si prin aceasta vom asupri tocmai clasa mai sarael a poporatiunei, faclnd sa-'i fie imposibilrt chiar 9i apilrarea onoarei, pentru-el

e foarte natural, el clasa mai bogata, care are parale, nu se va uita

la eltiva florini dud e vorba sii-'i repareze onoarea, dar' (Ansa mai
sarack, clasa care cu greu castigl florinul, care de multe-ori la o
saptamana abia vede un florin, va fi silitl se renun %e la proces,
pentru-cl nu va avea bani pentru timbre. (Zgomot. Contraziceri.)
Cer ertare; dach nu-'i place cuiva ceva din vorbirea mea, pofteascs
si-'mi refleeteze dupl-ce am terminat-o, dar' in vorbirea mea se nu
ma intrerupl nimeni, on ii place, on nu. Prin aceasta, dupa, parerea
mea, clasa sarach a poporului ar fi eschisa dela apararea onoarei.
Lucrul acesta nu se potriveste en dreptatea si eu echitatea, ci afara
de aceasta duce ci la decadent/ morall.
Eu deci, deoparte sprijinese propunerea lui Avram Tincu, de
alai parte aflu, ca proiectul comisiunei centrals e de respins si propun

respingerea M'
Sigismand Papp : Onorata case! Avem doul, propuneri, una
en privire la procesele de divort, alta en privire la procesele de calumnie

ci la tole de siluire. imi voin extinde parerea asupra amandurora.

Asa cred, cii cheltuelile statului, sarcinile statului trebue sit le
purtam toll, in mod egal. Dacti e adevarat deci, el intro protestanti
si catolici nu se poate face nici o deosebire cu privire la sarcinile
statului, adevarat e, ci adevarat trebue se fie ci aceea, el data in
procesele de divort ale protestantilor, eari decurg la tribunal, se intrebuinteaa timbre, din punct de vedere al uniformitatii trebue ca
si. in procesele catolicilor sit se foloseascii timbre. Esceplie nu se
poate face. Dac/ se poate erta unuia, trebue sl se erte si celuialalt,

elei toti trebue se call sub o tratare egala. Din acest punct de
vedere nu pot partini deci parerea color -ce zit, el la unii se rAmana

www.dacoromanica.ro

- 297 timbrul, fiind-ca la reformati judeca tribunalul, ear' celoralalti sa li-se

dee seutire de timbru, pentru-ca procesele de divort ale catolicilor

deeurg la consistoriu. Nu pot pArtini nici parerea celor-ce zie, ca
dad. A aceepteaz'A' timbrul, functionarii financiari vor tinea perchisitii,

cu toate di finantul yi statul n'are nimic a face cu biserica. Eu nu

cunose stat in stat. (Aprobari.) Recunose autoritatea ministrului de
culte, dar' nu recunosc omnipotenta sa in chestii dogmatics, numai
pentru-cA e ministru de eulte yi are drept de supraveghiere in toate
chestiile neeclesiastice yi nedogmatice. Aici trebue tinut in vedere
domnilor yi alt punct de mAnecare. Dupa eum ytiu en operatul
comisiunei de 15 conclude inteacolo, ca pe viitor peste tot procesele

de divort sa se faca la tribunal, nu la consistor.

Dach se va accepta acest hem, deyi sunt can zic, ca e vorba
de taina gi de proses divortial, ceea-ce trebue depus in math preoteyti,

dad, zic, sit primeyte propunerea comisiunei juridice, in actele consistorului nu va mai privi nici un finant. Dar' procesele de divort
yi de altcum trebue se each sub timbru, pentru-ca ytim, ea au obiceiul
a fi atat de inveryunate, bleat respectivii platese on -cat, numai sa
se desparta. Si astfel sigur ca nu va fi atat de grea sarcina purtarii
de timbre in procesele de divort, ca respectivii se nu voeasca sa le
plateasea. Eu deci voesc se fie mentinut timbrul pentru procesele
de divort, chiar yi pentru aceea, pentru-ca vreau sa fie uniformitate
in patrie, yi nu vreau se dau privilegiu aya numitilor catolici atunei,
cand alts confesiuni platese dare de timbru in asemenea casuri.
Ce se atinge de chestia ceealalta, e perfect de adevarat, ca
Nemtii, cum a spus-o Haldsz Boldizsdr, n'au pus dAri pe asemenea
procese. E adevarat; pentru-ca la Nemti formeag actiune penala,
ear' tot ce e penal, nu cade sub taxe de timbru. Dar' legislatura
maghiara nu pune calumniarea intro faptele criminale, deyi eu fuel
ci zice aya, sa plateasca
zic, el eel-ce calumnieaza se fie inchis,
dacA
e nemey eel calumniat.
100 fl., clack' nu e nemey, yi 200 fl.,
Ear' acolo, undo astfel de procese au caracterul proceselor civile, e
evident, ca cad sub taxe de timbru. Dar' nici stilisarea comisiunei
centrale nu-'mi place. Au stil foarte bun domnii aceytia, o ytiu eu
bine. Dar' totuyi se zice v becstelenildsi es er6szakossdgi , pe can('
not ne-am indatinat eu calumnia , ceea -ee e ungureyte rdgalmazds4. Siluirea earayi e de &ma feluri potentia major fi minor,"
ceea-ce e volnicie. De aceea, sa se zica : bin procesele de calumnie # de volnicie.

www.dacoromanica.ro

- 298 loan Popovici-Desseanu: 7,0norati case! Eu nil pArtinese

textuarea si a-si dori se fie eliminati de tot. Nu pot fi de o parere
cu stimatii domni deputati, can vreau sa ne facl si mai impovi-

ritoare sarcina si de -alteum destul de grea a taxelor de timbru.

Aeum, sub constitutionalism, mai grea decit sub absolutism! Ministrul
de finance al absolutismului a cAutat numai se dee de toate isvoarele

din cari ar put?) stoarce venite dela noi, si de bunt same eunostea
dar'
el bine si procesele de divort, si ar fi stors si din ele venit,
nu s'a atins de autonomia bisericei!
Eu prin paragraful acesta, dael Amine, yid violati deadreptul
autonomia bisericeasea, pentru-ch dreptul de judecati si de aducere
de sententa in procesele de divort e tin drept vechiu at respeetivelor
biserici, si eu apt cred, a fit% consentimentul bisericilor legislatura

nu poate lua acest drept dela ele. Toemai de aceea aid afla de
foarte neechitabil, daci atunci, and biserica respeetivi nu primeste
pentru-ca biserica gr.-ort. nu capital dela
nici un fel de ajutor,
nime nici uh crucer, si en mare greutate suntem in stare se tinem
consistorul,
are se mai pliteasci inch taxi separati.
Biserica gr.-ort. a stabilit o anumiti taxi ce trebue se pliteasci
pArtile pentru aducerea sententei, ca din ea sa se poata sustine
cancelaria. Intreb, unde e egalitatea, clack' credineiosii gr.-ort. vin
obligati ea plateasca taxe duple? Pentra-cl atunei suntem nevoid si
purtam spesele bisericei si si pe ale statului.
Nu pot primi nici parerea, ea n'ar fi deosebire intro aceea,
data judeca oameni platiti din partea statului, sau judechtoria sustinuti en mare greutate din partea statului.
In biserica protestantl judeca laicii, plAtiti din partea statului.

E deci echitabil, ca statului si 'i-se plateasca spesele ce le are cu

judecitorille. Dar' acolo unde statul nu plateste nimica, e foarte
natural, el in mod echitabil niei nu poate care nimica. In decursul
sesiunei acesteia parlamentare s'a intamplat, el dupa-ee sustinerea
judeeatoriilor din orase inch cade intre interesele statului, statul a
aflat ca e echitabil se contribue la spesele ce le reclaml., fiind-eh
din timbre primeste si statul un venit potrivit. Daci in paragraf
s'ar lua astfel de dispositie, el amasurat venitelor de timbre se vor
impartisi de ajutOrul de stat bisericile, can prin judecitoriile bisericesti au intluenti asupra proceselor de divort, n'a-si vorbi nimic
contra. Pentru-ca atunei a-si fi sigur, el taxele pe can aunt
datoare partile sit le plateasca, rkman la biserica. Dar' fiind-ci
www.dacoromanica.ro

- 299 de alts ajutorare judecatoria bisericeasca nu se impartaseste din nici

o parte, ear' biserica nu 'si-ar pute Linea caneelaria sa, fiscul seu,

notarul seu, e evident, a biserica nu se poate lipsi de taxa de care

are lips1 neineunjurata.
De aceea, pe basa principiului de egalitate, eu toate ca esista

deosebire intre raporturile eclesiastice a-i dori, ca asa ca (i 'Ana

aeuma, se fie scutite de timbre procesele de divort si in viitor. 'Tin
deci la propunerea condeputatului Avram Tincu, si Intrucat n'ar
dupe -ce am auzit insirandu-se motivele, ca biserica
rog in tot casul, ca
eatolich inert primeste ajutorare dela stat,
fi primitA,

en biserica gr.-ort. sa se facit esceptiune, pentru-ca ea nu primeste

ajutor din partea statului, si asa, data nu s'ar primi motiunea con-

deputatului, ma rog se primiti, ca procesele ce decurg in fate

bisericei gr.-ort. se fie scutite de timbru. Ce se atinge de ceealalta
parte a textului comisiunei centrale, au Irtmurit-o foarte esaet eondeputatii antevorbitori, tsi eu nu mai vorbele la ea, ci evit vorbele,
pentru-cl nu e echitabil, ca dui:A procesele pentru cari dincolo de
Leitha nu se plates timbre, sa platim noi.a (Zgomot mare.)

kichente Babef: nOnorata cask 1 Eu asa tin, a importanta

timbrului la procese, respective basa ce o are, poate se fie numai
una, a obiectul de proces are o anumita valoare, o valoare baneasea,
si una sau alts dintre parti are un anumit castig, caci alto= nu
are niei un inteles timbrul la procese. La procesele numite civile,
al caror object represintil o valoare oare-care, tocmai dupe valoarea
aceasta se eroeste timbrul, mai mare sau mai mic. La astfel de
procese insa, al caror object nu are valoare bAneaseA, nu se poate
aplica timbrul, si tocmai de aceea nici nu '1-a aplicat nici inventatorul timbrului, guvernul austriac. Ce se atinge de procesele de
divort, a-si vrea se stiu cum ar pate fi taxate, dupl care valoare
s'ar putea aplica la ele darea de timbru? Ali vrea se stiu, ea ce
valoare ar avea, si tine castiga din ele altul, decat moralitatea
publics? De aceea eu tin, cA dael la o eonfesiune oare-care e in
intrebuintare timbrul la procesele de divort, dupe logica mea urmarea

ar trebul se fie stergerea timbrului si acolo, ear' nu introducerea

lui ci la celelalte eonfesiuni.

Ce se atinge de procesele de calumnie, vatamare de onoare

si volnicie, asa cred ca e vorba numai de o dispositiune provizorie.
Eu cred, a dacl vom face codificarea, vom trece in codul
penal aceste. fapte, si atunci Inceata taxole de timbru, precum sunt
www.dacoromanica.ro

- 300 sterse in toata lumea pentru procesele criminale. Dar' si piing atunci,

ce tax se dam in procesele de vatamare de onoare ? Cine se plateasel aiei taxele? Despre ce e vorba? Dacit omul de rind, care
nu e nemes, castiga procesul, ce a castigat ? Plateste spesele si primeste a treia parts din 20 fl. I Dna deci, dupa actuala lege maghiara, cineva are spese enorme cu apararea onoarei sale, se mai
plateasca Inca si tax() de timbru? Sau sa le plateasca celalalt ? Dar'
in astfel de procese nu vine nimeni judecat la purtarea cheltuelilor !
Dupa modesta mea parere nu e corect, ea, se propane, ca la
astfel de procese sa, se intrebuinteze timbru. Eu eel putin, cu logica
mea, nu pot sa inteleg basa acestui timbru. De aceea tin, eh onorata
case nu poate ajuta mai corect in lucrul acesta, deck daca primeste
propunerea dlui deputat Halasz Boldizsar, de a fl sters acest paragraf."
(Aprobari in stanga.)
ATI' am Tincu: nOnorata easa f Dach se primeste propunerea

lui Hallisz Boldizsar, nu mai vorbesc. Dar' cu privire la aceea ce

se propune din partea comisiunei centrale. anume, ea in procesele
de casatorie, vatamare de onoare, sa se plateasch timbru, declar, eh
prin aceasta onorata cash,' nu castiga nimica. Vreau acum sa vorbese
la motivarea dlor Tisza Kalman si Tokody. Motivele principale vorbese

tocmai pentru propunerea mea. Eu am purees din punct de vedere

gr.-ort. si voeam ea restabilese toemai egalitatea de drept. S'a spus
onorata casa, ca la gr.-orientali partile platesc judecatoria bisericeasca,
pecand
si daca sa mai plateste si timbru, platen oamenii de doua-ori,
confesiunile cari se judeca in fata tribunalelor civile nu plates decat
numai odata. Atata aveam de opus."

Se primeF,de textul original.

Memoria lui Horia ci Cloca.

yedinta din .r Inliez868. La ordinea zilei raspunsul
ministrului de interne la o interpelare a deputatului Simonyi
Erni,: Vorbete deputatul
losif Hodo,sizi: Nu vreau ea ocasiunea aceasta, nici sit aprob,
nici sa condamn procedura ministeriului, pentru-ca actele nu sunt depose
pe masa camerei si eu nu pot sa-'mi castig informatiuni exacte in che-

stie. Nu pot lush sa nu fae uncle observatiuni, anume, ca referitor

la o intrebare a dlui deputat interpelant Simonyi, dl ministra n'a
dat deslusire. N'a opus, anume, cum s'a intamplat, ca judele din

www.dacoromanica.ro

801

Felegyhaza, arAtand soldatului o persoanA 'i-a dat ordin sa traga cu

pura in ea, ear' celoralalti le-a spus BA pute Are. gloante. Fac
observarea aceasta in interesul sigurantei personale, i sper ca ministrul va da lamuriri i in privinta aceasta.

De altcum, cum am spus, eu de astadatti nu vreau, nici sh

aprob, nici s condamn proeedura dlui ministru, i poate ca nici nu
vorbeam, dacit dl condeputat Besze Jdnos (Sa auzim !) nu facea o
asemAnare, citand epoea lui Horia-Clqed ci a lui Haynau. Asemlnarea aceasta, ca on -care asemAnare, schioapata. Pentru-ca intreb :
Cand i in urmarea caror lucruri s'a nascut revolutia- lui Horia-Clora?
(N'a fost vorba de ea! Zgomot 1) Si And i sub cari imprejurari s'a
nascut lumea lui Haynau? (SA auzim!) Stiti domnilor, el inainte de
Horia-Clora poporul cat era de asuprit. Poporul era glebae adseriptus,
care n'avea libertate. Asta era starea poporului inainte de Horia.
i Horia a voit sa ajute poporului. A voit sa -'1 face. liber. (Contraziceri) Da, Horia a fost omul libertAtii. (Contraziceri). Dar' eu ma
mir de Besze Janos, el' de ce nu a asemanat lumea lui Horia- Clocca
cu a lui Dozsa, ci en a lui Haynan? (Se auzim!) Pentru-el guvernul
lui Haynau, cand ci sub ce imprejurAri s'a nascut? Inainte de Haynau
eel putin in Ungaria,
in
poporul era liber, avea constitutie,
toata privinta esisth libertate, era libertate de intrunire i libertate
personall, ear' Haynau a pus capat tuturor acestora.
Prin urmare, asemanarea schioapla in toath privinta, flind-ch
Horia i Clora voeau libertate, Haynau a suprimat libertatea".
(Intrerupere: FrumoasA libertate a voit Horia-Closeal)
Sigismund Bollea: Onoratri, case.! Premit, el peste tot nu
voeam al vorbese la obiect. Dar' find -ca prin cuvintele condepu-

tatului Besze ma vAd deadreptul provocat, nu pot intrellisa sl nu

fac unele observAri la una din expresiunile dlui Besze. (Contraziceri.

La ordine!) Domnul deputat Besze Janos, pentru a da mai mare

efect vorbirei sale, a aflat de bine a se provoca la Horia-Clofca,
dupe. provocare, in presimtirea efectului, din ochii lui schinteeau
raze de bucurie. Antevorbitorul men a espus in deajuns deosebirea
fii

intro epoea lui Horia-Clofca ci a lui Haynau, de aceea vreau BA

ating numai, ca dupa mine, ci ace. cred, se vor mai afla multi in
camera aceasta eari vor intelege, cA n'a fost corecta asemAnarea.
Si n'a fost corecta pentru aceea, pentru-cA dei n'a tiut dl Besze,
dar' presupun 0/ dintre domnii deputati mai multi au etiut, ca prin
astfel de provocare se da na9tere numai la agitatiuni. (Contraziceri.

www.dacoromanica.ro

- 302 Zgomot.) Dad, tocmai voea sa se provoace la un name istoric, fiind-ca

lucrul s'a petrecut in Felegyhaza, wide Romani nu Bunt,

ci astfel

in drama aceea nici n'a avut rol nici un Roman, trebuea sa se

provoace la Dozsa. (Intrerupere: A patut sa o faca pe basa egalitatii

de drept!) Cu ata.t mai putin a avut drept sa se provoace la acest

fapt, fiind-ca prin aceasta provoach numai ci produce agitatie, ceea-ce

aca cred, nu duce nici ()data la stop. En deei nici nu pot se cred
alta decat ca, de9i fara intentiune, dar' in tot casul a facut ran
servieiu provocandu-se la gravaminele noastre. De alteum intrucat
a fost eorect dl Besze cand a rostit vorbirea sa agitatorica, las in
apreciarea onoratei case. Cu regrete am esperiat anume, ca mai de
multe-ori and not deputatii nationali vorbeam intr'o chestie ceva
ce nu era pe placul partidei celeialalte, am fost totdeauna suspicionati.

Cred, ca despre partea pagubitoare a acestei proceduri multi aunt

1i astfel multi aunt convinci 9i despre aceea, ca provocarea
aceasta a dlui Besze e incorecta 9i pagubitoare.
Tocmai de aceea, rog pe dl deputat Besze Janos, ca pe viitor,

convinci,

intrucat e numai posibil, sa binevoiasca a se reline dela astfel de

lucruri,
de9i nu va face mare efect cu vorbirile sale, ear' daca
nu s'ar paten desvata dela aceasta, atunci se caute efectul in faptele
nationalitatii sale, ear' nu in faptele altei nationalitati." (Sa votam 1)

Legea darilor directe.

.5edinta din 4 _Tulle 2868. La ordinea zilei e visa
legea despre darile directe. Vorbeste
Simeon Pap.- nOnoratA ma! Nu intru in esaminarea proieetului de lege aflator in discutie; nu pentra-el nu mi-ar face placore, ci pentru-ca a-'9i obosi numai pretioasa indulge* a onoratei
case fail nici un resultat, fiind-ca proiectul a trecut deja prin multe
fase ci prin multe critici ale comisiunilor. Dar' nu pot sa-'mi inner
ingrijorarea asupra esentialei mancitati ce o are, intrucat nu se da
nici o atentiune tinuturilor muntoase, sterpe, mlastinoase, eu un eavant, tinuturilor consumatoare, deqi dl ministru de finance a recunoseut

in eseelenta sa vorbire din 16 Aprilie, ca exista uncle tinuturi earl

aunt prea impovarate c1 de eari trebue sa fie purtat de grija cat

mai curand. Ma aplec en veneratiune in fata acestei recunoaqteri.

Dar' intreb, oare cand se va pune aceasta in practicl, data nu cu

aceasta ocasiune? Si pane atunci sa tot poarte sarmanul popor ear-

www.dacoromanica.ro

- 303 i apoi, nici nu sunt tinuturi muntoase acestea,

ci e intreaga parte de nord a Uugariei, incepand din Maramurag l
Sunt tot astfel de tinuturi, pe unde nu e industrie, nu e comerciu,
sunt tinuturi ascunse. Pe deasupra stint tinuturi consumAtoare, cari
cina insuportabila?

in mare parte vegheteaza din prAsirea de vite. VegheteazO zic, pen-

tru-ca acolo unde earna e de vase luni, nu poste sit fie cu spor
Ca un euvant, aunt astfel de tinuturi, pentru can
pot A esiste chi ferate, canalisari qi alte institutiuni salutare, pentru-ca vor contribui din greu cu darile for la ele, dar' nu vor avea
absolut nici un folds, san Area putin folds de ele.
Darile insa, din contra, pe cat de neproportionat ,vi pe nedrept
an fost repartate sub absolutism, tot atilt de fail crutare, ba in
intelesul acestui proiect de lege chiar impodobite cu interese se int entioneaza a se incassa 9i din partea constitutionalismului, astfel
prAsirea vitelor.

onorata casa, ca pecAnd poporul de pe campie, poporul din phmantul

Canaanului, I9i bate capul inch cu aceea, ea prin acceptarea cuotei

nu se ataca cumva capitalul mo9iei, la jumatate, ca se nu zic la

trei Orli din patru a poporatiunei tinuturilor acestora, mo9iile au
ajuns de mult in buzunarele Evreilor, fiind-ca Evreii au filosofie de
a trai, ceea-ce durere, 9i inch ru9inoash durere, la poporul nostril
cretin lipse9te cu desavarcire, fiind-ca catechismul evreesc to invath
intiliu a trAi, 9i apoi a muri.
DacA deci, parlamentul nu intinde ajutor acestui popor aflator
in situatie nefericith, ales acum dupe deeretarea emancipArii Evreilor,
9i Inca farl amilnare, atilt pe teren material, eat qi spiritual, cum se

cere dela un tats al popoarelor acestei tAri, poporul e perdut fail

a mai putea fi mantuit.
A fost o ireparabila grecall amilnarea inteatAta a rectificarii
de dare, pentru-cA in urmarea rectificarii puteau BA fie sterse restantele de dare, atilt de nedreapth qi neproportionata, de sub absolutism, cari nu sunt inch neincassabile. i totu9i despre toate acestea
manifests o tacere adanca proiectul de lege, pecand mult onoratul
domn ministra de finance le recunoa9te toate in cuvintele din laudata
sa vorbire escelenta, ca: nsarcina, care trebue sa o purtam e fartt
grepla mare, dacl luhm in considerare capacitates platirei de dare.
Dar' e suportabilA totuqi In present, numai A' o Impartim duph dreptate, a9a cum fiecare poate sa o supoarte."
Asta e o clod-ring atilt de sublime, onorata cash, in fata careia
trebue IA se piece fiecare fiu al patriei. Totoclata basil e 9i depri-

www.dacoromanica.ro

904

matoare, fiind-ca in proiectul de lege nu-'i gasim nici o urma. E

necesar deci, ca acestei sublime idei sa 'i-se dee corp, ceea-ce se
poate face numai a9a, dacit acum se decreteaza prin resolutiune, ea
rectificarea darii are sa se inceapa imediat, ear' parka la terminarea
rectificarii se suspendeaza incassarea restantelor de dare cu privire
la tinuturile consumittoare.

Eu insa nu inteleg sub aceasta reformele de dare, pe cari

ni le-a pus onoratul domn ministru de finance in perspective, en
deelaratia urmatoare a sa: de alteum la reforma dArii de pamant
se poate lua ca cheie mult mai dreapta suma mijlocie a preturilor
de vttnzare 9i de pretuire usuate in tinuturi ; de aceea m'am Ingrijit
de adunarea datelor respective de pe cei din urma zece ani."
Ar fi pacat sit se pearda timpul, pentru-ca asta nu e reforma

de dare, ci e acela9i sistem de ducere la sapa de lemn en care a

ruinat guvernul lui Bach tinuturile. Se punem in tomparatie preturile
pietei din douit comitate productive, invecinate, dar' deosebite, de es.

Satmar 9i Maramuraq. Preturile pietei in comitatul din wink sunt

totdeauna cu 3, 4, 5 fi., mai mari ca in comitatul Satmar. Ar urma
deci, a 9i piimantul se fie mai impovarat cu dare. Dar' eu Intreb,
de unde diferenta in preturi. De acolo, ea vieata vine transportata
din Satmar in Alaramura9? De aceea, ca Maramuracul pe Tanga
sirguinta indoita 9i spese de gunoire nu e in stare se produce atata
cat produce pamantul din &Amax Fara nici o gunoire, 9i de aceea
e silit sa se aprovizioneze din Satmar, Ardeal, Bucovina, sau oridenude. Se luam cueuruzul, pttnea destul de slabs, dar' esclusiva a
poporatiunei dela munte, Spicoase nu crest in yid, pentru-ca nu au
vanturi destule, ear' coastele sunt sterpe. Daca se samana de vreme
cucuruzul nu cre9te 9i abia da jumAtate de recolta, 9i aceea slabs
de tot, pentru-ca a fost semanat in pilmant rece, care Inca in simbure '1-a slitbit pentru vara intreagh. Ear' data se a9teaptA pane se
incalze9te pamantul, cre9te frumos, e verde, dar' e intarziat, 9i bruma
de toamna 11 ofile9te, pentru-ca '1 prinde necopt.
Ca raspuns se spune, ca tinuturile consumatoare Bunt rebonificate2 cu prasirea vitelor din abundantA. Dar' afirmarea aceasta,
clack e temeinica, se poate aplica la fanate, dar' nu la aratura.

Dar' acum se vedem ci fanatele 9i respective pritsitea de vita pe

locuri muntoase in raport cu tinuturile de pe yes.
Scusati ca intro in detailuri, dar' apt cred, onorata casa, ea nu
este in vieata problems mai grea deck repartarea darilor, clack' e

www.dacoromanica.ro

- 805 sh se- &eh astfel, ca BA stea aproape de dreptate. Sh incepem deci

la fin. Pe ses, earba cosita ramtme pe loc, daeh proprietarul are lueruri mai urgente, si dach o bate ploaia nu e nici un rhu, pentru-ca
are oleiu din destul, si dupa vorba bittranilor, ajunge si mai rAmane,
si child are vreme, omul o intoarce en furca, pe multe locuri nici
nu o mai aduna cu grebla, si lucrul e in ordine. Earba eosith de pe
munti, in ziva prima vine intoarsh eu furca, in a doua greblath si
adunatA, in ziva a treia resfirata de nou, intoarsa, useata, si daeh
nu e ploaie, ceea-ce e eveniment zilnic pe locuri muntoase, si inch
in mod neasteptat, pentru-ch in momentul in care apare norul el sloboade $i ploaia
poate sh o lase acolo de ganoiu, pentru-ch avAnd
putin oleiu '1-a spalat ploaia.
Asta e deci deosebirea la fin. Alta deosebire e aceea, eh pe
acelac teritor, la munte crecte numai pe jumatate atata fin ca pe

A treia deosebire e, el la munte vitele an lipsh de nutrel de

doul-ori mai mult ca la ces, fiind-ch la munte earna e de 6, de
ties.

multe-ori de 7 luni. A patra deosebire, ea pe vitele sale maruntele,

cum se pot ereste la munte, omul abia primecte pretul pe jumatate
decum e pretul vitelor dela see. ReasumAnd deci cele spuse, proprietarul de vita dela munte, din finul castigat en spese duble, foloseste
Indoit atata pentru eresterea vitelor pe eari caphta numai jumatate
de pret ca si eel de pe ces, ceea -ce matematieeste exprimat face cam
a opta parte din valoarea finatelor de pe ces. Conseeventa sanatoasa
si constientioasil face deci de necesara clasificarea tinutnrilor consumatoare, la ce guvernul lui Bach nu s'a ghndit, de aceea an ci ajuns
$inuturile sl fie insolvente. Si apoi on oath datorii sunt Ingreunate
mociile, datorii din eari an fost platite &wile!
Ce se atinge in fine de padurile imense din eari se crede eh
ies marl venituri, aca cred ca am spus tot cand afirm, eh mai multi
proprietari de pAduri 'si-au oferit padurile gratis statului, nnmai
in sehimbul darii. Altii ears au declinat dela sine pAdurile si le-au
pus in spinarea vecinului, nnmai pentru ea se nape, en padurile
impreunA, de darea necrutatoare. Sunt, nu se poate thgadui, Inca
unele paduri, ales eele en brad, cari mai adue venit. Toemai de
aceea, la repartarea dArii acelea ar fi neeesar sa fie tinute in vedere,
sau aceea, el dintre paduri cari adue venit, cat venit adue, si cari
nn adue nisi un venit ?
Asta e deci soartea tinuturilor de eonsumatie, onorata cash!
Din ce fie-'mi permis se dedue, ea onoratul domn ministru de finance
20

www.dacoromanica.ro

- 306 a fost sedus de proiectul, ca pretul mijlociu de vinzare se fie luat

de bads pentru dare, fiind-ca pe basa aeeasta nu aunt in stare tinuturile se poarte sareina, ceea-ce dovedeste din destul trista for
situatie de astazi, evidenta din cele comunicate.
Adeviirat, ca reforma aceasta de dare ar reduce in mare parte
venitul calculat inainte si deficitul ar creste in aceeasi proportie, si
poate ca aceasta a amilnat reforma; dar' fata cu pericolul ameninttitor e necesar sa se recurgA la mijloace estraordinare, ca sit nu ne
prAbusim sub greutatea sareinilor ingramadite. Aceste mijloace
estraordinare ar fi urmiitoarele:
Pensiunile se fie revisuite, ca BA nu se impartilseasei de
1
ele si cei-ee nu le merits. Astfel Bunt de es. servitorii absolutismului,

cari ar trebui se fie eschici dela acest favor.

2. Pensiunile aflate de echitabile, in aceasta stare eshauriatit,
atilt de jefuita a tariff, sa nu treaca peste maximul de 300 fl., deocamdatrt. pentru-ca scopul pensionarii nu e luxul, ci traiul inevitabil.
Ca esemplu poate fi luata pensiunea preotilor, care nu trece peste
maximul de 120 fl.
3. Lefurile functionarilor de stat, cari tree peste 2000 fl. se
fie reduse la jumAtate. De esemplu se serveascii diurnele deputatilor
dietali, earora nici spesele de calittorie nu li-se rebonifieii. Nimic nu
poate zdruncina intr' atata increderea in govern, ca si lipsa de economisare.
4. Lefurile duble de functiune de stat se fie sistate.

Toate titulaturile, fie civile sau bisericesti, de oficiu sau

de nactere, se fie puse sub dare, in mod treptat, cu eseeptiunea
regelui incoronat ci a membrilor familiei domnitoare, yi en esceptiunea titulaturilor de: onorat, onorabil, revendissim, cari se declari
5.

de scutite de dare.
Despre lux nu vorbese, in privinta aceasta nu cunt de acord
en domnul deputat Kurcz. Luxul e un rau indispensabil, necesar
in interesul industriei.
i nu condamn nici jobenurile ci fraeurile,
cari schimonosesc si batjocoresc portul din patrie, si nu le eondamn,
pentru-ca am incredere in geniul patriei acesteia, ca va face ca
falosul leu se nu fie sedus a se demite la un joe maimutiirese.
i in fine, ca sit se satisfacit din destul ci doctrinei mult stimatului domn ministru de finance, anume, ca sareina se fie impArtitii

in mod just, asa cum fiecare poate se o supoarte: aflu de neincunjurat de lipsa punerea proprietiitii sub dare in mod treptat, pentru-cA

www.dacoromanica.ro

307 dacl a fost procedurA.' eebitabill din partea legislaturei dela 1848
decretarea egalitritii de drept, stergerea iobagiei, yi alte asemenea
dispositii salutare, dela not pretinde dreptatea in mod inevitabil
introducerea modulni de punere de claret ca prin amanarea, eau prin
abandonarea lui, nu cumva poporul se vine la amara convingere,
el in patria aceasta Bunt representate, nu inteatata interesele sale,
cat mai molt interesele aristoeratiei, posesorl de mosii, si se urmeze
apoi la alegeri bellum aliquicl habentium contra mullum habentes.
Pentru-ca e nedreptate, onorath cash, daee omul sArac, dupil proprietatea sa, al drei product nu e sufieient nici pentru traiul seu
si al familiei sale, are sa plAteascil in proportie aceeasi dare pe
care o plAteste proprietarul mosiei de 10, 15 mii de jughitre. Ba
chiar si instructiunea publics o urgentlm de geaba, dacl nu promovam bunAstarea poporului. Pentru-ca a educa un popor ce se
lupta cu miseria, insemneazii atata, cat a cultiva un pAmant inpro-

ductiv, farl a-i educe nici o imbunatalire.

Legea despre darea pamantului.

,,Sedinta din 6 Julie 1868. Se discut6 pe articole
legea despre darea de pArnant.

Matelu Pop: Onoratit dietrd imi ian voe sa2mi spun 9i

sa-'mi
eu parerile la -ul 2 al proiectului de lege de pe tapet,
Malt onoratul domn ministru a stibilit in expunerile
sale principiul dupl care au se fie comasate sumele ce an fost p1Atite $i se vor plati sub diferite rubrici, ca dare de pamant. Principiul

fac moiiunea.

acesta a fost acceptat din partea onoratei case pe basa propunerei comisiunei financiare. In Ungaria a fost pans acuma 16 fl. darea fundamental
de stat, 476/1,,, adaosul, 9 fl. desfireinarea pamantului, repartate si

incassate In procente, dupl, venitul curat anual. Aceste sume an fost

astfel comulate pentru Ungaria, respective comasate, el sub titlul dare
de stat s'au pus 2078/, procente, pentru desArcinarea pamantului
9 procente. La olaltii 29 procente.
Pentru Ardeal, darea fundamentall a fost panl. acuma 10 fl.
adaosul 2 fl. 50 cr. deslreinarea pamantului 7 fl, 70 cr. Dupe actualul

proiect de lege, darea fundamental sa stabileste in 10 fl, adaosul

in 3 fl., deslreinarea pAmantului in 9 fl.
Ca toatl motivarea comisiunei financiare, ca urcarea aceasta
de dare sa egaleazA cu proiectul referitor la darea de case, ceea-ce
P4s

www.dacoromanica.ro

308

en nu pot accepta, pentru-ca dat fiind, el darea de ease a luat in

Ardeal o estindere mai mare decum o avea in trecut, egalisarea se
reduce la nula, nu vreau sa vorbese de astkdatA in contra urearii
de dare, fiind-cli fiecare membru al onoratei case stie cat de mult
au asuprit darile si pans acuma pe contribuenti, ear' experienta va
arata nu peste mult, ca urcarea de dare va nimiei putiata de a plati
darea. Dar' trebue se vorbese la acea parte de textuare a paragrafului doi din acest proiect de lege, prin care se abandoneaza pentru
Ardeal comasarea darii si a adaosului, contra principiului aeceptat
de comulare, zictindu-se in acest paragraf ca : In Ardeal darea
fundamentals de stat se stabileste in 10 fl., in locul adaosului de
Oink acuma 3 fl., pentru desarcinarea pamintului 9 fl., la olalta deci
in 22 fl., luati ca procente." Trebue se vorbese din motivul, ca en
vad In textul acesta restrangerea esereierii dreptului eetktenesc.
Anume, in Ardeal dreptul electoral al cetiitenilor, cari la 1848 nu-1
aveau, a ramas conditionat de censul stabilit in 8 fl. Dupa legea
din 1848 numai darea personalk nu poate fi computatk in censul
acesta.

In sensul legii acesteia, on -ce dare platita dupa pamant

trebue se fie computata in cens. Da, insa in Ardeal are loe procedura care nu se uneste nisi en dreptatea, nici cu modal sanatos
de cugetare politica, ca on -ce adaos plktit dupa darea de plimant
nu a fost eomputat in cens. Prin aceasta, onorata cash', cetatenii din

al ckror cens de 8 fl. an lipsit ca va cruceri, an fost seurtati in

eserciarea dreptului de alegere.
Ffind deci decretat principiul comulkrii si acceptat din partea
onoratei case, ear' pentru Ungaria chiar efectuita fiind comasarea, nu

inteleg de ce se abandoneazg pentra Ardeal? Din ce en de altcum

nu pot deduce alta, cleat ea este intentiunea, ca in Ardeal se fie
mentinuta procedura de eludare a legii si starea pfigubitoare de lucruri.
Ca espresiune a datorintei male, si pureezand din principiul,

ea cetalenii patriei trebue sk se implirtaseasca de eserciarea drepturilor for cetiltenesti in rnasura in care iau parte la purtarea earcinelor titrii,

ear' punerea dreptatii curate pe steag ea principiu

calauzator in legislature apartine datorintei corpului legiuitor : imi iau

voe onorata casa a face o motiune, en rugarea se o luati in considerare.4
Arotarril Aliheilyi (cetecte motiunea :) In locul euvintelor din
-ul 2, ea In Ardeal, ea dare fundamentalk de stat 10 fl. ci in
locul adaosului de pAnk arum 3 fl."
sk se punk: in Ardeal

darea de stat e .13 fl.

www.dacoromanica.ro

- 309 Iosif Hodoitz: Onorata case 1 Voeam se fac qi eu motiune

cu privire la -ul 2 din proiectul de lege aflator pe tapet, qi adecrt,
modificarea aceea voeam se o fac, ca partea referitoare la Ardeal din
paragraful acela se fie eliminate cu total. Pentru-ca dael pentru
Croatia qi pentru tam Slovacilor (a inteles Slavonia) s'a flout lege
specials, in care se zice, eh' : Sistemul actual de dare din Croatia
qi tara Slovacilor rAmane in vigoare pentru dArile directe, ODA la
cu atat mai vartos trebuia se se
o ulterioarA dispositie legala,"
zia, aceasta pentru Ardeal.
Sunt obiecte, a caror resolvare e necesarl, inainte de a vota
corpul legiuitor dArile. Astfel e chestia uniunei, astfel e chestia nationalitatilor. In special chestia uniunei nu poate fi resolvata in mod

numai lateral, cum zicea condeputatul Bethlen Farkas, a pentru

Ardeal urea se stabileasca darea prin lege, ear' nu in mod numai
lateral.c
ConcludAnd din acestea, not am lua aici dispositii numai late-

rale. Eu insA nu vreau s dispun in mod numai lateral, cu privire

la Ardeal. Nu vreau peste tot sit dispun, pkna cand uniunea Ardealului cu Ungaria nu e resolvata din partea corpurilor legiuitoare a
ambelor tari. (Intreruperi : E resolvata deja pe tale legala 1) Daca
in continua luam dispositii laterale, atunci sigur ca 9i guvernul va
dispune in mod lateral. Am vrtzut qi pang acuma, cum de lateral a
dispus, pentru-ca autoritatile qi tribunalele create pentru Ardeal le-a
adus la Pesta, in draga sa voe, prin ee se deschide poarta pe seama
saraciei ca se intro in tears, fiind-ca cerealele taunt acolo atAt de
ieftine, !neat nici darea nu se poate plati din ele. De ce sunt ieftine?
Pentru -ca nu sunt bani. De ce nu sunt bani? Pentru-ca toti banii
sunt concentrati in Pesta. (Ilaritate.) De aceea, nu fac motiune. Sprijinesc motiunea condeputatului Dobrzanski, prin care atAt pentru
Ungaria, cat qi pentru Ardeal, e asigurata cuota regnicolarl." (SA
votAm. Zgomot.)

...edinta din 7 Julie 1868. Se continua discutia asupra

legii despre darea parnantului.
Petits 1111hdlyi: MArturisese, ca nu pot fi de o pArere cu
motivarile aduse in interesul eliminarii acestui paragraf. Pentru-ca
dad. am avea institutiune catastrall, regulate 9i corespunzAtoare ori-

in care s'ar lua dispositiuni in directiunea aceasta,

fad. indoiall ca s'ar dovedi de superfluu paragraful acesta. Dar' in
starea actualA situatia e de a9a, ca existA totu9i anumit period, in
crtrui criteriu,

www.dacoromanica.ro

- 310 care, dach cumphratorul nu se tame cumva, eh proprietatea sa trece

in a treia =Ink, nu va anonta cumphrarea imediat, nu va esopera

transcrierea in cartea funcluara, aBa cum ordoneazh dispositia aceasta.
Experienta practich justifich tocmai afirmarea mea. Cel putin la noi,

cunoactem la clasele de jos casuri, ca inainte cu 6-7 ani s'a fAcut

cumphratea, ci totuBi darea e repartisath pe bietul vinzAtor. Intreb,
e just, ca bietul vinzhtor sa fie insarcinat cu aceea, ea ani de-arandul
se umble pe la oficiul de dare eerand Btergerea dhrii, care'l ingreuneazh'

in mod cu totul necompetent? Dat fiind deci, el in casul eliminarii

acestui paragraf, vinzgtorul ar trebui, amasurat praxei de 'Ana Emil],
se fach anontarea la oficiul de dare, ear' acum are se fach anontarea
simplu la oficiul de primarie comunala, till nu e decretat nici aceea,
ca in scris, prin urmare se poate face ci cu vorba: eu marturisese,
a afln lucrul de foarte oportun, ci in interesul celor-ce file vinzarea,
cari prin urmare pot mai mult se reclame ajutorul statului, de
foarte neeesar. Nu in lucrul de ingreunator la nici un cas, ci din
motivele inBirate, pe laugh modificarea propush de comisiunea centrals, primese ci en paragraful."

La paragraful 14 is de nou cuvantul deputatul

Petra Mihalyi: Neafihndu-ma, onorata cash, in positia de
a accepta -ul 14 al articolului de lege, imi iau voe sa-'mi expun
motivele. Nu '1 pot accepts special din motivul, eh dupa parerea mea,

ba duph cele spuse aid din ambele WO la pertractarea proiectului

de lege, e ajar convingerea mea deplinii, eh darea de pamhnt, respective sarcina care apasa pamantul, ci '1 apasa ci in present, nu
poate fi agravath in mod intentionat din partea nici unui membru at
legislaturei. Ear' acum, dach onorata cash ar accepta dispositia -ului

14, eh Btergere de dare pentru trecut nu se va acorda nici in urma

petitionarii, natural ea ar urma, ca cele 34 milioane de dare restanta
pe care a binevoit mult onoratul domn ministru de finance se le
atinga in vorbirea sa din 16 Aprilie, vor fi incassate dela respectivii.
Nu incape nici o indoealh, eh restanta e acolo undo respectivii
nu au platit datoria. Eu deci, deBi nu cu plina positivitate, dar' cu
mare probabilitate indrasnese a spune, eh restantele in cea mai mare
masura au se fie chutate acolo, unde a intrat adevarata incapabilitate
Ban neputinta de a le plati. De alta parte eartiBi imi iau voe a obiectiona, ch, cu toate ca o parte a acelei regal* de dare isvoreSte din
incapabilitatea de a plhti, partea cea mai insemnath a ei IsvoreSte
din imprejurarea, ca loe,uitorii anumitelor cinuturi, in deosebi cei dela

www.dacoromanica.ro

- 311 munte, au fort ingreunati dupa proprietiitile lor, sthtatoare in mare

parte din paduri, cu attita dare, inch chiar organele guvernului ab-

solutistic a aflat eh nu se potriveste cu constienta, dach ar fi incassath cu strict*. Pentru-ch nu incape nici o indoeala, ca dach
restantele acelea de dare se incasseazh toate, atunci nu venitul curat,
ci valoarea obiectului, capitalul supus darii vine atacat si pus sub dare.
Fiind-ca onoratul domn ministru de finante a declarat inert in
expunerile sale de atunci, ch desi o parte a acestor dhri restante va
fi stearsa,

si in privinta aceasta va fi presentata casei o lege la

timpul seu: indriisnesc a face intrebarea, eh data se stabileste odata

dispositia -ului 14, cum va putea avea loe dispositia ce vas urma
din partea legislaturei?
Pentru-ca aici sh spune clar, ea stergere de dare nu se poate
acorda. Din motivul acesta rog onorata cash, se binevoiasch a primi,
nu propunerea dlui deputat Nicolici, care duph phrerea mea e atilt
de ingusta, ineta se refere numai la singurs.ticii can 'si-au presentat
ci o astfel de moliune, care in general stabileste
deja petitiunile,
ci decreteaza, ca data va intra o astfel de petitiune, care are destula
bask pentru a fi luath in considerare, nici o dispositie legala sh nu
poath forma pedech pentru primirea stergerei, data petentului. Spriginese votul separat al sectiunei III."
kichente Babef: Onorath cash! Mhrturisese, ca ce se atinge
de textul -lui 14, imi pare curioasa intreaga explicare, fiind-ca se
zice, ca sub titlul de suprainsartinare, motivata cu incorectitatea
taxarii, rebonificarea de dare nu are be pentru trecut. And cetelte

omul textul ar puts sh deduca, eh pentru viitor, da, are loc. Dar'
en ma tem, eau eel putin asa vad eh se interpreteazii legea in general, ca si cum nici pentru viitor n'ar avea loe. Dad, e asa, ca
numai pentru trecut nu are lot, atunei textul imi pare grozav,
pentru aeeea, pentra-ett facem lege pentru trecut, deli e raritate, vi
s'ar put!) zice ci e anomalie facerea de legi pentru trecut, ea atilt
mai vartos, ca pentru trecut a existat o ordonanta, aprobath prin
indemnisare, din care s'au nascut drepturi pe can acum ulterior
vrem sa le sistam prin on lege noun.
Eu deci, duple modesta mea Were, nu m'a -ci putea invoi Ja
aceasta, intaiu pentru -ci e nedreptate, al doilea pentru -ci e anomalie.
Dar' dach o decretam aceasta pentru viitor, atunci earasi imi pare
curioath legea, pentru-ch ar fi primul cas, ea in contra unei dispositii a autoritatilor se nu. fie admis remediul,

www.dacoromanica.ro

- 312 Dack legea zice, el in contra unei anumite proceduri sau

actiuni nu- se poate recurge la remediu sau la apel, nu putem
presupune dead numai, eh procedura nu poate fi greitl, sau el
grecala facutA nu poate fi indreptatl, pentru-ca nu e permis. Eu
din partea mea avt tin, ca abia va fi aici intre noi unul macar,
care ar cuteza se afirme, el in procedura functionarilor nu exists
grefiall, ci prin urmare, nime nu va cuteza sh afirme nici aceea,
ca nu e permis sA fie reparata grefiala facutl. De aceea eu marturisesc, di nu 'mi -aci puts da la niei un cas consentimentul,
pentrn-el nu gAsesc nici logicA, nici echitate, niei dreptate.
urmare, votez cu aceia, can au propus abandonarea."

Prin

Sigismund Bo Ilea: Onorath cash! Dael cetim acest paragraf 14, care sunk astfel: Nu are be pentru trecut rebonifiearea
de dare sub titlul de suprainslreinare, motivate cu incorectitate de
taxare", apare neindoios, ca insui dl ministru de linante a fost
convins child a facut propunerea, eh astfel de suprainsArcinari
isvorite din incorectitate de taxare exists, i astfel la multi li-se face
nedreptate. Acum ma rog, dacA auntem convinci despre ceva, suntem
convinci eh exists nedreptate, qi noi prin lege deeretam ca nu vrem

se sanam nedreptatea, eu in aceasta asemenea de nedreptate.

i el inteadevar aunt multe astfel de casuri, o 9tie du bunk seams
i dl ministru de finance insui, pentru-el in privinta aceasta se afll
multe petitiuni in manila d-sale, petitiuni la can nu s'a dat rAspuns
nici panA astAzi. Aii puts numi comune, atat de sterpe in plmant,
numai petri, unde nu earl* dar' nici pomul nu create, gi totui

e luat la dare in clasa a doua, sau clasa intaia, ear' recursurile

date en ani inainte au camas pina amnia fail nici un resultat.
i comunele acestea Bunt datoare 9i astAzi en dare insemnati,

dare ce nu se poate ineassa en niei o execuciune, pentru-ch nu e

de unde, i fiind-ca afari de plmantul fare pret, dar' suprataxat,
nu au altl avere, ear' plmantul nn-'1 is nime niei gratis, dar' pe
bath ! i dach se zice in lege, ea nu se poate luta indreptare in
contra unei astfel de nedrepte repartari de dare, restancele acestea
de dare in cele din urn:a trebue sA fie totui ertate, pentru-ca pamantul aceea, chiar se scoateti toba, se vreci sk-'1 vindeti, cum spuneam, nu-'1 cumpArl nimeni, pentru-cA comma insaci, proprietarul
insui, ar fi gata sl-'1 dee gratis, numai se scape de el ci de darea
cu care a impovarat. Ear' dacA. biata aceea de comma, sau bietul
om nu poarta vina, el respectivul functionar financiar, sau cum se

www.dacoromanica.ro

818

numeste, care a fAcut taxarea, on n'a priceput treaba, on din hiperzel a fa'cut suprataxarea, din motivul ca sh-'i cistige autoritate,

merite si positie mai bunk, on apoi a ta'cut suprataxarea din alt

motiv, fiind-ch acesti functionari Bunt foarte seriosi, ceea-ce trebue
sh o simta proprietarul: eu tin procedura de nedreapth $i nevrednich.
Din punetul de vedere al dreptatii si al echithtii sprijinesc deci propunerea condeputatului Szaplonczay.

Darea pentru case.

sedinta din 8 Julie 1868. Disci* asupra legii
despre darea de case. Vorbete deputatul roman
Sigismund Popoviciu: Onorath cask'! Cu privire la paragraful acesta Indrkznese ci eu a face o motiune. to intelesul acestei
motiuni, la litera t) cu eliminarea cuyantului *oficiosa, ar fi sh se
stabileasch textul astfel: *locuintele parochilor fi ale inveitiflorilor.a
Onorath cash!

Textul original ar da ansa la esplicarea, ca

numai acele locuinte sunt oficiale si scutite de dare, earl sunt date
din partea patronilor sau a comunelor, ci ca atari sunt date in
mod gratuit preotilor si invAtktorilor, ear' toate celelalte locuinte
preotesti ci invAtiaorestr, can nu apartin locuintelor oficioase, cad

sub dare. Dna se mentine in text cuviintul oficios, si cuvilntului

se da explicarea atinsa de mine, se va nacte de aici faptul, ea onorata cash prea s'ar abate dela principiul egalitatii purthrii de sarcini
comune, si anume, duph mine in directia cea mai rea, pentru-ca ar
face sh fie scutiti de dare preotii si invatatorii bine dotati, si ar pune
sub dare pe cei shraci. Imi iau voe a recomanda atentiunei casei
motiunea mea."

chente Babes: Onorath cash ! Voiu indrasni a adaoge

intaiu c'itteva cuvinte la motiunea amicului men Popoviciu, 1;;i apoi
a face unele observari, referitor tot la paragraful acesta, anume, la
punetul 1). Ce privecte motiunea amicului meu Popoviciu referitoare
la punetul acesta, Imi iau voe a spune, ca punetul, dach ar ramanea
asa cum e proiectat, ar fi gray, mai mult pentru noi, gr.-ort., pentru-ch
dupb. cum sh stie, la noi nu Bunt asa numite locuinte oficiale, ci
sunt sesiuni, can apartin dotatiunei. Adevhrat, eh sesiunile au si intravilane, dar' pe intravilane nu se aflk edificii comunale, ci pe ele
e push, cash preotului, care formeazii proprietatea sa partieularh, si
care, dupti moartea sa, trece la cumpArator. Ba fiind-ca panh acum
www.dacoromanica.ro

314

nu era asigurare in carte funduarI, s'a intamplat pe multe locuri,

a astfel de case an fost vandute din partea urmaqilor mo9tenitori
cu drept de proprietate unei persoane particulare, 9i casa a rAmas
perdutii, cu intravilan ca tot. In astfel de casuri, preotul care a
urmat, avea trebuintii de loeuinth. A cumparat deei un loc de cash
9i a cladit cash pe el, 9i zidirea aceea a suplinit apoi locuinta oficialit a

preotului. Acum dach am pune dare pe dasele acestea, adeeh le-am

supune darii de cash, ered ca inteadevar am emits nedreptate,

fiind-ca textul, a9a cum e, ar putea fi explicat aca, eh casele edificate

pe intravilanul preotesc nu aunt oficiale, sau ca edificiile ridicate

de preoti pe locuri primite gratis dela comuna nu aunt oficiale.
Tocmai de aceea, eu din partea mea a-si tinea de foarte dreapta
gi echitabila propunerea, 9i aqa cred, eh prin 9tergerea acestui cuvrtnt

raul ar putea fi delaturat. Ear' dach n'ar putea eh fie sters, a-9i
dori eel putin eh fie suplinit cu textul acesta : edificiile oficiale ale
preotilor, sau cele ce le suplinesc." (Intreruperi : Se ramana!) D'apoi
eh, ma rog, nimie nu e mai u9or dead se zicem : Se reinuincit Dar'

motivat 9i in eonsonanth en dreptatea trebue se rameind textul I

De alteum eu imi spun parerea amasurat convingerei male; binevoiti

apoi a dispune. Astea voeam sh le spun cu privire la partea intttia

a observatiunilor male. A doua parte a observatiunilor male sh refere

la cele euprinse in punctul 1) al acestui paragraf. Sa zice, anume,

sub punctul 1), ca fac esceptiune spitalele ci edificiile consacrate ingrijirii shracilor. Inteleg foarte bine lucrul, cunose basele qi le aprob.
Dar' este edificiu analog, care venind -ul acesta Ia stricta interpretare,
cade totu9i sub dare. Exists in taxi, gi avem gi noi, unele alumnee,
pe seama studentilor saraci.

Ear' acum, dach riimtme apt, ea spitalele gi zidirile eladite

pentru ingrijirea saracilor ", a9a cred ca directiunea financiara n'ar
numhra aici i alumneele, cari aunt ridicate numai pentru ingrijirea
studentilor saraci, la cari serve9te deci de basa aceemi idee de
filantropie, ca si aici. De aceea, cu privire la acest lacru a-qi cere,

ca, sau Inuit stimatul domn ministru de finance se fad. o explicare,

eh sub edificiile menite saracilor an sa se inteleagh csi acestea, cari
aunt consacrate crecterii studentilor saraci, sau daca aceasta u cu neputinta, ceea-ce aunt foarte aplicat a crede eh e imposibil, atunci
se fie adaogate euvintele: 9i edificiile menite pentru ingrijirea
studentilor saraci." Astea imi iau voe sh le recomand atentiunei
onoratei case." (Aprobari.)

www.dacoromanica.ro

316

Petro Afihdlyi: 7,0norath cash Asa credi ca prin dispositia

referitoare la scutirea de dare a locuintelor preotesti si invatatoresti,
contemplata in punetul z) din -ul 2, legislatura are de stop, ca
locuintele preotesti, cari aga zichnd fac parte din venit si servesc
de adapostire respectivilor preoti, se nu fie ingreunate eu dare. Dar'
cand dieta da aceasta scutire de dare acelor locuinte preotesti ea un
fel de intregire a beneficiului, asa cred, el ar fi mai en dreptate
a da reducere de dare acelor preoti, earl nici nu au locuinte, si eari
nu le an din motivul, ca afacerile for eclesiastice Inca nu aunt regulate.
Ce se atinge deci de modificarea aceasta, ea toate locuintele preotesti si
invatatoresti se fie scutite de dare, a-si ruga onorata cash se binevoiasch a accepta regula, sau eu eleminarea cuvAntului xon'cia/c, sau apoi
cu modificarea acestui euva.nt, in sensul ca sa consune cu vederile mele."

Aloizia klad: Onorata easa ! Dintre toate confesiunile patriei

noastre,

fara indoeala ea cea mai trista positie materials este a

preotilor religiei gr.-ort. In urmare spriginesc din tot adinsul motiunea presentata din partea condeputatului Sigismund Popoviciu, o
partinese ins. cu modificarea facutii de condeputatul Vichente Babes,
si anume, din urmatoarele motive. Dupa sistemul ce a domnit pans

acuma, special in Banat, aunt aplicati in fiecare comuna, nu sate

unul, ci eke mai multi preoti, cari exists si astazi, si nu numai ca
dela stat nu primesc nici un ajutor, dar' mai platese si dare grea
clupa sesiunile lor, ear' conform acestui proiect de lege vor avea sa
plateasea dare si duph casele pe can singuri si le-au fault si in cari
locuese. Ch o astfel de procedura nu va fi in stare sa-'i castige pe
sama constitutionalismului, e de sine inteles. tiu, ca statul are
trebuinta de multi bani, ca se poata face fate gravelor sale sarcini.
i dach suma, care ar fi economisata in urma motiunei condeputatului Sigismund Popoviciu, respective, data ar fi detrask dela stat,
ar fi atilt de Insemnata, ea din ea sa se poata acoperi numeroasele
lipse ale statului, n'a-gi vorbi nimica. Dar' suma, care ar incurge
din darea caselor preotilor si a invatatorilor gr.-ort. precum si a
preotilor gr.-eat. din Ardeal si partile anexe, e in raport atilt de
mica, incht casa ar put6 aduce jertfa aceasta. Prin urmare, spriginese eat una, cat si ceealalta dintre motiuni."
La votare se primesc ambele moOuni. Cuvantul oficial"
se elimineazti, si se accepteaza adaosul deputatului Babes,

clitdirile menite pentru. ingrijirea studenOlor graci

sunt scutite de dare.
ca, i

www.dacoromanica.ro

316

B.aspunsul guvernului In chestia nationala..

,,cedinfa din 9 Julie 1868. Dupe, verificarea procesului verbal cere cuvAntul
Conte le Andidssy Gyula, pilm-ministru: nOnoratA cask!
In absenta mea s'a &cut interpelare din partea dlui Iosif Hodopic
rid a mai multor deputati, adresatk intregului guvern, in chestia nationalitatilor. Onoratii domni deputati declara in textul acestei
interpelatiuni, ca imprejurarea, ca comisiunea exmisil rock nu 'qi-a
presentat proiectul, ii face el fie ingrijorati ca guvernul, san easa,
n'are peste tot inten1iunea se presenteze parlamentului proiect de
lege in chestia nationall. In privinta aceasta adreseazk deci intregului

ministeriu intrebarea; Adevrtrat e ca ministeriul zadkrniceqte 9i a

zadarnicit comisiunea in presentarea proieetului? i lua-va ministeriul
dispositiuni, ca pedeca aceasta delkturandu-se, comisiunea sk-'9i poatk

presenta cat mai curand proiectul in fata onoratei case?

Onorata cask ! Itaspunzand la intrebarea aceasta, trebue se
reaping inainte de toate in modul cal mai categoric presupunerea,
ca ci cum ministerial ar fi avnt candva intentiunea se impedece, in
contra cuvantului dat, r}i in contra hotkrirei casei, presentarea proiectului de lege. Adevkrat, ca intr'o vreme guvernul a provocat comisiunea sh-'i suspendeze activitatea pe patina vreme, din simplul
motiv, ca ministerial fiind ocupat in toate pkrtile se temea, ca
aceasta chestia de mare importanth va ajunge mai curand inaintea
casei decum putea ministeriul se o studieze in mod corespunzator 9i
sa -'ci c4tige orientare in toate amilnuntele ei.
Lucrul aeesta e insk cam mult de and s'a intamplat, ci ministeriul stk pe deplin gata a-0 spune pkrerile in chestia aceasta,
fie in comisiune, fie in cask. Din partea ministeriului nu exists deci
in privinta aceasta nici o pedeek.
Ce se atinge de comisiune, onoratei domni deputati vor cti
abunkseaml tot aca ca qi intreaga cask, ca dack activitatea comisiunei a fost intreruptk 9i in present nu poate fi continuata, motivul e
foarte simplu, anume, lifisa de limp. tie onorata cask, ca membrii
comisiunei au fost impartiti in alto trei comisiuni, in comisiunea
regnicolark croata, in comisiunea financiara rid in comisiunea exmisa

in chestia apkrarii patriei. Dad. onorata cub ar dori deci, ca comisiunea nationalitAtilor BA-'O continue imediat activitatea, nu s'ar pate
proceda altfel, dealt alegand o comisiune noul, ceea-ce, cred eu, nu
va fi recunoscut de ducktor la stop din nici o parte.

www.dacoromanica.ro

317

En ma cred deci, el comisiunei trebue sl 'i-se dee negreqit

eel putin atata timp, ca se poata termina intaiu ehestiile cari nu mai
pot fi emanate. (AprobAri.) Din partea ministeriului, ei aa cred eh
gi din partea comisiunei, pot se linitese deei in modal eel mai
perfect pe domnii deputati, ei chestia aceasta, dad,. i domnii deputati
atat de sinter qi de eu
ceea-ce nu trag la indoeala,
doresc,
cAldurA aplanarea ei, ca i ministerial 9i comisiunea, va fi resolvata
cat de curAnd, qi adeca spre multAmirea reciprocli ( Aprobari),
ca in privinta aceasta nu esista nici o pedecA din partea guvernului
qi el guvernul, dei nu poate precise ziva, ceea-ce e procedurA
greitA totdeauna cand nu poate dispune de afacerile unei comisiuni,

nu numai ca nu vrea se impedece presentarea acestai proiect de

lege, ei-'1 dore0e cu toatA chldura, ci in tot casul rAm4ne pe langA
promisiunea &ma mai nainte, ca chestia aceasta se fie diseutall i
terminate eat mai curand, in tot easul fug fuel' in sesiunea aceasta."
(Aprobari.)

Iosif Hotio#u: Onorata case! Dad): a -cl fi subscris numai

eu interpelarea in chestia nationalitatilor, (Sgomot. Se auzim 1) zic,

ca dacii numai eu subserieam interpelarea adresata intregului ministeriu, aii pute se dau rAspunsul imediat. Dar' fiind-ca mai multi
am subscris-o, aqa cred, ca rAspunsul nu-'1 putem da astAzi, (nainte
de a lua in disentie qi studiere rkspunsul mult onoratulni domn
ministru-president. Dace', zic, numai eu subscrieam, puteam se spun
astAzi Inca, dacl sunt multAmit san nu. (Intreruperi: Casa e multAmitA qi atata e destul 1) Marturisesc since') ca dupA interpelarea

ce am inaintat-o cu trei slptAmani mai nainte a-0 fi aqteptat, en

eel putin, din partea ma, ca sau guvernul, in loe de rAspuns, se

vine cu propunere gata in fata casei, sau a comisiunea nationalitittilor sit depunl pe masa dietei proiectul sen de lege, pentru-ce
toate acelea promisiuni el acelea pedeci pe cari le-a inirat dl ministru-president e numai o editie stereotipA a promisiunilor ci a
pedecilor auzite de atatea-ori panA acuma. Cum ziceam, din parte-mi
nu pot s6.-'mi exprim atom multAmirea sau nemultAmirea (Intreruperi:
Nu e de lipsl.!), ci consultandu-ma cu ceialalti etinsoti, vom da
raspunsul impreunii."
Sigismund Papp: n Onorata case! Ala cred, ca nu e in case
aceasta nimeni care n'ar fi patruns de sublimul sentiment, el soartea
patriei acesteia, fericiree ei, fnflorirea ei, depinde in mare parte dela
resolvarea en succes a chestiei nationale, (Intreruperi: Aga e!) Aga

www.dacoromanica.ro

818

cred, ca nu poate pretinde nimeni, ca frearile, sari se nase icicolea, se nu inceteze, cii Inca cat mai cnrand. Ca doar' fiecare

dorelte din plina convingere, ca marea bisericA a concordiei se fie

edificata cat de eurand, ca se avem loe in ea impreuna ca fratii ei

sa ne putem fetid unul pe altul.

Purcezand din acest punct de vedere tin i aceea, ca fiecare
doreqte resolvarea cat de grabnica a acestei chestiuni. (Intreruperi :
Asta am auzit-o !) Si salut ea bueurie declaratia ministeriului, ca
resolvarea linititoare ci cu slimes a acestei chestii grandioase se va
face inca in decursul acestei sesiuni. Nu ma vad chemat sa vorbese
la interpelarea aceasta in numele tuturor celor-ce an subcris-o. Dar'
nia simtesc indreptatit totu9i se vorbese, sand vad dA,ndu-mi-se linigtire

prin declaratia, ca luerul inteadevar se va intampla. Au trecut seeole,

mult timp s'a strecurat, ci ehestia aceasta a ramas totuqi neresolvata.
Dace mai ateptilm deci putin, aa cred ca nu perdem nimica. (Apt e 1)

De altcum ce se atinge de obiect am o observare en privire

la declaratie. (Se auzim !) Se face deoparte declaratia, ca comisiunea
numita are se funetioneze mai departe, cii eara'i se puns alternative,

ca sa se formeze o nova comisiune, En nu pot accepta solutiunea

din urma din motivul, ea cei-ee an lucrat pans acuma au strabatut
In chestie, li en toate ea sunt, sau pot se fie, de aceia, can n'au
fa'cut obiect de studio din cause, prin conferari reciproce intiatata
an inteles ehestia, meat data s'ar alege comisiune noua, in tot casul
mersul lucrului ar fi Impedecat.

En deci, fiind-ca intreaga casa e convinsa ca ehestia nu e

Fermis sa fie Impedecata, propun: sd-',si exprime casa dorinfa in.
tr'un conaus, cd dorefte sd resolveze ehestia aceasta cat mai cureind,

Inca sub durata sesiunei acesteia. Co aceasta, asa cred, vor fi

multainiii domnii deputati interpelatori."

Presidentul: Onorata casa nu numai cu o singura ocasiune, ei de mai multe-ori iii-a manifestat intentiunea serioasa, ea

voefte fi dorefte resolvarea acestei chestii grele fi importante.

(Asa el Adevarat!) Asa cred, ca dace la acelea ce a repetat in privinta aceasta dl ministru-president mai adaogam, ea ehestia znz fi
resolvatei incd in sesiunea actuald, i lucrul se trece In procesul
verbal, am satisfacut dorintei dlui deputat." (Aprobari generale.)

Se continua discutia asupra legilor de dare. Pentru

preledintii comisiunilor ce stabilesc darea de caltig se pro-

pune ca diurna, 5 fl. la zi.

www.dacoromanica.ro

3L

Sigismund Boz lea., nOnorath cash! Eu din partea mea in

de suficienth suma de 5 fl., deli nu pot zice ca ar fi mare. Dar'
ali dori foarte mult, ca in privinta aceasta sa fim in curat cu faptul,
ca afara, de aceti 5 fl. nu sit poate pretinde alta nimica. Pentru-ea
dach nu o spunem aceasta, fiti convini ca presidentul ii va socoti
separat si chrauia. Ear' duph mine cei 5 fl. aunt de ajuns pentru
toate, cu atilt mai vhrtos. ca i noi primim numai 5 fl, Eu a0 dori
deci foarte mult, sa o spunem aceasta precis. Vor zice unii ea aceasta

se intelege de sine. En insh nu iubesc legea in care ceva *RI subintelege.c De aceea a -'i dori foarte mult, ca sa se spunh, ca in cei
5 fl. sunt computate li spesele de chlatorie."

Propunerea se primelte.

Interpelarea dep. M. Pop-Grideanul.

,yedinta din 10 Julie 1868. SA cetete intaiu represent4unea oraplui Neoplanta In chestia suspendarii In mod
volnic a primarului de acolo, din partea comisarului guvernial.
Sigismand Papp.- Nu pot fi de o phrere cu antevorbitorul
meu, amicul Pulszky. Dach e vorba de violare de constitutiune, gi se
ridica glasuri in contra ei, la tot casul casa e datoare sh apere in
twit' privinta constitutia pe care ea a treat -o. Lieu! de panh aeuma
a fost acela, ca comisiunea petitionare a transpus simplu chestia ministrului respectiv. Adevarat, ca eseentarea se affil in mAnile ministeriului, dar' de alta parte casa e datoare sii grijeasea de respectarea constitutiei. De aceea phrtinesc propunerea lui Madarasz i rog casa, ca atunci
child obvin chestii add de grave, sa le imbratieze cu chldurit, pentru-ea

dach noi nu vom qti partini constitutia, eine altii se o phrtineasea ?."

Petra Mihdlyi: Onoratil cash! Ffind-ca preopinentul condeputat Pulszky Ferencz s'a provocat tocmai la usul introdus din
partea comisiunei petitionare, imi iau voe a face observarea, ca unul
care insumi sunt membru al comisiunei petitionare, ea in sinul comisiunei nu acela e usul, ca ea singura resolveaza petitiunile cum vrea,
afara de rind, ci acela, ca dace casa decreteaza vre-o petitiune de
urgenta, i in scopul acesta indruma comisiunea sa o resolveze de
urgenth, comisiunea sh eonformeaza fii o resolveazh afarl de rind.

in urmare, rog onorata cash sa binevoiasett a dispune, ca chestia

aceasta urgenta sa fie resolvath afara de rind. (Aprobriri.)

Se primete. UrmeazA interpelarea dep. Pop.

www.dacoromanica.ro

820

.111atelu Pop de Grid: OnoratA cash! Am o interpelatie

efitrit onoratul ministru de finance. Cu ocasiunea pertractarii din
partea onoratei diete a proieetului de lege despre darea de pAmant,
fie -tine gi-a putut ca9tiga convingerea, eh fondul de desdaunare ardelenese, Cu toate ca contribuirile au fost urcate dela 7 fi. 70 cr.

la 9 fl., nu poate se face fate platirilor, din care motiv trellue se

contribue yi Ungaria eu o sump nu tocmai neinsemnatA. Aceasta
stare a chestiei despre desareinarea pAmantului ma indeamna sh
destainuesc o imprejurare referitoare la acest fond, care e de. a9a,
eh, Gum cred, merits atentiunea onoratei ease. Imprejurarea aceasta
e, plAtirea pe nedrept in Ardeal a sumelor de deadaunare. Am onoare
a preda preqedintelui onoratei case in scris 9i spre cetire interpelarea
In care e expusA imprejurarea aceasta."

Notarul Petru Mihdlyi cetete interpe1aia.

Avand in vedere a in Ardeal, dupe publicarea ordinatiunilor
referitoare la desdaunarea urbariali9tor, fiecare proprietar, aproape
fare nisi o eseeptiune, '9i-a anuntat proprietatea care sA afla in
manile fo9tilor aai jobagi, la inceput ea proprietate urbariala, gi de-

cretata find de atare a 9i primit pentrn ea desdaunarea respective,

ear' mai tarziu, dupe constituirea tribunalelor urbariale din 1858,
multi dintre ace9ti proprietari, fie ei singuri, fie urma9ii lor, pe basa
patentei urbariale din 1854, in care sit' zice, eh phmantul sAcuiese, ea
mo9tenire sacuiasel (siculica haereditas) nu e de nature urbarialk ci ne
putand fi considerat de atare, au intentat proses oamenilor pentru redarea
proprietAtii, deeretata de urbariala gi desdaunatA, qi in urma acestui

lucru an gi cruitigat piimanturile prin proces: procedara aceasta a

avut curioasa urmare, a proprietarii interesati au ajuns in posesiunea,
atat a pitmanturilor, cat 9i a sumelor de deadaunare, plAtite pentra ele;
avand in vedere, ca sumele acestea de desdaunare, incassate
pe nedrept, 9i sari aunt marl, avean se fie plAtite din partea pro-

prietarilor sari pe ealea proeesului an ajuns de non in posesiunea

plmanturilor rebonificate, imediat, san eel putin inainte de esecutarea
sententei eau a impAckeiunei, in fondul de desdaunare, dar' procedura

de replatire a dat de pedeci, prin ce opiniunea publics 9i eel interesati aunt nelini9titi in Bens diferit ;
avand in vedere, ca fondul ardelenesc de desdaunare, cu toate
ca contribuirile s'au nrcat dela 7 fl. 70 cr. la 9 fl. na poate face fatA
plAtirilor,

din care cause Ungaria Inca trebue se contribue cu o

sums nu neinsemnatA; in fine

www.dacoromanica.ro

- 321 avtind in vedere, ca. neincassarea acestor desdaundri platite pe

nedrept, pentru publicitatea curioasii e acoperitrt cu velul nesigurantei,
imi iau voe a interpela pe mult onoratul domn ministru de finance:
1. Care e causa, Ga fondul ardelenese de desdaunare nu poate

acoperi platirile de desdaunare, ass rum putea pans amnia s'a, le

acopere?
2. Are cunostinta onoratul domn ministru de finance, daca in
Ardeal proprietarii can ]a inceput 'ci-au anun1at ca urbariale prtmanturile ce se aflau in manila iobagilor si an primit desdaunarea
pentru ele, dar' mai tarziu an intentat proces oamenilor pentru realitatile amintite 9i deja rebonificate 9i astfel an ajuns si in posesiunea
an platit indarat fondului de desdaunare sumele
pamiinturilor,

incassate pe nedrept? i dadi peste tot sau in parte nu le-ar fi

platit indarat, ce dispositie a binevoit a lua, ca sumele acestea se
fie redate cat de curand fondului de desdaunare?'
InterpelMia se va comunica ministrilor pe can II.

privete, de interne i de juslicie.

Lsege despre darea dupa.' castig.

Lyedinta din II Julie 1868. La ordinea zilei e pus
proiectul de lege despre darea de catig personal. Vorbete
deputatul
losif Hossu: Onorata casa I Paragraful prim al proieetului
de lege luat in discutie confine pentrn Ardeal un soiu de dare, care
nisi undo in lume nu se plateste. Inteleg darea de cap, botezata
dare de eastig personal, taxa de avere si de pasunat. Poporul peste
tot are antipatie fat' de dari, dar' darea de piiintint, casa si venit,
o plitteste bucuros, fiind-ca stie, ca darile acestea le plateste pentru
aceea, pentru-ca are pamant, are easa, are venit. Dar' ureste darea de
cap, pentru-ca vede ca darea aceasta numai pentru aceea are s'o plateaser', pentru-ca traeste, pentru -ca soarbe aerul pe care natura 'i-l-a
dat gratis. A. mencine si mai departe aceasta dare urgisita nu e alta
decttt a potenta urgia poporului, nu e alta, decttt a expune guvernul si
dieta urgiei poporului. De aceea, eu aunt contra primirei acestei dari, 9i
anume pentru aceea, pentru-ca la repartarea acestei dari, neluandu-se
in samit avutia 9i saracia, facultatea de a munci i neputinta de a
munci, pe cei mai saraci se pune o sareina de nesuportat. 0 fac, pentru-ca in de nedreptate, ca proprietarii cari pliitese 28 fl. 35 cr. dare de
21

www.dacoromanica.ro

322

plmant, sA mai dee o dare de 2900, pe cand cei mai avuti sunt seutiti
de aceasta jertfa.
S4-'mi permitA onorata cask, ca pentru a cloyed' afirmarea mea
sh ingir urmAtoarele fapte:

In Ardeal darea de cagtig personal e de trei soiuri, darea de

cap, taxa de inmultirea averei gi taxa pagunatului.
Darea de cap are patru clue, taxa eivila, plAtith din partea
cetatenilor dela oragele libere, care face, dela 3 H. 54 cr. parka la
18 fl. 581 /a er. ea adaos cu tot. Ca cat de aphsAtoare e, gi cat de
nedreaptA pentru contribuenti, sper ea vor spune representantii
oragelor libere regegti.

In a doua clash a dArii de cap vine taxa libertinaki. 0

platese acei loeuitori ai Ardealului, cari loeuiese in oragele gi in
comune, gi platese dare de pAmant.
Taxa aceasta face 5 11. 31 er. fara, deosebire dace cineva are
50, sau 60.000 de jughAre, on numai o palms de loc. Si apask
domnilor mai mult pe acei nobili gi liberi SAcui de inainte de 1848,

cari n'au altii proprietate dead intravilanul ce nu valoreazA decal

abia 50-60 11, i totugi Bunt siliti se plAteasa 5 fl. 31 cr. Dar'
apasA gi mai ran pe acel tats de familie, care are 3-4 fii majoreni,
pentru-ch datori fiind gi acestia se plateasck rate 5 fl. 31 cr., o
singuril familie plategte sub titlul acesta 26 fl. 55 cr. atunci, tend
intreaga avere imobilA nu face dealt 50 sau 60 fl., atunci, tend
darea de pAmant gi de cask* abia ii face 90 cr.
A treia clasa din darea de cap e taxa zilerilor. 0 platese
zilerii, muncitorii cu ziva. Face 3 fl. 54 er. Dad. lulim in considerare,
ca afarA de vremile eseeptionale, un ziler peste tot nu cagtigA la an

mai mult deeat 36 fl. 50 cr., din care sums are sligi hrAneaseit gi
imbrace familia, e foarte apAsat cand trebue se plAteasck. statului
3 fl. 54 cr. Servitorimea nu capAtA cleat 15 fl. la an. Din suma
aceasta igi hranegte gi imbraca familia. Intreb, poate se mai plAteasea

3 fl. 54 cr. dare de cap? Nu, gi Inca data nu. Tiganii, cari locuesc
sub pamant, ca trogloditii, gi a eIror intreaga avere, fiind compusa
numai din drente, nu face mai mult dealt 1 fl.,
trebue se plAteaseA
statului 1 fl. 77 cr. E dreptate aceasta ?
A patra clasa din darea de cap e taxa protectionall. 0 platese
neputineiogii, schilavii, o platen orbii. CI darea aceasta cat e de
asupritoare, se vede din urmAtoarele: Oamenii acestia nu dau

topiilor nici o avere, gi totuyi, pe Tanga aceea of copiii din pfinea

www.dacoromanica.ro

328-

eastigata cu multa sudoare, din mile, tin pe parintii for neputinciosi,

mai dau ci statului 35 cr.

Dace aceasta e dreptate, atunei nedreptate nu este pe lume.

Si ca sebilavul cat de en grew ajunge la protectia aceasta, binevoiasca onorata case a se convinge din urmatoarele: Se cere intaiu
de toate se dovedeasea cu certificat dela primarie, eh nu are nici o
avere. Cu certificatul acesta trebue sa meargh la pretura, ca se fie
legalisat. Cu certificatul legalisat merge la medic, ca sa.-1 dee atestat
de neputinta. Si numai in urmarea acestora poate ajunge neputinciosul
ca fiul sett, care-'1 tine din gratie, se plateasea statului 35 cr.

Al doilea soiu de dare de eastig personal e taxa pentru inmultirea averei. Asa cred, ea nu se platecte nici-unde in lume, deck
numai in Ardeal. Si o platesc aceia, a earor dare de pamant crecte
dela 6 fl. 30 cr. pang. la 28 fl. 35 cr., si anume astfel, ea cel -ce
are dare de pamant 6 fl 30 cr., mai platecte sub titlul de crescamant 90 cr., eel -ce are 9 fl. 45 c;. dare de pamant, 1 fl 85 er. si
aca mai departe, astfel, eh eel en 28 fl. 30 cr., dare de pamant,
mai plateste sub titlul acesta 7 fl. 43 cr., va sa zica 290/, din darea
sa de pamant.
Recunose dreptul guvernului de a puns pe contribuenti atata
dare cats ii trebue pentru acoperirea lipsurilor. Dar' aceea, ca pe
darea de pamant a clasei de mijloe se ping o greutate de 290/0f pe
tend micul proprietar e scutit, ear' marele proprietar scapa in raport
mai pe ucor, nu o pot recunoaste de fapta juste si nu o pot aproba.
Al treilea soiu de dare de castig personal e taxa pasunatului.
0 platesc in Ardeal loeuitorii cari ici due caii, vitele cornute, oile,
in Romania la pacune.
Darea aceasta a avut sons 'Ana la 1855, fiind-ca pant, atunei
se platea si pentru vitele de pit'unau in Cara. Dar' acum, dud duph
vitele pacunate in Ardeal nu se platecte astfel de dare, nu mai are
nici un inteles. Ba trebue se spun, ca pentru cei ce-'si pasuneaza
vitele In strainatate, darea aeeasta e de doua-ori nedreapta, intaiu

fiind-ca platesc dare pentru un lucru pentru care in Ora nu se

platecte dare, al doilea, fiind-ca guvernul ar trebui se le dee signranta pentru persoana ci averea lor, dar' acelora cari in strainatate

isi pasuneaza vitele nu le poate da aeeasta siguranta, pe care ei

'si-o procure acolo pe bath scampi, platind dare $i in Romania.
Prin urmare, acelaci obiect e supus de douh-ori la dare. Si asta nu e
mica, pentru-ca pe cand guvernului nostru an sa-'i plateasch pentru
21*

www.dacoromanica.ro

324

a vita cornutii cu tot cu adaos 35 cr., celuialalt guvern trebue

saii plAteasca 60 cr. si pe cand pentru a oaie la not platesc 5 cr.
de cap, guvernului din Romania trebue se-i plateasch 1314 cr.
Contribuirea aceasta, domnilor, nici nu e proportiottatii. Pentru-ca

daca un cetacean ungar se muta din tag $i duce cu sine Bute de

mii, plateste darea de venit guvernului aeeluia, Ara se mai plateasca
si guvernului magbiar. Stand lucrul astfel, intreb, e just oare, ca
aceia, cari nu in bani, ci in vite isi due averea din Cara, se phiteasca dare dubla ? Asa cred ca
nu!
Dar' binevoiti a lua in considerare neplacerile si spesele incopciate cu darea aceasta. E decretat ea principiu, eh in fiecare an
vitele scoase din Cara au se fie aduse indarat po acelasi drum, pentru
it putea fi numArate,
Daca pasunea vitelor acestora ar fi in apropierea trecatoarei,

natural ca numerotarea s'ar face usor. Dar' fiind-ca ele pasuneaza

pe malul Marii-negre, an se faca ,tot la al patrulea an un drum de
60-70 pane la 100 de mile Oita la trecatoare. Si di aceasta cate
spese face oamenilor, cate vite li-se prApadesc pe drum, cred ca poate
se inteleaga fiecare om cu economie. Cunosc eas, ea din 450 de oi, o

mita s'a prapadit pe un astfel de drum. Perderea a pentru omul

en oile ireparabila, ear' guvernului nu e de nici un foks.
Din acestea, asa cred, s'a putut convinge onorata cash, ca
aceste trei soiuri ale darii de castig personal din Ardeal, nu numai
ca nu aunt drepte, dar' nu aunt nici proportionate. Si ea sa se
poata convinge, ca darea de castig personal asupreste mai mult
Ardealul decat Ungaria, fmi ian voe a produce date statistice.
Ardealul are dourt milioane de locuitori. Aceste dons milioane
de locuitori plAtese sub titlul acesta 1,500.000 fl.1 adeca 75 cr. de
cap. Ungaria, Croatia si Slavonia an 13 milioane de locuitori, cari
sub titlul acesta plates 5 milioane 900.000 fl., adeca 45 or. de
cap, Prin urmare, capul omului din Ardeal e cu 30 cr. mai stump
decat al celui din Ungaria.
Purcezand din acestea, si Vaud cant de acea parte din vorbirea dlui ministru de finance, rostith' la 19 Iunie in chestia darii
de sate, ca
In Ardeal esistA o dare insemnata, care apasill nu
clasa mai avuta, ci pe cea mai saraca, in proportie mult mai greu
decat in Ungaria, si aceasta e darea fiersonald,
punand apoi pond
special pe principiul comisiunei financiare, ca comisiunea a purees
din acel punet de vedere la stabilirea pretului sarii, ea principiul

www.dacoromanica.ro

325

egalitatii purtarii de sarcini se fie, dupa putintA, scum introdus: nu

e nimic mai natural, dealt stergerea inproportionarii recunoscute din
partea ministrului de finance, nimic mai natural, deettt esecutarea
principiului de egalA purtare de sarcini, decretat din partea comisiunei financiare. Prin urmare, propun imediata estindere asupra
Ardealului a darii de cattig personal, esistent in Ungaria.
De aceea, imi iau voe a depune pe masa casei urmAtoarea
modificare: In proiectul de lege despre darea de cac}tig personal,
la paragraful prim, dupA cuvintele acestea cu acea deosebire", stt
se puns cuvintele urmatoare: Cu privire la Ardeal se sterg taxele
de pAnA acuma pentru cap, inmultire de avere ei pAunare, i in
locul for se introduce darea de ckitig personal din Ungaria."
.Mateiu Pop: Dupa cele spuse de condeputatii mei antevorbitori, am putine de spus in meritul causei. Ca nici-unde in
Europa nu se platete dare sub titlul pomenit de dl deputat Hossu
ca esistent in Ardeal, e lucru pe care an fost silici sh-'l reeunoasel
toci condeputatii preopinenti. De aceea, pentru sprijinirea prop unerei
condeputatului lost/ Hossu, duph-ce in contra ei nu a fost produs nici
71

un argument, nu aflu de necesar a educe noua motive. Vorba e

acum numai despre aceea, el darea personala &and se fie sistath ?
Parerile aunt diferite. Conform propunerei condeputatului Iosif Hossu,
darea personalA are se incete imediat. Cei-ce an vorbit dui:A el i
inaintea mea, an spriginit propunerea comisiunei centrale, in incelesul

careia darea este a se sista numai ed prima Ianuarie 1869.

Onoratii condeputati, cari au facut propunerea aceasta, nu au
produs nici un argument convingator pentru noi, ca pentru cele
cinci luni restante ale anului darea personall n'ar putea fi sistata.
Adeviirat, au atins imprejurarea, ea anume, ne aflam in partea
doua a anului. Da; insii propunerea condeputatului Hossu nu se
refere la timpul de mai nainte, find-el legea nu poate se aibil putere
retrogradA, ci numai la timpul restant din an. Prin urmare, argumental adus din partea antevorbitorului meu, ca darea nu poate fi
sistatii, nu are temeiu.
imi iau voe a face o observare asupra afirmArii condeputatului
Gdl Jdnos, eh anume, concleputatul Iosif Hossu ar fi afirmat, ea
darea personalA, dupa sistarea ei, are se, fie repartata pe cei-ce
platen dare de pamant. Nu etiu dacit a spus-o aceasta sau nu dl
deputat Iosif Hossu, dar' eu, care am fost ea atentiune cand a
vorbit, n'am auzit aqa ceva. Afirmarea lui Gal Samos n'are deci temeiu.

www.dacoromanica.ro

326

Mai departe imi ian voe a-mi face observarea si asupra myw
tiunei domnului deputat Pap Lajos, ca dieta se declare in mod hogrit, el sistandu-se darea personals, ea se nu fie repartata pe darea
de pamant. Eu asa cred, ea atunci tend corpul legiuitor aduce leg;
nu poate se decreteze totodata si astfel de conditiuni, cari cad in
competenta viitoarei legislatiuni, aflatoare in drept a-le formula conpentru-ea prin o astfel
form imprejurarilor in cari ea se aflA,
de dispositiune ar deveni legate manile dietei viitoare.

Prin urmare nu aflu ca e necesar sit se spunk aeum, inainte,

ca darea personali se na cadri in sareina darii de pamant, pentru-ca
ea va fi push pe acel venit, care eorespunde titlului si dreptatfi.
In fine, imi iau libertate a-'mi face observarea si la o expresiune a condeputatului Tisza Laszlo, adresandu-1 o intrebare. Afirma,
respective /tonsil guvernul, ca a negles Ardealul, si ii aduce invinuiri,

ca in Ardeal in a corespuns destul de grabnie datorintei sale. Mai

departe, domnul deputat s'a obicinuit a numi Ardealul al cincilea
district, ceea -ee a facut si acuma. Onorata dicta! Nu se poate nega,
in 1848 s'a adus o lege prin care Ardealul e unit in principiu cu
Ungaria. Dar' aceeasi legislatura a declarat eu ocasiunea aceea, ca
en privire la esecutare, o comisiune aleash va presenta un elaborat,
pe basa acestuid se va efeetui unirea. Elaboratul acestei comisiuni
n'a dat insa nici un resultat. In rescriptul din 25 Decemvrie 1865
se zice, ca resolvarea chestiei uniunei e pendenta dela fericita reQi

solvare a chestiilor de drept public, a chestiei nationale, administrative,

si a altor chestii insirate acolo. Ear' in rescriptul din 20 Iunie 1867

se zicea, ea aeum, dupe -ce chestiile de drept public aunt resolvate,
se poate esopera in dieta ungara i resolvarea chestiei uniunei.
Intreb, s'a facut lucrul acesta? Dupa mine nu. De aceea, intreb pe
dl deputat Tisza LaszlO, pe basa carei legi binevoecte a numi
Ardealul,
fats eu istoria si cu fundamentalele legi ale Ardealului,
al eincilea district al Ungariei, pentru-ca in privinta aceasta

lege nu s'a adus, si nici in proiectele de lege, niei in ordinatiunile

guvernului nu gases; ca Ardealul ar fi fost numit al eincilea district.
De aceea, am facut aceasta observare, si fiind-ca condeputatul Tisza
Laszlo a ramas dator cu raspunsul, spriginesc propnnerea lui Iosif
Hossu.
kichente Babes: Onorata dicta! Premit, ca amasurat convingerei mele, e foarte greu se vprbecti detailat in chestia aflatoare
pe tapet, chiar qi numai din motivul, ca on -cum luam lucrul, e

www.dacoromanica.ro

327

chestie curat ardeleana, fiind-eh numai in Ardeal esisth darea de

persoana, 9i fiind-ca chestia uniunei inch nu e resolvata.
Marturisesc, a-9i fi dorit mult, ea chestia uniunei sa se fi pus
aqa cum se spunea, intre agendele de frunte ale acestei diete, gi sa

se fi resolvat, pentru-ch atunci s'ar putea vorbi cu mai multa indreptiitire 9i la chestia aceasta. Astfel insh declar, eh nu sunt de a
phrere cu cei-ce sustin

gi

pretind, ca pe basa indemnishrfi primite,

guvernul putea se &ea 9i trebuia se fach tabula rasa in Ardeal.

Parerea aceasta peste tot nu o spriginesc, 9i a9a cred, eh panh chnd
chestia uniunei nu e resolvata in mod potrivit, guvemului nu-'i este
permis se pureeada in sensul manifestatei declara$iuni unilaterale.
Eu nu cutez se vorbese in chestia aceasta a dttrii personale,
ca in o chestie ardeleana, ci numai ca intr'o chestie de dare, 9i imi
iau VOb a declare, ca doresc, ea intre &mile Ungariei se nu figureze
astfel de dare, care nu esista nici uncle in lumea civilisath, qi tocmai

din acest motiv votez pentru aceea, ca darea aceasta, nu in anul

viitor, ci ]a moment se fie stearsh dintre dhrile noastre, suplinita
fiind cu alta, mai rationale 9i mai corespunzatoare spiritului timpului,

fiind-ca condeputatul propunhtor, Iosif Hossu, eel putin dupa cum

eu '1-am inteles, n'a cerut in motiunea sa, ca golul ce se va na9te
dupa cum
se fie acoperit prin urcarea darii de pAnnint. Si eu tin,
ca acoperirea golului
a declarat un alt condeputat antevorbitor,

e o chestie la care v'om vurbi atunci, child va fi push pe tapet.

De asta -data ma restrang la aceea, ca eu peste tot intre darile
ungare na primesc darea personals din Ardeal."

losif ,Hossu:

Ca propunator am dreptul se mai vorbese

()data. Mich cineva cete9te vorbirea dlui condeputat Gal Janos, ear'
a mea nu, ajunge la falsa conelusiune, eh eu a-9i fi zis, eh defieitul
actual de 600.000 fl. din Ardeal, se fie repartat pe darea de pamant.
Eu n'am zis'o aceasta, 9i resping insinuatia. Ce se atinge de al

doilea punct, el de ce nu primesc proiectul comisiunei centrale,

raspund numai atttta, ea M. Sa a asigurat Ardealul, prin proprie
subscrierei la 27 Martie 1865, el darea de phmant esistenth va fi

lasath in vigoare numai pana la finea anului 1866. Eath ca suntem

in anul 1868, 9i darea e totuci in vigoare Inca. Cred, eh domnul
ministru de finance are eele mai bune intentiuni de a o sterge pentru
viitor; dar' nu sunt asigurat, eh' nu se vor ivi eara9i lucruri, cari
vor Impedeca vointa cea mai bunh. De aceea recomand spre primire
motiunea mea."

www.dacoromanica.ro

- 328 La votare se primeste propunerea comisiunei centrals.

La -ul 14 vorbeste
.5.4ismund Rol/ea: Cu privire la paragraful acesta am
inaintat modificare in Boris, de cuprinsul, ca -ii 14 si 15 se fip

Onorata ma! La 1860

1861, va yeti mai educe
aminte, seriau foarte des foile, parte in prim-articoli, parte in
rapoarte primite din afark din provintl, ca darea e enorm de mare,
si ca poporul nu o mai poate suporta, decal numai atingandu-se de
capitalul fundamental. Si foile aveau dreptate. Ear' Baca astazi ar
scrie foile astfel, foils de astazi Inca ar avea dreptate, dat fiind, ca
Cara nu a devenit mai avuta dela 1861 incoace. Cu toate acestea,
darile de eurand votate, pentru pamant si pentru ease, stint urcate
binigor, si au fost acceptate i multe alto feluri de dAri, anume,
pentru timbre, pentru consumatie, etc. acceptate, pentru-ca s'a spus
a altcum nu se pot acoperi trebuintele tarii, gi ea e neincunjurat
de lipsa sa se, face acest lueru. Dupe mine insa, aceasta se putea
eliminati.

.dovedi numai atunci in fapta, cand am fi esaminat intaiu budgetul, lucru

care s'a si cerut din partea partidei acesteia, clan' ceealalta parte nu s'a
invoit. i astfel, dupe -ca lucrul s'a intamplat si nu se mai poate

ajuta nimica, nu mai vorbesc despre asta. Dar' permiteti-mi, ca en

privire la paragraful acesta se fee obiectiunea, ca nu, e alta dead
repartarea si inventarea unui soiu de dare, pus pe saracie si pe
miserie. Adevarat, comisiunea a admis cuvantul din vina proprie.
Dar' cuvantul acesta nu intinde nici o usurare, cu atat mai putin,
fiind-ca ma rog, eine va decide ea din vine proprie a ramas respectivul in restanta sau nu? Foarte natural, ca organele financiare.
Ei bine, cunoastem organele acelea,

finantii,

foarte bine,,

precum si procedure, for feta de popor.

stiu, ca cu toate, ca
poarta acum haine unguresti, ei tot cei vechi au ramas. Mara de
aceasta, ce are se urmeze clack' d. e. cineva e dator eu 10 fl. si
finantul afirma ca din vina proprie se nagte datoria, ear' omul
neaga lucrul acesta? Natural ca va trebul se plateasca pedeapsa de
5 cr. interese. Ear' data respectivul crede ca e pe nedrept impovarat, ca se scape de sarcina are se dee recurs, se pearda o zi intreaga, si se plateasca pentru petitie vre-o 2-4 fl.
Noa, ma rog, en asa cred, ca nimeni nu va perde o zi intreagA
i nu va spesa 2-4 fl., ca se scape de o dare nedreapta de 5 cr.
si astfel e evident, ea finantul, (lima vrea, pune in sarcina fiecaruia
pedeapsa-interese. Eu deci, cum am spus, nu gases nici un folos

www.dacoromanica.ro

- 329 pentru guvern in dispositiunea aceasta, ba o in de foarte pAgubitoare, fiind-ca stiu, ca poporul asteapta dela dietri usurare, ear' prin
aceasta 'i -se inmultese sarcinele, Ara* ca guvernul se aibA ceva folos.

i chiar class mai saraca e gray impovarata, pentru-cl eel avut $i

asa isi plateste darea, ear' dach n'o plateste, pentru el interesele nu
sunt asupritoare. Dar' clasa mai saraca, dela care, spre dauna ei,
se scoate darea prin esecutie, vine amaritl, eau. Va zice cineva ca
aceasta e de lipsil, pentru-ca nu cumva cineva din incapatinare se
samana dator. tim ca $i sub regimul absolutistic multi s'au impotrivit, si guvernul totusi nu a cutezat sa recurga la masuri aspre.
Se nu introducem noi un sistem $i mai asupritor decat acel atat de
des condamnat al lui Bach, $i se nu fim noi mai Bach-i decat
Bach. De aceea recomand modificarea mea spriginirei onoratei ease."
Aloiziu klad: Sant pentru eliminarea paragrafului 14,
simplu din acel motiy, pentru-ca folosul ce va resulta din acea jumAtate

de crucer nu sta in proportie eu perderea ce se va naqte din calcularea acestor cruceri, respective interese, si cu tinerea in evidenta

a contribuentilor. Eu asa ered, ca va fi mult mai mare perderea

ce se va naste din faptul, ca respectivul functionar, in Ice se resolveze luerAri mai folositoare, va porde vremea eu astfel de nimicuri.
in urmarea acestora partinese modificarea."
Iosif Hodoiu: ,,Daca onorata cask is in diseutie -ul 13,
imi iau voe a inainta o motiune. (Se auzim!) Motiunea e urmatoarea :

Cel-ce nu pliiteste darea in 15 zile dela implinirea evartalului,

plateste dupA, ea interese de intarziere"... Ceealaltl parte a -lui
remane. (Intreruperi: Se ramanl textul original.) S'a zis din partea
unui domn deputat, ca Si sub Bach $i Schmerling s'au plAtit interese
dupa &wile directe. Eu, din partea mea o neg aceasta."

Soontdgh Pdl: Numai D-ta o negi!"

Iosif Hodofiu: Da, en o neg I Se poate ca condeputatul

Szontagh Pal are alai convingere. Tocmai de aceea, daca negarea
mea n'ar fi suficienta, dat fiind ca sunt gi alte experiente decat cele
atinse de condeputatul men, a-$i ruga pe dl ministru, ea din acele
multe regulamente referitoare la dare $i aici deja votate, pe can
insA noi nu le cunoastem, fiind-el nu ne-au- fost comunicate, 'l-asi
ruga, zie, pe dl ministru, sa ne arate din acele regulamente, ca
sub sistemul nemtese s'au plAtit on nu interese de intarziere dui)/
darile directe? (Aprobari in stanga.)

www.dacoromanica.ro

- 330 Daca se primea espresiunea p din vina proprie , propusa de

comisiunea centrals, n'ar fi necesitate de aceste 15 zile propuse de
mine in scopul, ca fiecare se poatit dovedi ca nu din vina proprie
a intarziat en platirea darii. Dar' fiind-ca pentru platirea fiecarei
datorii se pune un termin preelusional, eu consider paragraful premergator numai ca regulti, gi a-gi dori, ca -ul 15 se fie in mod
eseeptional astfel formulat, tum am spus in motiunea mea.

In -ul 16, respective 13, se zice, a se primese

gi

solviri

partiale inainte de cvartal. Aga cred, di de aid se naste pe sama

statului venitul pe care '1-ar perde din prelungirea terminului de
platire eu 15 zile. Pe base acestora indrAsnesc a recomanda onoratei
case motiunea mea, spre spriginire." (Voci: Se ramana!)

sSedinta din 14 Julie 1868. Inainte de a se intra in

ordinea de zi, vorbeste deputatul roman
i'ichente Bobo.: Onorata cash! S'a intamplat zilele trecute
ca o jalbii, respective petitie, astfel a fost predata comisiunei peti-

fonare, ca se o pertracteze in mod prealabil gi se o aduca in fate

dietei, gi anume din motivul, ca dupa-cum e de obgte cunoscut,
fiind-ca a fost chestia ventilata gi in gazete, e jalbtt in contra procedurei ministerului, e anume petitia oragului Neoplanta. Acelagi
lucru e gi cu petitia oragului Timigoara, acum presentath, gi casul
a format ()data obiect de interpelare gi discutie, gi aga cred, ca zace
in interesul ministeriului insugi sa se limpezeasch cat de curand

chestia. tmi iau deci indrasneala a face propunerea, ca petitia aceasta

se fie predata cu aceeagi insarcinare comisiunei petitionare."

Se primeF,4te. Se intra apoi In ordinea de zi.

Se continua discu0a asupra legii de dare. S'a propus

modificarea -lui 42. Vorbe0e
Vichente Sabo: Onorata cask! Marturisese, ea trebue se
votez contra propunerei, respective proiectului, din motivul, ca tocmai
casul espus ma face se consider de brutala dispositia. Sunt constrans

se votez contra gi pentru-ca nu e precisatii destul de bine crima,

fiind-ca in asemenea cas, dupti modesta mea piirere, nu poate fi
vorba de furl, ci de ingelticiune. Notiunea furtului euprinde in sine
cu totul altceva, anume, instrainarea propriettitii altuia, ear' nu a
proprietatli sale, secvestrate. Asta zic, nu e decal mica ingelaciune.
Si ar da ansa la marl abusuri, comise din partea judelui respectiv,
inteatata, a en pedeapsa eft mai asprl pentru furaturA ar putea

www.dacoromanica.ro

331

81-'1 pedepseasch pe vinovatul. Prin urmare, fiind-ch nu avem inch

codice penal, dar; vom face unul, en pana cand nu va fi precisath
acolo unde ii este locul, In tot casul a-si lhsa la Inteleapta ebibzueala
a judelui croirea pedepsei, amasurat usului vechiu. De aceea votez
pentru textul original."

Se primeste textul original. Se propune modificarea

-lui 6 0 .
1?ichente Babef: Onorata cash! Duph cum tiu eu, si duph
cum am esperiat, motivul pentru care se impotriveau anumite
institute se dee imprumuturi proprietarilor din Ungaria farh anumite
favoruri privilegiale, a fost acela, eh institutele acelea nu an avut
ineredere in procedura juditiarh magbiarh, fiind-ch nu era regulath.

(Nu e regulath nici acum!) Adevarat, ca nici acorn nu e regulata;

dar' cred eh tocmai de aceea e necesar sa se motiveze, eh procedura
trebue regulath cat de curand, si atunci, duph parerea mea, cade
de sine Ingrijorarea amintita, i necesitatea de a stabili in privinta
aceasta conditiuni speciale, ceea-ce ar fi la tot casul anomalie in
procedurh 9i in esecutare.
Nu se poate afirma, 9i nu cred se o afirme nimeni, ch dispositiuni pentru astfel de procedurg ar avea be in legea despre incassarea darilnr, 9i tocmai de aceea votez pentru eliminare. Dar' nu
aunt de phrerea. ca in privinta aceasta sa se face lege specialh,
pentru-ch luerul cade it cadrele procedurei judechtoriei civile. si
eu sunt convins, ce dad' odath va fi regulath in patria noastra in
mod potrivit procedura judecatoreasca, cede de sine necesitatea unei
astfel de legi. in urmare a -ci don mai bine sa se reguleze cat de
curAnd procedura judechtoreasch, in loe sa se creeze lege specialh."
L.,S'edinta din 15 lulie 1868. Se continua discuti a

asupra legii despre Incassarea darilor. Vorbeste

loan Illisici: inainte de toate cer ertare dela onorata cash,
ca de9i abia 'mi-am ocupat locul ch9tigat din increderea stimatilor
mei aleghtori, vin se iau in .folosinta, pe timp scurt, indulgenta,
atentiunea onoratei case. Dar' eunoscand nemulthmirea ce o va
produce peste tot proiectul de lege de pe tapet, in special punctele
din intrebare, dach se von primi, e imposibil se retac phrerile ce be
am asupra proiectului de lege. (La object !)
Proiectele de lege referitoare la dare se impart in douh.
Partea intaia trateaza despre basa, isvorul diferitelor soil:11.i de dare,

www.dacoromanica.ro

832 ,
ear' partea a doua se refere la incassarea, la plAtirea acestora. And
a fost vorba de stabilirea basei de eontribuire, dieta a acceptat sistemul

de plink acuma, din acel simplu motivl ea alt sistem nu a putut fi

aflat si pregAtit, afirmative din scurtimea timpului.
Asa dar' guvernul, si in urmA si dieta, a cedat numai logicei

neeruVitoare a faptelor cand a aflat de mentinut, de acceptat $i

pentru mai departe, un sistem de dare, care in multe privinte in e
just si nu e echitabil, ear' eu procedura aceasta a onoratei case
natiunea poate ea nu va fi perfect de multAmitO, dar' intrucatva va
fi totusi linistia. (Zgomot.)
Dar' motivul care esista pentru mentinerea basei de pans acuma la

repartarea darilor, nu esista si pentru peceptarea, pentru mentinerea

neschimbata a procedurei introduse de sistemul absolutistic, pentra -ca
aceasta e chestie curat administrative, pe care o putem usora in favorul
contribuentilor, farA ca se modificam fie cat de putin sistemul de dare.

i toemai de aceea, pe cand natiunea va primi in mod linistitor declaratia dietei ti a guvernului, el din scurtimea timpului nu a putut
sehimba sistemul de dare, in ered sa se multiimeasa on acceptarea, in
felul acesta, a proiectului de lege, fiind-ca acesta nu numai a mentine
intregul sistem atat de urgisit al incassOrii de dare, ci it face chiar
mai agravant, si ataca institutiunea cea mai importanth si mai insemnath, autonomia comitatelor si a oraselor. (Contraziceri.)

Din partea mea pot se afirm fall fricA, ca desi sunt apAsO-toare, mult mai apasatoare decAt cele de Oat arum, darile acceptate,

ele vor fi considerate ca indoit asa de asupritoare in lark dacii

sistemul de incassare de pane acuma, care ne-a facut tuturor destula
suparare in decurs de aproape douazeci de ani, vine inartieulat in
lege, vine ridicat la sfintenia unei legi, si prin aceasta se subsapii institutiunile noastre comitatense.
PIMA acum natiunea credea, ca acest urgisit sistem de incassare
de dare va mai esista numai 'Ana la luarea dispositiilor din partea
dietei. Dar` dupa acceptarea proieetului de lege natiunea noastra va

fi cu o sperantO mai saracA; ba imprejurarea, a sistemul se inarticuleaza in lege in contul autonomiei comitatelor si a oraselor, va
marl nemultAmirea celor-ce on dor asteptau, ca procedura de pAna
acum se fie inlocuita cu alta, mai buns, mai perfectA.
Dace a-$i voi se fac comparatie litre actualul proiect de lege
si sistemul de incassare de mai nainte, n'a-si afla alta mai buns
deck cea cuprinsa in fabula lui Lop, anume, ca broastele nefiind

www.dacoromanica.ro

388

multhmite eu regele lor, an cerut altul dela Jupiter, si acesta le-a

band. (La object !)
dat, o
En, onorath cash, stint patruns de credinta, a institutiunile
noastre constitutionale din comitate si orase, pe car) le-am apArat
veacuri dearttndul in contra ingerintelor stritine, trebue se le aphrhm
si in mijlocul luptelor constitutionale.
PAnh atunci deal pane nu vor fi discutate $i resolvate in dicta
chestiile referitoare la municipii si la orasele libere regesti, avem
misiune strict). a veghia, ca se nu fie acceptath in mod prealabil o
astfel de lege, care anticipand organisare finals pe seama autoritatilor noastre publice, se submineze inainte esistenta acestora.
Pentru-ch dach rand pe rand, in modal acesta, cu asemenea
projects de legi, se despoaie comitatele si orasele de singuraticele
proprietati principale, intreb, ce mai rhmane pentru atunci, cand va
fi push pe tapet chestia organisttrii acestora?

Si at paragrafii din intrebare nu vor avea ca resultat eat

de mult incassarea sigura a thirilor, cat mai mult sub minarea autonomiei comitatelor ci a oracelor, se poate convinge on -i -tine dad.
urmAreste cu atentiune, nu numai cuvintele lor, ci si gravitatea lor,
directinnea lor spirituals.
Paragrafii acestia ne pun functionarii comitatelor si ai oracelor
sub genunchii organelor finaneiare, rApese municipiilor noastre autoritatea avuth pAnA acuma, $i pe care trebue se o aibA, si introduc

in comitetele municipale sistemul de spionare, necunoscut lor villa

acuma, ear' pe fiscul financiar 11 investeaza cu astfel de rol de controlator si de procuror asupra comitetului municipal, pe care it posede in alts privinth numai directorul bunurilor statului. (Zgomot mare.)

Paragrafii din intrebare ai proiectului de lege, aproape toti

contin violarea, atacarea principiului autonomic, fiind-ca legile din
1848 an !Asa neatins cercul de activitate al comitatelor ci al oracelor
libere regesti. Pans cand deci autonomia acestora esista 0 nu e

regulatil definitiv prin lege, pat cand chestia comitatelor ca atari

nu e pertractatA : ori-ce proiect de lege, pus din partea vercarui
ministru pe masa cas4i, trebue se fie alchtuit cu privire la raporturile esistente comitatense, pentru-ch alteum dicta ar rostogoli
peatra lui Sisipus si ar deschide poarta neintelegerilor, daelt fiecare
proiect de lege ar voi se creeze, din punctul de vedere al favorului
$i al comoditatii proprii, diferite sisteme, divergente de cele de astAzi,

ea pentrn cate o lume Ilona.

www.dacoromanica.ro

- 334 -Legea esistentl, data nu e ocasionala, e invechitA, nu corespunde timpului, trebue sistata, abrogatA. Dar' panit nu se intamplit
aceasta, a-i pune pe grumaz o alts lege monk dupt, modesta mea

pArere va contribui foarte putin la limpezirea ci regularea raporturilor noastre de drept, culturale si autonome. Dace dl ministru de
finance a aflat de lipsa, de neincunjurat de lipsa, sa se intinda atilt
de afund, asa zicand pAnii. la radacina de viata a organismului comita-

telor, nature causei si a lucrurilor ar fi adus cu sine, ca organisarea

comitatelor se fie urgentata si puss pe plan, sau apoi, ca pertraetarea
acestor paragrafi se fie emanate panti la resolvarea cbestiei comitatelor.

Douh lucruri vAd eu in mod curet gi neindoelnic. Sau esistk

Inca autonomia comitatelor, garantata prin lege, sau nu esistA. Dad).
esistA, trebuia tinuth in vedere, si atunci nici nu putea se fie presentat casei un astfel de proiect de lege. Sea dactt nu esista, atunci
sa o spunA legislature on ocasiunea pertractarii si resolvArii desk.-

varsite a chestiei comitatelor, pentru -ca nu pate se fie intentiunea

onoratei case se preocupe lumea cu acceptarea singuraticelor proiecte
de lege, si prin anticipare se scoata din titini organismul comitatelor
noastre.

Eu din ca proiectul acesta de lege e favorabil, nu pentru

asigurarea incassarii darilor, ei pentru subminarea organismului nostru
comitatens si a drepturilor noastre autonome. Si de aceea 11 pot ase-

mane cu calul troian, care abia a fost Introdus in Troia si imediat

a ajuns se fie neinvins. 11 pot asemana cu punctul pe care $i '1-a
dorit Arcbimede, pentru-ca se scoata lumea din ticini.
Eu nu in proiectul acesta de lege, nici destul de crutator feta
de cetatenimea patrunsa de datorinte patriotice, ffind-ca liana acum
comitatele au stint sa se ridice la nivoul misiunei for cetatenesti, si
nu s'a ivit Inca casul, care ar dovedi, ca comitatele ar fi negat

darile votate pe eale legala, on ar

fi

impedecat Incassarea lor.

Le-au negat atunci, sand a o face aceasta era vartute cetateneasca,

era datorinta, dar' le-au dat totdeauna and patria le-a unlit dela
ele in ton legal.

Eu, onoratl diets, nu vild asigurat viitorul acestei natiuni yi

platirea darilor legale prin litere moarte, prin Introducerea astorfel
de masari pedepsitoare, ei it vad asigurat in sentimentul moral de
datorie al cetatenilor, in moralitatea patriotica a fiilor acestei tari,
cari Inca nu aunt atilt de decazuti, ea se poata fi teams si sa se poata
presupune, ca ar fi in stare se denege platirea darilor cerate dela ei.

www.dacoromanica.ro

335

Eu, onorath cash, atilt sunt de tare in credinth gi convingere,

hick pot se afirm fa'rh teams, ca ministrul de finance poate se aduch
on -ce regulament aspra, gi poate se bage in lege on -ce pedeapsh
aspra, aceea va rhmanea numai literh moarth, dach sentimental de
implinire a datorintei cethtenegti se stange din sinul cetatenilor.

In casa aceasta, cum am avut fericirea a auzi sub scurta

durath a fiintei mele de fata, se face cu placere provocare la casuri
de precedenth; dar' en din partea inea nu cunose, nici astazi casuri
analoge la cari s'ar putea face provocare ea la motiv pentru acceptarea

acestui proiect de lege, gi astfel e cu atilt mai putin de esplicat

presentarea proiectului in fa.ta onoratei case, in formularea actuala.
Dar' precum recunosc, ca statul are drept se cearh dela cetatenii sei se plateasch punctual darile, ear' cetatenii sunt datori se
satisfach acestui postulat, de aIth parte nu va trage nimeni la
indoialh, ca gi cetAtenii au dreptul 55. pretinda dela stat, ca darile

sa le transmits la local destinatiunei numai prin organele esistente

legale, gi eh mai mare, asprime sa nu se cuprindh nici in lege, gi
sa an se foloseasch nici in viath, decht numai chta e neineunjurat
de lipsh ca darile se incurgh.

Cel-ce ar incepe lupth in contra plAtiril dArilor, gi anume,

a dArilor legale, ar cadea in douh gregeli: ar phcatui in contra
legilor esistente gi ar dori un lucru Para de care nu poate esista
nisi un stat.
Cel-ce s'ar pronunta in contra platirii darilor2 asemenea stabilite

pe tale legalh, ar face un lucru atilt de fad, scop gi lam resultat,

ca acel Roman, care a adus poporul se emigreze mai bine pe
muntele dant deck se plateasch spesele statului.
tiu foarte bine, ca Menenius Agrippa pe acelagi popor '1-a
recut sa se reintoarch gi sa-'gi plateasch datoriile, facandu-1 asemanarea, ca stomachul cere multi pentru-ca intregul organism se poath
functiona regulat, gi ca membrele corpului sit se poath migca in
plinh putere.
Ceea-ce a spus Romanul acesta la 493 inainte de Christos, se
poate spune gi la 1868, cu mica deosebire, ca stomachul care
consuma nu e stomachul nostru, ci e acum aga numitul stomach

comun, pe care cu toate ca -'1 indophm cu o insemnata parte a

averii noastre chgtigate cu crunta sudoare, totugi ramane totdeauna
gol. (Aprobari in stanga estrema.)

www.dacoromanica.ro

- $36 Dar' en toate ca asa sty luerul, e datorintk eetriteneasca a

pita' tot ce a votat legislatura, fie spre on -ce stop. Istoria epocei
din urmit a patriei noastre va nota gra indoialA pe seama posteMAO curioase evenimente si rare aparitiuni. PAnA acum istoria
fiecarei natiuni a dovedit, ei poporul devenit liber si intrat in posesiunea constitutiei sale a rupt legatura Cu toate traditiunile ramase dela
regimul ce-'I asuprea, a delaturat ordinatiunile, patentele, disposi-

tiunile acestuia, on ]e -a nimicit, ear' raporturile sale de stat le-a

restabilit, le-a desvoltat in spiritul institutiunilor sale vechi si a
istoriei sale.

Numai pe seama noastra a fost reservata fericirea de a trece

in cartea legilor tot ce a fost combatut in decurs de douA decenii
pe terenul pasivitatii, cu perseveranta si in mod sistematie.
Si de altAdatri s'a toemit natiunea cu dinastia austriaca. Pe calea

invoelei s'a sistat dreptul de opunere al natiunei cuprins in bula de

aur. Pe calea aceasta a incetAt, pane la apunerea dinastiei, dreptul
de liberA alegere a natiunei si s'a primit sanctiunea pragmaticA. Dar'
la toate aceste ocasiuni an ramas intacte si neatinse legile referitoare
la independenta patriei si la scutirea sa de on -ce influintare, ea niste
relievii sfinte de cars nici Diu cutezau sa se atinga inaintasii nostri, ca
nu cumva se pacritueascii in contra pietatii cu care aunt datori sa se
poarte fail de mostenirile sfinte ramase dela premergatorii lor, cu
misiunea de a fi predate urmasilor. Ba ce e mai mult, dupa moartea
lui Iosif, toate ordinatiunile acestuia an fost arse, nimieite. Si ee
facem noi? Primim, inarticulam in lege toate patentele, ordonantele,
sapat de con can ca o peatra grea an fost puse pe mormantul
rani nostri
al Orli noastre asuprite si considerate de moarta, ca
se nu mai poata invia din el.
Dupa epoca lui Iosif a urmat epoca lui Leopold. Si ce a facet
dicta convocatA de el? A creak legile pentru totdeauna insemnath
din 1790/91. Si ce facem noi? Acceptam o constitu1ie contrary acestor

legi, care ehiar de ar fi buns, nu are valoare durabila, fiind-ca

lipseste din ea primul criteriu al on -carei constitutiuni libere, anume
garanta esistentei ei, care are se reside in insasi constitutie, ear' nu
in persoane. Si ce vrem eh facem acum ? SA primim un proiect de
lege, care tae in doua vinele sistemului nostra municipal!
Asa e si pe terenul repartarii de dare. Primim tot ce a format
obiect de revoltare pe seama noastra. Sunt apleeat a asemana in-

tregul acest sistem de contribuire, afiltor acum in discutie, cu o

www.dacoromanica.ro

337

veche, al carei esterior e acela0, formatiunea interne e cea

veche, tonurile plangiltoare sunt tot aceleai, ba poata chiar mai
asurzitoare, numai eel -ce inviirte e alt muritor. La ce se poate zice:
quod nuper fecerat medicos, nunc facit vespillo Diaulusu, sau cum
ar zice concetiitenii nostri dualisti din Cislajthania: tout comme
flasnetA

chez nous".

Dar' dacii pentru asigurarea libertatii noastre si a vietii noastre

constitutionals trebue se primim m5surile pe can regimul de teroare

tocmai pentru oprimarea acestora le-a flicut, din a mea parte mai
bine doream sa le fi primit numai ca miisuri transitorii, si pa fi dat
indemnisare guvernului pentru a le esecuta piina ce vom putea
introduce in cartea legilor noastre alte legi mai perfecte, mai juste
i mai echitabile, corespunzatoare spiritului constitutiei noastre i geniului libertatii.

Eu consider cartea de legi a fiecarui stat liber ca comoara

cea mai scumpa qi mai sfantii a cetiltenilor, ca evangelia drepturilor
i a datorintelor lor. i de aceea n'a -ci fi dorit se via trecute in cartea
noastrii de legi, pentru a fi eternisate, patentele si ordinatiunile edate
candva pentru a eternisa sclavia acestei natiuni, i de can sunt legate

aducerile aminte ale celor mai jalnice zile prin can a trecut patria
si poate ca ajungea se fie eternisate, data lucrul depindea
numai dela ei qi n'ar fi Dumnezeu care conduce destinele natiunilor.
In Paris, in biserica invalizilor, n'am vazut steagurile cari
revoca in memoria natiunei franceze zilele jalnice, dejositoare, dela
Waterlog Aspern i Lipsca, sau ale intrarii aliatilor in Paris. Dar'
noastrii,

am vazut steagurile can fillralau pe ciimpul dela Marengo, Austerlitz

i Jena, ca prevestitoare ale epocei pline de glorii a natiunei franceze.

Tot aa nu cred, ca poporul roman ar

fi

depus in biserica lui

Iupiter ca vecinica aducere aminte jugul, in care, duptt perderea

luptei dela Claudium, a pus Pontius armata romans, despoiatil de
fugd. Ear' not depunem in cartea
arme, ca se faca esercitii de
de legi, in acest sanctuar, toate patentele si ordinatiunile anilor
trecuti, ca se vesteasea posteritiitii scliivia noastra de odinioar5, i
se eterniseze dejosirea noastrii.

Dar' data primim gi trecem ca vecinica aducere aminte in

cartea noastrii de legi toate acele ordinatiuni si patente, sub aripele
carora natiunea aceasta a fost stoarsa in decurs de zece decenii, i
sub can datoriile statului an dat grrimezi de milioane: a-si ruga
onorata ease, art nu le punem varf, sit nu le inmultim cu astfel. de
22

www.dacoromanica.ro

338

apendice, earl, dacft s'ar accepta, ar submina murii de pftna acum ai

constitutiei noastre, institutiunile, noastre municipale.
Cand dl ministru de finance cere dela not aceeptarea paragrafilor cari ne stau inainte, cere foarte mult, pentru-ca doreste aft ne

jertfim autonomia municipalft, la care am tinut mult in decursul

veacurilor, care s'a eontopit in sangele nostru, in istoria noastre,
in celelalte institutiuni ale noastre, a mentinut constitutia noastre,
a mantuit-o de ordinatiunile indreptate tocmai in contra acestora,
si de modificarile acum de curand proiectate, prin eari se perieliteazft
tocmai esistenta autonomiei noastre.

*i tend vreau, ca organisarea municipalft, Nina la resolvarea

si organisarea finalft, se rftmanft neatinsa, esprim numai aceea ce am
invatat dela stimatii membri ai dreptei, cari si pftna acum, si mai
nainte, au reelamat on neclintire aeest lucru. Din cari motive nu
pot partini proiectul, ci insist pe langa propunerea, respective motiunea lui Tisza Kcilmdn.
,Sigismand Papp: Onorata ma! Asa cred, ea e superfluu
a mai desvolta obiectul aflator pe tapet. i dach cei notati din
ceealaltii parte renuntft la cuvant, Cu placere abstau si eu. (Pofteste
si vorbeste !) Precum vad nu va renun1a nimeni. Datiimi voe deei
se rischez f?i eu cateva cuvinte asupra obiectului acestuia.
Inainte de toate trebue sft-'mi esprim mirarea asupra euvin77

telor desvoltate atat de frumos din partea amicului meu Tisza

Lft,szlo, en earl a aparat autonomia comitatelor,

el, care in zilele
trecute nu a voit se pomeneaseli macar despre o Cara, on atat mai
putin despre autonomia ei. De aici insft nu urmeazft, eft eu n'a-i
voi se apar autonomia comitatelor on aceeasi caldura ca $i el. Ba
aunt chiar pfttruns de convingerea, eft azi mane va trebui se aducem
autonomia comitatelor in consonanItt cu sistemul parlamentar.

Cand e vorba de comitate, ma ingrijoreazft cuvintele unor

cari vorbind despre ele ca despre muri de apftrare, vor

oratori,

vol cumva se zieft: se restabilim comitatele dela 1848. Eu insft protestez in contra acestui lucru, pentru-eft numai doua alternative aunt
posibile: sau pot se esiste comitatele ca si mai nainte, cu dreptul

de a trimite deputati la dial, provazandu -'i en instructiuni, sau nu

mai pot esista astfel, ceea-ce age cred, isvoreste din nature regimului
parlamentar.
Nu impArtftsese parerea condeputatului Toth Vilmos, care nu
9tie cum s'ar pute educe luerul acesta in consonanta. Coneed ca nu

www.dacoromanica.ro

389

stie (N'a spus -o !), eel putin, nu 'i-a batut capul cu el. Noi insa,
cel putin eu, si toti cari cunose trecutul, asa- cum cunose si regimul
parlamentar, '1-am sti aduce in consonants, stabilind pe seama fief
earuia cereul seu de activitate, isvorit din notiunea responsabilitatii;
pentru-cii data vrem se ran:Cana autonomia cea veche, sunt suit se
afirm, a va trebui se trecem in tabara lui Torok jdnos. (Ilaritate.)
Aici e vorba de principiu, de autonomic, si ea o spun limpede,
ca sistemul ce era Inainte de 1848 la comitate nu-'1 partinese, ci
vreau se aduc autonomia comitatelor in consonanta cu sistemul parlamentar. Dar' asta n'o fac calla nu e chestia pus6, pe tapet, si

cand prin o astfel de strecurare, cum e cea propusii de cei din

ceealalta parte, daca s'ar primi, nu s'ar ajunge alta, decat ca comitatele insesi Inca s'ar preface in organe financiare. Eu nu pot
degrada comitatele la atata, nu vreau sa le dau agendele acestea.
in textul original se zice clan, ca prin respectivele organe financiare,
sau prin esmisii ministerului se va face provocatia. Catra tine? Nu
comitatul, ci autoritatea orasului, antistia comunala va fi provocata,

ear' comitatele aunt datoare se supravegheze. Eu aflu ca e corect

textul, pentru-ca o astfel de sarcina in capul comitatelor, ca organele
financiare sa le provoace deadreptul pe ele, nu poate pofti nimeni.
Data recunoastem deci responsabilitatea ministeriului, trebue se recunoastem

aceea, ca ministry! nu poate sa le fiat toate,

ci le

face prin respectivele organe. Acum, daea ministrul respectiv insarcineaza organele sale ca se provoace comitatele, in intelesul motiunei
mts un lucru
propuse de condeputatul nostru Tisza Kalman,

inteadevar vatamator pentru comitate. De aceea, nu aunt pentru

ideea sa se provoace deadreptul, per excerpta, comitatele si sa se indrume se face Incassarea darilor. Dar' primesc celalalt text, cu atilt
mai vartos, ea prin aceasta nu vad perielitata autonomia comitatelor,

si pentru-ca nu vreau sa preocup precisarea din viitor a cercului

for de competenta."

..,Sedinta din 16 Julie 1868. Inainte de a se Intra In

Qrdinea de zi is cuvAntul deputatul
loan 1114ici: Onorata cash! Am onoare a preda onoratei
case petitiunea locuitorilor de nationalitate romans din comuna Mehala, incorporate la comitatul Timis, petitiune in care se cere, ca
chestiile bisericeti sa fie resolvate. i in rugarea aceasta el. en atilt
mai vartos ca gravaminele for sa fie delaturate, fiind-ca congregatia
comitatului Timi a trimis ministrului de culte si instructiune publich
22

www.dacoromanica.ro

- 340 actele de cercetare,

ci afarh de aceasta 9i locnitorii acelei comune

s'au adresat en jalba for ministrului de instructie, fare a ]i -se fi
resolvat petitia palm astazi. Se roaga deci, ca cat mai eurand sa

li-se dee resolutiune."

Se preda comisiunei petitionare. Se continua apoi discutia asupra legii despre Incassarea darilor. Vorbete deputatul

Sigismund Boller': Onorata case! Eri s'a afirmat aici ci

aceea, ca chestia din discutie nu e de caracter politic. Dupe mine
e insa chestie politica de mare gravitate, fiind-ca o parte atach autonomia municipals, ceealalta o aparii. 0 apara partea, care dupe
convingerea mea e in minoritate in cash, dar' e in majoritate in
Cara, prin urmare e razimul sigur al municipiilor organisate pe basa
representarii de popor, 9i o ataca majoritatea, care prin aceasta
recunoacte ca in Cara e in minoritate. (Zgomot.) Eu, onorata case,
asemenea nu aflu a fi compatibile dispositiunile cuprinse in paragraful
aflator in discutie cu autonomia comitatensa, 9i prin el vhd ajar
violatii autonomia comitatelor. Pentru-ca, daca in proiecte de lege
referitoare la alte chestii, strecuram paragrafi meniti se stirbeasca
autonomia comitatelor, ne vom pomeni, atunci cand va veni randul la
organisarea comitatelor, sa zau nu mai este ce se fie organisat, fiind-ca
prin paragrafi astfel strecurati s'a evaporat autonomia municipal&

Cu toate cu pentru lasarea municipiilor in stare neatinsa am

tinut ci tinem multe vorbiri frumoase; cu toate ea s'a accentuat
foarte mult din partea ministrului de finance responsabilitatea ministeriala: dupa-ce 9i esperienta de toate zilele ne arata, ca ministrul
e responsabil numai majoritatii dietei, adeca partidului seu propriu,
cum e dator fiul tatalui seu, eu gasese mai mare garanta in comitetele municipale compuse De basa representarii poporului deck in
responsabilitatea ministerial& (Zgomot.)

Sunt de perfect acord cu dl ministru de finante, el guvernul

responsabil e comoara scumpa, inteatata, ca urearea darilor Inca
ne arata ca e intr'adevar scumpa comoara,, fiind-ca costa prea mult.
Astfel de strecurari laterale a-9i dori cu atat mai mult se fie evitate,
fiind-ca 1. procedura se face numai cu violarea autonomiei comitatelor, 9i 2. se poate intampla, precum de fapt s'a intamplat, ca
astfel de introduceii Acute in mod numai lateral, au fost intors
restalmaqite din partea guvernului, ci anume, totdeauna cu violarea
autonomiei comitatelor. Pentru dovedirea afirmarii mele voiu espune
un fapt neindoelnic. (Zgomot mare.)

www.dacoromanica.ro

- 341 Child onorata cash a decretat in anul trecut, 1867, prin conelus, alegerea nou

a functionarilor comitateni, pentru-ca increderea

se nu fie zguduita nici pentru scurtul period de restaurare, a pus in

conclus, ca functionarii dela cartile funduare nu au se cads sub

alegere, ci au se ramtma in posturile lor. Conclusul acesta, aa cred
e destul de clar i lamurit, cu privire la functionarii din 1867 dela
cartile funduare, inteatata, ca aceia n'au cazut sub alegere noui. Dar'
din acest fapt nu poate conclude nici eel mai cutezator fantesist, eh
in viitor functionarii municipali dela eartile funduare au se fie

numiti din partea ministeriului. Cu toate acestea, intr'un comitat pe

care nu-'1 numesc, fiind-ca lucrul abia acum cateva zile s'a intamplat,
i va fi inch, in via memorie a ministrului, intr'un comitat in care panh

acuma n'a fost carte funduara, si numai acum s'a organisat cartea
comitetul municipal tinand edinth la
funduara si functionarii,
7 luna curenth, autonomia comitatensa si comitetul municipal,
pe basa dreptului for constitutional au voit se aleaga functionarii chilli funduare de nou sistemisate, Irma, e de necrezut dar'
adeviirat,

ministrul de justitie tocmai in ziva de alegere trimite

comitatului ordin prin care opreste alegerea, afirmh,nd el dreptul de

numire ii compete lui pentru acesti functionari. (Bine a racut!)
Pentru domnii, cari afla de corecta procedura, poate se fie
bine 4i asa. Dar' dupa parerea mea, zeu, foarte incorecta e procedura, i in casul acesta intr'adevar, pe lAnga amaraciunea pricinuith comitetului, e simtitor i in mod ilegal vatamata autonomia
comitatului si dreptul comitetului, si eu cred, eh domnul ministru

a putut se face o vatamare atht de nedreapth, numai in urma restalmacirii greite a conclusului citat de mine, si numai asa a putut
face pas ilegal, i a-si fi foarte bucuros, dach dl ministru m'ar des minji Ili m'ar convinge despre netemeinicia afirmarii mele.
Dace deci, onorata casa, prin astfel de intercalari nu vrem

se dam ocasiune, ca prin casuri de precedents se ruinam din rhdacina autonomia comitatelor, va trebui se primim propunerea lui
Tisza Kalman, ci en o i primesc.
Referitor la cele zise de dl deputat Toth Vilmos, eh el nu
dorecte sii se resolveze organisarea comitatelor nici paste un an, i
ca nu-40 art votul pentru ajungerea acestui stop, dar' urea ca prin
astfel de strecurari sh se resolveze deocamdath una alta,
dupit mine,
firecte, in contul autonomiei comitatelor,
pentru-ch', cum zicea, este
cas de precedenth, anume, in legea despre publicarea legilor s'a

www.dacoromanica.ro

- 342 strecurat in mod lateral gi s'a resolvat gi un paragraf referitor la

chestia nationalh s vreau se refiectez numai athta, ca on -ce chestie
sau lucru, care numai de jumatate a fost resolvat, nu e nici-odata
perfect, gi nu aduce nici-odath folos proprietarului, ci totdeauna
perdere. De o astfel de munch de claca trebue deci sa ne ferim la
alchtuirea legilor. intru-cat ar fi fricut alusiune, prin 'provocarea la

chestia nationalithtilor, el an dori bucuros se vadh resolvata i chestia

nationalitatilor numai aga lateral, am se spun numai atata, eh D-zeu

sa ne fereasch de aceasta idee nefericita, pentru -ea ea nu ar aduce

fericire pe seama tarii gi a patriei, ei din contra, nefericire gi ruinare.
Domnul ministru de finante a cetit un pasaj din ordinatianea
lui Kossuth, ca fost ministru de finante, de intelesul, e daca vre-un
functionar al eomitatului nu implinegte ordinal ministrului de finante,

trebue destituit la moment. Aga ceva a binevoit a ceti dl ministru

de finance, ceea-ce a fost primit ea mare placere din partea dreptei.
Am se observ, ca intre periodul de atunci gi eel de astazi e mare
deosebirea. Atunei era revolutie, gi tara in stare de asediu. Astazi
nu e nici una nici alta. Astazi tara e in pace, ba duph cum se
afirma din dreapta, e fericith gi multamita. (Intreruperi: N'a fost
revolutie I) FAra indoealh ca a fost. Dar' gi clack n'a fost, gi dach
on -ee om mare face ceva despre ce experienta dovedegte eh e phgubitor gi nu duce la stop, invkatura ce trebue seoasa e, ca trebue
evitat, ear' nu repotat. Ear' dispositiile anilor 1848 gi 1849 s'au
dovedit de pagubitoare in urmarile lor, gi eu nu cred eh onorata cash
ar dori, ca dispositiile actualei diete inch se aibh' urmari pagubitoare,
ea tale .din 1848 ci 1849." (SA votam.)

Interpelare in chestia pronunciamentului.

..,edintct din 17 Julie 1868. Inainte de a se Infra In
ordinea de pi vorbete deputatul roman
Ilie Miicelathr: Onorath. cash! Am indraznit a care euvantul
pentru a adresa in n'umele men gi a mai multor consoti interpelare
intregului ministeriu, onoratului guvern ungar. Dar' inainte de a face
aceasta, fie-'mi permis a anticipa o modesta observare.
Onorath casa I Vreau sa incerc se vorbesc unguregte, degi, cu
gratioasa aprobare a onoratei case, cu ajutorul acestei hartii. Da;
voiu vorbi unguregte (Sa auzim), parte pentru-ca sa nu o palest ca

in 7 Martie, anul curent, and pe bass, legilor aduse pe calea cea

www.dacoromanica.ro

- 843 mai constitutionalA si aprobate la locul preainalt am voit set ma folosese de eel mai natural drept, de folosirea limbei mele materne,
(Contraziceri) dar' durere, am fost adus la tacere din partea onoratei
case (Zgomot. La object!), parte $i pentru-cii recunose, ca inteadevAr
nu ma pot folosi de acel drept, si nu ma pot folosi, fiind-ea legea,

care a servit atunci de garanth, a fost stearsa si smash din us cu

hothrirea din 28 Iunie anul trecut, desi nu pe tale constitutionalh,
dar' prin rescript preainalt. Da, s'a stern de pe hartie, dar' nisi
odata din inima natiunei romane. (Zgomot.) Dar' sand vorbesc ungureste, trebue se obsery onorata cash, ca din aceasta nici decum
nu se poate deduce, eh en prin aceasta a-ci voi se abzic pentru
totdeauna de autonomia patriei mete ci de folosirea limbei mele materne. (Zgomot.) Nu, pentru-ch nu exists putere pe lume, care m'ar
putea despoia de firma convingere, ca drepturile natiunei mele nu

aunt rhpite pentru totdeauna, si eh ele acum sau mai tirziu vor
ajunge la valoare." (Zgomot mare.)

Piesid'entul: nTrebue set rog pe onoratul domn deputat, ca

duph ce are cuvintul numai pentru facerea interpelhrii, set 'ci -o espunh

si di treats la object."
Ilie Mcice /aria: SA ma erte onorata cash, tend mi-am luat
voe odath sa vorbesc, am fost amutit din partea onoratei case. (Contraziceri.)

Regret mult, eh' lucrul mi-se intampla ci acuma, ales

dupii ce nu posed limba maghiara. Tree deci la chestia in care vreau

dar' fiind aceasta numai trash
sh interpelez pe onoratul ministeriu,
anume, pe condeputatii
parlamentara, folosesc pe cea mai corecth,
mei, in numele men ci al condeputatilor mei. (Zgomot. Sit auzim!)
Onorath cash! Am stiri (informatiuni) sigure din Ardeal, ca in
urma procesului de preset intentat lui Iaeob Ilfuresianu, redactorul
foaiei politice Gazeta Transilvaniei , ce apare in limba romans in
Brasov, ci totodath directorul gimnasiului romano-catolic de acolo,
'i -a'a facut ci perchisitie domiciliary (Foarte bine! A fost corect 0 ci
eh precum el, asa c1 mai multi canonici ci profesori din Blaj au fost
citati in tribunalul din Mura,- Ocorheiu (Bine a fost 0, ear' in urmarea
acestora s'a facut incercarea prin organele guvernului responsabil
maghiar si la ordinul acestuia de a se desehide calea spre temnitit
pe seama mai multor eminenti ci cu vazh barbati ai natiunei romtme,
spre cea mai mare durere ci ofensare a natiunei romtme insasi. Mo-

tivul acestei proceduri, care nu poate fi justificath, nici cu regea

positivit, cu attit mai putin din punetul de vedere al politicei treze,

www.dacoromanica.ro

344

ar fi, duph-cum se vorbegte, cunoscutul pronunciament din Blaj,

pe care 'I-a Pleat inteligenta din Blaj cu ocasiunea tinerii majalului
din 15 Main anul eurent.
Onorata cash! Am servit multi ani dearindul la tribunal. (Stim!
Sub Bach!) Ma rog, sa nu creada nimeni, ca dace ating o chestie
in care tribunalul are sa deciat, prin aceasta vreau se preocup sententa tribunalului gi se alterez independenta judecatoreasca. Nu,
domnilor 1 Recunose gi eu, ca numai acolo poate fi vorba despre o
justitie legala, unde e asigurata independenta gi libertatea procedurei
judecatoregti. Ci am atins lucrul, fiind-ca partea cea mai importanta
a chestiei e aceea, care are urmare politica de mare gravitate, gi pe
care, aga se vede, onoratul guvern, sau nu o cunoagte, sau dach o
cunoagte, nu aga o cunoagte cum e in faptit.
Onorata casa! Nu vreau se intru in detailarea amtinuntita a
pronunciamentului dela Blaj, Bine faci!) pentru-ca, aga cred, it
cunosc toti. Dar' aceea cutez se afirm, eh ar fi mare gregala a crede
despre el, ca cele trei postulate ce le cuprinde nu ar fi deopotriva
juste, ca ar fi productul spiritelor agitate gi n'ar esprima pretensiunile
intregei natiuni romane. Zic, a intregei natiuni, pentru-ca numarul
celor de alta phrere e atilt de mic, de neinsemnat, incat dach ar voi
eineva sh-'i numere pe degete, nici n'ar ave trebuinta de ambele
mani. Afara de aceasta ar fi gi trist, foarte trist, dact in stat constitutional n'ar fi permis se fie esprimate astfel de dorinte, cari din
partea preainaltului tron insugi an fost recunoseute de juste gi legitime prin atatea gi atatea rescripte preainalte. Si ar fi cu atilt mai
trist, find-ea in pronunciamentul acela nu se spune en nici un cuvant,
ca realisarea pretensiunilor esprimate se va ineerca pe alta tale decat
cea legala, ci chiar din coptrh, pe langa esprimarea credintei tieclintite fats de tron, a supunerei fats de lege gi a iubirei frategti fats
de natiunile celelalte conloeuitoare au fost ele concipiate gi adresate
guvernului. Adevarat, gi aceasta o recunosc gi eu, ca pronunciamentul din intrebare trage la indoeala le.galitatea uniunei din 1848.
Dar' daca aceasta, e crima, gi dacil peste tot e crima aceea ce formeaza obiect de cercetare criminals, atunci nu numai cei-ce an
subscris, sau au primit de al for pronunciamentul, ci toti Romanii
din Ardeal gi Ungaria, ba inca gi o mare gi energica parte a Sagilor,
au cazut in crima aceasta.
Onorata casa! Nu vreau ea din incidental acesta se ingir esenialele soideri ale articolului I de lege din 1848, cari scaderi fac,

www.dacoromanica.ro

- 345 ca judectind din punctul de vedere al dreptului public ardelenese gi

din eel moral legea

se nu poata

fi

privita ca juste

gi

onesth

(Zgomot mare) gi cu putere de lege,

ci reservandu-mi acest
drept, din datorinta fath de scumpa mea patrie, o spun elar gi cu

sinceritatea ce o datoregte fiecare patriot credincios, degi nu in

numele natiunei romttne, fiind-c& nu am acest drept, ci ca fiu credincios al ei: eh na /iunea romans nu se imprietinefte cu uniunea
prOitd dela 1848, nu o considerd de legal&, (Zgomot mare. La
ordine! La object!) ear' pentru Romdnii din Ardeal uniunea din
1848 nu e alla decde efluxul volniciei. (Zgomot. Asta nu se poate
tolera. Presidentul sh-1 indrume la ordine.)

Presidentul: Supt silit se revoe in memoria dlui deputat,

eh not ne-am adunat aici sub scutul legii, discutam conform ordinelor
cuprinse in ele, gi suntem datori sh ne plechm gi sa ne supunem

Espunerile dlui deputat se impotrivese insh cu stima datorita

legilor. Admoniindu-'1, rog pe dl deputat, ca in espunerile sale sa-gi
aleaga cuvintele, pentru-ch altcum voiu fi silit, pe basa datorintei
impuse mie prin regulamentul casei, se rog onorata cash sii-1 detraga
euvtintul. (Aprobhri vii.) Binevoegte a continua."
lor.

file Alticelariu: Dati-mi voe, onorata cash, se amintesc un

lucru, pe care a-'l rethce ar fi in contra naturei. Va aduceti aminte,
domnilor, ce a rhspuns natiunea maghiara la 1849, atunci sand puterea
a sters natiunea magbiara din sinul natiunilor vii gi independente?"

0 voce. ,Co vorbh e aceasta? Cine a sters-o ?"

Ilie Afticelaiiu: Aga e ca a raspuns astfel: Eu vreau se

traese, gi mai bine sistez puterea care voegte sh-'mi ice vieata?! Ear'
acum, and aceeagi natiune, care atunci a rhspins cu atata resolutiune
sententele de moarte, acum abia o natiune de cinci milioane, adreseaza
aceleagi cuvinte natiunilor ce nurahrh unsprezece milioane?" (Zgomot
mare. La ordine. Mai multi deputati sar de pe scaune. La ordine.)

Presidentul: Am indrumat odata la ordine pe dl deputat.

A doua-oarh 1J fac atent, eh dach nu se tie esprima conform legii
in espunerile sale, voiu ruga casa sh-'i detragh euvintul. (S6-1 detraga presidentul.) Prin aceasta it fac deci de nou atent, caci de
altcum voiu cere dela cash imputernicirea pomenith." (Detrage-'i
numai! Aprobitri vii.)

Ilie Articelaria: Data 'Ini-ag presenta astfel interpelatia,

n'ar fi nimeni in stare se gtie pentru ce o fac. Sh-'mi fie deci permis a
o motiva." (Zgomot. Asta nu e motivare I)

www.dacoromanica.ro

- 846 Plesidental: Nimeni nu-'1 impeded pe dl deputat a o face

aceasta. Dar' espresiunile sale se fie de aoa, ca se fie permis a-le
intrebuinta ca legale in sale aceasta."

Ilie Aticelaria: Aceea ce spun nu se loveote in

lege.

(Contraziceri, La ordine 1) Trebue se mai amintese, el nu numai

Romanii spun ca legea uniunei e pripita." (Zgomot mare.)
nesidental: Binevoiti a fi in liniste ca se auzim ce zice."

ei ehiar in 1848 uniunea Ardealului en

life Mocelaria:
lingerie a fost deeretata numai in prineipin, si a.oa cutez a spune,
ca tocmai onoratul guvern e causa, ca asupra independentei Ardealului mai esista piireri divergente. De ce nu a presentat pans astazi
legea despre esecutarea uniunei ?"

Mahray Ltiszlo: S'a fa'eut, inainte eu o mie de ani !"

life Mikelaria: Romanii nu sunt de parerea aceasta. (Mai

multi : Este of alts parere ! Acolo e Iosif Hossu I Sa traiasea!) Zie
si eu sa traiasca, ca sit se convinga despre amaraciunea inoelaciunei
sale. (Zgomot mare.) Nu pentru caotig de pane am venit aici, cum
se crede in eereuri mai inalte, ci din directs supunere fate de M. Sa,
ci pentru ca &a dam dovezi natiunilor surori, ca nu voim sa perdem

nici o ocasiune pentru a ne manifesta vointa de a trai cu ele in

pacinica, of buns intelegere, departe insa de on -ce euget de a stirbi,
la eserciarea restransului nostru drept, autonomia Ardealului.
Scusati 1 (Bea ape.) Dar' cutez a asigura onorata ease, ea antipatia fats de uniunea din 1848 nu se poate atribui nisi oare-carei
iloialitati i niei antipatiei manifestate fete de natiunea maghiarti.

Zgomot.) Repet, ca nu. Ba zic, ca natiunea romans regreta, ea

actualul guvern, atat cel din Pesta, eat ci eel dela Viena, in be se
inteleaga adevaratele sale interese i sa se nisuiasea, ca prin multamirea popoarelor nemaghiare, respective negermane, se caotige atragerea acestora, ca atragere ce formeaza fortele fiecarui guvern, zic,

ca in be sa fie just fats de natiunile nemaghiare

si negermane

(Zgomot), sprigineote mai bine acea nefericita politics aristocrats

polona, ravnitoare la domnie (Zgomot. Contraziceri

zic, mai bucuros

o sprigineote pe aceasta, o politica, care in be se recunoasca of se

multameasert pe fratii Ruteni si Rusneci, iii calla independence numai

in asuprirea natiunilor straine. Resultatul final e, ca aici Maghiarii,

la Viena Nemtii, asupresc pe celelalte natiuni. Eu insa nu cred, ea
vor ajunge la stop alteum, deck numai indestulind in mod just pe
toate natiunile, ceea-ce eu dorese din inima." (Preda interpelarea.)

www.dacoromanica.ro

- 847 Notalul Bajanovits Sdndor: (Cetete interpelatia subscrisa

de Bie Mdcelariu, Avram Tincu, Mateia Pop i. Ioan Tulbar):
nTinandu-se in 15 Main anul curent majal in Blaj, inteligenta roman a intrunita acolo a compus i subscris un fironunciament.
Dat fiind, ea acest pronunciament nu cuprinde nimic in sine

ce s'ar lovi de legile, nu numai ale Ungariei, ci ale tuturor tarilor

apartinatoare Coroanei Sfantului Stefan, ba chiar a intregei monarchii
austriace, on apoi ce ar perielita esistenta de stat, a on -elrei 01.0 ; dat
fiind, a libera intrunire i libera manifestare de pareri, ca principale
conditiuni ale libertatii, nu sunt restranse prin niei o lege, i prin

urmare nici pronunciamentul din 'intrebare nu poate fi considerat

decat de o libera profesie politica pe care natiunea intreaga romans
o considers de a sa, dela 1848 incepand;
dupa-ee pe lgu3ga toate acestea, in Ardeal, amasurat informatiunei

noastre sigure, cei-ce an subscris pronunciamentul acela, on '1-au

declarat de al lor, spre cea mai mare durere ii ofensare a natiunei
romane insai, stint urmariti din partea organelor guvernului responsabil ;

avandu-le toate acestea in vedere, ne tinem indreptatiti a adresa

urmatoarea interpelare intregului ministeriu, ca guvernului responsabil
maghiar:
1. Are cunostintii onoratul ministeriu, cii. in Ardeal persoanele

eari an subscris sau an declarat de al for pronunciamentul compus

ea ocasiunea majalului din 15 Main anul curent tinut la Blaj sunt
urmarite din partea organelor oficiale? i dad, da,
2. Are intentiunea se dispuna, ca urmaririle acestea se fie
sistate ?

Ministlnl de justifie Halvah Boldizsdr: Data 1mi concede onorata casa, voiu raspunde imediat la interpelare. (Sa auzim!)

Inainte cu cateva saptamani a sosit raport oficial la guvern,

ea, nu 7tiu, in 14 sau 15 Main, sub pretextul unui majal, s'a tinut
la Blaj adunare politica, i conclusele acestei intruniri an fost turnate
intr'un pronunciament.
Cuprinsul acestui pronunciament, din care s'a trimis i gayernului un esemplar, este acela, ca se protesteaza in contra unitatii de

stat a patriei, se protesteaza in contra legilor dela 1848, special in

contra uniunei, i se acuza eu tradare deputatii roman cari an be
in dieth i cari

dupa ei

an tradat independenta natiunei romane.

www.dacoromanica.ro

348

Guvernul a fost departe de a da crezamant deplin raportului

acestuia, si era de credinta, ca cele mai esentiale parti ale pronunciamentului sunt apocrife. Inainte de a decide deci guvernul in
chestia aceasta, a aflat de lipsa se trimita pronunciamentul directiunei
de afaceri publics ardelene, ca se efectueasca cercetarea prealabila.
Procesul verbal despre cercetare '1 -am primit tocmai en posta
de astazi, gi e atat de voluminos, incat n'am putut sa-1 studiez pa'na
acuma in intregime, gi astfel nu ma aflu pus in positie de a da inch
astazi lamuriri onoratei case asupra detailurilor ce le cuprinde.

Destul atata, ca guvernul n'a intreprins nici un pas de retorsiune,

fan cercetare. Ear' dach din cercetare sa va constata, ca aunt adevarate acele espresiuni ale pronunciamentului, atunci da, guvernul
crede, ca ar comite intrelasare fate en drepturile tarii yi cu siguranta
patriei, data n'ar duce la bara judecatoriei pe corifeii principali ai
adunarii gi pronunciamentului aceluia. (Aprobari vii).
De altcum pe mine nu ma surprind atata espectorarile cuprinse
in acest pronunciament, cat mai mult espresiunile dlui interpelant,
auzite in sala aceasta. Unitatea statului e atat de sfanta pentru noi, inefit

nu e permis nimenui, cu atat mai putin unui deputat se o atace.

(Aprobari vii.) Interpelantul s'a ascuns sub mantaua stimei gi a su-

punerei fats de M. Sa, fara a se gandi, ea fath. de M. Sa nu se

poate comite ofensa mai mare decat presupunand, ca n'ar voi se
Dina legile pentru a chror respectare a pus juramant sub cerul Tiber,
(Aprobari vii si zgomotoase. Sa traiasca I) Fae atent pe dl deputat,
ca uniunea e sfanta yi inviolabilt. (Aprobari vii.) Legea din 1848
a lasat de resolvat amhnuntele uniunei. Da, numai aceasta mai este
a se face, 9i ne vom implini aceasta datorinta. Guvernul nu e condus
de ura fats de celelalte nationalitati. Guvernul n'a putut se dee
mai bune dovezi despre dorintele de impaciuire cleat prin aceea, ea
tolereaza, cel putin a tolerat pana acuma astfel de indivizi la gu-

vernul si la tabla regeasca din Ardeal, cari cuteaza se faca in sala

aceasta astfel de declaratiuni in contra unitatii statului maghiar.
(Zgomotoase aprobari. SA traiasca.) Guvernul nici in viitor nu se va
lasa rapit de inspiratiunile patimei, el declara, ea va considera de
inimic pe tot acela, care va cuteza se atace unitatea statului, tot aga
ca gi pe acela, care ataca cu putere inarmata intregitatea teritorului
statului." Aplause zgomotoase.)

Ilie Aldcelariu: Imi resery dreptul de a raspunde la vorbele

domnului ministru."

www.dacoromanica.ro

- 349 Presidental: ,,Domnul deputat Alexandru Mocsonyi voete

sit vorbeasch la raspunsul dat."

Alex. Mocsonyi: Onoratit cash! Nu vreau sa vorbese la

interpelatie, i nici la raspunsul meritoric al onoratului domn ministru
de justitie, ci am se fac o observare cu privire la o declaratie filcuth
de el." (Zgomot mare.)

Presidental: A -li binevoit a decide, cii, in urma interpelarii,

cum s'a intamplat de multe-ori, sa se deschida o oare -care conversatie."
(Sa auzim.)

Alexandra Mocsonyi: Repet deci, nu voese se vorbese la

interpelatie, qi nici la raspunsul meritoric al onoratului down ministru
de justitie,
dar am o observare asupra unei declaratii.
A binevoit a spune, eh, guvernul a dat i prin aceea semn
despre dorinta sa de impilciuire, ch. nu tiu ce fel de indivizi mai
tolereazh prin functiuni. (Adevhrat 0 Onorath cash! Nu pot accepta

presupunerea, ca lupta nationala n'ar sta deck din remanerea in

functiuni a anumitilor indivizi. (N'a zis-o asta! Eu, onorata cash,
m'a-i bucura foarte mult, dach guvernul ar da dovezi despre dorinta
de impaciuire i despre iubirea de dreptate fath de nationalith.li; dar'
aceasta o voiu vedea numai atunci, cand drepturile neprescriptibile
ale popoarelor nemaghiare locuitoare in Ungaria vor fi asigurate prin
lege. Despre indivizi in chestia aceasta nu poate fi vorba."

..,edinta din 21 Julie 1868. Inainte de a se antra in

ordinea de zi cere cuvAntul deputatul
Ilie Mocelaria: ,,Vreau sii dau raspuns la raspunsul pe care
a binevoit a-'l da mult onoratul domn ministru de justitie la interpelarea adresath in 17 Iulie anal curent, din partea mea i a consutilor mei, intregului ministeriu. Imi iau voe, pe basa reserviirii de
drept, enuntata atunci, sa-'mi fac declaratia duph cum urmeazii.
Onoratit cash! Inch in Vineria trecuta, imediat dupa raspunsul
dlui ministru am declarat, ea nu sunt multhmit cu raspunsul. ileum
insa, duph patru zile de precugetare, onorata cash, qi Cu ajutorul unui
dictionar maghiar (Zgomot), marturisese, ca am venit la imbucuriitoarea convingere de a fi necesitat sa recunosc, ca ministrul are toath

dreptatea. Are toata dreptatea dintr'un singur motiv, toi intro anumita direetiune, ba poate fi aeusat chiar de negligenth, anume, eh
de ce nu a pait astfel inainte cu 5 6 luni?
Dar' protestez in mod solemn in contra presupunerei, eh acest
alt mod de cugetare s'ar putea atribui intimiditrii, sau eh prin aceasta

www.dacoromanica.ro

- 350 a-ci retracta macar un cuvant din cele spuse Cu ocasiunea trecuta.
Nu! Pentru o causa atat de sfanta, atat de dreapta, cum o cunosc
eu pe aceea pentru care am indraznit sa-'mi ridie glasul, nu oficiul
functiunea , ci $i vieata sunt gata sa mi-o jertfesc, in on -care moment.
Adevaratul motiv si adevarata directie pentra care si in care

ma alatur la vederile ministrului e, ca guvernul e de parerea, ca

cunoscuta actiune penala s'a inceput pentru oare-care proelamatie.
Dar' nici eu, nici consotii mei, nu am acceptat de a noastra aceasta
proelamatie, ci cu total alta, anume, pronunciamentul din Blaj.
Prin urmare declar onorata casa, ca departe de a fi multamit
cu raspunsul ministrului, am ajuns la trista convingere, ca onoratul
guvern a inteles cu totul rau punctul men de vedere ci al consotilor
mei, si nu cunoaste adevaratul continut al pronunciamentului, se poate,

ca din necunoacterea limbei roman, si se poate, ca in urma informatiunilor gresite, nu vreau se zie ca
de rea credinta.
In partea obiectiva a raspunsului se spune, ca cei-ce au sub seris pronunciamentul protesteaza in contra unitatii statului, i acuza pe
deputatii romani, cari se afla in casa aceasta, pentru-ca, dupe parerea
lor, au jertfit independenta natiunei. Nici una din afirmarile acestea
nu se cuprinde in pronunciament. i sa-'mi permita dl ministru,
dar' chiar si cea mai indepartata presupunere, ca en a-si fi dorit sau

a -cl dori saimi ridic cuvantul pentru apararea vre-unei actiuni indreptate In contra unitatii statului, villa de on ci unde, o consider
de insinuare pe care o resping ea nebasata ci nemeritata. i declar
sarbatorecte, ca tocmai data s'ar afla cineva intre Romani, care ar
agita in contra unitatii statului, cu toate ca astfel de incercare, conform deplinei male convingeri, n'ar duce nici-odata, la stop, 'I-a-ci
declara de eel mai mare mimic al natiunei romtme.
Nu cred se poata incira dl ministru de justitie un cas macar
din istoria treeutului, ea natiunea romana s'ar fi revoltat s'au ar fi
conspirat vre-odata in contra patriei si a tronului. Nici ()data. Virtutea principals a natiunei romane o formeaza iubirea fata de patrie
si credinta fata de tron, ci o va forma totdeauna.
Voind se dovedesc mai multa, cratare fata de natiunea maghiara

decat a manifestat in rindul trecut ministeriul ci majoritatea casei

fata de natiunea romana, nu ma voiu demite se definiez juridiceste
crima tradarii de patrie si de lesa maiestate, ci se espun child ci cum
s'a coatis astfel de erima. Dar' cutez se afirm, ca in cunoscutul
pronunciament lucrul acesta nu se euprinde, pentru-ea ce e in el

www.dacoromanica.ro

- 351 nu e alta, cleat aceea-ee Maghiarii faceau la toate ocasiunile, dela

1861 liana la 1866, Snit n'au fost reintegrate legile din 1848,
fara ca regimului absolutistic sa-i fi cazut in paints se recurga la
mijloace teroristice.

Tree acum la partea subiectiva a raspunsului ministrului.

Onoratul domn ministru de justitie a binevoit a ma acusa, ea cu
vorbirea mea am atacat unitatea statului si a-si fi comis crima de
lesa maiestate. Am cutezat a respinge mai sus aceasta nemeritata si
nebasata acusa, si imi iau voe a observe, indemnat la toata ,intilmplarea de mari respecte, de insemnate motive, ea arma folosita In

contra mea e arma cu dotal taisuri, dintre cari n'a fost in drept dl
ministru de justitie se foloseasca in contra mea nici unul nici altul.
A Mout pomenire dl ministru despre oare cari functionari, pe
cari ii tolereaza, sau cel putin 'i-a tolerat liana acuma, la guvernul
ci la tabla regeasea din Ardeal. (Intreruperi : Adevitrat! Cu tot
dreptul! *i eu sic: adevarat. Dar' cum a ajuns la aceasta si ce a
intentionat cu aceasta onoratul domn ministru de justitie? Eu intr'adevar nu pot cti. llaritate.) Dar' presupuntlad, ca onoratul domn
ministru a inteles pe un anumit domn Elie Macelariu, consilier guvernial, confundandu-1 cu persoana mea, in absenta celui dintaiu

ma simcese indreptatit a asigura pe. onoratul domn ministru, ca

numitul domn The Macelariu, consilier guvernial, ram:Eine pururea
credincios juranittntului depus, ctie si va 0i totdeauna se respecteze
legea si sa se acomodeze ei cu punctualitate si din tot adinsul, chiar

ci atunci, cttnd nu va mai aye caracter oficial. Dar' asa cred, voiu
avea ocasiune cat mai curitnd se arat, se dovedesc, cari sunt cei-ce
nu respeeteaza legea si nu se acomodeaza ei. Dina atunci notez
numai ateita, ca nu invidiez guvernul, care cauta printre funecionarii
..
sei numai suflete servile."
Match, Pop: Onorata cask! imi iau indrazneala a -'mi
espune motivele ci a insira scopul, care m'a determinate se subseriu
interpelatia din intrebare, si pe basa caruia imi voiu permite a face
un proiect de resolutiune. Marturisesc, nu sunt nici eu multamit eu
raspunsul guvernului. Domnilor 1 Sa fim drepti. Sa recunoactem
faptele, ca de pe terenul for se putem trece la acel punet de vedere,
77

de unde singur se poate crol judecata dreapta. Pe ce se baseazi

uniunea? Pe legea din 1848. (Zgomot. Se auzim!) Ce confine legea
aceasta? Se spune in ea, ca uniunea se decreteaza in princifiiu, ci
pentru stabilirea eonditiunilor se numecte o comisiune regnicolara.

www.dacoromanica.ro

352

Stabilirea acestor conditiuni nu s'a putt* efeetui din causa tristelor

evenimente dela 1848-49 si a dispositiflor luate sub regimul absolutistic. Nu s'a efectuit, onorata cash', nici dupli incoronare, p'anii in
ziva de astazi, ceea-ce a recunoscut si dl ministru-president in fate
onoratei case, spuntind, ca: uniunea e o chestie atat de importanth',
luck reclamh multa munca si spargere de cap.a Prin urmare, stabilirea conditiunilor uniunei e inch' ci astazi o chestie deschisii. E acea
parte insemnatil a uniunei, care se refere la raporturile de drept

public ci de alth natura a Ardealului cu Ungaria, eari raporturi i

drepturi inch nu aunt limpezite.
Intre aceste imprejurari i in aceasta situatie a uniunei Be
nase in Ardeal acele triste intamplari, se restalmacese vederile politice cu privire la cari s'a ordonat acolo cercetare. Si eath., ()wrath
cash, punctul de plecare, de undo putem aprecia calitatea vederilor
politice, esprimate in jurul chestieiu. (Zgomot mare. La ordine!
Ptesidental: A -ci crede, ea dl deputat a voit se fach' o
mica observare la obiect, pentru-ca la obiect insuci acum nu se
poate vorbi pe larg, fiind-ca nu e pus la ordinea zilei. Depinde dela
onorata cash' se punii obiectul la ordinea zilei.

Alateiu Pop: Onorata cash! Voiu face propunere.

Presidentul: Pofticfla
frlateiu .Pop: Pe langil toate acestea, dad' in espresiunile
acelea politico sau in pronuneiamentul din intrebare, despre care e
vorba aici, obvine vre-o vatilmare, aceea, onorata cash, in prima
linie apasli guvernul, pentru-ch acum suntem in a doua jumatate a
anului al treilea din aceasta diets, i n'a dat nisi un semn, ea i-ar
fi dat silinte se esopereze aducerea in curat a acestor raporturi.
Tocmai de aceea, onorata cash, eu peste tot nu aflu motivate
i dictate de cumpat sanatos procedura organelor guvernului, in
urma chreia Romilnii din Ardeal aunt urmariti ci da'i in judecata
pentru esprimarea vederilor for politico. Nu o vh'd motivate nici din
punctul de vedere al necesithtii, pentru-cii, ne afliim intr'un period
de transitie, in care nu pot se aibh' nici un resultat salutar si
ducator la stop astfel de persecutiuni. (Nu sunt persecutiuni!) In
schimb lush dau un trist esemplu posterithtii, care va nutri in sine
ura intre natiuni. Dar' nici din punctul de vedere al oportunithtii
nu aflu justificata procedura organelor guvernului, pentru-ch' atunci
dud noi, mai multi deputati romani ai Ardealului, ne-am infatiat
aici,

ca se luara parte la desbaterile acestor chestii importantex

www.dacoromanica.ro

- 353 tocmai atunci se persecuth in Ardeal Romanii prin darea in

judecata, gi Inca cei mai cu vaza barbati ai natiunei, eanonici,
directori de seminar, invatiitori, fiind chemati pe la tribunate, ceea-ee

nu numai ca a provoeat agitatie si groaza printre Romani, dar' conform informatiunilor primite dela cunoscutii mei Maghiari, a umplut
de ingrijire ehiar gi pe cei mai serios cugetatori dintre Maghiari,
sari pad in aceasta semnele unei epoce triste.
De aceea procedura aceasta a organelor guvernului en nu o
pot justifica, nici din punetul de vedere al oportunitatii si nici al
dueerii la stop, i imi iau voe a presenta un proiect de resolutiune,
in intelesul chruia rog a decreta, ca
Die la 41 esprimd dorinfa, fi asteafitd dela guvern, se sisteze

cdt de curdnd cercetdrile ordinate si acum puse in esecutare

in contra Romdnilor din Ardeal, fientru esfirimarea vederilor
for politice.
Sistarea aceasta, onorata cash, se poate face fririi nici o pedeca

sau greutate, pentru-ca chestiile acestea find chestii politice, cercetririle din pullet de vedere politic an fost ordonate, si de aceea din
acelasi punct de vedere pot sa fie si sistate, fare ca prin aceasta sa
se stirbeasca cat de puffin autoritatea judechtoreasea.
Inainte de a-'mi termina vorbirea, imi iau voe a face o observare la declaratia mult onoratului domn ministru de justitie, in care

a binevoit a afirma, ca guvernul a dat semne ca e de silinth impaciuitoare fate de alte nationalittti, fiind-ca si la tabla regeasca se
tolereaza, sau eel putin s'au tolerat pitna acuma indivizi, cari folosesc

espresiuni ofensatoare fact de guvern. (Intreruperi: Na fatit de

guvern" a zis, ci fata de intregitatea statului.") Dach espresiunea
aceasta ma privecte pe mine, ceea-ce nu trag la indoialh, pentru-ca
intro cei ce au subscris interpelatia- numai eu sunt asesor la tabla
in casul acesta, cu Were de rail, dar' trebue sit declar,
regeasca,
ca atunci cand mult onoratul domn ministru de justitie mi-a adresat
admonitia aceasta, ca ministru de justitie, gi totodata ca deputat, a
subordonat demnitatea de deputat demnitatii oficiale. Declar mai
departe, ca totdeauna si la toate ocasiunile sunt condos de indemnurile constiintei mele, ca fac patriei serviciul eel mai bun si mai folositor, (Zgomot) dar' nu ea a -ci lucra in contra guvernului sau in
contra on -carei institutiuni din tart."
Pfesidentul: DEJA doreste onorata cash, propunerea se va
tipari si se va imphrti intro deputati."
23

www.dacoromanica.ro

- 354 Deputatul Bonis Samuel vorbete contra. Ia cuvantul

deputatul roman
/osif Ho do
: La observarea domnului deputat Bonis Samuel
am contraobservare. Condeputatul lIIatei Pop (Nu de Pop e vorba,
de Mkelariu!) Condeputatul Matei Pop a depus pe masa casei acest
proiect de resolutiune, in privinta formei motivandu-'1 cu aceea, ca
si el a subseris interpelatia si a aeceptat-o de a sa. Condeputatul
Ilie MAcelariu a zis ea nu e multamit cu raspunsul ministrului. Acelasi
lucru '1-a spus t condeputatul Matei Pop, &A nu e multAmit cu rOs-

punsul ministrului. In urmare, a depus pe masa casei propunerea ce

tocmai s'a cetit. Asta va sa zicil nu e in contra procedurei parlamentare. De aceea rog onorata cash, ca acest proiect de resolutiune
sa binevoiascii a-'1 lua cat de curand in desbatere."- (Mai departe!
Mai departe
Presidentul: Am enuntat deja, ca gi acest proiect de resolutiune va fi tipttrit i imphrtit intre domnii leputati, punttndu-se la
timpul seu la ordinea

Pronunciamentul din Blaj.

Pronunciamentul care a format obiectul interpelarii i
a vorbirilor rostite era urrnatoriul :
Inteligenta romans, adunata spre a serba aniversarea zilei de
3/15 Maiu, celei atat de memorabile in analele natiunei romane,
patrunsii de insemnatatea zilei, dupa terminarea serbArii a aflat cu
tale a se aduna intru o unire, i intre marginile legii a discuta, atat
asupra situatiunii politice presente, in care, in contra vointei sale,
77

se vede aruncatii, pe sine si pe natiunea romans, cat si ca cetateni

credinciosi augustului monarch ci mare principe, i tarii, asupra
mijloacelor ce le considerii a fi sigur corespunzittoare spre delaturarea
nemultomirilor interne ce domnesc in natiunea romans din Transilvania si se manifestrt pe toatA ziva, din toate unghiurile Orli.
Deci, preinstiintand lucrul la local competent, s'a intrunit spre
seopul preamintit.
intrunirea formats in modul acesta, dupit desbatere, precum o
cerea momentul obiectului, face urmittoriul pronunciament:
Considerand nemultAmirea generalA; considerttnd perieolul prea

invederat in care ajunse natiunea romans, limba si confesiunile ei,

prin starea present& a lucrurilor i nemultOmirea provenitoare de aci;

www.dacoromanica.ro

355

considerand ca acesta din urma (pericolul) nu se poate delatura

decat punandu-se in vieata principiile de egalitate, atat nationals, cat
si confesionala :

din datorinta catrit patrie i natiunea noastra, cari stint aruncate

pe marginea unui abis, si nu se pot mantui decat prin multamirea

justelor pretensiuni ale natiunii noastre, care face majoritatea precumpanitoare a locuitorilor Transilvaniei, declaram a ramane neelatiti
pe laugh principiile si pretensiunile proclamate sarbatoreste de natiunea romans in adunarea generals i legala dela 3/15 Main 1848.

Ear' in special, ca
1. Ne pronuntam pentru autonomia Transilvaniei, pe basa
diplomei leopoldine si a sanetiunii pragmatics, cu gat mai vartos,
ca si autonomia tarilor croato-slavone e recunoscutil, desi relatiunile
acelora catra Ungaria an fost on totul diferite de ale Transilvaniei.
2. Ne pronuntam pentru reactivarea articolilor de lege adusi
in dieta dela Sibiiu din anii 1863/4, prin ambii factori competenti
ai legisla iunii, sanctionati de Maiestate, publicati psi pusi in vieata,

prin cari articoli natiunea romans s'a inarticulat ca natiune regnicolara, ear' limba si confesiunile ei an fost garantate.
3. Ne pronuntam pentru redescliiderea dietei transilvane pe
basa unei adevarate representatiuni poporale, dupa drept si euviinta,

in sensul votului dat de minoritatea romttna in dieta feudala dela

Cluj din anul 1865. Dieta pestana not nu o putem considera de
indreptatita a face legi valide pentru Transilvania, flied pe transitvanenii can poate vor fi sezand inteansa de representanti legali ai
tarii noastre.

Fu nd-ca intre imprejurarile presente nu ne-a ramas alt teren

pentru a castiga incuviintate si valoare convictiunilor noastre politico,
ne restrangem la descoperirea for pa calea publicitatil, ca eel putin
in modal acesta sit ne implinim datorinta de cetateni, nisuind totodata
a face si, un serviciu regimului prin descoperirea franca a nemultamirii provenitoare din purcederea dansului in afacerile Transilvaniei.
Blaj, 3`/15 Idaiu, 1868." (Urmeazit subscrierile) *)
Pronuncianaentul acesta, considerat ca espresiunea

opiniunei publice romane din Ardeal, a fost publicat in

ziarele nationale Gazeta Transilvaniei c, Federatiuttea
etc. in cari au fost publicate apoi i numeroase declaratiuni
*)

Din a Telegraful Ronan( anul 1868, numarul 43.

23*

www.dacoromanica.ro

556

de aderenta, de prin toate partile Orli locuite de Romani.

in contra urzitorilor pronunciamentului s'a ordonat cercetare,

al carei resultat a fost punerea sub acusare din partea judecatoriei din Mura-0orheiu a urmatorilor fruntai romani :
Jacob Murdsan, redactorul ziarului Gazeta Transilvaniei", Basiliu Ra /iu, canonic Fi preposit In Blaj, Elie
1/lassa i Grigorie Mihalyi, canonici in Blaj, loan M.

Moldovan, Gavriil Pop i Alexandru Micu, profesori in

Blaj, acuzati toti pentru crima de coniurbare a pacii publice.< A mai fost pus sub acusare i profesorul din Blaj
Dumitru Farago, pentru aceeakd crima, ii dupa-ce actul
de acusare constata ca a fugit din Cara, parasindu-'i pa-.
rochia Zlatna, care 'i-se conferise nu de mult, a fost
curentat.

Actul de acusare va fi publicat In alt volum al cartii

acesteia, In care vor fi inirate E;i comunicate toate procesele politice intentate Romanilor In era constitutionals.
Aici fac pomenire Inca numai despre faptul, ca prin
ordin preainalt, datat din 16 Decemvrie 1868, procedura
a fost sistatd In contra tuturor celor pui sub acusare
pentru pronunciamentul din Blaj.
Ordinul, publicat in monitorul oficial Budapesti KOzlony, era urmatoriul :

La propunerea ministrului meu de justifie cowed,

ca procedura criminald, care este in curgere in contra mai
multora, inaintea tribunalului scaunal al Murcifului, in
obiectul pronunciamentului, sd se sisteze. Dat in Buda,
16 Decemvrie z868. Francisc Iosif m. p. Horvdth Boldizsdr m. p.0 *)

Suspendarea primarului din Neoplanta.

Dupa resolvarea interpelarii cunoscute, dieta Intra In
ordinea de zi. Se cetete raportul comisiunei pefitionare in
chestia rugarilor filtrate dela cetatenii din Neoplanta, ca
suspendarea ilegala a primarului for se fie cassata. Ministrul
*) Din ,Federatiuneac, aoul 1868, numard 179.

www.dacoromanica.ro

- 857

de interne da lamuriri. Se nate discutie animata, la care

iau parte i deput4i ronihni. Vorbete
Iosif Hodosiu: nliii mir, eh, domnul ministru de interne a
adus eels mai noi evenimente triste din Sttrbia in legaturit cu eels
intamplate la Neoplanta. (SA auzim! Vorbeqte mai tare!) Ca atttt
mai mult ma mir, fiind-ca opiniunea publicA poate se coneludA, ca
domnul ministru '9i-a basat faptele tocmai pe aceste triste evenimente.

Aici nu e vorba de persoane, e vorba de principii. Nu persoana

primarului, nu autoritatea oragului, ci autonomia municipals e in jot.
Reeunose pe seama guvernelor dreptul se numeasca eomisari
guverniali, dar' nu pot recunomte acel drept al comisarului esmis,
ea se substitueaseA functionarii comitatului sau ai oragului, qi prin
aceasta se stirbeaseil eel mai esential drept al autoritatii ora9ene9ti.

Aici e vorba de representarea poporului, tocmai o astfel de representare de popor, cum e aceea pe basa ciireia suntem noi aici. Ear'
ditch noi vedem viclat acest principiu al representarii de popor, 9i-1
toleram, nu ctiu ce fel de independenta, ee fel de autonomie vom
mai pute mentine.
A binevoit a spune condeputatul nostru Szlavy J6zsef, ca dl
Milelici poate n'a inteles bine espunerea dlui ministru, pentru-cA a
spus, ca mai multi s'au plans in contra autoritatii ora9ene9ti, dar'
nu garanteaza dacit sunt adevitrate sau nu plangerile?! Dacii s'au
facut jiiluiri in contra autoritAtii orii9ene9ti, aqa cred, ca nu trebuia
acceptata procedura cea mai seurtg, de a suspends pe primarul din
oficiu qi a substitui pe altul, ci trebuia ordonatii cereetarea, 9i pe
basa ei sit se facA pa9ii ceialalti. Si oare s'a tinut aCeasta cercetare
sau nu? Nu 9tiu, dar' aii dori se 9tiu prin eine gi pentru-ce anume
s'a facut? Pentru-ca cereetarea aceasta trebuia sa se facit prin insa9i
autoritatea orii9eneaseit. (Risete in dreapta.) Dacit pe calea aceasta
s'a facut, cum vine ca tocmai acela in contra eitruia s'a facut
acusa nu 9tie nimica despre aceasta acusit?
Onoratul down ministru recunomte, ca prin aceasta s'a violat
autonomia oragului, li pentru aceasta a fost chiar aplaudat din partea
ceealaltit. E foarte trist, ca dl ministru de interne recunoa9te el a
cAlcat autonomia municipalii, 9i Inc A e vesel ca a cAlcat-o. Eu din
aceste motive nu sunt de o pArere cu comisiunea petitionarit, anume,
ca petitia, respective opiniunea comisiunei sit se predee simplu ministeriului spre mai departs dispunere. Pentra -ca dael el va dispune
9i mai departe, zeu aqa va dispune, ca autonomia oragului se fie 9i

www.dacoromanica.ro

358

mai tare stirbitg. Cu mult mai logic in a fi, daca casa igi espriml
dorinta de a fi restabilit imediat corpul representativ al orasului
Neoplanta in drepturile sale, ear' asupra plansorilor inaintate s'ar
prdona cercetare, facutA de o comisiune esmisa."

kichente Sabel: Nu pentru aceea am indrAznit a mg, scula,

pentru-ca se atac onoratul guvern. Sunt departe de eugetul acesta,
fiind-ca inainte de toate reeunosc, ca nu aunt destul de versat in
constitutia maghiarA, ca altii (Adevarat pentru-ca, eel putin dupa
cum stiu eu, constitutionalismul acesta esistA numai dela 1848, si
atunci a durat numai scurta vreme, ear' acum abia de 15-16 luni,
si en nu prea am avut ocasiune ail studiez cu deamaruntul, asa
ca i cei-ce si-au luat o parte mai mare din acest constitutionalism,
prin urmare aunt mai versati, it eunosc mai bine, si it apliefi mai
bine. Eu deci nu vreau se atao din acest motiv. Dar' nu voesc nici
pentru aceea, pentru -ca domnul ministru de interne recunoaste singur,
ca da, in casul acesta autonomia orasului Neoplanta a fost violate.

Ctind esista o astfel de marturisire, asa cred ca nu mai poate

fi

vorba de atacare, ci aici e vorba, ca trebue esaminat, dacii a esistat

intr'adeviir necesitatea care poate justifica aceasta violare ?
Ali fi dorit se stiu, marturisesc, ca aceasta violare de eonstitutie prin ce anume fapt a fost provocata? Pentru-ca dupa cum
am putut eu intelege, aici obvin trei, respective patru fapte, pe
Bari eu, amAsurat modestelor mele cunostinte, nu le-am tinut pane
acuma de legale si de constitutionale.
Dar' conform celor spuse, conced ca pot se gresese. Eu adecit
inainte de toate tineam, ca guvernul are dreptul se trimitA in casuri
esceptionale comisar guvernial. Dar' credeam totdeauna, ca aceste
casuri specials trebuesc se fie constatate prin fapte concrete, si anume,

India prin

aceea,

ca municipiul vine provocat se faca sau se

cedeze ceva."

SzldvyJdzser S'a intAmplat l"

Vichente Saber neer ertare, dar' eel putin pinta acuma nu
s'a spus aici, ca guvernul ar fi fl'eut incercarea se provoace autoritatea sa-'gi implineasca aceasta sau aceea datorinta legalg, ear'
autoritatea ar fi denegat supunerea, De altcum se. poate, ca lucrul
e bine fAcut si asa, in spiritul legilor. Pentru-ca dupli cum am spus,
eu nu cun