Sunteți pe pagina 1din 188

Bazele fizice ale imagisticii

medicale in diagnostic
A Santa

A. Metode Radiologice
Radiografia
Radioscopia
Angiografia
Tomografia plana
Computer-tomografia

B. Metode Neradiologice
Ultrasonografia
Imagistica prin rezonanta magnetica

Structura generala:
Sursa de radiatie
Vectorul (fascicolul de radiatie)
Modulatorul (tinta de examinat)
Receptorul
Decodorul
Imaginea finala

I. Sursa de radiatie
Tubul de radiatie X
Generatorul
transformator, redresor, temporizor, linie de
alimentare, masa de comanda

Accesorii
cupola, diafragmul, centrorul luminos, filtrul
de radiatii

Tubul de radiatie:
Catod
Filament de tungsten la 2300 C, emite e-

Anoda rotativa
Disc metalic cu panta marginala 15-20 gr,
frineaza e- si emite X

Tub de sticla
vidat, imbraca ansamblul anoda-catod, racit
cu ulei

Rolul kV
Rolul mA
Elementul Timp

Elemente de constructie anoda:


Focar (optic, fin vs mare - mai puternic
dar cu rezolutie scazuta)
Panta anodei
Diametrul anodei
Viteza de rotatie
Materialul de constructie
Racirea

Caracteristici ale anodei:


Tensiunea maximala
Putere instantanee (kV x mA) = Watt
Putere conventionala (puterea in 0,1 s) =
kWatt
Capacitate termica
Sarcina permanenta

Generator:
Alimenteaza tubul cu tensiune inalta si intensitate mica,

in curent continuu
Transforma curentul "casnic" in cel necesar tubului
Actual, generatoare electronice
Contine:
transformatoare (de inalta tensiune si de incalzire a
filamentului catodic din tub)
redresoare (AC - DC)
temporizatoare
masa de comanda cu reglaje

Accesorii:
Cupola
Diafragmul
Centrorul
Filtrul (Al, Cu)

II. Vectorul
Radiatie incidenta (emisa)
Radiatie absorbita (blocata sau deviata de
modulator)
Radiatie reziduala (post-modulator,
purtatoarea informatiei diagnostice)

incidenta

absorbita
reflectata
refractata

Reziduala
utila

Proprietatile radiatiei X:
Radiatie corpusculara (fotoni)
Frecventa mare
Intensitate (nr de fotoni/unit de

suprafata/timp
Lungime de unda (determina penetranta)

III. Modulatorul (tinta)


Corpul examinat
Interactiunea cu rX
Direct ionizant (coliziune, frinare)
Indirect ionizant (ef Compton, ef Fotoelectric,
producere de perechi - la energii foarte mari,
ef Thompson)

Formarea imaginii:
Captarea radiatiei reziduale (moduri

diferite - film, scintilatori, microelemente,


digital)
Metode diferite:
grafie
scopie
CT

Radioprotectie:
Fond natural 87%, 11,5% medical
Iradiere medicala mare
tari sarace: aparatura necorespunzatoare,
control slab, tehnici perimate
tari bogate: supralicitare de metode, metode
complexe cu iradiere globala crescuta (CT,
Angio)

Radioprotectie:
Personal expus profesional
Personal neexpus profesional
Pacient
Apartinator

Iradiere comparativa

Radioscopie toracica fara TV = 100 radiografii


Radioscopie toracica cu TV = 10 radiografii
Urografie i.v = 35 radiografii
Irigoscopie = 77 radiografii
CT nativ toracic = 50 radiografii
radiografie toracica = 15 zile iradiere fond natural
CT = 1-2 ani iradiere fond natural

Elemente radioprotective
Incinta (barita, geam plumbat, usi cu

autodeclansator)
Personal (halat, colier, ochelari,
DISCIPLINA!)
Pacient (limitare cimp, evitare iradiere
nediagnostica)
Apartinatori (expusi doar la nevoie)

IV. RECEPTORUL
Radiografia conventionala si digitala,

inclusiv angiografia
Radioscopia conventionala si cu lant TV
Tomo plana
CT conventional, spiral, multislice

Radiografia
Tub X
Film radiologic
Caseta radiologica
Procesarea chimica
Detectori fara film
Procesarea electronica

Radiografia conventionala:
Caseta cu film si folii
Albastru-verde, dual strat-single strat

Stativ orizontal si vertical


Grila antidifuzoare bucky

Filmul radiologic si caseta


Clasic

Emulsie fotosensibila
Caseta cu folii intaritoare rolul acestora
Revelator
Baie internediara
Fixator

Automatic ud

Revelator, fixator, spalare, uscare in masina automata

Full automatic

Digital tip xerox, imagini DICOM

+ / -:
Sumarea planurilor
Frecvent necesare incidente diferite
Rezolutie de contrast slaba

Iradiere redusa
Tehnica simpla

Radiografia digitala:

Placi fosforice
CCD
Sisteme directe
Fara developare umeda (uscata sau full digital)

Avantaje (mai ieftin, prelucrabil, stocabil)


Dezavantaje (rezolutei geometrica scazuta)

Radioscopia
Clasica
Simpla (pe gol) si cu contrast
Cu lant de amplificare
Digitala

Radioscopia conventionala
Scoatere din uz!
Rezolutie slaba
Iradiere mare
Adaptare scazuta
Timp real!

Radioscopie cu lant TV
Amplificare a imaginii conventionale cu
camera TV
Rezolutie mai buna
Iradiere 10%
Nu necesita adaptare

+/ In timp real, buna disociere de planuri


Rapid orientativa
Iradianta
Performanta net inferioara celorlalte
metode
Aplicabila selectiv (Abd pe gol)

Angiografia
Substante de contrast
Tehnici
Vizualizare clasica, digitala
Interventional non-vascular

Computer-Tomografie
Derivata din tomo plana
Dinamica, evolutie ascendenta de la single slice la
multislice spiral

Tomografia plana

Radiografie stationara

Tomo plana la inceput

Tomo plana timp intermediar

Tomo plana final

Fizica CT
Radiatie X
Tub
Detectori
Sistem prelucrare date
Periferice

Tipuri de CT:
Generatia I
Generatia II
Generatia III
Electron-Beam
Spiral
Multislice spiral

Generatia I

Generatia II
A

a
c

b
c

a
a

Generatia III
rad. "X"

"X"
inel cu detectori
Tub raze

Electron-Beam
rad. "X"

"X"
"e"

inel cu detectori
si microanode
fasc. de
electroni

Spiral

Termeni specifici - pitch

Spiral multislice

Termeni specifici pitch, pitch*,increment de reconstructie

Volum-imagine

h
VOXEL
PIXEL

Artefact de miscare

Artefact de intarire (Hardening)

Volum partial
b

A
h
B

A
a
B

d
a

Rezolutie

Densitate (H.U.)
-1000

aer pur

-30 -20

grasime

+30

apa pura

+70

solid

lichid viscos

+200

+3000

calcifieri
compacta osoasa

- 120 HU
- 400 HU
+ 60 HU
+ 600 HU
+ 180 HU

Ferestre de examinare

-70
-1000

-5
-30 -20

+ 500

+ 26
O

+30

+70

+200

+3000

Substante de contrast
Digestive
Intraluminale
Intravenoase
naturale!

Substante de contrast digestive


Apa
Aer
Solutii ce contin metale grele (iod, bariu)
dilutia
Administrare
Orala
Clisma
Pe sonda!

Substante de contrast i.v.


Compusi organici cu continut de Iod
Ionice
Non-ionice
Hiperosmolare
Izoosmolare

Substante de contrast i.v.


Reactii la contrast
Usoare (rush, senzatie de incalzire)
Medii (spasm laringian, eruptii cutanate,
angor, senzatie de angoasa)
Grave (soc anafilactic!)

Tratament, necesar in serviciul de

imagistica, PASTRAREA accesului venos!


! ANAMNEZA!

Reconstructie (MPR)

Reconstructie (MIP)

SOMATOM
Sensation 64
with z-Sharp

Headline

9 sec for 479 mm


64 x 0.6 mm
Resolution < 0.4
mm

Rotation 0.33 sec


120 kV
200 mAs
(effective)

Courtesy of University of Department of Radiology Munich, Grosshadern

SOMATOM
Sensation 64
8 sec for 120 mm
Coronary Stent
64 x 0.6 mm
Resolution < 0.4
mm
Rotation 0.37 sec

Conventional Technology

SOMATOM Sensation

Without z-Sharp

With z-Sharp

Courtesy of University Erlangen, Institute of Medical Physics and Department of Cardiology

Triple Rule Out


SOMATOM
Sensation 64
with z-Sharp
22 sec for 260mm
64 x 0.6mm
Resolution < 0.4mm
Rotation 0.33 sec
120 kV
760 mAs (effective)
Heart rate 95bpm

Headline

Courtesy of University of Department of Radiology Munich, Grosshadern

Metode neradiologice
Ultrasonografia (echografia)
Imagistica prin Rezonanta Magnetica

Ultrasonografia
Principiu
Aparatura
Indicatii si limitari

Ultrasonografia
Ultrasunete emise si receptarea ecourilor
Fara efecte secundare sau contraindicatii
Ieftina, repetabila, versatila

Sistem echografic:
Traductor (emisie si receptie)
Masa de comanda si hardware
Monitor
Periferice (printer, video)

Tipuri de echo:
Modul A
Modul M
Modul B
Bidimensional
Doppler
continuu
pulsat
color
power

Tridimensional

Traductor:
Frecvente: 2,5 - 3,5 - 5 - 7 - 10 MHz
Mecanici vs phased array
Liniar, curviliniar, sectorial

Reglaje:
Gain
TGC
Framerate
Reglaje specifice Doppler (PRF, Baseline)

Substante de contrast:
Suspensie stabila de bule de gaz
Efect "de sifon" la temperatura torentului
sanguin

Endocavitar:
transesofagian
intraoperator
intraluminal

A doua armonica

Imagistica prin Rezonanta


Magnetica
Principiu
Aparatura si tipuri
Indicatii si limitari

IRM
Combinatie de campuri magnetice si
radiofrecvente
Spectroscopie de protoni
Neiradianta
Multiplan
Angio-uro-colangio-mielo nativ

DE CE PROTONII
Nucleul atomului de hidrogen contine 1
PROTON

FARA NEUTRONI, sarcina +, masa +, miscare de spin.

Cel mai frecvent element in corpul uman


Sensitivitate magnetica crescuta

Protonul: mic magnet in miscare

N
+
P

PROTONII CORPULUI UMAN

PROTONII IN CIMPUL
MAGNETIC

COORDONATE
Z

Vectori in plan
Z

MAGNETIZARE COMPLETA
Z

Axa de masurare = Y
(MAGNETIZARE
TRANSVERSALA = 0)

Unda de radiofrecventa (90o


)
Z

(MAGNETIZARE
TRANSVERSALA = MAX)

Dupa pulsul de
radiofrecventa:
Z

MAGNETIZAREA
TRANSVERSALA = SCADE
MAGNETIZAREA
LONGITUDINALA= REVINE LA NORMAL

RELAXAREA LONGITUD. (Z):


Z
Y

X
Z
63%

T1

5T1

S.A.

S.C.
LCR

63%

T1

T1

T1

T1 = Relativ lung (S.Alba - 680 msec la 1 Tesla)

MAGNETIZAREA TRANSV. (XY):


Z
Y

T2 = Relativ scurt (S.A. - 90 msec)

X,Y
63%

T2* T2* T2*

DE CE T2 < T1 ?
Z

CUM RECITIM T2 ?

T0 = START!

Ta = T0 + t

1800 (refazare)

Tb = T0 + 2t
2t = TE

PRODUCEREA ECOULUI

900

1800

1800

TE

TE

x,y

T2

T2
t

TR (Timpul de repetitie)

900 1800
TE

TE

x,y
T2

900 1800

1800

T2
t

TR

TR >> TE

1800

RECAPITULARE:
T1 = timpul necesar ca 63% din H+ sa se relaxeze

longitudinal
T2* = timpul necesar ca 63% din H+ sa se relaxeze
transversal
T1 > T 2
Un puls de 900 basculeaza axul in planul x,y
Se masoara magnetizarea transversa (in plan x,y)
Pulsul de 1800 repolarizeaza protonii, producind un
ECHO al semnalului initial
TE = 2 x intervalul intre pulsul 900si 1800
TR = intervalul intre doua pulsuri la 900

T1, T2* si T2 = constante ce tin de

interrelatia intre atomi in cadrul structurilor


anatomice, depind doar de tipul de tesut si
de intensitatea cimpului magnetic (constanta
in aparatele de RMN)
TE si TR = variabile, stabilite de catre
utilizator, pentru a obtine CONTRAST
MAXIMAL INTRE STRUCTURI

CUM GENERAM CONTRAST


?

IMAGINEA este generata datorita diferentelor de

relaxare T1 si T2 ale diferitelor tesuturi.


Imagine ponderata T1 = imagine in care
contrastul este generat in principal de diferenta de
constante T1 ale diverselor tesuturi
Imagine ponderata T2 = imagine in care
contrastul este generat in principal de diferenta de
constante T2 ale diverselor tesuturi
Densitate protonica = imagine generata de
diferenta de concentratie protonica dintre tesuturi.

Efectul TR si TE asupra
recuperarii:
TR actioneaza asupra recuperarii pe axa Z (f T1)
TE actioneaza asupra recuperarii in planul x,y(f T2)

x,y

z
T1

TR

TR

T2

TR

TE TE

TE

Secvente ponderate T1
x,y

T1

TR scurt

T2

TE scurt

TR scurt + TE scurt = Secventa ponderata T1

TE = 15

TE = 90

TR = 500

TE = 60

TE = 120

Secvente ponderate T2
x,y

T2

T1

TR lung

TE lung

TR lung + TE lung = Secventa ponderata T2

TE = 15

TE = 90

TR = 2500

TE = 60

TE = 120

Densitate protonica
x,y

z
T1

T2

TR lung

TE scurt

TR lung + TE scurt = Densitate protonica

PD
TR 2500
TE 15

T1 (TR 500, TE 15)

T2 (TR 2500, TE 90)

Alte secvente:
Confuzie de termeni!
EX: GRASS (Gradient echo in Steady State) =G.E.
FAST (Fourier Aquired Steady State) = Picker
CBASS (Fast Field Echo) = Philips
FISP (Fast Imaging in Steady State Precession) = Siemens

Echo Gradient
Defazare - refazare cu ajutorul bobinelor
de gradient = obtinerea unui ecou de
gradient, fara puls de 1800

INVERSIUNE-RECUPERARE

1800

900
Z

STIR TI
FLAIR

X
! Diferit de FATSAT (presaturare a grasimii prin radiofr. pura preexcit.)

FLAIR

T2

CUM STIE APARATUL:


UNDE SE AFLA FELIA?
CE GROSIME ARE FELIA?
CE ORIENTARE IN SPATIU ARE
FELIA?

GRADIENT

Ecuatia Larmor:

0 = B0

0 = B0

B2

B0
B1

B1 = 0,95 T; B0 = 1,0T; B2 =1,05T

SELECTIA POZITIEI SI GROSIMII SECTIUNII

1 = B1

B1
mm

B2
mm

TREI BOBINE DE
GRADIENT
X
Y

SECVENTE RAPIDE
Tren rapid de ecouri: Turbo Spin Echo
(TSE), Turbo Gradient Echo (TGE)
TR>TE, permite n ecouri intre doua
TR, fiecare corespunzind altei felii
Puls < 900
Unghi Ernst - Steady State
GRE, FISP, FLASH

SECVENTE MIXTE
(spin + gradient)
EPI
TG-SE

ANGIO-RMN
Time of Flight (TOF)
Defazaj de spini (PCA)
Contrast IRM - saruri de gadolinium

Substante de contrast
Saruri de Gadolinium
In secvente T1
Exista si contrast T2
Exista si USPIO

CE NU SE VEDE LA IRM?
COMPACTA OSOASA
CALCIFIERILE
HEMORAGIA SUBARACHNOIDIANA
ACUTA
SLABA PERFORMANTA IN:

TUB DIGESTIV
PLAMIN
HEMORAGIE / HEMATOM SUPRAACUT

IRM - PERFORMANTA MAX. IN:


SISTEM NERVOS CENTRAL (EXCELENTA IN

SUBSTANTA ALBA)
COLOANA VERTEBRALA
OSTEO-ARTICULAR
VASCULAR CEREBRAL SI PERIFERIC
COLANGIO, MIELO, UROGRAFII - FARA S. DE
CONTRAST!
CORD!
FUNCTIONAL CEREBRAL (peste 1 T) - difuziune perfuzie

CONTRAINDICATII !
PACE MACKER
IMPLANT COCHLEAR
PROTEZE FEROMETALICE
CLIPURI ARTERIALE
CORPI STRAINI METALICI INTRAOCULARI
CLAUSTROFOBIE

SISTEM
GANTRY CU MAGNET
Permanent
Electromagnet
Mixt
Supraconductiv

SISTEM DE RACIRE
PUPITRU DE COMANDA
CAMERA DEZBRACARE

SISTEM
Antene RF
Antifonaj
Confort
Interventional
Contrast
I.V
S.P.I.O.

A air
O oil
W water
L liver
M muscle
C calcium
M - metal

Rolul tehnicianului de aparatura


1. SA EXISTE!
2. Achizitia de date
3. Manipulare pacientului
4. Administrarea de contrast (nu in toate
tarile)
5. Reconstructia primara a imaginilor

VA MULTUMESC!

S-ar putea să vă placă și