1.6. SCHEMELE STARILOR DE TENSIUNE 4 Prezentarea graficd prin tensiuni principale a unei stari de tensiune intr-un I, poarté numele de schemd a starii de tensiune. Pentru prima dati prezentarea schemelor de tensiune a fost facuté de Gubkin [4]. _Inprocesul de deformare plastica, are loc nu numai o schimbare din aproape in gape a valorilor tensiunilor aplicate punctelor materiale, ci si semnul si directia jor tensiuni. Insa, pentru simplificare, in multe cazuri se poate admite ca schema aunilor principale este aceeasi pentru toate punctele materiale ale corpului si a7A starea de tensiune a intregului corp supus deformarii prin presiune. Cand toate tensiunile principale ale corpului sunt diferite de zero, apare o stare fensiune spatial’, care poate fi de patru tipuri, Cand una dintre tensiunile ipale este nuld, iar celelalte diferite de zero, apare o stare de tensiune plana, fide trei tipuri si de asemenea, cand doua dintre tensiunile principale sunt nule treia este diferité de zero, va apare o stare de tensiune finiara, care fa randul ci fide doua tipuri. Deci se intalnesc noua tipuri de scheme ale stirilor de siune prezentate in tabelul 1.1 si figura 1.10. - Daca toate tensiunile schemei de tensiune sunt egale intre ele, a se consi A uniforma, iar daca valorile tensiunilor sunt diferite, starea de terisiune este i-derata neuniforma. +) Din’ examinarea figurii Psi a tabelului 1.1 se miata cA schemele starii de june se pot impartii si in doud grupe mari in functie ssemnul pe care i! au = scheme de tensiune cu > asi seminal tensiunilor °C eps ’ \ incipale: 7 g “ nt scheme de tensiune cu te ile ci opative: Teheme co Rhuion aavFve unile principale negative: WF negetive (ncemogensy Me Ps Si; «scheme de ténsiune cu ten- Fig.1.10.Reprezentarea grafic a schemelor de tensiunesiune cu semne diferite ale tensiunilor principale: P2; S25 Ss in cazul starilor de tensiune spatiale omogene gi seuniforme corp metalic nu se poate deforma plastic gi in consecinf4, in toate cazurile reale deformare plastica se intilnesc fie stari de tensiune neomogene uniforme si neuniforme, fie stiri de tensiune omogene dar neuniforme.’ Tabelul 1.1 Caracterizarea schemelor starii de tensiune _O1 92 93 ~ Simbolul schemei Tipul schemei Trecerea de la o schema de tensiune la alta.se realizeaz& continuu, pr varierea valorii a cel putin uncia din tensiunile principale, de la valoarea initia pana la zero, sa u in continuare pana la o valoare de semn.contrar celui avut tensiunea respectiva in stadiul de referinta. Astfel daca, la o schema de tensi S, se mareste una din tensiuni de la valoarea negativa pe care 9 are, pana la zer hema S, trece in schema de tensiune P;. Daca se maregte in continuare acees tensiune pana la o valoare pozitiva se va obtine schema de tensiune Sp, s.a.m.d. Schemele de tensiune liniare se intalnese mai. rar in, cadrul proceselor « prelucrare plastica prin presiune. Totuyi in anumite. conditii, in. corpuri materiale supuse deformarii, pot apare si scheme liniare ale. stiri de tensiun Astfel schema de tensiune L; (comprimare uniaxiala), poate sa apara.in corp supus deformarii in doua cazuri = la comprimarea unei epruvete in lipsa freearii pe suprafetele de conte cu sculele de deformare (caz teoretic); - la comprimarea unei probe cu ajutorul unor scule conice (fig,1.11), care unghiul conurilor («) este egal cu unghiul de frecare f} = are tg f (in care este coeficientul de frecare de pe suprafetele de contact dintre proba gi seulele. deformare). in acest caz, egalitatea dintre o si B conduce la anularea efectul frecarii pe suprafefele de contact. In ceea ce priveste schema de tensiune L, (tractiune uniaxiala), poate intalnit la deformarea prin intindere a unui corp cu lungime mult mai ma decAt dimensiunile sectiunii transversale (intinderea sérmelor de exemph Schema de tensiune L2 apare gi cand se supune o proba incerearii de tractiune domeniul de tensiuni, care nu produc aparifia gatuirii probei. De asemen schema de tensiune L2 mai apare la indreptarea tablelor gi benzilor pe masini | role cat gi zonal la ambutisarea tablelor (fig. 1.12, zona B)... Pentru modul in care pot apirea scheme de tensiune plane se d urmatoarele exemple practice: 0~ schema de tensiune P;(comprimare biaxiala), apare in cazul comprimarii probe paralelipipedice intre doua scule in forma de pani, la care de asemenea Unghiurile penelor o sunt egale cu'unghiul de frecare (.. in acest caz, deformarea P zeal We SS Fig.1.12. Semele de tensiune ce apar in diferite __-Fig.1.11. Comprimarea unei probe zone ale ambutisirii: 1- puanson; 2 - matrita; prin schema de tensiune Ly 3-inel de stringere: 4 - produsul ambutisat folosind scule conice frebuie si se efectueze intr-un dispozitiv, care 4 asivwe sprijinirea lateral a probe (fig./.13). In felul acesta ten siunea pe directia z este data de forta de deformare (P), tensiunea pe directia x este data de reactiunea dispozitivului ta presiunea itata de corpul deformat pe peretii acestuia, iar pe directia y fensitnea va fi nula, ca urmare a anulai efectului frecdrii prin egalitatea unghiu- rilor a si B. Acceasi stare de tensiune (P;) se poate realiza si prin comprimarea probei paralclipipedice in lipsa dispozitivului de pig 1.13. Comprimarea unei probe prin sprijinire laterala, dar in. acest caz schema de tensiune P; tensiunea pe directia x este mult mai mica decat in cazul studiat anterior, deoarece aceasta este generati numai de fortele de frecare de pe suprafetele de contact, care se opun deformarii pe aceast directie. Schema de tensiune P| se mai intalneste, de exemplu gi in cazul fretarii handajului pe discul rotilor compuse ale vagoanelor pentru calea ferati Bandajul (sub forma de inel) cu diametrul interior mai mic ca diametrul exterior al discului roti pe care se freteazi, se incilzeste si dilatandu-se se poate presa pe disc, Prin contractie termica, ca urmare a racirii, bandajul exerciti asupra 31discului presiuni radiale (tensiuni de comprimare) pe toati circonferinta sa, presiuni care se pot compune pe cele doua directii ale axelor de coordonate, in tensiunile 01 si o> (fig.1.14). Tot schema de tensiune Pj, apare zonal si la procesul de giurire deschis& prin forjare (fig.1.15), la care un cub infinit mic aflat in zona inelara din afara planului de actiune a poansonului cu care se executa gaurirea, este solicitat la ten-siunea o; generat de materialul metalic ce se deplaseaza radial de sub poanson si de tensiunea 6) generat de forfele de frecare de pe suprafata de contact I-l, aceasta dacd se neglijeaza tensiunca verticala generat de forfele de frecare dintre suprafata laterala a poansonului i gaura realizata in material, in general mult mai mica decat celelalte; ema de tensiune in cazal Vig.1.15, Sehemele de tensiuni ce apar in fretirii: | - discul: 2 - bandajul diferitele zone ale giuririi prin forjare schema de tensiune Py apare intr-un ea7 teoretic, eare consti in comprimarea unei prebe de forma celei prezentate in figura 1.16. Tensiunea o din zona inclinata a probei (produsi de forta de deformare), se descompune in doua componente, din care o, cu actiune de comprimare, iar 6, cu actiune de tractiune asupra punctului material Un exemplu practic de realizare a acesteischeme de tensiuni se intélneste in zona de suprafaf a unei probe cu sectiune cireulara supusa la o deformare prin risucire de catre momentul M, (fig.1.17). In acest caz. un cub infinit mic de pe suprafata cor pului, dispus cu diagonala unei fete pe directia axei acestuia, va fi solicitat de tensiunile principale 6; si o>. egale si de semn contrar $i egale in acelasi timp si cu tensiunea tangential maxima (ty...) genetata de momentul de tensiune. Schema de tensiune P; mai apare gi in peretele tevilor, care au o presiune interioaraé) mare, ce genereazd o tensiune de comprimare radiala si perpendicular’ pe suprafata interioara a tevii, iar ca urmare a tendintei tevii de ag mari diametrul, apare gio tensiune de intindere circumferential in peretele tevii;= schema de tensitme cu tractiune biaxial (P;), cu oarecare aproximatic se poate admite c& apare in peretii recipienjilor aflati sub presiune ridicata. In acest caz, daca se studiaza o portiune oarecare din peretele recipientului, aceas a va fi solicitata la tractiune pe tot conturul ei (fig,1.18), cea ce di nastere prin compunere la tensiunile pricipale o> gi ay doar pe directiile x gi y. Fig.1.16. Realizarea schemei de tensiune P2 (caz teoretic) Fig. 6.17. Sehema de tensiune Py la supratate muti corp torsionat Fig. 1.18. Schema de tensiune intr-o Mois perctelni unui recipient flat suis presitne Aproximatia in aceasti sitnatic se datoreste faptuluis ca pe directa 7 prosiunii din recipient i se opune doar presiunea atmosferica, eare va da nastere si pe aceasta dircetie a unri tensiuni. Insa diferenta mare dintre presiunea din recipient si presiunea. atimosferiea. ten siunea ce se va nasie va avea o valoare neglijabila in comparatie cu valoril tensiunilor ce apar in planul xoy Un efeet similar gi ca atare aparigia tot_a schemei de tensiune P, (in Jocul schemei S3), se poate admite zonal si in cazul ambutisarii (zona C din figura 1.12) Tot schema de tensiune P; se intalneste la, indoirea prin forjare in matrif3, in zona intins& a corpului, cand acesta are o sec{iune transversalA cu H mult mai mare ca B (fig, 1.19). Pentru schemele de tensiune spa- fiale exemplele practice sunt foarte multe. avand in vedere ci marea majoritaie a proceselor de defomare plasticé prin presiune se realizeaz& prin astfel dé stiri june fe te:diferitele zone ale procesului de indoire prin forjare Fig 1.20. Sehemele de tensiune ce apar la refulare (comprimare) Fig.1.21. Realizarea schemei de tensiune S; in zona de deformare de la laminare Astfel schema de tensinue cu comprimare triaxialé (S;) se intalneste in procesele de deformare plasticé prin . forjare, laminare gi extruziune. in cazul forjarii (comprimare intre doud suprafete plane sau profi- late), intr-o zon conici de sub suprafata de contact, tensiunea_prin- cipali oj; este data de forta de deformare, iar tensiunile 6 si o3 din planul transversal al corpului deformat sunt generate de cdtre forfele de frecare (T) de pe suprafetele de contact, forte ce se opun deformarii (fig.1.20). O situatie similara, deci tot schema de tensiune S$). se intilneste si in cazul géuririi prin forjare (inchisa sau deschisé}, in zona de sub dornul ce executi gaurirea (fig.1.15). Acelasi mod de aparitie a tensiunilor se intalnestc si in procesul de laminare, unde deformarea poate fi asimilata cu o suceesiune continua de comprimari (refulari), din aproape in aproape, pe lungimea — zonei contact dintre laminat cilindti. tn car, de de ssi acest tensiunea principal 6) este da forta de laminare (P), iar tensiunile oy si 6; sunt date de fortele de frecare pe directie transversali (F,) si respectiv longitudinala (*), opun deformarii (fig.1.21) Schema de tensiune S$; mai apare si in cazul indoirii prin forjare, in zona comprimata a materialului (fig.1.19). La procesul de deformare prin ex truziune (fig.1.22), comprimarea t 14 se realizeazA in zona de deformare (din interiorul orificiului calibrat) sub actiunea fortei de extrudare (P), aplicaté in directie axiald si care di nastere ten- siunii principale o, sia fortelor de reac- fiune date de perefii orificiului in plan transversal , care produc ta ran care se brat libratdul lor tensiunile principale o2 i 63 (fig.1.22) Schema de tensiune cu com- primare pe doud directii ale axelor de coordonate si tractiune pe cea de a treia (S:) se intalneste in urmatoarele procese de deformare plastica: -trefilarea gi tragerea sdrmelor barelor gi fevilor, la care tensiunea principala o; (de tractiune) este dati de Fig,1.22. Realizarea schemei de tensiune S; forta de tragere (P), iar tensiunile o2 si _!a procesul de extruziune: 1-container, 63 (de compresitune), ca si la extru- 2-poansott, 3-inatrifa, 4-semifabricat, : a S-produsul extrudat ziune sunt date de catre forfele de reac~ {iune ale orificiului calibrat, la apasarea pe care o primeste din partea materia- jului supus deformarii (fig. 1.23). -laminarea cu tractiune in lami- nat, practicaté in special la fabricarea henvilor la rece, unde pe directie longitudinala, indu-se o forfa de tr tensiunea o; , de la laminarea conventionala isi schimba semnul, devenind pozitiva, in timp ce tensiuni- Ie le celelate raman neschimbate ca semn (negative). Daca tensiunea data forta de tragere este egal ca valoare cu tensiunea generat de forfa de frecare longitudinal, acestea se vor anula reciproc gi ca urmare schema stiri de tensiune in acest caz va fi P). - la ambutisare, schema de tensiune S2 apare zonal (fig.1.12) sub inelul de strangere (3). Tensiunile in aceasta zona sunt generate astfel: © tensinnea o; de catre forla de apasare a inelului (3); * tensiunea 62 ca urmare a intinderii corpului ambutisat sub acfiunea fortei P; ® tensiunea 6; (circunferenfialé) ca urmare a tendinjei de reducere a circun- ferintei tablei semifabricat pe masura ce patrunde in matrifa. Schema de tensiune cu tracfiune pe doud directii si comprimare pe cea de atreia directie a axelor de coordonate (S3) se intalneste zonal tot la procesul de ambutisare a tablelor (fig.1.12 - zona C), cat si la urmitoarele procese de deformare: - refulare in zona din afara conurilor de p&trundere a deformatiei unde len iunile de tractiune 62 si o3 sunt generate de tendinja de crestere a circunfe - tintei semifabricatului in timpul deformirii (fig.1.20). Pentru ca tensiunile nega- live a2 gi 03 , a schemei S, , sd treacd in tensiuni pozitive corespunzatoare sche- mei 8; , este absolut necesar s4 devin& la un moment dat egal cu zero, deci schema ; s& se transforme in schema L; pe suprafata de demarcatie dintre area schemei de tensiune cesul de tragere -trefilarezona din corpul refulat unde acfioneazAa schema S, si zona unde apare schema S3[5] vexpandarea fevilor (fig.1.24), la care diametrul fevii ereste in timpul deformérii prin tragere; : ~perforarea tevilor prin laminare elicoidala, in zona centrala a semifabri- catului; -formarea fevilor sudate pe generatoare, in zona intins® a benzii semifabricat: -indoirea in matrif’ (zona intinsa) pentru B>3H (fig.1.19) Ultima schema de ten- siune spafiala (S,) cu tractiune triaxiala se intalneste in cazul probelor supuse incercdrii de fig.t.24, Tensiunile ce genereaza schema Sy trac{iune dupa aparitia gatuirii. de tensiune la procesul de expandare prin in zona gatuirii, forta ce tragere produce solicitarea de tractiune a probei, da nagtere la o tensiune inclinal’ fafa de directia fortei, care se descompune pe cele trei directii ale axelor de coordonate in tensiunile principale a4; 62 si ay, ¢ ioneaza in punctul material de concuren{a al axelor de coordo! prin cforturi de tractiune. Schema de tensiune 8, mai apare in interiorul corpului supns Ja torsiune gi la indoirea in matritd a.unei bare (fig.1.19 zona intins In legitura cu existenta cclor noua scheme ale stirii de tensiune, este absolut necesar a se sublinia ca indferent de tipul schemei de tensiune, caracterul acesteia nu se va modifica dacd. se schimba directiile tensiunilor principale, cu conditia ins’ de a se mentine numarul si sensul _acestora, corespunzator schemei de tensiune studiata. Pentru exemplificare in figura 1.25 se prezinté schema de tensiune S in toate varinatele posibile. Fig.1.25. Variantele posibile ale schemei de tensiune S2. 36