PROCEDURA INSOLVENTEI

ETAPE PROCEDURALE

Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului
aflat in insolventa.
ETAPA 1 DESCHIDEREA PROCEDURII

Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori,
precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
A. Deschiderea procedurii la cererea creditorului.
Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva
unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va
trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la
reorganizare.
Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
B. Deschiderea procedurii la cererea debitorului
Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus
dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul
in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau
statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii
atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile
pricinuite.

Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani,
precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.
Procedura generala sau procedura simplificata?
Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in
stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa,
care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre
urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele
prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) in termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu
sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.
Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii toate actele si corespondenta
emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu
caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en
procedure collective.
Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, in conditiile
prevazute la alin. (1), mentiunea in reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en
redressement sau, dupa caz, in faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea in procedura
simplificata se va face, de asemenea, mentiunea in faliment, in bankruptcy, en faillite.
ETAPA 2 PROCEDURA GENERALA A INSOLVENTEI.

Termen pentru depunerea actelor de catre debitor 10 de zile de la deschiderea procedurii.

In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6),
debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1).
Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz,
lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare,
cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale
facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau inregistrarii in registrele de publicitate,
administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin
aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.
Interval pentru efectuarea notificarilor catre creditori, debitoare, Registrul Comertului, Institutii
bancare, asociati 3 zile de la deschiderea procedurii.
In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor
creditorilor mentionati in lista depusa de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa
caz, in conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz,
registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru
efectuarea mentiunii.
Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate au reprezentanti in tara, notificarea va fi
trimisa acestora din urma.
Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se
va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si in Buletinul
procedurilor de insolventa.
Termen pentru depunerea raportului prin care sa propuna fie intrarea in procedura
simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala , efectuarea
inventarierii, sigilarii activelor debitoarei. 30 de zile de la depunerea actelor.
Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de
acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie
intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.
Raportul va indica daca debitorul se incadreaza in criteriile prevazute lde lege si, in consecinta,
trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz in care va cuprinde
documentele doveditoare si propunerea de intrare in faliment in procedura simplificata.
Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare in faliment prin procedura simplificata
creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunand

la instanta, odata cu cererea, dovada indeplinirii procedurii de notificare.

Judecatorul-sindic va supune propunerea privind intrarea in faliment a debitorului, in procedura
simplificata, dezbaterii partilor intr-o sedinta publica care va avea loc in maximum 20 de zile de la
primirea raportului administratorului judiciar.
In acest interval administratorul va efectua o examinare a situatiei economice a debitorului si a
documentelor depuse conform prevederilor art. 28 si 35 si totodata se va efectua inventarierea,
sigilarea activelor debitoarei.
Termen pentru depunerea raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la
aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila 60 de zile
de la deschiderea procedurii. Concomitent se vor formula actiuni in vederea actelor fraudululoase
intocmite de debitoare in detrimentul creditorilor.
Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate, va
intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va
putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus
la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
In cazul in care debitorul nu se incadreaza in criteriile prevazute la art. 1 alin. (2), raportul va indica
daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz,
motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment.
In cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi
redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda
ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la
intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul
ori mai multi creditori.
Propunerea privind intrarea in faliment a debitorului, in procedura generala prevazuta la alin. (2), va
fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.
In cazul in care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare in faliment,
judecatorul-sindic va dispune, in termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt
referitor la raport in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor,
intr-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la
care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de
vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin. (1) la sediul
sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul
comertului sau, dupa caz, la registrul in care este inmatriculat debitorul si va fi comunicata
debitorului.

In acest interval administratorul va avea in vedere si :

- introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna
drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni
comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a
prejudicia drepturile creditorilor;
- mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
- cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii,
descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale.
Termen pentru depunerea cerererilor de admitere a creantelor si afisarea Tabelului Preliminar
maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii.
Este dispus de catre judecatorul sindic prin sentinta. In acest interval administratorul primeste
declaratiile de creanta, le va analiza. Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute
de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.
Toate creantele prezentate pentru a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate
valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Administratorul judiciar va proceda de indata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse
si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea
fiecarei creante. In vederea indeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va
putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitandu-i,
daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.
Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform
evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a
procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a
procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa
tribunalului.
Creantele constand in obligatii care nu au fost calculate in valoare monetara sau a caror valoare este
supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si inscrise in tabelul
de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va
decide asupra oricarei contestatii impotriva calculului facut de administrator pentru astfel de
creante.
Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va inregistra la
tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului, precizand ca
sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand pentru fiecare
numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul

judiciar.
La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele
pentru care creantele au fost trecute partial in tabel sau au fost inlaturate.
Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, intocmindu-se in acest
sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii inscrisi in
tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.
Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar va trimite de indata notificari creditorilor, ale
caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial in tabelul preliminar de creante sau
inlaturate, precizand totodata si motivele..
Termen pentru solutionarea contestatiilor si afisarea Tabelului Definitiv maximum 30 de
zile de la afisarea tabelului preliminar.
Totodata se va intocmi proiect de plan de reorganizare, identificarea posibilelor surse de
redresare.
Termen pentru convocarea Adunarii creditorilor 60 de zile de la deschiderea procedurii.
Este dispus de catre judecatorul sindic prin sentinta de deschidere a procedurii, dar poate fi
convocata ori de cate ori este necesar, sau la cererea creditorilor detinand creante de cel putin 30%
din masa credala.
Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de
lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor
creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.
Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile
prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar.
Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.
Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care
la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat
de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau
de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului
judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, in termen de doua zile lucratoare de la data adunarii
creditorilor.
Administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile
de la data afisarii tabelului definitiv de creante, poate propune un plan de reorganizare, cu
condoitia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prin care sa propuna
continuarea perioadei de observatie din procedura general.

In cazul in care judecatorul sindic considera ca sunt intrunite conditiile legale de admitere in
principiu a planului, acesta va fi supus votului Adunarii Generale.
Daca planul este admis si confirmat de catre judecatorul sindic, se trece la procedura reorganizarii.
Dupa ce s-a primit confirmarea planului de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub
supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul aprobat.
Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale,
administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul
special pot solicita oricand judeca torului-sindic sa aprobe intrarea in faliment. Inregistrarea cererii
de aprobare a falimentului nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorulsindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.
Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte
trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior
aprobarii de ca tre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar
debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea
consultarii rapoartelor.
De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul
mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, care va fi avizata de comitetul creditorilor.
ETAPA 3 PROCEDURA FALIMENTULUI.
Apare fie ca urmare a deschiderii procedurii simplificate, cand sunt intrunite conditiile legii
mentionate mai sus, fie prin respingerea planului de reorganizare, fie prin procedura generala in
cazul in care nu a fost propus un plan in termenul legal.
Ca urmare a deschiderii acestei proceduri in termen de maxim 60 de zile se va intocmi tabelul
definitiv.

Masuri premergatoare lichidarii 30 zile.

Dintre actiunile posibile de efectuat in aceasta perioada enumeram:

- identificarea bunurilor debitoarei.

-vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala,
arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri
mobile apartinand averii debitorului;
- in situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor
scrise privind situatia bunurilor ;
- clarificarea situatiei juridice a activelor.
- efectuarea documentatiei cadastrale (daca este cazul).
- in timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor
incheierea unor contracte cu societati de paza pentru protectia bunurilor.
- in aceasta perioada se vor depune diligente in vederea arhivarii documentelor debitoarei.
- inchiderea cartilor de munca

Convocarea Comitetului/Adunarii Creditorilor pentru prezentarea situatiei bunurilor si

aprobarea strategiei pentru valorificarea acestora, precum si stabilirea arhivarului 7 zile
Evaluarea bunurilor Arhivarea documentelor debitoarei 15 zile
Convocarea Adunarii Creditorilor pentru prezentarea raportului de evaluare si stabilirea
modalitatii de valorificare a activelor 7 zile
Valorificarea activelor prin organizarea de licitatii 30 zile
- Intocmirea caietelor de sarcini
- Efectuarea formalitatilor de publicitate
- Organizarea licitatiei
Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatoruluisindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de
expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din
averea debitorului.
Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea
debitorului. Bunurile vor putea fi vandute in bloc ca un ansamblu in stare de functionare sau
individual. Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o

combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii

lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de
vanzare corespunzator.
Lichidatorul va angaja, in numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va
utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea
debitorului, in conformitate cu standardele internationale de evaluare.
In functie de circumstantele cauzei si pe cat posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate
atat individual, cat si in bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se intelege o parte sau toate bunurile
debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un pret
nedefalcat pe bunurile componente.
In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in
care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se si
sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare. O copie
de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte
interesata.
Raportul prevazut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare in bloc, dupa
cum urmeaza:
a) vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor
minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;
b) vanzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus.
In acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vanzarii bunurilor, iar daca pretul minim nu
se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va intruni din nou pentru a decide daca pretul
minim initial scade sau urmeaza sa se treaca la vanzarea individuala a bunurilor;
c) vanzarea la licitatie.
Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la
data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii
raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.
Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie
lichidatorului, prin incheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse in
raport.
Prevederile alin. (1)-(4) se aplica in mod corespunzator si pentru autorizarea vanzarii in bloc a
creantelor detinute de debitor impotriva unor terte persoane.
Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea
generala a creditorilor.
Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din
registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de
supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte.
Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la
data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale

asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunand
votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare.
Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, sub
sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar a
anuntului privind conditiile de supraofertare.
Intocmirea actelor de adjudecare sau a altor documente de tranfer de proprietate 3 zile
Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse
in contul prevazut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic.
Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de
lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi inscris, in cazul imobilelor, in registrele de
publicitate imobiliara.
Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta
termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat
la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o
copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.
Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15
zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.
In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu
creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.

Distribuirea catre creditori a sumelor incasate pentru debitoare 20 zile de la data incasarii
sumelor.

Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta
termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat
la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o
copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.
Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15
zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.
In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu
creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile. Se va face de catre
lichidatorul judiciar, in ordinea impusa de lege, prin virarea banilor in conturile indicate de creditori.
ETAPA 3 INCHIDEREA PROCEDURII.

Intocmirea raportului final de activitate. 7 zile

- Comunicarea raportului final catre toti creditorii

- Intocmirea bilantului de lichidare
- Afisarea raportului final la instanta
In orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri in
averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si
nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o
sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care
este inmatriculat.
O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa,
prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat.
O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand
toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate
au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o
sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora.
Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatoruluisindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate
tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca
adunarea creditorilor in termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot
formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.
Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca
distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului.
Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt
descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui,
creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
ETAPA 4 ATRAGEREA RASPUNDERII MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE.
Pe tot parcursul procedurii, incepand cu momentul depunerii raportului asupra cauzelor si
imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora lear fi imputabila aceasta situatie, administratorul judiciar sau lichidatorul poate propune
judecatorului sindic ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de

insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de
conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una
dintre urmatoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte
persoane;
b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana
juridica la incetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut
contabilitatea in conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul
acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii
incetarii de plati;
g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui
creditor, in dauna celorlalti creditori.
Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra in averea debitorului si vor fi destinate,
in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz
de faliment, acoperirii pasivului.
Masuri asiguratorii si executarea silita.

Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul
judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa
instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138.
Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.
Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la
art. 138.
Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de catre
executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de
catre executorul judecatoresc, in conformitate cu prevederile prezentei legi, in temeiul tabelului
definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator.

http://radusiasociatii.ro/procedura-insolventei-etape-procedurale

Etapele procedurii insolventei

Procedura insolventei de desfasoara in mai multe etape, prezentate in
cele ce urmeaza.
1. Cererea de deschidere a procedurii insolventei. Procedura insolventei va incepe pe baza unei
cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii
prevazute expres de lege. Debitorul este obligat sa se adreseze tribunalului cu o cerere de deschidere a procedurii
insolventei in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. Orice creditor este indreptatit sa solicite
deschiderea procedurii insolventei daca detine asupra debitorului prezumat in insolventa o creanta certa, lichida si
exigibila in cuantum de minim 45.000 lei mai veche de 90 de zile.

2. Contestatia debitorului/ Solutionarea contestatiei debitorului/ Solutionarea

cererii de deschidere a procedurii insolventei de catre judecatorul sindic/ Alte
masuri. Judecatorul sindic va comunica cererea de deschidere a procedurii insolventei in copie debitorului, iar
debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa in termen de 10 zile de la primirea
copiei. Daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor.
Daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide,
printr-o sentinta, procedura insolventei.
In cazul cererii de deschidere a procedurii formulata de catre debitor, judecatorul sindic va pronunta o incheiere de
deschidere a procedurii insolventei.

3. Opozitia creditorilor. In termen de 10 zile de la primirea notificarii cu privire la deschiderea procedurii

insolventei la cererea debitorului, creditorii pot formula opozitie la incheierea de deschidere a procedurii. In caz de
admitere a opozitiei creditorilor, judecatorul sindic va revoca prin sentinta, incheierea de deschidere a procedurii
insolventei.

4. Formele procedurii insolventei. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei (Legea
insolventei) reglementeaza doua forme ale procedurii insolventei, respectiv (a) procedura generala si (b) procedura
simplificata.
(a) Procedura generala reprezinta procedura prin care un debitor aflat in stare de insolventa dar care nu indeplineste
conditiile prevazute de Legea insolventei pentru a fi supus procedurii simplificate intra succesiv in perioada de
observatie, si, ulterior, fie in reorganizare judiciara, fie direct in faliment.
(b) Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care indeplineste anumite conditii prevazute de
Legea insolventei (cum ar fi spre exemplu: nu detine nici un bun in patrimoniul sau actele constitutive sau
documentele contabile nu pot fi gasite, administratorul nu poate fi gasit etc.) sau la cererea sa, intra direct in
procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie scurta de
maximum 50 de zile.
Perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului de
reorganizare sau, dupa caz, a intrarii in faliment. In perioada de observatie se vor stabili cauzele are au condus la
starea de insolventa si cine este raspunzator pentru aceasta, daca sunt sanse de reorganizare precum si care este
activul si pasivul debitorului.

5. Notificarea creditorilor. Prin hotararea de deschidere a procedurii insolventei judecatorul sindic va

desemna un practician in insolventa in calitate de administrator judiciar sau, dupa caz, in calitate de lichidator care va
conduce sau va supraveghea activitatea debitorului si care va efectua notificarea creditorilor cunoscuti. Notificarea va
cuprinde termenele fixate prin sentinta de deschidere a procedurii ca fiind necesare pentru derularea operatiunilor de
mentionare a creantelor in tabelul creditorilor.

6. Recursul. Hotararile pronuntate de catre judecatorul sindic pot fi atacate cu recurs. Termenul de recurs este
de 7 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu prevede altfel.

7. Inregistrarea cererilor de admitere a creantelor. Creditorii vor formula cereri de admitere a

creantelor asupra averii debitorului. Termenul limita va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii.

8. Verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului preliminar

de creante.Administratorul judiciar/ lichidatorul va verifica creantele, va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel
preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului.

9. Contestatiile la tabelul preliminar. Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa
formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/ lichidator in
tabelul preliminar de creante. Contestatiile trebuie depuse la tribunal in termen de 5 zile de la publicarea in Buletinul
procedurilor de insolventa a tabelului preliminar.

10. Solutionarea contestatiilor/ Definitivarea tabelului creantelor. Dupa ce toate

contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/ lichidatorul va inregistra, imediat, la tribunal si va
avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului. Tabelul
definitiv de creante cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in
tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solu-tionarii
contestatiilor.

11. Reorganizarea judiciara. Reorganizarea judiciara este procedura care se aplica debitorului, persoana
juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare
presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare.

12. Propunerea planului de reorganizare. Urmatoarele persoane pot propune un plan de

reorganizare: debitorul, administratorul judiciar si creditorii detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a
creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante. Nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un
interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite de legea
insolventei.

13. Votarea/ Confirmarea planului de reorganizare.

Cu privire la plan se va vota in adunarea

creditorilor. Planul de reorganizare este supus confirmarii de catre judecatorul sindic. Daca debitorul nu se
conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul
creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricand judecatorului sindic sa
aprobe intrarea in faliment.

14. Falimentul. Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si
egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. Judecatorul sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz,
prin incheiere intrarea in faliment.

15. Notificarea creditorilor dupa intrarea in faliment.

Prin hotararea prin care se decide intrarea

in faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune ridicarea dreptului de
administrare al debitorului, in cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, iar in cazul procedurii
simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar, care va notifica creditorii.
Notificarea in cazul intrarii in faliment prin procedura generala va cuprinde termenele fixate prin sentinta de
deschidere a procedurii ca fiind necesare pentru derularea operatiunilor de mentionare a creantelor in tabelul
suplimentar, respectiv in tabelul definitiv consolidat. In cazul intrarii in faliment prin procedura simplificata, lichidatorul
va trimite o notificare creditorilor prevazuti la punctul 5 privind intrarea in procedura falimentului.

16. Inregistrarea cererilor de admitere a creantelor. Creditorii vor formula cereri de admitere a
creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul
definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa
deschiderea procedurii. Termenul limita va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment.

17. Verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului

suplimentar. Lichidatorul va verifica creantele mentionate la punctul 16, va intocmi si va inregistra la tribunal
tabelul suplimentar de creante.

18. Contestatiile la tabelul suplimentar. Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa
formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/ lichidator in
tabelul suplimentar. Contestatiile trebuie depuse la tribunal in termen de cel putin 10 zile inainte de data stabilita prin
incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat.

19. Intocmirea tabelului definitiv consolidat.

Tabelul definitiv consolidat cuprinde totalitatea

creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum
si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar.

20. Inventarierea/ Sigilarea/ Lichidarea bunurilor din averea debitorului. Lichidatorul

judiciar inventariaza, sigileaza, evalueaza si valorifica bunurile din averea debitorului.
Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului.
Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de lege, sunt
dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori
masuri asiguratorii.
Bunurile vor putea fi vandute in bloc - ca un ansamblu in stare de functionare - sau individual.
Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi
aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului
creditorilor.
Fondurile obtinute din lichidarea bunurilor debitorului vor fi distribuite in ordinea prevazuta de Legea insolventei.

21. Ordinea de distribuire a creantelor. Ordinea de distribuire a sumelor realizate in urma lichidarii
prin vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii
reale mobiliare este urmatoarea:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective;
2. creantele creditorilor garantati nascute in timpul procedurii de insolventa dupa confirmarea planului de
reorganizare, ca parte componenta a planului de reorganizare (aceste creante cuprind capitalul, dobanzile, majorarile
si penalitatile de orice fel);
3. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si
cheltuielile, pentru creantele nascute inainte de deschiderea procedurii.
Ordinea de plata a altor creante in cazul falimentului este dupa cum urmeaza:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii;
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate dupa deschiderea procedurii,
precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse,
prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
6. alte creante chirografare;
7. creantele subordonate in urmatoarea ordine de preferinta:
(a) creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din
capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru
al grupului de interes economic;
(b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

22. Inchiderea procedurii. Dupa lichidarea bunurilor din averea debitorului, lichidatorul va supune
judecatorului sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale.
O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in
urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat.
O procedura de faliment sau o procedura care incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, va fi inchisa atunci
cand judecatorul sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost
distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca.

https://www.bcrclubantreprenori.ro/ghid/afiseaza/406/etapele-procedurii-insolventei/

Noul Cod al insolventei: Deschiderea

falimentului in procedura de observatie si de
reorganizare, o masura cu doua taisuri
Creditorii vor putea sa solicite, in anumite conditii, deschiderea
procedurii falimentului fata de debitor atat in timpul perioadei de
observatie, cat si in decursul reorganizarii, se mentioneaza in Noul
Cod al insolventei. Masura reprezinta un instrument de presiune, dar
si un factor perturbator, considera Vasile Godinca-Herlea, asociat
coordonator al Casei de Insolventa Transilvania. Acesta ne-a declarat
ca noile reglementari privind insolventa cuprind atat avantaje, cat si
dezavantaje, insa depinde de perspectiva din care sunt analizate,
adica a creditorului sau a debitorului.
Noul Cod al insolventei, in vigoare din 28 iunie, cuprinde masuri, care in functie de
perspectiva din care sunt analizate, pot reprezenta fie un avantaj, fie un dezavantaj
pentru firme, considera Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al Casei de
Insolventa Transilvania.
Caracterul benefic al unei masuri trebuie analizat din punctul de vedere atat al firmei in
calitatea sa posibila de debitor, cat si in cea de creditor, a declarat pentru AvocatNet.ro
Vasile Godinca-Herlea.
De cealalta parte, dezavantajele depind, potrivit aceleiasi surse, de punctul de vedere
sau mai bine zis de rolul unei intreprinderi in cadrul procedurii. Prin urmare, in mare
parte acestea sunt in oglinda cu avantajele, astfel ca ceea ce reprezinta un avantaj
pentru creditor, aproape intotdeauna este un dezavantaj pentru debitorul sau.
De asemenea, noua lege va avea, in general, in opinia CITR, un efect relativ
de diminuare a sanselor de redresare a activitatii debitorilor supusi procedurii
insolventei. Prin instituirea pragurilor de propunere a planului de reorganizare vor fi
votate si confirmate mai putine planuri, in schimb, acelea care trec de aceasta etapa vor
fi mai eficiente, a adaugat sursa citata.

Deschiderea falimentului: instrument de presiune si factor

perturbator

O masura inclusa in noile reglementari privind insolventa, care poate aduce atat
avantaje, cat si dezavantaje, este cea referitoare la deschiderea procedurii
falimentului.
Mai exact, Noul Cod al insolventei ofera un nou instrument de presiune creditorilor
curenti, care in anumite conditii vor putea solicita deschiderea procedurii falimentului
fata de debitorul rau-platnic, atat in cadrul perioadei de observatie, cat si in decursul
reorganizarii, a declarat pentru AvocatNet.ro Vasile Godinca-Herlea.
"Aceasta masura va reprezenta in mod cert un factor perturbator pentru activitatea
companiei si pentru sansele sale de reorganizare. Compania va trebui sa renunte la o
parte extrem de necesara a capitalului sau de lucru, pentru a indeparta amenintarea
reprezentanta de posibilitatea ca orice creditor curent nemultumit sa solicite intrarea sa
in faliment", a subliniat asociatul coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.
Cu alte cuvinte, deschiderea procedurii falimentului, atat in perioada de observatie, cat
si in cea de reorganizare reprezinta un avantaj pentru creditori, insa un dezavantaj
pentru debitori.
Potrivit Legii nr. 85/2014, titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a
fost recunoscuta de catre administratorul judiciar sau de catre judecatorul-sindic si al
carei cuantum depaseste valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei
deobservatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu
sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii de catre administratorul
judiciar sau a hotararii instantei de judecata.
De asemenea, daca pe parcursul perioadei de reorganizare debitorul nu se
conformeaza planului sau desfasurarea activitatii sale aduce pierderi sau se
acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii, atunci oricare dintre
creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna
intrarea in faliment a debitorului. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere
Inregistrarea cererii nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand
judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.
Totodata, titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile mai veche de 60 de zile
si un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricand in timpul planului
de reorganizaresau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la
faliment, se mentioneaza in noile dispozitii. Cererea sa va fi respinsa de catre
judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau
debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor.

Procedura falimentului ar putea avea prezenta totusi si un avantaj pentru firme.

Conform lui Vasile Godinca-Herlea, procedura falimentului poate fi inchisa fara radierea
societatii, in cazul in care toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc
sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada
de observatie.
"Daca toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se
datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada de observatie,
judecatorul-sindic va dispune inchiderea procedurii, fara a dispune radierea debitorului
din registrul in care este inregistrat", se precizeaza in Noul Cod al insolventei.

Cand isi poate continua debitorul activitatea, fara intruziunea

unor terti?
In calitate de debitor, instanta de apel are posibilitatea sa suspende insasi sentinta de
deschidere a procedurii insolventei impotriva companiei, pana la judecarea apelului
formulat impotriva acestei hotarari, a declarat Vasile Godinca-Herlea. In acest caz,
debitorul isi va putea continua activitatea normal, fara sa poarte "stigmatul" deschiderii
procedurii si fara sa suporte intruziunea unor terti, a continuat acesta.
De asemenea, introducerea testului creditorului privat creeaza o situatie mai relaxata
in ceea ce priveste acceptul creditorului bugetar pentru planul de reorganizare, sustine
specialistul.
Prin noua prevedere se asigura mai multe sanse de reusita reorganizarii companiei si
se evita atitudinea prea precauta manifestata anterior de creditorul fiscal, a continuat
asociatul coodonator al Casei de Insolventa Transilvania.
Noul Cod al insolventei stabileste ca testul creditorului privat reprezinta analiza
comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor
privat diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare,
comparativ cu o procedura de faliment.
Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat
membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusiv la durata
unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus.
Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca
distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a

insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura
de faliment.
Un alt beneficiu al noilor reglementari privind insolventa, este, in opinia lui Vasile
Godinca-Herlea, relativa clarificare a mecanismului super-prioritatii aferente
finantarilor acordate debitoarei in perioada de observatie.
"Mai mult, un creditor nu mai este nevoit sa cheltuie resurse de timp si de bani pentru a
depune si declaratii de creanta, in cazul in care a formulat cerere introductiva, aceasta
fiind considerata de drept o cerere de inregistrare la masa credala. Seria consistenta de
exceptii de la principiul suspendarii de drept a actiunilor judiciare, extrajudiciare sau a
executarilor silite individuale, va permite creditorilor o realizarea mai rapida a creantelor
lor", a precizat reprezentantul CITR.
Potrivit sursei citate, pe langa prevederile mentionate anterior, la fel de importante sunt
si urmatoarele masuri:

repunerea de drept in termenul de declarare a creantelor pentru creditorii care nu au fost

notificati in ce priveste deschiderea procedurii conform prevederilor Codului de
procedura civila de catre administratorul/lichidatorul judiciar;

clarificarea tratamentului contractelor in derulare, pentru creditorii furnizori de bunuri,

utilitati sau servicii. Noul mecanism va asigura o pozitie mai protejata acestor creditori
furnizori, fata de vechea reglementare;

creditorii curenti vor beneficia de includerea obligatorie a creantelor lor in programul de

plata a creantelor.

Unele exceptii ale regulilor vor duce la diminuarea resurselor

financiare ale creditorilor
Seria consistenta de exceptii de la principiul suspendarii de drept a actiunilor judiciare,
extrajudiciare sau a executarilor silite individuale le va permite creditorilor o relativa
relaxare a constrangerilor impuse de caracterul colectiv si concursual al procedurii
insolventei, ceea ce va duce la diminuarea, fatala uneori, a resurselor
banesti necesare unei eventuale redresari a debitorului, a precizat Vasile GodincaHerlea.
In plus, prin crearea unei pozitii privilegiate, pentru creditorul "statal", toti actorii privati,
fie ei debitori, fie creditori, vor fi dezavantajati, a continuat acesta.
In primul rand, creditorul fiscal va beneficia de o pozitie privilegiata in cadrul
operatiunilor de inregistrare a creantelor, doar acestuia acordandu-i-se posibilitatea

completarii declaratiei de creanta initiala, in urma realizarii unei inspectii fiscale, a

explicat sursa citata.
Potrivit specialistului CITR, legea noua prevede ca sunt creante anterioare si creantele
bugetare constatate printr-un raport de inspectie fiscala intocmit ulterior deschiderii
procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului.
In termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea
procedurii, organele de inspectie fiscala vor efectua inspectia fiscala si vor intocmi
raportul de inspectie fiscala, potrivit Codului de procedura fiscala. Creditorii bugetari vor
inregistra cererea de admitere a creantei, urmand ca, in termen de 60 de zile de la data
publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, sa inregistreze un supliment
al cererii de admitere a creantei initiale, daca este cazul.
In al doilea rand, creditorul fiscal va beneficia de o pozitie privilegiata si prin instituirea
notificarii prealabile de catre debitorul care intentioneaza sa ceara deschiderea
procedurii insolventei, a subliniat Vasile Godinca-Herlea. Astfel, in cele mai multe cazuri,
creditorul fiscal va fi singurul dintre creditorii debitorului care va fi prevenit de aceasta
masura extrema a introducerii cererii de deschidere a procedurii, creandu-se un avantaj
fata de restul masei credale.

Revenirea la tabelul creditorilor in caz de esuare a planului

Revenirea la tabelul creditorilor in caz de esuare a planului este masura care, in opinia
specialistului CITR, va fi fara efecte practice pozitive pentru niciunul dintre participantii
la procedura, doar va avea influente negative fata de problemele fiscale.
"Aceasta schimbare nu avantajeaza neaparat in vreun fel creditorii, intrucat in toate
cazurile reducerile de creanta se fac prin raportare la situatia de faliment. Astfel, o
creanta va fi redusa la zero prin plan doar in ipoteza in care si in caz de faliment
aceasta ar fi avut un grad de recuperare zero. In acest caz, renasterea creantei
creditorului in caz de faliment (cand prin ipoteza sperantele lui de recuperare sunt de
asemenea, zero), nu va avea ca efect o reala participare corespunzatoare a creditorilor
cu aceste creante la distribuiri de sume, ci va duce doar la aparitia unor obligatii de
rectificare a evidentelor contabile si care pot influenta obligatiile sale fiscale", a explicat
sursa citata.

Ce lipseste din Noul Cod al insolventei?

Conform lui Vasile Godinca-Herlea, ar fi fost de dorit ca Legea nr. 85/2014 sa cuprinda
si Legea Insolventei Unitatii Administrativ Teritoriale, dar si Legea de organizare a
profesiei de practician in insolventa.
"Apreciem ca se impunea reglementarea deductibilitatii TVA la data confirmarii planului
si a radierii creantei in baza sentintei de confirmare a planului de reorganizare. In
contextul actual o asemenea deductibilitate o avem doar la radierea prin faliment", a
adaugat specialistul.
De asemenea, potrivit asociatului coordonator al CITR, reglementarea unor mecanisme
juridice speciale care sa conduca la accelerarea recuperarii creantelor societatilor aflate
in insolventa sau judecarea cererii de angrenare a raspunderii organului de conducere,
ar contribui la asigurarea unei proceduri eficiente de insolventa, derulata intr-un timp util
si rezonabil.
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37992/Noul-Cod-al-insolventeiDeschiderea-falimentului-in-procedura-de-observatie-si-de-reorganizare-o-masuracu-doua-taisuri.html