Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de

1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta).

Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi),
Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc.
In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice).
Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere
utilizate.
Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta

In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser.
Tipul de taiere Lenz-Moser:
Taierile de formare si fructificare

Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordie si cepi), cu
deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1,2 m.
Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod
formate din cordie (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasai cit mai aproape de cordon.
Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de
inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola
raionala etc.
In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaile de
formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaie in care lungimea
cordonului va fi egala cu distana dintre doi butuci invecinai (1 - 1,20 m). Prezena cordoaneior bilaterale, insa,
diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor.
Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta

La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm, apoi pe ea elementele de
rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani.
Cordonul speroliat (cu cepi, fig. 7):

Taierea de formare

La cordonul speronat, (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod, amplasati pe cordoane, uni sau bilaterale.
In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de
tutori, restul suprimadu-se.
In anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai viguroasa, dreapta, sub prima sirma. Restul
coardelor se taie. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru)
pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda
scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm.
In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane, scurtindu-se fiecare la
lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon, pe acesta
se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon.
In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi.
Taierea de fructificare

In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon
pentru a evita degarnisirea cordoanelor.
Taierea Guyot pe semitulpina (fig. 8):

Taierea de formare

In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in vara se aleg 2-3 lastari, cind au 8-10 cm lungime si se
paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza, ca si copilii de pe lastarii palisati.
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasa, si se taie sub nivelul
sirmei. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf, restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii
porniti din acestia.
In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din virful tulpinii, cu pozitie opusa si se
scurteaza la 8-10 ochi, fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma
a spalierului.
In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului, lasindu-se 4 verigi de rod, respectiv 4 coarde a 12
ochi, in medie, si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului.

Taierea de fructificare

In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod, rareori mai multe, avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina
elemente de rod cit mai aproape de tulpina.
Cordonul Cazenave (fig. 9):

Taierea de formare

La cordonul Cazenave, elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de
inlocuire.
In anul al II-lea de la plantare, la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi.
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta, scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se
realizeaza si un cordon, daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). Cu exceptia a doi ochi din virful
tulpinii, restul se orbesc, ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului, daca s-a realizat.
In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau, in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe
[acesta, coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.
In anul al V-lea coardele crescute .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. in cazul
cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi, in acest an se formeaza primele verigi de rod. De pe fiecare cep
coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita), iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep).
In anul al Vl-lea se poate considera, incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de
inlocuire.
Taierea de fructificare

In fiecare an, la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si, in
masura posibilitatilor, reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon.
Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani, daca plantele sint uniforme ca vigoare, cu cresteri normale, incit sa fie
tratate toate in mod asemanator. In aceasta situatie, tulpinile - ca si o parte a cordoanelor - pot fi realizate inca din
anul al II-lea, iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele.
In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii), la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de
siguranta de 2 ochi, iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna, prin acoperire cu pamint.

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care
conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si
vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri
si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'or,
Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile
pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile
nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligot, Pinot gris,Muscat
Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii:
Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de
Bohotin si alte soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a
ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001,
aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.
In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de
Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se
ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare.
Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.
Ianuarie
1. n aceast lun temperaturile sunt relativ sczute de aceea n vii, practic, lucrri nu se execut. Timpul trebuie
folosit util la:
prepararea lzilor pentru soiurile de struguri pentru mas;
prepararea cosurilor din mlaj pentru recoltarea strugurilor pentru vin;
pregtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.
2. n ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, n afar de aratul de toamn, fisurarea adnc a solului, amenajarea de
constructii
antierozionale, n scopul acumulrii umidittii n sol se petrec si lucrri de mentinere a zpezii n plantatia viticol
prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lent a ei si infiltrarea apei n sol.
3.Viticultorii permanent trebuie s-si perfectioneze nivelul cunostintelor n domeniul cultivrii vitei de vie, deoarece
fiecare an se deosebeste prin unele particularitti climatice (inclusiv ngheturi trzii de primvar, grindin, secet,
temperaturi prea sczute n timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru
protectie si ngrsminte noi etc.
Februarie
1. Continu lucrrile ncepute n luna ianuarie.
2. n decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai nclzeste, dispare riscul nregistrrii temperaturilor
mai mici de 8-10C si de aceea se ncep lucrrile de pregtire ctre tiatul (curtitul) vitei de vie:
* se ntocmeste un plan - grafic al efecturii tiatului (care trebuie s includa succesivitatea tierii pe soiuri, numrul
de butuci, necesitatea n angajati sezonieri etc.) nct aceast lucrare s fie finalizat n termenii care ar permite s
efectuam restul lucrrilor, inclusiv legatul n uscat, pn la dezmuguritul vitei de vie;
* se determin cum au iernat butucii. Dac temperatura aerului n timpul iernii a cobort mai jos de 24 - 25C atunci
pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar dac temperatura aerului a fost cuprins ntre - 17 - 25C - pot fi
afectati numai ochii de iarn (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarn si constau dintr-un mugure central si 2-4
muguri secundari). Afectarea ochilor de iarn depinde de mai multi factori, printre care soiul, ncrctura butucilor n
anul
precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.
Pentru a determina gradul afectrii ochilor de iarn - din vie se ia o prob medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat.
Coardele se taie de la baz, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc ntr-o ncpere unde se analizeaz fiecare ochi de
iarn, sectionndu-se longitudinal cu o lam.
Rezultatele observatiilor se nscriu ntr-un tabel, n care se fixeaz (tabelul 1) la toate coardele si pe toat lungimea
ochii sntosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vtmati (mugurele central este pierit, iar cei secundari
sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). n baza acestor date se determin procentul celor trei categorii de ochi de
iarn dup viabilitatea lor.
Atentie! Dac procentul ochilor vtmati este pn la 30% la soiurile pentru vinuri pn la 40% la soiurile de struguri
pentru mas, atunci ncrctura butucului se las la nivelul anului precedent. Iar dac procentul ochilor vtmati este

mai mare, dar nu au depdit 80% atunci ncrctura butucului se majoreaz cu 40-50%. Dac procentul ochilor
vtmati depseste 80% se utilizeaz tieri speciale n functie de gradul afectrii butucilor.
Not: 2 ochi de iarn vtmati echivaleaz cu 1 ochi de iarn sntos si cu 1 ochi de iarn pierit.
nainte de tierea vitei de vie este foarte important de a determina ncrctura butucului. Cea mai bun ncrctur a
butucului se consider aceea care asigur obtinerea unei recolte nalte si de calitate superioar a strugurilor, fr a
diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor n anul viitor. Dac pe butuc majoritatea lstarilor sunt normal
dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la baz - 6-12 mm), atunci nseamn c ncrctura butucului
n anul trecut a fost normal; dac majoritatea lstarilor sunt slab dezvoltati - ncrctura butucului a fost mare, iar
dac majoritatea
lstarilor sunt puternic dezvoltati - ncrctura butucului a fost mic.
Sunt mai multe metode de determinare a ncrcturii butucilor. Se propune o metod practic si simpl. Metoda
const n faptul c ncrctura butucului se consider normal dac la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot,
Feteasc alb, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel,
Silvaner, Aligot etc.) pe o coard de rod de anul trecut sau dezvoltat n medie 2 lstari normal dezvoltati, la soiurile
cu strugurii mijlocii
(Muscat iantarni, Chasselas dor, Merlot, Riesling, Rkaiteli etc.)
- 2,5 lstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarn neagr, Cardinal, Leana, Moldova,
Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovi, Frumoasa alb, Ialovenschii ustoicivi
etc.)
- 3 lstari. n general mrimea strugurilor se determin dup lungimea medie a cca 50 struguri: pn la 13 cm . mici;
13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.
n baza metodei propuse st determinarea ncrcturii n coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) n functie de
numrul de lstari normal dezvoltai pe aceasta.
Determinarea ncrcturii butucului pe fiecare punte de rod
ine-i minte! n timpul tiatului, de obicei, se formeaz verig de rod
clasic sau fortificat.
Printre altele, ncrctura butucului se determin pe parcursul primei jumtti a anului , utilizndu-se urmtoarele
procedee:
a. plnsul . ncrctura se determin orientativ si se regleaz prin tierea n uscat.
b. cresterea lstarilor si inflorescentelor. Incrctura butucului se determin mai ral n functie de gradul de emitere a
lstarilor si inflorescentelor si se regleaz prin 2-3 pliviri a lstarilor verzi (la nceput se nltur toti lstarii care sunt
amplasati nu n corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele
slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),
c. cresterea boabelor. Incrctura butucului se determin definitiv n functie de conditiile pedoclimatice ale anului,
care se nregistreaz si n functie de rezultatele fecundrii florilor si se regleaz prin nlturarea unor prti ale
strugurilor sau a strugurilor ntregi.
3. Spre finele lunii februarie se ncepe tiatul vitei de vie.
Atentie! Vita de vie se taie cnd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.
Mai nti se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tierii pe soiuri este urmtoarea: hibrizii productori
directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie nou, soiurile europene de struguri pentru vin si n sfrsit soiurile de
struguri pentru mas. Tiatul soiurilor europene ncepe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon,
Traminer roz, Feteasc alb, Aligot, Rkatiteli etc.
Vita de vie se taie dup principiul .veriga de rod. adic anual pe cepul de nlocuire de anul trecut se formeaz o
nou verig de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lstarii anuali dezvoltati pe ea se nltur.
La determinarea lungimii corzilor de rod, n afar de gradul de vtmare a ochilor de iarn, mai influenteaz
particularittile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii
inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.
Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .
pentru 1mm grosime la baza lstarului maturat se las un ochi de iarn.
Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi
mai subtire de 7 mm si trebuie s fie viu.
Pentru a determina lungimea corzilor de rod n functie de depunerea inflorescentelor embrionare n ochii de iarn,
acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.
n general toate soiurile omologate n funcie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate n 3 grupe:

1. Muscat Ottonel, Muscat Perl de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarni, Chasselas dor, Ranii Magaracia, Muscat de
Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;
2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligot, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;
3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaiteli, Feteasc alb, Coarn
neagr, Rar neagr etc. - 6-10 ochi.
Martie
1. Continu tiatul vitei de vie.
2. Butucii care au fost ngropati toamna se dezgroap, se determin starea iernrii si se taie dup principiul descris
mai sus.
3. Reparaia spalierului - se schimb toti stlpii deteriorati; se adaug srma care s-a rupt n anul precedent; toti stlpii
nclinati se restabilesc n poziia strict vertical, apoi se ntind toate firele de srm.
4. Copcitul - este agroprocedeul de nlturare a lstarilor subterani si a
rdcinilor superficiale. Scopul copcitului: prentmpinarea trecerii
butucilor de soiuri europene pe rdcini proprii (pot fi atacati de filoxer) sau pe rdcinile superficiale (pot fi afectati
de secet sau temperaturile sczute din timpul iernii).
Tine-ti minte! Copcitul (cotortul) se face n mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, dac au fost plantate
cu vite altoite sau pe
rdcini proprii. Copcitul se face n felul urmtor: cu hrletul sau cu sapa se face o groap n
jurul tulpinii subterane a butucului la adncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se nltur lstarii subterani
si rdcinile superficiale. Dup aceasta groapa se acoper din nou cu sol.
5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie s fie
completate n primii ani de viat, dar e posibil de completat golurile cu
vite (de o calitate foarte bun) si la anii 5-10 dup plantare. Pentru o
reusit bun este foarte important ca s se fac urmtoarele lucrri:
Solul s se lucreze ntre rnduri, ct si n rnduri foarte calitativ;
Butucii vecini cu golul trebuie s fie condusi astfel nct ei s ocupe
numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lips;
Vitele altoite sau pe rdcini proprii (materialul sditor) trebuie s
fie de soiul care se completeaz si de o calitate impecabil: cel
putin 3 rdcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform
pe clciul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire
trebuie s aib o concrestere circular si dur; partea maturat a
lstarului altoiului s fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea
ntre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele
trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posed licent;
nainte de plantare vitele se pregtesc timp de 2-3 zile n felul urmtor: se fasoneaz, rdcinile se scurteaz la1012cm, iar lstarul
altoiului se las numai unul si se scurteaz la 2-3 ochi; se umecseaz
. se tin sub ap timp de 1-2 zile; se parafineaz . 1/3 a prtii
superioare a vitei, la temperatura de 10-15C cu un amestec din
94% parafin tehnic +3% sacz +3% smoal; se mocirlesc . n
ziua plantrii vitele se pun cu 1/3 a prtii inferioare n mocirl
(consistenta smntnii; bligar fermentat + sol de pdure .1:1).
Plantarea . n gropi fcute cu hrletul n ziua plantrii; groapa se face
la distanta de 5 cm de pichet, fr a fi clintit din loc, pentru a asigura
amplasarea strict a vitei n directia rndului; ltimea gropii nu se
reglementeaz ( cu ct mai lat cu att mai bine), iar adncimea gropii
trebuie s fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35
cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vit) pentru a
amplasa normal rdcinile si unde se pune sol negru (de deasupra),
bligar fermentat 5-7 kg si cte 10-20g de ngrsminte minerale de
NPK; totul se amestec, astfel nct adncimea gropii s rmn de
32-34 cm (des. 4); dup ce groapa este gata se amplaseaz vita (cu
punctul de altoire la nivelul solului) lng peretele cu pichet (a), se

umple o jumtate de groap cu sol negru, se taseaz cu picioarele

(b), se toarn 15-30 l ap si dup ce aceasta se infiltreaz n sol, se
umple groapa cu sol; se mai taseaz o dat usor si se face un musuroi
(c) de asupra vitei
plantate (5-7 cm
deasupra lstarului
altoiului).
n cazul n care, pe
sectorul dat lipsesc
putini butuci atunci
aceste goluri pot fi
completate prin
marcote:
- aeriene . n plantatiile
cu soiuri europene;
- prin sol (prin arcuire sau cu clci) - n plantatiile cu soiuri rezistente la filoxer (hibrizii productori directi Seibel,
Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nou . Moldova, Negru de Ialoveni etc.).
Marcote aeriene. Pn la locul lips se conduce unlstar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se formeaz puntile de
rod si verigile de rod; este important ca acestea s fie formate din lstari normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm),
amplasate bine n spatiu; majoritatea operatiilor de formare se fac n timpul vegetatiei n scopul reducerii efecturii
rnilor.
Marcot prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se
educ special un lstar verde, care va fi utilizat primvara
urmtoare pentru marcotaj. Acest lstar trebuie s fie de o
dezvoltare normal fr copili si ndreptat spre locul lips.
Primvara acest lstar se amplaseaz ntr-un sant (cu adncimea
de 38-40 cm, ltimea un hrlet, iar n locul
lips ltimea . 40
cm) dup ce au fost
orbiti toti ochii, cu
exceptia ultimilor 2-3,
care vor fi amplasai la
nivelul solului n locul
lips si vor fi acoperiti
cu un musuroi de sol
mruntit. Pe parcursul a
2-3 ani se formeaz
toate organele aeriene
ale butucului, iar
lstarul utilizat ca
marcot se detaseaz de
planta-mam.
Marcot cu clci.Se fac
aceleasi lucrri ca n
cazul precedent, numai
c lstarul destinat
marcotajului se conduce
pn la locul lips pe la
suprafata solului, iar la
locul golului se face o
groap (adncimea - 3840 cm, limea . 40

cm), prin care se trece acest lstar, apoi partea superioar cu 2-3 ochi se scoate la suprafaa solului si se acoper cu
un musuroi.
Vitele plantate n scopul completrii golurilor precum si
marcotele, trebuie ngrijite n mod special primii 1- 4 ani (irigatul,
cotortul, lucrarea solului, tratarea
contra bolilor si duntorilor,
operatiile n verde etc.).
Pe parcursul primilor 4 ani, vitele
plantate n locul golurilor precum
si marcotele, trebuie formate n
conformitate cu forma butucului
care este utilizat pe sectorul dat.
Pentru a grbi formarea butucilor,
cu organele verzi ale acestora se
lucreaz foarte intensiv. n acest
caz, butucii fr tulpin pot fi
formati pe parcursul a 3 ani, iar
butucii cu tulpin pe parcursul a 4
ani.
Pe parcursul acestor ani se
lucreaz exemplar solul, butucii
se trateaz contra bolilor si
duntorilor si sunt supusi
lucrrilor indicate mai jos:
-1 an de la plantare: lucrri de
formare a butucului nu se aplic;
se instaleaz spalierul;
-anul 2: primvara se repet
tiatul scurt la 2-3 ochi; cnd
lstarii verzi ating lungimea de
10-15cm se plivesc ce-i de prisos,
lsndu-se numai viitoarele brate
sau tulpini si 1 lstar de rezerv;
lstarii lsati se leag de tutor sau
prima srm; dac apar lstari de
prisos se nltur nc de 2-3 ori
pe parcursul vegetatiei; cnd
lstarii ating lungimea viitoarelor
brate sau tulpini se ciuntesc, cea
ce favorizeaz dezvoltarea
abundent a cpililor; cnd cpilii
ating lungimea de 3-5cm se
nltur toti n afar de cei 2-3 de
pe partea superioar a fiecrui
brat sau tulpini; la formele cu
tulpin n scopul majorrii
erectittii (triniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se mpletesc reciproc.
Atenie! Tulpinile si bratele se fac din lstari de o singur vrst.
-anul 3: la formele fr tulpin se formeaz verigile de rod pe partea superioar a fiecrui brat; la formele cu tulpin
se taie lstarii destinati pentru brate la lungimea acestora; dac pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se
dezvolt lstari de prisos se plivesc lsndu-se cte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cnd lstarii viitoarele
punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeaz dezvoltarea cpililor, care se copilesc
lsndu-se numai cte doi mai bine dezvoltai;
-anul 4: la toate formele se taie dup principiul "veriga de rod" se aplic operatiuni n verde n scopul mentinerii
formei butucilor.

A se tine minte unele reguli care trebuie respectate n timpul tiatului si

formrii butucilor:
n calitate de cep de nlocuire si coard de rod se aleg numai
lstarii normal dezvoltati;
De pe elementele verigii de rod se nltur uscturile, crceii,
rmsitele de struguri, cpilii etc.;
Tieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se las un
ciot de 5-6 mm;
Butucul suport mai usor operatiile n verde utilizate n scopul formrii butucilor dect tiatul de primvar;
Utilizarea operatiilor n verde (plivitul lstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lstarilor verzi) permite
urgentarea (cu 1-2 ani) formrii butucilor;
n scopul pstrrii posibilittii de a restabili butucii cu tulpin, afectati de ngheturile de iarn, n fiecare an la baza
tulpinii se conduce cte 1-2 lstari (amplasati pe cepul de rezerv), care toamna dup cderea frunzelor se acoper
cu sol.
6. Constructiile antierozionale se practic n plantatiile amplasate pe pant. n rndurile de vie se fac constructii
simple (baraje) - se utilizeaz piloni din lemn, stlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurile centrale si
magistrale, pe lng fsiile de protectie, barajele pot fi fcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel nct
s nu mpiedice la deplasarea tehnicii prin plantaiile viticole.
April ie
1. Legatul n uscat . trebuie de terminat pn la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul n timpul dezmuguritului
duce la pierderea a 20-50% din potentialii lstari si corespunztor a strugurilor. Termenul optimal al legatului este
cnd via "plnge", atunci corzile sunt mai mldioase si nu se rup la arcuire. n timpul legatului mai nti se leag
tulpinile, bratele si, n ultimul rnd, coardele de rod. Coardele de rod se leag cte 1-2 la un loc. Dac lungimea
corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea s fie legate n form de arc, deoarece n acest caz emiterea de lstari si
corespunztor de struguri este cu mult mai mare.
2. Scoaterea coardelor detasate n timpul tiatului dintre rnduri se face
imediat dup legat si pn la dezmugurit (mai ales n cazul ndeplinirii
mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).
Coardele strnse pot fi utilizate n diferite scopuri (la nclzirea caselor, industria de mobil, producerea stlpilor de
spalier din ecoplast etc.)
Lucrarea se face cnd solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, dup ce n vie au fost terminate toate lucrrile de primavera se face cultivarea cu graparea
(boronirea) solului ntre rnduri, iar fsia de sol ocupat de rndul de vie este spat manual la adncimea de 12-15 cm
cu mruntirea solului n scopul de a prentmpina evaporarea excesiv a apei din sol. n cazul n care sunt sectoare
mburuenite cu pir se recomand de a le acoperi cu pelicul de polietilen neagr, astfel, pe parcursul unui an, practic,
se poate distruge aceast buruian. Dac aceasta ocup suprafete mai mari, atunci se recomand tratri chimice (n
ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate ct mecanizat (T-70V+ UGPV +
BDV-2,4) att si cu stropitoarea de spate (manual). Se

administreaz nainte de dezmuguritul viei sau dup recoltare cu discuirea imediat a solului. Erbicidele utilizate
contra pirului, pirului gros (sad sau iarba cinelui) sunt administrate n perioada de vegetatie.
Atentie! Pe sectorul care se administreaz erbicide nu trebuie s fie butuci mai tineri de 4 ani.
Se recomand urmtoarele erbicide:
mpotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si
bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,
uragan .3-4 l/ha etc.
mpotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen
. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.
Mai
1. Plivitul lstarilor verzi:
Cnd au lungimea de 3-5 cm . se nltur toti acei care mpiedic
mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpin si
brate ntre puntile de rod; acest plivit se mai repet de 1-2 ori;
Cnd lstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeaz la butucii care
se afl n perioada de formare, adic la butucii care au fost plantati
n locurile lips sau la butucii afectati de temperaturi joase n timpul
iernii si care se restabilesc - se las numai lstarii care sunt necesari
pentru formarea organelor corespunztoare ale butucilor.
2. nainte de nflorit (ramificarea complet a inflorescentelor) butucii se
trateaz pentru prima dat contra bolilor (n deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se
utilizeaz zeama bordolez de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si
rcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativ de spate) sau mecanizat (T25 + OM-630).
Soiurile de vit de vie europene trebuie tratate contra
bolilor n mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,
indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia dat . cu
preparate de contact (zeam bordolez, sulf etc.) iar a doua oar . cu
preparate sistemice (mical, baileton etc.)
Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatr vnt
se toarn printr-o suvit subire n solutia de var si se amestec permanent. Vasele s nu fie din metal. Reactia zemii
bordoleze trebuie s fie neutr. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateaz s cad pe partea inferioar a frunzelor
si pe inflorescente. Cu ct picturile solutiei sunt mai mici cu att efectul protector este mai mare.
Printre duntori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. n cazul prezentei acestora
se trateaz corespunztor cu insecticide si acaricide.
n scopul sporirii radei si ameliorrii calittii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a doua
tratare) cu tratarea contra bolilor s se administreze ngrsminte (extraradicular). Pentru aceasta se
recomand utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat simplu, 0,7-1,0% - clorur
de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.
n ultimul timp industria chimic produce multe preparate, nainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de
utilizare si e necesar
de a o respecta strict.
3. Legatul lstarilor verzi . Acestia se leag cnd ntrec cu 20-30 cm
nltimea etajului corespunztor de srme - n cazul n care se utilizeaz spalier cu srme.
Iunie
1. Se face al 2-lea plivit al lstarilor verzi de prisos, nlturndu-se toti acei care sunt amplasati nu n conformitate cu
forma butucului si care pot majora ncrctura butucilor n lstari. Lstarii care trebuie nlturati n timpul plivitului al
2-lea se observ usor. Ei sunt slab dezvoltati.
2. La soiurile pentru struguri de mas (si n deosebi la soiurile cu floarea functional femenin Coarn neagr, Ceaus
etc.) In timpul nfloritului se recomand de fcut polenizarea artificial.
Sunt mai multe variante:
dac pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rnduri), atunci polenizarea artificial este
executat de vnt; dac nu este vnt puternic n timpul nfloritului, atunci manual, se scutur (agitat) butucii soiurilor
cu flori bisexuate;

 dac pe sector este numai soiul Coarn neagr, atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile
de hibrizi productori directi (care nfloresc mai nainte); pentru aceasta se colecteaz inflorescentele, se usuc la
umbr, ntr-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sit cu ochiul mic; polenul pn la
nflorirea soiului Coarn neagr se pstreaz (2-7 zile) n pachete de hrtie ntr-un loc uscat si umbrit; n timpul
nfloritului n mas (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificial, transfernd, cu un pmtuf din
blnit, polenul pstrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizrii.
Polenizarea artificial la soiurile de mas (n deosebi la Coarn neagr, Ceaus) majoreaz roada la butuc, strugurii au
un aspect
mai frumos, n boabe se acumuleaz mai mult zahr.
3. Se face al 2-lea legat al lstarilor verzi n partea a 2-a a lunii.
4. Toti lstarii (dup legat), care ies deasupra stlpilor de spalier (si au
lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se crnesc (ciuntesc) manual sau
cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu
asigur maturarea mai bun a strugurilor si coardelor, amelioreaz microclimatul n habitusul butucului, amelioreaz
aspectul strugurilor etc.
5. n scopul pregtirii bune ctre recoltare, dup terminarea nfloritului,
cnd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape
exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de
butuci se numr cantitatea total de struguri si se determin numrul
mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determin numrul total
de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)
n kg (se va lua din orice surs de informatie, n care se descriu soiurile de vit de vie) se va determina recolta (R)
pentru sectorul dat n kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarni
(chihlimbariu). Numrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de
0,195 kg.
R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg
6. n scopul cptrii anuale a unor roade nalte si calitative de struguri, dup nflorit (cnd boabele au n diametru .
1,5-2,5 mm) se corecteaz, pentru ultima dat, ncrctura butucului prin nlturarea strugurilor. Determinarea
definitiv a ncrcturii butucilor prin nlturarea strugurilor sau a prtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un
lucru responsabil si poate fi fcut efectund observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde
de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernrii, nivelul
agrotehnicii etc. ns, odat determinat ncrctur butucilor n struguri si repetnd n fiecare an aceleasi
agroprocedee, va permite anual de cptat roade nalte de struguri si calitativi.
Ca baz a calittii nalte a strugurilor serveste continutul zahrului n boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea
strugurilor cu acest continut de zahr. Cu ct mai mult, cu att mai bine.
Pentru nceput se pot face urmtoarele recomandri (mai apoi va
trebui de fcut observatii pentru fiecare sector aparte si n functie de
calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltrii lstarilor anuali se va majora numrul de struguri la butuc
sau se va diminua; n toate cazurile lstarii verzi, care sunt amplasati nu n conformitate cu forma butucului, se
nltur):
se va lsa pn la un strugure n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5
m)- n toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani);
se va lsa pn la 1,0-1,5 struguri n mediu la un lstar fertile normal dezvoltat n plantatiile viticole productive cu
soiuri de selectie nou de struguri pentru mas;
se va lsa pn la 1,5-2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat n plantatiile viticole productive cu
soiuri europene de struguri pentru mas si soiuri de selectie nou de struguri pentru vin;
se va lsa pn la 2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat . n plantaiile viticole productive cu soiuri
europene pentru vin;
7. Dup ce s-a terminat nfloritul si au trecut 12-14 zile dup prima tratare contra bolilor si duntorilor se face
tratarea a 2-a. De preferat pentru aceast tratare preparate cu actiune sistemic, care n ultimii ani se produc foarte
multe si care sunt foarte eficiente.
Atentie! Preparatele chimice se procur numai de la persoanele juridice ce posed licent n domeniul acesta de
activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.

8. Spre finele lunii se lucreaz solul ntre rnduri (mecanizat) si n rnd (manual) n scopul combaterii buruienilor si
minimalizrii pierderii apei din sol.
Iulie
1. n aceast lun pot aprea (vlstari) lstari subterani ai portaltoiului
(pot aprea si n mai-iunie, dac nu s-a fcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie nlturati, pentru ce se fac aceleasi
operatiuni ca si la cotort.
2. Se face legatul al 3-lea al lstarilor verzi.
3. n legtur cu faptul, c pe lstarii care au fost ciuntiti n luna precedent pornesc n crestere cpilii, precum si c
unii din lstari nu au fost ciuntiti luna precedent din motivul c au fost mai slab dezvoltati - acum se face al 2-lea
ciuntit. Acesta se reduce la aceea c se ciuntesc toti lstarii, care depsesc nltimea spalierului (adic au lungimea
mai mare de 1,3-1,4 m) si cpilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual.
Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeaz agregatul T-70V+CVL-1.
4. n decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (n special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate
de contact (zeam bordolez si sulf) si contra duntorilor (n special molia strugurilor) cu insecticide.
5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului ntre rnduri si n rnd.
Lucrarea solului ntre rnduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte
bune se capt la lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.
6. Pregtirea ctre recoltare:
Se face un plan al recoltrii - n care se prevede succesivitatea
recoltrii pe soiuri, cantitatea necesar de recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru prelucrare) numrul de
culegtori, transport
etc.
Se pregtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea
strugurilor pentru prelucrare;
Se pregtesc unittile de transport necesare pentru transportarea culegtorilor si a strugurilor;
Se verific lucrul frigiderelor destinate pentru pstrarea strugurilor;
Se niveleaz drumurile.
Atentie! Ultima tratare chimic n vie se face la sfrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile nainte de nceputul recoltrii
strugurilor.
August
1. n prima decad a lunii se face al 3-lea (dac este necesar) ciuntit
mecanizat sau manual, nct fiecare rnd de vie s prezinte un gard
(perete) viu cu nltimea stlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50
cm (pentru spalierul simplu).
2. n scopul ameliorrii microclimatului si conditiilor fitosanitare n zona
strugurilor, la soiurile pentru struguri de mas, se recomand de nlturat frunzele din aceast zon (primele 1-4
noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile nainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabil a
calittii si aspectului strugurilor.
3. ncepnd cu decada a 2-3 a lunii o dat n 3-4 zile se determin
zaharitatea n boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulrii
zahrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care
apoi n conditii de laborator se preseaz sucul si cu ajutorul ariometrului se determin continutul de zahr.
Determinarea dinamicii acumulrii zahrului se face n scopul determinrii timpului recoltrii strugurilor si directiei
utilizrii acestora.
4. n decada a 2-3 a lunii se recolteaz unele soiuri de struguri pentru
mas. De obicei, soiurile de mas se recolteaz n 2-3 reprize, adic
selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeaz. Strugurii se recolteaz atent, se tin de peduncul (pentru
a nu distruge stratul de pruin), se aseaz ntr-un strat (cu peduncul n jos) n lzile nr.5 (cu picioruse). Dac sunt
struguri cu boabe afectate, acestea se nltur cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin n locuri umbrite si
rcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile n functie de gradul de transportare si
pstrare a soiurilor)
Septembie
1. Continu recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru mas.
2. Se pregtesc depozitele pentru pstrarea temporar (1-3 sptmni) a strugurilor. Trebuie s fie niste cldiri
capitale, curate, fr curenti de

aer, n care temperatura s nu varieze si s se mentin relativ joas

(ntre +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (n care se adaug 100g piatr vnt la 10 litre
solutie), se dezinfecteaz
prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). n acelasi mod se
pregtesc pentru pstrare si frigiderele. Fumegarea dureaz 30-36 ore, dup aceasta ncperile se aerisesc bine (pn
la dispariia mirosului).
3. Se ncepe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.
Un vin bun se capt dac continutul de zahr n boabe este de cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolic a 10g/l de
zahr se capt 0,6 grade alcool.
Octombrie
1. Se termin recoltarea soiurilor pentru vin.
2. Se termin recoltarea soiurilor tardive pentru mas. O parte din acestea se pun la pstrare:
Pe termen scurt (1-3 sptmni) - n depozite
Pe termen lung (3-6 luni) - n frigidere.
Strugurii destinati pentru pstrare trebuie s fie bine maturati (continutul de zahr - cel puin 170g/l), cu toate
boabele sntoase. Se culeg atent, fr a deteriora stratul de pruin de pe boabe, se amplaseaz n lzi noi cu
capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cnd nu mai au rou pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile n urm. n
ziua cnd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere
a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repet peste fiecare 5-6 zile. n cazul n care pe parcursul pstrrii se nregistreaz un
nceput de putrezire a strugurilor, acestia se comercializeaz urgent. n frigider regimul de pstrare: temperatura
aerului 1+10C, umeditatea relativ a aerului .92 .94%.
3. n scopul completrii golurilor (primvara), acum se face o inventariere a viilor si se caut material sditor de soiul
dat. Dac nu e posibil de procurat, atunci trebuie de dat comand (n luna august) pentru a fi plantati peste un an.
4. Dup terminarea recoltrii se execut aratul (cu PRV-3) ntre rnduri la adncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului
spre butuci. O dat n 3-6 ani se face rennoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea ngrsmintelor
(60kg substane active de azot, fosfor si potasiu). Rennoirea desfundatului const n executarea a 3 fisure (una la
mijlocul rndului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adncimea de 50-55 cm.
5. Spre finele lunii, dup cderea frunzelor butucii care sunt condusi fr tulpin, precum si lstarii de pe cepii de
rezerv se ngroap n sol
pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe
araci sau srm, se lipesc de pmnt si cu hrletul sau sapa se acoper cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se
procedeaz si cu lstarii care se dezvolt pe cepul de rezerv de la baza formelor cu tulpin.
Noiembrie
1. Continu aratul solului ntre rnduri.
2. Continu ngropatul butucilor pentru iernare.
Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru mas trebuie ngropate pentru iernare n mod obligatoriu
(Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).
3. Se termin comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru
pstrarea temporar.
4. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor din frigidere. Se face
fumegarea conform recomandrilor. Lzile n care se ncep a strica (putrezi) boabele se comercializeaz urgent, fr a
sorta suplimentar strugurii nainte de comercializarea lor.
5. Se verific starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se repar; n locurile riscante pentru
eroziunea de ap se fac constructii antierozionale noi.
Decembie
1. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor n frigidere - o dat n 3-4 zile.
2. Se pregteste tehnica necesar pentru efectuarea lucrrilor de retinere a zpezii, n special a buldozerelor si
tractoarelor cu senile.
3. n legtur cu faptul, c se termin anul, viticultorii trebuie s-si adune toate mijloacele financiare, s calculeze cte
mijloace bnesti le trebuie pentru ngrijirea plantatiei viticole n anul viitor si se purcede la procurarea materialelor
necesare reesind din urmtoarele normative:
ngrsminte minerale:
Superfosfat simplu - cca 600-650 kg /ha
Selitr amoniacal . cca 200 kg /ha
Clorur de potasiu - cca 120-130 kg /ha

Preparate chimice contra bolilor si duntorilor:

Piatr vnt . cca 40 kg /ha
Var nestins . cca 30 kg /ha
Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha
Insecticide . cantitatea va varia n functie de dozele indicate n instructiuni.
n locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele crora sunt indicate n instruciunile care se
elibereaz o dat cu preparatele procurate. Se procur material de legat n uscat si verde n functie de greutatea
acestuia si randamentul util (rmsite ale industriei de textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)