60-Caiet de Sarcini..2003

Universitatea POLITEHNICA Timioara
Facultatea de Construcii
CAIET DE SARCINI
TERASAMENTE I FUNDAII
TERASAMENTE:
1. Executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si
industriale.
1.1. Prevederi generale
Lucrrile de terasamente nu vor ncepe naintea lucrrilor pregtitoare.
Constructorul are obligaia de a urmri stabilitatea masivelor de pmant ca urmare a
influenei lucrrilor de terasamente prevzute n proiect sau a utilajelor de spare i
compactare, precum i consructiilor sau instalaiilor nvecinate.
Eventualele neconcordane ntre situaia luat n considerare n cadrul proiectului( pe
baza studiilor geotehnice) i constatrile constructorului pe teren la executarea spaturilor, vor
fi semnalate proiectanilor de specialitate pentru stabilirea msurilor corespunztoare.
Cnd n proiect nu a fost prevzut existena reelelor de instalaii subterane, dar pe
parcursul lucrrilor apar indicii cu privire la existena pe amplasament a diferitelor tipuri de
reele, se vor opri lucrrile de spatura i se va nstiina beneficiarul investiiei. Se va
prospecta terenul cu procedee adecvate i se va anuna proiectantul i organele de exploatare a
reelelor.
Dezafectarea reelelor se va face doar cu acordul i sub supravegherea beneficiarului
sau a unitaii de exploatare, de la caz la caz.
1.2. Lucrri pregatitoare
Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise

const n general din defriri, demolri, amenajarea terenului i a platformei de lucru.
nainte de nceperea lucrrilor de demolri, se vor examina reelele subterane ale
instalaiilor de alimentare cu apa, cu gaze, electricitate sau de canalizare, sau altele.
Prin proiect se vor stabili msurile speciale ce trebuiesc luate pentru ca lucrrile de
demolare s nu fie stnjenite n executarea lor, de eventualele distrugeri accidentale ale
reelelor sau de apariia unor explozii, incendii, inundaii,etc.
Proiect de Diploma

n cazul existenei unui pericol de incendiu sau explozie, este necesar obinerea de
ctre beneficiar a permisului de foc.
n cazul descoperirii dup demolare a unor gropi, hrube, elemente de construcie ce se
extind sub nivelul cotei de fundare, executantul va opri lucrrile i va solicita beneficiarului i
proiectanilor soluii tehnico-economice corespunztoare.
Excavarea stratului vegetal se va face de regul mecanizat. Pamntul vegetal va fi
depozitat in afara perimetrului construit.
Scurgerea apelor superficiale spre terenul unde se execut lucrrile de construcie, va
fi oprit i redirijat prin execuia de sanuri de gard. Pmntul rezultat se va depune ntre
anurile de gard i spturile pe care le apr.
n cazul n care debitul apelor de colectat este redus, sau dac terenul este accidentat,
iar amenajarea sanurilor de gard nu ar fi economic, se vor executa rigole.
1.3. Trasarea pe teren
Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate
i marcarea fiecrei construcii conform proiectului.
Pentru ntocmirea planului de executare a lucrrilor de trasare necesare fixrii poziiei
construciilor pe amplasamentele proiectate i abaterile admisibile la trasare sunt date n
ndrumtorul privind executarea trasrii de detaliu n construcii- C 83-75.
Trasarea lucrrilor de terasamente pentru fundaii face parte din trasarea lucrrilor de
detaliu i va fi efectuat pe baza planului de trasare, dupa fixarea poziiei construciei pe
amplasamentul proiectat.
Proiect de Diploma

1.4. Execia spturilor i sprijinirilor
La executarea spaturilor pentru fundatii se vor avea n vedere urmtoarele:

-
meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul

fundaiilor existente, pe o distan suficient, astfel ncat s nu pericliteze instalaiile i
construciile nvecinate.
cnd turnarea betonului n fundaii nu se face imediat dupa terminarea spaturii, spatura
va fi oprita la o cota cu 20-25 cm mai ridicat decat cota final pentru a nu se modifica
caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de sub viitoarea talp a fundaiei.
Necesitatea sprijinirii marginilor spaturii se va stabili tinnd cont de adncimea
spaturii, natura, omogenitatea, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, precum

i de regimul apelor subterane i factorii geoclimatici n zon i la perioada respectiv,
precum i tinnd seama de tehnologia adoptat.
Exemple de sprijiniri cu elemente orizontale:

-
n teren suficient de consistent i fr presiune hidrostatic.
Proiect de Diploma

Fig.1 Sprijiniri pn la 5m la spatura n stnca fisurat sau pna la 3m la spaturi n

terenuri argiloase compacte,tari sau plastic vrtoase.
Fig.2 Sprijiniri peste 5m adncime la sapatur n stnca fisurat sau de la 3m la 5m
adncime la spturi n terenuri argiloase cu mici infiltraii de ap, sau la pmnturi coesive
friabile (nisipuri prfoase) sau cu infiltraii mai mari de ap, pentru adncimi de spatur mai
mare de 3m.
Exemplu de sprijiniri cu elemente vertiale:

-
n terenuri ce se menin pe vertical n timpul spturii
Fig.3 Sprijiniri verticale pn la 6 m n terenuri cu coesiune mai redus,cu

recomandarea ca baterea elementelor verticale s urmeze cat mai aproape sapatura de fundatie
Proiect de Diploma

si baterea sa se faca treptat in pamant cu cat terenul are o coeziune mai redus.
Exemplu de sprijiniri partial cu elemente vertiale i cu taluz

-
n condiii locale ce nu permit sparea n taluz pe toat nlimea
Exemplu de sprijiniri cu elemente vertiale

-
n situaia terenurilor la care spatura este sub nivelul apelor subterane sau cu
infiltraii puternice de ap.
Proiect de Diploma

Spaturile de lungimi mari se vor organiza astfel ca n orice faz a lucrului, fundul
spaturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru colectarea apelor n timpul
execuiei.
Spaturile ce se execut mecanizat nu vor depsi profilul proiectat al spaturii.
Spatura va fi oprita cu 20-30 cm deasupra cotei profilului spaturii, diferena executndu-se
manual.
Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelor
spturilor vor ndeplini condiiile tehnologice, de securitate a muncii i de calitate a
lucrrilor, n conformitate cu legislaia n vigoare la data execuiei.
n cazul terenurilor sensibile la aciunea apei, spatura de fundaie va fi oprit la un
nivel superior cotei prevzut n proiect, dup cum urmeaz:
nisipuri fine
0,20-0,30 cm
pmnturi argiloase
0,15-0,25 cm
pmnturi sensibile la umezire
0,40-0,50 cm
Sparea acestui ultim strat se va face imediat nainte de nceperea execuiei fundaiei.
n cazul unei umeziri superficiale a fundului gropii, din cauza unor precipitaii
atmosferice, fundul gropii va fi lsat s se zvnte nainte de nceperea betonrii, iar in situaia
n care umezirea este puternic, stratul de noroi va fi ndepartat, coborndu-se cota de fundare.
Schimbarea cotei de fundare va fi permis doar cu acordul proiectantului.
n cazul spaturilor executate lang construcii existente sau n curs de execuie, prin
proiect vor fi prevzute msuri speciale pentru asigurarea stabilitaii acestora.
Turnarea betonului n fundaii se va executa imediat dupa atingerea cotei de fundare
conform proiectului, sau atingerea unui strat pentru care geotehnicianul i d acordul pentru
fundare.
n situaia n care la atingerea cotei de fundare prevzut n proiect, terenul de fundare
nu corespunde, soluia de continuare a lucrrilor va fi stabilit mpreun cu proiectantul.
nainte de nceperea execuiei corpului fundaiilor se va ntocmi un proces verbal de
lucrri ascunse semnat corespunztor ce va conine i eventualele modificri la proiectul
iniial.
Umpluturile (pernele) de pmant, nisip, balast, pietri sau piatr spart, ce servesc
drept consolidare a terenului de fundare i pe care se aseaz direct fundaii, se trateaz ca
lucrri speciale, verificndu-se urmtoarele:
corespondena naturii terenului pe care sunt asezate cu prevederile proiectului;
Proiect de Diploma

calitatea materialului ce se utilizeaz pentru umplutur;

respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect;
realizarea gradului de compactare prevzut n proiect;
abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut de proiect ca fiind de
2% pentru medie i 5% pentru valoarea minim.
toate buletinele de ncercri i rezultatele verificrilor vor fi consemnate n procese
verbale de lucrri ascunse.
Umpluturile compactate cu maiul greu respect acelai regim cu al pernelor.
Pentru umpluturile de pmnt utilizate la platforme, ci de acces pietonale sau cu
circulaie uoar, sistematizri verticale, complectri ale spturilor de fundaie sau pentru
conducte sub pardoseal, etc., se va verifica:
ndeprtarea pmntului vegetal i a celorlalte straturi indicate n proiect;
corespondena cu proiectul a naturii pmantului utilizat i a tehnologiei de

compactare;
realizarea gradului de compactare (D);
n cazul pmanturilor sensibile la umezire se vor verifica:
asigurarea colectrii i evacurii apelor de precipitaii sau a celor din surse

accidentale, pe toata durata execuiei lucrrilor de construcii i instalaii;
meninerea ultimului strat de 30-50 cm al spaturii pn cnd va ncepe betonarea

n zona respectiv;
excluderea pmanturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor, etc.;
executarea umpluturilor i trotuarelor (definitive sau a celor provizorii);
Toleranele admise la trasarea constructiilor sunt conform STAS 9824/1-87.

Gradul de compactare admisibil al umpluturilor este conform STAS 2914-84.
La execuie se vor respecta i reglementrile normativelor C169/88 si C56/85, aferente
terasamentelor.
EXECUTAREA FUNDAIILOR
1. Executare lucrrilor de fundaii directe
1.1. Executarea fundaiilor directe
nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor, trebuiesc

terminate lucrrile pregtitoare, constnd n:
trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor
Proiect de Diploma

protecia construciilor vecine i a instalaiilor existente n pmnt;

coborrea nivelului apelor subterane pentru a permite executarea corpului
fundaiilor n uscat, atunci cnd procedeele de execuie adoptate nu permit
betonarea sub apa;
asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea i funcionarea normal a
utilajului de lucru, a depozitelor de materiale i a instalaiilor auxiliare necesare
executrii fundaiilor;
verificarea axei fundaiilor;
verificarea corespondenei dintre situaia real i proiect (din punct de vedere a
calitii terenului, a dimensiunilor i poziionrii), n limitele toleranelor admiseprescrise;
ncheierea procesului verbal de recepie a terenului de fundare;
Dac caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute n vedere la proiectare,
msurile ce urmeaz a se lua vor fi stabilite de ctre proiectant i se vor transmite prin
dispoziii de antier.
n cazul fundaiilor n ap cu sau far epuismente, se verific n mod special daca s-au
produs sau nu s-au produs afluieri, ebulmente, prbuiri, etc., sau c efectele acestora au fost
nlturate n aa mod nct corpul fundaiei s poat fi executat corect n conformitate cu
proiectul.
Trasarea lucrrilor de fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu.
La pozitia n plan orizontal a axelor fundaiilor de beton i beton armat, abaterea
admisibil este de 10 mm.
Abaterea admis pe vertical la poziionarea fundaiilor fat de cota de nivel este de
max.10mm.
La executarea fundaiilor trebuiesc avute n vedere urmtoarele:
materialele folosite trebuiesc s corespund indicaiilor din proiect i prescripiilor
standardelor n vigoare; se atrage atenia asupra situaiilor n care proiectele prevd
ca masur anticorosiv, utilizarea de cimenturi speciale i anumite grade de
impermeabilitate a betoanelor.
fundaia se execut far ntrerupere pe distana ntre dou rosturi de tasare; n cazul
n care aceast msur nu poate fi respectat, se procedeaza conform Codului de
Practic pentru executarea lucrrilor din beton, indicativ NE012-04.
Proiect de Diploma

n cazul betonrii sub nivelul apei subterane, se verific, dupa caz, fie eficacitatea
epuismentelor, inclusiv a msurilor contra afuirii terenului i splarii cimentului
din beton, fie respectarea prevederilor din Anexa Codului de Practic pentru
executarea lucrarilor din beton, indicativ NE012-04.
1.2. Msuri de tehnica securitaii muncii
n procesul de execuie a lucrrilor de fundaii, trebuiesc respectate urmtoarele

prevederi n vigoare:
Norme generale de protecie a muncii MMPS; MS-1996;
Regulamentul privind protecia muncii i igiena muncii n construcii MLPAT1995;
Terasamente n spaii nguste IPC;
Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la

aciunea focului, indicativ P118-99.
Executantul va elabora instruciuni speciale de tehnica securitaii muncii pentru lucrul

cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe antier, precum i pentru diferitele operaiuni ce se
efectueaz la lucrrile de fundaii, care nu sunt prevzute n normele n vigoare, folosind n
acest scop fie tehnologice existente sau cartea tehnic ce nsoete utilajul.
La executarea fundaiilor se vor respecta i reglementrile normativelor P10/86,
P70/79 si C56/85.
UMPLUTURI
Umpluturile de pmnt din jurul fundailor i pereilor se realizeaz imediat dup
decofrarea fundaiilor i imediat dup ce s-a depit nivelul trenului, cu execuia elementelor
de construcie.
Pmntul ales pentru umplutur este cel rezultat din sptur, dar nu trebuie s conin
pmnt din stratul de sol vegetal. Este interzis realizarea umpluturilor din pmnturi cu
unflri sau contracii mari, prafuri, mluri, argile moi cu coninut de materii organice, pmnt
cu elemente de lemn, etc. Pmntul se compacteaz n straturi de 20-25 cm grosime cu maiul
manual i maiul mecanic folosindu-se umiditatea optim de compactare.
Controlul calitaii lucrrilor de spturi i umpluturi
La terminarea lucrrilor de spturi se va verifica pentru fiecare sptur n parte:
- dimensiunile si cota de fundare;
- natura terenului la cota de fundare.
Constatrile vor fi consemnate n procese verbale de lucrari ascunse. n cazul c se
constat abateri la dimensiuni sau cote, nu se va trece la execuia fundailor pn acestea nu
vor fi corectate.
Proiect de Diploma

n cazul c se constat c natura terenului de fundare nu corespunde cu cea avut n vedere la

proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit dect pe baza unei dispoziii
scrise a proiectantului; schimbarea cotei de fundare se poate face numai cu acordul
proiectantului i orice modificare n acest sens se consemneaz n procese verbale de lucrri
ascunse.
Acte normative de referin pentru spturi i umpluturi
* * * P 10-86 Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii
directe la construcii;
* * * C 169-88 Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente penrtu realizarea
fundaiilor construciilor civile i industriale;
* * * C 83-75 -
ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii.
Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care
vor fi n vigoare la data execuiei.
CAIET DE SARCINI
LUCRARILOR DE BETON ARMAT
EXECUTIA LUCRARIILOR DE COFRARE

In capitolul prezent sunt date precizarile generale privind lucrarile de cofrare care vor fi
completate cu precizari specifice elementelor care se executa conform prezentului proiect.
1.1 Probleme generale privind cofrajele

Cofrajele si sustineriile lor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure realizarea elementelor cu respectarea pozitiei lor in structura;
- sa respecte si sa asigure realizarea geometriei elementelor si obtinerea dimensiunilor, formei
si gradul de finisare prevazut in proiect, cu abateri minime;
- sa fie etanse incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment si sa asigure realizarea unui
beton compact;
- sa asigure realizarea unor elemente cu suprafata neteda, curata si fara impuritati;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie;
- sa permita decofrarea si preluarea treptata a incarcarilor de catre elementele care se
decofreaza;
- sa permita cofrarea si decofrarea in ordinea stabilita fara degradarea elementelor de beton
sau a cofrajului.
Cofrajele, sustinerile si piesele de legatura se dimensioneaza functie de:
Proiect de Diploma

- greutatea betonului si incarcarea statica orizontala provenita din impingerea acestuia;

- incarcarea orizontala dinamica provenita din descarcarea betonului;
- greutatea proprie a cofrajului;
- alte actiuni care pot interveni in perioada de pana la intarirea betonului ( vant, vibrare,
incarcari tehnologice, incarcari din oameni, etc. ) .
Din punct de vedere a conceptiei de alcatuire se pot utiliza :
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului;
- cofraje demontabile, formate din elemente sau subansambluri refolosibile .
Executia cofrajelor si a elementelor componente se face din lemn sau produse de lemn
precum si din produse pe baza de alte materiale ( metal, mase plastice, etc. ) ; materialele
folosite trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare. Cofrajele vor fi realizate in
cat mai mare masura din panouri de inventar si vor fi alcatuite incat sa se asigure decofrarea
lor cat mai usoara si fara producerea unor deteriorari.
Panourile de cofraj se receptioneaza pe loturi pe baza certificatului de calitate emis de
producator si prin examinare vizuala .
Transportul de la furnizor pe santier si de la un santier la altul se face in pachete
luandu-se toate masurile pentru evitarea deformarii si deteriorarii lor.
Depozitarea materialelor pentru cofraje se face, pe tipuri, pe suporti cu masuri
de protectie impotriva agentilor atmosferici, functie de perioada de depozitare.
Este interzisa depozitarea elementelor de cofraj din lemn direct pe pamant
precum si depozitarea altor materiale pe stivele de depozitare a cofrajelor.
1.2 Cofrarea si decofrarea elementelor de constructii
In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice, constructorul va stabili tipul de
cofraje ce se vor folosi si va intocmi fisele tehnologice necesare realizarii lucrarilor de
cofrare.
Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:
- lucrarile premergatoare si fazele de executie a cofrarii;
- resursele necesare si organizarea locului de munca;
- pozitia ferestrelor de curatare si de betonare;
- programul de control pe faze de executie.
Operatiile de executare a cofrarii cuprind urmatoarele actiuni:
- curatirea si nivelarea locului de montaj a cofrajelor;
- trasarea pozitiei cofrajului;
- transportul si asezarea materialelor, necesare cofrajului, in apropierea locului de montaj;
- curatirea si ungerea elementelor de cofraj;
- asamblarea si sustinerea provizorie a cofrajului;
- verificarea dimensiunilor si a pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie, atat in
plan cat si pe verticala si fixarea lor in pozitie corecta;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de
montare ( caloti, juguri, zavoare, distantieri, contravantuiri, etc. );
In scopul facilitarii operatiei de decofrare cofrajele se ung inainte ,in timpul montarii
sau imediat dupa montare. Pentru ungere se folosesc substante produse industrial in acest scop
si unguentul de garda aplicat dupa decofrare. Este interzisa folosirea pentru ungere a
motorinei, petrolului sau a altor substante care nu sunt produse pentru acest scop.
Controlul de calitate a lucrarilor de cofrare, atat pe faze cat si final, se face conform
precizarilor de la punctul 1.3.
Proiect de Diploma

Decofrarea elementelor de constructii se face in mod invers decat cofrarea si se

realizeaza la timpul precizat in capitolul 4 punctul 4.7 din prezentul material. Dupa
recuperarea elementelor de cofraj si a pieselor ele se curata de resturile de beton si se ung
(ungere de garda ) pentru o buna conservare. Ungerea de garda se recomanda a fi facuta cu
emulsie de parafina SIN cu urmatoarea compozitie; 20 25 % - parafina; 1.5...2% - sapun;
73...78% - apa.
1.3 Controlul si receptia lucrariilor de cofrare

Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt :
etapa preliminara care consta din:
- verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofrare;
- verificarea mijloacelor de munca si a echipamentelor cantitativ si calitativ conform
documentatiei tehnologice;
- verificarea incadrarii geometriei subansamblurilor de cofrare in limitele abaterilor
admisibile;
- verificarea subansamblurilor de cofrare ( existenta tuturor elementelor, fixarea corecta a
elementelor, integritatea fetei cofrajului, etc. ).
Etapa de executie care cuprinde verificari privind pozitia si modul de fixare a
elementelor astfel incat lucrarile sa se inscrie in documentatiile tehnologice si
prescriptiile tehnice.
Verificarile constau in :
- verificarea, dupa trasare, cu privire la pozitia marcajelor fata de axele constructiei si alte
elemente realizate anterior precum si dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate;
- verificarea, dupa montarea elementelor de baza, cu privire la : executarea tuturor
elementelor prevazute in documentatie; fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere;
pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise (= 2 mm la pereti si placi, =
3 mm la stalpi, grinzi si esafodaje de sustinere );
- verificarea, dupa montarea fiecarui nivel de elemente, cu privire la : existenta tuturor
elementelor prevazute ; pozitia corecta a golurilor; inchiderea corecta si etanseitatea
cofrajelor; pozitionare fata de orizontala si verticala; dimensiunile si curatenia cofrajului.
Etapa finala, care cuprinde verificarea de receptie a lucrarilor efectuata de comisie
formata
din
reprezentantul
beneficiarului
si
a
constructorului.
Verificarile care se fac sunt identice cu cele din etapa de executie.
Abaterile limita care trebuie respectate se refera la :
- dimensiunile sectiunii transversale ( = 2 mm pentru grosimea peretilor si placilor; = 3 mm la
stalpi si grinzi );
- dimensiunea libera ( lumina ) care nu trebue sa aiba abateri mai mari de = 10 mm, la placi ,
grinzi, stalpi, pereti si = 15 mm la fundatii;
- inclinarea fata de orizontala si fata de verticala a muchiilor si suprafetelor ( max. 3mm pe
metru linear; max. 5mm pe toata lungimea muchiei verticale a grinzilor; max. 10mm pe toata
lumgimea muchiei verticale, cu exceptia muchiilor verticale ale grinzilor ).
Rezultatele verificarilor prcum si eventualele remedieri ce trebuie facute se
consemneaza in procesul verbal de lucrari ascunse; dupa efectuarea remedieriilor se
intocmeste un nou proces verbal.
INAINTE DE TURNAREA BETONULUI CONDUCATORUL PUNCTULUI DE
LUCRU ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA,
Proiect de Diploma

ETANSEITATEA, REZEMAREA SAU ALTE ELEMENTE A COMPONENTELOR DE

SUSTINERE, POZITIONAREA ELEMENTELOR CE SE INGLOBEAZA IN BETON
(ARMATURI, PLACUTE METALICE, RAME DE GOLURI, INSTALATII, ETC.)
CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE SI A NORMELOR IN VIGOARE.
Popii de sustinere se vor pozitiona astfel :
- popii de siguranta pe inaltimea etajelor se vor aseza unul sub altul .
- sprijinirea dalelor se va face prin dispunerea popilor sub cofraj. Distribuia popilor metalici
de susinere este de minim 3 popi / mp.
- pentru sprijinirea dalelor de la nivelul superior se vor mentine toi popii de la nivelul imediat
inferior. Popii de susinere a dalei care se toarn se vor aeza pe aceeai vertical cu cei de la
nivelul inferior.
1.4 Acte normative de referinta
*** C 11-82 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor de placaj pentru cofraje;
*** C 83-75 - Iindrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii;
*** Proiect tip IPC nr. 7161/1-78- Popi extensibili si dispozitive de sustinere metalice;
*** NID-MEFMC 1442-74 - Panouri tipizate;
*** STAS 1949-86 -Cherestea de rasinoase. Clase de calitate;
*** STAS 5194-88 -Cherestea. Masurare. Reguli si metode de verificare a calitati, marcare
si prescriptii de transport;
*** STAS 4342-85 -Lemn rotund de foioase pentru constructii;
*** C 56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrariilor de constructii si de
instalatii aferente;
*** C 162-73 -Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice
pliante pentru pereti din beton monolit la cladiri;
*** Catalogul general al mijloacelor tehnice necesare ramurii constructiilor. Mijloace pentru
lucrari de cofrare si sustineri. Pr. I. P. C. nr. 7375-84.
* * * NE 012 99 Cod de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat
2. EXECUTIA LUCRARILOR DE ARMARE

In capitolul prezent sunt date precizarile generale privind lucrarile de armare a
elementelor de constructii din beton armat, precizari care se completeaza cu conditiile
Proiect de Diploma

specifice pentru elementele care se vor realiza in cadrul constructiei (grinzi) si care sunt date
in capitolul 6.
Otelul utilizat ca si armaturi pentru beton este de tipul OB37, PC52,STNB(conform
nominalizarilor de pe plansee) si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 438/1,2,3 - 1980, STAS 437/1-80.
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat sau care asigura desfacerea otelului cu mentionarea tipului de otel
echivalent corespunzator STAS 438/1,2,3-80. In cazul ca exista unele retineri sau neclaritati
privind echivalarea constructorul va utiliza otelul numai dupa incercari de laborator si cu
acordul scris al proiectantului.
2.1 Livrare,depozitare,manipulare
Livrarea se face conform prevederilor din normele in vigoare si va fi insotita de
certificatul de calitate care va preciza : valorile proprietatilor mecanice ; rezultatele analizei
chimice si rezultatele indoirii la rece.
Cand livrarea se face de la o baza de aprovizionare aceasta va trasmite certificatul de
calitate
sau
certificatul
de
garantie
corespunzator
loturilor
livrate.
Livrarea se face un colaci (40...600kg) sau in legaturi de bare.
Pentru fiecare cantitate si sortiment se va controla :
- existenta certificatului de calitate sau de garantie ;
- aspectul barelor si dimensiunile sectiunilor ;
- comportarea la indoire la rece .
Abaterile limita, pentru diametri,nu vor depasi valorile de mai jos:
Pentru otel OB37 : = 0.3 mm, la diametre de 68 mm; + 0.3 mm respectiv - 0.5 mm, la
diametre de 1020 mm; -.5 mm respectiv - 0.8 mm, la dianetre de 2232 mm si = 0.8 mm,
la diametre de 3640 mm.
Pentru otel PC52 : + 0.3 mm respectiv - 0.5 mm, la diametre de 6 16 mm; + 0.4 respectiv 0.5 mm la diametre de 1825 mm; + 0.4 mm respectiv - 0.75 mm, la diametre de 2840
mm.
Ovalizarea barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita pentru diametre.
Depozitarea armaturilor se face pe tipuri si diametre in spatii amenajate astfel incit sa se
asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea ;
- evitarea murdaririi cu pamint sau alte materiale;
- conditii de identificare usoara pe diametre si sortimente .
Manipularea armaturilor se va face in astfel de conditii incat se evite :
- deformarea barelor ;
- murdarirea cu pamant sau alte materiale .
2.2 Fasonarea armaturilor
Fasonarea armaturilor si montarea lor ca bare independente sau in carcase se face in
stricta concordanta cu prevederile proiectului. Se va analiza de catre executant prevederile
proiectului tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de
aspectele tehnologice de betonare si de compactare a betonului.
Proiect de Diploma

Inainte de taierea si fasonarea barelor ele trebuie sa fie curate si indreptate. Otelul livrat in
colaci sau indoit se va indrepta fara a se deteriora profilul, nervurile sau proieminentele iar
alungirea maxima, in cazul intinderii cu troliul, nu va depasi 2 mm/m.
Curatirea barelor se face cu scopul de a :
- indeparta eventualele impuritati si corpuri straine de pe suprafata barelor;
- indeparta rugina neaderenta de pe bare sau rugnia aderenta, din zonele unde barele se
inadesc prin sudura.
Reducerea diametrului barelor in urma curatirii nu trebuie sa fie mai mare de 0.5
mm ,la bare cu D<25 mm si 0.75 mm la bare cu D>25 mm.
Taierea barelor si fasonarea se face in concordanta cu proiectul. Barele vor fi prevazute sau nu
cu ciocuri, la capete, functie de prevederile proiectului si tipul de otel folosit.
Fasonarea se face la temperaturi de minimum -10 0C iar barele cu diametru peste
25mm se vor fasona la cald . Fasonarea pentru inclinarea armaturilor, realizarea ciocurilor sau
realizarea etrierilor se face prin indoire lenta si fara socuri.
La armaturile netede ciocurile se fac la 180o cu indoire cu o raza interioara de
min.1.25d si o portiune dreapta de 3d iar la armaturile cu profil periodic ciocul se realizeaza la
900 cu o raza interioara de min. 2d si o portiune dreapta de 7d.
Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere
peste coltul unui cadru se face dupa un arc de cerc cu raza de min.10d.
Etrierii,care se indoaie la colturi dupa un unghi drept vor avea arcul de indoire de min.
2d (d-diametrul etrierului).
2.3 Montarea armaturilor
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa :
- receptia calitativa a cofrajelor;
- acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare a elementelor sau a partilor de
structura ;
- curatirea de rugina cazatoare, pamant si alte impuritati a barelor;
- cofrajul a fost curatat de murdarie,moloz,rumegus,capete de scandura, etc.;
- partea de constructie in care se face montarea a fost degajata de alte elemente sau de
materiale de constructie.
Montarea armaturilor se face in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri
(distanteri, agrafe, capre, etc.) pentru mentinerea barelor in pozitie in timpul turnarii si
compactarii betonului.
La montare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele :
- crearea, la intervale de maximum 3.0 m, a unor spatii libere intre armaturile de la partea
superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca
betonul;
- crearea spatiilor necesare patrunderi vibratorului, la intervale de maximum 5 ori grosimea
elementului;
- realizarea stratului de acoperire cu beton.
Montarea se poate face bara cu bara sau sub forma de subansambluri (carcase sau
plase sudate ) avandu-se grija sa nu se introduca in cofraje murdarie, pamant sau alte corpuri
straine care ar putea dauna betonului.
Proiect de Diploma

Stratul de acoperire cu beton a armaturilor , pentru asigurarea protectiei necesare si a

aderentei, este dat in tabelul urmator.
Categoria
I
II
monolit
monolit
IV
prefabricat sau
prefabricat III
Tipul
de sau
preturnat uzinat
preturnat uzinat
element
pe antier
pe antier
Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton, pentru elemente din
betoane de clas C16/20 [mm]
Plci plane i 10
10
15
15
20
curbe, nervuri
dese cu lime
mai mic de
150mm bale
planeelor
Perei
15 (30)
10
20(30)
15
30
45
structurali
Grinzi stlpi, 25
20
30
25
35
bulbii
pereilor
structurali
Fundaii,
35
45
funduri
de
rezervoare i
de castele de
ap
NOTA: -stratul de acoperire va fi si cel putin 1.2d ( d- diametrul maxim al armaturii ) dar nu
mai mult 50 mm;
- valorile din paranteza se refera la elemente turnate in cofraje glisante;
- la betoanele de clasa sub C16/20 (Bc20) valorile se sporesc cu 5 mm.
Incadrarea in categorii conform tabelului anterior se face astfel:
- categoria I - elemente situate in spatii inchise, cu umiditate relativa <75% si in contact cu
exteriorul dar protejate;
- categoria II - elemente situate in spatii inchise ,cu umiditate relativa peste 75% si elemente
situate in aer liber si neprotejate dar care nu sunt supuse la inghet - dezghet;
- categoria III - elemente situate in spatii inchise industriale cu condens tehnologic; elemente
situate in aer liber si expuse la inghet-dezghet in stare umezita; elemente in contact cu apa sau
alte lichide fara agresivitate sau fetele in contact cu pamantul a elementelor prefabricate sau
turnate in cofraje;
- categoria IV - fetele de contact cu pamantul a elementelor turnate direct in sapatura.
Armaturile transversale ( etrieri ) au acoperirea minima 15 mm pentru categoria I si II,
20 mm pentru categoria III si 25 mm pentru categoria IV .
Proiect de Diploma

Se prevad grosimi sporite pentru stratul de acoperire la :

- elementele supuse direct intemperiilor, neprotejate cu tencuiala (+ 10 mm);
- elemente situate in mediu agresiv;
- elementele la care restrictiile PSI prevad grosimi mai mari .
Pentru realizarea stratului de acoperire si mentinerea armaturilor in pozitie pe timpul
betonarii la montare se vor prevedea :
- cel putin 3 distanteri la 1 mp. de placa sau perete;
- cel putin un distanter la 1 ml. de grinda sau stalp;
- cel putin un distanter, intre rindurile de armatura, la 2 ml. de grinda in zona cu armatura pe
doua sau mai multe randuri.
Distanterii sunt confectionati din masa plastica sau din prisme de mortar prevazute cu
cate o sarma pentru a se lega de armaturi. Se interzice folosirea ca distantieri a cupoanelor de
otel - beton.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor
folosi capre de otel-beton sprijinite pe cofraj si dispuse, intre ele, la maximum 1 m ( 1
bucata/mp.de placa), in mod obisnuit si la 50 cm ( 4 buc./ mp. placa ) la placile in consola.
Praznurile si piesele inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma
de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se mentina in pozitie pe tot
timpul turnarii betonului .
Legarea barelor se efectueaza la incrucisarea lor , prin legaturi cu sarma neagra (STAS
889/80) sau prin sudura electrica in puncte .
Pentru legarea cu sarma neagra se vor utiliza 2 fire de sarma de 1...1.5 mm.
La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile
etrierilor sau cu ciocurile agrafelor; incrucisarile barelor cu portiunile drepte ale etrierilor se
leaga in sah ( cel putin din 2 in 2 ).
Barele inclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza.
Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armatura longitudinala se leaga de toate
barele cu care se incruciseaza.
Retelele de armatura din placi si pereti se leaga in mod obligatoriu pe primele doua
randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul iar in rest ( pe zona centrala ) vor fi legate
din 2 in 2 in ambele sensuri .
2.4 Inadirea barelor de armatura

Inadirea barelor prin suprapunere sau sudura se face in conformitate cu prvederile
proiectului.
In cazul cand prin proiect nu se indica locul innadirilor sau trebuie realizate si alte
innadiri, care nu sunt prevazute in proiect, se vor respecta urmatoarele reguli :
- pozitia innadirii se va stabili de conducatorul de lot care va urmari direct executia acestor
innadirii;
- zonele alese vor fi cele cu solicitarile cele mai reduse;
- pentru determinarea lungimii de innadire prin suprapunere sau sudura se vor respecta
conditiile impuse de normativele in vigoare si dimensiunile minime ale lungimilor de
ancorare .
Proiect de Diploma

2.5 Inlocuirea armaturilor

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se face din motive bine justificate ( in cazul
ca nu se dispune de diametrele sau sortimentele cerute ), si se face pe baza datelor precizate
de proiectant si respectant urmatoarele conditii:
- adoptarea altor diametre, din acelasi tip de otel cu cel inlocuit, astfel incat noua arie de
armatura sa fie egala sau mai mare cu maximum 5% fata de cea inlocuita;
- la grinzi inlocuirea se va face cu diametru mai mare cu cel mult 25% dar fara a schimba tipul
de otel;
- se vor respecta distantele minime si maxime precum si diametrele minime conform
normativelor in vigoare.
Inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect, se poate
face numai cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect cu mentionarea
acestei inlocuiri pe planurile de executie.
2.6 Verificarea si receptia lucrarilor de armare
La terminarea montarii armaturilor fiecarui element trebuie efectuata o verificare
precisa privind calitatea acestor lucrari ascunse si consemnate concluziile in procesul
verbal.
Verificarea va fi efectuata de beneficiar, executant si proiectant si va avea in vedere:
- tipul, numarul, diametrul si pozitia barelor de rezistenta si montaj;
- diametrul, distanta si fixarea etrierilor;
- lungimile de petrecere la innadiri;
- calitatea sudurilor si lungimea cordoanelor de sudura;
- asigurarea stratului de acoperire si a distantei intre bare;
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate;
- lungimea portiunilor de bara care raman in exteriorul elementului ( mustati ) pentru innadiri
sau lucrari ulterioare.
Abaterile limita fata de proiect si fata de prescriptiile in vigoare trebuie sa fie :
a) pentru lungimea segmentelor de bare si lungimea totala = 5 mm la lungimi sub 1 m, = 20
mm la lungimi intre 1 si 10 m, = 30mm la lungimi peste 10 m;
b) pentru pozitia innadirilor 50 mm ;
c)
pentru lumgimea de petrecere a barelor, la innadirea prin suprapunere, = 3d;
d)
pentru distanta intre axele barelor = 3 mm la grinzi si stalpi, = 5 mm la placi si pereti, = 10mm
la fundatii, = 10 mm intre etrieri;
e) pentru stratul de acoperire cu beton = 2 mm la placi, = 3 mm la grinzi , stalpi si pereti, = 10
mm la fundatii si alte elemente masive;
f) pentru imbinari si innadiri sudate - conform instructiunilor tehnice C 28-83.
NU SE ADMITE TRECEREA LA BETONARE FARA INTOCMIREA PROCESELOR
VERBALE DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE ARMATURI SI FARA REMEDIEREA
EVENTUALELOR NECONCORDANTE SAU DEFECTE CONSTATATE.
2.7 Acte normative de referinta
* * * C 140-86 -Normativ privind executarea lucrariilor de beton si beton armat
* * * C 150 - 84-Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole;
Proiect de Diploma

* * * C 56-89 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

de instalatii aferente;
* * * C 28-83 -Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel-beton;
* * * P 59-80-Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase
sudate a elementelor de beton ;
* * * STAS 333-87 - Otel laminat la cald. Otel rotund;
* * * STAS 10107/0-90 - Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea
elementelor structurale din beton armat si beton precomprimat;
* * * STAS 438/1-89 - Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton
laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate;
* * * STAS 438/2-91 -Sarma trasa pentru beton armat;
* * * STAS 438/3-89 - Produse din otel pentru armarea betonului. Plase sudate;
* * * ST 009-96 - Specificatie tehnica privind cerinte si criteri de performanta pentru
produse din otel utilizate ca armaturi in structurile de beton.
* * * STAS 10107/2-92-Constructii civile, industriale si agricole.Plansee curente din
placi si grinzi din beton si beton precomprimat .Prescripti de calcul si alcatuire
* * * C56-85 -Normativ privind verificarea calitati si receptia lucrarilor de constructii si
de instalatii aferente;
precomprimat
* * * -Instructiuni pentru verificarea calitati si receptia lucrarilor ascunse la constructii
si instalatii aferente; Ord.IGSC 28/7.02.1976, 20/4.04.1977.
3.EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE
In capitolul prezent sunt prezentate precizarile generale privind lucrarile de betonare a
elementelor de constructii, acestea se completeaza, in capitolul 6, cu precizarile specifice
pentru elementele care se realizeaza pentru consolidarea constructiei(fundatiei, diafragme,
cadre, plansee)
3.1 Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare,atit pentru betonul simplu cit si pentru betonul
armat, pot sa inceapa numai daca au fost indeplinite urmatoarele conditii:
Proiect de Diploma

- s-au verificat si receptionat calitativ lucrarile de sapaturi,cofraje si armare precum si

instalarea pieselor care vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de
goluri;
- au fost intocmite procesele verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca lucrarile efectuate
sunt in concordanta cu normele tehnice si datele din proiect;
- a fost curatita suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul
proaspat,de pojghita superficiala de lapte de ciment si de betonul slab compactat,indepartinduse materialul prin spalare sau cu aer comprimat;
- au fost curatite cofrajele si armaturile de eventualele corpuri straine, rugina neaderenta,etc.
si au fost inchise ferestrele de curatare;
- a fost realizata udarea cu apa a betonului vechi si a zidariilor, de mai multe ori,cu 2-3 ore
inainte si imediat inaintea turnarii betonului;
- a fost intocmita si acceptata de beneficiar fisa tehnologica pentru betonare iar utilajele si
dotarile necesare prevazute in fisa exista si sunt in stare de functionare;
- sunt stabilite si asigurate masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
unor accidente tehnice precum si locul unde se realizeaza eventualele rosturi de lucru;
- a fost asigurata conducerea nemijlocita si permanenta a betonarii de catre seful punctului de
lucru care va supraveghea respectarea Normativului C 140-86, a fisei tehnologice si a
proiectului;
- s-a verificat de catre conducatorul punctului de lucru ca betonul livrat are certificatul de
calitate sau fisa de transport din care sa rezulte ca este corespunzator calitatii prescrise in
proiect si in prescriptiile tehnice;
- sunt luate masurile necesare pentru prelevarea de probe si efectuarea incercarilor prevazute
in prescriptiile tehnice.
3.2 Prepararea si transportul betonului
Avand in vedere cantitatile de betoane care se vor folosi la executarea elementelor
de constuctii (subetonari, fundatii, diafragme, cadre, plansee si grinzi) se impune
realizarea betonului intr-o statie sau centrala de betoane si achizitionarea lui ca beton
marfa.
Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face la centrala conform precizarilor din
Normativul C 140-86, livrarea fiind insotita de documente care sa ateste ca betonul este
corespunzator calitatii prescrise in proiect.
Trasportul betonului se va face cu autobetoniere care sa asigure o lucrabilitate de
L3-L4, iar timpul de transport, considerat din momentul inceperii incarcarii mijlocului de
transport si sfarsitul descarcarii lui, nu va depasi valorile din tabelul de mai jos ,decat daca se
utilizeaza aditivi intarzietori de priza .
Temperatura
Durata maxima de trasport ( min )
(C)
Cimenturi de marca 35
Autoagitatoare
Autoagitatoare
Temperatura
Autobasculante
Autobasculante
Durata max de transport
Proiect de Diploma

(C)
Autoagitatoare
Atobasculante
Autoagitatoare
Autobasculante
>30
45
30
30
15
10...30
60
45
45
30
sub 10
90
75
60
45
Transportul local al betonului se face cu jgheaburi si roabe sau se va descarca direct in

lucrare, pentru turnarea fundatiilor si cu autopompa, pentru turnarea cadrelor, diafragmelor si
a planseelor.
Betonul trebuie pus in lucru in maximum 30 de minute, in cazul cand durata
transportului a fost sub o ora si in maximum 15 minute, la durata peste o ora; durata totala de
preparare, transport si punere in opera nu va depasi 2 ore la cimenturi cu adaosuri si 1,5 ore la
cimenturi fara adaosuri.
Daca betonul nu se incadreaza in calitatea impusa, limitele de lucrabilitate sau prezinta
segregari va fi refuzat.
3.3 Turnarea betonului

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
descarcarea betonului se face in jgheaburi, pentru turnarea fundatiilor si in pompa de beton
pentru celelalte elemente astfel incat manipularile sa fie cat mai reduse;
inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m; la inaltimi mai
mari turnarea se face prin ferestre laterale sau cu tuburi tronconice alcatuite din tronsoane
avand capatul inferior la maximul 1,5 m de zona de betonare;
betonul se va raspandi uniform in straturi orizontale de maximum 30..40 cm; acoperirea cu un
strat nou se face inaintea de inceperea prizei cimentului din stratul inferior;
nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau prin azvarlire cu lopata la distante
mai mari de 1,5 m;
-se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia din proiect, iar daca se constata producerea acestor defecte ele vor fi corectate in
timpul turnarii;
-se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu proiectul (1 cm la placi si diafragme; 2,5
cm la grinzi si stalpi; 3,5 cm la fundatii );
-in nodurile si zonele cu armaturi dese se va urmarii cu toata atentia umplerea
completa a sectiunii prin compactarea betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea;
-betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va realiza pe un strat de beton
simplu de 5 cm;
-se interzice lovirea sau scuturarea armaturilor in timpul turnarii, cu scopul de
compactare, precum si asezarea vibratorului pe armatura;
-circulatia muncitorilor si a utilajelor de transport in timpul betonarii se face pe punti
speciale care sa nu reazeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe
Proiect de Diploma

cofraje; - - instalarea podinilor pe planseu precum si depozitarea pe ele a schelelor si

cofrajelor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24...36 de ore in functie de
temperatura exterioara si cimentul folosit;
-betonarea se va face, de regula, continuu pana la rosturile de lucru prevazute in fisa
tehnologica sau proiect; durata maxima de intrerupere a betonarii, nu va depasi timpul de
incepere a prizei cimentului, iar in cazuri exceptionale cand intreruperea este mai mare
reluarea este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor;
-la turnarea placilor se vor folosi repere de grosime dispuse la maximum 2,0 m;
turnarea grinzilor si a placilor va incepe la 1-2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a
peretilor pe care reazama pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului din
acestea;
-grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp sau daca
se toarna separat se lasa un rost la 3...5 cm sub nivelul placii; se admite crearea unui rost de
lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia;
pe timpul turnarii si compactarii betonului se va urmari comportarea cofrajelor si a
sustinerilor.
3.4 Compactarea betonului
Compactarea se face manual sau mecanic.
Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajului in urmatoarele cazuri:
cant vibrarea externa nu este eficienta iar folosirea vibratorului de interior este impiedecata de
desimea armaturii sau dimensiunea elementului;
se defecteaza vibratorul sau se intrerupe curentul;
se prevede prin reglementari speciale.
Compactarea betonului se va face prin vibrare mecanica cu vibratoare omologate
pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si se dispune de prescriptii de
utilizare si intretinere.
Personalul care efectuaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit asupra modului specific de
vibrare a elementelor din lucrare.
Alegerea tipului de vibrare si a vibratoarelor se face in functie de dimensiunile
elementelor si de posibilitatile de intrare a buteliei vibratorului intre barele de armatura.
Betoanele compactate prin vibrare obisnuita interioara se recomanda sa fie cu
lucrabilitate L3 sau L3/L4 iar timpul de vibrare este de 5...30 secunde.Distanta intre doua
puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1,4r (r = raza de actiune a
vibratorului).Cand nu este posibila respectarea acestei distante se vor utiliza concomitent mai
multe vibratoare , distanta intre ele depasind 2r; distanta maxima este 1m.
Grosimea stratului compactat nu va depasi din lungimea buteliei; butelia trebuie sa
patrunda 5...15 cm in stratul compactat anterior.
Vibrarea de suprafata se face la elementele cu suprafata mare (placi) cu grosime
optima 3...20 cm, realizate cu betoane cu lucrabilitatea L2.Durata vibrarii va fi de 30...60
secunde, iar grosimea stratului de beton necompactat va fi de 1,1..1,35 ori mai mare decat
grosimea finala, functie de lucrabilitatea betonului.Distanta intre doua pozitii succesive ale
placilor si riglelor vibratoare se stabileste astfel incat sa se asigure acoperirea succesiva a
intregii suprafete de beton iar suprapunerea a doua poziti succesive va fi cel putin 5 cm.
Vibrarea externa se aplica la elemente prefabricate sau monolite cu grosimi mici si
armaturi dese si la betoane cu lucrabilitate de min.L3.
Proiect de Diploma

Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat sunt:
-betonul nu se mai taseaza;
-suprafata devine orizontala si usor lucioasa;
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
3.5 Rosturi de lucru
In masura in care este posibila turnarea betonului se va efectua prin evitarea rosturilor de
lucru.Daca evitarea rosturilor nu se poate realiza, acestea vor fi realizate conform datelor din
proiect sau in lipsa acestora se vor stabili de catre executant inainte de inceperea betonarii.
La stabilirea pozitiei rosturilor se vor avea in vedere urmatoarele :
prevederea lor in zonele de solicitari minime;
la stalpi se vor prevedea rosturi la baza lor, in cazuri tehnologice speciale se poate prevedea
un rost la 3..5 cm sub intradosul grinzilor sau imediat sub vutele acestora ;
la grinzi nu se recomanda, dar in cazuri extreme vor fi amplasate in zona de moment minim;
cand grinzile se betoneaza separat de placi , se poate lasa un rost la 3...5 cm sub nivelul
inferior al placii;
la placi rostul va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si se situeaza
la 1/5...1/3 din deschidere.
La realizarea rosturilor se vor respecta urmatoarele:
rosturile, la stalpi si grinzi si fundatii continue, vor fi perpendiculare pe axa elementului, iar la
placi si pereti perpendicular pe suprafata lor;
durata maxima de intrerupere a betonului pentru care nu sunt necesare masuri speciale la
reluarea betonarii este de 2 ore la betonul cu cimentul cu adaos si 1,5 ore la betonul cu ciment
fara adaos;
reluarea betonarii dupa o durata mai mare, decat cea precizata anterior, se va face numai dupa
ce betonul a atins rezistenta de minimul 12 daN/cm2 si dupa pregatirea suprafetei rostului prin
curatarea betonului de pojghita de lapte de ciment si a betonului ce nu a fost compactat;
imediat inainte de turnarea betonului proaspat suprafata rostului va fi umezita abundent cu
apa.
3.6 Tratarea betonului dupa turnare

Tratarea betonului dupa turnare se face in concordanta cu conditiile atmosferice
exterioare respectandu-se prevederile din normativele C16 si NE012-99.
Prin realizarea tratarii se au in vedere urmatoarele:
asigurarea mentinerii umiditatii betonului si evitarea evaporarilor bruste timp de minimum 7
zile prin acoperire cu diferite materiale, folosirea de pelicule de protectie sau stropire cu apa;
evitarea antrenarii pastei de ciment de catre precipitatii abundente prin acoperirea suprafetei;
executarea unui control riguros si permanent a mijloacelor de protectie in cazul turnarii pe
timp friguros astfel incat sa se evite orice fel de fenomene de inghet pe toata durata de
preintarire a betonului.
3.7 Decofrarea betonului
La decofrarea betonului se vor respecta prevederile din NE012-99 avindu-se in vedere
si urmatoarele:
operatia va fi supraveghiata de conducatorul punctului de lucru ;
Proiect de Diploma

evitarea preluari bruste a incarcarilor de catre elementele decofrate si mentinerea unor popi de
siguranta la elemente cu deschidere mare ;
evitarea ruperii muchiilor elementelor,a cofrajelor si sustinerilor.
Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei betonului pe probe
pastrate in aceliasi conditii ca si elementul in cauza.
Indepartarea elementelor de cofraj se face in concordanta cu rezistenta atinsa (procent din
rezistenta la 28 zile ) asa cum este prezentat in tabelul de mai jos .
Elemente de cofraj ce Deschiderea elementului de beton (m)
se ndeprteaz
L<6
6 < L < 12
12 < L
1. Prile laterale
Rezistena minim 2,5 N/mm2 astfel nct feele i muchiile
elementului s nu se deterioreze
2. Feele interioare cu 70%
85%
115%
meninerea popilor de
siguran
3. Popii de siguran
95%
110%
115%
Popii de sustinere se vor pozitiona astfel :
- la grinzi pana la 6m deschidere se lasa un pop la mijlocul grinzii ; la deschidere mai mare
numarul popilor se va stabili astfel incit distanta intre ei sau de la ei la reazem sa fie mai mica
de 3m
- la placi se lasa un pop la mijlocul lor si cel putin un pop la 2 mp de placa ;
- popii de siguranta pe inaltimea etajelor se vor aseza unul sub altul .
- sprijinirea dalelor se va face prin dispunerea popilor sub cofraj. Distribuia popilor metalici
de susinere este de minim 3 popi / mp.
- pentru sprijinirea dalelor de la nivelul superior se vor mentine toi popii de la nivelul imediat
inferior. Popii de susinere a dalei care se toarn se vor aeza pe aceeai vertical cu cei de la
nivelul inferior.
3.8 Verificarea si receptia lucrarilor din beton
Dupa decofrarea fiecarei parti din constructie se va proceda la examinarea amanuntita
a acesteia de catre executant,reprezentantul beneficiarului si eventual proiectant incheindu-se
un proces verbal de constatare.
Examinarea are in vedere:
aspectul elementelor cu semnalizarea eventualelor defecte (segregari, goluri, rosturi, beton
necompactat, etc. ) ;
dimensiunile sectiunilor transversale si planeitatea suprafetelor si muchiilor;
distantele dintre elemente si pozitia lor ;
pozitia golurilor de trecere ;
pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior .
Abaterile limita la dimensiunile elementelor executate monolit, in cazurile
curente si cand nu exista prescriptii speciale, sunt:
a) pentru lungimea ( deschideri, lumini ) grinzilor, placilor si peretilor
pana la 3.0 m
= 16 mm,
intre 3.0 m si 6.0 m
= 20 mm,
peste 6.0 m
= 25 mm ;
b) pentru dimensiunea sectiunii transversale
Proiect de Diploma

grosimea peretilor si placilor = 3mm la grosimi pana la 10 cm, = 5 mm la grosimi peste 10

cm;
latimea si inaltimea grinzilor si stalpilor = 5 mm la dimensiuni pana la 50 cm, = 8 mm la
dimensiuni peste 50 cm;
c) pentru fundatii
dimensiuni in plan
= 20 mm,
inaltimi pana la 2,0 m = 20 mm,
inaltimi peste 2.0 m
= 30 mm;
pentru abaterea de la forma ( conf. STAS 7384-85 ) a muchiilor si suprafetelor 4 mm la 1 m
lungime de muchie respectiv 1 mp de suprafata;
e) pentru lungimea totala a muchiilor ( L) respectiv suprafata totala ,cu latura cea mare L
( indiferent de tipul de element )
L pana la 3.0 m
10mm,
L = 3.0 9.0 m
12mm,
L = 9.0 18.0 m
16mm,
L peste 18.0 m
20 mm.
f)pentru inclinarea muchiilor si suprafetelor, conform tabelului urmator
g)pentru abateri limita de pozitii
axe in plan orizontal la
fundatii, stalpi, grinzi, pereti
10 mm;
h) pentru cote de nivel
fundatii de structuri
10 mm,
placi si grinzi cu deschideri pana la 6.0 m
10 mm,
placi si grinzi cu deschideri peste 6.0 m
18 mm,
reazeme intermediare (constr. Etajate)
10 mm.
Defectele limita admisibile la elementele din beton se refera la deficientele urmatoare
a) rupturi si stirbituri la colturi
pana la fata exterioara a armaturilor - cel mult 20 cm/m;
pana la fata interioara a armaturilor principale - cel mult una de max. 5 cm lungime la 1m;
cu adancime mai mare decat cele precedente si max. din dimensiunea cea mai mica a
sectiuni, cel mult una de max. 2 cm lungime la 1 m;
cu adancime mai mare de din dimensiunea cea mai mica a sectiunii , nu se admit;
b) segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului
pana la fata exterioara a armaturii principale, maximum 400 cmp.la 1 mp.,
pana la fata interioara a armaturii principale, cel mult una de max.40 cmp. la 1 mp.,
cu adancimi mai mari decat cele precedente,dar pana la max. din dimensiunea cea mai mica
a sectiunii max. 20 cmp./mp., la placi de plansee si acoperisuri, max.30 cmp./mp. La fundatii
masive, max. 5 cmp./mp., la grinzi si stalpi, max. 10 cmp./mp., la diafragme.
c) fisuri
pentru elementele incarcate cu mai putin decat incarcarea de explotare nu se admit fisuri
decat cele superficiale de contractie cu adancime max. pana la fata exterioara a armaturilor
principale,
pentru elementele solicitate la incarcarea de exploatare se admit fisuri cu deschideri maxime
in limitele date de STAS 10107-90;
d) sparturi ale betonului dupa intarirea lui, indiferent in ce scop inclusiv pentru instalatii
numai in limitele de la punctele a) si b) fara a taia sau intrerupe armaturile de rezistenta .
Proiect de Diploma

Defectele admise se vor remedia conform cu instructiunile din C 149-87; in cazul unor
defecte mai mari solutia se stabileste de proiectant sau se avizeaza de acesta, in scris, iar
remedierea se face cu o stricta supraveghere si se va consemna intr-un proces verbal .
Este interzisa orice lucrare sau operatie de remediere inainte de examinarea
elementelor si incheierea procesului verbal de constatare .
Calitatea betonului se apreciaza atat pe baza examinarilor vizuale si a actelor de livrare
cat si pe baza incercarilor epruvetelor executate pe santier. In situatii incerte se va apela la
incercari suplimentare nedistructive sau semidistructive.
3.9 Acte normative de referinta pentru lucrari de beton
* * * C 140-86 - Normativ privind executarea lucrarilor de beton si beton armat ;
* * * P 85-96 - Normativ pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de
beton armat;
* * * STAS 10107/1-90 -Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee
din beton armat si beton precomprimat . Prescriptii generale (M-SR 4/86);
* * * STAS 10107/0-90 -Constructii civile si industriale.Calculul si alcatuirea
elementelor din beton,beton armat si beton precomprimat (M-SR 6/85);
* * * STAS 10107/2-92-Constructii civile, industriale si agricole.Plansee curente
din placi si grinzi din beton si beton precomprimat .Prescriptii de calcul si alcatuire;
*
P 100-2006 -Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale;

*
NP-007-97 -Cod de proiectare pentru structurile in cadre din beton armat;
* * * C170-87 -Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton si beton

precomprimat subterane in medii agresive naturale si industriale;
*
* * C56-85 -Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si de instalatii aferente;
* * * C 149 - 87 -I nstructiuni tehnice privind procedele de remediere a defectelor
pentru elementele de beton si beton armat;
*
* * STAS 1759/88 -Incercari pe betoane.Incercari pe beton proaspat.
Confectionare de epruvete;
*
* * STAS 10102 -Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor;
* * * STAS 1790 -Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul
si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de
constructii;
*
*
* C167-77 -Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si
pastrare a cartii tehnice a constructiei;
Proiect de Diploma

* * * NE 012 99 Cod de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton

armat i beton precomprimat
* *
* -Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la
constructii si instalatii aferente; Ord.IGSC 28/7.02.1976, 20/4.04.1977.
4. VERIFICARI DE CALITATE
Verificarile de calitate a lucrarilor pentru realizarea elementelor si structurilor din
beton armat sunt prevazute pe faze ( cofraje, armaturi, betonare ) si sunt cele prezentate la
punctele 1.3, 2.6, 3.8
Pe langa verificarile mentionate anterior pentru receptia lucrarilor se vor efectua
verificari suplimentare scriptice si directe .
Verificarile scriptice constau din examinarea :
existenta tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse, a buletinelor de incercari prescrise in
proiect si in perscriptii si normative in vigoare precum si in dispozitiile de santier date de
beneficiar, proiectant sau organele de control;
continutul si rezultatele inscrise in documente;
actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si consolidari , pentru a se stabili
daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost necesare, precum si daca sunt de
calitatea corespunzatoare.
Verficarile directe constau din examinarea vizuala, bucata cu bucata , a elmentelor structurale
cu luarea in considerare a tuturor defectelor si abaterilor cu efectuarea sau prescrierea, in
cazul depasirii valorilor admise sau de dubiu, a unor incercari si verificari suplimentare cum
ar fi :
incercari prin metode nedistructive simple sau combinate ( sclerometru, ultrasunete, metode
combinate, pahometru ) pentru determinarea rezistentei betonului , a defectelor interioare sau
a existentei si pozitiei armaturii;
slituri in stratul de acoperire penrtu stabilirea tipului de armatura, a diametrului, numarului de
bare si a grosimi stratului de acoperire cu beton;
masurare lungimi, deschideri si eventual a adancimii fisurilor;
incercari prin incarcare statica in situ;
orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si
al corespondentei cu proiectul si cu actele normative in vigoare.
5. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PSI
La executia lucrarilor pentru realizarea elementelor din beton vor fi repectate toate
masurile generale de protectia muncii si paza contra incendiilor prevazute in actele normative.
5.1 Masuri specifice
Masurile specifice se refera la lucrarile de cofrare- decofrare, armare si turnare si
impun mai multe cerinte dintre care se mentioneaza :
indreptare, descolacirea si fasonarea barelor de armatura pe un teren de lucru separat si
imprejmuit, la distanta de spatiile de circulatie;
taierea si fasonarea barelor de armatura se face cu utilaje si dispozitive in stare buna ;
Proiect de Diploma

in timpulul curatirii armaturilor de rugina muncitorii vor purta ochelari de protectie iar rugina
si praful vor fi indepartate cu perii sau maturi;
nu se circula pe armaturi si nu se executa de pe cutia cofrajului montarea armaturilor in grinzi
sau alte elemente izolate; trebuie amenajate la partea laterala a cofrajului schele de lucru cu
balustrade;
montarea armaturilor si a cofrajelor se face de pe podini bine consolidate si cu latime de
min.70 cm si prevazute cu balustrade;
cand nu este posibil a se realiza parapete de siguranta si protectie muncitorii vor folosi centuri
de siguranta;
stationarea in partea opusa bascularii, sau scurgerii betonului din bena, in timpul bascularii
benelor de beton;
manevrarea vibratoarelor numai de personal instruit in acest scop si echipat corespunzator;
sustinerile si esafodajele cofrajelor se vor contravantui, atat in plan orizontal cat si in plan
vertical, pe ambele directii,
verificarea sustinerilor cofrajelor ca sa poata prelua incarcarea din oameni si armatura pe
durata montarii acesteia;
manevrarea vibratoarelor numai de personal instruit in acest scop si echipat corespunzator; curatarea sau desfundarea benelor, buncarelor, roabelor,etc. se face numai in pozitie stabila, la
sol;
decofrarea este admisa numai dupa intarirea suficienta a betonului fiind interzis muncitorilor
sa stea sub panourile in curs de demontare;
golurile ramase in plansee sau alte goluri interioare trebuie sa fie inprejmuite sau acoperite cu
panouri rezistente;
agatarea, manipularea si depozitarea cofrajelor si armaturilor in stricta concordanta cu
masurile de securitate specifice;
luarea masurilor de electrosecuritate la executarea sudurilor, la montarea si manipularea
armaturilor si cofrajelor in apropierea linilor electrice aflate sub tensiune;
5.2 Acte normative
precomprimat
* * * P 118-83 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la
actiunea focului;
* * * - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor. Decret nr. 290/1977;
* * * C 300-94- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ;
* * * - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor . M.I. 381/1993, MLPAT
7/N/1993;
* * * - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. MLPAT 9/N/1993;
* * * IM 007-96- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele,
cintre si esafodaje;
* * * PE 119-90 -Normativ de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice;
Proiect de Diploma

* * * - Norme de protectia munci in activitatea de constructii-montaj.Ord. MCInd. 1233/D1980;

* * * - Norme republicane de protectia muncii.
Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor
fi n vigoare la data respectiv.
CAIET DE SARCINI
LUCRRI DE ZIDRIE
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea aciunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor i
materialelor necesare executrii lucrrilor de zidrie, cu cerinele de calitate impuse.
2. DOMENIU
Procedura se aplic la executarea urmtoarelor lucrri:
- zidrie simpl, armat sau compus pentru perei portani, la perei de
nchidere sau compartimentare
- zidrie mixt la ziduri de subsoluri
- zidrie la cornie
- zidrie la couri de fum
3. DEFINIII I PRESCURTRI
- Conform P2 85, P104 82, C17 - 82
4. DOCUMENTE DE REFERIN
- Normativele specifice: P2 85, C56 86, C17 82, C16 84,
P104 82, C126/1975
- Legea nr. 10/1995
5. CONDIII PREALABILE
5.1. Asigurarea pe antier a documentaiei de execuie i a prezentei proceduri.
5.2. Instruirea personalului care concur la realizarea lucrrilor, n scopul insuirii
proiectelor de execuie, caietelor de sarcini, normativelor i procedurilor care se refer la faza
respectiv de lucru.
Proiect de Diploma

5.3. Asigurarea pe antier a materialelor, inclusiv a materialelor de mbinare (mortar),

recepionate i depozitate conform normativelor i standardelor n vigoare. Existena unei
platforme apropiate cldirilor, construciilor, n vederea depozitrii corespunztoare.
5.4. Dotarea formaiei de zidari cu unelte, scule, dispozitive i aparate de msur i
control, furtune de nivel, metru i rulet, fire cu plumb, ciocane, mistrie, etc.
5.5 Verificarea condiiilor legate de lucrrile executate anterior pe care urmeaz a se
executa zidriile.
5.6. Materializarea axelor principale, a cotelor de nivel, a dimensiunilor n plan.
5.7. Asigurarea locurilor uor accesibile, pentru fiecare faz de lucru.
5.8. Existena nregistrrilor de calitate pentru lucrrile anterioare i a celor ce pot
deveni ascunse.
5.9. Degajarea frontului de lucru de resturi de materiale, pmnt, etc.
5.10. Nivelarea i compactarea terenului pe perimetrul exterior al construciei.
5.11. Aprovizionarea frontului de lucru cu materialele de baz i auxiliare.
5.12. Montarea schelelor de lucru.
5.13. Efectuarea probelor la instalaiile de preparare a mortarului.
6. MSURI PREVENTIVE
6.1. Se va urmri instruirea i respectarea de ctre personalul executant a normelor de
protecia muncii i P.S.I. i semnarea fielor individuale de instructaj.
6.2. Existena i folosirea echipamentelor specifice de protecia muncii.
7.
RESPONSABILITI
7.1. eful punctului de lucru:

- verific conformitatea formularelor primite odat cu marfa (avize de
nsoire, certificate de calitate) i ia msurile de depozitare i pstrare
corespunztoare mrfii.
- rspunde mpreun cu efii de echip de calitatea operaiilor de execuie
efectuate
- organizeaz locurile de munc i procesul de producie, creind condiii
optime necesare executrii lucrrilor
- controleaz calitatea lucrrilor executate de echip
- rspunde de itroducerea n lucru numai a materialelor care corespund
calitativ prevederilor din proiectul de execuie
- ntocmete nregistrrile referitoare la calitate privind lucrrile realizate
Proiect de Diploma

- conduce executarea lucrrilor conform prevederilor proiectului, normelor

tehnice, i a fielor tehnice.
7.2. eful de echip:
- rspunde de respectarea proiectului de execuie, a prescripiilor tehnice i
de efectuarea controlului muncii prestate de muncitorii din echip
7.3. Muncitorii:
- rspund de calitatea lucrrilor realizate respectnd ntocmai tehnologia de
execuie, n care sens au urmtoarele obligaii:
- s utilizeze doar materialele corespunztoare calitativ
-
s verifice prin autocontrol calitatea lucrrilor executate
s realizeze gospodrirea judicioas a materialelor
7.4. eful de antier:

-
asigur buna organizare a procesului de producie
asigur executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile proiectului,

al prescripiilor tehnice i ale fielor tehnologice
oprete executarea lucrrilor necorespunztoare i ia msuri de

remediere
7.5. Responsabilul AC/CTC urmrete aplicarea ntocmai a prezentei proceduri,

respectarea prevederilor proiectului de execuie i a reglementrilor tehnice n vigoare,
respectiv ntocmirea corect a nregistrrilor calitii.
8. ACIUNI IMPLICATE
8.1. Pregtirea lucrrilor
8.2. Materiale i produse
8.3. Transport, manipulare, depozitare
8.4. Tehnologia lucrrilor de zidrie
8.5. Abateri limit
8.6. ntocmirea nregistrrilor calitii
9. PROCEDURA
9.1. Pregtirea lucrrilor: vezi cap. 5 din prezenta procedur
9.2. Materiale i produse
9.2.1. Materiale i produse principale
9.2.1.1. n cadrul acestor specificaii sunt luate n considerare materialele i produsele
principale le execuia zidriilor curente.
- Materialele i produsele se pot clasifica n funcie de rolul lor astfel:
Proiect de Diploma

a. Materiale de baz crmizi, blocuri, plci etc.

b. Materiale auxiliare mortare, armturi, etc.
c. Accesorii piese de prindere, ancore, etc.
9.3. Transport, manipulare, depozitare: vezi cap. 5 din prezenta procedur
9.4. Tehnologia lucrrilor de zidrie
9.4.1. Dimensiunile, marca i calitatea crmizilor, precum i marca mortarului de
zidrie vor fi obligatoriu cele prevzute n proiect. Compoziia mortarului va fi cea artat n
STAS 1030 85 i instruciunile tehnice C17 82, inclusiv cele cu adaos de cenu.
9.4.2. La determinarea consistenei mortarului, se va proceda la determinarea cu conul
etalon. Ptrunderea conului n mortar pentru zidria din crmizi pline va fi de 8 13 cm, iar
pentru zidria din crmizi i blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7 8 cm.
9.4.3. Crmizile nainte de punerea lor n lucrare se vor uda bine. Pe timp de ari
udarea trebuie fcut mai abundent, eventual repetat.
9.4.4. La zidria din crmizi pline i cu goluri verticale, rosturile orizontale i
verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar se va lsa o poriune neumplut de la faa
exterioar a zidului de 1 1,5 cm.
La zidria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor fi bine umplute cu
mortar ca i la zidria din crmizi pline sau goluri verticale. Pentru realizarea rosturilor
verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe poriunile marginale ale blocurilor cu
goluri orizontale nguste.
9.4.5. Orizontalitatea rndurilor de crmizi sau blocuri se obine utiliznd rigle
din lemn sau metal, gradate la intervale egale cu nlimea rndurilor de zidrie. Riglele se
fixeaz la colurile zidriei. Verificarea orizontalitii se face cu sfoara de trasat bine
ntins ntre aceste rigle.
9.4.6. ntreruperea execuiei zidriei se face n trepte, fiind interzis ntreruperea cu
strepi.
9.4.7. Legturile ntre ziduri, la coluri, intersecii i ramificaii se face alternativ
funcie de tipul de crmizi i blocuri ceramice utilizate.
9.4.8. Ultimul rnd al zidriei, peste care urmeaz s se monteze elemente
prefabricate, se va executa cu crmizi aezatre n lung.
9.4.9. Ancorarea zidriei despritoare de structura cldirii (stlpii sau diafragmele
din beton armat se face cu ajutorul mustilor din oel beton, fie cu agrafe fixate pe boluri
mpucate cu pistolul. nainte de executarea zidriei despritoare, pe suprafeele respective
Proiect de Diploma

ale stlpilor sau diafragmelor se va aplica un spri de mortar de ciment, iar rostul vertical
dintre zidrie i elementul structurat va fi umplut complet cu mortar.
9.4.10. La executarea zidriei armate se va acorda o atenie deosebit poziionrii
corecte a barelor de armtur i a realizrii gosimii necesare a mortarului de acoperire a
armturii n rosturile orizontale.
9.4.11. La execuia zidriei complexe, n cazul n care armtura stlpilor se realizeaz
din carcase prefabricate (cazul curent), acestea se vor monta nainte de executarea zidriei
legndu-se mustile nivelului inferior. Pe msura executrii zidriei, n rosturile orizontale
ale acesteia se aeaz barele orizontale de legtur cu stlpiorii, nglobndu-le n mortar
marca M50, obinut cnd este cazul prin mbuntirea local a dozajului de ciment. Rosturile
zidriei din dreptul stlpilor se las neumplute pe o adncime de cca. 2 cm, pentru realizarea
unei legturi mai bune cu betonul din stlpiori.
9.4.12. La zidurile cu grosime de cel puin o crmid se vor zidi de o parte i de alta
a golului cte trei ghermele la fiecare gol de u i cte dou ghermele la fiecare gol de
fereastr. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2 -3 ori
ntr-o baie de bitum fierbinte.
9.4.13. Rosturile zidriei courilor se vor tei la fiecare rnd i vor fi complet
umplute, folosindu-se mortar de aceeai marc ca la zidria pereilor. Se vor monta olane i
tuburi din beton fr defecte. Execuia va fi ngrijit lucrat, astfel ca suprafaa interioar a
coului s fie neted.
Courile, pe poriunea din podul cldirilor se vor tencui i se vor spoi cu var. ( vezi
STAS 6793 82 ).
9.4.14. Zidria aparent se va executa cu crmizi de calitatea A. Rosturile vor fi
drepte, paralele i de grosime egal. n acest scop se va utiliza o rigl din oel de grosimea
rostului, care se aeaz pe marginea rndului de zidrie imediat inferior celui care se execut.
Rosturile se realizeaz cu marca de mortar prevzut n proiect, i se va fugui cu fierul de rost.
Mortarul scurs pe faad i apariia petelor lsate de acesta se vor npiedica cu acizi diluai i
se vor spla bine cu ap.
9.4.15. Placarea diafragmelor din beton armat cu crmizi sau blocuri ceramice se va
executa ntre centurile din beton armat scoase n consol n dreptul planeelor. Zidria se va
mpna ntre centuri. Spaiul dintre zidrie i diafragm (de 1 2 cm) se va umple bine cu
mortar, odat cu executarea zidriei. n zonele seismice de grad 7, 8, i 9, placajul va fi
ancorat de diafragm prin intermediul unor bare din oel beton (nglobate n rosturile
orizontale). Ancorarea se face cu musti 6mm, avnd lungimea de cca. 30 cm, scoase din
Proiect de Diploma

diafragm sau fixate cu ajutorul bolurilor mpucate. Mustile vor fi prevzute la intervale
de cte 90 cm pe orizontal i 60 cm pe vertical i se vor ndoi n dreptul rosturilor
orizontale, nglobndu-se n mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidriei se va face pe
toat lungimea lor cu bare din oel beton 6-8 mm, la intervale de cte 60 cm pe nlime.
Barele se vor ancora la intervale de cca. 90 cm de mustile scoase n acest scop din
diafragm, precum i de mustile scoase din diafragmele transversale sau stlpi.
9.4.16. Obiectele sanitare care se monteaz pe zidria din crmizi i blocuri cu
goluri orizontale se vor fixa n dibluri din lemn care se prevd n goluri, executate cu ajutorul
unei freze sau cu o dalt subire cu lama de 5 mm bine ascuit.
10. CRITERII DE ACCEPTARE
10.1. Verificarea calitii zidriilor se face pe tot parcursul execuiei lucrrilor, iar
lucrrile ce devin ascunse se verific de ctre eful de antier i de ctre beneficiar.
10.2. Lucrarea de zidrie se consider terminat i acceptat dac au fost respectate
prescripiile di procedura tehnic de execuie, fia tehnologic, normele tehnice i
documentaia de execuie, i dac nregistrrile calitii au fost ntocmite i acceptate de ctre
beneficiar.
11. ABATERI ADMISE
Abaterile limit fa de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripiile n
vigoare:
Nr.
crt.
Denumirea caracteristicilor
Abateri limit
(mm)
Observaii
La dimensiunile zidurilor:
La grosimea de execuie a zidurilor din crmid i blocuri ceramice
Ziduri cu grosimea pn la 10 cm
Ziduri cu grosimea de 15 cm
11.1.
4
+4
La
zidurile
-6
+5
executate
cu
-7
+6
materiale
din
demolri, abaterile
-8
se majoreaz cu
10
50%
Ziduri cu grosimea > 30 cm
10
Proiect de Diploma

La goluri:
Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice i blocuri mici cu agregate uoare
11.2.
Pentru dimensiunea golului 100 cm

Pentru dimensiunea golului > 100 cm
10
Idem pct. 11.1.
+ 15
- 10
La dimensiunile n plan ale ncperilor

11.3.
11.4.
11.5.
Nr.
crt.
Cu latura ncperii < 300 cm
15
Cu latura ncperii > 300 cm
20
La dimensiunile pariale n plan (nie,

palei)
La dimensiunile n plan ale ntregii cldiri
Idem pct. 11.1.
10
50
Abateri limit
(mm)
Observaii
La dimensiunile verticale:
Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice
Pentru I. etaj
20
11.6.
Cu
condiia
denivelrile
Pentru ntreaga cldire (cu max. 5 nivele)
50
planeu
ca
unui
nu
depeasc 15 mm
11.7.
11.8.
La dimensiunea rosturilor dintre crmizi sau blocuri

+5
Rosturi orizontale
-2
+5
Rosturi verticale
-2
Rosturi la zidrii aparente
2
La suprafee i muchii:
1. La planeitatea suprafeelor
Pentru ziduri portante
3 mm/m
Pentru ziduri neportante
5 mm/m
Pentru zidria aparent la ziduri portante i
2 mm/m
neportante
2. La rectilinitatea muchiilor
2 mm/m
4 mm/m
La stlpi portani
cu sec.< 0,1 m2
abaterile
se
micoreaz cu 50%
Max. 10 mm la o
camer
Max. 20 mm pe
lungimea
nentrerupt
muchiei zidului
Proiect de Diploma


neportante
Max. 10 mm pe
1 mm/m
toat
lungimea
muchiei
3. La verificarea suprafeelor i muchiilor

Max. 10 mm / etaj
neportante
Nr.
crt.
3 mm/m
i max. 30 mm pe
6 mm/m
nlimea cldirii
Max. 10 mm / etaj
Max. 15 mm / etaj
2 mm/m
i max. 20 mm pe
nlimea cldirii
Abateri limit
(mm)
Abateri fa de orizontala suprafeei superioare ale fiecrui
Observaii
rnd de crmizi sau blocuri

11.9.
Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice
2 mm/m
3 mm/m
Max. 15 mm / toat
lungimea zidului
Max. 20 mm / toat
lungimea zidului
12. RAPOARTE I NREGISTRRI
P.V. de recepie calitativ
RNC
DS
Registru de recepie calitativ a materialelor, confeciilor, prefabricatelor,

nainte de punerea lor n oper
Buletine de analiz emise de laborator
Certificate de calitate/garanie
Bon transport beton/mortar
Registru meteorologic.
Proiect de Diploma

CAIET DE SARCINI
LUCRRI DE HIDROIZOLAII
Prezentul caiet se refer la lucrrile de realizare a hidroizolaiilor pentru ncperile
umede (duuri, grupruri sanitare i holuri de acces n apartamente).
a. Materiale.
Materiale bituminate n foi.
- membrane bituminoase pentru iyolaii la ncperi umede;
-
cartoane bituminate tip. CA-333; CA-400; conform STAS 138-80
mpslitur din fibr de sticl bituminat tip. IA 1100; IB 1200; IPB 1200 conform
STAS 7916-80
mpslitur din fibre de sticl bituminat tip.IA 1000 R; IPB 1100 R; conform
NTR
8067-85 i tipIBP 1000,IBP1100, conf. STAS 8067-85
pnz bituminat tip PA 55; PA 45, PI50,P140; conform STAS 1046-78.
estur din fibr de sticl bituminat tip TSA 2000 conform STAS 10126-80.
Foi hidroizolatoare cu bitum activ tip hidrobit UTR9607-80

Materiale bituminoase pentru amorsare ( lipite i etane).
bitum pentru lucrri i hidroizolaii tip H 68/75 i H 80/90 conform STAS 706478;
bitum cu adaus de cauciuc tip 95/105, STAS 10546/75
suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558-71.
Suspensie de bitum filerizat (SUBIT) conform STAS 558-71
Filer de calcar tip I , STAS 539/73
Hidrobit de 0,5 x 2 mm, STAS 9607/80
tabl zincat conform STAS 2028-80
tabl neagr conform STAS 1946-80 protejat anticoroziv
materiale diverse i piese de racordare pentru lucrri aferente hidroizolaiilor.
vopsele n culori pe baz de polimeri vinilmacrilici.

b. Condiii de livrare, depozitare, manipulare
Bitumul, cartonul, pnza, estura i mpslitura din sticl bitumat se livreaz
conform STAS
Depozitarea i conservarea materialelor se va face conform prevederilor din standarde,
normelor interne sau indicaiilor furnizorilor.
Proiect de Diploma

Depozitele vor fi uscate, acoperite i cu ndeplinirea condiiilor de securitate mpotriva

incendiilor.
Produsele din loturi diferite vor fi depozitate separat.
Sulurile de produse bitumate se pstreaz ferite de soare , umezeal, intemperii,
depozitarea fcndu-se n suluri asezate orizontal.
c. Conditii de executie
La acoperiurile construciilor cu pante de 1,55% prevzute cu termoizolaie din
bca structura hidroizolaiilor este urmtoarea:
-
strat de egalizare cu mortar de ciment 1,5 cm.
amorsare cu emulsie sau soluie de bitum, minim 300 gf/mp.
strat de difuzie din mpslitur bituminat perforat tip IPB-1200
mastic de bitum cu IB 70/80 min 2 kg/mp.
barier de vapori cu mpslitur bituminat IA 800
strat de poz din mortar de ciment M 100-T de 1,5 cm.
termoizolaie din plci bca.
strat suport din mortar M 100-T de 1,5 cm.
mastic de bitum IB 70/80
mpslitur bitumat tip IA 800
mpslitur bitumat tip IB 900
pnz bituminat tip PA 45
protecie uoar cu vopsea reflectorizant cu vinarom.
Aplicarea stratului de amorsare se execut mecanizat prin stropire cu pistolul racordat

la un compresor cu aer comprimat sau cu peria, pe suportul de beton curat sau uscat.
Straturile de difuzie nu se aplic n dolii i pe o raz de cca 25 cm n jurul gurilor
de scurgere i a strpungerilor.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de
difuzie,lipit i acoperit cu mastic de bitum cu suprapuneri de 7..10 cm i trebuie s acopere
complet partea inferioar a stratului de izolaie termic.
Hidroizolaia alctuit din straturi multiple pentru terase cu pante de max. 20% se
va executa prin lipirea foilor bituminate cu masticuri din bitum preparate cu maxim 50% filer
mineral.
Proiect de Diploma

La pante pn la 7 % lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta.

Dup aplicarea fiecrui strat se va examina suprafaa cu grij, prin ciocnire, iar
defectele constatate se vor remedia, dup care se execut stratul urmtor.
Protecia hidroizolaiei elementelor verticale la terase se va realiza cu mortar de
ciment M 100-T de cca 30 cm grosime, armat cu rabi pe reea cu diametrul de 4-6 mm, la 20
cm.
Protecia uoar la terase i acoperiuri necirculabile se va executa prin stropire
mecanizat n dou straturi minim 300 g/mp vopsea reflectorizant n culori deschise aplicate
pe ultimul strat de mpslitur bituminat tip IB 1200.
Circulaia va fi limitat la strictul necesar verificrii i se vor interzice spargeri ale
izolaiei sau depozitarea diferitelor obiecte. La perioade de trei ani se vor face verificri n
vederea executrii lucrrilor de ntreinere. n cazul n care hidroizolaia prezint bine lucrrile
de ntreinere, verificrile se pot amna nc un an.
Lucrrile de ntreinere pot fi executate cu orice material bituminos prin
procedee la rece( emulsie, suspensie) sau prin procedeee la cald.
Lucrrile de ntreinere trebuie executate de muncitori de specialitate.
d. Conditii de calitate i receptie
Lucrrile de hidroizolaii fiind lucrri ascunse, calitatea lor se va verifica mpreun cu
beneficiarul, pe msura execuiei lor, ncheindu-se proces-verbal, din care s rezulte c au fost
respectate urmtoarele:
calitatea suportului (rigiditate, aderen, planeitate, umiditate)
-
calitatea materialelor hidroizolatoare
poziionarea i ancorarea n beton a pieselor metalice de strpungere
calitatea amorsajului i lipirea corect a fiecrui strat al izolaiei
etapele i succesiunea operaiilor
Hidroizolaia se verific vizual dac copertinele, orurile, paziile sunt bine ancorate i
lipite sau cu faluri corect executate, care s asigure etanarea hidroizolaiei
Verificrile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrrilor sunt:
a). stratul suport s nu prezinte asperiti mai mari de 2 mm iar planitatea lui s fie
continu, fiind admis ca abatere o singur denivelare de -+5 mm pe o suprafa vertical cu
dreptarul de 2m, n oruce direcie;
b). existena rosturilor de dilatare de 2 cm lime pe conturul i n cmpul (la 4-5 m, distan
pe ambele direcii) apelor de peste termoizolaiile noi sau vrac (pilonate);
Proiect de Diploma

c). corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1:5 a denivelrilor de max. 10 mm

admise ntre elementele prefabricate de acoperi ;
d). protejarea prealabil a termoizolaiilor de polistiren cu foi bituminate sau pelicul de
mortar special;
e). racordrile ntre diverse suprafee, cu abateri admisibile fa de dimensiunile din proiect
sau prescripii tehnice de 5 i +10 mm la raza de curbur i de 10 mm la limi ;
f). respectarea reelelor i procedeelor de preparare a materialelor pe antier (masticuri, soluii
etc), conform normativului C.112-80;
g). starea de umiditate corespunztoare stratului suport amorsat ( printr-o metod de antier,
unde pentru fiecare 1000 mp se fac 5 probe de desprindere a unei fii de carton bituminat de
5 x 20 cm, lipit de suport, pe 2/3 din lungime i care dup 2 ore trebuie s se rup prin carton
sau prin prin stratul de bitum sau cu aparate pentru determinarea umiditii;
h). lipirea corect a foilor ; nu se admit dezlipiri, alunecri i bici cnd acestea apar,
repararea lor este obligatorie;
i). Limea de petrecerea foilor (710 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal) ; se admit
10% din foi cu petreceri de min. 5 cm frontal ) ; se admit 10% din foi cu petreceri de min.5
cm longitudinal i min.7 cm frontal ; n cazul n care aceste valori nu sunt respectate stratul
respectiv trebuie refcut;
j). respectarea direciei de montare a foilor ; pn la 20% pant se pot monta i paralel i
streaina, dar peste 20% pant, numai n lungul liniei de cea mai mare pant;
k). meninerea n cazul izolaiilor subterane a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm
sub nuvelul cel mai cobort al licrrii respective; racordarea corect a izolaiilor verticale cu
cele orizontale ( abaterea admisibil la limea petrecerii 10 mm) ;
l). realizarea comunicrii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub oruri, copertine sau
tuburi.
n cazul hidroizolaiilor, prin faz de lucrare se nelege n plus fa de
instruciunile pentru verificarea i recepionarea lucrrilor ascunse i pe faze de lucrri i o
grupare de tronsoane, n aa fel nct poriunea ce se verific s fie ntreag i fr ntreruperi
n zon n care s-ar putea produce dificulti funcionale ( de ex. n dolii).
La verificarea pe faze de lucrri, se va examina frecvena i coninutul actelor de
verificare ncheiate pe parcurs, comparndu-le cu proiectul, prescripiile tehnice respective i
abaterile admisibile.
n mod special, comisia va efectua i probe globale directe dup cum urmeaz:
Proiect de Diploma

a). verificarea etaneitii hidroizolaiilor prin inundare cu ap timp de 72 ore a

acoperiurilor cu pante pn la 7% inclusiv. Nivelul apei va depi cu minimum 2 cm punctul
cel mai ridicat, iar pentru acoperiurile cu suprafaa peste 20 cmp se va cere acordul scris al
proiectantului;
b). n camerele ude inundarea va fi efectuat timp de 72 ore, iar grosimea stratului de ap
va fi de 3,6 cm;
c). la construciile supuse la presiunea hidrostatic a apelor subterane, dup asigurarea
msurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lsnd hidroizolaia timp de 48 ore la
presiunea maxim conf. prevederilor STAS 2355-79 i normativului C 112-80. Construciile
supuse la presiunea hidrostatic a apelor nmagazinate se vor verifica conform msurilor
prevzute n proiectele respective;
d). n cazul cnd probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare,, nivelul sczut
al apelor subterane,etc), verificarea se va face vizual, prin ciocnire i eventuale sondaje n
punctele dubioase ;
e). rezultatele verificrilor menionate la acest capitol se vor nregistra conform
instruciunilor pentru verificarea lucrrilor ascunse; deficienele constatate vor fi consemnate
n procese verbale i se vor trece imediat la remedierea lor, ncheindu-se un nou proces verbal
de lucrri ascunse; dup aceasta se pot executa lucrrile de protecie i cele conexe;
f ). la protecia hidroizolaiilor acoperiurilor necirculabile executat din vopsitorii, se va
verifica vizual continuitatea i aderena prin frecare energic cu mna.
La acoperiurile circulabile se va verifica dac plcile i dalele sunt montate pe un strat
de nisip cu grosimea minim de 2 cm, dac rosturile ntre plci sunt uniforme i umplute, dac
sunt corect executate rosturile de dilataie i dac sunt umplute cu mastic bituminos;dac au
stabilitate la circulaie;
g). la acoperiuri se vor verifica pantele, conform proiectului,amplasarea n punctele cele
mai coborte a gurilor de scurgere iar printurnarea de ap n puctele mai ridicate se va verifica
dac gurile de scurgere funcioneaz bine.
Se va verifica dac sunt corespunztoare proiectului racordrile hidroizolaiei la
reborduri i atice, la strpungeri, la rosturi de dilataie i la gurile de scurgere care trebuie s
fie prevzute cu grtare (parafrunzare) i s nu fie inundate;
h) tinichigeria aferent acoperiurilor (oruri, copertine, glafuri,etc) se va verifica dac
este executat conform proiectelor, bine ncheiat, racordat cu hidroizolaia i fixat de
construcie; verificarea se va face att vizual ct i prin traciune manual;
Proiect de Diploma

La recepia preliminar comisia prin membrii si de specialitate sau prin specialitii

din afar (conf.pct.20 al regulamentului de efectuare a recepiilor ), va proceda la verificri de
acelai tip cu cele de la punctul care prevede verificarea pe faze, completate cu referatul de
concluzii i tratnd ntregul obiect.
e. Acte normative de referin
STAS 3031-83
- Pantele acoperiurilor
C.112-80 - Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale

bituminoase
la lucrrile de construcii( Bul. Construciilor nr.3/1981).
STAS 2355-79 - Construcii civile, industriale i agricole. Hidoizolaii din materiale

bituminoase i elemente de construcii;
STAS 8077-82 - Emulsie bituminoas
STAS 44-67
-Diferite dozaje de emulsii bituminoase
STAS 558-71 - Suspensie de bitum filerizat.

STAS 7064-72 - Diferite dozaje pentru mastic bituminos,
STAS 1046-78- Pnz bituminat A 30.
STAS 6050-80 -mpslitur de fibre de sticl nebituminat.
STAS 7916-80 -mpslitur de fibre de sticl bituminat tip IA
STAS 10126-75 -estur din fibre de sticl bituminat tip IA
STAS 138-80
-Carton bituminat tip CA 4008
STAS 10152/3,4 75 - Materiale hidroizolante bituminate cu folie de aluminiu.

STAS 2355-85 - Construcii civile, industriale i agricole.Hidroizolaii din materiale
bituminoase la elemente de construcii.
C.112-80 - Normativ pentru proiectarea, executarea i recepionarea hidroizolaiilor din
materiale bituminoase la lucrrile de construcii ( Bul. Construciilor nr.3- 1981).
C.D.78-74
- Instruciuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor
hidroizolaoare bituminoase n suluri placate cu folie de aluminiu ( aprobate cu ord. MEFMC

nr.655/1974).
C.D.79-74
- Instruciuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor
hidroizolatoare n suluri cu inserie din folie de aluminiu ( aprobate cu ord. nr. 655/ 1974).
D. PREPARARE MORTAR DE VAR- CIMENT PENTRU

ZIDRII
Proiect de Diploma

Acest capitol cuprinde specificaii pentru preparare i compoziia mortarului de zidrie

marca M 50-Z.
a. Standarde de referint
STAS 9201-80 Var hidrant n pulbere.
1. STAS 146-78 Var pentru construcii.
2. STAS 3910-76 Slam de carbid.
3. STAS 1500-78 Cimenturi cu adaosuri.
4. STAS 8819/1-80 Cenu de central termoelectric.
5. STAS 1667-76 Nisip natural de carier sau ru.
6. STAS 790-73 - Ap.
7. C 17-82 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i
tencuial.
8. STAS 2634-80- Metode de ncercarea mortarelor n stare proaspt i ntrit.
9. STAS 1030-70 Mortare obinuite de var ciment sau ipsos. Clasificarea i condiii
tehnice.
b. Probe i determinri
1. Determinarea caracteristicilor mortarelor de tencuial se va face conform metodelor
prescrise n STAS 2634-80.
2. Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mortarele vor fi conform STAS
1030-70.
c. Materiale i produse
Mortar de var-ciment pentru zidrii marca M 50-Z.
-
var hidratat n pulbere pentru construcii STAS 9201/80
var pentru construcii ( past ) STAS 146-78
slam de carbit STAS 3910-76
cenu de termocentral STAS 8819-80
nisip natural de carier sau ru 0-3 mm STAS 1667-76
cimenturi
ap STAS 790-73
Proiect de Diploma

1. Dozaje uzuale pentru mortare de tencuial cu var-ciment marca M 50-Z materiale pentru 1
m3 mortar.
-
ciment F 25 kg = 180
ciment M 30 kg = 171
var hidratat, var past sau lam de carbid m3 = 0,200
var past sau lam de carbid kg = 260
nisip m3 = 1,20 kg = 1500
2. Densitatea aparent a pastei de var corespunztoare consistenei 12 cm.

-
var past cal.I kg/m3 = 1250 1300.
Var past cal II kg/m3 = 1301 1350.

3. n dozajele de mai sus s-a considerat varul past de cal.I cu consistena 12 cm i
densitatea aparent de 1300 kg/m3.

4. Cnd se folosete nisip uscat (sub 2% umiditatea dozajului volumetric de nisip pentru
mortarul de tencuial de marca M 25-T cu nisip sort 0-3 mm se corecteaz astfel:
-
la umiditatea 2% densitatea aparent n grmad a nisipului kg/m 3 = 1220 i la 0 kg/m 3

= 1550;
nisip m3 /m3 mortar, la umiditate 2% dozajul de nisip = 1,200 i la 0% dozajul corectat

= 1,2 x 1220/1550 = +0,95;
nisip kg/m3 mortar, la umiditate 2% dozajul de nisip = 1500 i la 0% dozajul corectat =

0,95 x 1550 = 1470 kg/m3.
d. Livrare, depozitare, manipulare
pentru materialele folosite la realizarea mortarelor se vor respecta conditiile din

capitolul tencuieli;
transportul pe orizontal pe distante mici se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice,

bene sau pompe;
pe distante mari de la statia de preparare pn la punctul de punere n oper transportul

se face cu bene speciale cu autoagitatoare, basculante ,
transportul pe vertical se face cu macarale cu bene, elevatoare, pompe sau troli pe sol;
mijloacele de transport trebuie s fie etanse , curate i s permit golirea fr efort;
mijloacele de transport se cur i se spal la sfritul schimbului de lucru, la

schimbarea materialului transportat i la ntreruperea lucrului mai mare de 2 oare;
Proiect de Diploma

este interzis descrcarea mortarului direct pe pmnt , aceasta fcndu-se n buncre de

transfer, lzi de primire sau bene speciale,
transportul i punerea n oper se face n maxim 10 ore la mortar de ciment- var fr

ntrzitor i maximum 16 ore cu ntrziitor de priz;
la manipularea varului hidratat se vor purta mnui de cauciuc i ochelari de protecie.

e. Preparare
Prepararea mortarului pe baz de ciment i var hidratat se face mecanic asigurnd-se :
- dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de 2%
pentru liani i 5% pentru agregate;

- amestecarea pn la omogenizarea complect.
La utilizarea varului hidratat nu este necesar operatia de stingere a lui.
Prepararea mortarelor se face mecanic folosind malaxoare cu amestec forat sau betoniere
cu cdere liber.
In cazul folosiri varului bulgri acesta va fi stins i folosirea se va face dup cel putin 2 luni
de la stingere i pstrare n groap.
Ordinea de introducere n utilajele de malaxare a componentelor este :
-
pentru mortare cu var hidratat se introduce nti apa apoi componentele solide ;
pentru mortarele cu var past sau sleam de carbit , se introduce apa apoi partea de var
sau sleam i se amestec pn la obinerea uni lapte omogen si apoi se introduc
agregatele si eventuali agenti;
pentru mortarele de ciment i var se introduce nti o parte de ap apoi componentele

solide i dup malaxarea acestora se introduce restul de ap necesar obineri
consistentei cerute.
Pasta de var de consistent 12 cm se introduce initial ntr-un buncr cu agitator unde
se fluidizeaz i se omogenizeaz dup care se introduce n toba de malaxare. La
ntreruperea preparrii mortarului mai mult de ore toba malaxorului se spal cu ap
amestecat cu pietri.
f.Verificri
Se fac verficri la densitatea aparent a materialelor, dozajelor volumetrice i de
consistent a mortarelor.
g. Msurtoare i decontare
Proiect de Diploma

Mortarele se vor deconta la mc ( mp ) de mortar preparat sau conform consumurilor

de mortar pe suprafete tencuite. Transportul mortarului se va deconta separat la tone de
transport.
Proiect de Diploma

CAIET DE SARCINI
TENCUIELI
Lucrriile de tencuieli se realizeaz:
-
pe zidriile noi realizate;
in zonele unde se realizeaz golurile noi i unde se demoeaz pereti;
local , pentru realizarea unor reparatii.

a) Materiale.
Toate materialele i semifabricatele ( de ex. mortarele preparate centralizat ) care se
folosesc la executarea tencuielilor interioare dricuite ( inclusiv gleturi subiri ) i a

tencuielilor exterioare dricuite i speciale se vor pune n oper numai dup verificarea de
ctre conductorul tehnic al lucrrii a corespondenei lor cu prevederile i specificaiile din
standardele n vigoare.Verificrile se fac pe baza
documentelor care nsoesc materialele la livrare, prin examinare vizual i prin ncercri de
laborator fcute prin sondaj.
O atentie deosebita trebuie acordata condiiilor de depozitare i transport a
materialelor.
Varul bulgri n vrac sau praf in saci se pstreaz n oproane nchise ferite de
umezeal.
Cimentul vrac se pstreaz n buncre sau silozuri sau n oproane nchise ferite
de umezial iar cel n saci n oproane nchise.

Transportul mortarelor se face n funcie de gradul de mecanizare al antierelor, locul
de amplasare a instalaiei de preparare a mortarului, de distanele i nivelurile la care se
transport.
Transport la distane mici pe orizontal se face cu tomberoane, roabe, dumpere pitice,
bene sau pompe.Pe distane mari, de la staia de preparare a mortarului pn la punctul de
lucru, transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau auroagitatoare.
Pe verticale transportul se face cu macarale elevatoare, pompe sau trolii amplasate
pe sol.
Mijloacele de transport trebuie s fie etane, curate i s permit fr efort golirea
rapid. Mijloacele de transport vor fi curate i splate la sfritul schimbului de lucru, de cte
ori se schimb natura materialului sau la ntreruperi mai mari de dou ore. Este interzis
descrcarea mortarelor direct pe pmnt.
Proiect de Diploma

n timpul operatiilor de transport mortarul trebuie s-si pastreze compozitia.

Durata maxim de transport :
-
maximum 10 ore de la preparare pentru mortarele de ciment sau var-ciment fr ntrzietor;
maximum 16 ore la cele cu ntrzietor.

Perioada de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor variaz n funcie de
natura liantului,astfel :
-la
mortarele
de
var,
pentru
tencuieli
interioare,
pn
la
12
h;
- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi ( cu ntrzietor de priz n amestec), pn la 1 h.

Consistena mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrrilor i cu suprafaa pe care
se aplic, astfel :
- pentru pri ( aplicare mecanizat )
12 cm;
- pentru mir ( tavane, n cazul aplicrii manuale )

- pentru grund ( aplicare mecanizat )
5-7 cm.;
10-12 cm ;
- pentru stratul vizibil, executata din mortar fr ipsos, 7.8 cm.

b) Lucrri pregtitoare
nainte de inceperea lucrriilor de tencuire trebuie s fie terminate toate lucrrile
a cror execuie simultan sau ulterioar ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
Suprafeele suport trebuie s fie curate, fr urme de noroi, pete de grsime,
mortar, etc..
Pentru o bun aderen a tencuielilor, stratul suport trebuie s fie rigid, plan,
uscat, rugos i s nu prezinte abateri da la verticalitate i planeitate.
Rosturile zidriei de crmid vor fi curate cu o scoab metalic pe o adncime
de 3-5 mm.
Suprafeele netede de beton vor fi aduse n stare rugoas.
c) Conditii de executie
Pentru executia diferitelor tencuieli la stabilirea tipuriilor i mrcile de mortare i
paste i pentru compoziii se utilizeaz prevederile din Instruciunile tehnice C. 17-82.
Straturile suport care constau din zidrie de crmid, din blocuri mici de beton,
blocuri de BCA sau beton, trebuie executate conform specificaiilor tehnice.
Suprafeele de tencuit vor fi stropite cu apa, apoi se vor amorsa prin stropire cu un
spri n grosime de 3 mm.
Proiect de Diploma

Suprafeele zidriilor de crmid vor fi amorsate cu mortar fluid cu aceeai

compoziie ca i pentru grund.
Suprafeele de beton, zidrie, BCA sau blocuri de beton mici se vor amorsa prin
stropire cu amestec de ciment i apa ( lapte de ciment).
Dup controlul i pregtirea stratului suport, urmeaz trasarea suprafeelor de
tencuit.
Trasarea se face cu repere de mortar ( stlpiori ), scoabe metalice lungi, ipci de lemn sau
repere metalice.
Se verific modul de fixare al reperelor pentru obinerea unui strat de mortar cu
grosimea stabilit.
Grundul.
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm), se va aplica la cel puin 24 ore
de la execuia spriului pe suprafee de beton i la o or la zidria de crmid.
Pe suprafeele de zidrie de crmid amorsate numai cu stropire cu ap se poate
aplica imediat grundul.
Pe timp clduros cnd suprafaa sprituit este prea uscat se va uda n prealabil
naite de aplicarea grundului.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat ntr-o repriza sau n dou
reprize.
Aplicarea spritului i grundului mecanizat la perei i tavane pn la nlimea de
trei metri se va executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manual a spritului i grundului pe tavane i partea superioar a
pereilor se va executa de pe platforme de lucru, continue ( dulapi i lemn pe capre).
Este interzis s se aplice grundul pe suprafee ngheate sau dac exist pericolul
de inghet a grundului nainte de ntrire.
Stratul vizibil ( tinci)
nainte de aplicarea stratului vizibil,se va controla ca suprafaa grundului s fie
uscat, si s nu aib granule de var nehidratat care prin hidratare s mpute suprafeele
tencuite.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa cu un mortar denumit tinci de
aceeai compoziie cu a grundului, eventual cu o cantitate mai mare de var-past i nisip fin
pn la 1 mm grosime.
Proiect de Diploma

Stratul vizibil va avea grosimea 2-5 mm.

Tinciul se arunc cu mistria la anumite intervale de timp (cca. 5 min.), astfel ca
ntre aceste intervale s fie nivelat cu drisca.
Stratul vizibil se va prelucraa n funcie de materialele utilizate, precum i n
funcie de sculele utilizate, tencuielile respective purtnd denumiri ca : dricuite, gletuite,
stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale, etc..
Dup executarea tencuielilor se vor lua msuri pentru protecia lor pn la
ntrirea mortarului prin evitarea :
-
umiditatii mare, care ntrzie ntrirea mortarului alterndu-l;
uscarea forat din curent de aer, expunerea ndelungat la uscare, supranclzirea

ncperilor, care duce la deshidratarea mortarul i la contracii care formeaz fisuri i crpturi
n tencuial;
loviturilor i vibrailor ( provenite din darea n exploatare a cldirii nainte de

termen);
ngheari tencuielilor nainte de uscarea lor.

Dup terminarea tencuielilor se vor cura ncperile de resturile de mortar czut
n timpul execuiei i vor fi pregtite n vederea gletuirii, a zugrvelilor sau vopsitoriilor.
d) Conditii de calitate i receptie
Verificarea calitii suportului, pe care se aplic tencuiala se va face n cadrul verificrii,
executrii acestui suport (zidrie,betoane,etc.).
Este strict interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de tencuial nainte ca suportul
n ntregime sau succesiv pentru fiecare poriune ce urmeaz a fi tencuit s fi fost verificat i
recepionat conform Instruciunilor pentru verificarea lucrrilor ascunse .
Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de
execuie, prevzut n prescripiile tehnice, pregtirea suprafeei suport, utilizarea tipului i a
compoziiei mortarului indicat n proiect, precum i aplicarea straturilor succesive fr
depirea grosimilor maxime prevzute n prescripii; de asemenea, este necesar de a se
urmri aplicarea msurilor de protecie mpotriva uscrii forate ( de ex. prin vnt, nsorire),
splri prin ploaie, ngheri.
Recepia pe faze de lucrri se face n cazul tencuielilor pe baza urmtoarelor verificri
la fiecare tronson n parte :
a) rezistena mortarului;
Proiect de Diploma

b) numrul de straturi aplicat i grosimile respective (determinate prin sondaje n numrul

stabilit de comisie, iar cel puin cte unul de fiecare 200 mp);
c) aderena la suport i ntre straturi (cu aceeai frecven ca la lit.b) ;
d) planitatea suporturilor i linearitatea muchiilor ( bucat cu bucat).
e)
dimensiunile, calitatea i poziiile elementelor decorative i anexe ( solbancuri, brie, cornie

etc.), bucat cu bucat.
Aceste verificri se efectueaz naintea zugrvirii sau vopsirii, iar rezultatele se
nscriu n registre de procese verbale de lucrri ascunse i pe faze de lucrri.
Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri ,se fac cte una la
fiecare ncpere i cel puin una la fiecare 100 mp.
La recepionarea preliminar se efectueaz verificri direct de ctre comisie cu o
frecven de minimum 1/3 din frecvena precedent.
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de ctre comosia de
recepie, cercetnd suprafaa tencuit, forma muchiilor, scafelor i a profilurilor. Suprafeele
tencuite trebuie s fie uniforme ca prelucrare, s nu aib denivelri,ondulaii, fisuri,
mpucturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaii locale etc. De
asemenea, se va controla corespondena mortarului ( cu praf de piatr, gri de marmur, terasit
etc.), precum i a modului de prelucrare a feei vzute cu prevederile din proiect sau cu mostre
aprobate ( tencuieli cu glet, buciardate, priuite etc).
Muchiile de racordare a pereilor cu tavanele, colurile, paleii ferestrelor i uilor,
glafurile ferestrelor etc.,trebuie s fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafeele tencuite nu trebuie s prezinte crpturi, poriuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tmplria, n spatele radiatoarelor etc.
Suprafeele tencuielilor decorative trebuie s nu prezinte poriuni de prelucrare,
culoare i nuane neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgrieturi etc.
Solbancurile i diferitele profiluri trebuie s aib pantele spre exterior,precum i o
execuie corect a lcrimarului.
Verificarea planitii suprafeelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime,
prin aezarea acestuia n orice direcie pe suprafaa tencuit i msurarea golurilor ntre
dreptar i tencuial.
Verificarea verticalitii i orizontalitii suprafeelor ( cu exepia tencuielilor pe boli
nclinate, pe cupole etc.) i a muchiilor, se ve face cu dreptarul, bolobocul i cu firul cu
plumb.Abaterile nu trebuie s depeasc pe cele admisibile prezentate mai jos.
Proiect de Diploma

Gradul de netezire a suprefeelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite i

se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafeele respective.
Grosimea stratului de tencuial se va verifica prin baterea unor cuie n zonele
respective sau prin sondaje speciale, care se fac n locurile mai puin vizibile, pentru a nu
strica aspectul tencuielilor prin reparaii ulterioare.
Aderena straturilor de tencuial la stratul suport se va verifica n general numai prin
ciocnirea cu un ciocan de lemn ;un sunet de gol arat desprinderea tencuielilor i
necesitatea de a se reface ntreaga suprafa dezlipit . n cazuri speciale, aderena la suport a
tencuielilor se va face i prin extrageri de carote din tencuial.
Abateri admise conform anexei IX.1 a Normativului C 56-85:
-
Umflturi, mpucturi, crpturi, fisuri, lipsa de glafuri, etc.:

la tencuieli brute, maxim 1-4 cmp la fiecare mp;
la tencuieli dricuite, gletuite, de fatad, nu se admit;
Zgrunuri mari (maxim 3 mm), zgrieturi adnci, basici, etc.;
la tencuieli brute, maxim 2 la mp.

la tencuieli dricuite,gletuite, de fatad, nu se admit;
- Neregulariti ale suprafeelor (la verificarea cu dreptarul de 2 m); la tencuieli brute nu se
verific;
- la tencuieli dricuite i gletuite, maxim 2 neregulariti/ mp n orice direcie, avnd
nlimea sau adncimea pn la 2 mm respectiv 1mm.
Abateri la vertical a tencuielilor:
- la tencuiel brute, maxim cele admise pentru elementul suport;
- la tencuieli interioare i exterioare dricuite, maxim 1 mm/m i maxim 3 mm/m la toat
nalimea ncperii respectiv maxim 2mm/m i maxim 20 mm pe toat naltimea;
- la tencuieli gletuite, maxim 1mm/m i maxim 2mm pe toata inalimea.
Abateri fa de orizintal a tencuielilor:

- la tencuiel brute,nu se verific;
- la tencuieli interioare i exterioare dricuite, maxim 1 mm/m i maxim 3 mm/m de la o
latur la alta;
- la tencuieli gletuite, maxim 1mm/m i maxim 2mm ntr-o ncpere sau n limitele suprafeei
orizontale marcate de grinzi, nervuri sau centuri.
Abateri fa de raz la suprafee curbe:
- la tencuieli brute, nu se verific;
- la tencuieli dricuite i gletuite, pn la 5 mm respectiv 3mm.
Proiect de Diploma

Abateri fa de vertical sau orizontal a unor elemente ca : glafuri, braie, pilastri, coloane, etc;
- la tencuieli brute, maxim cele admise de stratul suport;
- la tencuieli dricuite i gletuite, pn la 1 mm/m i maxim 3 mm pe toat nlimea sau
lungimea;
- la tencuieli la fatada cladirilor civile, pn la 2 mm/m i maxim 5 mm pe toat nlimea
unui etaj.
e) Acte normative de referinta
1. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiali.
2. STAS 1030-85
- Mortare obisnuite pentru zidarie i tencuial;
3. C 18-83
- Normativ pentru executarea tencuieliilor umede;
4. C 17-82
- Instructiuni tehnice privind compozitia i

prepararea mortarelor de zidrie i tencuial;
5. STAS 9201-80
- Var hidratat n pulbere pentru construcii.
6. STAS 146-78
- Var past pentru construcii.
7. STAS 1500-78
- Cimenturi cu adaosuri.
8. STAS 1667-76
- Nisip natural de carier sau ru.
9. STAS 790-73
- Apa.
10. C56-85
- Normativ pentru verificarea calitii i receptia

lucrarilor de constructii.
INTOCMIT
Fciu Cristian
Proiect de Diploma

Proiect de Diploma

60-Caiet de Sarcini..2003

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

60-Caiet de Sarcini..2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Universitatea POLITEHNICA Timioara

1.4. Execia spturilor i sprijinirilor

La executarea spaturilor pentru fundatii se vor avea n vedere urmtoarele:

meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul

spaturii, natura, omogenitatea, coeziunea, gradul de fisurare i umiditatea terenului, precum

Exemple de sprijiniri cu elemente orizontale:

n teren suficient de consistent i fr presiune hidrostatic.

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Fig.1 Sprijiniri pn la 5m la spatura n stnca fisurat sau pna la 3m la spaturi n

Exemplu de sprijiniri cu elemente vertiale:

n terenuri ce se menin pe vertical n timpul spturii

Fig.3 Sprijiniri verticale pn la 6 m n terenuri cu coesiune mai redus,cu

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Exemplu de sprijiniri partial cu elemente vertiale i cu taluz

n condiii locale ce nu permit sparea n taluz pe toat nlimea

Exemplu de sprijiniri cu elemente vertiale

Universitatea POLITEHNICA Timioara

pmnturi sensibile la umezire

Universitatea POLITEHNICA Timioara

calitatea materialului ce se utilizeaz pentru umplutur;

ndeprtarea pmntului vegetal i a celorlalte straturi indicate n proiect;

corespondena cu proiectul a naturii pmantului utilizat i a tehnologiei de

realizarea gradului de compactare (D);

n cazul pmanturilor sensibile la umezire se vor verifica:

asigurarea colectrii i evacurii apelor de precipitaii sau a celor din surse

meninerea ultimului strat de 30-50 cm al spaturii pn cnd va ncepe betonarea

excluderea pmanturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor, etc.;

executarea umpluturilor i trotuarelor (definitive sau a celor provizorii);

Toleranele admise la trasarea constructiilor sunt conform STAS 9824/1-87.

nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor, trebuiesc

Universitatea POLITEHNICA Timioara

protecia construciilor vecine i a instalaiilor existente n pmnt;

Universitatea POLITEHNICA Timioara

n procesul de execuie a lucrrilor de fundaii, trebuiesc respectate urmtoarele

Norme generale de protecie a muncii MMPS; MS-1996;

Regulamentul privind protecia muncii i igiena muncii n construcii MLPAT1995;

Terasamente n spaii nguste IPC;

Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la

Executantul va elabora instruciuni speciale de tehnica securitaii muncii pentru lucrul

Universitatea POLITEHNICA Timioara

n cazul c se constat c natura terenului de fundare nu corespunde cu cea avut n vedere la

ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii.

EXECUTIA LUCRARIILOR DE COFRARE

1.1 Probleme generale privind cofrajele

Universitatea POLITEHNICA Timioara

- greutatea betonului si incarcarea statica orizontala provenita din impingerea acestuia;

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Decofrarea elementelor de constructii se face in mod invers decat cofrarea si se

1.3 Controlul si receptia lucrariilor de cofrare

Universitatea POLITEHNICA Timioara

ETANSEITATEA, REZEMAREA SAU ALTE ELEMENTE A COMPONENTELOR DE

2. EXECUTIA LUCRARILOR DE ARMARE

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Stratul de acoperire cu beton a armaturilor , pentru asigurarea protectiei necesare si a

Universitatea POLITEHNICA Timioara

Se prevad grosimi sporite pentru stratul de acoperire la :

2.4 Inadirea barelor de armatura

Universitatea POLITEHNICA Timioara