"' n{

lt

/\

* "'r.l-

L.!

tl t)t'.!,

",'"'ir

:...i,
(il, L:'1ll tN I \l t si r |\,)

LIrr total {erioir dc irnplcjruili, plirrt,r'c crrlc sr' ,rrrvirr, ir 1,,",,

in primtl rirncl acLrLl dc ililiativir ctlr: ir clcitt. plrrlrrr rroi rrrr trrls
regulab dc sociologie la FacultaLeir cle litcro dir IJr,,r'rlclrrx, irrX,r
duindu-ne sA rre ded:rn tlc timpuriu la studirrl sLiinlii socitlc 1i
chiar si Iaceem din el obieoLul ocupa!.iilor noastrr: prolcsionulc.

ric a aril.at sir ie;irn din accstc chestiurri prca gcnclalc si lsi inccpcrrr
s:r Lratim un nurnir oarccare cli: problerrrr: parlicularc. I'rin iumarc

INTRODUCERIi
.

P,6ne

.acum..

sociologii nrr

-.

rrr glndit mli cl.lor, .i

in
diul {aptelor

cJrllnti,uzeze

ciale

A,s}
il"lllt'o .stu
"il"ill"t
,iu;'"a.ir,,i-;i,,;;;,;";':r::,ii:,,:t;?;Ji:i:*il?i:tJ;ilJ:"j

:l : i"" ;'"'L"t"';;

so

face sE crezi aceasta. esLc lii ie sa a"-o".t"lr" g""irtiiif"

p pr_
"r,
sibilitatea sociologiei, iar nu si
aratc procecleicle cle care ca trebuie
sI sc slujeasci. E drept cl Mill s,a ocupat.ilr,f *:"".. ai'"i*ai""" ,l;

dar el

l'a

fhcut dc.cdt

si treaci prin

sita ailf""ii""i

-."i"'1"*""

Cntnlc slruso5c in c..csta pririnli, far;i

o,t",,*"-n;n',1.
:,(r|l'arar I'r-r\onit. Un ca-pilol din 1-urs ";,nr;
"u
nn /i1,,:nli. t:o:ititd. ata
orisinrL ;i ,rc sn36i pa ,.cr" ir rv"rn

anr lost aduli, prin chiar lorfa lucmrilor', si lc facem o meloill

rlrai definil-ii, credem, rnai exact adaptaLi la naLun parl.iculara rL
fenomenclor sociale, Tocmai acesie rezulLate ale pracLiceJ rroasl.r'e
am vrea sd le expunen aici in totalitatea lor' ;i sir le supuneul
discrtiunii. Firh indoiali, ele siurt cuplinse implicit in carLca ce-an1
publical de curirrd dcspre T)iliziunea rnuncii socialr:. Dal rr sc
pare c:r este clc urr oarecale inleres sir le desplindcm ;i s[ 1c formuldm apartc, insol,inclr-lc dc probclc lor' ;i ilusLrtiuclu-Jc crr
exernple impruuruLate Iie acesLei lucliLri, Iic nnol lucLl'u'i incl rnodite. Ne vom puLei mai bine da scarna astfcl c.l,: olicntareil pc cirr0
am r.roi ,qi inccrcirrl a o cla sLuciiilor sociologicc.

i;'"lil:?:t;;,,'iflIil..',u,"

Accrsti nnpS"cre apirronla n'arc. d{.oltlcl, nimin

ar lrobui
sl, .nermrrc.,.tnlr'cdcvlT, marii sociologi de calc amccrramintit n,au

xTSiillTl':.,ff i;,ill::;,il"1:l"i:i

i,.'.._".",:T,x';",*,,"1"::ii;J'::
al
progresului; chiar voluminoasa socio"logie oiui Sp*""r,
,ri"" ntt
scop decdt sd arate cum legea er.oluliei i"i"""""r"
i",'""li;;-ru"r"_
t..rrt,
lelilor. Dar,.spre a trata aieste ches'tiuni ilf *"i=,*,"
Ir"."sare..procedeic specicln ;i complnxe. E"A d."i,;.
",,j"-r""r",r.,
i;.i
nrerrtele comparate. ale deducliunii gi inducliunii
;i a foc" Ja-rrlh"ta
sumarE asupra

mijl<iacelor
cerarea sociorosica. rnsa

viroare_ ra obseivalia

ceior

i"

1,"".*l]ll: ".'

"a,,.'a,',"T,i' r'i"'*"""i'ililr.iJ.ii.illlil;J.li
"1"u1ilitj,li,
r.pt.i"",-.r.+,

fie puse, direclia'in care cerceLirile ,rjui"r"

l-u-,.d
rrcelc specrct^ caro l,. uof nnrmite. sb fi" clrr:.c
"tnai,r".lr,."lc ""nir.
n.e,l,i11
rcgulile care trebuie sh prJzideze t.
"' ii

"arri"i,
.Sist,m d^ Losrci.,u|rrr \J,rr,. \ It \ll
I, z-a cd. p. 21li_336.

4ti

tr,"i.";ti.l1"j;;."

CTITITOI,UL I
Ct. e.sle un lapt soci.al,t)
Inaintc dc a ciul,ir cale esLc inel()da potriviti irr strrc:liul lapLolol
sociale, e Line si gtirn calc sunL {aplele nrLuile asLfe}.
Chestiunea esLc cu atit mai rieccsarir, cn cirt sc ilLlebuillcrz't

firl multi prcciziunc. Ea sh.rjcsLr: obir.riuiL sPlr:

ar:rLA aplQape toatc {enorlenelc cc sc pclrcc illirunllrrl socie
t{tii; n-umai ca clc sir prezintc oriciI dc pufin, cLr oalccarc gcneraliLaLe, vreun inteles social. Dar in chipul accsLa nu cxisti, ryi
aceasLd clcrrumirc

zicind. evenimente omcnetLi care s:l nlr sc poaii cherni sociale.

Iliecare iriclivid bca, doarmc, minanci, judeci gi socictatea are
l.ot interesul ca aceste funcJiuni sir se cxclciLc rcgulat. Daci deci
acesle fapte ar fi sociale, sociologia rr'ar avea obiccLrLl ei 1;roplJrr
;i dorncniol siu s'ar con{undi cu acela al biologiei gi al psihologier.
Insii, de fapt, existl in orice societaLe un grup cleLerminar de

fenomcne care se deosebcsc prin calactclc anurnitc clo cclc studiate

cle alte ;tiintc ale naiLrr,ii.

'|;

lr

l-

SOCIOLO0IA $r nEa,iIJl,nl-ll

ll !t llll'r'ob'\

cE ESTII uN

sei autorizaii ! 'I'ot agd cu uedint,ele 9i practicile f-ie1n salc -rehgr'oase,

lc-a gisit dcagata la naltr.rea sa;, dacd^elc cxrstau

i""i"i." t"l inseaini ci eie exisl,au irr afari dc cl Sistemul de
credinciosul

;;;;;;"

"ott*rliiilo"

ri;'r]." I1'r'ovor'
rr'r
itrlt
dr''i
sunl
ccrc
' lrrlr rrr''r rr:;"'
.lcDirtarcc ll
linul l'foLltlc,
lnr csl'e tllirr
constrlngerca,
ca si o pedeapsu propriu zisd' Aiurea,
si r"r'ol'li6rt
Nrt'unt
itrdirrcli
nurnai
i"ii poare li
mnrrrr'r'
"f;l'".",
'-t1"
inrrnl'';nl"z.
sc
nici
rnr-i
.-ompatriolii
cri
i;
i;;J;'l;;;-ir^t
altftl' Drci ae incerci ': .,":oJ' '1"
i;fi;;-li;;?i;f"'lr,l ia lacrner
ar cb'"lei r qlnos Li!, rnclusttla'rsJ
n&oati ,t"""tirnt", it """"u""o
dint'all
;;t;;;";
;reqte .e lu""e" cu procedeic ;i metode
chi tr
Al'rrrci'
;:;";, i;" J".:.'o i"", mi voiu rrrini cu si;rrr':'n{ir.
incalr
Ie
sd
rnguli
a"nste
dc
;i
poi'ti *a deslcc
.i.a. i" fJ'
-;i;"at"fi
"" in.e ,'u pot firl a {i sitit sn lupt contra lor'
;;;;;".
si
nlo fcc
Cii"" J"a "f. sunt in '"p1. rlin urmir inlSlrrrcln.
'lnuiuns
Nu
ca
ol'Lln'
rezistcn{c
* r;-in I'ulerca lor rlo conslldngoro lr';n
.xisle novcLor, ch cr l'ri'^il. aln '"irrLi inlrppund'rr sil nrl cJung:r
de accst lel
-a se ciocni de opozilii
foarie spciil-;;;; o o"diine de Iapte care in{i1i;eazl naracr,ere
extoLle
a,srmli'
gindi
de
a
lucra,
l1
a
de
in
feluri
ciale: ele constau
constrlnputcre
de
l"al"la"l"i Ei carc sunt inzesLralc de o
"i""""i"'";"r"i". cdieia elc se impun lui Prin ur:tnare' cle l'!-r PuLc'r
cu lenomenele organice, hndca elc consrstl rn l'cii"# sc confunde
";;-;"iiuni'
nici cu Ie'im"n'le lsihicn crre .n'crr [iin1"
;;";;";;;i
d'cr o slcln
i..afl^."rirrl;"ia individuala qi prin ca Elc alClluics'
l1a 1r
de
soctdld'
cahhcarea
pdstratir
dati
noud si lor ic trebuie
$i
snl'slrct
le.
nncvinJ
1'e
fi-p",,l"
..
,indj-vi'1'
-cl
"i"i
r-c ""'t";""i,.,
nu DoL se cibi "allul dacdl sociPlalea, ll' sorlcl.lcl Pi'lllrra lrl
din grupurile larliale ce. ec cupri.dc'
.u,li-"
;;;#"i;
"t"""ut
poliLi.-1
. iit"rcrn corpolalii prol""ioncl' '
..fiLi""s",
.""i,ii""i
f"oli
plni r' rmcn"rrl
.;;. D;;i,i";;"i;, n,,*"i to. singurn li se potrir:e'ln:
lrumc) rr
st
lrcln
cu
condllra
decLjl
de social n'aie inleles dc[init
deli con'
lcn,lP
de
calcgorute
din
una
in
nini
inlra
nu
nomenc, carP
'
aL
propritL
;;;i;"
ti n'mite. Ele sunt deci domeniul
.sociologier '
"fj'J"*ott"a't""ft"
t""".ru conslringerP, pfjl 19"9. nqi. lo d'finim'
risch ia soeric pe pcrtizonii z"toti ni unut lnJrvldLlal*m aDsolur'
i'.,di'ni,lol esie cu deslvargire autonorrr' li se
D;-;;"":i ;;"i
"i
micaoreazl ori de cdtc ori il fac sd s;nti cit nu atlrnir
o^*
ccle
"a-f
;i-i;.;;. insi liindch astizi nu se poatc .tisadLri ce
;;J;
de
noi'
an^lJ,iit" fi l""ai"pl" noastrc nu.s-unt.elcburjttc
jrol'urrlnd'u-sc
;
^"i. "r"il
clcclr
in
noi
nu pot pntrunJc

nlrsa nr":r'
clc:obiceiurile urmate in !.Ifa rnoa 1i irr

imi irldeplineso daloria urea de {rate, de sot/ sau.de cet[ini"p'lirr"." obliqatiile ce-am contracLat, cu irni fac dat^".
"a"d
de mine qi rle acrnle m'le in dropt
i.
i;;;i ";;;-r";;;;fi";r.
"T"i;
ii fr d^t;"". Chiar atunci cind ele suntide acord cu sentimentele
inele nronrii si le simt realitatea in mine insumi, aceasta .nu indi o Ii obienrivS; cdci nu sunt eu care le-am ficui, ci le-am
""t"az'a
noi ltu
n"i*it prir, nducalie. De cdte ori. deellfpl, se inlimplS cicl,
spre
cc
avem
de
obligaliile
fr
ne ddm'seama cu deamlnuntul
inlerprelii
p''
consultim
Codul
si
5i
neroie
avem
le
a cunoagle.
Cdncl

cale mi slujesc in exprimarca girndirii mele, sistemul

,ln rrronnlr. ,, intrel,uinicz .a si-mi llStcsc datoriil", instrumentple
,1,. ,'r.dit ' e lulusPsc in lnlcliile rnelc comercialc, placlrcrle urmatc
in mcscria mea, eLc.J etc., {uncJioneazl independent- d-e- inhreburnt.irilc ce le dau eu, Dacd s'ar lutr pe rend totri membrii din care este
irol4rusir socictatcr, cele zise mii inainte vor putei fi.rtpetate
de a
l,cnint {iccrrc din ci. Iata deci feluri de a lucri, de a gindi qi
existl
cir
ele
ii-1i
in{irliScazi aceastd proPrietatp deosebitl
",.""dt constiintelc jndividLlale.
irr rrhli
Nu numai ace.ste iipuri de conduiti sau de gAnilirc .sunt elterioare jnclividtrlui, ci ele sunt inzestrate de o putere imperal'ivi
vorx
$i ,-oor,"itivI itt virlutea clrcia olc i-s. impun. cu voic ori {ere
lui. Fari indoialb, cend err mi con[ortnez ci in toalI buna vorc'
aceasti constrengere nu este sau se face pulin silnlit'',,liind de
prisos. Dar ea nu este.mai pulin un calactet intrrnsec cl acesl'or
iapre qi dovada e cd ea se afirmi indati ce eu incerc.si-rne imPor"i-,"sJ ei. Dacd cu incerc si incalc regulile dreptului, ele. reaclioncazi contra mea asl{el ca si impiedice actul meu, daci mar e trmp;
sau si-l desfiinfeze qi s[-l rcsiabi]easca strb {orna lui normaltr,
claci este snvdr;it qi'reparabil, sau se mi faca sa-l ispige^sc. dacir
nu Doate {i reparat alLfel. E Yorba de maxime curat morale/ Atuncr
puLii.e opr",L. ori, e acl ,'crn l" jigne5Le. prin suprc"""'.Ui"i.
.*.."'i,5 asupra conduitei celdi.;ilor si 1'rin pcd..pt.gh""""
"o'
""
seli speoiale de care ea dispun'e. In alte cazuri, constrAngerca este
rnai uutin violcntl. dar nu inceteaza de a existi. Daci nu nl supun
I'rmii, dace in irnbriciminte nu lin nici o socoleali

l^l'T so(llAl.t

'

"ilt" "i"

ai"

"t*n,

4S

t_

e1'e

Lo

tl

I
1o
SOCIOLOGI,I.

SI RNGULELE EI DI IINTOOi

CE !S l'D

ateta tot vrea si insemne- ddtinilia noastre. Se ltie, dealtminteri,

ci ro ce constrengere socr-ali nu este neapdrat exclusivi cu pe-rsonalitatea individuali 1).
Cu- to-ate acesiea, fiindci exemplele pe care le-am cilat rnai sus
(reguli juridice, morale, dogrne religioase, sistcuie financiare, eic.)
consisti toate in credinle gi in pracrici formate, s'ar putei:crede,
dupi ceeace precedl, cir nu estc fapt social decdt acolo unde estc
organ.izalie deliriti. Dar sunt qi alte fapte care, firn a infdliga
acestc forme cristalizatc,

lu

acecag obiectivitate

As L{el,

acelag asccu-,

inir'o i dr,r,aie, marile mi;clri cle'entuziasml-ii-in?ignarc,

care sc produc, n'au ca jzvor nici o congtiinli particulari.

lr fG",rrc din noi dc cfarri 5i .unr in.rare sf nc tlrasci,
liiri voia noastrd. De sigur, se poate inidmpli cI' ISsdndu.-mi cu
tolul in voia lor, s[ nu simt apisarea ce c]e o fac asupra ynea. InsZr
ea se accenluiazi indatd ce inccrc s5- lupt contra lor. Dncd ar inccrcJ nurnci.un individ s! sc opune la una din accstc manilesLiri
colective $i sentimenlele tngiduite de el se intorc in contra lui.
Iar, daci aceaste pulere de- constrAngerc externi se a{irm!. cu o
:iscmenea hotirire in cazurile de rzistenld, e penlruce ea existA,
dn5l incon;iicnl5, in cnzurjle contrcjji. Noi suntem atunci rictjm,.
ale unei iluzii, care ne facc se credem c[ am e]aborat noi inqine
ceeaoc ni s'a irnpus din a{ard. Insi, dacl bunivoin{a cu care ru
ldsem in voia lor ascunde inrAurirea suleriih, ea n'o suDrim6. Astfel .
gi aerul nu incpLcczi dc a ne apdsi, de5i noi rru-i simlim greutcterr.
Atunci chiar cAnd am colabor;t in chip spontan dir,- pirtea noas_trl la emolia comuni, impresia ce-am iesimlit-o estc cu totul alta
decdt-cea incercatd daci amJi fosI singur. Deaceea. odati ce adu-.
nqrea s'a despirlit gi acestd influenle iociale au inceLat sl lucrezi.

mili

li.ln nn vjn

asupra noastre.gi ne regisim singur cu noi inqine, sentimentele

prrn care atd trecul ne fac efeclul a ceya strein in care nu.ne mai
recunoaltem, Noi nc dim seama atunci cd lc-am suferit mult mai.
mull decdt Ie-am facut. Se intdmpld chjar ci elc nn fac groazj,
intrlatAt ele-crau corrtrarii nrturii noastle. Astlel indivizi. ci totui
nesupbraLori ,"ei riai mul!.i, pot cjnd sunL rnunili in muLlime sI
r) Nu.s".po:rh spune. d" alrfel. ci oriLe cunstrir,gcrc rsrr llormald. \'or,

revenl mai-depalte asupra acestui. punct.

50.

'

sc Lise dugi Ia acte dc cmzirle. I)ar', cf{)ri.o sliun(,rrr rllslrlc ;r.r'slr,

explozii trecirLoare sc aplicir idcnt.ic h ircr:slo rrrilcirr.i rlc ol,ilrrrrr,
mai durabile, care se procluc urcr.eu in jurirl rrostnL, lio irr t.oatir irrtin.derea societilii. fic in cerculi
.nli1i resLrinsc nsuplir rnaLcliilol
l l-lrgroC\e, pOlrlrC|". IIlerare. arlr5lt.c, .lc.
Se poatc, dealt{el, confirmi prinLr''o expelien!i carar:tclisLicir

;i
9i
dent asupra individului. Accstea 'sunt a;a zisele iurenfe-Socialc.
ile

UNl,\rl'r.\r(.r.\r

aceasti de{inilie a faptului social, circi ajrrngc si obscrvirn chipuL

in care sunt rrescuJi copjii. Cind prive;ti laptele a;i ouur srlrrl.
;i cum au lost totdeauna, i1i sare in ochi cir orice eclucal.ie corsistir
intr'o s{orlare neincetati spre a impune rolilului leluri dc a r.et1ci,
tle a simfi gi de a luuA, la care el n'ar {i ijuns dela sine. Dcla ilceputul vielii sale, noi il constringcm si minAnce, sir bea, si doalrnir
la ceasuri regulatc, il constrengrn la curirlenie, la linigte si suprLnere; mai tdrziu, il constrengem s:r invele a lirrc seaml de altul,
a respecti obiceiurile, conventiilc, il , orslrilngprn ll mLrncu) etc.,
eic. Dace cu iimpul aceaste consLringerc incetcazir dc a {i sint,itir,
esle cd _ea dA nattere pc nesimlitc Ia obiceiuri, la Lcncliltc jntcll,,
care o flc dc prisos, dar n'o inlocuiesc deciit pcnlmcir clc dcrivir
din ea. Este utler-Erat ca, dupd Spencer, o cduca{.io rllionrrll ll
tlebui sd dezaprobc astfel dc procedeic si si lise pecoFil;i luorczr)
in de_plini libertatc; cum insi aceastii teorie pcdagogici n'l 1r,.r
niciodati practicati dc nici un popor cunoscuL, ca ur colsLitLrjr:
de_cdt un tlesitleratutn personal, nu un fapt care ar. lntca {i olrus h1,telor precedente. Tocmai, ceeacc face fe acestei din urrr.rit- in clcosebi de instructive, este ci educalia cr,- cu obiect, dr u {acc fiinra
sociali;se poatd deci veded in ea, ca intr'o prcscurLarc, in cc chip
s'a alcituit aceasta in istorie. Aceasil inriulire ce suier.ir copilul
in origice clipi, este insi5 aceea a mediuiui social care cauth sir-l
Iormeze dupi chipul sii, iar reprczenlanlii ;i nrijlonirnrii sdi nu
sunt dr.r"it pirinlii
dcscelii.
ci.
nu
genelalilatea
lor poale slujl s[ caracterizczc letoma'i
{!d
lele . s ociologice. O gdndire carc sc rr.g:iscate in toaLe conitjinfiic
paxtrcularej
-o mrtcar,e pe carc o rcpeli toli indivjzii nu sunt clin
aceastA_ pricine {apte sociale. Dac[ s'a gisit deajuns accst caracLel
spre a le dcfini, e ci au fost cbnfundate pc nedlept cLr cecirce s,al
putea humi incarnaliile lor individuale. Cecace lc constiLtlic sLrnt
credintple, tendinJcle, practicile grupului luate colectiv; clt. clcsprc
lormclc cc imbrcci stirile rolrr-tive rrccir.d in i ., I i I j z i . : | r I lu,.ur i
r

l!

t-

SOCIOLOGIA

cD usTt: uN

$I RNGUI-ELtr NI DN MITOD,{

de alt- soiu. Demonstralia catqgoricl a accstci dualitlli do naturii

se vede in aceea cA aceste doui ordine de fapLe se in{dtiscazl adesea
ln stare disociati. trntr'adevb.r, unele din a,-estc moduri de a lucri
sau de a gAndi caltige, in urma, repetilici, un fel de consistenji
carc le lormeazi oarecum qi le. izoleazi de evenimentele particulare
carc le re{lecteazS. Ele capit6. ast{el un corp, o lormi sensibih
proprie lor gi bonstituiesc o rcalitate sui generis, Ioarte deosebitir
de faptele individuale care o manifestl. Obignuinla colective nu
existi numai in stare imanentE in actelc succcsive pe care le de!
termini, ci printr'un privilegiu firi exemplu in legnul biologic
ea se exprimi oddli pentm toideauna intr'o lolmuli, care se rcpeti din guri in gurii, carc sc lransmitc plin educalic ai sc fixcaza
chiar prin scris. Astlel cstc origina si natura regulilor juridicc,
norale,.a aforismelor gi dictoanclor popularc, a alticolelor de cre-.
din{l in care sectele religioase sau politice condenseazd credinJ.e'le
Ior, coduri de gust pe care le {iuresc secolcle literare, etc, Nici una
din ele nu se feglsette deantregul in aplicaliile ei dc cltre particulari, cdci ele pot existi 9i- fdri a li aplicate in timpul de fali.
Ilirri indoiald, aceasth disociare nu-se infdliqeazl toLdeauna cu
accea; limpczime. Ajunge insi ca ca si cxiste netirgdduit in cazurilc imporiante gi numeroase amintitc de noi, spre a dovedi ci
laptul social este deosebit de ecourile sale individuale. Dealtmrnl-eli, atunci chiar chnd ea nu este dati imediat observaliei, putem
s'o realizdm cu ajutorul unor artiJicii de .rnetodd; este indispen.
sabil chiar clc a purccde la. aceastd lucrare, dacd vren s[ desfaccm
laptul social dc orice amestec spre a-l obscrvi in sLare curati.
Aslfrl. srrnt unnlc r-urenlc de opioie ccrc ne inr!ing. cu o interrsitate neegale, dupi timpuri gi !iri,
la cisitorie, de pildl,
-unul
un aliul la suicid sau la o natalitate
mai urult ori mai pulin pu.
tcrnicd, etb. VAdit ele.sunt fapte sociale. La prima dati, ele 1:4r
nedespirlite de formele ce le iau in cazurile particulare. Dar stalistica ne dn mijlocul de a le jzola. Ele sunt, irLlr'aJevir, figurate
nu fdrd exactitate prin procentul natalitilii, al ceseroriilor, al si- .
nudiderilor, adici prin riumiml ob{inut rlin in.rpirpirea totalului
rnijlociu anual al cisitoriilor, nagterilor, morlilor r-olurtar.e prin acela
al oamenilor ln vArs ta cisitoriei, a protrei lrii, a sui cidului 1). Cdci, cum
1)

L2

Nu la orice yarste

,qi

nici la toatc vArs|-elc sjnucicterca sc lace cu aceiagi

tirie,

f
I

1l

,,

!^t'l's(,(,I,\t

tr

'

fiecare din acestc cilrc cuprittcle t.orrLc crizruiLl Iiir||;(:rriiIIl I,rlrr ,11r,,,,'
bire, lmprejuririle individuale care poL irvci\r'r'ri{r prrl tc irr lrl.rlrrlr:r',;r
fenomenului se neutralizeazir aici reciproc, ,si dcr:i rrr corrtlilrrricsa-t rt.
termintj, Ceeace cl exprimi cste o oarccare sLare a sul|rl,rrlrri col,r,,tir
Iate ce sunt fenomenele socialc desllr:rcatre de orice clcmcrrl

strein. Cet despre manifestirile lor particularc, elc au clcsigur ccvlr

social, liindci reproduc in parte un n.roclcl colcctiv; dar fiecare din cle aLarne ince ;i intr'o marc partc clo conslil.ulit orgalico-psihici a individului, de irnpreiurlrile particularr: in care ol
este agezat. Ele nu sunt deci {enomcnc plopriu socioiogice, Ele
lin deodatd de douir domenii qi s'ar putei numi socio-psihice. Dlc
intere_sea2i pc sociolog lArA a alcetui obiectul imediat al sociologiei. Se girsesc tot ati inlluntrul organismului {enomene dc natuli
mixti studiate de qtiinle mixtc, cum estc chimia biologicd
Se'va zice insi cd un fenomen nu poate {i colccriv decit dacit
este romurr tuLuror mcmbrilor socicL;rlii sau cel pulin cc]or nrai
mulli dintrc ei 9i deci daca cstc general. L)esigur, clar dacir el e gcneral, este numai ca liind colcctiv (adici mai mult sau mai pulin
obligator), nici vorbi ca el sd fic colectiv fiindcir este general. EsL.l
o stare.a grupului, care se repeLi la'indivizi penLrucir li sc irnprtrc.
El existi in fiecare parte, deoarece este in inlrcg, cleprnlc clc a Ii
in intreg fiindci cste in plrJile salc. Cccacc cslc rnai alcs virdit
pentru accste credin!e qi practicc care nc srrnt Lransrnisc dcagal.rr
de gencraliile anterioare; noi lc primim gi le adoptirlr IicnLlrii,
liind totodate o opcri colectivf, gi o opcli sccularir, ele sult inr',
stiLc cu o autoritate aparte ce-anr invitaL sir reculroalLom li siL
respectiim prin educalie. Dar esl.e dc noLal, cir riesfiir'5iLa rnrrll,irnrr
a fcnomcnelor socialc nc vine pe aceasLir calc. Atunci insir chirrr
cdnd'faprul social esLe clatorit; ln parlc, colaborlrii noasLre tlirecLe, el nu cste dc alti naluri. Un sentiment colcctir', care isbuclegie lntr'o adunarc, nu cxprimi dcadreptul ce cri\ comun ilrtle
loate sentimentele individualc. El esle cu Lotul alLcel'a, dupi curn
arn aretat. El este o rezulLantil a vielii conrrine, un plodus al ac]irrnilor gi reacliunilor care se petrec intre con;tiinlcle irrclivi cirrale ; i:rr
clacE el risund in fiecare din cle, o face in virLut.ea enclgiei spcciale cc
datorette tocmai originii salc colecLive. Dac.l t.oal.e inilnile libroazir la
unison, aceasta nu e o urmare a unui acord spontan gi prcslabilil; ci
numai aceeag forld le mipci in accla$ scns. Fiecare este tiLriL dc Lolr-

[ri

II

I
cr,t

SOIJIOLOGIA];I NI]GULDLN NI DD IlETOI),I

Ajungem cleci sir ne rilprezentim.in ohilr prcois domeniul sociologiei, El nu cuprinde decAt un grup dctcrminat de fenomenc.
Un fapt social se recunoatte dupi puterea de consLrAngcre externe
pe care o excrciti sau c in siare s'o exercite asupra inctivizilor;
iar prezenla accstei putcri se recunoatte, la rindul slu, fie dupi
oxistenla vreunei sancliuni dbterminate, {ie dupn rezistcnlia ce
{aptul opune oricirei intreprinderi individuale cu tendin}a de a-l
:riacd. Cu toate accstca, il Futem dcfini qi prin rlifuziunea ce-o prezinte ideuntrul grupului, numai daci, linAnd seamd de olservaliile precedente, avarn griji si adiugbm ,a l ,lorc ;i e"nntl1l5 pxr.acLeristici i:i cl existi independent dc {onnele individuale ce cap[te prjn dihrziune. Acest din urmi critcriu este chiar', intr'une]e
cazuri, mai ugor dc aplicat decAt ccl Breccdent. Iltr'adevir, corrsLringprca este tlsor de constatat citnd se traduce in a{ar[ printr'o
reccliunc dircctit a socictilii, cum cste cazul pcntru drept, moralh,
r:redinle, obiceiuri 5i chiar modc. Iirsd chnd ea nu esLe dccil indilecti, ca aceea cxercitatS. de o organizare ocnnomicc, ca nrr este
tolJeil||ni lol c:i Llc I'ine observclir. Cnnnraljtatp:r imbjncld cu
obiectivitatca pot al,unci fi maiugoare de stabilit. Dealtfel, aceasti
a doua dc{inilie nu este decit o altd forml a cclei dintdiu; c6ci
drci un lel clc a sc conduce carc existi in alara conqtiinqelor individurlc sc gcuelalizcuzi, n'o poate face dec5.t impuntindu-se 1),
Cu Loal,c accsLca nc-am putca intrebi daci aceastb de{iniJie

sii declaram car ccrcetirile noirstrc nu De-au IIcrt s:r conslaLim nic:ricri aceastir
infltcn,td prccumplrLitoare atribuiti dc;lardo imita_tici in nx;tcrea faptelor colective. Mai mult, din dcfinilia precedenfi care nu este o teorie, ci un simplu
rczrmat al datelor irnediate ale obscrvalici, pare chiar a rczulti ci imitalia
llu numai nu exprimit totdcauna, ci chiar nu exprimi niciodali ce cste csenlial si caractcristic ln faptul social, Ncindoios, orico {apt socidl cstc imitali,
el are, cum am arit4t, o tendinle de a se gcncralizi, dar aceasta lii4dci este social, adicl obligator. Purerea lui.d expansiure cstc nucauza, ci eleclul caracl,,r"l"i sd.. sociologic. Daci incd'{apte'le sociale ar fi singureie-cari produc aceasii urmare, imitalia ar putei sluji, daci nu.sI le explice cel pu1in, sd le dcIineascii. Dar o stare individuall care.se resfrAnge, nu inceteazl prin aceasta

rrn ar rrpa neIoi. si li,. d.oq"lrir-.

^!r'sll(il,\l

cstc compLctl. Intr'aclevlr', firpLr:lc calrr rr(i rrtt (lirl lr'rrrr'rrrl i r 5rrr!l
toate feliri.. de a t'ace; c).c strtrL dc olclirro 1'silrologitii Srrrrl' rrrr;rr
.i I,"lu'ri de n /i c.rlertiv,. n,li"t f '1'l' '"'l:'l'''l' "r'lrrr :'rr:rl"'r'i'
leu morlolocic. Soniologil rru poul^ "i :r'1.1 ' t 'i 'l '''i'r" lrl
\cstc subsl;LuL .1"'1; ,o1.nrivn. Iolui. rrutnrrrrl ri rr 'lrrrrr 1';rrIil
cle'mentare din care'e oompusl socictrlr'a' clti1-'rLl irL rrtLc Ilt surrl
rlsczate, gradul dc inchi,'garc la carc au ajuns, irnpir'!:ircri polru1-tlgi ns "supralcll reritoriului, lumitnLl 5i nalrtra ciilol dc comtL
nicatie. {orma locuinlelor, clc., nu lar dela lnirl:l vedcle a PuLcii
-ir se r'tlrrci lc c),ipuri d. a lucli. Jc;L sirnli jrrr rl" a girrJi
Insi, rnai lntiiiu dc toaLe, acesLc lcrromclr' -tt|nilc prezrnLir
aceeas cafacleristice care nc-a serlit su definirn 1u ' cleLltt Aoeste
feluri'de a {i se impun individului tot all ca ;i {ehuilc dc a facc
rLe care.am vorbit. Int,r'aclevir, cAnd vien si cr-rnoagLeul rno'lLll
iu cate o socieLaie esl,e imPdrtita 1'oliticc;rc ;i irt."crt sLlnt cornbinate accste impirrlili, f.,tl.,1r"a -ri ruuli ,r'i rrrrti pu!'in drplinn
cc existe inlrc eie, Du Putern ajLrDgc Jr aceasta clr ajulorrrl rrtrci
cprcetiri tnclnrj!1" ;i 1'rin ol'svtr:,ri i'oqrali": 'r"ir'n rr iml'il
t;ri sunt moralc chiar'aLul.i chnd air vlco bazit in rral'r'rr':r liziliL'
l'{umai orin dtcnLul nublic c liosibil si sludi:rrn acclsLi orgrttriztlitr'
, eci drq,tul c cel care o determili, tot cun cl de[r:rminiL rt:la1iil.tr
noastre'domcsLicc tj cetelcnelti. Deci cl rru csLc nai pul,in obligator. Dac:t poPul;lia so grirnrd-de;te. in olirf'lc rrortstre irl .11)(
si se impri$tie la iarir aceasta drn Pr'rcrnl lllLul I Ltll'lrI dn ollnt(]1
jrnbold .colectiv ca;e impune 'indigiiilol ac{rasti conceltralc' Nor
nu Dulem sA alegem forrna caselor loaslrc l[i1i rru]L ca Pc llcrorilL
r, lLainnlor no.-f;: crl prllin. u'lir '.r' oLligr'n ''c irr r'n':rt lrr'-'sur'6 ca si cealalta. Cirjle de comunicrtir tlcLtnr'illi iutr'rrrI clnP
hotirit s;nsul in care se fac migraliile inlerioarc 9i schirrbrlrilc ;i
chiar intcnsitaLea accsLol schinlbrrLi ;i DrigtLlii, 'Lr', r'IL- l'rr]r ur'r.\ale) ar' Ii cel pulirr un n-rijloc dc,i a,tiirg'i l.r li'lr fcnornenr-lor
r:nurnilatc ca pi'elcnfiLnd semnnl tleosel'rit0r al {aptLtlni sociel rr
categoric ulai muli; iar fiindcl acelsti cnum:Lrare nu avcl nirrri'l
riguios oxcu.tiv. aJcos'rl n-ar ti jrrdi"l'nn' 'l'il.
El nu estc ipsi nici lolosiror; Litr accsle lclulr rLP a tr nrr surlL
decit {eluri de a fi consolidate. SLluirtura politici c rrrlcr socr{itlti nu cste decit modul in care fclurite]c segureute carc o cornpuJr
au luat obiccirll de a tlii unele cu altelc l)aci raporLurilc lol surrt'
r

) Sc vcA,: oit sc dcpirtcazi aieaEt:\ detini,tie :r {aptrlui social dc acci.\

calc slujcgtc do tcmeiu sisternului ingorios al lui Taldc. Mai irtaiu, trebuio

dc a Ii individuaJe. Si inci, ie poate intrebi dacA cuvn[tul imitalie este tocmai

ccl carc so poiriveste; sprc a ariti o propagare datorild unei,influcn,tc cocrcitive, Sub aceasti expresio unice se confundd fcnomcnc foaric deoscbite si

DstD uN l

55

trt;3|$.riAl, .-IffSOCIOI,OCIA FI ITDGULELE

I'I

lltGULx ?ltIvITo,4.nrl LA onsLllv-\ ltli.\ l,\ lr1'l'll,r)Il sr)lil l | |i

DI.J METONTI

prin traditie, segmc.ntelq cauta s:l se conl,olleasc6; iar irr

caz contrar sra.se deosebeasc6, Tipul de locuinlir ca|e ni sc impuno
nu este.decat chipul in.care toata lumea in jLrrul noslru 5i, in parte,
generafile anterioare s'au obiqnuit si consLruease! ciscle.-Caile
de comunicalie.nu snnt decat albia ce gi-r sipat lui lnsug, curgirnd
strense

in acc.eag dircclie, curentul iegulat.al schimburjlor ;i al migral"iilor,

:etc, Fdr6 indoiald, dac6 fenomenele rle ordin rnorfolosjc a; fi singurile care prezinth aceasti fixitate, s'ar putei crede ci clc alcatuiesc o spe{i aparLe. lnsi o lnguli juridici n<Lc o csozaro nu mai

pujin permanent:r _dccAL. un tip de arhiLecLura li Lotui cste un fapt

fiziologic. O simpli maximi morali cstc desigur mai maleabilii;
dar ea are formc mult mai rigide decit un simpli obiceiu nrofesional
.cu o mo.l5. Aslfpi ca cxisti o irrlrcrgi gama d,. rruanq,.'ccre,
jntrerupcre, lcagi faptele dc structuid iele mai co,ait"r,i"atefdra
".,,
acestc curenie libere'ale viclii socialc, carc nu sunt inci turnate
i.n niciun-tipar clefinit. Dcci intrc cle sunt numai di{crenJe in gradul
de consolidare ce infiliqeazi. Unelc qi altele nu sunt dccir i,ieata
mai mult ori mai pulin crisfaljzati. Negre5it, poaLe ca c bine ia
plstrirm numoln J" mortologine Japtnlor. so,.iale calc nrivosc suLr_
stratul socicl, dar: cu condilir de a nu picrde din vcdcre ci ele surt
dc ccecag naturlca celelalte. Definitia noastriva cuprindc deci tot cc
cste de dcfini,t, daci ziccmr Este /apt social orice
lei da a face, licaL:
sau nu, capabil sd ttercite asupt:u,'individ,ttltr,i o'constringere ec:terioard.; sar incra, care este genera,l tn inrind,erca unei sacictiti d,ate
avd]1d..totuS o eristenlii proprie, intlepcndentd. d.c manilestdriie saLc

T.

fr

inlividuale 1t.

CAPITOLUL

II

Regu.le prilitoate li obserparea laptelor scciale.

Prima ieguli qi cea mai fundameutali estc de a consi,tlerd,
laptcle
sofldlP cd lucrurt.
1) Accasti strensi ilrrudile a viclii
si n {unc_
.
ti r structurii, a orqanulur
riuni;
polt" li usor srrLitiri in so"iningip
nrru .li, inrr. jc".rj d;i i.."rn.",
!,,
Fxtremr, cxrstE o inrr.ag: scrie de jntermcdiari observabili pe dii:r cari araur
si
l.gitura intrc eJe. BioloXia n'are ac,,lcati mijloace. Dar ne'ingaduim credem
:r. rn4u.ril|A tflmnr drn accsle :t n!F xsupra ac"stui subiecr sunr s;
,r-lr'lallF -j rj, in organjsm" .r si r'n sociLrrt^, n,r pxi:rJ ir rrc a,csreaolicibile
iout or.
Jrnr d. iiftp deciL dilrrpnr" dn:rad.

i)u

o ordinc noui de fenomcnc sc lacc obicct dc sLiilrlir, r:lr: sr:

fn{ililate in minte, nu num,ti prin i, orrrc scrLsilrilr:,
ci prin feluri de concepte formaLc pc cleantrcgul. Inainlc cL: priur,rl,,
lnceputuri ale fizicei qi ale chimiei, oamc[ii .lveiru ile atunci clcspl tr
{enomenele {izico-chimice noJiuni care treccau Pestc simplit per''
ccplie; aqa sunt, .le pild5, n"elea Pe carc lc girsim atnestecate il
roiie reJigiile. Cl"i, inrr'rd.rir. rcflcxiunna ,:1" ultnrin:,ri stiir'rii
carc nu frce decJt si se sluieoscir de ea cu rnai nrultit rnetocll. OInLr]
nu Doate trii.in miilocul lucrurilor, fira sa-5i faci iJni thrl;ir carc
o16nduie;tn conduil; i5i. Numci. pcrlru ci itostc noliuni 'rint trr:r
aproape de noi ti mai la indemdna noastri decet realitil,ilc clrollr
cle corespund, noi ciutlnr, lircqte, si le punem in locul acestola
dil urmi 9i si le {acem obiectul chiar al speculaliilor noastre. lrr
loc de a obscrvi lucrurile, de a le desclie, de a lc compall, alunui
lc mullumim a' ne da seama de ideilc noas Lle, analizitndrt-lc
qi combindndu-le. In locul unei ttiinlc de reaiitili, nu rni)i lacclrr
dccdt o analizi ideologici. Negreqit, analiza aceasta nu inl:tl,rr|il
numai dccAt orice observalie, Prtern si ne adres:un liL lL|Lc slrlt
a conlirml aceste roliuni sau concluziilc trasc dirr r:lc. Dal[l1rtr'll
lu intervin atunci decit in al doilea rincl, ca cxcullic sau lrlolrl
dc confirmare; ele nu sunt obiectul gtiintci, AccasLii mcrgo rlctrr
idei la lucruri, nu dcla lucruli la idei.
Este virdit ci aceasti melodi n'ar puLea si dea rezulLaLc c,|ic,rtive. Litr'adevir, aceste noliuni siru conccfLr', oricLun cm vrtil
si le numirn, nu sunt inlocuitoarc legitinc ale lucrurilor. Cr lrrodusc alc expcrienqei z nice, ele au inilintc de Lottc ci! obiect s r'I
puni ac;iunile noasLre de acord crr lurrca incorjtrlitLoarc; cle s nli
formaLc prin practici ;i pcntru ca. IrLsii o rcprezerrtarc Poalt l;
in stare sA joace cu lolos accst rol {iind toLu; f^lsir tcorcticettc.
Sunt mai mulLc veacuri dc cirrrd Copclnic a risipit iluziilc sin.rlu
lilor noastre cu privire la rrri;cirrile stelclor'; cu Loatc accstci] !i
acum noi rinduim obiqnuit iurpirrJilca tirrrpului rlostru dull:r .lcosLc
iluziuni. Pentru ca o idee se provoacc cLiar: rli;ciuilc cclul.c rle
natula unui lucru, nu estc ncl.oie ca ea s:r exprimc tl*rbinclca
accasti naturd;ci ajunge ca ca si ne facl a simli cceacc Irrcltl at'c
folositor sau yetemeior', prin ce el ne poate sluji;i plin cc srt rc
CAnd

gdsesc deja

I
I

57