Poluarea fonica un

pericol deseori ignorat

la locul de munca
**********************************************************
************************************** * * VISUAL
ELEMENTS *
**********************************************************
**************************************
Atunci cand vorbim despre poluarea fonica la locul de
munca, primele imagini care ne vin in minte sunt
santierele de constructii, fabricile si halele de productie,
aeroporturile. Nu trebuie sa ne limitam insa doar la
aceste imagini. Spre exemplu, un alpinist utilitar care
lucreaza pe Bulevardul Magheru (una dintre cele mai
zgomotoase zone ale capitalei) este expus poluarii fonice
pe toata durata proiectului.
Despre poluarea fonica
Poluarea fonica sau sonora consta in sunete produse de
activitatea umana sau utilaje care afecteaza sau
dezechilibreaza activitatea omului. Spre exemplu,
expunerea la sunete care depasesc intensitatea maxim
tolerabila pentru om, adica 80 100 dB, este considerata
poluare fonica. Pentru a constientiza mai bine
insemnatatea celor 80 decibelli: un frigider produce un
zgomot de maxim 20 dB, un aspirador - 50 dB, un
autocamion - 90dB, un ciocan pneumatic 110 dB, un
avion cu reactie la decolare - 106 dB, o motocicleta in
demaraj - 110 dB, o orchestra de Jazz - 112 dB.

Zgomotele aparute la locul de munca sunt de diferite

intensitati si frecvente, cu actiune continua, sau
intermitenta. Daca se depasesc 90 dB in 8 ore de
activitate este absolut necesara reducerea acestui tip de
poluare.
Poluarea fonica nu este un moft
Poluarea fonica este una dintre cele mai mari probleme
cu care se confrunta europenii la ora actuala, alaturi de
poluarea atmosferica si managementul deseurilor.
Conform unor statistici ale Organizatiei Mondiale a
Sanatatii (OMS), jumatate din europeni traiesc intr-un
zgomot permanent, iar o treime sufera de insomnii din
cauza poluarii sonore.
Expunerea la poluarea fonica pe termen lung poate
produce efecte nedorite asupra sanatatii
Pierderea auzului indusa de zgomot este recunoscuta de
Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind cea mai
comuna si ireversibila boala industriala. Pierderea
auzului, pe langa faptul ca poate opri o persoana sa
lucreze la intreaga sa capacitate, poate distruge viata
sociala a acesteia, izoland-o de comunitate.
De asemenea, poluarea fonica poate cauza si alte
disfunctionalitati precum:
- stari de iritatie, nervozitate, insomnie;
- afectarea performantelor cognitive: cititul, atentia,
rezolvarea problemelor, memorarea, performantele
intelectuale;
- scaderea puterii de munca;
- tulburari ale aparatului circulator cu cresterea
frecventei pulsului si a tensiunii arteriale;

- tulburari ale aparatului digestiv cu modificari ale

secretiei digestive;
- afectiuni ale unor glande endocrine, in special tiroida si
pancreasul;
- afectiuni ale sistemului nervos incluzand cresterea
excretiei nervoase cu hiperreflectivitate.

Procedee utilizate pentru reducerea zgomotelor la

locul de munca:
- utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse intre
sursa de zgomot si personalul uman;
- protectia individuala cu antifoane;
- imbunatatirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce
polueaza fonic;
- utilizarea carcaselor la masini si utilaje in timpul
functionarii;
- folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor
elastice (resorturi metalice, cauciuc, fibre de sticla,
pasla, mase plastice, pluta, azbest);
- schimbari in structura si arhitectura halelor;
- utilizarea de materiale fonoizolante pentru peretii
camerelor;
- rotatia personalului;
- folosirea unor materiale de constructie care reduc
zgomotele: placile de lemn atenueaza zgomotele de
30 - 47 de ori, vata de sticla de 42 - 88 ori, covoarele
de 7 -41 ori, usile de 20 - 25 ori, ferestrele duble de
30 ori, zidaria de beton de 48 ori, zidaria de caramida
de 40 ori.
- See more at: http://cms.renania.ro/site/poluareafonica#sthash.1YKRd81r.dpuf