GRILE 2015

1. Sntatea este definit de OMS ca fiind:

a) o stare de bine fizic i psihic;
b) absena bolii;
c) o stare de bine fizic, mental i social i nu const numai n absena bolii sau a
infirmitii.
2. Frecvena respiraiei la persoana adult este:
a) 14-16 respiraii/min;
b) 16-18 respiraii/min;
c) 18-22 respiraii/min.
3. Hipoxia reprezint:
a) scderea cantitii de O2 n snge;
b) scderea cantitii de O2 n esuturi;
c) scderea cantitii de CO2 n snge.
4. Respiraia este influenat de postura persoanei i este favorizat de:
a) Poziia ortostatic i eznd;
b) Poziia eznd i clinostatic;
c) Poziia decubit lateral
5. Declanarea hemoptiziei este precedat de:
a) senzaie de cldur retrosternal, jen respiratorie;
b) senzaie de vom;
c) vrstur.
6. Eliminarea sngelui provenind din arborele bronic se definete ca:
a) hematemez;
b) hemoptizie
c) hematurie.
7. Pulsul dicrot se manifest astfel:
a) pauzele dintre pulsaii sunt inegale;
b) se percep dou pulsaii, una puternic, alta slab, urmat de pauz;
c)pulsaii abia perceptibile.
8. Pentru msurarea corect a tensiunii arteriale asistenta medical are n vedere:
a) pregtirea psihic a pacientului;
b) linitirea pacientului, folosirea aceluiai aparat;
c) informarea pacientului, plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face
msurarea, folosirea aceluiai aparat.
9. Tensiunea arterial la o persoan adult este:
a) 115-140/70-90 mm Hg;
b) 150/80 mm Hg;
c) 90-115/50-80 mm Hg.
10. Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medical ia n consideraie:
a) vrsta pacientului;
b) greutatea corporal;
c) activitatea desfurat de individ, vrsta i greutatea corporal.

11. Glucidele coninute n alimente reprezint:

a) elementele organice cu cea mai mare valoare caloric;
b) elementele organice cu rol n formarea anticorpilor;
c) elementele organice care sunt metabolizate de organism cu cel mai redus consum de
energie.
12. n strile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatur peste 37C;
c) 10%.
13. Alimentaia artificial prin perfuzie se practic la urmtoarele categorii de pacieni cu
excepia:
a) inapeteni;
b) cu tulburri de deglutiie i intoleran digestiv;
c) incontieni.
14. Tulburrile de miciune sunt:
a) poliuria, oliguria, disuria;
b) anuria, polachiuria, nicturia;
c) nicturia, disuria, ischiuria, polachiuria, incontinena urinar.
15. Incontinena urinar reprezint:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-i goli coninutul;
b) eliminare incontient, involuntar a urinei;
c) miciuni involuntare nocturne.
16. Globul vezical este o formaiune tumoral:
a) suprapubian, dur, mobil la palparea bimanual;
b) oval, elastic, localizat n hipogastru;
c) suprapubian, intens dureroas la palpare, aderent de peretele abdominal interior.
17. Hipostenuria reprezint:
a) urin cu snge;
b) urin cu densitate sczut sub 1010;
c) urin n cantitate redus/24 h.
18. Vrsturile alimentare cu coninut vechi sunt manifestri de dependen ntlnite n:
a) stenoza piloric;
b) la gravide;
c) n colecistite.
19. Vomica reprezint:
a) vrstur cu coninut alimentar;
b) eliminarea unor colecii de puroi sau exsudat din cile respiratorii;
c) vrstur fecaloid.
20. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.

21.Manifestrile de dependen ale imobilitii sunt:

a) anchiloza, crampa, atrofia muscular;
b) micri necoordonate;
c) tremurturi.
22. Consecinele imobilizrii ndelungate la pat pot fi:
a) spasmele musculare;
b) atrofia muscular, escarele;
c) contracturile musculare.
23. Crampele musculare se caracterizeaz prin:
a) contracie involuntar permanent a muchiului;
b) contracie spasmodic involuntar i dureroas a muchiului;
c) dificultate de deplasare.
24. Mobilizarea dup o perioad lung de imobilizare depinde de:
a) natura bolii i starea pacientului;
b) dorina pacientului;
c) condiiile de mediu.
25. Nevoia de somn la persoana adult sntoas este de:
a) 7-9 h/24 h;
b) 12-14 h/24 h;
c)6-8 h/24 h.
26. Somnolena se caracterizeaz astfel:
a) pacientul aipete, aude cuvintele rostite tare, fr un stimul adoarme din nou;
b) pacientul doarme profund, este trezit numai de stimuli foarte puternici;
c) pacientul rspunde cu greutate la ntrebri.
27. Pentru evaluarea real a temperaturii corpului, termometrul va fi meninut n axil:
a) minimum 2 min;
b) maximum 6 min;
c) 10 min.
28. Prin msurarea temperaturii n cavitile nchise valorile ei pot crete cu:
a) 0,8-1 C;
b) 0,5-0,8C;
c) 0,3-0,5C.
29. Valoarea normal a temperaturii corporale msurat n cavitatea bucal este:
a) 37,4-37,7C;
b) 36,4-37,4C;
c) 36-38C.
30. Subfebrilitatea reprezint:
a) scderea temperaturii corporale sub 36C;
b) meninerea temperaturii ntre 37 i 38C;
c) meninerea temperaturii ntre 38 i 39C.
31. Starea de hipotermie este determinat de:
a) pierderea excesiv de cldur;
b) creterea arderilor din organism;

c) intensificarea metabolismului.
32. Pacientul cu hipertermie prezint:
a) tegumente palide;
b) frisoane, piele cald, roie;
c) ambele.
33. Alterarea integritii pielii i mucoaselor se manifest prin:
a) escoriaii, fisuri, vezicule, ulceraii, escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
34. Afazia este manifestarea comunicrii ineficiente care privete:
a) scderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitii pielii;
c)incapacitatea de a pronuna cuvintele.
35. Urmtoarele manifestri de dependen sunt la nivel senzorial, n afar de:
a) hipoacuzie, anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate, hipoestezie.
36. Amnezia reprezint:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gndire;
c) tulburare de percepie.
37. Hemiplegia se definete ca pierderea total a funciei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumti laterale a corpului;
c) unui membru.
38. Coma este o pierdere total sau parial a:
a) contientei;
b) contientei cu alterarea funciilor vegetative;
c)a contientei, mobilitii, sensibilitii, cu conservarea celor mai importante funcii
vegetative.
39. Termoreglarea reprezint:
a) funcia organismului care menine echilibrul ntre producerea cldurii (termogenez) i
pierdereacldurii (termoliz);
b) funcia organismului de pstrare a valorilor constante de 36,7-37C dimineaa i 3737,3Cseara;
c) rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de cldur prin dezintegrarea
alimentelor energetice.
40. n obstrucia cilor respiratorii pacientul prezint urmtoarele manifestri de dependen, cu
excepia:
a) respiraie dificil pe nas;
b) secreii nazale abundente;
c) respiraie ritmic.

41. Valoarea normal a TA la adult este:

a) 100-120 max; 60-75 mm Hg min;
b) peste 150 max; peste 90 mm Hg min;
c) 115-140 max; 75-90 mm Hg min.
42. Urmtoarele manifestri de dependen reprezint tulburri de emisie urinar, cu excepia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
43. Izostenuria reprezint:
a) densitatea crescut a urinei (urina concentrat);
b) densitate mic a urinei (urin diluat);
c)urin cu densitate mic ce se menine n permanen la aceleai valori, indiferent de
regimulalimentar.
44. Ischiuria reprezint:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-i elimina coninutul;
b) eliminarea urinei cu durere i cu mare greutate;
c)senzaie de miciune frecvent.
45. Deformrile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:
a) cifoz, lordoz, scolioz
b) lordoz, genu varum
c) cifoz, lordoz, genu valgum
46. Nursingul, ca parte integrant a sistemelor de sntate cuprinde:
a) promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor;
b) ngrijirea persoanelor bolnave;
c)promovarea sntii, prevenirea mbolnvirilor, ngrijirea persoanelor bolnave fizic i
psihic,precum i a persoanelor handicapate, n orice tip de unitate sanitar.
47. Modelul conceptual al ngrijirilor dup Virginia Henderson precizeaz:
a) individul este un tot;
b) individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale;
c)individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale pe care trebuie s i le satisfac.
48. n elaborarea unui cadru conceptual privind ngrijirile, orientarea nou este ctre:
a) ngrijiri centrate pe sarcini;
b) ngrijiri centrate pe persoana ngrijit;
c) ambele.
49. Independena n satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentat de:
a) satisfacerea unei nevoi fundamentale prin aciuni proprii;
b) satisfacerea nevoii fundamentale cu ajutorul altei persoane;
c) satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin aciuni proprii n funcie
degradul de cretere i dezvoltare al persoanei.
50. Problema de dependen este definit ca:
a) semn observabil defavorabil n starea pacientului;
b) schimbare defavorabil de ordin biopsihosocial n satisfacerea unei nevoi
fundamentalecare se manifest prin semne observabile:

c) nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin aciuni proprii.

51.Manifestarea de dependen const n:
a) semn observabil care permite identificarea strii de dependen;
b) incapacitatea persoanei de a-i satisface una din nevoile fundamentale;
c)lipsa de cunotine a persoanei asupra modului n care s-i satisfac nevoile
fundamentale.
52. Procesul de ngrijire reprezint:
a) metod care permite acordarea de ngrijiri;
b) un mod tiinific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a rspunde nevoilor
salefizice, psihice sau sociale;
c)un mod de asigurare n serie a ngrijirilor acordate pacientului.
53. Diagnosticul de ngrijire cuprinde:
a) descrierea procesului patologic;
b) enunul problemei de dependen, a sursei de dificultate i a manifestrii de
dependen;
c) enunul manifestrii de dependen.
54. Obiectivul de ngrijire poate fi definit astfel:
a) descrierea comportamentului pe care l ateptm de la pacient;
b) activitatea pe care asistenta i propune s o ndeplineasc;
c)ambele.
55. Infecia se definete astfel:
a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului
microbian n organism;
b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism.
56. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a
microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a
microorganismelor, de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor.
57. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
58. Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte;
c)de distrugere a insectelor transmitoare de microbi.
59. Dezinsecia reprezint:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecioase;
c) distrugerea pduchilor.

60. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:

a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului:
c)mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul
internrii sau dup externare.
61. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g
b) alcool 70
c) bromocet 1 g
62. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de urmtoarele materiale cu excepia:
a) eprubet cu tampon faringian sau ans de platin:
b) spatul lingual;
c) sering i ace de unic folosin.
63. Recoltarea urinei pentru urocultur se face:
a) nainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
64. Prezena sondei n stomac este indicat de marcajul acesteia citit la arcada dentar astfel:
a) la 40-50 cm;
b) la 60 cm;
c) la 70-75 cm.
65. Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aezat n poziie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stng;
c) decubit lateral drept.
66. Pentru efectuarea clismei nalte canula se introduce:
a) 10-20 cm;
b) 30-40 cm;
c) 5-6 cm.
67. Pentru a nu produce escare ale mucoasei rectale, tubul de gaze se menine maximum:
a) 3 h;
b) 2h;
c) 4 h;
68. Prin injecia subcutanat se pot introduce n organism:
a) substane medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substane medicamentoase hipertonice;
c) substane medicamentoase uleioase.
69. Accidentele injeciei intravenoase sunt urmtoarele, cu excepia;
a) flebalgiei, datorit injectrii prea rapide a unor substane iritante;
b) hematomului, prin strpungerea venei;
c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic.

70. Incidentele oxigenoterapiei sunt urmtoarele, cu excepia:

a) distensiei abdominal prin ptrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorit fisurrii
mucoasei;
c) emboliei gazoas.
71. Cortizonul se administreaz la nceput:
a) n doze mari, scznd apoi cantitatea pn la doza minim de intreinere;
b) n doze mici, care cresc treptat, pn la doza maxim;
c) aceeai doz, pn la sfritul tratamentului.
72. n timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
73. Paracenteza abdominal reprezint:
a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar n cavitatea peritoneal;
b) ptrunderea cu un ac n cavitatea pleural;
c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ parenchimatos.
74. Accidentele injeciei subcutanate sunt urmtoarele, cu excepia:
a) durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.
75. Toracocenteza reprezint puncia:
a) cavitii peritoneale;
b) cavitii pericardice;
c) cavitii pleurale.
76. Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determin prin reaciile:
a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
77. Accidentele toracocentezei sunt urmtoarele, cu excepia:
a) lipotimiei i colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
78. Accidentele punciei pericardice sunt urmtoarele, cu excepia:
a) ptrunderii acului n miocard;
b) ocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut
79. Dup puncia articular se recomand:
a) mobilizarea ct mai precoce a articulaiei puncionate;
b) imobilizarea articulaiei n poziie fiziologic timp de dou-trei zile;
c) nu necesit ngrijire special.

80. Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt necesare urmtoarele materiale, cu excepia:
a) pahar conic, ap distilat;
b) lichid pleural extras prin puncie;
c) hrtie de turnesol.
81. Reacia Rivalta este pozitiv dac:
a) pictura se transform ntr-un nor asemntor cu fumul de igar";
b) dac soluia rmne nemodificat;
c) dac n soluie apar flocoane.
82. Accidentele punciei osoase sunt urmtoarele, cu excepia:
a) hemoragie i hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.
83. Pentru efectuarea punciei renale, pacientul se aeaz n poziie:
a) decubit lateral stng;
b) decubit ventral cu o pern tare (sac de nisip) aezat sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
84. Dup punctia hepatic, pacientul se aeaz n poziia:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stng;
c) decubit dorsal.
85. Pentru puncia vezicii urinare, pacientul este aezat n poziie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stng;
c) decubit dorsal, cu o pern tare sub bazin.
86. Antibioticele se pot administra pe urmtoarele ci, cu excepia:
a) oral;
b) parenteral intramuscular i intravenos;
c) subcutanat.
87. Pentru testarea sensibilitii organismului la penicilin se folosesc diluiile:
a) 1/10.000;
b) 1/1.000;
c) 1/100.
88. Manifestrile de dependent n deshidratare sunt urmtoarele, cu excepia:
a) piele uscat, membrane i mucoase uscate;
b) creterea hemoglobinei i a hematocritului prin hemoconcentraie;
c)creterea tensiunii arteriale;
89. Manifestrile de dependen n excesul volumului de lichid sunt urmtoarele, cu excepia:
a) cretere acut n greutate;
b) edem periferic, pleoape edemaiate;
c)hipotensiune arterial.
90. Alimentaia pacientului trebuie s respecte urmtoarele principii, cu excepia:
a) nlocuirea cheltuielilor energetice de baz ale organismului;

b) favorizarea procesului de vindecare prin cruarea organelor bolnave;

c) satisfacerea n exclusivitate a preferinelor alimentare ale pacientului.
91. Pentru alimentarea prin sond gastric bulionul alimentar trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii, cu excepia:
a) s nu prezinte grunji;
b) s aib valoare caloric mare;
c) s aib temperatura sczut.
92. Hiperpirexia reprezint:
a) temperatura corpului peste 40-41 C;
b) temperatura corpului ntre 39-40C;
c) temperatura corpului ntre 37-38C.
93. Modificrile de frecven ale pulsului sunt urmtoarele, cu excepia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
94. Pregtirea general din preziua interveniei chirurgicale are ca scop realizarea urmtoarelor
obiective, cu excepia:
a) asigurarea repausului i a alimentaiei necesare;
b) asigurarea igienei corporale i evacuarea intestinului;
c) pregatirea campului operator.
95. Dup rahianestezie, pacientul se transport n poziie:
a) decubit lateral;
b) decubit dorsal, cu capul ntors lateral;
c) Trendelenburg.
96. Deformrile coloanei vertebrale (cifoza, lordoza) apar mai frecvent:
a) la copii precolari;
b) n perioada pubertar;
c) la vrstnici.
97. Semnele de recunoatere a unei luxaii sunt urmtoarele, cu excepia:
a) febrei ridicate i congestiei la nivelul articulaiei;
b) tumefaciei locale i deformarea regiunii;
c) durerii vii care nu cedeaz la calmante;
d) impotentei funcionale.
98. Diagnosticul corect al unei luxaii i a unei fracturi se pune prin:
a) semnele de probabilitate;
b) prin examenul radiologie fa i profil al osului interesat;
c) aprecierea mobilitii membrului afectat.
99. Entorsele sunt:
a) leziuni traumatice nchise ale articulaiei cu modificarea temporar a raporturilor
anatomice normale a suprafeei articulare;
b) leziuni traumatice caracterizate prin pierderea permanent a raporturilor anatomice
normale dintre suprafeele articulare;
d) ntreruperea parial a continuitii unui os. .

100. Reducerea ortopedic a unei fracturi se realizeaz:

a) sub anestezie general;
b) sub anestezie local;
c)nu necesit anestezie.
101. Efectuarea aparatului gipsat se ncepe cu:
a) aplicarea unor aele;
b) acoperirea tegumentelor cu un strat de tifon;
c) depinde de calitatea sulfatului de calciu.
102. Extensia continu este:
a) o metod de reducere a fracturilor cu deplasarea capetelor osoase fracturate;
b) o metod de imobilizare;
c) o tehnic chirurgical.
103. Examenul endoscopic articular poart numele de:
a) endoscopie;
b) artroscopie;
c) sinovialoscopie.
104. Pentru cercetarea factorului reumatoid se recolteaz:
a) snge venos;
b) urin;
c) lichid sinovial.
105. Durerile n RAA au urmtoarele caracteristici:
a) afecteaz articulaiile mici de la mini i picioare;
b) au caracter migrator afectnd articulaiile mari;
c) se instaleaz numai la mobilizare.
106. Pentru injecia intraarticular cu medicaie antiinflamatoare, unui pacient cu artroza
umrului, asistenta medical pregtete materialele urmtoare, cu excepia:
a) sering, ace, soluie medicamentoas, soluii dezinfectante;
b) eprubete sterile, pahar conic gradat;
c) material de protecie, tampoane i comprese sterile.
107.Obiectivul principal n ngrijirea pacientului cu artroz l constituie:
a) pstrarea mobilitii articulare;
b) meninerea greutii corporale;
c)reintegrarea social a pacientului.
108. Spirografia exploreaz:
a) volumele i capacitile pulmonare;
b) volumele pulmonare dup efectuarea unui efort dozat;
c) arborele traheobronic, folosind substana de contrast
109. Bronhografia reprezint examenul:
a) radiologie al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului respirator:
c) radiologie al arborelui traheobronic.

110. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:

a) senzaie de gdilitur a laringelui, cldur retrosternal, tuse iritativ cu expulzia
sngelui, gust de snge;
b) senzaie de gdilitur a laringelui, grea, vrstur, gust de snge, transpiraii profuze;
c)senzaie de grea, vrsturi, cldur retrosternal, gust de snge.
111. Criza de astm se caracterizeaz prin urmtoarele manifestri:
a) sputa rozat, bradipnee;
b) sputa cu aspect perlat, tahipnee;
c) dispnee expiratorie, bradipnee.
112. Pentru ameliorarea respiraiei pacientului n criza de astm bronic i se d poziia:
a) semieznd cu spatele sprijinit, braele pe lng corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
113. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul necesit ca pregtire urmatoarele, cu exceptia:
a) clisma evacuatoare;
b) administrarea atropinei, cu 30 de minute naintea examenului;
c). ntreruperea alimentaiei.
114. Insuficiena respiratorie acut poate fi determinat de urmatoarele, cu exceptia:
a) expunerea la frig, cldur;
b) obstrucia cilor respiratorii superioare;
c)bronhoalveolite de deglutiie.
115. Ca intervenii de urgen n criza de astm bronic se vor aplica urmatoarele, cu exceptia:
a) administrarea medicaiei bronhodilatatoare i antialergice;
b) educaia pacientului cum s previn crizele de astm;
c) oxigenoterapie.
116. Intervenia de urgen n cazul pacientului cu edem pulmonar acut const n urmatoarele,
cu exceptia:
a) scderea circulaiei de ntoarcere prin sngerare;
b) aplicarea garourilor la rdcina membrelor;
c)administrarea diureticelor.
117. Flebografia reprezint:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologie venos;
c) msurarea presiunii venoase.
118. Electrocardiografia const n:
a) nregistrarea biocurenilor produi de miocard n cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafic a zgomotelor produse ntr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultat din nregistrarea grafic a ocului apexian.
119. IMA apare n urmtoarele circumstane:
a) mesele copioase, efortul fizic, expunerea la frig;
b) dup infecii aerogene;
c) dup imobilizarea prelungit la pat.

120. Durerea n IMA prezint caracteristicile urmtoare, cu exceptia:

a) cedeaz la administrarea nitroglicerinei;
b) este violent, insuportabil;
c) dureaz peste 30 de minute.
121. Obiectivele imediate n ngrijirea pacientului cu IMA vizeaz urmatoarele, cu exceptia:
a) combaterea durerii i anxietii;
b) prevenirea complicaiilor;
c) recuperarea i reintegrarea social a pacientului.
122. Manifestrile de dependen ntlnite la pacientul cu HTA sunt:
a) palpitaii, vrsturi;
b) dispnee, cefalee occipital, tulburri de vedere;
c) dispnee, poliurie.
123. Interveniile autonome ale asistentei pentru ngrijirea pacientului cu HTA constau n
urmatoarele, cu exceptia:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat, hipolipidic;
b) educaia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c) administrarea medicaiei antihipertensive.
124. Dnul l.S. de 54 de ani, fumtor, lucrtor n construcii, afirm c de dou luni prezint
dureri la mers n gamba stng, care s-au accentuat, determinndu-l s ntrerup mersul pentru
a-i ceda durerea. Care poate fi cauza durerii?
a) alterarea circulaiei venoase;
b) alterarea circulaiei arteriale periferice;
c) ambele.
125.Pacientului cu varice i se recomand purtarea ciorapilor elastici pe care i mbrac astfel:
a) fiind aezat n pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind n poziie eznd pe scaun;
c) n ortostatism.
126. Alimentaia pacientului cu insuficien cardiac urmrete:
a) reducerea cantitii de glucide / 24 h
b) reducerea numrului de mese /24 h
c) reducerea consumului de NaCl i a cantitii de lichide
127. Manifestrile de dependen caracteristice unei anemii acute posthemoragice sunt:
a) coloraie icteric a tegumentelor;
b) coloraie palid a tegumentelor, hipotensiune arterial, tahicardie;
c) tegumente uscate, unghii friabile.
128. Pacientul cu hemofilie este educat:
a) s evite traumatismele, s tie s-i acorde primul ajutor n cazul unei plgi;
b) s aib alimentaie hiperproteic;
c)s evite micrile brusce.
129. Dup administrarea preparatelor cu fier pe cale oral n anemiile cronice se modific
culoarea urmtoarelor produse eliminate de pacient:
a) urina;

b) scaunul;
c) saliva.
130. Puncia osoas efectuat pentru explorarea mduvei hematoformatoare se execut:
a) n oasele lungi;
b) n oasele late;
c)n orice os.
131. Testul Rumpel-Leede exploreaz:
a) fragilitatea capilarelor sanguine;
b) circulaia venoas;
c)circulaia venoas i arterial.
132. La nivelul tegumentelor, n bolile hematologice nu se ntlnesc urmatoarele manifestri de
dependen:
a) uscciune, paliditate, hipercoloraie;
b) vezicule, pustule;
c) elemente purpurice, ulceraii.
133. Repausul obligatoriu la pat se recomand pacienilor cu boli hematologice, cu excepia:
a) anemia cronic;
b) leucemie acut;
c) anemie acut;
134. n vederea irigoscopiei pacientul necesit pregtire alimentar:
a) dou-trei zile alimentaie neflatulent, regim hidric n preziua examenului;
b) dou-trei zile alimentaie bogat n celuloz;
c) nu necesit pregtire.
135. Explorarea funcional a pancreasului se face'prin metode directe i indirecte. Enzimele
pancreatice se cerceteaz n:
a) snge;
b) suc pancreatic;
c) snge, urin, suc pancreatic.
136. Colangiografia este examenul radiologic care folosete substan de contrast pe baz de
iod, administrat intravenos pentru evidenierea :
a) vezicii biliare;
b) vezicii biliare si cailor biliare;
c) vezicii urinare.
137. Expresia feei este caracteristic unor mbolnviri. Astfel, ochii nfundai, cu cearcne
albastre, nasul ascuit, este caracteristic n:
a) bolile infecioase;
b) boala Basedow;
c) afeciuni peritoneale
138 Interveniile asistentei medicale n ngrijirea pacientului cu ciroz hepatic sunt:
a) asigurarea alimentaiei, msurarea i notarea greutii corporale i a diurezei;
b) pregtirea pentru flebografie;
c) efectuarea

139. Dl I.J., 47 de ani, suferind de ciroz hepatic, cu varice esofagiene, prezint la domiciliu
hemoragie digestiv superioar - hematemez i melen. Asistenta medical instituie
urmtoarele msuri:
a) repaus la pat, repaus alimentar, pung cu ghea n regiunea epigastric;
b) i administreaz cantiti mici de lapte;
c) repaus la pat, pung cu ghea n regiunea sternal.
140. Vrsturile postoperatorii cauzate de staza gastric se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazogastrice pentru drenarea secreiei, urmat de spltur
gastric.
141. Deshidratarea izoton poate fi cauzat de:
a) vrsturi, diaree i paracenteze;
b) polipnee, transpiraii abundente;
c) poliurie.
142. Manifestrile de dependen prezentate de un pacient cu deshidratare sunt:
a) piele i mucoase uscate, oligurie, sete, hipotensiune arterial;
b) oligurie, sete;
c) cretere n greutate, edeme.
143. Pacientul cu hiperpotasemie poate prezenta urmtoarele manifestri de dependen, cu
excepia:
a) greurilor, diareii;
b) aritmiei cardiace severe;
c) ileusului.
144. Care dintre soluiile enumerate mai jos, folosite pentru hidratarea i mineralizarea
organismului, este soluie izoton?
a) glucoza 4,7%, soluie Ringer, NaCI 9 ;
b) glucoza 10%, glucoza 33%;
c) NaCI 10-20%.
145. Pentru prevenirea accidentelor transfuziei se fac probele de compatibilitate n urmtoarea
ordine:
a) grupa sanguin, proba in vivo, proba in vitro;
b) proba in vitro, proba in vivo;
c) grupa sanguin, proba in vitro, proba in vivo.
146. n cazul unui accident grav transfuzional primul gest este:
a) instituirea tratamentului cu medicaie simptomatic;
b) se continu transfuzia;
c) se oprete administrarea sngelui.
147. Semnele ocului hemolitic produs de incompatibilitatea de grup sanguin sunt urmtoarele:
a) febr, frisoane;
b) agitaie, tuse, hemoptizie, puls filiform;
c) dispnee, cianoz, dureri lombare, dureri retrosternale, stare general alterat.

148. Semnele de recunoatere a comei hiperglicemice sunt:

a) tremurturi, piele uscat;
b) piele uscat, tremurturi, greuri, vrsturi;
c) greuri, vrsturi, piele uscat, instalare lent.
149. Care tip de insulina se poate administra prin injecii subcutanate, intramusculare i
intravenoase?
a) insulina cristalin, actrapid;
b) insulina semilent MC;
c) insulina lent MC.
150. Pacientului cruia i s-a administrat insulina cristalin i se recomand:
a) s mnnce n.urmtoarele 15-30 de minute;
b) s mnnce dup una-dou ore;
c) nu are importan cnd va mnca.
151. Comei hipoglicemice i sunt caracteristice urmtoarele manifestri de dependen:
a) halen acetonic;
b) tremurturi, transpiraii;
c) semne de deshidratare.
152. Din alimentaia pacientului cu obezitate se vor reduce urmtoarele alimente:
a) produsele rafinate (ciocolat, frica, maionez);
b) legumele i fructele proaspete;
c) carnea slab i laptele degresat.
153. n accesul gutos, pacientul prezint ca problem de dependen durerea, cu urmtoarele
caracteristici:
a) durere monoarticular, violen, aprut brusc;
b) dureri articulare cu caracter migrator;
c)dureri ale coloanei vertebrale.
154. Din alimentaia pacientului cu gut, sunt excluse urmtoarele grupe de alimente:
a) carnea - viscerele, mezelurile;
b) legumele, fructele;
c)lactatele.
155. Hipersecreia de hormon hipofizar somatotrop la o persoan adult determin:
a) gigantismul;
b) acromegalia;
c) boala Cushing.
156. Imediat dup tireoidectomie, asistenta medical constat urmtoarele manifestri. Pentru
care dintre ele cheam urgent medicul?
a) tahicardie, hipotensiune arterial, paloare;
b) ncetarea drenajului;
c) senzaie de vom.
157. Recoltarea urinei pentru proba Addis-Hamburger se face n modul urmtor:
a) prima urin de diminea;
b) urina din 3 n 3 ore, timp de 24 de ore;

c) urina din 3 ore, obinut dup ce pacientul a urinat dimineaa i apoi a stat n repaus la
pat.
158. Urografia reprezint:
a) examen radiologie al aparatului renal folosind ca substan de contrast odiston, injectat
intravenos;
b) examen radiologie al aparatului renal folosind ca substane de contrast iodura de sodiu
10%, injectat prin cateterism ureteral;
c) examen radiologie al vezicii urinare.
159. Dup cistoscopie pacientul necesit ngrijiri:
a) suprimarea alimentaiei pe cale natural;
b) clism evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor n regiunea hipogastric, administrare de antispastice.
160. Sediul hematuriei macroscopice se precizeaz prin:
a) proba celor trei pahare;
b) proba Addis - Hamburger;
c) proba Zimniki.
161. Caracteristicile durerii n colica renal sunt:
a) localizare suprapubian, iradiere n tot abdomenul, este vie;
b) localizare lombar, cu iradiere spre organele genitale externe, intens, profund;
c) localizare lombar, bilateral, cu iradiere n tot abdomenul.
162. Dl I.C., 32 de ani, se prezint la spital pentru dureri lombare care iradiaz spre organele
genital externe, polachiurie, vrsturi, anxietate, manifestri ce au aprut dup mersul pe
biciclet pe un drum accidentat. Asistenta aplic urmtoarele intervenii autonome i delegate,
cu exceptia:
a) pung cu ghea n regiunea lombar;
b) administrare de antispastice pe cale injectabil;
c) linitete pacientul.
163. Diagnosticul de certitudine n infeciile urinare este susinut de:
a) examenul sumar de urin;
b) urocultura;
c) valoarea ureei i a creatininei n snge.
164. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficien renal acut i prezint:
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.
165. Ca manifestri de dependen n perioada iniial n cazul adenomului de prostat ntlnim:
a) incontinen urinar;
b) jet urinar fr presiune, ntrerupt;
c) retenie acut de urin.
166. n litiaza uric, pacientului i se recomand regim alimentar bogat n:
a) vegetale cu restricie de proteine;
b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne.
167. Hemocultura este examenul bacteriologic care:

a) evideniaz anticorpii din snge;

b) identific germenii patogeni din snge;
c) evideniaz antigenii;
168. Imunitatea specific a organismului este dat de:
a) integritatea pielii;
b) transferul anticorpilor de la mam la ft;
c) vaccinare.
169. Limba n scarlatin:
a) sabural;
b) zmeurie;
c) geografic.
170. Semnul Koplik se ntlnete n:
a) rubeol;
b) rujeol;
c) scarlatin;
171. Semnul Koplik const n:
a) micropapule albe n dreptul molarilor;
b) pete albicioase pe limb;
c) adenopatie latero-cervical.
172. Semnele i simptomele caracteristice rujeolei sunt urmtoarele, cu excepia:
a) febr 39C;
b) catar oculo-nazal i traheobronic;
c) semnul Pastia-Grozovici;
d) erupie maculo-papuloas, catifelat, pruriginoas.
173. Scarlatina este produs de:
a) streptococul beta-hemolitic;
b) stafilococul auriu;
c) bacilul Loffler.
174. Simptomele de debut ale gripei pot fi:
a) subfebrilitate, cefalee, astenie;
b) disfagie, disfonie, tuse uscat;
c) febr ridicat (39C-40C), cefalee, curbatur
175. Meningita acut se caracterizeaz prin:
a) febr ondulant, cefalee, redoare matinal;
b) fotofobie, opistotonus, scdere ponderal;
c) cefalee, fotofobie, redoarea cefei, semnul Brudzinski pozitiv.
176. Vaccinarea reprezint:
a) metoda profilactic de provocare a unei imuniti active specifice, fr ca persoana s
fac boala;
b) tratamentul unor boli infecto-contagioase cu seruri imune care conin anticorpi
specifici germenilor bolii respective sau toxinelor ei;
c) ambele.
177. Vaccinurile sunt:

a) suspensii de microbi sau toxinele acestora, omorte sau atenuate, care i-au pierdut
proprietile patogenice i le-au pstrat pe cele antigenice;
b) seruri obinute de la animale prin imunizare cu microbi sau cu toxinele lor;
c) seruri obinute de la persoane imunizate activ.
178. Reaciile locale postvaccinale sunt urmtoarele, cu excepia:
a) eritem, edem;
b) induraie local;
c) febr.
179. Reaciile generale postvaccinale sunt urmtoarele, cu excepia:
a) cefalee;
b) indispoziie;
c) edem local.
180. Testul ELISA e utilizeaz pentru:
a) punerea n eviden a anticorpilor anti-HIV;
b) detectarea antigenelor specifice;
c) identificarea gonoreei.
181. Manifestarile de dependenta care determin suspiciunea de SIDA pentru o persoan sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) febr timp ndelungat;
b) scdere ponderal mai mare de 10% din greutatea maximal;
c) constipatie pe o perioad mai lung de dou luni;
d) hepato-splenomegalie;
e) diaree pe o perioad mai lung de dou luni.
182. De la infecia cu virus HIV pn la declanarea simptomelor bolii SIDA poate trece un
interval de:
a) 6 luni - 7 ani;
b) se instaleaz imediat;
c) peste 15 ani.
183. Vezicula, ca manifestare a bolilor de piele, poate fi definit:
a) ridictur a epidermului, de dimensiune mic, plin cu lichid clar;
b) abcese mici, pline cu puroi;
c) ridictur circumscris, solid, a pielii.
184. Prevenirea suprainfectrii leziunilor cutanate se realizeaz prin:
a) igiena riguroas a tegumentelor intacte, tierea unghiilor;
b) administrarea antibioticelor;
c) izolarea pacientului.
185. Leziunile primare cutanate sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) macula, papula, vezicula;
b) scuama, crusta, cicatricea;
c) bula, pustula.
186. La nivelul aparatului excretor apar urmtoarele modificri n sarcin:
a) oligurie, polakiurie;
b) polakiurie;
c) poliurie, polakiurie.

187. Ritmul consultaiilor prenatale pentru gravide fr ROC este:

a) lunile I-VI lunar; lunile VII-VIII bilunar; luna a IX-a sptmnal:
b) lunile I-VIII lunar; luna a IX-a sptmnal;
c) lunile l-ll lunar: lunile IVVII bilunar; lunile VIIIIX sptmnal.
188. Stabilirea vrstei sarcinii se face lund n considerare urmtoarele criterii:
a) data ultimei menstruaii, data primelor micri fetale, nlimea fundului uterin;
b) data ultimei menstruaii i a primelor micri fetale;
c) data ultimei menstruaii i nlimea fundului uterin.
189. Involuia uterin n primele 12 zile dup natere este supravegheat zilnic. Asistenta
medical constat n luzia fiziologic:
a) involuie cu 1-1,5 cm/zi;
b) involuie cu 2 cm/zi;
c) involuie nesemnificativ.
190. Mobilizarea luzei cu natere eutocic, fr intervenii obstetricale se face astfel:
a) precoce, primele 6-12 ore;
b) la 4 zile dup natere;
c) nu prezint importan timpul cnd se mobilizeaz.
191. Manifestrile de dependen: edeme, HTA, albuminurie se ntlnesc n:
a) disgravidie precoce;
b) iminen de avort;
c)disgravidie tardiv.
192. Testul cu Lugol (Lahm - Schiller) detecteaz:
a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterrn;
b) sarcina extrauterin;
c) evideniaz permeabilitatea trompelor uterine.
193. Histerosalpingografia reprezint:
a) examen endoscopic al cavitii uterine;
b) examen radiologie al corpului i istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru evidenierea unor tumori.
194. Durerea n afeciunile ginecologice are caracteristicile urmtoare:
a) este localizat n hipogastru, nu iradiaz;
b) este localizat n hipogastru i fosele iliace, iradiaz ctre vulv, vagin;
c) este generalizat n tot abdomenul.
195. Leucoreea reprezint:
a) scurgere vaginal albicioas, glbuie, n cantitate redus;
b) scurgere uor roiatic premenstrual;
c) pierdere abundent de snge menstrual
196. n vederea recoltrii secreiilor vaginale, ginecopata este pregtit astfel:
a) se face spltura vaginal cu dou ore nainte;
b) cu dou zile nainte se ntrerupe tratamentul local;
c) nu se face pregtire.
197. Pneumoencefalografia reprezint:
a) examen radiologie al spaiilor subarahnoidiene, folosind ca substan de contrast
aerul;

b) examen radiologie al spaiilor subarahnoidiene, folosind ca substan de contrast

iodul;
c)examen radiologie ce realizeaz imagini ale circulaiei cerebrale.
198. EEG reprezint:
a) nregistrarea biocurenilor produi de creier;
b) nregistrarea biocurenilor produi de muchi;
c) examen radiologie al coninutului cranian.
199. Urmtoarele manifestri de dependen sunt tulburri ale mersului i ortostaiunii:
a) tremurturiie, convulsiile;
b) ataxia static i locomotorie;
c) monoplegia.
200. Tulburrile de sensibilitate, subiective sunt:
a) anestezia, hipoestezia, hiperestezia;
b) paresteziile;
c) ambele.
201. n leziunile nervului I cranian, pacientul prezint ca problem ca problema de dependen:
a) anosmie, hiposmie;
b) lipsa vederii;
c) midriaz.
202. Vrsturile n cazul HTIC au urmtoarele caracteristici:
a) au totdeauna coninut alimentar;
b) sunt spontane, n jet, neprecedate de greuri;
c)sunt precedate de greuri.
203. Interveniile asistentei n faza tonicoclonic a crizei epileptice sunt urmtoarele, n afar
de:
a) se decleteaz dinii, se pune un rulou ntre dini;
b) se lrgesc hainele prin descheierea nasturilor;
c)se aaz aprtori laterale la paturi pentru a preveni accidentele.
204. n comoia cerebral, pacientul prezint:
a) stare comatoas profund;
b) pierderea contientei pentru scurt timp;
c)pareze, paralizii.
205. Pentru efectuarea punciei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziia:
a) decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;
b) eznd, susinut de dou persoane;
c)decubit lateral cu brbia n piept i membrele inferioare flectate pe abdomen.
206. Starea de com se definete astfel:
a) pierderea parial sau total a contientei;
b) pierderea parial sau total a contientei cu alterarea funciilor vitale;
c)pierderea parial sau total a contientei, motilitii, sensibilitii cu conservarea celor
mai importante funcii vegetative.
207. Problemele pacientului cu tulburri psihice sunt urmtoarele, cu excepia:
a) alterarea nutriiei;

b) potenial de alterare a integritii fizice;

c) pneumonia.

208. Schizoafazia reprezint:

a) o tulburare de gndire;
b) o tulburare de micare;
c) o tulburare de vorbire constnd ntr-o niruire de expresii i fraze fr nici o legtur
ntre ele.
209. Toxicomania este o autointoxicaie:
a) contient;
b) incontient;
c) ambele.
210. Delirium tremens este o complicaie a alcoolomaniei:
a) acut;
b) subacut;
c) cronic.
211. n afeciunile urechii externe, pacientul prezint urmtoarele manifestri de dependen, cu
excepia:
a) hipoacuzie, ameeli, disconfort auricular;
b) secreii purulente;
c) tulburri de echilibru.
212. Pentru recoltarea secreiei otice, n cazul unui pacient cu otit supurat, asistenta
pregtete:
a) seringa de 5 ml;
b) tampon montat pe port tampon;
c) ansa de platin.
213. Determinarea acuitii vizuale se face la optotip. Ochiul emetrop:
a) vede de la 5 m - ultimul rnd al optotipului;
b) vede de la 10 m - ultimul rnd al optotipului;
c) vede de la 5 m - penultimul rnd al optotipului.
214. Pacientul cu cataract senil prezint ca manifestri de dependen:
a) scderea progresiv a acuitii vizuale;
b) secreie ocular purulent;
c) dureri oculare i perioculare vii.
215. Pentru determinarea tensiunii intraoculare, pacientul se pregtete astfel:
a) dou zile nu se instileaz medicamente n ochi;
b) se face anestezie local;
c) nu se face pregtire.
216. Perioada de nou-nscut este cuprins ntre:
a) 0-5 zile;
b) 0- 1 an;

c) 0 - 28 zile;
d) 0 - 3 luni;
217. Frecvena pulsului la nou-nscut este cuprins ntre:
a) 80-100p/min;
b) 130-140p/min;
c) 60 - 80 p/min.
218. Frecvena respiraiei la nou-nscuti este cuprins ntre:
a) 40-60r/min;
b) 16-i8r/min;
c) 35-45r/min;
d) 25-35r/min.
219. Cderea bontului ombilical se produce ntre;
a) zilele 2 - 5 de via;
b) zilele 5 - 10 de via;
c) zilele 10 - 14 de via
220. Icterul nou-nascutului fara semnificatie patologica este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
221. Imediat dup supt, sugarul trebuie:
a) culcat n decubit ventral;
b) inut n poziie vertical cu capul sprijinit i btut uor pe spate pentru favorizarea
eructaiei;
c)culcat n decubit lateral;
d) inut n brae i legnat uor.
222. Profilaxia oftalmiei gonococice se face nou-nscutului la natere cu:
a) nitrat de argint n soluie 1% instilat n sacul conjunctival;
b) azotat de argint soluie 1% instilat n sacul conjunctival;
c) se administreaz antibiotice parenteral.
223. Scderea fiziologic n greutate este de:
a) 6 - 10% din greutatea la natere;
b) pn la 5% din greutate;
c)nou-nscutul nu scade n greutate.
224. Este considerat prematur:
a) nou-nscutul cu greutate sub 2500 g i vrsta gestaional sub 37 sptmni;
b) nou-nscutul cu greutate sub 3000 g;
c)nou-nscutul cu vrsta gestaional sub 37 sptmni.
225. Reflexul de supt i de deglutiie lipsete:
a) n prima zi dup natere;
b) la prematurii cu greutate sub 1500 g;
c) la nou-nscuii agitai.
226. Prematurii de gradul III i IV sunt alimentai:
a) cu biberonul;
b) la sn;

c) cu linguria;
d) prin gavaj.
227. Msurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:
a) n rect, cu termometru individual lubrifiat;
b) n plic axilar;
c) n cavitatea bucal, cu termometru special.
228. Eritemul fesier al sugarului se previne prin:
a) aplicaii de unguente protectoare;
b) toaleta local cu ap i spun;
c) toaleta parial dup fiecare scaun, aplicare de unguent protector n regiunea fesier i
schimbarea ritmic a lenjeriei de corp.
229. Scaunele sugarului se noteaz n foaia de temperatur astfel:
a) scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu Z, scaunul meconiu cu
b) scaunul meconiu cu M, scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu 7
c) scaunul grunjos cu Z, scaunul mucos cu X, scaunul lichid cu scaunul normal cu I,
scaunul meconiu cu M.
230. Intertigo-ul se definete ca fiind:
a) o zon erimato-pultacee;
b) zone de placarde eritematoase, zemuinde, care dau o senzaie de usturime i localizate
la un pliu cutanat;
c) necroza tegumentelor din regiunea fesier
231. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute dup:
a) culoarea sngelui i presiunea de scurgere a acestuia;
b) cantitatea de snge pierdut;
c) starea general a pacientului.
232. In efectuarea hemostazei provizorii cu garoul, pentru eficiena sa se respect urmtoarele
principii:
a) garoul se aaz pe traiectul vasului, pe un rulou de fa;
b) garoul se aaz pe traiectul vasului, pe un rulou de fa, se menine maximum 2 h,
desfcndu-se lent din 20 n 20 min, pentru 1-2 min;
c)garoul se menine 6 h, desfcndu-se din 2 n 2 h.
233. Melena reprezint hemoragia intern exteriorizat prin:
a) scaun acoperit cu snge rou;
b) scaun negru lucios ca pcura;
c) prin vrstur.
234. n fracturile costale cu volet costal se intervine astfel:
a) pansament strns n jurul toracelui;
b) aezarea pacientului n decubit lateral pe partea bolnav;
c) nu se face imobilizare, se aeaz pacientul n semieznd.
235. Manifestarile de dependenta ce caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt urmtoarele, cu
excepia:
a) midriaz, oprirea respiraiei i circulaiei;
b) relaxare sfincterian, paliditate, cianoz, pierderea contientei;
c) hipotensiune arterial, tahicardie.

236. Prima manevr necesar pentru efectuarea respiraiei artificiale const n:

a) introducerea pipei Gueddel;
b) hiperextensie a capului;
c) eliberarea cilor respiratorii.
237. Pentru masajul cardiac extern pacientul este aezat:
a) n decubit lateral stng;
b) n decubit dorsal pe un plan dur;
c) n poziie Trendelenburg.
238. In stopul respirator, respiraia artificial gur la gur se face ntr-un ritm de:
a) 60-80 respiraii/min;
b) 14-16 respiraii/min;
c) 20-25 respiraii/min
239. n stopul cardiorespirator, cnd acioneaz doi salvatori, unul face masajul cardiac, iar
cellalt respiraia artificial, n ritmul:
a) o respiraie la 5 compresiuni sternale;
b) o respiraie la 10 compresiuni sternale;
c) o respiraie la 8 compresiuni sternale.
240. Controlul eficienei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la dou minute de
la nceperea reanimrii prin urmatoarele manevre, cu exceptia:
a) cercetarea pulsului la artera carotid;
b) cercetarea pulsului la artera pedioas;
c) observarea micrilor cutiei toracice.
241. ntr-o ncpere nchis, nclzit cu gaz metan, sunt gsite n stare de incontien dou
persoane. Care este prima msur luat?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) nchiderea surselor de nclzire.
242. Un bun pansament este acela care:
a) este executat n condiii de asepsie;
b) folosete pentru tratarea plgii soluie de antibiotice;
c) protejeaz plaga de ageni termici, mecanici, microbieni;
243. n acordarea primului ajutor n cazul unei plgi penetrante se aplic urmtoarele ngrijiri,
cu excepia:
a) se aseptizeaz pielea din jur;
b) se toarn ap oxigenat n plag pentru scoaterea corpilor strini;
c) se aplic pansament steril.
244. Parametrii de apreciere a gravitii unei arsuri sunt:
a) suprafaa ars, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funciilor vitale;
c) suprafaa ars i profunzimea arsurii.
245. Salonul n care e supravegheat i ngrijit pacientul cu arsuri necesit urmtoarele condiii:
a) temperatur 23-24 C;

b) temperatur 23-24 C, lenjerie steril de pat;

c) umiditatea aerului 75%.

246. Interveniile autonome ale asistentei medicale n cazul unui pacient cu dureri abdominale
difuze, greuri, vrsturi, absena scaunului i a eliminrii gazelor sunt:
a) clisma evacuatoare
b) administrarea medicaiei antialgice
c) transportul de urgen la spital.
247. n sarcina extrauterin apar ca manifestri de dependen urmatoarele, cu exceptia:
a) durere acut n fosa iliac;
b) metroragie;
c) retenie acut de urin;
d) lipotimie.
248. n intoxicaiile cu substane organofosforate asistenta medical pregtete ca antidot
specific:
a) crbune animal;
b) atropin;
c) ap bicarbonat 10%.
249. n vederea stabilirii diagnosticului de sarcin extrauterin asistenta medical pregtete:
a) materiale pentru puncia rahidian;
b) materiale pentru puncia fundului de sac Douglas;
c) ambele.
250. Avei de administrat la ora 12 penicilin i gentamicina unui pacient care are o perfuzie cu
glucoza 5%. Cum procedai?
a) injectai intramuscular separat de cele dou antibiotice;
b) asociai cele dou soluii de antibiotice i le injectai intramuscular;
c) introducei soluia de antibiotice n punga cu glucoza.
251. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a) culoarea sngelui este nchis;
b) sngele nete sincron cu sistola cardiac;
c) fora cu care se pierde sngele este concordant cu tensiunea accidentatului.
252. n hemoragiile capilare:
a) sngele iese n jet continuu;
b) sngerarea este difuz;
c) sngele nete sincron cu diastola cardiac.
253. Melena este un scaun:
a) rou-aprins;
b) negru ca pcura;
c) aspect de za de cafea.
254. Hemoptizia poate fi difereniat de hematemez prin faptul c hemoptizia:
a) conine resturi alimentare;
b) sngele este aerat;

c) apare n timpul unui efort de vrstur.

255. Sunt cauze de hemoragie digestiv superioar:
a) rectocolitele ulcerohemoragice;
b) varice esofagiene;
c) hemoroizii.
256. n cazul ulcerului sunt prezente urmtoarele simptome:
a) durere n epigastru nsoit de greuri i vrsturi;
b) senzaia de arsur retrosternal care cedeaz la repaus, transpiraii profuze;
c) greuri, vrsturi, cldur retrosternal.
257. Transfuzia cu snge integral este recomandat n urmtoarele situaii:
a) ocul prin arsuri;
b) anemia hemofilicilor n criza hemoragic;
c) anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.
258. Semnele unei hemoragii mari sunt:
a) paliditate, tahicardie i hipertensiune;
b) paliditate, tahipnee, hipotensiune;
c) hipotensiune, tahicardie, cianoz.
259. Inflamaia din bronita acut intereseaz:
a) tot arborele bronic;
b) bronhiile mari i mijlocii;
c) nu intereseaz frecvent traheea.
260. Bronita cronic:
a) apare la populaia de peste 40 de ani (n special brbai);
b) este o boal uoar i frecvent;
c) nu face parte din tabloul de bronhopneumopatie cronic obstructiv nespecific.
261. Alergia din bronita cronic:
a) acioneaz prin sensibilizare la pneumoalergeni;
b) nu acioneaz prin sensibilizare la alergeni microbieni;
c) nu este un factor cauzal.
262. Sfritul crizei de astm bronic este anunat de:
a) apariia sputei vscoase, albicioase (perlate);
b) polipnee i transpiraii profuze;
c) apariia cianozei.
263. n tratamentul astmului bronic, corticoterapia:
a) nu se administreaz n formele grave;
b) este tratamentul cel mai eficace;
c) administrat pe cale oral, nu prezint riscuri.
264. Simptomatologia n insuficiena respiratorie acut, nu depinde de:
a) lipsa de oxigen;
b) excesul de oxigen;
c) retenia de oxigen.
265. Perioada de stare din pneumonia pneumococic se instaleaz:
a) la 1-2 zile de la debut;
b) la 3-4 zile de la debut;

c) la cteva ore de la debut.

266. Tuberculoza pulmonar este o boal infecto-contagioas cu urmtoarele caracteristici:
a) este provocat de bacilul Koch;
b) are de obicei o evoluie acut;
c) afecteaz organismul n ntregime, interesnd cu precdere plmnul.
267. Ptrunderea n organism a bacilului Koch determin:
a) semne clinice constante;
b) reacii la tuberculin negative;
c) leziuni anatomice.
268. Cauza principal a anginei pectorale este:
a) coronarita;
b) ateroscleroza coronarian;
c) embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.
269. Durata crizelor din angina pectoral este de:
a) cteva minute;
b) cteva ore;
c) 1-2 zile.
270. Cauza principal a infarctului miocardic este:
a) aortita luetic;
b) coronarita reumatic,
c) ateroscleroza 90-95%.
271. Conduita de urgen n IMA este:
a) prevenirea morii subite i prentmpinarea complicaiilor;
b) prelungirea timpului pn la internarea n spital;
c) mobilizare precoce.
272. Semnele clinice n stopul cardio-respirator sunt:
a) pstrarea cunotinei;
b) mobilitatea globilor oculari;
c) absena pulsului la artera carotid, oprirea micrilor respiratorii, toracice i
abdominale.
273. Unde are loc schimbul de gaze in arborele respirator:
a) la nivelul bronhiilor segmentare
b) la nivelul membranei alveolo-capilare
c) la nivelul canalelor aeriene
274. In care din urmatoarele boli, dispneea este simptom dominant:
a) edem pulmonar acut
b) pleurezie
c) pneumotorax
275. Care este manevra corecta a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2:
a) se introduce sonda prin cavitatea bucala , se roteste la 180 grade in timp ce se
avanseaza
b) se alege o sonda potrivita si se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus
c) se pozitioneaza pacientul sezand cand se introduce sonda
276. Efectuarea punctiei pleurale explorator poate determina urmatoarele accidente vitale:

a) tromboflebita prounda a membrelor superioare

b) stop cardio- respirator reflex
c) criza de astm bronsic

277. Aparitia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianoze , tahicardiei, febrei,
junghiului toracic, sugereaza asistentei medicale:
a) o embolie pulmonara
b) o atelectazie pulmonara
c) un pneumotorax
278. Carei tulburari de ritm cardiac ii apartin contractiile cardiace premature si ectopice:
a) fibrilatie atriala
b) aritmie extrasistolica
c).fluter atrial
279. Durerea toracica aparuta in urma unui efort este caracteristica pentru:
a) infarctul miocardic
b) pericardita
c) angina pectorala
280. Durerea din angina pectorala este cel mai frecvent declansata de:
a) pauza alimentara
b) efort fizic
c) lipsa aportului de vitamina C
281. Durerea precordiala este o manifestare pentru :
a) bronsite
b) infarctul de miocard
c) pneumotoraxul spontan
282. Absenta pulsului arterial si racirea extremitatilor afectate sunt caracteristice pentru :
a) sindromul de ischiemie periferica acuta
b) tromboflebitelor
c) boli varicoase
283. Care din urmatoarele manifestari sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric:
a) dureri nocturne si inainte de mese
b) dureri in epigastru, greturi si varsaturi postprandiale
c) durere in bara in etajul abdominal superior
284. Cum se combate staza in ocluzia intestinala?
a) se suspenda orice alimentatie peros si reechilibrarea volemica
b) prin administrarea de antispastice
c) aspiratie prin sonda tip duodenala
285. Gastrita atipica prezinta urmatoarele semne cu exceptia:
a) hiperaciditate
b) anaclorhidrie
c) pliurile mucoasei gastrice sterse
286. Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmatoarele manevre cu exceptia :

a) cateterizarea intravenoasa si transfuzii de sange izogrup

b) punga cu gheata pe abdomen
c) mobilizarea precoce a pacientului

287. Intre manifestarile enterocolitei acute se intalnesc:

a) dureri retrosternale
b) barborisme
c) constipatie
288. Din ce motive este contraindicata administrarea de morfina sau codeine in pancreatita
acuta:
a) pot determina dependenta
b) inhiba centrul respirator bulbar
c) produc spasme ale sfincterului Oddi
289. Un test Addler determina prezenta:
a) unei ulceratii a tractului digestive;
b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul unei hemoragii digestive
c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv
290. Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominala:
a) paracenteza
b) laparoscopie
c) celiotomie
291. Bila recolatata la nivelul coledocului este:
a) bila A
b) bila B
c) bila C
292. Una dintre afectiunile urmatoare conduce la aparitia HTA secundara:
a) ulcerul gastroduodenal
b) infarctul miocardic acut
c) insuficienta renala acuta
293. Cauza posibila a retentiei acute de urina este:
a) durerea
b) prezenta calculilor
c) deshidratarea
294. IRA este:
a) sindrom ireversibil de alterare a functiei renale
b) sindrom reversibil de alterare a functiei renale
c) oprirea diurezei
295. Valoarea normala a acidului uric sanguine variaza intre:
a) 3-5 mg%
b) 0,6-1,3 mg%
c) 20-40 mg%
296. Substanta de contrast folosita in urografie este:

a) odistonul
b) pobilanul
c) razebil
297. Hemiplegia reprezinta:
a) absenta fortei musculare
b) paralizie generalizata
c) paralizia unei jumatati de corp
298. Convulsia reprezinta:
a) pierderea constientei
b) miscari neasteptatea ale membrelor inferioare
c) contractii musculare urmate de relaxare
299. Acalculia reprezinta:
a) incapacitatea de a scrie
b) incapacitatea de a efectua calcule
c) pierderea vocii
300. Durerea spontana a extremitatilor cefalice reprezinta:
a) migrena
b) cefalee nevrotica
c) durere de cap (cefalee)
301. Inceputul convulsiilor este precedat de:
a) miscari de supinatie
b) tulburari de scris
c) prodrom si aura
302. In timpul crizei convulsive generalizata:
a) imobilizam fortat pacientul
b) pozitionam postural pacientul
c) asteptam sa se termine criza
303. Criza epileptica se caracterizeaza prin:
a) epistaxis
b) criza convulsiva generalizata
c) deficit motor
304. Splenomegalia domina tabloul clinic in:
a) leucemia acuta
b) leucemia cronica granulocitara
c) leucemia cronica limfatica
305. Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cel din infarct si
sindromul intermediar consta in:
a) disparitia durerii dupa 2-3minute in repaus la pat
b) disparitia durerii dupa administrare de mialgin
c) disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2 minute
306. Coma diabetica poate fi declansata de:
a) corticoterapia
b) antibioterapia
c) oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina

307. Stopul cardio-respirator corespunde cu:

a) moarte clinica
b) moarte biologica
c) nici un raspuns

308. Cardiopatia ischiemica este:

a) boala a arterelor coronariene
b) boala de nod sinusal
c) sindrom ischiemic
309. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:
a) transpiratia, tulburari de somn, ameteala , anxietate, palpitatii
b) simptomele de acidoza diabetica
c) pierderea constiintei
310. Bolnavul diagnosticat cu ciroz hepatic prezint:
a) icter;
b) facies vultuos;
c) ascit.
311. n insuficiena renal acut, diureticele se vor administra:
a) dup corectarea volemiei;
b) nainte de corectarea volemiei;
c) dup administrarea de vasodilatatoare.
312. Dintre cele mai periculoase complicaii ale insuficienei renale cronice fac parte:
a) edemul pulmonar;
b) diabetul;
c) edemul cerebral.
313. Poziia antalgic n colica renal este:
a) culcat n decubit lateral cu membrul inferior flectat;
b) decubit dorsal;
c) decubit ventral.
314. Hematuria reprezint:
a) eliminarea de urin cu snge;
b) miciuni frecvente i dureroase;
c) miciuni frecvente.
315. Durerea lombar cu iradiere n organele genitale externe este caracteristica:
a) insuficienei renale acute;
b) insuficienei renale cronice;
c) colicii renale.
316. Bronita acut este:
a) o inflamaie acut a mucoasei bronice interesnd de obicei bronhiile mari i mijlocii i
frecvent traheea;
b) sindrom clinic caracterizat prin tuse, creterea secreiei bronice;
c) afeciune caracterizat prin dilatarea bronhiilor mici i mijlocii i infectarea lor.

317. n cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare important n stabilirea unui
diagnostic. Astfel, n coma diabetic, mirosul este:
a) usturoi;
b) fructe coapte, aceton;
c) amoniac.
318. Criza de astm bronic se caracterizeaz prin:
a) dispnee paroxistic bradipneic cu expiraie forat, uiertoare;
b) tuse i expectoraie de sput ruginie;
c) tuse uscat(n prima faz) urmat de sput spumoas,aerat, rozat.
319. Semnele clinice caracteristice pacientului n criza de astm sunt:
a) poziie eznd, capul pe spate i sprijinit n mini, ochii injectai, nrile dilatate,
jugulare turgescente;
b) poziie eznd, toracele mpins nainte, polipnee cu expir prelungit i tiraj, cianoz,
transpiraii profuse;
c) poziie eznd cu gambele atrnnd, polipnee zgomotoas, sete de aer, turgescena
jugularelor.
320. n starea de ru astmatic se intervine de urgen cu:
a) hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i.v. urmat de 200-400 mg/24 ore n perfuzii
cu soluii cu glucoz;
b) ventolin;
c) traheotomie, respiraie asistat.
321. De obicei durerea n apendicita acut:
a) apare n fosa iliac dreapt;
b) este accentuat de micarea membrului inferior stng;
c) apare n etajul abdominal superior:
322. Dezinfecia reprezint procesul prin care:
a) se ndeprteaz microorganismele de pe suprafee, obiecte, sau tegumente;
b) sunt distruse cele mai multe microorganisme patogene de pe obiecte, din mediul inert,
cu excepia sporilor bacterieni;
c) sunt distrui sporii bacterieni.
323. Principala cauz determinant a infarctului miocardic:
a) hipercolesterolemia;
b) ateroscleroza;
c) AVC ischemic.
324. Combaterea durerii n IMA se face cu:
a) algocalmin;
b) mialgin;
c) nitroglicerin.
325. Angorul pectoral este:
a) ateroscleroza coronarian;
b) sindromul clinic ce trdeaz o suferin miocardic, determinat de un dezechilibru
ntre necesitatea de oxigen a muchiului inimii i aportul coronarian;

c) sindrom clinic ce trdeaz o suferin coronarian.

326. HTA este:
a) sindrom clinic caracterizat prin scderea presiunii sistolice i a celei diastolice, peste
valori normale;
b) sindrom clinic caracterizat prin creterea presiunii sngelui n artere;
c) sindrom clinic caracterizat prin creterea presiunii sistolice i a celei diastolice peste
valori normale.
327. Diagnosticul prezumptiv clinic de perforaie ulceroas se sprijin pe:
a) caracterul durerii, semnele de peritonit i antecedentele ulceroase;
b) caracterul durerii i fenomenele digestive;
c) starea general a bolnavului i prezena fenomenelor digestive.
328. Perforaia acoperit a ulcerului gastroduodenal poate fi gsit n urmtoarele situaii:
a)cnd orificiul de perforaie este mic i suplu;
b) cnd orificiul de perforaie se face pe un ulcer netratat;
c) cnd orificiul de perforaie se deschide n stomacul plin.
329. Cel mai important semn n insuficiena renal cronic este:
a) nicturia;
b) disuria;
c) poliuria.
330.n mod obinuit, la un pacient diabetic, glucoza administrat n PEV se tamponeaz cu 1
u.i. insulin la 2 grame glucoz.Deci un flacon de 500 ml de glucoz 5% va fi tamponat cu:
a) 24,5 ui insulin;
b) 12,5 ui insulin;
c) 10 ui insulin.
331.Insulina este inactivat de :
a) alcool, fie i n cantiti infime;
b) tinctura de iod;
c) rivanol.
332. Considerm o hemoragie mare atunci cnd:
a) Se pierde 1/3 din cantitatea de snge din organism;
b) Se pierde 1/3 1/2 din cantitatea de snge din organism;
c) Se pierde mai mult de din cantitatea de snge din organism
333.Modificrile clinice prezente n pneumonia bacterian acut sunt:
a) starea general alterat;
b) radiografie toracic cu modificri;
c) VSH creacut.
334.Debutul pneumoniei pneumococice este marcat de:
a) frison solemn urmat de junghi toracic i febr
b) wheezing-ul respirator
c) dispneea paroxistic expiratorie
335. Producerea unei canitati mai mari de 100ml sput pe zi sugereaz:
a) bronita cronic
b) bronsiectazie
c) cancer pulmonar

336.Cea mai frecvent durere toracic de cauz respiratorie este:

a) cea pleuritic.
b) pneumotoraxul
c) TBC pulmonar

337.Cordul pulmonar cronic este definit de:

a) Decompensarea inimii drepte determinat de o suferin pulmonar cronic
b) Decompensarea inimii stngi determinat de o suferin pulmonar acut
c) Creterea tensiunii arteriale
338. Pacienii vrstnici au frecvent:
a) TA cu valori divergente (TA maxim mare i minima mic)
b) TA cu valori convergente (TA maxim mare i minima mic)
c) TA maxim i minim crescute
339. Dispneea instalat progresiv apare n:
a) pneumonii masive
b) pleurezii masive
c) aspirarea de corpi strini n cile respiratorii
340. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevarate :
a) diureza se msoar din urina colectat dimineaa
b) diureza se msoar din urina colectat pe ultimele 24 ore
c) diureza se msoar din urina colectat dimineaa din jetul mijlociu
341. Stabilirea volumului diurezei este important pentru:
a) stabilirea bilaului hidric
b) evaluarea funcional a aparatului renal
c) determinarea sedimentului urinar
342. Ocluziile prin obstrucie pot fi cauzate de:
a) trangularea extern prin brid
b) ghem de ascarizi
c) trangularea la nivelul orificiului herniar
343.Melena este un scaun:
a) rou-aprins;
b) negru ca pcura;
c) aspect de za de cafea.
344.Hemoptizia poate fi difereniat de hematemez prin faptul c hemoptizia:
a) conine resturi alimentare;
b) sngele este aerat;
c) apare n timpul unui efort de vrstur.
345.Sunt cauze de hemoragie digestiv superioar:
a) rectocolitele ulcerohemoragice;
b) varice esofagiene;
c) hemoroizii.
346.n cazul ulcerului sunt prezente urmtoarele simptome:

a) durere n epigastru nsoit de greuri i vrsturi;

b) senzaia de arsur retrosternal care cedeaz la repaus, transpiraii profuze;
c) greuri, vrsturi, cldur retrosternal.
347.Semnele unei hemoragii mari sunt:
a) paliditate, tahicardie i hipertensiune;
b) paliditate, tahipnee, hipotensiune;
c) hipotensiune, tahicardie, cianoz;
348. Injectia subcutanata se efectueaza in:
a) tesutul muscular
b) sub piele in tesutul cellular subcutanat sau hypodermic
c) in grosimea pielii.
349. Hipoxia este:
a) scaderea oxigenului in sangele circulant
b) embolie gazoasa;
c) sindrom de compresiune;
350. Heparina poate fi administrate pe cale:
a) intramusculara, intravenoasa, subcutanat;
b) intravenous, intradermic, subcutan;
c) intravenous, intramuscular.
351. In cazul heparinei, tratamentul se incepe in mod obisnuit cu o doza intre:
a) 25.000 50.000u.i.
b) 1000 2000u.i.
c) 10.000 12.500u.i.
352. Cantitatea maxima de solutie in care se dizolva substanta medicamentoasa este de:
a) 100 200ml.
b) 1000 2000ml.
c) 10 15ml.
353. Prin clisma picatura cu picatura in 24 de ore, se pot administra:
a) 100 200ml. solutie medicamentoasa;
b) 1000 2000ml. solutie medicamentoasa;
c) 250 500ml. solutie medicamentoasa;
354. Pentru pacientul cu intoleranta digestive, calea de administrare a medicamentelor este:
a) calea rectala;
b) calea orala
c) calea respiratory.
355. Hipoglicemia poate fi provocata de:
a) doza prea mare de insulina;
b) doza mai mica de insulina decat cea prescrisa;
c) aport alimementar mai bogat decat cel planificat in dieta;
356. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:
a) transpiratia, tulburarile de somn, ameteala, anxietatea, palpitatiile;
b) simptomele de acidoza diabetic
c) pierderea constientei;
357. Hiperglicemia poate fi provocata de:

a) absenta sau intarzierea meselor;

b) febra sau unele infectii;
c) administrarea unei doze de insulina mai mare decat cea planificata.
358. Heparina standard, la cat timp de la administrare, atinge nivelul plasmatic?
a) 1 2 ore
b) 2 4 ore
c) 24 ore
359. Care sunt dozele uzuale pentru 24 ore ale Heparinei?
a) 2500u.i.
b) 10.000u.i.
c) 25.000 50.000u.i.
360. Reactiile la Fraxiparine pot fi:
a) sangerari nazale, gingivale;
b) hemoragii digestive;
c) scaderea numarului de plachete sanguine.
361. Garoul elastic se aplica la aproximativ:
a) 10cm. deasupra locului punctiei;
b) 20cm. deasupra locului punctiei;
c) 5cm. deasupra locului punctiei;
362. Valabilitatea sangelui integral este de:
a) 21 zile
b) 3 zile
c) 14 zile
363. Locul de electie pentru injectia intradermica este:
a) fata antero-interna a antebratului;
b) regiunile cutanate cu foliculi pilosi;
c) regiunea fesiera;
364. Locul de elective pentru IDR. Reactia Manitoux este:
a) treimea mijlocie a fetei anterioare a antebratului
b) brate regiunea posterioara;
c) plica cotului
365. Masajul cardiac extern este contraindicate in:
a) pneumonia pneumococica
b) hemoragia masiva intrapericardica
c) insuficienta cardiac globala;
366. In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece:
a) accentueaza spasmul cailor biliare;
b) mascheaza simptomatologia
c) favorizeaza aparitia icterului;
367. Atat in hematemeza, cat si in melena, daca sangele exteriorizat este rosu deschis arata ca
hemoragia este:
a) fulgeratoare si masiva;
b) lipsita de importanta;
c) veche, depasind orice pericol;

368. Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o lovitura
de pumnal, cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului,
imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:
a) pancreatita acuta;
b) ulcer gastro-duodenal perforat;
c) apendicita acuta perforate;
369. Volvulus-ul intestinal se traduce prin:
a) rasucirea anselor intestinale;
b) un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala;
c) un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala;
370. Socul prin electrocutare se manifesta:
a) in primele minute;
b) in primele 4-5h de la electrocutare;
c) in primele 2-3 zile de la accident
371. In hemoragiile digestive massive bolnavul este asezat in repaos, in pozitia Trendelenburg,
pentru:
a) mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare
b) oprirea hemoragiei;
c) mentinerea unei circulatii periferice corespunzatoare;
372. Sangele pentru determinarea grupului sanguine se recolteaza:
a) inainte de administrarea unor substituenti de plasma;
b) dupa administrarea unor substituenti de plasma
c) oricand, rezultatul nefiind modificat de solutiile administrate intravenos;
373. Pentru calmarea durerii unui bolnav in soc cardiogen sever se administreaza:
a) anxiolitice,
b) analgezice majore;
c) analgezice central;
374. Diagnosticul cauzei hemoragiei digestive poate fi precizat inafara anamnezei si
examenului clinic prin:
a) endoscopie digestive efectuata in urgenta dupa iesirea din soc;
b) endoscopie digestive efectuata in urgenta, concomitant cu scoaterea din soc;
c) examen radiologic validat;
375. La orice pacient cu hemoragie digestive, alimentatia:
a) se face in functie de preferintele pacientului
b) se suprima, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita
c) se va alimenta ca si inainte de sangerare;
376. Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis, decesul poate surveni in cateva
minute de la accident prin:
a) soc sau hemoragie masiva;
b) hemoragie interna lenta
c) leziuni parietale;
377. Colecistita acuta estte:
a) o inflamatie acuta a peretelui colecistic;

b) o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice;

c) o tulburare a motricitatii veziculei biliare;
378. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat correct in pozitia:
a) de decubit dorsal cu membrele pelvine usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura
rulata sau o perna)
b) de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului
c) semisezand, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului.
379. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian sugereaza o perforatie a:
a) stomacului si duodenului;
b) uterului
c) intestinului mezenterial sau colonului;
380. Coloratia subicterica a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi data de:
a) spasmul reflex al sfincterului Oddi;
b) prezenta unui obstacol in coledoc;
c) dischinezia biliara;
381. Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la locul
accidentului urmatoarele masuri locale:
a) se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp
deasupra, fixat de o fasa compresiva;
b) se aplica pansament foarte compresiv
c) nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale, se vor pune deasupra
campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva;
382. Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in:
a) repaos la pat, regim alimentar hydric, analgezice, antispastice, antiemetice
b) recoltarea probelor de sange, perfuzie, calmarea durerii, combaterea infectiei, calmarea
varsaturilor, punga cu gheata si interventie chirurgicala;
c) tubaj duodenal, morfina, pregatire pentru interventie chirurgicala;
383. La un bolnav in soc traumatic, la locul accidentului pana la venirea ambulantei, se pot
administra:
a) lichide caldute;
b) calmante pe gura;
c) nu se administreaza nimic pe gura;
384. In plagile penetrante cu evisceratie post traumatica se vor lua urmatoarele masuri:
a) reducerea anselor intestinale in interior si infasarea abdomenului cu un cearceaf
b) se vor aplica pe abdomen campuri mari imbibate cu solutie calduta izotonica, fixate de
o fasa necompresiva;
c) se vor aplica pe abdomen campuri mari imbibate cu solutie rece izotonica, fixate de o
faza necompresiva;
385. Manevra utila mai ales in depistarea fracturilor partiale (ce se pot confunda cu entorsele)
este:
a) tehnica provocarii durerii prin presiunea la distanta;
b) se pipaie regiunea cu un deget din aproape in aproape;
c) se mobilizarea membrul afectat;

386. Care este deosebirea dintre echimozele aparute in urma unei fracture si cele aparute dupa o
entorsa?
a) in entorse echimozele apar precoce;
b) in fracture echiomozele apar tardive;
c) nu este nici o deosebire;

387. Care sunt semnele locale de certitudine in cazul fracturilor inchise?

a) durerea, echimozele, deformarea regiunii, scurtarea segmentului anatomic;
b) durerea, scurtarea segmentului anatomic, impotenta functionala;
c) mobilitatea anormala, crepitatii osoase, lipsa transmiterii miscarilor dincolo de
fractura, intreruperea continuitatii unui os;
388. In cazul traumatismelor extremitatilor, cand sunt interesate si tesuturile moi din jur,
primele gesture de prim ajutor vor trebui sa urmareasca:
a) executarea imediata a hemostazei, a toaletei si a pansarii plagii;
b) TA, pulsul, diureza;
c) muschii regionali, tendoanele, nervii;
389. In cate ore de la accident trebuie intervenit in rezolvarea unei fracture deschise?
a) dupa 6 ore de la accident;
b) in primele 6 ore de la accident;
c) dupa 24 de ore de la accident;
390. In cazul unei fracture deschise, primul ajutor la locul accidentului, pe care il executa
cadrele medii, trebuie sa se limiteze la:
a) pudrarea plagii cu antibiotic;
b) explorarea instrumental a plagii cutanate in scopul precizarii comunicarii acesteia cu
focarul de fractura;
c) spalarea rapida prin jet a plagii cu solutii antiseptic si acoperirea ei cu un pansament
compresiv si imobilizarea provizorie a membrului afectat;
391. Entorsa este:
a) leziune capsule-ligamentara;
b) intreruperea partiala continuitatii unui os;
c) indepartarea de la raporturile lor normale, a extremitatilor oaselor care alcatuiesc o
articulatie;
392. Cand putem spune ca o luxatie este completa?
a) cand cele doua suprafete articulare mai au un oarecare contact;
b) cand cele doua suprafete articulare nu mai au niciun contact intre ele;
c) cand se scurteaza segmental unde s-a produs leziunea;
393. In cazul unei luxatii, calmantele se vor administra numai:
a) pe cale orala;
b) pe cale rectala;
c) pe cale injectabila;
394. Tamponarea plagii se face cu:
a) comprese si tamponare de tifon sterile;

b) vata;
c) orice avem la mana;
395. In plagile penetrante, perforante in organe si cavitati natural:
a) se toarna doar apa sterile sau ser fiziologic;
b) nu se toarna niciun fel de substanta;
c) se toarna doar antiseptic neiritante;
396. Semnele arsurii de gradul II sunt:
a) eritem, edem, hipertemie;
b) flictena rosie cu continut sangvinolent tulbure;
c) flictena alba cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem;
397. In cazul unei arsuri, la spital, profilaxia antitetanica se va face cu:
a) ATPA 0,5 ml;
b) ser antitetanic 3000-15000 UAI;
c) ATPA 0,5 ml si ser antitetanic 3000 U;
398. La un bolnav ars, cu risc vital, diureza trebuie sa fie:
a) in jur de 50 ml/ora;
b) in jur de 100 ml/ora;
c) in jur de 150 ml/ora;
399. Este interzisa la arsi cu risc vital, administrarea medicatiei:
a) injectabil;
b) oral;
c) parenteral;
400. Un bolnav de 70 kg, cu o suprafata arsa de peste 40%, va primi, conform formulei, in 24
de ore:
a) 7000 ml solutie perfuzabila;
b) 4000 ml solutie perfuzabila;
c) 5000 ml solutie perfuzabila;
401. Daca corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome:
a) lacrimare, fotofobie, durere;
b) scaderea acuitatii vizuale;
c) edem corneean;
402. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi:
a) cu un tampon de vata curat plasat pe o bagheta de sticla;
b) prin spalarea abundenta a sacului conjunctival cu apa sau cu o solutie dezinfectanta;
c) extragere cu ajutorul acelor de corpi straini;
403. Prezentarea corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele
simptome:
a) senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut;
b) rinoree mucopurulenta, eczema;
c) mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente;
404. Administrarea exigenului se face pentru:
a) fluidificarea sputei;

b) imbogatirea in oxygen a aerului inspirat;

c) decogestionarea mucoasei cailor respiratorii;
405. In hemoptizie administrarea expectorantelor este:
a) indicata;
b) contraindicata;
c) recomandata numai in primele ore;
406. Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii ale:
a) colecistului;
b) cailor biliare extra- si intrahepatice;
c) colecistului si ale cailor biliare;
407. Pacientul care a pierdut o cantitate de 1000-1500 ml sange prezinta:
a) semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie;
b) semne caracteristice socului hemoragic;
c) T.A. nu scade semnificativ, hemoglobina ramane 10 gr%;
408. Hemostaza provizorie este:
a) hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie;
b) oprirea fara interventie a unei hemoragii;
c) oprirea definitiva a hemoragiei;
409. Expectoratia de edemul pulmonary acut are urmatoarele caracteristici:
a) este purulenta;
b) are aspect rozat, ca albusul de ou batut;
c) are culoare ruginie;
410. Examenul paraclinic specific care nu se recomanda in colica biliara este:
a) examenul de sange; TGP, TGO, electroforeza, bilirubinemie;
b) tubajul duodenal;
c) ecografia abdominala;
411. Interventiile delegate in HDS menite sa refaca sangele pierdut sunt urmatoarele:
a) administrarea mediatiei hemostatice;
b) transfuzarea de sange izogrup, izoRh;
c) refrigeratie gastrica prin spalatura continua;
412. Durerea in angorul pectoral prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:
a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) dureaza mai mult de 30 de minute;
c) este localizata retrosternal, iradiaza in umarul stang si de-a lungul membrului superior
stang;
413. Obiectivele interventiilor de urgenta in criza de angor pectoral vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) asigurarea unui regim dietetic hipocaloric si hipolipidic;
c) reintegrare socio-profesionala a pacientului;
414. Ce este afazia?
a) incapacitatea de a inghiti;
b) tulburare de limbaj;

c) incapacitatea patologica de a articula cuvintele;

415. Care este valoarea indicelui prognostic peste crae arsurile au risc vital:
a) 40;
b) 60;
c) 55;
416. Pentru o simptomatologie cu tensiunea arterial <9 mmHg, AV=110 b/min, Hemoglobina
sub 9, putem pune diagnosticul de:
a) hemoragie digestiva masiva;
b) hemoragie digestiva mica;
c) hemoragie digestiva moderata;
417. Scarlatina este o boala infectioasa acuta, produsa de:
a) streptococ beta-hemolitic grup A;
b) stafilococ auriu;
c) virusul gripal;
418. Exantemul scarlatinos apare mai intai pe:
a) membre si extremitati;
b) gat si torace;
c) torace si membre;
419. Perioada preerupriva din rujeola se caracterizeaza prin:
a) exantem;
b) catar;
c) febra ridicata;
420. Incubatia in rubeola este:
a) 3-6 zile;
b) fixa, 10 zile;
c) lunga, 2-3 saptamani;
421. Elementul eruptive din varicella apare:
a) macula-maculopapula-vezicula;
b) vezicula-macula-maculopapula;
c) maculopapula-macula-vezicula;
422. Debutul din tusea convulsive se manifesta prin:
a) infectie conjunctivala, cu aspect de facies plans;
b) febra ridicata;
c) semne catarale respiratorii: rinita, raguseala, tuse;
423. Din cauza efortului de tuse din cadrul tusei convulsive pot apare urmatoarele complicatii:
a) hemoragii conjuctivale;
b) hemoragii digestive superioare;
c) deshidratare;
424. Oreionul apare:
a) frecvent la batrani si sugari;
b) doar la sugari;

c) mai frecvent in a doua copilarie, producand focare epidemice in scoli si colectivitati de

tineri;
425. La cea mai mica suspiciune de afectare meningiana se efectueaza:
a) punctia hepatica;
b) punctia lombara;
c) punctia pleurala;
426. Punctul de plecare al infectiei sistemice din febra tifoida este:
a) cutanat;
b) intestinal;
c) parenteral;
427. Toxiinfectia alimentara este caracterizata clinic prin:
a) febra, inapetenta, varsaturi;
b) varsaturi, colici abdominale, scaune diareice si uneori febra;
c) scaune diareice, febra;
428. Sindromul clinic al dizenteriei bacilare este dat de:
a) scaune numeroase mucopiosangvinolente;
b) scaune numeroase mucosangvinolente;
c) scaune numeroase sangvinolente;
429. In perioada de stare a tetanosului generalizat, bolnavul este:
a) febril, deshidratat, cu privirea inspaimantata si contienta pastrata;
b) febril, deshidratat, comatos;
c) afebrile, deshidratat, comatos;
430. Simtomatologia afectarii meningiene se caracterizeaza prin:
a) febra, cefalee puternica, fotobobie, varsaturi, tulburari de senzoriu, modificari
neurologice;
b) cefalee puternica, afebrilitate, modificari neurological
c) febra, cefalee intensa, colici abdominale;
431. Imunitatea dupa scarlatina este:
a) imunitate antitoxica si antistreptococica;
b) imunitate antitoxica;
c) imunitate antistreptococica;
432. Durata perioadei de contagiozitate in varicella se caracterizeaza prin:
a) incepe cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei;
b) dureaza pana la o saptamana de la aparitia ultimului val eruptiv;
c) incepe cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei si dureaza pana la o saptamana de la
aparitia ultimului val eruptiv;
433. Contagiozitatea rujeolei se caracterizeaza prin:
a) incepe cu 5 zile inainte de eruptie si dureaza 5 zile dupa aparitia acesteia;
b) incepe cu 5 zile inainte de eruptie;
c) dureaza 5 zile dupa aparatia eruptiei;
434. In scarlatina, tratamentul simptonatic se adreseaza:
a) tusei, durerilor musculare, cefaleei;

b) febrei, cefaleei, durerilor la deglutitie;

c) varsaturilor, cefaleei, vertij;
435. In cazul rubeolei izolarea este indicata:
a) cel putin o saptamana;
b) nu este cazul;
c) intre 3-5 zile;
436. Vaccinarea antidifterica se face de obicei in asocierea:
a) dT sau ATPA;
b) vPO sau DTP;
c) dTP sau DT;
437. In scarlatina, izvorul epidemiologic este:
a) omul;
b) animalele;
c) pe cale aerogena;
438. Rujeola este cauzata de:
a) un microorganism;
b) un paramixovirus;
c) o toxina;
439. Manifestarile clinice din SIDA sunt explicate de:
a) de astenie;
b) febra inalta;
c) invadarea lomfocitelor T4 (helper);
440. Vaccinarea antidifterica inceputa la varsta de 3 luni este urmata de:
a) minim 2 rapeluri;
b) minim 3 rapeluri;
c) minim 4 rapeluri;
441. Diareea cu E. coli are o perioada de incubatie de:
a) 1-2 zile;
b) 3-5 zile;
c) peste 5 zile;
442. Se constituie in greseli deontologice:
a) incredintarea atributiilor proprii unor personae lipsite de competenta si lipsa
controlului personal;
b) indeplinirea atributiilor de prevenire a imbolnavirilor;
c) evitarea, in exercitarea profesiei a tot ceea ce este incompatibil cu demnitatea si
moralitatea individuala si profesionala;
443. Bolnavii operati cu rahianestezie vor fi asezati in pat in:
a) pozitie de decubit dorsal;
b) pozitie Trendelenburg;
c) pozitie ventrala;
444. Bolnavii operati trebuie tinuti in sala de urmarire postoperatorie a blocului operator:
a) pana cand sunt complet constienti si au functiile vitale stabilite;

b) sunt tinuti pana la externare;

c) merg direct in sectia chirurgie;
445. Pentru practicieni independent polita de asigurare pentru riscurile ce decurg din prcatica
profesionala:
a) se incheie in nume personal;
b) se realizeaza prin societate privata;
c) nu este necesara;
446. Debutul meningitelor purulente este:
a) brutal, cu febra, frisoane, cefalee puternica si varsaturi;
b) lent, fara febra, greturi si varsaturi;
c) brutal, cefalee puternica, paralizii;
447. Cum se testeaz eventuala alergie la novocain:
a) prin injecie intradermic;
b) prin injecie intramuscular;
c) prin injecie intravenoas.
448. Cu cit timp inaintea operaiei trebuie s depilm regiunile proase:
a) cu 48 h;
b) in seara premergtoare;
c) cu 1-2 h;
449. Ce regim alimentar oferim bolnavului in preajma operaiei:
a) regim alimentar obinuit;
b) regim hidric;
c) dimineaa i la pranz regim obinuit, seara hidric;
d) nu se dau alimente grele cu 24 h inaintea operaiei.
450. Care din analgezicele de mai jos, au regim de substane stupefiante (opiance)
a) fortralul, algocalminul;
b) mialginul, fentanilul, morfina;
c) piafenul, fortralul, beralginul.
451. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin
intubaia orotraheal:
a) sangerarea plgii;
b) hTA;
c) cderea limbii, astuparea glotei i asfixierea bolnavului;
452. Ce complicaie deosebit este de temut dup rahianestezie:
a) greuri, vrsturi;
b) tahicardie, dispnee;
c) cefalee persistent;
d) intoleran la medicamente.
453. In care din urmtoarele faze ale procesului de nursing stabilim dac ingrijirea
postoperatorie a fost eficient:
a) evaluare;
b) planificare;
c) implementare;

d) diagnostic de nursing.
454. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aezat in urmtoarea poziie
pe pat:
a) in decubit dorsal cu dou perne sub cap;
b) in poziie Trendclenburg;
c) in poziie lateral stang sau dreapt;
d) in decubit dorsal, fr pern, cu capul flectat spre dreapta, cu o tvi renal
alturi; nu va ridica capul.
455. Bolnavii operai cu anestezie local, vor fi aezai in pat in urmtoarele poziii:
a) decubit dorsal cu pern sub picioare;
b) decubit lateral;
c) decubit ventral;
d) decubit dorsal cu capul pe pern, putand lua orice poziie dorete.
456. Pentru prevenirea complicaiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizai, asistenta va
efectua urmtoarele activiti in afar de:
a) schimbarea poziiei dup un plan bine stabilit;
b) meninerea tegumentelor uscate i curate;
c) protejarea zonelor de presiune;
d) administrarea unor medicamente specifice.
457. Poziia Fowler (semiezand) este favorabil bolnavilor cu operaii pe:
a) torace;
b) membre inferioare;
c) coloana vertebral.
458. In poziie de decubit ventral vor fi aezai bolnavii operai:
a) pe coloana vertebral;
b) de afeciuni pleuropulmonare sau esofagiene;
c) cu rahianestezie.
459. In poziie Trendelenburg vor fi aezai bolnavii cu:
a) peritonite generalizate;
b) irigare cerebral deficitar;
c) operaii la nivelul membrelor inferioare.
460. In prima or dup anestezia general, obiectivele planului de ingrijire sunt urmtoarele,
cu excepia:
a) monitorizarea funciilor vitale din 15 in 15 minute;
b) supravegherea aspectului pansamentului;
c) prevenirea vrsturilor i a aspiraiei;
d) mobilizarea la marginea patului.
461. Dac o persoan accidentat este incontient trebuie mai intai:
a) s eliberm cile respiratorii;
b) s o punem in poziia de siguran;
c) s-i controlm respiraia.
462. In cazul in care o persoan este gsit czut intr-un garaj inchis, cu un motor de main
funcionand, salvatorul trebuie:
a) s opreasc motorul;

b) s controleze respiraia;
c) s scoat persoana afar din garaj.
463. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici:
a) 150-175 mg;
b) 100-200 mg;
c) 150-250 mg;
d) 300-400 mg.
464. Care este atitudinea corect la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal
inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgen la spital;
c) hemostaz local.
465. In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor const in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
466. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de oc hipovolemic;
b) fr complicaii;
c) cu stare de oc toxicoseptic.
467. Primul ajutor in caz de arsur const in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
468. Degeraturile de gradul I se caracterizeaz prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
469. Care sunt factorii care favorizeaz degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungit;
d) inclmintea lejer.
470. In cazul electrocutrii la locul de intrare i ieire a curentului electric se produc arsuri:
a) de gradul II;
b) de gradul III;
c) de gradul IV.
471. Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaie acut const in:
a) efectuarea unei splaturi gastrice i provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraie artificial i administrare de antidot.
472.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a efectua spltura gastric este strict necesar:
a) acordul pacientului;

b) s catigi increderea pacientului;

c) s cunoti natura substanei ingerate.
473. In cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgen este efectuarea de:
a) splaturi auriculare cu ser fiziologic sau ap distilat;
b) tamponament local;
c) instalaii auriculare cu glicerina boraxat.
474. In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporal superficial,
se face prin compresiune direct pe:
a) regiunea preauricular;
b) marginea inferioar a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeai parte.
475. Hematemeza este o hemoragie intern exteriorizat manifestat prin:
a) vrstur de sange rou aerat;
b) vrstur de sange ca zaul de cafea, cu resturi alimentare (eventual);
c) vrstur de sange negru lucios ca pcura.
476. Semnele de certitudine intr-o fractur a membrelor sunt:
a) mobilitate anormal, crepitaie osoas, intreruperea continuitii osului;
b) netransmisibilitatea micrilor distal de fractur, deformarea regiunii;
c) mobilitate anormal, crepitaie osoas, impoten funcional.
477. Obiectivul principal in acordarea primului ajutor in cazul unei fracturi la locul
accidentului este:
a) reducerea fracturii;
b) prevenirea complicaiilor - paralizii, hemoragii;
c) imobilizarea provizorie.
478. In cazul unei fracturi inchise la un membru inferior, la locul accidentului, asistenta
medical aplic:
a) reducerea precoce, corect a fracturii;
b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaiilor deasupra i
dedesubtul fracturii;
c) calmarea durerii;
d) hemostaz provizorie.
479. Severitatea unei fracturi costale depinde de:
a) numrul fracturilor;
b) sediul fracturilor;
c) elasticitatea cutiei toracice.
480. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractur de coloan vertebral se evit
flectarea capului pe torace i a toracelui pe abdomen pentru c se poate produce:
a) oc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secionarea mduvei spinrii.
481. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezint:
a) respiraie superficial, puls filiform, hipotensiune arterial contient pierdut;

b) respiraie profund, puls tahicardie, stare de incontien;

c) respiraie oprit, puls absent, stare de incontien, paloare midriaz, relaxare
sfincterian.
482. In resuscitarea respiratorie prima manevr este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilitii cilor respiratorii;
c) insuflaia aerului gur la gur.
483. Care este timpul limit de aciune in reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
484. Pentru respiraia gur la gur sau gur la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea
poziie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.
485. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraia gur la gur se instituie masajul
cardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de:
a) 60- 80/min.;
b) 40- 60/min.;
c) 100-120/min.
486. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre
insuflaii i masajul cardiac extern este de:
a) 1 la 8;
b) 2 la 15;
c) 1 la 2.
487. Cat timp se va pstra ritmul 2 la 15:
a) pan la reluarea respiraiei spontane;
b) pan la apariia btilor inimii;
c) pan la reluarea respiraiei spontane i apariia btilor inimii.
488. Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz moartea biologic, accidentatul putand fi
inc resuscitat:
a) midriaz fix;
b) hipotonie muscular i pete cianotice;
c) prezena activitii cardiace pe EKG.
489. In edemul pulmonar acut pacientul se aeaz in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la marginea parului.
490. Starea de colaps vascular se recunoate dup urmtoarele manifestri de dependen:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide i reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.

491. Criza de angin pectoral dureaz in general sub:

a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.

492. Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i care
cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in:
a) angina pectoral;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoz mitral.
493. Unul din semnele pneumotoraxului este:
a) sput cu sange;
b) durere toracic surd;
c) absena micrilor toracice in timpul respiraiei.
494. Crui grad de com ii este caracteristic pstrarea reflexelor osteo-tendinoase i
cutanate:
a) com profund grad III;
b) com vigil grad I;
c) com propriu-zis grad II;
d) com ireversibil grad IV.
495. Pacientul incontient, comatos, poate fi transportat in poziie:
a) decubit dorsal far pern;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
496. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauz meningean:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaie psiho-motorie, sete de aer.
497. Existena hemiplegiei in cadrul comelor semnific:
a) o leziune meningean;
b) o leziune cerebral;
c) o leziune medular.
498. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceaf;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterial.
499. Conduita de urgen in cazul corpilor strini vii auriculari este:
a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur cu seringa Guyon;
b) extracia corpului cu pensa;
c) spltur cu seringa Guyon - ap distilat.
500. Conduita de urgen in cazul corpilor strini esofagieni este:

a) provocarea de vrsturi pentru eliminarea corpului strin;

b) suprimarea alimentaiei pe cale oral;
c) extragerea sau impingerea corpului strin prin procedee oarbe.