Sunteți pe pagina 1din 15

I.

Comisia Europeana

Comisia european este organul executiv al Uniunii Europene. Comisia este responsabil
pentru ntocmirea propunerilor legislative, implementarea deciziilor i aprarea tratatelor Uniunii
precum i coordonarea activitilor curente ale Uniunii.
Comisia funcioneaz ca un cabinet de guvern, format din 27 de membri cunoscui ca
comisari (informal). Fiecare stat membru al Uniunii Europene are un membru n Comisie, iar
acetea au obligaia de a reprezenta interesele comune ale UE i nu interesele naionale ale
statului din care face parte. Unul dintre cei 27 este Preedintele Comisiei (actualmente Jose
Manuel Barroso) este propus de Consiliul European i ales de ctreParlamentul European.
Consiliul nominalizeaz ceilali 26 de membri ai Comisiei n acord cu preedintele nominalizat,
iar ulterior cei 27 de membri ca un singur corp sunt supui votului de investitur a Parlamentului
European. Prima Comisie Barroso a intrat n funcie la sfritul anului 2004 iar cea de-a doua
Comisie Barroso a intrat n funcie n 2010.
Termenul de Comisie este folosit ori pentru ai desemna pe cei 27 de membri
ai Colegiului Comisarilor sau pentru a desemna inclusiv organismele administrative format din
23.000 de funcionari publici europeni care sunt mprii n departamente numite DirectorateGenerale i Servicii. Limbile interne de lucru ale Comisiei sunt engleza, franceza i germana.
Membrii Comisiei i cabinetele lor (echipele de lucru) au sediul n Cldirea
Berlaymont din Bruxelles.
Comisia European deriv din una din cele 5 instituii create n sistemul supranaional al
Comunitilor Europene, urmnd propunerea lui Robert Schuman (ministrul de externe al
Franei) din 9 mai 1950. Funcionnd din 1951 ca nalta Autoritate n Comunitatea European a
Crbunelui i Oelului, comisia a suferit numeroase schimbri n privina competenelor i a
componenei, sub diferii preedini, implicnd cele trei comuniti.

1.nfiinarea
Prima Comisie a fost nfiinat n 1951 drept nalta Autoritate i era format din nou
membri sub preedinia lui Jean Monnet. nalta Autoritate a fost un organ executiv supranaional
a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO). A intrat n func iune pentru prima dat
n 10 august 1952 nLuxembourg. n 1958 Tratatul de la Roma a instituit dou noi comuniti
alturi de CECO, Comunitatea Economic Europeana (CEE) i Comunitatea European a
Energiei Atomice (EuroAtom). Totui organele administative ale acestor comuniti erau
denumite Comisii i nu nalt Autoritate. Motivul schimbrii denumirii a fost noua rela ie
dintre executiv i Consiliu. Unele state precum Frana si-a exprimat rezervarea fa de puterile pe
care le are nalta Autoritate i ar fi dorit limitarea sau transferul lor ctre Consiliu.
Louis Armand a condus prima Comisie a EuroAtom. Walter Hallstein a condus prima
Comisie a Comunitii Economice Europene (CEE) care s-a ntlnit pentru prima dat pe 16
ianuarie 1958 la Castelul Val-Duchesse din Bruxelles. Acesta a obinut un acord privind pre ul
cerealelor i a fcut de asemenea o bun impresie rilor tere atunci cnd si-a fcut debutul
internaional la negocierile comerciale privind acordul general privind tarifele i comerul.
Hallstein a consolidat legislaia european i a nceput s aib un impact important n legisla ia
naional.

2.Dezvoltarea iniial
Cele trei organisme, denumite colectiv Executivele Europene, au co-existat pn la 1 iulie
1967 cnd Tratatul de fuziune le-a combinat ntr-o singur administraie sub preedinia lui Jean
Rey. Datorit fuziunii, Comisia Rey a crescut temporar la un numr de 14 membri, de i toate
Comisiile viitoare au fost reduse din nou la nou membri, urmnd formula ca fiecare stat
membru de dimensiuni reduse s dein un comisar iar statele mari cte doi comisari. Comisia
Rey a finalizat uniunea vamal a Comunitilor n 1968 i a militat pentru un Parlament
European mai puternic i ales direct de cetenii comunitii. n ciuda faptului c Rey a fost
primul preedinte al Comisiei unificate, Hallstein este considerat primul preedinte al Comisiei
moderne.
Comisiile Malfatti i Mansholt au urmat lucrul pentru crearea unei cooperri monetare i
prima extindere ctre nord n 1973. O dat cu extinderea, Comisia a crescut la 13 membri sub
Comisia Orteli (Regatul Unit a primit 2 locuri de comisar din cauza faptului c este un stat
mare), care s-a confruntat cu instabilitatea internationala si economic din acea
perioad. Reprezentarea extern a Comunitii a fcut un pas nainte cnt Preedintele Roy
Jenkins, ales preedinte n ianuarie 1977 dup ce ocupase funcia de Secretar al Afacerilor
Interne al Guvernului laburist al Regatului Unit, devenind primul preedinte care particip la
summitul G8 din partea Comunitii. Asemenea Comisiei Jenkins, Comisia Gaston Torn a
supravegheat extinderea Comunitii spre sud, n timp ce lucra la Actul Unic European.
3.Puteri i atribuii
Comisia a fost nc de la nceput conceput s acioneze ca o autoritate independent
supranaional separat de guvernele naionale. A fost descris ca fiind singurul organism pltit
s gndeasc european. Membrii sunt propui de guvernele statelor membre, unul din partea
fiecreia, totui acetia au obligaia de a funciona independent i neutru fr a fi influen ai de
guverne care i numesc. Aceasta contrasteaz Consiliul European, care reprezint
guvernele,Parlamentul European, care reprezint cetenii i Comitetul Economic i Social, care
reprezint societatea civil.
Conform art. 17 din Tratatului Uniunii Europene, Comisia are cteva atribuii: dezvoltarea de
strategii pe termen mediu, conceperea de proiecte legislative i medierea procesului legislativ,
reprezentarea UE n negocierile comerciale, emiterea de decizii i reglementri, de exemplu
politica privind competiia, conceperea bugetului Uniunii Europene precum i supravegtherea
implementrii tratatelor i legislaiei comunitare.

Puteri executive
nainte de intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, puterile executive ale Uniunii
erau deinute de ctre Consiliul European care conferea Comisiei puterea de a exercita anumite
atribuii. Totui, Consiliului i era teoretic permis s retrag atribu iile i puterile acordate
Comisiei, exercitndu-le direct sau impunnd condiii pentru ale acorda. Acest lucru a fost

schimbat de Tratatul de la Lisabona, dup care Comisia i exercit puterile doar n virtutea
tratatelor. Puterile Comisiei sunt mai restrnse dect a celor pe care le au majoritatea
executivelor naionale, n parte din cauza faptului c Comisia nu are atribuii n domenii precum
relaii externe, unde puterea este deinut de Consiliul European, care conform unor analize este
considerat parte a puterii executive.
Avnd n vedere c sub Tratatul de la Lisabona, Consiliul European a devenit o institu ie
oficial cu puterea de a numi Comisia, se poate spune c cele dou organisme de in mpreun
puterea executiv a Uniunii (Consiliul European deine de asemenea puteri executive individuale
la nivel naional). Totui, Comisia este cea care deine puterea executiv n Uniunea European.
Puterile guvernamentale ale Comisiei au fost de un asemenea fel nct fostul prim-ministru
belgian, Guy Verhofstadt a propus schimbarea numelui n Guvernul European, afirmnd c
actualul nume al comisiei este ridicol.

3.Iniiativ legislativ
Comisia European difer de celelalte instituii prin faptul c numai aceasta are iniiativ
legislativ n Uniunea European, ceea ce nseamn c numai Comisia poate face propuneri
oficiale de legislaie. Puterea legislativ nu are drept la iniiativ legislativ. Sub Tratatul de la
Lisabona nu este permis nici un act legislativ n domeniul politicii externe i de securitate
comun. n alte domenii, totui, Comisia i Parlamentul pot cere legisla ie comunitar. n cele
mai multe cazuri, Comisia iniiaz bazele acelor propuneri, monopolul fiind proiectat pentru a
asigura coordonarea i coerena legislaiei Uniunii. Acest monopol a fost contestat de unii care
afirm c Parlamentul ar trebui s aib dreptul, la fel ca majoritatea parlamentelor naionale n
acest domeniu. Totui, Consiliul i Parlamentul pot solicita Comisiei proiecte legislative, dar
Comisia are puterea de a refuza solicitrile, aa cum a fcut n 2008 fa de conve ia
transnaional colectiv. Sub Tratatul de la Lisabona, cetenii UE au de asemenea posibilitatea
s solicite Comisiei s legifereze un anumit domeniu printr-o petiie semnat de un milion de
ceteni, dar aceast lucru nu este obligatoriu.
Puterile Comisiei pentru a propune legislaie a fost n general centrat pe reglementri
economice. Ea a prezentat un numr mare de reglementri bazate pe principiul precauiei.
Aceasta nseamn c reglementarea dreptului de preemiune are loc n cazul n care exist un
pericol credibil pentru mediu sau asupra sntii umane, de exemplu combaterea schimbrilor
climatice i limitarea organismelor modificate genetic. Acest lucru este spre deosebire de
reglementrile de ponderare pentru efectul lor asupra economiei. Astfel, Comisia propune adesea
legislaie mai strict dect n alte ri. Avnd n vedere dimensiunea pieei europene acest lucru a
fcut ca legislaia UE s influeneze puternic piaa mondial.
Recent, Comisia a nceput s creeze o legislaie penal european. n 2006, o deversare
de deeuri toxice n largul coastei Coasta de Filde, de pe o nav european a determinat Comisia
s analizeze legislaia de combatere a deeurilor toxice. Comisarul Franco Frattini i Stavros
Dimas au prezentat ulterior ideea infraciunii ecologice. Dreptul lor de a propune legisla ie
penal a fost contestat la Curtea de Justiie a Uniunii Europene iar aceasta a admis contestaia.
ncepnd cu 2007, singurele propuneri de legislaie penal a fost directiva pentru drepturile de
proprietate intelectual, precum i o modificare a deciziei cadru din 2002 contra terorismului,
interzicerea incitrii la activiti de terorism, recrutarea (n special pe internet) i antrenarea.

4.Aplicarea
O dat ce legislaia este trecut de Consiliu i Parlament, devine responsabilitatea
Comisiei s se asigur c ea este implementat i aplicat. Comisia facea asta n primul rnd prin
intermediul statelor membre sau prin intermediul ageniilor sale. Pentru adoptarea msurilor
tehnice necesare, Comisia este asistat de comisii formate din reprezentaii ai statelor membre i
a lobby-urilor publice (un proces cunoscut cu jargonul comintologie). n plus, Comisia este
responsabil pentru punerea n aplicare a bugetului UE, asigurnd, mpreun cu Curtea de
Conturi, c fondurile UE sunt cheltuite corect.
n special, Comisia are datori de a se asigura c tratatele sunt respectate i chiar de a
obliga statele membre sau alte institutii s respecte legislatia si tratatele prin Curtea de Justiie a
Uniunii Europene. n acest rol este cunoscut neoficial ca gardian al tratatelor.
n cele din urm, Comisia are de asemenea atribuii pentru reprezentarea extern a Uniunii,
alturi de statele membre i de Politia Comun pentru Afaceri Externe i Politica de Securitate,
reprezentnd Uniunea n organisme precum Organizaia Mondial a Comerului. Este de
asemenea un obicei ca Preedintele Comisiei s participe la reuniunile G8.

5.Organizare
Comisia i are sediul principal la Bruxelles, unde se afl biroul preedintelui i sala de
sedin a Comisiei care se afl la etajul 13 al Cldirii Berlaymont. De asemenea, Comisia i
desfoar activitatea n numeroase alte cldiri din Bruxelles i Luxembourg. Atunci cnd
Parlamentul European se ntrunete n Strasbourg, comisarii se ntlnesc de asemenea acolo, n
Cldirea Winston Churchill pentru a avea posibilitatea de a participa la dezbaterile
Parlamentului. Comisia este mprit n departamente cunoscute sub numele de Direc ii
Generale (DG) care pot fi asemnate ministerelor din statele membre. Fiecare acoper domenii
specifice, cum ar fi agricultura sau justiia i drepturile cetenilor sau a serviciilor interne, cum
ar fi resursele umane i traducere i sunt conduse de Directori-Generali, care rspunde n fa a
unui comisar. Portofoliul de comisar poate fi susinut de ctre mai multe Direc ii Generale, ele
pregtind propuneri legislative si directive care sunt aprobate de majoritatea comisarilor i sunt
transmise ctre Parlamentul European i ctre Consiliul Uniunii Europene pentru examinare. Au
existat critici c fragmentarea structurii Directoratului General duce la pierderi financiare
considerabile. n plus, direciile generale pot exercita un control considerabil asupra unui comisar
astfel nct comisarul s aiba ct mai putin timp s nvee i s preia controlul asupra
personalului lor. n conformitate cu datele publicate de Comisie, 23.043 de persoane au fost
angajate de Comisie ca oficiali sau agenti temporari n aprilie 2007. n plus fa de ace tia, au
fost angajati ca personal externalizat 9019 persoane (de exemplu, agenti contractuali, experti
nationali detasati, experti tineri, stagiari, etc).
Cea mai mare direcie general este Direcia General pentru Traduceri, cu un personal de
2186 , cei mai multi fiind de nationalitate belgian (21,4%), probabil pentru c majoritatea
activitilor au loc la Bruxelles. Serviciul Civil European este condus de un Secretar General, n
prezent Catherine Day.

6. Cadrul legal

Conf. disp. art. 211 pp din Tratatul CE i art. 124 pp EURATOM Comisia este un organ
comunitar. n viitoarea Constituie European cadrul legal al Comisiei este reglementat de art.
25, III-250 din proiectul de constituie. Comisia nu a avut pn acum mari competen e n
domeniul Colaborrii poliieneti i justiiare n domeniul penal, precum i n cel al Politicii
externe i de securitate comune a UE (deci n sfera definit de cel de-al II-lea i al III-lea pilon).
Acest lucru se poate ns schimba odat cu noua constituie elaborat de Conventul
European, cu condiia ca aceasta s fie ratificat de toate cele 27 de state membre i deci s intre
n vigoare.

7.Viitorul comisiei
Tratatul privind noua constituie a Europei prevede la art. I-26 alin. 5 i 6 reducerea pe
termen lung a numrului membrilor comisiei la 2/3 din numrul statelor membre. Numai prima
comisie, numit la intrarea n vigoare a constituiei va mai fi alctuit din cte un cet ean al
fiecrui stat membru. Dup acest prim mandat comisia inclusiv preedintele i ministrul de
externe al UE va fi compus dintr-un numr de membri egal cu dou treimi din numrul
statelor membre, cu excepia cazului n care Consiliul European nu va hotr cu unanimitate de
voturi modificarea acestui numr. Reducerea numrului de membri ai comisiei are ca scop
creterea eficienei activitii acesteia, resp. a capacitii de aciune a comisiei ntr-o UE lrgit.
Principiul rotaiei posturilor, conform cruia membrii comisiei micorate vor fi alei din
rndul statelor membre, este prevzut i n proiectul de constituie. Conform Tratatului
Constituional preedintele comisiei va fi ales de parlament, la propunerea Consiliului de
Minitri, lucru care va contribui la creterea legitimitii democratice a comisiei i va ntri n
general poziia preedintelui fa de Consiliul European iConsiliul de Minitri.

8. Membrii comisiei
Comisia actual a fost aleas de Parlamentul European pe 9 februarie 2010.

Comisar

Jose Manuel
Barroso

Imagine

Portfoliu

Preedinte

Stat

Partid

Portugali Popular
a

Naional: PSD

Note

Comisar

Imagine

Portfoliu

Stat

Catherine
Ashton

Prim-Vicepreedinte;
Marea
Afaceri Externe i
Britanie
Politica de Securitate

Viviane
Reding

Vice-preedinte;
Justiie, Drepturi
Fundamentale i
Cetenie

Joaquin
Almunia

Vice-Preedinte;
Competiie

Spania

Siim Kallas

Vice-Preedinte;
Transport

Estonia

Neelie Kroes

Vice-Presedinte;
Agenda Digital

Olanda

Antonio Tajani

Vice-Preedinte;
Industrie i
Antreprenoriat

Partid

Socialist
Naional: Laburist

Luxembo Popular
urg

Naional: CSV

Socialist
Naional: PSOE

Liberal
Naional: PER

Liberal
Naional: VVD

Popular
Italia

Naional: PDL
(Italia)

Note

Comisar

Imagine

Portfoliu

Stat

Maro
efovi

Vice-Preedinte;
Relaii InterInstituionale i
Administraie

Olli Rehn

Vice-Preedinte;
Afaceri Economice i
Monetare.

Finlanda

Janez
Potonik

Mediu

Slovenia

Andris
Piebalgs

Dezvoltare

Letonia

Michel Barnier

Piaa Intern i
Servicii

Frana

Slovacia

Partid

Note

Socialist
Naional: Smer

Liberal
Naional: Keskusta

Liberal
Naional: LDS

Popular

Popular
Naional: UMP

A fost fcut Vice


Preedinte i a
obinut noi
responsabilit fa de
euro, n 2011.[40]

Comisar

Imagine

Portfoliu

Stat

Androulla
Vassiliou

Educaie, Cultur,
Multilingvism i
Tineret

Cipru

Algirdas
Semeta

Taxare i Uniunea
Vamal, Audit i AntiFraud

Lituania

Karel De
Gucht

Comer

Belgia

John Dalli

Politica de Sntate
i Consum

Malta

Mire
GeogheganQuinn

Cercetare, Inovare i
tiin

Irlanda

Janusz
Lewandowski

Programe Financiare
i Buget

Polonia

Partid

Liberal
Naional: EDI

Popular

Liberal
Naional: VLD

Popular
Naional: PN

Liberal
Naional: FF

Popular
Naional: PO

Note

Comisar

Imagine

Portfoliu

Stat

Maria
Damanaki

Afaceri Maritime i
Pescuit

Grecia

Kristalina
Georgieva

Cooperare
Internaional,
Ajutoare Umanitare
i Situaii de Criz]]

Bulgaria

Gnther
Oettinger

Energie

Johannes
Hahn

Politic Regional

Connie
Hedegaard

Aciune pentru climat

Partid

Socialist
Naional:

Popular
Naional: propus
de

Germani Popular
a

Naional: CDU

Austria

Popular
Naional: VP

Danemar Popular
ca

Naional: KFP

Note

Comisar

Imagine

Portfoliu

Stat

Stefan Fule

Extindere i Politica
European de
Vecintate

Laszlo Andor

Ocuparea forei de
munc, Afaceri
Sociale i Incluziune

Ungaria

Cecilia
Malmstrom

Afaceri Interne

Suedia

Dacian Ciolo

Agricultur i
Dezvoltare Rural

Partid

Note

Republic Socialist
a Ceh
Naional: SSD

Socialist
Naional: MSZP

Liberal
Naional: FP

Popular [41]
Romnia

Naional: propus
de PD-L

II.Componenta
Comisia este organismul care reuneste ansamblul functiilor executive in cadrul
Comunitatilor si a Uniunii, iar urmare acestui loc pe care il ocupa in cadrul triunghiului
institutional principalele sale competente sunt legate de punerea in executare a dispozitiilor
tratatelor si a actelor normative comunitare si de supravegherea modului in care sunt realizate
obiectivele Uniunii.
Cadrul general al functiilor pe care le are aceasta institutie este fixat in cuprinsul art.155
din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, iar competenta sa este indicata intr-o multitudine

de articole din cuprinsul Tratatelor comunitare.


1. Principala competententa a Comisiei este aceea de a veghea asupra felului in care
statele si institutiile comunitare pun in aplicare dispozitiile tratatelor si a actelor emise in
executarea lor. Ea trebuie sa se asigure ca legislatia Europeana este corect aplicata de catre
Statele membre si ca ansamblul cetatenilor si operatorilor pietei unice profita de echilibrul care a
fost creat.
In acest sens: - vegheaza asupra modului in care sunt puse in aplicare programele de
dezvoltare a politicilor agricole comune si face propuneri pentru cresterea eficientei de
implementare a acestor politici;
- examineaza preturile in domeniul transporturilor internationale si stabileste conditiile in
care se deruleaza activitatile in acest sector
- supravegheaza modul in care sunt respectate regulile de libera concurenta si ancheteaza
cazurile in care se presupune ca aceste reguli au fost incalcate
- verifica compatibilitatea ajutoarelor acordate de catre un stat unor intreprinderi, pentru a
preintampina distorsionarea concurentei
- inventarieaza impreuna cu fiecare stat membru dispozitiile legislative nationale, in
vederea armonizarii acestor legislatii la exigentele comunitare
- supravegheaza evolutia economica a fiecarui stat membru, sens in care ii poate
transmite recomandari si prezinta in Parlamentul European rapoarte cu privire la rezultatele
acestor supravegheri
- dezvolta dialogul cu partenerii sociali europeni
- administreza Fondul social european
- verifica stadiul in care se gaseste procesul de reducere a diferentelor dintre nivelurile de
dezvoltare ale regiunilor defavorizate si prezinta o data la trei ani un raport asupra acestor
chestiuni in fata Parlamentului European
- intocmeste anteproiectul de buget
Pentru punerea in practica si finalizarea competentelor, Comisia dispune de mecanismele
oferite de art. 169 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, de dreptul de a emite avize,
prin care invita statul in cauza de a se conforma intrun anumit timp dat, iar in masura in care
aceasta nu se conformeaza, poate sesiza Curtea de Justitie pentru aplicare de sanctiuni.
In caz , ea intreprinde masuri impotriva celor care nu se achita de obligatiile ce le revin prin
tratate, fie ca ei apartin sectorului public sau celui privat. Ea poate, de exemplu, sa initieze
urmariri contra Statelor membre care nu aplica directivele europene, sesizand Curtea de Justitie
atunci cand acestea nu se conformeaza in mod deliberat.
Printre, altele, Comisia controleaza modul de acordare a subventiilor de catre guvernele nationale
propriilor industrii si autorizeaza alocarea de ajutoare de catre Stat, in limitele prescrise prin
dreptul comunitar.
In cazuri grave de incalcare a legislatiei in domeniul concurentei, Comisia poate aplica
amenzi intreprinderilor recunoscute ca fiind culpabile de violarea regulilor stricte impuse de UE.
2. Atunci cand Tratatele comunitare dispun, Comisia participa la derularea procesului
decizional care are loc la nivelul altor institutii comunitare, sens in care emite avize si

recomandari, la solicitarea Parlamentului European, a Consiliului sau din propria initiativa,


atunci cand considera acest lucru ca fiind necesar. Rolul acestor acte (avize si recomandari) este
acela de a ajuta institutiile comunitare in derularea procesului decizional care are loc la nivelul
lor, avand in vedere interesul general, in vederea finalizarii obiectivelor propuse de constructie
europeana.
3. Are putere de decizie proprie, pe care art. 155 din Tratatul instituind Comunitatea
Europeana o confera Comisiei, decezii elaborate dupa parcurgerea unui proces legeslativ
specific.
O situatie deosebita este reglementata in cuprinsul art. 228 par.4 din tratatul instituind
Comunitatea Europeana, modificat prin art.G pct.80 din Tratatul privind Uniunea Europeana,
potrivit caruia Comisia poate aproba in numele Comunitatii, modificari ale unor acorduri
incheiate cu terte state sau organizatii internationale, atunci cand acestea dispun ca astfel de
modificari se pot face dupa o procedura simplificata.
Daca in tratatele instituind Comunitatea Europeana si cel instituind Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice, Comisia, Comisia cu cateva exceptii, exercita un rol
preponderent executional, in Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului
ea este principalul for decizional, emitand decizii si recomandari, dupa consultarea ori obtinerea
acordului Consiliului (art.14)
4. Principal rol in ansamblul institutiilor comunitare, de a propune proiecte legislative.
Initiativa legislativa consta in proiecte de acte normative adresate Consiliului, pe care acesta le ia
in discutie si le supune adoptarii, precum si in recomandari pe care Comisia le trimite primei
institutii, acestea servind ca suport pentru adoptarea unui act normativ.
Desi dreptul la initiativa legislativa al Comisiei, pare a fi de o importanta subsidiara fata de cea
legislativa, constituie totusi o arma destul de puternica in mana ei, intrucat ea poate bloca
procesul decizional, prin retragerea proiectelor de acte normative de pe masa de lucru a
Consiliului, atunci cand aprecieaza ca imprejurarile care au determinat promovarea proiectelor sau schimbat radical, ori cand constata o lipsa de interes legislativ din partea Consiliului,
manifestata in amanarea dezbaterii proiectelor vreme indelungata. O astfel de initiativa poate fi
luata si atunci cand Comisia considera ca intr-o anumita conjunctura, fiindu-i prezentat
Consiliului un proiect, acesta l-ar adopta dar cu numeroase si substantiale modificari, ceea ce ar
implica aparitia riscului denaturari continutului proiectului.
Comisia indeplineste acest rol de pregatire a noilor politici europene, nu pentru a apara
interesele sectoriale sau pe cele ale diferitelor tari, ci in functie de propria sa apreciere a
intereselor Uniunii si a cetatenilor sai.
In domeniul cooperarii interguvernamentale, ea poate emite propuneri, ca si Statele
membre.
Toate aceste atributii au facut ca aceasta institutie sa fie considerata motorul Uniunii
Europene.
5. Comisiei ia fost conferita si competenta de reprezentare, ea fiind cea care deruleaza
negocierile pentru incheierea unor acorduri intre Comunitate si tertele state sau organizatii
internationale (art.228 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, astfel cum a fost el

modificat prin art.G pct. 80 din Tratatul privind Uniunea Europeana).


Comisia este responsabila de negocierea acordurilor comerciale si de cooperare cu terte tari sau
grupuri de tari din intreaga lume. Conventia de la Lom, care apropie UE de tarile in curs de
dezvoltare ale Africii, Caraibilor si Pacificului (ACP), este considerata ca un model de cooperare
Nord-Sud. Mai recent, Comisia a negociat acordul de liberalizare a schimburilor in cadrul
Rundei Uruguay, cat si crearea noii Organizatii Mondiale a Comertului (OMC) in numele UE.
6. Noile responsabilitati ale Comisiei Europene. Comisia s-a dezvoltat in ritmul evolutiei
Uniunii Europene, de la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului in anii '50 pana la
Comunitatea Europeana a anilor '70 si '80, si apoi la Comunitatea Europeana de astazi.
Actul unic European din 1986, care a constituit prima punere la punct a tratatelor, si Tratatul
asupra Uniunii Europene din anul 1992 au confirmat si extins campul de actiune al UE si
responsabilitatea Comsiei in noi domenii, precum: mediul, educatia, sanatatea, protectia
consumatorilor, dezvoltarea retelelor de transport, cultura, fara a omite Uniunea Economica si
Monetara.
Comisia are responsabilitati importante in ce priveste programele de ajutorare si de
dezvoltare in terte tari. Spre exemplu, ea este insarcinata cu gestionarea programelor PHARE si
TACIS, care vizeaza acordul unei asistente tehnice in Europa Centrala, de Est si republicile din
fosta Uniune Sovietica. Finantarea procesului de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, acesta este asistata prin trei programe: PHARE, ISPA si SAPARD, ultimele doua
fiind promovate de UE in sprijinul tarilor candidate incepand cu anul 2000.
Programul PHARE (Poland and Hungary Assistance for the Restructure of the Economy)
acorda asistenta concentrata pe:
- Dezvoltare institutionala
- Consolidarea infrastructurii de reglementare legislativa necesara compatibilitatii cu
acquis-ul comunitar
- Investitii pentru asigurarea coeziunii economice si sociale
Romania, beneficieaza de asistenta Uniunii Europene prin programul PHARE inca din 1991,
primind in perioada 1991-2000 cca. 1,4 miliarde EURO ca asistenta financiara nerambursabila.
Incepand cu anul 1998, sprijinul PHARE pentru Romania este alocat in proportie de 70% pentru
investitii si infrastructura si de 30% pentru consolidarea institutionala.
Un important program PHARE, demarat in 1999 se numeste Programul RICOP si prevede
acordarea de asistenta financiara in valoare de 100 milioane EURO pentru atenuarea efectelor
sociale ale restructurarii, fiind in stransa conexiune cu implementarea acordurilor negociate cu
FMI si Banca mondiala. Acest program finanteaza masuri privind:
- plati compensatorii pentru disponibilizari de personal
- diminuarea impactului social asupra restructurarii industriale
- finantarea institutiilor in IMM-uri
- asistenta intreprinderilor in procesul de restructurare
In radul societatii civile, a tinerilor si studentilor in special, se bucura programele
comunitare, schimburile profesionale, educative si culturale intre europeni finantate prin bugetul

national PHARE. In vederea participarii la aceste programe, fiecare stat candidat trebuie sa
plateasca anual din buget sub forma unui tichet de participare, o contributie financiara care poate
merge pana la 50% din costul programului. Restul de 50% este asigurat de programul PHARE.
Romania a participat la programele comunitare din 1998 in domenii ca: educatia si pregatirea
profesionala a tineretului, cultura, sanatate, politici sociale, protectia mediului, cercetare si
dezvoltare tehnologica. Aceasta participare intensificandu-se dupa anul 2000. In prezent tara
noastra participa la 16 programe comunitare cum ar fi: Socrates II (2000-2006); Leonardo da
Vinci II (2000-2006); Tineret (2000-2006); Combaterea discriminarii (2001-2006).
Programul ISPA( Instrument pentru politici Structurale de Pre-aderare) reprezinta un
sprijin financiar financiar in vederea reabilitarii si modernizarii infrastructurilor de mediu si
transport. In cadrul acestui program, Romania beneficieaza in perioada 2000-2006 de o asistenta
financiara nerambursabila din partea UE de cca. 1,5 miliarde EURO. In gestionarea acestui
program un rol important revine autoritatilor responsabile cu implementarea masurilor ISPA care
organizeaza licitatii, contracteaza si efectueaza platile, asigura realizarea tehnica a proiectelor.
Programul SAPARD (Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala). Este instrumentul financiar pentru agricultura si dezvoltare rurala, care are ca obiectiv
esential implementarea acquis-ului comunitar in domeniile respective si consolidarea cadrului
necesar dezvoltarii durabile a sectorului agricol si zonelor rurale. Agentia SAPARD a fost
acreditata de Comisia Europeana, pentru Romania la 30 iulie 2002, institutie juridica, aflata in
subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei, Padurilor si Mediului. Are in subordine 8
birouri regionale de implementare a programului SAPARD, printre care un birou si la Alba Iulia.
Contributia financiara anuala a UE alocata Romaniei, in cadrul acestui program, se ridica
la 155 milioane EURO.
Programul se deruleaza pe baza de proiecte, in sectoarele public si privat, fiind stabilite
pentru inceput doua domenii prioritare:
- Dezvoltarea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole
- Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale
Comisia este in integralitatea sa antrenata in activitatile interguvernamentale definite prin
tratatul de la Maastricht in domeniul politicii externe si de securitate comuna (PESC), cat si in
cel al cooperari judiciare si al politiei.
7. Limitele puterii Comisiei Europene. Chiar daca beneficieaza de drept de initiativa,
Comisia nu este cea care ia principalele decizii privind politicile si prioritatile UE. Aceasta
responsabilitate revine uneori Consiliului Uniunii Europene, ai carei membri sunt ministrii
guvernelor Statelor membre si in numeroase cazuri Parlamentului European.
Ea participa la reuniunile acestora, cat si la discutiile referitoare la propriile proiecte de propuneri
legislative.
In plus, presedintele Comisiei participa, alaturi de sefii de stat si de guvern ale Statelor
membre, la reuniunile semestriale ale Consiliului European. El ia parte, in egala masura, ca
reprezentant al ansamblului Uniunii Europene, la Adunarea economica anuala a Grupului celor
sapte tari cele mai industrializate (G7).
Comisia este responsabila in fata Parlamentului European, care are puterea de a o scoate

din functiile sale, prin depunerea de motiuni de cenzura sau de incredere.


Comisia participa la toate sesiunile Parlamentului European, in cadrul carora trebuie sa
explice si sa justifice politicile sale.
Ea trebuie sa raspunda si intrebarilor scrise sau orale puse de catre membrii
Parlamentului.Functiile Comisiei antreneaza, in mod regulat, interventia Curtii de Justitie, care
se pronunta in ultimul termen asupra problemelor de drept European.
Pe de o parte, Comisia sesizeaza Curtea de Justitie, atunci cand directivele sau
reglementarile sale nu sunt respectate de catre guverne sau intreprinderi si, pe de alta parte, ele
insele se adreseaza Curtii atunci cand nu sunt de acord cu amenzile impuse de Comisie.
Gestiunea bugetului comunitar de catre Comisie este supusa controlului Curtii de Conturi, al
caror rol consta in garantarea bunei utilizari de catre Comisie a banilor contribuabililor europeni.
Scopul comun urmarit de cele doua institutii consta in eliminarea fraudei si risipei. Pe
baza raportului Curtii de Conturi, Parlamentul European elibereaza Comisia de responsabilitatea
pentru executia fiecarui buget anual.
Comisia lucreaza in stransa colaborare cu cele doua organe consultative ale Uniunii,
Comitetul economic si social si Comitetul regiunilor pe care le consulta asupra celei mai mari
parti a proiectelor sale de acte legislative.