Sunteți pe pagina 1din 237

STEFA

ZWEIG

ERASMUS
TRAD U CER E DE

EUGEN RELGIS

EDITURA "N Al IONA LA-C lOR NE1" S.A. - BUCURETI

www.dacoromanica.ro

ERASMUS
DE ROTTERDAM

www.dacoromanica.ro

STEFAN ZWEIG

ERASMUS
DE ROTTERDAM
Traducere din germanti

de EUGEN RELGIS

ED1TURA NATIO N A L A-CIO RN Er S. A.

BUCURE$T1
www.dacoromanica.ro

Am incercat sii aflu dacd Erasmus de


Rotterdam e din partidul acela. Dar un
oarecare comerciant imi rdspunse:
Erasmus est homo pro se". (Erasmus
e totdeauna pentru el Insusi).
- Epistolae obscurorum virorum, 1515

www.dacoromanica.ro

MISIUNE; INTELESUL VIETH.

www.dacoromanica.ro

MISIUNE;

INTELESUL VIETII.

Erasmus de Rotterdam, altadata gloria cea mai


mare i mai luminoasa a veacului sail, este
astazi
sa nu ne inelam -, abia mai mult
cleat un nume. Nenumaratele sale opere, conce-

pute intr'o limba uitatk supranationalk in latina

umanistk dorm netulburate in biblioteci ; abia vreuna din aceste opere, odinioara universal

reputate, mai rsbate pana in vremea noastra.


Chiar infatiarea sa personala e greu de concretizat, pentruci licarete in penumbre i contradictii ; ea a fost mult umbrita de figurile mai
putetrnice i mai pasionate ale altor reformatori
ai lumii
iar despre viata sa particulara sunt

putine lucruri amuzante de relatat : un om al


tacerii i al muncii necurmate, ii faurete rareori o biografie bogata in fapte. Insk
chiar proprile sale fapte sunt ingropate i
ascunse in contiinta actualk ca i pietrele de
temelie in cladirea terrninata. De-aceea, sa spunem dinainte, lamurit i pe scurt, ce face ca Erasmus de Rotterdam, marele uitat, sa ne fie scump
dintre toti scrii astazi, mai cu seama astazi:

www.dacoromanica.ro

IO

STEFAN ZWEIG

itorii 1 creatorii Occidentului, el a fost cel dintai European contient, cel dintai prieten activ
al path, cel mai elocvent avocat al idealului umanist, in intelesul sau universal i spiritual. i
pentruca a ramas totui un invins in lupta pentru o mai dreapta i mai armonioasa oranduirc
a lumii noastre spirituale, aceasta soarta tragica
a sa il leaga i mai profund de simtamintele noastre frateti.
Erasmus a iubit multe lucruri, pe cari le iubim
i noi: poezia i filosofia, cartile i operele de
arta, limbile i popoarele i, fara sa faca deosebire
intre toate acestea, el a iubit intreaga omenire,
voind s'o inalte spre o moralitate superioara. 5i
a urit numai un lucru pe acest pamant : fanatismul, care e inadevar expresia contrail a ratiunii.
El insui cel mai nefanatic dintre toti oamenii
un spirit care nu era poate de rangul cel mai inalt,
dar avea tiinta cea mai larg cuprinzatoare, o inima de o bunatate nu tocmai rasunatoare dar plina
Erasmus vedea in orice
de leala bunavointa,
forma a intolerantei intelectuale i morale boala
ereditara a lumii noastre. Dupa convingerea sa.

aproape toate conflictele intre oameni i intre


popoare, ar putea fi aplanate fara violenta prin
reciproca ingaduinta, pentruca toate sunt doar
cuprinse in domeniul omenescului; aproape
orice conflict ar putea fi rezolvat printr'o transactie, daca agitatorii i instigatorii n'ar incorda
totdeauna arcul razboinic. De-aceea, Erasmus a

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

II

combatut oHce fel de fanatism, fie pe taramul


religios, fie pe cel national sau intelectual-filosofic, cad fanatismul e distrugatorul inascut 1

jurat al oricarei intelegeri; ura pe toti indaratnicii i pe cei- cari privesc numai inteo parte,
fie ca purtau odajdii preoteti sau toga profesoral, pe ganditorii-manechind i pe zeloii din
oHce clasa sau rasa, tali pretind peste tot ascultare oarbi fata de propria lor parere i numesc
erezie sau mielie oHce alt mod de a vedea. Dupa
cum el insui nu vroia sa impuna nimanui conceptiile sale proprii, tot astfel se impotrivea cu

hotarire oricarei constrangeri din partea unei


credinte religioase sau politice. Independenta in
gandire, era pentru dansul ceva dela sine inteles. Acest spirit liber vedea o saracire a multi-

plicitatii divine a lumii, and cineva se urca la


amvon sau la catedra i vorbea de adevarul sau
personal ca de un mesagiu pe care Dumnezeu i
1-a suflat in ureche, lui i numai lui. De-aceea,
cu intreaga putere a inteligentii sale isbitoare i
scanteietoare, el a combatut o viata intreaga, in
toate taramurile, pe acei fanatici cari vroiau si
aibi totdeauna dreptate; a luptat contra propriei
lor nebunii
i numai in foarte rare ore fericite,
ii 'Idea de danii. In asemenea momente de indulgenta, fanatismul cu fruntea stramta ii aparea numai ca o marginire a spiritului, vrednica
de copatimire,
ca una din nenumaratele forme

ale acelei Stultitia", ale carei mii de varietati

www.dacoromanica.ro

12

STEFAN ZWEIG

gi de manifestari le-a clasificat gi le-a caricaturizat in chip atat de desfatator in al sau Elogiu
al Nebuniei". Ca adevArat om drept, lipsit de
prejudecata, el intelegea gi compatimia pana gi

pe cel mai invergunat dugman al sail. Dar, in


adancul sail, Erasmus a gtiut totdeauna c fanatismul, acest duh nefast al naturii omenegti, va
distruge acea blancla lume launtrica a lui, propria
lui viata.
Caci misiunea gi intelesul vietii lui Erasmus
era : oranduirea armonioasa a contrariilor in spiritul umanitatii. Din fire, el era facut sa atragi,
sa lege; ca sa vorbim ca Goethe, care respingea
ca gi dansul toate extremele, el era o natura comunicativa". Orice rasturnare violentA, orice tumultus", orice tulbure galceava a massei, contraria simtamantul sau fata de realitatea clara a lumii rationale, al carei ticut gii credincios mesager
se simtea indatorat sa fie. Mai cu seama razboiul,
forma cea mai grosolana gi mai brutala de a decide asupra unei opozitiuni luntrice, ii pare incompatibil cu morala gi gandirea omeneasca. Arta
rara de-a atenua conflictele prin intelegere amiabil, de a limpezi confuziunile, de a desface incurcaturile, de a tese din nou ceea ce s'a destramat, de a gasi deasupra divergentelor un interes
superior cornun toate acestea erau puterea proprie a geniului sau rabdator. Din recunogtinti,

contemporanif numeau cu drept cuvant erasmica" aceasta vointa de intelegere, cu efecte atat

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

13

de multiple. i omul acesta vroia sa catige toati

lumea la acest erasmism".

Pentruci intrunia in el insui toate formele


creatiei, fiind poet, filolog, teolog 1 pedagog,
credea ca gi ceea ce-i in aparenta ireconciliabil ii

poate gasi legatura armonioasa cu intregul univers; nici o sfera n'a ramas inaccesibila sau straina artei sale impaciuitoare. Pentru Erasmus nu
exista nici o contrazicere morala intre Isus i
Socrate, nici o punte de netrecut intre invatatura
creting i intelepciunea antica, intre cucernicie
1 etica. El, preotul hirotonisit, primea pe pagani in imparatia sa spirituala 1, aa cum il indemna toleranta, ii aeza fratete printre parintii
Bisericii. Filosofia era pentru dansul o alta for-

ma a cautarli de Dumnezeu, tot aa de curati


insa ca i acea a teologiei; credinta cu care privea spre cerul cretin, nu era mai mica decat
recunotinta fata de Olimpul grecesc. Renaterea,
ca
cu exaltarea ei voioasa, senzuala, nu-i 'Area
-dumana Reforlui Calvin i celorlaltai zeloti

mei, ci sora ei mai libera. El, care nu era stabilit


in nici o 'tug i se simtea in toate acasa la el, cel
dintai cosmopolit 1 european contient, nu recunotea superioritatea vreunei natiuni asupra al-

teia i, de oare ce i-a deprins inima sa pretuiasca popoarele dupa spiritele lor cele mai nobile i mai desavarite, ele ii pareau toate demne
de a fi iubite.
Telul propriu zis al vietii sale era sa ia asupra

www.dacoromanica.ro

14

STEFAN' ZWEIG

lui mareata incercare de-a chema pe cei cu ganduri bune, din toate tarile, rasele gi clasele, gi
a-i aduna i'nteo mare uniune a oamenilor instruiti. i, dup ce a ridicat latina (aceastA limba a
tuturor limbilor) pfini la o noua forma de arta,
facand totodata din ea o limba de intelegere universala, el crea pentru popoarele Europei o forma
unitark supranationala, de gandire gi expresie.
Aceasta e o fapta de neuitat, degi a durat numai
o oil in istoria lumii 1 tiinta sa vasta privea cu

recunogtinta inapoi, in trecut; iar credinta lui


se avanta plina de incredere in viitor. Insa refuza
stAruitor sa priveasca acele elemente barbare ale
lumii cari, cu natanga fautate, cu necurmata dugmanic, tind sa incurce gi sa schimbe oranduirea
divina. Numai sfera superioark acea care creaza
gi modeleaza, il atragea frfitegte
gi a considerat ca o datorie pentru orice adevfirat intelectual
IA prelungeasca gi &A largeasca spatiul acesta,
pentru ca el BA cuprinda candva intreaga omenire
unitar gi curat precum e lumina cerului.
Cad aceasta era cea mai intima credinta (gi totodata frumoasa, tragica gregala) a acestui umanism timpuriu. Erasmus gi ai sai credeau ca pro-

gresul omeniril e posibil prin luminare gi nadajduiau in capacitatea de educare a individului


ca gi a colectivitatii printr'o rispandire mai generali a culturii: scrierea, studiul gi cartea. Aceti idealigti aveau o migcatoare gi aproape religioasa incredere in aptitudinea de inobilare a nawww.dacoromanica.ro

ER ASMUS

15

turii omenegti, prin cultivarea perseverenta, prin


invataturi gi cetit. Carturar care credea in carti,
Erasmus nu s'a indoit niciodata ca se poate preda
gi invata in mod desavargit tot ce este moral. i
problema unei depline armonizari a vietii ii gi
parea garantata prin aceasta umanizare a omenirii, pe care i-o inchipuia foarte apropiata.
Un vis atat de inalt era, de bung seama, menit
sa atraga ca un magnet puternic pe cei mai buni
din toate tarile. Omului patruns de simfaminte

morale, i se pare totdeauna neinsemnata gi himerica propria sa existent, dad el e lipsit de


ideea consolatoare, de iluzia sufleteascfi inltatoare, ca ar putea contribui gi el, ca individ, cu
ravna gi influenta sa, la desvoltarea morala a in-

tregii lumi. Prezentul nostru sa fie numai o


treapta spre o mai inalta desavargire, numai o
pregatire pentru un proces vital mult mai perfectionat. Cine gtie sa adevereasca printr'un nou
ideal aceast putere de a nadajdui in progresul
moral al omenirii, acela devine conducatorul generatiei sale. Aga a fost gi Erasmus. Momentul era
deosebit de prielnic ideii sale de unificare europeana in spiritul umanitatii. Cfici marile descoperiri 1 inventii dela sfargitul secolului, inoirea

gtiintelor gi artelor prin Renagtere au devenit


iaragi de mai mult timp un fericit eveniment colectiv, supranational, al intregii Europe. Pentru
intaia oara dup nenumarati ani de asuprire, lumea occidentala era din nou insufletita de incre-

www.dacoromanica.ro

16

STEFAN ZWEIG

derea in misiunea ei 1 din toate trile curgeau


spre albia umanismului cele mai bune puteri idealiste. Fiecare vroia si fie cetatean cetatean universal
in aceast imparatie a culturii. Im-

parati 0 papi, printi 0 preoti, artiti i barbati


de Stat, tineri 0 femei, se luau la intrecere, instruindu-se in tiinte 0 arte. Latina deveni limba
lor comun, frateasca, intaiul Esperanto al spiritului. Pentru prima oara s proslivim aceasta
fapta 1
dela prabuirea civilizatiei romane, o
cultura europeana comuna era pe cale sa se formeze din nou, in republica invatatilor lui Erasmus ; pentru intaia oark telul unui grup idealist
i fratern nu mai era vanitatea unei singure natiuni, ci prosperitatea intregii omeniri. 5i aceasta
cerinta a intelectualilor de a se uni intru spirit,
aceasta tendinta a limbilor de a se intelege intr'o
limba supremk aceast ravni a natiunilor de a se

impaca definitiv intr'o supranatiune, acest triumf al ratiunii era 0 triumful lui Erasmus
sfanta sa ora istorick ins scurta 0 trecatoare.
De ce nu putea sa dureze o imparatie atat de
curata ? Dureroasa intrebare. De ce nu prind
intotdeauna tocmai aceleai inalte 0 umane idealuri ale intelegerii spirituale? de ce erasmismul"

are atat de putina putere realk asupra unei omenirircare cunoate totu0 de mult absurditatea
tuturor ostilitatilor ? Cu parere de eau, trebue sa
marturisim i sa recunoatem Ca massele largi
ale poporului nu pot fi niciodata deplin satisfa-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

17

cute, de un ideal ce are in vedere numai prosperitatea generala. La naturile mijlocii, ura intunecata igi cere gi ea dreptul pe ringa curata putere
a iubirii, gi egoismul individului vrea & traga
repede gi un folos personal din orice idee. Concretul, palpabilul va fi totdeauna mai accesibil
massei cleat abstractul; de-aceea, in politica, va
prinde totdeauna mult mai ugor acea deviza care,
in locul unui ideal, proclama un antagonism o
opozitie comodi, lesne de inteles gi de indrumat
impotriva unei alte clase, a unei alte rase, a unei

alte religii. Caci fanatismului ii este mult mai


ugor sa aprinda, cu ajutorul urii, flacara sa nelegiuiti. Un simplu ideal de solidaritate, un itleal
supranational, pan-uman ca acel erasmic, se lipsegte, dimpotrivi, de un tineret care se las impresionat pe cale optici, vroind sa vada in ochi
pe adversarul gata de lupta. Acest ideal nu produce niciodati acelagi imbold elementar ca acel
care se izoleaza cu mfindrie gi, de fiecare data,
arata pe dugmanul de dincolo de hotarele propriei sale OH gi in afari de propria sa comunitate religioasa. De-acea va isbuti totdeauna mai

ugor spiritul de partid, care indreapta intr'o anumita directie vegnica nemultumire omeneasci.
Umanismul, invatatura erasmica 'Irma, care nu are
loc pentru nici o ura patimag, igi pune eroica gi
rabdatoarea strlduinta intr'un tel depirtat gi abia
vizibil; invatatura aceasta este gi ramane un ideal
spiritual aristocratic, cfita vreme natiunea euro-

www.dacoromanica.ro

18

STEFAN ZWEIG

peana (poporul pe care-1 viseaza pentru dansa) nu


devine o realitate. Deopotriva cu idealigtii gi cu-

noscatorii naturii omenegti, partizanii unei viitoare intelegeri a intregii omeniri, trebue sa gtie
lamurit Ca' opera lor e necurmat amenintata de
vegnicele impulsiuni irationale ale pasiunii. Ei sa
ramana congtienti gi devotati, gtiind totugi ca in
cursul vremurilor puhoiul fanatismului, ivit din
adfincimile primitive ale instinctelor omenegti, va
apotopi gi va rupe mereu toate stavilarele :
proape fiecare noua generatie traegte o asemenea

reactiune gi atuncii datoria ei moral e sa-i supravietuiasca fara tulburari gi rataciri launtrice.
Tragedia personala a lui Erasmus resid5 insa
in faptul ca tocmai el, cel mai ne-fanatic, cel mai
anti-fanatic dintre toti oamenii, a fost tarit in cea
mai salbateca deslntuire a pasiunilor nationalreligioase ale masselor pe care le cunoagte istoria
gi aceasta, chiar in momentul cand ideea supranationali stralucea pentru intaia oara, biruitoare,
deasupra Europei. In general, acele evenimente
pe cari le numim de insemnatate istorica, nu au

patruns deloc pana in adancul congtiintii vii a


poporului. Chiar marile valuri ale razboiului au
cuprins in secolele trecute numai cateira populatii, cateva provincii. De-obiceiu, intelectualilor
le era deajuns, in toiul divergentelor sociale sau
religioase, si se tina departe de invalmageala, sa
priveasca cu initna nepartinitoare deasupra pasiunilor politice :
in aceasta privinta, Goethe

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

19

a dat cel mai bun exemplu, continufind &Ali creeze neturburat opera sa intimg, in mijlocul tumultului rzboaielor napoleoniene. Uneori ins,

foarte rar in cursul secolelor, se ivesc incordri


potrivnice de o violentA atat de pustiitoare, incat
lumea intreagA e sffigiata in dou ca o pAnza
gi aceast uriagi sfAgiere trece de-acurmezigul
fiecgrei taxi, fiecArui orag, fiecarei case, fieca'rei familii, fiecgrei inimi. Individul e cuprins
atunci din toate. pArtile de cumplita apAsare a
uriagei forte a masselor gi el nu se poate apAra,
nu poate sc5pa de nebunia colectivi; ,un iureg

atat de turbat al valurilor nu ingaduie nici o


stare sigurA, lAturalnicA. Asemenea desbinari in-

adevr universale pot fi stArnite prin ciocnirea


dugmanoasi a unor probleme sociale, religioase
sau a oricAror alte probleme teoretice-spirituale.
In fond, fanatismului ii este totdeauna indifeeent
ce materie ii a prilej s se inflAcfireze ; el vrea
numai si ardA gi s mistuie, sA se descarce prin
exploziile urii ingramAdite

gi tocmai in aceste

apocaliptice ore istorice ale nebuniei masselor,


demonul rAzboului fringe cele mai deseori lanturile ratiunii gi se n5pustegte liber gi plin de
bucurie asupra lumii.
Vointa individului e desarmat in aceste inspaimantatoare momente ale nebuniei noroadelor
gi ale desbinArii universale. Zadarnic incearci
intelectualul sA se salveze in sfera isolatA a contemplatiei ; vremurile il silesc SA intre in Val-

www.dacoromanica.ro

20

STEFAN ZWEIG

maag, intr'o tabara sau in alta, la dreapta sau la


stanga, sa se ataeze unui partid, sa asculte de o
lozinca. Niciunul dintre sutele de mii 1 milioanelor de lupttori, nu are atunci nevoie de mai
mult curaj, de mai multa tarie deck omul care

sta la mijloc i care nu vrea sa se supuna nici


unei sminteli de partid, nici unei credinte unilaterale. 5i aci incepe tragedia lui Erasmus. Cel
dintai reformator german (i, de fapt, unicul,
caci ceilalti erau mai degraba revolutionari decat

reformatori), el a incercat sa inoiasca biserica


catolica, potrivit legilor ratiunii. Dar impotriva
lui, a evolutionistului, a omului spiritual, largva-

zator, destinul a trimis pe omul de actiune, pe


Luther, pe revolutionarul impulsiv, demonic, care

a stfirnit violehtele populare germane. Cu o loviturfi a pumnului tau de fier, taranesc, docto-

rul Martin fading ceea ce maim fini a lui Erasmus, inarmati numai cu pana, s'a straduit sa
oranduiascfi cu sfiala i afectiune. Pentru secole,
lumea cretina, europeani, a fost despicata in
doua, catolicii contra protestantilor, Nordul contra Sudului, Germanii contra celor dela Roma:
in acest moment nu exista pentru German, pentru omul occidental, decat o singura alegere, o
singura hotkire : papista sau lutheran, dogma
Bisericii sau Evanghelia. Insa Erasmus aceasta
e fapta sa metnorabila
singurul dintre condu-

ckorii acelei epoci, refuza s se alature unui


partid. Nu trece de partea Bisericii, nu trece de

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

21

partea Reformei, cfici e legat de amfindoug: de


invitgtura evanghelicg, pentru cg a cerut-o gi a
favorizat-o cel dintfii, din convingere; de biserica catolicg, pentrucg apgra inteinsa ultima forrn
mg religioasi unitari a unei lumi ce se prgbugia.

Dar la dreapta sunt excese gi la stanga sunt excese, fanatism la dreapta ca ti la stanga gi el,
omul atat de statornic in anti-fanatismul sail, nu
vrea sg serveascg nici unora nici celorlalte excese, ci numai unicei sale norme: drepttii. Zadarnic se pune el la mijloc, ca sg salveze in aceastg invrijbire atotomenescul, bunul cultural
comun; gi astfel, ca mijlocitor, el se aflg in locul
cel mai primejdios. Cu mainile sale goale, el incearcg sg amestece focul cu apa, sg reconcilieze
pe fanaticii dintr'o tabgrg cu ceilalti: strgduintg
imposibilg gi de-aceea indoit de mgreatg. La inceput, atitudinea sa nu e inteleas in ambele tabere gi, pentrucg vorbegte potolit, fiecare din ele
crede cg dansul poate fi cagtigat pentru propria
ei cauzg. Insg, indatg ce ele igi dau seama cg omul

acesta liber nu presteazg jurgmfint pentru nici


o credintg strging gi nu vrea salgi dea sprijinul niciunei dogme, ura gi batjocura se ngpustesc asupra lui din dreapta gt din stanga. Pentrucg nu vrea sa aparting niciunui partid, Erasmus se pune rgu cu amandoua: pentru mine,
Guelfii fac cat Ghibelinii gi Ghibelinii cat Guelf ii". Luther, protestantul, rosti un blestem
greu asupra numelui lui; pe de alta parte, bise-

www.dacoromanica.ro

22

TEFAN ZWEIG

rica catolica puse la index toate cartile lui. Dar


nici amenintarea i nici defaimarea nu-1 pot urni
pe Erasmus, spre a merge catre un partid sau
catre celalt; nulli concedo, nu vreau sa apartin
nimanui: el implinete 'Ana la sfarit acest verdict al sau; homo per se, om numai pentru el
insui, 'Ana la ultima consecventa. Impotriva politicianilor, a celor cari atita 1 indrumeaza s-pre
o pasiune unilaterala,
artistul, omul spiritual

in sensul lui Erasmus, are datoria de a fi intelegator 1 impaciuitor, de a fi omul masurii i al


call de mijloc. El nu are & stea pe nici unul din
fronturi ci, singur, numai impotriva dumanului
comun al tuturor cugetelor libere: contra oricarui fanatism. Nu la marginea partidelor, nu la
o parte caci artistul e chemat sa resimte tot ce
ci deasupra lor, au-dessus de la
e omenesc
znle, cornbatand exagerarile unora i ale celorlalti, i aceeai ura funesta i absurda a tuturora.
Contemporanii 1 urmaii lui Erasmus au numit
simpla laitate aceasta atitudine a lui, aceasta ne-

hotarire sau mai bine spus: aceasta vointa de a


nu se hotari 1 1-au batjocorit pe acest clarvazator care statea in cumpana, socotindu-1 indiferent i nestatornic ca bataia vfintului. Inadevar,

Erasmus n'a stat teapan, infruntnd cu pieptul


deschis lumea intreaga: eroismul acesta steril nu

era in firea sa. S'a aplecat cu prudenta inteo


parte, s'a incovoiat adnc ca o trestie la dreapta
i la stfinga
ins numai ca si nu fie frnt

www.dacoromanica.ro

ER A S MUS

23

si ca sil se ridice totdeauna din nou. El n'a purtat


inaintea sa, cu mandrie, ca un chivot, marturia sa
de neatarnare, acel nuili concedo" al sau ci
I-a ascuns hotegte sub mantie, ca o lanterni oarba.
S'a pitit vremelnic prin ascunzatori, s'a strecurat
pe drumuri piezige in toiul celor mai salbatece
ciocniri ale multimilor inebunite ; dar
aceasta
e cel mai important
din infricokorul uragan

de ura al vremii sale, el a adus acasa nevatamata cotnoara sa spirituala, credinta sa in


si, la candela sa licaritoare, Spinozza, Lessing, Voltaire si toti viitorii Euroumanitate

peni au putut gi vor putea tali aprinda luminile.

Singurul din generatia sa spiritual, Erasmus


a ramas mai credincios intregii omeniri deck
unui clan anumit. Departe de campul de macel,
neapartinand niciunei armate, dustnanit si atacat
de ambele tabere, el a murit izolat, solitar. Singur
i totugi
ceea ce-i decisiv
independent si
liber.

Istoria e insa nedreapti fata de invinsi. Ea


nu prea iubg gte pe oamenii moderati, pe mijlocitori si impaciuitori, pe oamenii de omenie. Favoritii ei sunt pitimagii, cei fara de masura, aventurierii salbateci ai gandirii si ai faptei : deaceea, ea a trecut cu vederea, aproape dispretuitoare, peste acest tacut slujitor al omenescului.

In tabloul uriag al Reformei, Erasmus se afla


pe planul al doilea. Ceilalti, toti acei posedati
ai geniului si credintii lor, isi implinesc in chip

www.dacoromanica.ro

24

TEFAN ZWEIG

dramatic destinul lor : Hus se inabua in Mari mistuitoare, Savonarola piere legat de stalpul rugului, Servet e impins in foc de Calvin,
zelotul. Fliecare ii are ora tragica: Thomas Miin-

zer e torturat cu cletele inroOt in foc. John


Knox e tintuit de galera sa, Luther
infipt
cu picioarele rascracinate in pamantul german
arunca asupra imparatului i imperiului bubuitorul &au: .,Nu pot altfel!" Lui Thomas Mo-

rus i John Fisher, li se pravilesc capetele de


pe buteanul calaului, Zwingli e doborit cu
ghioaga tintuita pe campia de la Kappel... Neuitate figuri, inarmate cu mania credintei, extatice in patimirea lor, mari prin ursita lor. Indrtul lor, in deprtare, ard Irma flacrile funeste
ale nebuniei religioase; cetatuile pustiite ale riz-

boiului taranilor sunt marturiile pline de hula


ale unui Christ rau inteles de fiecare zelot; oraele distruse, fermele pradate in razboaiele de
treizeci, de o stag de ani, toate aceste priveliti
apocaliptice striga la cer pamanteasca stupijenie a celor cari nu vreau s cedeze, sa se impace.
Insa in mijlocul acestui valmaag, putin inapoia
marilor capitani ai razboiului dintre biserici i

vadit despartit de toti acetia, privete chipul


fin al lui Erasmus, uor adumbrit de tristete. El
nu st legat la un stalp de cazna, mana sa nu-i
inarmata cu sabie, nici o pasiune inflacarata
nu-1 desfigureaza. Dar ochiul sau se inalta Urnpede, plin de blandete, luminos de albastru

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

25

precum 1-a pictat Holbein in chip nepieritor


gi privegte prin aceasta invalmageala, deasupra
tumultului multimilor pkimage, pada' in epoca
noastra nu mai putin rascolit. 0 calma resemah, el cunoagte
nare Ii intunea ugor fruntea
gi totugi suaceasta venici Stultitia a lutnii!
rasul ugor, abia ghicit, al sigurantei de sine joaca
in jurul buzelor sale... El, priceputul, gtie ca
rostul tuturor pasiunilor e sa se istoveasca odat.
Soarta oricarui fanatism e sa se pacaleasca pe el
insui. Ratiunea, cea eterna gi tacut rabdatoare,

poate agtepta, neclintit. Uneori, and ceilalti


sbiara in betia lor, ea trebue sa amuteasci. Insa
timpul ei vine, revine totdeauna.

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ASUPRA TIMPULUI

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ASUPRA TIMPULUI


Trecerea dela al cincisprezecelea la al aisprezecelea secol este hotAritoare pentru destinul
.Europei 1, in precipitarea dramaticA a eveni-

mentelor ei, poate fi comparati numai cu secolul nostru. Dinteodat, spatiul european se Mrgete, devine planetar ; o descoperire urmeazi
dup alta i, in cateva decenii, prin cutezanta
unei noui generatii de navigatori, s'a recfitigat
ceea ce s'a pierdut prin veacuri de indolent sau
descurajare. Cifrele sar ca minutarul pe un ceasornic electric: in 1486, Diaz e primul European care se avnt pink' la Capul Bunei-Sperante ; in 1492, Columb atinge insulele americane,

iar in 1497, prin Labrador, Sebastian Cabot ajunge pe continentul Americii


care apartine
astf el contiintei rasei albe. Dar iati ci Vasco
da Gama ii indreapd corabia cu pAnze dela
Zanzibar la Calcutta i deschide calea maritimi
spre Indii ; in 1500, Cabral descoper Brazilia
i, in sfArit, dela 1519 pan la 1522, Magellan
interprinde i implinete o fapti memorabil, ca
o incoronare a cilkoriilor predecesorilor sAi :
www.dacoromanica.ro

30

STEFAN ZWEIG

cea dindi calitoie a unui om in jurul pamfintu-

lui, din Spania 'Ana' in Spania. Prin aceasta,


cartoful" lui Martin Behaim, cel dintAi glob
care, la aparitia sd in 1490, fusese luat in fa's ca

un caraghioslfic i ca o ipotez necretineasa


a trebuit s fie recunoscut ca adevirat: fapta
cea mai temerarg a confirmat ideea cea mai indrisneata". Peste noapte, sfera pe care omenirea
cugettoare se invfirtea 'Ana' atunci nesigur i
apAsatA, ca pe o terra incognita prin spattiul instelat, a devenit o realitate care poate fi cercetati i stribkut; marea, 'Atli atunci doar o albastr pustietate invgluritg, pierdut in nesfAriri legendare, a devenit un element care poate
fi cutreerat i trasurat, folositor omenirii. Cu-

tezanta europeara se inalt dinteodath acum


nu mai existg vreo pauzg, nici un ragaz in apriga
intrecere pentru descoperirea cosmosului. De fiecare data, -and tunurile din Cadix 1 Lisabona
vestesc ea' un galion s'a reintors cu bine acasi,
o multime curioas se ingrAmadete in port, sa
primeascA inch' o solie din tali abia descoperite,
si se minuneze in fata oamenilor, animalelor i
pasarilor nemaivazute; infiorat, ea privete uriaele incarcituri de argint i de aur i, spre
toate punctele cardinale ale Europei se raspfindete tirea ck dela o zi la alta, gratie eroismului spiritual i intelectual al rasei sale, ea a devenit centrul i stpfina intregului univers. Insa
aproape in acelai timp, Copernic cerceteaz eine

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

31

nepatrunse aie constelatiilor ce licareau deasupra parnantului iluminat deodata


i aceasta
noua tiint patrunde in oraele cele mai departate 1 in tele mai pierdute catunuri ale Apusului, cu repeziciune deasemenea necunoscuta
pan g. atunci, prin mijlocirea artei tiparului de
curand descoperite. Pentru intaia oara dupa a-

tatea secole, Europa traete un fericit eveniment colectiv care ridici nivelul existentii sale.
In rastimpul unei singure generatii, elementele
primordiale au fost cuprinse in conceptii omeneti ; spatiul i timpul au capatat cu totul alte
masurf si valori. Numai sfaritul secolului trecut
i inceputul secolului nostru
printr'o tot atat
de brusca i covaritoare restangere a spatiului
i a timpului prin telefon, radio, automobil i
avion
au resimtit o asemenea schimbare a valorilor i a ritmului vietii, prin inventiuni 1
descoperiri.

0 atare extindere neateptata a limitelor lumii externe trebue, bine inteles, sa aiba ca urmare o preschimbare tot atat de puternicA in lumea sufleteasca. Fiecare individ e deodata neVoit
sa cugete, sa socoteasa, sa traiasca in alte dimensiuni. Dar inainte ca creerul sa se adapteze prefacerilor abia intelese, sentimentele se i schimVA:
o stare incurcata plina de nedumerire, ju-

matate frica, jumatate entuziasm delirant. Acesta e totdeauna primul raspuns al sufletului,
cand el ii pierde deodati masura, cand toate nor.

www.dacoromanica.ro

32

STEFAN ZWEIG

mele gi formele pe cari se bizuia pfin atunci ca

pe realititi nestrimutate, pier in urma sa ca


nigte fantome. Tot ce era sigur, a devenit peste
noapte problematic; tot ce era abia de ieri, s'a in-

vechit cu mii de ani,

i-a

trait traiul; hartile

lui Ptolomeu, pe cari douizeci de generatii le-au

privit ca nigte lucruri sacre, de netigaduit, au


ajuns de risul copiilor in urma cilitoriilor lui
Columb gi Magellan; 6i-tile de cosmologie, astro-

nomie, geometrie, medicini, matematici, transcrise cu crediMA de milenii gi admirate ca opere

desivfirgite, sunt intrecute, nu mai sunt valabile. Tot ce a fost se vegtejetge, dispare iub risuflarea fierbinte a epocii noui. Acum s'a sfirgit
cu toate comentariile gi disputele ; vechile auto-

rifiti se pribugesc ca i zeii sfirimati ai veneratiei strvechi. Se privilesc turnurile de hirtie


ale Scolasticei: perspectiva e liberi. 0 rivni
de cunoagtere gi de gtiinta, o febri spirituali se
ivegte in organismul european, prin brusca trans-

fuzie de singe, prin noile substante universale,


cari accelereali ritmul vietii. Manifestiri cari
se aflau inteo stare de comodi transitie, capita
prin aceasti febri o aratoare desfigurare; tot ce
existi, e pus in migcare ca printr'un cutremur.
Orfinduirile mogtenite din Evul-mediu se separi
ca nigte straturi: unele urea', altele coboari; cavalerismul medieval se di la fund, oragele progreseazia trinimea sificegte, comertul gi luxul
infloresc cu exuberanta, ingrigate de aurul adus

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

33

de peste ocean. Fierberea e tot mai intensa; o


totala transformare a gruparilor sociale iese la
ivealk asemenea aceleia provocate in zilele noastre de invazia tehnicei gi de organizarea gi ra-

tionalizarea ei tot atat de brusca: incepe unul


din acele tipiCe momente, cand omenirea e oare-

cum intrecuta de propria ei activitate gi e nevoita sa-i adune toate puterile ca sa nu ramana
in urma; trebue sa se ajunga din nou pe ea ingigi.

Toate zonele ordinei umane sunt sguduite de


aceasta uria isbitura; chiar gi stratul cel mai
profund al imparatiei sufletegti, care famine deobiceiu neatins de furtunile vremurilor, chiar gi
elementul religios e atins de aceasta mareat
prefacere a lumii in acest sfargit de veac. Turnata in forma rigida de Biserica catolick dogma
s'a mentinut nesdruncinata ca o stanca sub toate
uraganele gi aceasta mare gi cucernica supunere
a fost totodata simbolul Evului-mediu. Deasupra
statea autoritatea cu mana de fier gi poruncea;

de jos, omenirea, robita credintei, privea spre


cuvantul cel sfant; nici o indoiala nu cuteza
sa se ridice contra adevarului ecclesiastic gi,
unde se ivea vreo rezistent, Biserica deslantuia
puterile ei de aparare: fulgerile afuriseniei sf
ramau spada imparatului gi inabugiau suflarea
ereticilor. Popoare, neamuri, rase gi clase, oricit
de straine gi dugmanoase unele fata de altele,
3

www.dacoromanica.ro

34

STEFAN ZWEIG

erau legate in aceasta unanima i umila ascultare, in aceasta oarba i smerita credinta ce slujea unei grandioase comunitati; in Evul-mediu,
omenirea occidentala avea un singur suflet unitar: acel catolic. Europa se odihnea in sanul
Bisericii, agitata 1 trezit uneori de visuri mistiice
dar se odihnea, 1 era straina de orice
dorinta de-a afla adevarul prin ratiune, prin tiinta. Acum, pentru intaia spark o nelinite incepe & puna in micare sufletul apusean: dupa
ce tainele pamantului au putut fi cercetate, de
ce n'ar putea fi i cele divine? Cu incetul se ridica din genunchi gate unul din acei cari stau
cu privirile aplecate cu umilinta
1 se uita
intrebator in sus; in locul smereniei, il insufletete un curaj nou de a gandi, de a cerceta i,
pe langa indrasnetii aventurieri ai marilor necunoscute, pe Vaned* Columb, Pizarro, Magellan,

se ivete o generatie de Conquistadori spirituali


cari cuteaza sa infrunte cu hotarire nemargini-

rea. Porta religioasi care a fost inchisa timp


de veacuri intr'o dogma, ca intr'o butelie pecetluiti, se revarsi eterica, patrunde din conciliile
preoteti pang in adancimile poporului; lumea
vrea sa se inoiasca i sa se preschimbe chiar i
in aceast ultima sfera.
Multurnita incercatei 1 victorioasei sale increderi in sine, omul secolului al aisprezecilea nu

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

35

se mai simte un minuscul fir de pulbere insetat


de roua harului dumnezeesc, ci un centru al evenimentelor, un purtator al puterilor universale.
Umilinta 1 intunecimea se prefac deodata in incredere de sine, a carei sensuala i nepieritoare
betie de putere o denumim cu cuvfintul Renatere.

Laugh' invatatorul clerical apare cu drepturi


egale invatatorul spiritual; langa Biserica, apare
5tiinta. 5i aci a fost franta o autoritate supremi

sau, cel putin, adanc sdruncinata; s'a terminat


incu muta 1 umila omenire a Evului-mediu
cepe una nou care intreaba 1 cerceteaza cu a-

ceeni ardoare religioas, cu care crezuse 1 se


rugase acea dinainte. Din manastiri, imboldul de
a cunoate rasbate pretutindeni, prin universitape ivite aproape in acelai timp in toate tarile: fortarete avansate ale liberii cercetari. S'a
facut loc poetului, ganditorului, filosofului, acelora cari exploreaza i aduna toate tainele sufletului omenesc; spiritul ii revarsa puterea
in alte forme; umanismul incearca sa redea omenirii divinitatea fall inijlocirea preoteasca
1 iati ca se tidied', la inceput isolata, apoi sustinuta de siguranta massei, marea revendicare
universal-istorica a Reformei.
Moment grandios. Un sfarit de veac, care insearnna sfaritul unei epoci. Atunci Europa are
oarecum o singura inimi: un suflet, o voint, o

www.dacoromanica.ro

36

$TEFAN ZWEIG

cerinta. Sub o putere covargitoare, ea se simte


chemati in intregime de porunca Inca neinteleash* a prefacerii. Mareata e pregatirea acelei
ore; nelinigtea clocotegte in toate tarile, teama
gi nerabdarea svacnesc in suflete gi peste tot
vibreaza gi plutegte un fream.at obscur, o ascultare incordata spre cuvntul care elibereaza gi
arati telul. Acum sau niciodata ii este dat spiritului si inoiasca lumea.

www.dacoromanica.ro

TINERETE INTUNECATA

www.dacoromanica.ro

TINERETE INTUNECATA

Simbol de neintrecut al acestui geniu supranational, apartinand intregii lumi: Erasmus nu are patrie, nici adevarata casa parinteasca; s'a nascut oarecum in aer liber. Numele de
Erasmus Rotterodamus, pe care il poarta in fata
gloriei mondiale, nu e mogtenit dela parinti si
strabuni, ci e unul imprumutat; limba pe care o
vorbegte, nu e cea nationala, olandeza, ci una
pe care a invatat-o: latina. Ziva gi imprejurarile
nagterii sale sunt invluite intr'o taina ciudata;
sigur e abia simplul an al nagterii, 1466.
Erasmus nu era nicidecum nevinovat in privinta acestei discretii genealogice. Nu-i placea
sa vorbeasca despre origina sa, pentruca era copil nelegitim; mai mult: era copilul unui preot,
ex illicito et ut timet incesto damnatoque coitu
genitus"; (i ceea ce povestegte Charles Reade

in cunoscutul sail roman The cloister and the


heart", despre copilaria romantica a lui Erasmus,

este bineinteles o nascocire). Parintii au murit


de timpuriu gi, firegte, rudele gi-au aratat cu cea
mai mare graba dorinta de-a inlatura din calea

www.dacoromanica.ro

40

STEFAN ZWEIG

lor pe bastard si aceasta, pe cat se poate, farii


cheltuiala. Din fericire, Biserica e totdeauna
dispusa sa atraga la clnsa pe un bdiat bine dotat. La nou ani, micul Desiderius (in realitate:
un nedorit) e trimis la coala canonica din Deventer, pe urma la Herzogenbusch ; la 1487 el intra

la manastirea Augustinilor din Steyn, nu atat


din inclinare religioasa, ci pentruca ea poseda
cea mai buna biblioteca clasica din tarsi; acolo,
el depune la 1488 juramntul calugaresc. Nu exista insa nicaeri vreo marturie Ca, in acesti
ani de calugarie, sufletul su arzator ar fi raynit la un premiu de cucernicie; mai degrabd se
poate afla, din scrisori, ca preocuparile sale principale erau pe-atunci artele frumoase, literatura
latina i pictura. Oricum, el primete la 1492
hirotonirea din mana episcopului din Utrecht.
Putini I-au vazut vreodata pe Erasmus purtand
aceste vestminte preoteti; i e nevoie totdeauna de oarecare incordare, ca sa ne amintim ca
barbatul acesta liber-cugetator, care scria cu a-

tata nepartinire, a apartinut de fapt preotimii


pana in ceasul mortii. Dar Erasmus se pricepea
in marea arta a vietii de a lua de pe dnsul, in
chip discret 1 pe nesimtite, tot ce-I impovara
pastrandu-i libertatea rauntrica sub orice hain
i sub orice constrangere. Prin cele mai inde-

mnatece pretexte, el a isbutit s capete dela


doi papi dispensa de a purta vestmantul clerical;
de obligatia de a posti, s'a eliberat printr'un cer-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

tificat medical gi nu s'a mai reintors nici pentru


o zi la disciplina monahala, cu toate rugamintile, avertismentele gi chiar amenintarile superiorilor
Prin aceasta, se desvalue de pe acum o trasatura
importanta, poate gi cea mai esential, a caracte-

rului sau: Erasmus nu vrea sa se lege de nimic


gi de nimeni. Nu vrea sa serveasca permanent
nici unui principe, fliCi UflUl stapan i chiar nici
unui Dumnezeu. Din nevoia launtrica de independenta a firii sale, el trebue sa ramana liber : s nu

fie nimanui supus. Niciodata n'a recunoscut in


sinea lui vreun superior; nu se simtea indatorat
fata de nici o curte gi nici o universitate, fata
de nici o profesiune gi nici o manastire, fata de
nici o biserica i nici un orag. Ca gi libertatea spi-

rituala, el gi-a aparat o viafa intreaga libertatea


znorala cu linigtita gi neclintita incapatanarc.
La aceasta trasatura atat de esentiala a caracterului sau, se adaoga in mod organic a doua:
Erasmus e inadevar un fanatic al neatarnarii, insa
prin aceasta el nu e nicidecum un rebel, un revolutionar. Dimpotriva, detesta toate conflictele
fat* ; ca tactician degtept, evita orice impotrivire inutila contra puterilor 1 despoti1or acestei
lumi. Prefera sa pactizeze cu dnii, decat sa-i
infrunte ; Ii dobandegte mai degraba prin vicleuguri independenta, decat sa gi-o cucereasca prin

lupta. El nu arunca de pe clansul, ca Luther, cu


gest dramatic, cutezator, rasa de calugar au-

www.dacoromanica.ro

42

STEFAN ZWEIG

gustin al carei nur ii leaga prea strans sufletul.


Prefera s'o scoata incetior, dupa ce-a capatat
pe tacute incuviintarea solicitata pe cai subterane: ca bun elev al vulpoiului istet, al compatriotului sau Reineke Fuchs, el se furieaza i
ocolete cu dibacie orice cursa intinsa libertatii
sale. Prea prevazator ca sa ajunga vreodata un
erou, el obtine toate cele necesare pentru desvoltarea personalitatii sale, prin spiritul sau clar,
superior, care cunoate prea bine slabiciunile omenirii:
in necurmata sa batalie pentru oranduirea independenta a vietii sale, el nu biruete
prin curaj, ci prin psihologie.
*

Insa aceasta mare arta de a-i orandui o viata


libera i neatarnata (cea mai grea pentru orice
artist), vrea sa fie invatata. $coala lui Erasmus
a fost aspra i indelungata. Abia la douazeci i
ase de ani, el fuge din manastire, al carei stramt
orizont i viata marginita i-au devenit insuportabile. Totui
prima proba a dibaciei sale diplomatice
el nu deserteaza in fata superiorilor
sai, ca un calugar ce-i calca juramantul ci, dupa
tratative secrete, se aranjeaza astfel incat sa fie
chemat de episcopul din Cambrai, spre a-I insoti

in calatoria lui prin Italia, ca secretar pentru


limba latina. In acelai an, cand Columb' descopera America, prisonierul monahal descopera Europa, lumea sa de mai tarziu. Din fericire, epis-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

43

copul igi taraganeaza calatoria gi astfel, Erasmus

are timp de-ajuns si guste viata in felul sau; nu


e nevoit sa citeasca liturghii, poate sta la mese
maH, imbelgugate, sa cunoasca oameni inteligenti, sa se dedea cu pasiune studiului clasicilor
latini gi autorilor ecclesiagti gi, pe langa acestea,
sa scrie dialogul sail Antibarbari": numele ace-

sta al lucrarii sale de debut ar putea, de-altfel,


sa stea pe copertele tuturor operelor sale.
Fara sa-gi dea seama, el a inceput marea cam-

panie a vietii sale, impotriva inculturii, a neghiobiei gi a ingamfarii traditionale, in timp ce


igi rafina manierele gi igi largea cunogtintele. Insa"

episcopul din Cambrai renunfa la calatoria sa


la Roma gi, spre regretul sat', zilele frumoase
trebue sa se sfargeasca deodata: acum nu mai
e nevoie de un secretar de latind. De fapt, calugarul imprumutat, Erasmus, ar trebui sa se intoarca ascultator la mnastirea sa. Acum, dui:4
ce a sorbit odata din dulcea otrava a libertatii, el
nu vrea, nu mai vrea sa se lipseasca de ea niciodata. De-aceea, simuleaza o iresistibila dorinta
de-a obtine gradele superioare ale gtiintii teologice ; cu intreaga pasiune si energie starnite de
teama de mnastire
gi totodata cu arta sa psiel starue
hologica ajunsa repede la maturitate

pe langa blajinul episcop sa fie trimis cu un


stipendium la Paris, unde sa poata capata gradul
de doctor in teologie. In cele din urma, episcopul
ii da binecuvntarea gi, ceea ce-i mai important

www.dacoromanica.ro

44

STEFAN ZWEIG

pentru Erasmus, o bursa destul de modesta. Zadarni c ateapta staretul manastirii reintoarcerea
necredinciosului. Se va obinui insa s-1 atepte
ani i decenii, caci de mult Erasmus i-a luat singur concediu dela calugarie 1 dela orice alta silnicie.
* * *

Episcopul din Cambrai a acordat tanarului student in teologie bursa obinuita. Dar bursa aceasta e disperant de redusa: un simplu stipendium

studentesc pentru un barbat de treizeci de ani.


Cu sarcasm, Erasmus il boteaza pe economul sau
binefacator : Antimaecenas". Adanc umilit, acel
care se deprinsese repede cu libertatea i se rasfatase la masa episcopal, fu nevoit &Ali caute
gazduire in domus pauperum, in acel faimos College Montaigu, prea putin confortabil pentru dansul, prin regulele ascetice i prin conducerea severa. Situat in cartierul latin, pe Mont Saint-Michel (cam Fined actualul Pantheon), aceasta casa
de recluziune a spiritului desparte cu desavarire

pe tanarul student dornic de viata, il izoleaza


cu gelozie de agitatia voioasa a camarazilor laici:
despre aceasta inchisoare teologica a celor mai
frumosi ani din tineretea sa, el vorbete ca despre
o perioada petrecuta in ocria. Erasmus, care are

despre igiena notiuni surprinzator de moderne,


nu mai contenete cu plangerile in scrisorile
sale : dormitoarele sunt nesanatoase, cu peretii

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

45

reci ca ghiata, netencuiti, abia spoiti gi aproape


de latrinele puturoase. Nimeni n'ar putea locui
multa vreme in acest qcolegiu otetit", far sa se
imbolnaveasca gray sau chiar sa moara. Nici hrana nu--1 satisface ; ouale gi carnea sunt putrede,
vinul stricat gi noaptea e plina de lupta fail' glorie contra ganganiilor. Vii dela Montaigu?"
glumeste el mai tarziu in colocviile sale. Fara
indoialk capul ti-e acoperit de lauri !
Nu, de
purici". Afara de acestea, disciplina monahald din

vremea aceea nu se sperie nici de pedepse corporale ; dad un ascet fanatic ca Loyola a isbutit
in urma cu douazeci de ani gi in aceeasi cas, sa

indure cu sange rece, printr'o educatie a vointii, nuelele gi bastonadele


o fire nervoasd gi
independenta ca acea a lui Erasmus, se impotri-

veste acestei discipline. Il scarbegte gi invatamantul : in scurta vreme, el ajunge sa aiba pentru totdeauna oroare de spiritul scolasticei cu
formalismul ei sec, cu searbadele ei talmudisrne
gi sofisme. Artistul dintr'insul se rasvrateste
nu cu atata voiosie gi desfatare cum avea sa faca
Rabelais mai tarziu
dar cu acelasi dispret,

impotriva siluirii spiritului in acest pat al lui


Procust. Nimeni nu poate intelege misterele acestei gtiinte, daca a cultivat vreodata relatiile cu
muzele sau cu gratiile. Trebue sa pierzi aci tot
ce ai cagtigat prin bonae litterae,
si sa versi
din nou ceea ce ai sorbit din isvoarele Helikonului. Ma straduesc sa nu spun nimic pe latinegte, sa

www.dacoromanica.ro

46

STEFAN ZWEIG

nu vorbesc 'Dracut sau spiritual si fac de pe acurn

astfel de progrese in aceasta privinta, incat nadajduesc c voj fi recunoscut odata ca unul dintre

ai lor". In cele din urma, o boala Ii d pretextul


indelung ravnit, sa fuga din aceasta odioasa galera a trupului i a cugetului, renuntand la doctoratul in teologie. Dupa o scurta recreare, Eras-

mus se reintoarce la Paris, dar nu la colegiul


otetit", la College vinaigre", ci prefera sa-i
continue singur studiile, fiind in acelai timp
profesor particular i suplinitor pe langa tineri
germani i englezi cu stare : artistul ce salaluia
in preot, incepe sa devin de sine statator.
* * *

Dar independenta nu e prevazuta pentru oame-

nii spiritului, in lumea aceea Inca pe jumatate


rnedievala. Toate stdrile sunt limitate intr'o gradatie precisa. Printii laici i acei ecclesiastici,
clericii, breslele, soldatii, functionarii, meseriaii, taranii, fiecare stare sociald alcatuete un
grup rigid i incercuit cu grija impotriva oricarui intrus. Pentru oamenii spiritului, pentru
creatori i invatati, pentru artiti liberi i musicanti, nu e Inca nici un loc disponibil in aceasta
oranduire a lumii, caci onorariile
cari aveau
sa asigure mai tarziu independenta
nu s'au
descoperit Inca pe vremea aceea. Nu-i ramane
deci intelectualului liber alta alegere, decat sa
serveasca uneia din aceste clase stapanitoare, sa

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

47

devina slujitor al printilor sau al lui Dumnezeu.


De oarece arta nu e Inca socotit ca o putere de

sine statatoare, el e nevoit sa caute favoarea


celor puternici, sa devina favoritul unui domn
milostiv, sa cereasca aci o ofranda, dincolo o
precum era situatia pana la Mopensiune i
zart i Haydn
sa se ghemuiasca in cercul comun al servitorimii. Ca sa nu flamanzeasca, el
trebue sa mguleasca cu dedicatii pe cei infumurati, sa sperie cu pamflete pe cei fricoi, sa
urmareasca pe bogati cu scrisori de milogeald.
Aceasta nedemna lupta pentru painea zilnica se
reinoete necontenit i fara nici o siguranta pentru dansul, pe langa unul sau mai multi protectori. Zece sau douazeci de generatii de artiti
au trait astf el, dela Walter von der Vogelweide
pang la Beethoven care, cel dintai, cere imperios
celor puternici drepturile sale de artist sau i-le
ia cu brutalitate. Pentru un spirit atat de superior
i de ironic ca al lui Erasmus, aceasta linguire,
aceste plecaciuni 1 smerenii n'au insemnat, de
bunaseama, un mare sacrificiu. El a patruns de
timpuriu inelaciunile societatii; nefiind o fire
rebela, el primete fara plangeri legile ce i-se
impun i toata osteneala lui e sa le franga i sa
le ocoleasca apoi cu dibacie.

Dar calea sa spre succes ramane cu toate acestea de lunga durata i prea putin demna de
invidiat : pana la varsta de cincizeci de ani, cand

printii il solicita la randul lor, cand papii i

www.dacoromanica.ro

48

STEFAN ZWEIG

reformatorii se adreseaza cu rugaminti catre


dansul, cand tipografii il asalteaza gi bogatii se
simt onorati sa-i trimeata acasa un cadou, Erasmus traegte din paine daruita gi chiar cergita.
Incaruntit, el Inca mai trebue sa se piece i sa
se inchine: nenumarate sunt smeritele sale dedicatii ; epistolele sale lingugitoare cuprind o
mare parte a corespondentii. Adunate toate
la un loc, ele ar alcatui inadevar un clasic ghid
epistolar pentru solicitatori
cu atata giretenie
gi maestrie el igi stilizeaza milogelile. Dar indaratul acestei lipse adesea regretabile de mandrie,
de caracter, e ascunsa o mareata gi hotarita vointa de neatarnare.. Erasmus lingugegte prin scrisori, pentru a se putea exprima mai bine gi mai
adevarat in operele sale. Se lasa incontinuu da-

ruit, dar nu se lasa cumparat de nimeni, respingand tot ce 1-ar putea lega vreme indelungata de o anumita persoana.
Desi a ajuns la o reputatie international, de
invatat pe care zeci de universitati ar vrea sa-1

inlantue de catedrele lor, el prefera sa fie un


simplu corector la o imprimerie, la Aldus din
Venetia, sau preceptor al unor tinerei englezi,
aristocrati pe cari ii insotegte in calatoriile lor
sau chiar numai un lingau pe langa cunoscuti

bogati. Pretutindeni, el sta atat cat ii place si


nu se angajeaza niciodata undeva cu termen fix.
Aceasta vointa ferma si incapatanata de libertate, aceasta tenacitate de a nu sluji la nimeni,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

49

1-a falcut pe Erasmus nomad pe toat viata. El


peregrineaza necontenit prin toate tarile, cand
in Olanda, cand in Anglia, cand in Italia, Germania gi Elvetia. E cel mai voiajat, cel mai hoinar dintre invtatii timpului sau, niciodata deabinelea sarac, dar nici cu adevarat bogat, traind
totdeauna, ca Beethoven, in aer". Dar aceasta
cutreerare, acest vagabondaj este mai pretios firii
sale filosofice decat o tara gi un camin. Mai bine

sa ramana catva timp ca mic secretar al unui


episcop, decat sa ajunga episcop pentru totdeauna gi in vecii vecilor ; mai bine sa fie sfatuitor

ocazional al unui principe, in schimbul unui


pumn de ducati, decat atotputernic cancelar al
sat( Dintr'un instinct profund, acest om al Spi-

ritului are oroare de mice putere exterioara, de


sa influenteze din umbra puorice cariera:
terii, ferit de orice raspundere, sa citeasca intr'o

odaie linitit carti bune gi sa scrie propriile


sale opere, sa nu fie nimanui stapan dar gi nimnui supus
acesta era de fapt idealul vietii lui
Erasmus. Pentru aceasta libertate spirituald, el

merge pe multe cai intunecate gi chiar sucite,


dar toate au un singur gi acelagi tel lduntric:
toate duc spre independenta intelectuald gi sufleteasca a vietii gi artei sale.
*

Erasmus i descopera sfera sa proprie abia la


varsta de treizeci de ani, in Anglia. Pana atunci,
4

www.dacoromanica.ro

50

STEFAN ZWEIG

el traise in inabuitoare chilii de manastire, printre oameni marginiti i plebeieni. Disciplina


spartana a seminarului i silnicia morala, sfrede-

litoare, a scolasticei erau o adevarata tortura


pentru nervii sai fini, sensitivi i curioi. Spiritul sau, facut pentru perspective largi, nu se
putea desfaura in aceasta stramtorare. Dar acreala
i amaraciunea aceasta, erau poate necesare spre
a-i da acea imensa sete de libertate i cunoastere

universala. Caci, in aceasta disciplina, mult in-

cercatul a invatat odata pentru totdeauna s


urasca tot ce e marginit la minte pe toti doctrinarii unilaterali, pe cei brutali i autoritari,
fiindca toti acetia s'au pus afara de omenie.
Tocmai pentruca Erasmus de Rotterdam a resimtit Evul-mediu atat de integral i de dureros, cu propriul sau trup, cu propriul sau suflet,
el e indreptitit i capabil sa devina mesagerul
timpului nou. Unul din tinerii sai elevi, lordul
Montjoy, 1-a luat cu dansul in Anglia ; cu nema-

surata multumire, el respira pentru intaia oara


aerul reconfortant al culturii spirituale. Caci Erasmus vine in lumea anglo-saxona intr'un moment potrivit. Dupa nesfaritul razboiu dintre
partizanii rozei albe i a celei roii, care a pustiit tara ani dearandul, Anglia se bucura iarasi
de binefacerile pacii i, peste tot unde razboiul
i politica au fost inlaturate, arta i tiinta se
pot desvolta in libertate. Micul seminarist 1
profesor particular descopera pentru prima data

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

c exist o sferd, unde numai spiritul i tiinta


sunt considerate ca puteri adevrate. Nimeni nu-1
intreaba de naterea sa nelegitima i nu numrd

rugaciunile i liturghiile sale. Aci, el e pretuit


in cercurile cele mai distinse, numai ca artist,
ca intelectual, pentru latina sa elegant, pentru
arta sa amuzant5. de a vorbi; fericit, el face cunotinta cu acea ospitalitate minunati, cu acea
aleasa cordialitate a Englezilor,
...ces grands Mylords

Accords, beaux et courtois, magnanimes et forts,

precum i-a slvit Ronsard. In aceast lard i-se vd-

dete un alt fel de a gandi. Cu toate c Wiclif e


uitat de mult, se mentine la Oxford o conceptie
mai liberg, mai indrsneat, in ce privete teologia ; el gasete acolo profesori de limba greaca
prin care i-se releveazd un nou clasicism; spiritele
cele mai bune, cei mai mari brbati devin amicii

1 protectorii si i chiar tfinarul rege, Enric


VIII, pe-atunci Inca principe, accept s6 i-se prezinte preotul cel mititel. Ceea ce dovedete atitudinea sa impresionanta i II onoreaza pentru toate

epocile, e faptul c oarnenii cei mai alei ai acelei generatii, Thomas Morus i Iohn Fisher au
fost prietenii sai cei mai intimi, iar arhicpiscopii Warham i Cranmer, protectorii sai. Cu
sete, cu pasiune, tandrul umanist soarbe aerul
incins de atata spiritualitate ; se foloseste de
rgazul acestei ospitalitti spre a-i largi cuno-

www.dacoromanica.ro

52

STEFAN ZWEIG

tintele in toate directiile; ii rafineaza manie-

rele in conversatii cu nobilii ei cu amicii i


doamnele acestora.

Contiinta de sine, sporita de situatia sa, il adintr'un stangaci


juta sa se schimbe repede :
i sfios calugara, el devine un fel de abate care

poarta sutana cu distinctia unui om de lume.


Erasmus incepe sa se imbrace cu grija, invata sa
calareasca i sa vaneze. In ospitalierele locuinte
ale nobilimii engleze, el i-a insuit acea atitu-

dine aristocratica in fata vietii, care contrasta


pe urma atat de puternic, in Germania, cu formele grosolane, greoaie ale umanitilor de provincie i contribui in buna parte la suveranitatea
sa culturala. Situat in mijlocul lumii politice i

infratit de-aproape cu spiritele cele mai bune


ale Bisericii i ale Curtii, privirea sa agera capaid acea amploare, acea universalitate pe care
lumea avea s'o admire mai tarziu. Dar i simtamintele sale se limpezira: Ma intrebi, scrie el
cu voioie unui prieten, daca iubesc Anglia?
Dacd imi acorzi vreo crezare, atunci, rogu-te,
crede-ma i acum, cand iti marturisesc ca nimic
nu mi-a priit vreodat atat de mult. Gdsesc aci o
clima placuta i sanatoasa, precum si multa ravna
de invatatura, multa cultura
insa nu din acea

banala, care despica firul in patru, ci cultura


profundd, exacta i clasica, atat in latina cat i
in greaca. Aa ca, afard de lucrurile cari sunt de
vazut in Italia, nu mi-e atat de dor de tara aceea.

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

53

Cand ascult pe amicul meu Colet, mi-se pare ca-1

aud pe Platon insugi. i, oare natura a dat la


iveala vreo fiinta mai blajing, mai duioasa gi
mai fericit inzestrata ca aceea a lui Thomas Morus?" In Anglia, Erasmus s'a isbavit deabinelea
de Evul-Mediu.

Cu toata iubirea sa fata de Anglia, Erasmus


nu devine insa Englez. Eliberatul se inapoiaza
in Europa ca un cosmopolit, ca un cetatean al
lumii. E o fire libera gi universala. De-acum inainte, iubirea sa e pretutindeni unde domnesc gtiinta gi cultura, educatia gi cartea; pentru dansul,

universul nu mai e impartit in tari, de fluvii gi


de mari; omenirea nu mai divizata de ranguri, de

clase, de rase. El nu mai cunoagte decat doua


straturi: aristocratia culturii gi a spiritului, lumea superioara
gi cea de jos: plebea gi barbaria. Unde stpnegte cartea gi cuvntul, eloquentia i eruditio"
acolo e de-acum inainte
patria sa.
* * *

Aceasta staruitoare atagare a lui la cercul spiritual-aristocratic, da figurii gi creatiunilor lui


Erasmus aparenta unei plante fara radacini :
ca adevarat cosmopolit, el ramane pretutindeni
numai visitator, numai oaspete. De nicaeri, nu ia
cu dnsul ceva din obiceiurile gi fiinta vreunui
popor, nu-gi insugegte nicaeri macar o singura
limba vie. In calatoriile sale nenumarate, el s'a

www.dacoromanica.ro

54

STEFAN ZWEIG

dus de fapt in intampinarea realitatilor esentiale


ale fiecarei tari. Italia, Franta, Gerrnania gi Anglia erau alcatuite pentru dnsul din duzina de
oameni cu cari putea conversa inteo limba lefuita. Pretuia un ora dupi bibliotecile sale gi
cel mult daca mai remarca unde se aflau cele mai
curate hoteluri, oamenii cei mai politicogi, vinu-

rile cele mai dulci. Afara de arta cartilor, el e


strain de tozte celelalte arte : n'are ochi pentru
pictura, n'are urechi pentru musick Nu obserga
ca un Leonardo da Vinci, un Raffael, sun MichelAngelo creaza atatea capodopere la Roma. Blameaza entusiasmul papilor pentru arta, considetandu-1 ca zadarnica risipa, ca antievanghelica iu-

bire de fast. N'a cetit vreodati strofele lui Ariosto, ignoreaza pe Chaucer in Anglia, pe poetii
francezi in Franta.
Pentru o singura limbk urechea sa e inadevar
atenta: latina. Arta lui Gutenberg era pentru el
unica muza cu care s'a infrtit cu adevarat. El,
tipul cel mai subtil al literatului, sesiza continutul lumii numai prin litere, intra in legatura cu
realitatea aproape numai prin mijlocirea cartilor ;
a avut cu ele mai multe relatii decat cu femeile.
Le iubea, pentruca erau docile, fara silnicie 1 ne-

singurul priviintelese de multimea apatica:


legiu al omului cult, intr'o vreme de-altminteri
lipsita de drepturi. In sfera aceasta, Erasmus, deobiceiu econom, putea deveni risipitor 1 clack
prin dedicatiile sale, cauta sa-i procure bani,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

55

facea aceasta numai cu scopul de a-gi putea cum-

para carti, nnulte, tot mai multe, din clasicii


greci gi latini. lubea cartile nu numai pentru
continutul lor. Ca unul din primii bibliofili, avea pentru ele o idolatrie pur carnala,
pentru
existenta gi devenirea lor, pentru forma lor splendida, maniabila gi totodata estetica. Si stea in incaperile joase ale imprimeriei, intre lucratori, la

Aldus in Venetia sau la Froben in Basel; sa


primeasca de sub presa coala de tiPar Inca umeda; sa stabileasca impreuna cu megterii acestei
arte ornamentele gi delicatele initiale ; ca un vanator cu privirea agera, sa vaneze cu pana ascu-

tita g sprintena gregelile de tipar sau, pe foile


ude, sa. rotunjeasca vreo fraza intr'o latina mai
curata, mai clasica
acestea erau momentele
fericite ale vietii sale. Forma cea mai naturala
a existentii sale era sa lucreze la carti, sa influ-

enteze prin carti. De fapt, Erasmus n'a trait


niciodata in sanul popoarelor, in cuprinsul tarilor,
ci deasupra lor, intr'o atmosfera subtila, transparenta, in turnul de filde al artistului, al omului academic. Dar din turnul acesta,
cladit in intregime din carpi prin munca tenace,
el privea curios in jos
ca un alt Lynkeus, ca
sa vada gi sa inteleaga viata cea vie, in deplina
libertate, limpede gi drept.
*

Cad a intelege, a intelege din ce in ce mai


bine, era adevarata placere a acestui geniu mi-

www.dacoromanica.ro

56

STEFAN ZWEIG

nunat. Oricum, Erasmus nu poate fi numit un


spirit profund in pensul riguros al cuvantului;
el nu apartine ganditorilor creatori, marilor failrani ai formelor noui, cari claruesc universului
un nou sistem planetar spiritual. Adevarurile lui
Erasmus sunt de fapt numai claritati. Daca nu
era profund, el era totugi un spirit neobignuit de
larg; daca nu cugeta adanc, el cugeta insa just
gi limpede. Era un liber-cugetator in felul lui
Voltaire gi al lui Lessing, un intelegator tipic,
care facea gi pe altii sa inteleaga, un luminator
in sensul cel mai nobil al cuvantului. Functiunea
sa naturala era si faspandeasca limpezime gi onestitate. Respingea tot ce era incurcat, il desgusta organic orice misticism confuz gi metafizica pretentioasa; ca gi Goethe, nimic nu ura
el atat de mult ca nebuloza". Departarea il ademenea, facandu-1 sa iasa din el insugi, dar
adancimea nu-I atragea:
nu s'a aplecat niciodata peste abisul" lui Pascal, n'a cunoscut cutremurarile sufletegti ale unui Luther, Loyola
sau Dostoievski, acele crize infricogatoare inrudite in chip fatal cu moartea gi nebunia. Orice
exagerare trebuia Si ramana straina felului sau
rational de a fi.

Dar, pe de alta parte, nici un om din Evulmediu n'a fost atat de putin superstitios ca dansul. De bunseama ca a ras incetiqor de crizele
gi convulsiunile contemporanilor Sai, de visiunile infernale ale lui Savonarola, de panica lui

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

57

Luther care se temea de diavol, de fanteziile


astrale ale unui Paracelsus. El putea intelege
g sa faci de inteles numai ceea ce era universal
inteligibil. Claritatea se vfidea organic dela prima sa privire gi tot ce lumina dansul cu ochii
sai incoruptibili, devenea indata capabil de lumina gi de ordine. Gratie acestei transparente a
gandirii, limpede ca apa, gi priceperii intuitive
a simtirii, el a ajuns marele critic al epocii sale,
luminator, educator gi invatator al veacului sau.
Nu numai al generatiei sale, ci gi al celor urmi"toare, caci toti luminatorii, liber-cugetatorii gi
Enciclopedigtii secolului al optsprezecilea gi
Inca multi pedagogi ai celui de-al nonisprezecilea, sunt spirit din spiritul Ian.

In toti pedantii gi didacticii se ascunde insa


primejdia de nivelare inteo mentalitate marginita. Daci afectarea filosofica a secolului al
gaptesprezecilea gi al optsprezecilea ne desgusta
prin sofisticariile ei pretentioase, ace/asta nu e
vina lui Erasmus; caci pedantii aceza maimutireau numai metoda lui gi erau lipsiti de spiritul
lui. Acelor spirite znici le lipsea superioritatea
suverana, acel dram de sare atica prin care toate
scrisorile gi dialogurile maestrului lor capita o
savoare verbard gi literara atat de delicioasa. In
Erasmus, dispozitia voioasa gi ironica alterna cu
gravitatea savantultii care vrea si invete. El era

destul de puternic spre ali permite chiar si se


gi, mai presus de
joace cu forta sa spirituala

www.dacoromanica.ro

58

STEFAN ZWEIG

toate, ceea ce-i era propriu, era acel humor scanteietor Irish' nu rgutgcios, caustic Irma nu rece,
al cgrui motenitor a fost Swift i pe urmi Lessing, Voltaire 1 Shaw. Cel dintai mare stilist al
epocii noui, Erasmus tiuse sg opteascg anu-

mite adevgruri eretice, clipind din ochi 1 surazand. Cu genialg cutezantg i dibicie inimitabilg, el se pricepea sg scrie sub nasul cenzurii
despre chestiunile cele mai spinoase. Rebel primejdios, care nu se punea insg pe el insui in pericol, fiind apgrat de toga sa profesoralg sau de
nite cornice odgjdii imbricate la repezealg. Pentru a zecea parte din vorbele indigsnete pe cari Erasmus le spuse timpului &Au, altii au ajuns pe
rug, pentruca le-au strigat vulgar, in gura mare.

Papi i printi ai Bisericii, regi i duci primeau


insg cu inalta stimg cgrtile sale i chiar le plateau cu onoruri 1 cu daruri. Multumitg artei
sale literare-umaniste de a invglui cele ce vroia
sg spung, Erasmus a introdus prin contrabandg,
in mangstiri 1 la curti princiare, tot materialul
explosibil al Reformei. Cu el incepe
cad era
pretutindeni un deschizgtor de drumurr
acea
mgestrie a prozei politice, cu toatg gama ei, dela
elementele poetice pang la pamfletul sprinten,

acea arta inaripatg a cuvantului incendiar (ajunsg apoi la o mareata desavarire prin Voltaire, Heine 1 Nietzsche) i care batjocorete
toate puterile lumeti i clericale, fiind mai primejdioasg stgrilor existente deck atacul fgti,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

59

grosolan. Prin Erasmus, scriitorul devine pentru


intAia oara o putere europeana printre celelalte

puteri. *i gloria lui statornica e aceea Ca nu


s'a folosit de aceasta putere pentru a desbina gi
afita, ci numai pentru unire gi comunitate.
*

Erasmus nu s'a vadit dela inceput ca un mare


scriitor. Un barbat ca ansul trebue si imbatraneasck spre ali revArsa influenta asupra lumii.
Un Pascal, un Spinoza, un Nietzsche pot muri
tineri, de oare ce spiritul lor concentrat 4i gasegte desavArgirea tocmai in formele cele mai inguste gi mai hermetice. Un Erasmus, dimpotriva,
un spirit care cautA, aduna, comenteaza gi cornprima; care nu prea igi are substanta in el insugi,

ci mai mult o capita din lumea de-afark nu inrauregte prin intensitate ci prin extensiunea
sa. Erasmus este mai mult gtiutor decat artist;
scrisul este, pentru inteligenta sa totdeauna pregitita, numai o alta forma a conversatiei gi nu
cere vreo deosebita osteneala rnobilitatii sale spi-

rituale. El insugi lamuregte undeva ca ii trebue


mai putinA strAduinta spre a compune o carte
nouk cleat sa revada corecturile uneia vechi. Nu
are nevoie sa se avAnte, sa se infierbAnte; gi fara
aceasta, judecata 1 priceperea sa sunt mai repezi

cleat cuvantul care vine in urma lor. Zwingli


scrie: CAnd am cetit scrierea ta, mi se parea
ca te aud vorbind gi ca %rad mica dar eleganta

www.dacoromanica.ro

6o

STEFAN ZWEIG

ta faptura micandu-se cat se poate de placut".


Cu cat scrie mai uor, cu atat e mai convingator;
cu cat creaza mai mult, cu atat e mai eficace.
Prima scriere care aduce glorie lui Erasmus,
ii datoreall norocul unei intamplari sau mai
degraba unei recunonteri instinctive a atmosferei acelei epoci. In cursul anilor, el alcatuise
o culegere de citate latine pentru uzul elevilor

sal; avand un bun prilej, o tipari la Paris sub


titlul Adagia". Neintentionat, el a preintampinat astfel snobismul epocii sale, caci tocmai atunci latina ajunse la moda. i orke barbat de
oarecare rang literar se credea indatorat, ca om
instruit"
(abuzul acesta stapanise aproape
pang in veacul nostru)
al impaneze cu citate
latine o scrisoare, o disertatie sau un discurs.
Iscusita culegere a lui Erasmus, scutete deacum inainte pe toti snobii um'aniti de osteneala de a citi operele clasicilor. Mid cineva
scrie o scrisoare, nu mai e nevoit s frunzareasca

indelung grelele foliante, ci pescuete la repezeala din Adagia" o frumoas floare retorica.

i de oarece snobii erau i sunt numerog in


toate timpurile, cartea ii face repede drum: o
duzina de editii, cuprinzand fiecare de doua ori
mai multe citate decat cea precedenta, s'a tiparit
in toate trile 1, dinteodata, numele lui Eras-

www.dacoromanica.ro

ER ASMOS

.61

mus, al bastardului gi copilului gasit, devine renumit in toata lurnea europeana.


*

Un singur succes nu dovedegte nimic in favoarea unui scriitor. Daci el se reinoegte insa neincetat i de fiecare data in alt dotneniu, atunci
se vadegte o chemare, se adeveregte un instinct
deosebit al acelui artist. Puterea aceasta nu poate
fi sporit, arta aceasta nu se poate invata. Erasmus nu urmaregte niciodata in mod congtient
vreun succes i totdeauna se pomenegte cu unul
1 mai surprinzator. Cand a scris Colloquia",
cateva dialoguri pentru inlesnirea invataturii lirnbii latine, destinate elevilor pe cari ii pregatea in
particular, ele au devenit cartea de citire timp
de trei generatii. Cand scrie Elogiiii Nebuniei",
crede ca lace o satira glumeata:
cu aceasta
carte deslantuie o revolutie impotriva tuturor
autoritatilor. Cand traduce din nou Biblia, din
greaca in latina i o comenteaza, incepe cu aceasta o noted teologie ; cand scrie in cateva zile o
brogura de consolare pentru o doamni evlavioasa,

adanc intristata de indiferenta pagana a sotului


ei, brogura aceasta devine un catechism al nouei
pietati evanghelice. Fara sa tinteasca, el lovete
totdeauna in plin. Tot ce e atins de puterea suverana a unui spirit liber i nepartinitor, devine
noutate pentru o lurne stapanita 1 incurcata de
conceptii gi imagini invechite. Cad cine gandegte

in mod independent, gandegte totodata cat se


poate de bine i de folositor pentru toll
www.dacoromanica.ro

PORTRET

www.dacoromanica.ro

PORTRET
Figura lui Erasmus e una din cele mai expresive, una din cele mai decisive figuri din cte

cunosc", spune Lavater, caruia nimeni nu-i ya


contesta, desigur, cunotintele fisionomice. Tot
astf el, ca o decisiva" figura, ca un chip care
exprima un nou tip omenesc, 1-au resimtit i pictorii cei mai mari ai vremii sale. Hans Holbein, cel

mai precis dintre tori portretitii, a redat nu mai


putin de ase ori chipul marelui praeceptor mundi, la virste diferite; de doua ori Albrecht Diirer, odata Quinten Matsys. Nici un alt German nu
are o iconografie atAt de glorioas. Cad, a putea

picta pe Erasmus, pe acest lumen mundi, era


totodata un omagiu public adus barbatului cu spi-

rit universal, care a unit intr'o singura fratie umanista breslele speciale ale fiecarei arte, izolate pada' atunci una de alta. Pictorii glorificau
in Erasmus pe ocrotitorul lor, pe marele inainta i luptator pentru noua transformare artistica
1 morala a existentii ; de-aceea, ei 1-au infatiat
pe placile lor cu toate insignele acestei puteri spirituale. Ca i razboinicul in armura sa, cu spada
5

www.dacoromanica.ro

66

STEFAN ZWEIG

gi casca, ca gi nobilul cu blazon gi deviza, ca gi


episcopul cu inel gi in odajdii
Erasmus apare

pe fiecare portret, ca gef suprem al unei noui


omul
ogtiri, cu arma de curfind descoperita:
cu cartea. Fara exceptlie, ei .11 picteaza inconjurat de carti ca de o suita, scriind sau studind.
La Diirer, el poarta in mna stinga calimara, in
cea dreapta pana; langa el se afla scrisori, Inaintea sa sunt ingramadite foliante. Holbein il in-

fatigeaza odata cu mama sprijinit pe o carte


Qs poarta titlul simbolic: Faptele lui Herakles"
un iscusit omagiu, pentru proslavirea muncii
altadata il
titanice savfirgite de Erasmus;
surprinde cutn pune mina pe capul vechiului zeu
roman Terminus, aratfind prin aceasta ideea, con-

ceptia care da forma gi creaza. Dar totdeauna,


odata cu partea corporala e accentuata acea fineta gi precautiune, acea teama cuminte" (Lavater) a atitudinei sale intelectuale; totdeauna se
videgte fondul meditativ, cercetator, cautator de
sine, care imprumuta acestei figuri, de-obiceiu
mai mult abstracte, o stralucire incomparabila gi
de neuitat.
Cad figura lui Erasmus, considerata in sine,
numai ca masca, numai la suprafata, n'ar putea fi
nicidecum numita frumoasa
fara puterea ce
se adurfa, dinauntru, in ochi. Natura nu 1-a inzestrat -at imbelgugare pe acest barbat bogat spi-

ritualicegte; i-a daruit numai inteo masura restring' putere reala de viat, vitalitate adevrata:

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

67

un trup mititel, cu capul mic, prelung, in loc de


un corp puternic, sanatos, rezistent. I-a turnat
in artere un sange subtire, spalacit, potolit 1 a
intins peste nervii sensibili o piele delicata, bolnavicioasa, de culoarea celor cari stau mai mult
inchii in odaie; cu anii, pielea aceasta se incretete, ca un pergament cenuiu, cu indoituri marunte
i se farama in mii de sbarcituri i crestaturi. Peste tot se simte aceast vitalitate insuficienta; parul, prea rar 1 putin saturat de pigmenti, de un blond ce-i pierduse culoarea, e
adunat in jurul tamplelor strabatute de vine albastrii, mainile anemice sunt straluminate, transparente ca alabastrul; prea taios i cu varf ascutit ca un cioc, nasul se prelungete din acest chip

ca de pasere; prea mica i sibilina e gura, cu


buze subtiri 1 strfinse, cu voce slaba, fara tonalitate ; prea mici 1 ascuni sunt ochii, cu toata
lumina lor intens:
nicaeri nu stralucete vreo

culoare vie, nu se rotunjete o forma plina pe


fata severa de muncitor i de ascet. E greu sa
ne inchipuim ca acest barbat invatat a fost tanar,
ca a calarit, a innotat i a facut scrima, ea: a glumit cu femeile 1 chiar Ca le-a desrnierdat; e greu
sa ni-1 reprezentam vorbind i razand tare sau
baltut de vanturi 1 furtuni. Aceasta figura de calugar, uscata, oarecum conservata, ne face s ne
gandim, fall sa vrem, la ferestre inchise, la sobe
incinse i praf de carti, la nopti de veghe i zile
pline de lucru. Nici o caldura, nici o energie nu

www.dacoromanica.ro

68

STEFAN ZWEIG

circula intre aceasta rece infatigare si realitatea


din juru-i. Erasmus ingheata mereu. Omuletul
acesta sedentar, care trgegte mai mult inchis in
odaie, se invelegte neincetat in vestminte groase,
tivite cu blanuri, cu maneci largi
gi totdeauna
igi acopera cu bereta de catifea capul pleguv de
timpuriu, ca si-1 apere de supgrgtorii curenti de
aer. Aceasta e figura unui om care nu trgegte in
plink' viatg, ci in ggndire
gi a cgrui putere
nu e rgspfinditg in tot corpul, ci e concentrata
numai sub bolta osoasg dintre tgmple. Lipsit de
rezistentg in fata realitgtii, Erasmus igi vadegte
adevarata vitalitate prin activitate cerebralg.
Chipul lui Erasmus capkg semnificatie numai
prin aceastg aureola.' de spiritualitate: de-aceea
e fgrg seaman gi de neuitat portretul fAcut de
Holbein, care il reprezintg pe Erasmus in clipa
cea mai sacrg, in secunda creatoare a muncii sale.
E capodopera capodoperelor sale gi, de bung seamg, cea mai desavgrgit inatigare picturala a unui

scriitor, rand cuvgntul sgu trait se transpune in


mod magic in scrisul vizibil. Ne amintim portretul cgci cine 1-a vgzut, 1-ar mai putea uita vre-

odatg? : Erasmus stg la pupitrul sgu gi, fgrg


vrere, se simte pfing in adancul nervilor cg e
singur. Linigte depling domnegte in aceastg incg-

pere, uga trebue sg fie inchisg indgrgtul bgrbatului care lucreazg, nimeni nu umblg, nimic nu
se migcg in chilia ingustg. Dar orice s'ar intgrnpla in juru-i, omul acesta cufundat in el insusi,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

69

cuprins de transa creatiei, nu observi nimic. In


nemigcarea sa pare incremenit, ca piatra. Privit
insg mai de-aproape, aceasti stare nu e linigte,
ci o deplini incordare de sine, o misterioas stare

vital, reculeasi, trasi cu totul inguntru. Cfici,


in cea mai intens concentrare, ochii albagtrii,
senini, (cagicum din pupilele lor ar radia lumina
asupra cuvntului) urmaresc scrisul pe foaie alba,
pe care mana ingusti, subtire, aproape femeiascg
igi traseazi rndurile, ascultfind de o porunci yenit de sus. Gura e inchis, fruntea lucegte calmA
gi rece. Ugor gi mecanic, pana igi agterne runele
pe foaia nemigcat. Totugi, un mic mugchiu relie-

fat intre sprncene trideazi efortul muncii cerebrale, care se indeplinegte nevAzuta, aproape imperceptibili. Aceasti cutal mica, strnsa convulsiv, abia materiali gi ea, din apropierea zonei creatoare a creerului, las s se intrevadi lupta dureroasa pentru expresie, pentru cuvantul care trebue pus la locul potrivit. Prin aceasta, gfindirea
apare deabinelea incorporata
gi atunci intelegem: totul e incordare, totul e agteptare incordata in omul acesta. Tacerea aceasta e strabgtuti
de curenti misteriogi. Cu maretie, se vadegte in
aceasti reprezentare momentul, deobiceiu insesizabil, al acelei chimice comutatiuni de forte, and
materia spiritualg capat form, cfind cugetarea
se exteriorizeazi prin scris. Ore intregi, se poate
contempla acest portret gi asculta tcerea sa vibritoare :
caci Holbein a imortalizat, prin chi-

www.dacoromanica.ro

70

STEFAN ZWEIG

pul acestui Erasmus surprins in plink' munca,


sfanta curiositate a oricarui muncitor intelectual,
rabdarea invisibila a oridarui artist veritabil.
*

Numai in acest portret se simte esenta lui Erasmus, numai ad se poate presimti taria ascunsa
in micul trup miserabil, pe care acest spirit-om
il tarite cu sine ca o impovaratoare i fragila
casa de melc. Erasmus a patimit toata viata din
cauza sanatatii sale ubrede, caci dad natura i-a
daruit prea putin muchi, 1-a dotat cu prea mare
belug de nervi. De cand era Inca foarte tank.,
suferea neincetat de ne9.rastenie sau poate de ipocondrie, din cauza supra-sensibilittii organelor sale. Natura a intins peste el un inveli prea
sarac i ciuruit pentru apararea sanatatii: famine
mereu undeva eke o parte mai putin ferita i mai
4ensibil. Uneori, stomacul refuza sa-1 serveasca,

alteori reumatismul ii sfaie membrele; uneori


e chinuit de pietre la ficat, alteori guta il incleteaza amarnic ; orice adiere mai patrunzatoare, are

asupra acestui om supra-sensitiv efectul racelii


asupra unei masele gaunoase. Scrisorile sale alcautesc un neintrerupt buletin de board. Nici o
clima nu-i convine pe deplin, geme cand e arita,
devine melancolic cand e negura, are oroare de
dar, pe
Vint, ingheaca la frigul cel mai uor
de alta parte, nu suporta sobele de olane incinse :
orice urma de aer stricat, orice duhoare ii pri-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

71

cinuegte dureri de cap gi greturi. Zadarnic se invelegte mereu in blanuri gi vesminte groase : ace-

stea nu-s deajuns pentru caldura normali a corpului ; ii trebue zilnic vin de Burgundia, spre
ali pune putin in migcare sangele amortit. Ins,
daca vinul e nitelug cam acru, atunci se gi vestesc

arsurile prin maruntaie. Excelent elev al lui Epicur, el e extrem de pofticios cand e vorba de
mancaruri bine gatite; are insi o nespusa frica
de bucate rele, caci stomacul salt se rasvrtegte
daca i-se da carne alterata
pegte il strange de gat.

gi numai mirosul de

Aceasta sensibilitate il silegte sa fie rafinat


gi rasfatat, Cultura devine pentru el o necesitate. Erasmus nu poate purta pe trupul sau decat
stofe fine gi calduroase, nu poate dormi decat intr'un pat curat ; pe masa de lucru trebue sa arda
lumanari de ceara, scumpe, in locul obignuitelor
opaite fumegande. De-aceea, orice calatorie e
pentru el o aventura penibila gi relatarile acestui
etern ratacitor despre hotelurile germane, intr'o
stare inca destul de inapoiata pe-atunci, alcatuesc
un neintrecut itinerar cultural-istoric gi totodata
un desfatator pomelnic de primejdii gi afurisenii.
La Basel, face zilnic un ocol spre locuinta sa,
pentru a evita o ulita deosebit de rau mirositoare
caci orice fel de glagie, fum, murdarie, putoare gi (transpuse in domeniul spiritual) orice
cruzime gi tumult, pricinuesc sensibilitatii sale,
sufletului ski, chinuri ucigatoare. La Roma, cand

www.dacoromanica.ro

72

STEFAN ZWEIG

e dus odati de prieteni la o lupta de tauri, el


declara scarbit ca. nu are nicio placere la asemenea jocuri sangeroase, ramagite ale barbariei".
Delicateta sa profunda suferi de orice forma a
inculturii. Acest singuratec igienist cauta cu disperare, in mijlocul cumplitei neglijente corporale
a unei lumi barbare, aceeagi curatenie pe care el,

ca artist, ca scriitor, o implinegte in stilul sau,


in munca sa. Organismul salt modern, nethos, an-

ticipeazi nevoile culturale ale veacurilor urmatoare, pe cari nu le au contemporanii sal cu piele groasa, cu oase tari gi nervi de fier.
Dar spaima sa cea mare e ciuma, care trece
pe-atunci pustiitoare din tara in tara. Cum aude
ca molima cea neagra s'a ivit, fie chiar la sute

de mile departare, ii trec fiori de ghiata prin


spinare
gi indata igi strange cortul gi fuge
cuprins de panicai indiferent daca imparatul il

poftegte la sfat sau daca e solicitat prin cele


mai ademenitoare oferte :
s'ar injosi fata de
el insugi, daca gi-ar vedea corpul acoperit cu lepra, buboaie sau paraziti. Erasmus n'a negat vreodata aceasta frica excesiva de orice board' gi, ca
unul care crede cinstit in lumea aceasta, pamantease& nu se rugineaza catug de putin sa constate
ca se cutremura la simplul nume al mortii". Caci,
ca oricine lucreaza cu placere gi igi ia munca in
serios, el nu vrea s cada jertfta unei intamplfiri.
stupide, absurde, unei molipsiri neroade. El cunoagte mai bine ca oricare altul propria sa slabi--

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

73

dune corporala ingscuta ; gtie, prin reactiunile


sale nervoase, cat e de expus gi de-aceea Ii
pazegte gi Ii cruta trupul sau maruntel, cu economia cea mai tematoare. Evita mesele prea co-

pioase, dar tine mult la curatenie gi la hrana


bine pregatita; se feregte de tentatiile lui Venus
gi, mai presus de toate, se teme de Marte, zeul
razboiului. Cu cat imbatranegte, cu atat 11 incoltesc mizeriile trupegti. Metoda sa de viata devine o lupt din ce in ce mai congtienta pentru
un loc statornic de retragere, spre a salva putina
linigte, siguranta gi isolare de caH mai are nevoie
pentru unica so placere in viata: munca. 5i numai
gratie acestei ingrijiri igienice, materiale, Erasmus a isbutit in ceea ce 'Area cu neputinta de implinit sa tarasca gi s suporte destul de mul-

tumitor vehiculul fragil al trupului sat', timp


de gaptezeci de ani, in cele mai salbatece gi mai
pustiitoare vremuri
gi sa pastreze singurul
lucru cu adevarat important pentru el in aceasta

existenta limpezimea privirii sale gi inviolabilitatea libertatii sale interioare.


Cu nervi atat de fricoi, cu asemenea suprasensibilitate a organelor, greu devine cineva erou ;
e inevitabil ca o sanatate trupeasca atat de nesigura Si' se resfranga asupra caracterului. 0 singura
privire asupra portretului sau moral, ne arata Ca
omuletul acesta atat de gingag, atat de gubred, era
putin destoinic pentru a fi o capetenie de ceata,
in mijlocul acelor oameni energici, salbateci, din

www.dacoromanica.ro

74

STEFAN ZWEIG

vremea Renaterii i a Reformei. Nici o trash"tura frapanti, de indrasneala care ataca", aa judecA Lavater chipul lui Erasmus i la fel se poate
spune despre caracterul sail. Omul acesta fara
temperament, nu era facut pentru a duce veodata
o lupta reala. Erasmus se poate apara numai in
felul unor mici vietati, cari se prefac moarte sau

ii schimba culoarea in toiul primejdiei; cind


se ivete vreo invalmaeala, el prefera sa se retraga in cochilia sa de melc, in odaia sa de studiu;
se simte in siguranta numai indaratul meterezelor

sale de carti. In momentele decisive ale destinului. Erasmus face o impresie penibila; cad
indata ce e vorba de o lupta piept la piept, el se
strecoara repede din zona primejdioasi, ii acopeed retragerea in fata oricarei hotariri cu un
daca" 1 un intru cat" fill obligatie, penduleaza
intre da i nu, incurca pe prietenii &Ai, indarjete

pe dumani . i cine ar conta pe el ca tovara


sau aliat se va pomeni amarnic inelat. Erasmus,
tie sa mearga singur, fara sa fie abatut din cale,
1 nu vrea sa ramani nimanui credincios
decat
lui insui. Are oroare instinctiva de orice fel de
hotariri, de oarece ele leaga i obliga i probabil ca. Dante, care iubea cu pasiune, 1-ar fi aruncat pentru aceasta indiferenta la intrarea iadului,

printre neutrali", langa ingerii cari, in lupta

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

75

dintre Dumnezeu gi Lucifer, nu vreau nici ei sa


fie de partea cuiva:
quel caltivo coro
Deg li angeli che non furon rebelli

Ne' fur fedeli a Dio, ma per se fore".

Peste tot unde se cere devotament, deplina indatorire, Erasmus & inapoi, se inchide in recea
casa de melc a impartialitatii. Niciodata el n'ar
fi fost gata sa puna capul pe bugtean; nu putea fi

martirul niciunei idei, niciunei convingeri din


lume. Erasmus era insa mai constient decat oricine de aceasta slabiciune de caracter, cunoscuta
tuturora in vremea lui. El recunogtea bucuros 6
trupul sau, ca sufletul sau nu contin nimic din
acea matesie din care natura formeaza martini.

Dar, in ce privegte atitudinea sa in viata; el


i-a insugit scara de valori a lui Platon, dupa care

dreptatea gi toleranta ar fi primele virtuti ale omului : abia in randul al doilea, vine curajul. Cel
mai mare curaj al lui Erasmus, consta cel mult
in faptul ca avuse sinceritatea sa nu se rugineze
ca era lipsit de curaj (aceasta e, de altfel in toate

timpurile, o forma foarte rara a onestitatii). 0data, cand i-se reproga cu grosolanie aceasta lipsa

de vitejie combativa, el raspunse, surazand cu


fineta, prin aceste cuvinte suverane : Aceasta ar
fi o grava imputare, daca ag fi un mercenar el-.

vetian. Sunt insa un carturar gi am nevoie de


linigte ca sa lucrez".

Demn de incredere la acest om in care nu se

www.dacoromanica.ro

76

STEFAN ZWEIG

putea increde cineva, era de fapt un singur element : armoniosul sill creer, care lucra neobosit,
asemenea unui corp deosebit, separat de trupul
sau slabanog. Creerul sail nu cunostea nici o esitare, nici o tentatie, nici o istovire, nici o nesiguranta ; din anii cei mai tineri pang in ziva mortii,
el lucreaza cu aceeagi putere clara, raspandind o
lumina egala. Ipocondru, debil prin carnea gi
sangele sau, Erasmus era un uria al muncii. Pentru trupugorul sat', ii trebuiau abia trei-patru ore
de somn
il uza doar atat de putin 1 In celelalte
douazeci de ore, era in necurmata activitate : scria,

citea, discuta, colationa, core cta. Scrie in calatorie, in trasura hurducata ; in orice odaie de
han, masa se schimbi indata in pupitrui de lucru.
A fi treaz inseamna pentru el a fi gata sa scrie
gif unealta de scris e oarecum al gaselea deget al
mainii sale. Retrangat indaratul cartilor gi hartiilor sale, el observa ca dintr'o camera obscura,
curios gi gelos totodata, toate evenimentele ; nici
un progres al gtiintelor, nici o inventie, nici un
pamflet, nici o manifestare politica nu scapa privirei sale iscoditoare ; prin mijlocirea cartilor gi a
scrisorilor, el afl tot ce se intampla in lumea larga. Faptul c aceste transmisiuni s'au facut aproape exclusiv prin cuvantul scris gi tiparit, ca schirnbul de materii cu realitatea s'a indeplinit la Erasmus numai pe cale cerebrala, a dat desigur operei

sale o oarecare raceala abstracta, un aspect in-

tru catva academic. Ca gi corpului, celor mai

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

77

multe scrieri ale sale le lipsegte suculenta, acea


plinatate a materiei. Omul acesta cuprinde lumea
numai cu ochiul cerebral, nu cu toate organele

vii gi sorbitoare, Dar aceasta curiositate a sa,


aceasta sete de a cunoagte cuprinde toate sferele.

Ca un reflector in migcare, ea igi impragtie lumina asupra tuturor problemelor vietii gi le lirnpezegte cu o exactitate egala gi necrutatoare: e
inadevar un aparat modern de gandire, de o preciziune neintrecuta gi de o vasta putere de patrundere. Aproape nici un camp al straduintelor
contemporane nu ramane neluminat ; spiritul acesta imbolditor, care scormonegte neincetat gi to-

tugi ochegte bine totdeauna, e un premergator


in fiecare domeniu al gandirii, deschizand drumul activitatilor intense, colective, de mai tarziu.
Caci Erasmus poseda deabinelea instinctul baghe-

tei magice ; el sirntea in fiecare loc (peste care


contemporanii sai treceau fara sa banuiasca nimic) filoanele de aur gi argint ale problemelor
ce trebuesc adancite. El le simte, le adulmeca, le
arata cel dintai, dar interesul sau, nerabdator de
a cerceta mai departe, e de cele mai multe ori epuizat prin aceasta bucurie a descoperitorului
gi lasa succesorilor sai osteneala reala de-a desgropa comoara, de-a spala-o, de-a o trece prin

ciur gi de-a pretui-o. Aci e limita lui. Erasmus (sau mai bine spus: splendidul sail ochiu cerebral) lumineaza numai problema, dar nu o re-

zolva. Dupa cum sangelui, trupului sail ii lip-

www.dacoromanica.ro

78

STEFAN ZWEIG

sete pasiunea svacnitoare, tot astfel lipsete creatiei sale acel fanatism suprem, acea ultima indarjire, acea furie a unilateralitatii:
lumea sa e
departarea, nu adancimea.
De-aceea, orice judecata asupra acestei figuri
curios de moderne i totodata deasupra timpului,
e nedreapta dad se masoara numai opera, nu 1
influenta ei. Caci Erasmus era un suflet cu multe

straturi, un conglomerat de insuiri diferite, o


sumi
dar nu o unitate. Indrasnet si fricos,
combativ 1 totui nehotarit in clipa ultimei lovituri, luptator al spiritului, iubind pacea din
toata inima, vanitos ca literat 1 de-o adanca sme-

renie ca om, sceptic i idealist


el intrunete
intrInsul toate contrariile, intr'un amalgam oarecum destins. Un invatat de-o harnicie de albini, un teolog liber-cugetator, un critic sever al
timpului sau i un pedagog blajin, un poet nitelu prozaic i un stralucit scriitor de epistole, un
satiric inverunat i un bland apostol al deplinei
omenii
toti acetia au loc in spiritul sail vast,
fara sa se dumaneasca sau s se stramtoreze reciproc.

Talentul sau cel rnai mare: sa aplaneze antagonismele, & impreuneze contrariile, s'a vadit
nu numai in viata sa exterioara, ci i in propria
sa lume luntrica. Dintr'o asemenea multilateralitate nu poate rezulta insi in mod firesc o influent unitara. Ceea ce numim substanta erasmica,
ideea erasmica, i-a gasit in fiecare din succesorii

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

79

sag o intiparire mai patrunzatoare cleat in Erasmus insug


i aceasta, datorita unei forme de
expresie mai concentrate. Reforma germana 1
secolul Enciclopeditilor, libera cercetare a Bibliei i, pe de alta parte, satira unui Rabelais i a
unui Swift, ideea europeana i aceea a umanismului modern toate acestea sunt ganduri din gan-

direa sa i nu propriile sale fapte. El a dat pretutindeni primul impuls, a pus pretutindeni problemele in micare, dar problemele 1-au intrecut
pretutindeni pe el insui. Rareori, naturile intelegatoare sunt i realizatoare, de oarece perspicacitatea, vederea larga paralizeaza puterea de atac.
Rareori precum spune Luther
o buna opera e intreprinsa din intelepciune i prevedere;

totul trebue sa se intample in netiinta". Erasmus era lumina secolului sau, altii erau puterea
el lumina calea, altii au tiut sa mearga pe
aceasta cale, pe and el insui, ca i isvorul de lumina, ramanea in umbra. Ins acel care arata calea

cea noua, nu e mai putin demn de a fi onorat,


cleat acel care o strabate cel dintai. Chiar i acei
cari lucreaza. nevazuti (sau in dorneniul invizibilului) i-au implinit rostul bor.

www.dacoromanica.ro

ANI DE MAESTRIE

www.dacoromanica.ro

ANI DE MA ESTRIE
intfimplare norocoasa in viata uI ncomparabila
nui artist, cand el gasegte forma tematica a

artei sale, in care igi poate impreuna armonios


toate insugirile. Aceasta i-a isbutit lui Erasmus, gratie unei pline, stralucitoare gi desavargite manifestari a spiritului sau: Elogiul Nebunier. Mult gtiutorul invatat, patrunzatorul critic al epocii, zeflemistul gi satiricul se regasesc
infratiti aci
gi in niciuna din operele sale, Erasmus nu se evidentiaza cu atata maestrie ca in
aceasta carte, cea mai reputata din toate gi chiar
singura care a resistat, care s'a mentinut deasupra vremelniciei. i aceasta lovitur a nimerit totugi in inima timpului sau. El a dat-o cu o mana

neglijenti, din simplu joc. In gapte zile, gi inadevar numai ca sa-gi ugureze sufletul, a agternut ugor pe hartie acest stralucit Satiricon. Dar
tocmai aceasta ugurinti i-a dat aripi gi lipsa de
grija 1-a Mout sa se avante nestanjenit. Pe-atunci,
Erasmus era trecut de patruzeci de ani
gi nu

numai ca a citit gi a scris nemasurat de mult,


ci a mai privit cu ochii sal reci gi sceptici in a-

www.dacoromanica.ro

84

STEFAN ZWEIG

dancul omenirii. N'a gisit-o deloc pe placul sail.


A vizut cat de putinfi putere poseda ratiunea asupra realitatii; toata agitatia confuza din juru-i
ii paru cat se poate de smintita
i oriunde se
uita vedea, in sensul sonetelor lui Shakespeare,
ca:
Meritul e ndscut cerptor
$i nimicul neputincios e cocotat In mdrefie,

Arta e inciituxtd de stdpdnire


i spiritut e lipsit de drepturi,
lar simpla onestitate, privitd ca nerozie".

Cine a fost multi vreme sarac, ca dansul, cine


a stat indelung in intunerec i a cerut de pomana

la uile celor puternici, acela i-a supt inima,


plina de amaraciune ca un burete cu fiere; acela
cunoate cat de nedrepte 1 nebuneti sunt purtarile omeneti
1 buzele ii tremura uneori de
manic i de strigat inabuit. Dar in adancul sufletului, Erasmus nu e un seditiosus", un rebel;
nu e o fire radicala: acuzarea vehementa patetied', nu se potrivete cu temperamentul sau moderat i prevazator. Lui Erasmus ii lipsete cu
totul naiva i frumoasa iluzie ca, printr'o singura
lovitura, printr'o impingere de umeri, s'ar putea

narui tot raul de pe pamant. De ce sa se certe


deci cu toata lumea, gandete el cu resemnare,
caci ea singura nu se poate schimba:
se pare
Ca aceasta inelaciune 1 inelare de sine apartin
lucrurilor ce nu pot fi schimbate i eternului omenesc. Deteptul nu se supara, inteleptul nu

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

85

se indigneaza: privete cu ochi patrunzatori, cu


zambet de dispret la neroada invltnaeari 1
Guarda e passe!" precum spune Dante
merge
mai departe, pe drumul sau propriu, statornic.

Uneori insi, chiar 1 privirea severa i resemnata a inteleptului e atras, pentru o ora,
de un uor capriciu: atunci el surade i lumineza lumea cu acest suras ironic. In ziva aceea
(1509) drumul lui Erasmus trecea peste Alpi: se

intorcea din Italia. Acolo el a vazut Biserica


in plina decadere religioasa; papa Iulius, ca un
condottiere, inconjurat de suita sa de rizboinici;
episcopii, in loc sa predice in saracie apostolica,
traiau in fast i destrabalare. A resimtit in aceasta
tara ruinata nelegiuita furie rizboinica a printilor, cari se napustiau unul asupra altuia, ca lupii
lacomi de prada; aroganta puternicilor uzurpatori, infioratoarea mizerie a poporului i s'au vadit iarai: a privit adanc in prapastia absurditatii
umane.

Dar acum, toate acestea sunt departe, ca un nor

intunecat, dincolo de crestele insorite ale Alintamplare deosebit de norocoasa


ducea cu dansul bagajul
sau filologic, codicele i pergamentele sale, de
cari curiositatea sa ramanea deobiceiu strans legata prin comentariile ce le facea. Aci, spiritul
pilor... Erasmus statea pe ea i.

sau era liber in aerul liber ; avea pofta de joc,


de sburdalnicie. Atunci, falfai inainte-i o inspiratie, impestritata ca un fluture, i o lug cu dan-

www.dacoromanica.ro

86

STEFAN ZWEIG

sul, in acest sfarsit fericit de calatorie. Abia ajuns in Anglia, el scrise, in luminoasa i familiara cas dela tug a lui Thomas Morus, mica
lucrare satirica, destinata de fapt numai pentru
inveselirea unui cerc restrans. In cinstea lui Thomas Morus, o numi printr'un joc de cuvinte Encomium moriae" (Laus stultitiae in latina, ceea ce

s'ar putea traduce mult mai bine prin Elogiul


nebuniei").

Comparat cu operele principale ale lui Erasmus, grave, importante, incarcate i supraincarcate de tiinta, acest mic i obraznic Satiricon

face mai intai o impresie tinereasca, svelta i


sprinteng. Dar nu amploarea i greutatea dau operelor de arta esenta 1 durabilitate. Dupa cum,

in sfera politick un singur cuvant cu miez, o


gluma ucigatoare influenteazi adesea mai hotaritor cleat o cuvantare demosthenica, tot astfel, in domeniul literaturii, micile formate supravietuesc de cele mai multe ori tomurilor masive.
Dintre cele o suta optzeci de volume ale lui Voltaire, a ramas cu adevarat vie numai scurta 1
ironica nuvela Candide"; dintre nenumaratele
foliante ale lui Erasmus, care scria cu atata pia.cere, a ramas numai acest copil intamplator al
unui capriciu voios, numai acest sclipitor joc de
spirit : Laus stultitiae".
*

Meritul artistic, unic i inimitabil al acestei


opere, e deghizarea ei geniali. Erasmus nu ia el

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

87

insui cuvntul, spre a rosti toate adevarurile amare pe cari le rezerva puternicilor de pe acest

pamnt ci, in locul sau, trimite la catedra pe


Stultitia
Nebunia
ca &A se laudo singura.
De ad rezult un quiproquo, o amuzanta incurcatura. Nu se tie niciodata cine are de fapt cuvntul : oare vorbete Erasmus cu toata seriositatea
sau vorbete Nebunia in persona, careia trebue

sa i-se ierte totui grosolaniile i obrazniciile


cele mai mari? Prin aceasta ambiguitate, Erasmus

ii creaza o pozitie inatacabila, pentru toate indrsnelile ; el nu lasa si se intrevada propria sa


parere
i daca i s'ar nazari cuiva sa se lege de
dfinsul pentru o arzatoare lovitura de biciu, pentru
un mucator cuvnt de batjocura pe cari Eras-

mus le imparte cu multa darnicie in toate partile


atunci el 1-ar putea desarma ironic : Nu eu
am spus aceasta, ci doamna Stultitia. Cine ia in
serios nite vorbe de nebun ?" A introduce prin
contrabanda, cu ajutorul ironiei i al simbolurilor,
spiritul critic in vremuri de cenzura gi inchizitie,
aceasta a fost totdeauna singura cale de ie-

ire a cugetelor libere in epoci obscurantiste.


Ins rareori s'a folosit cineva cu mai multa
dibacie de acel drept sfnt al nebunilor de a vorbi
in libertate, precum facuse Erasmus prin aceasta
satira
cea dintai, cea mai indrasneata i totodata cea mai artistica opera a generatiei sale.
Seriositate i gluma, tiinta i tachinarie voioasa,
adevar i exagerare se rfisucesc intr'un ghem mul-

www.dacoromanica.ro

STEFAN ZWEIG

88

ticolor, care IP scapa gtrengregte din mans& tocmai cand vrei sa-1 apuci gi sa-1 depeni serios pe

mosor. In comparatie cu ciorovaelile grosolane,


cu injuraturile searbade ale contemporanilor sal,
ne putem da seama cat de mult a ugurat gi a incantat un asemenea joc de artificii, care a luminat
orbitor in mijlocul intunecimii spirituale a unui
veac intreg.

Satira incepe in chip gagalnic. Doamna Stultitia, in toga profesorala dar cu boneta de bufon
pe cap (aga a desenat-o Holbein), se urca la ca-

tedra gi tine un discurs academic prin care se


proslivegte pe ea insagi. Numai &Ansa

se lauda

impreun cu slujitoarele ei: lingugirea gi


iubirea de sine, mentine Inca mersul lumii. Fara
mine, nici o uniune, nici o comunitate nu e plcuta sau macar durabil; adica, poporul n'ar suea

porta multa vreme pe printii sal, stapanul pe


slujitorul sail, slujnica pe doamna ei, invatatorul
pe elevul sau, prietenul pe prieten, sotia pe sot,
birtagul pe oaspete, tovarigul pe tovarag
pe
scurt, nici un om nu 1-ar putea suferi pe celalt,

daci nu s'ar amagi reciproc, daca nu s'ar lingugi, daca nu gi-ar face unul altuia concesii, clack

in sfargit, totul n'ar fi presarat cu un dram de


nebunie." Negutatorul se straduegte numai pentruck' suprapretuegte banul; poetul creaza numai
prin tentatia gloriei vane", atras de lumina inelatoare a nemuririi, iar rzboinicul devine curajos numai grape iluziei sale exaltate. Un simplu

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

89

om degtept ar fugi de orice lupt, ar lucra numai

ca s obtini cele ce-i sunt neapirat necesare;


nu gi-ar incorda niciodat spiritul, n'ar migca ma-

car mana, daci n'ar fi inridicinatal in el aceasti


buruiani a smintelii, care stfirnegte setea de vegnicie. 5i paradoxele scapir voioase. Numai ea,

Stultitia, atat de darnici in amigiri frumoase,


ea singuri di fericire
adica, oricare om e cu
atat mai fericit cu cat atarni mai orbegte de pasiunea sa, cu cat triegte mai lipsit de judecati.
Cici ofice meditare, orice chinuitoare auto-analiz intoned sufletul. Pricerea nu residd niciodati in claritate i inteligent, ci numai in exal-

tare, in betie, in evadare din sine, in amigire de


sine. Oricirui can care triegte cu adevirat, ii lipsegte o doagi
gi cel drept, cel clarvizitor, cel
care nu e subjugat pasiunilor, nu reprezinti catug de putin pe omul normal, ci o specie anor-

mall: Numai cine e trisnit cu leuca, poate fi


numit cu adevirat om". De-aceea, Stultitia se
filegte ea' ea este veritabilul resort al tuturor
actiunilor umane; se umfl in pene gi, cti ademenitoare ugurinti verbali, ea arat ci virtutile
mult slivite in toati lumea: darul de a vedea limpede gi acel de a spune adevrul, onestitatea gi
sinceritatea, sunt de fapt ficute numai spre a a-

marl viata omului care le practia 5i, fiind pe


deasupra gi doamni instruiti, ea citeazi cu mandrie, in favoarea ei, pe Sofocle: Numai in ignoranti, viata e placate.

www.dacoromanica.ro

90

STEFAN ZWEIG

Spre a dovedi punct cu punct teza ei, dupi


metoda riguros academia, ea introduce cu zel
martorii, mai bine zis : ii duce de nas. Fiecare
profesiune, fiecare rang social ii arat la aceasta
mare paradi nebunia ei deosebit. Toti defileazi:
retorii limbuti, juritii cari despia firul in patru,

filosofii cari vor a bage fiecare universul in


sacul au propriu, nobilimea cea mAnda, cei lacomi de bani, scolasticii 1 scriitori, juatorii, artitii, rizboinicii 1, la sfarit, eternii nebuni sentimentali : amorezatii cari cred fiecare a nurnai in
iubita lor e intrunit suma tuturor plicerilor 1
frumusetilor. Cu neasemuita sa cunoatere a lumii, Erasmus expune o splendidA galerie de figuri
ale smintelii omeneti
1 marii autori de comedii, un Moliere, un Ben Jonson, nu au deat a arunce o ochire asupra acestui joc de marionete,
pentru ca sa alatuiasci oameni adevArati din ca-

ricaturile schitate de Erasmus in ateva linii


upare. Nu e uitatA 1 nu e crutati nici o varietate
a neghiobiei g extravagantei umane
1 tocmai
aceastA infliare integral il apAri pe Erasmus.
CAci, cine ar putea sustine a e batjocorit in mod
special, de vreme ce nici o alt categorie sociali

n'a sapat mai bine din aceastA Fria' decat categovia sa? In cele din urrnA, 1 pentru intAia oaa,

intreaga universalitate a lui Erasmus se poate


manifesta, cu toate puterile sale intelectuale, cu
sarcasmul i tiinta, cu humorul i clarviziunea
sa. Superioritatea i scepticisniul vastei sale gfin.

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

91

diri, strfilucesc in aceasta opera ca sutele de scan-

tei gi culori ale unei rachete desfagurate de sus,

in intunerec. Un spirit inalt, ig joaci aci din


plin rolul sau.
Aceasta scriere era insa, pentru Erasmus, mai
mult decat o simpla gluma; prin aceasta opera,
mica in aparenta, el se putea evidentia in chip mai

desavargit deck prin oricare alta, de oarece


Laus Stultitiae" era gi o lichidare sufleteasca,
o socoteala definitiva cu propria sa fiinta interioara. Erasmus, care nu se rasa ingelat de nimeni gi de nimic, cunogtea cauza cea mai profunda

a acelei tainuite slabiciuni care il imbiedica si


creeze cu adevarat, care il indeparta de poezie.
i anume, el era totdeauna prea ratidnal, simtea cu prea putina pasiune : impartialitatea sa, ridicarea sa deasupra lucrurilor, il punea in afara
de domeniul celor vii. Ratiunea e numai o forta
regulatoare, nu e niciodata creatoare prin ea in-

sagi ; ceea ce este cu adevarat productiv, e de


fapt determinat totdeauna de o iluzie. Pentruca
era lipsit de iluzii intr'un mod atat de uimitor,
Erasmus a ramas toati viata fara pasiuni; a fost
un mare gi rece om drept, care n'a cunoscut vreodata suprema fericire a vietii, devotarea deplina,

sacrificiul, sacra risipire de sine. Pentru intaia


gi ultima oara, se presimte prin aceasta,carte ea
Erasmus a suferit in taina din cauza rationalismului sau, a simtului sail de dreptate, a complezentei gi temperamentului sau moderat. i, dupa

www.dacoromanica.ro

92

STEFAN ZWEIG

cum artistul creaza totdeauna cu mai multa siguranta atunci cand ii apare in evidenta ceea ce-i
lipsete, ceea ce dorete el cu infocare,
tot
astfel 1 aci rationalistul prin excelenta era che-

mat sa inalte, tocmai el, un vesel imn de slava


al nebuniei 1, in felul cel mai inteligent, si dea
cu tifla acelora cari divinizeaza inteligenta pull'.
Cu toate acestea, nu trebue sa ne lasim amagiti de suverana arta de deghizare a cartii, i sa"
ignoram adevarata ei intentie. Acest Elogiu al
nebuniei", in aparenta caraghios, era, cu toate
matile sale de carnaval, una din cal-tile cele mai
primejdioase din vremea ei. Ceea ce ne farmeca

azi ca un simplu joc de artificii, foarte spiritual


de altfel, era in realitate un explosibil care a deschis cale libera Reformei germane. Elogiul nebuniei" e unul din cele mai eficace pamflete ce
s'au scris vreodata. Pelerinii germani de-atunci
se intorceau dela Roma, instrainati 1 amariti;
acolo, papii i cardinalii duceau viata risipitoare
1
1 imorala a printilor Renaterii italiene
firile cu adevarat religioase cereau tot mai nerabditoare o Reforma a Bisericii din cap pang in
picioare". Dar Roma papilor fastuoi respingea
orice proteste, chiar cele mai bine intentionate,
cele mai amicale : toti acei cari au vorbit prea
tare, prea pasionat, au ispait indrasneala lor pe

rug, cu caluul in guri. Numai prin crude


versuri populare 1 prin anecdote picante, oamenii ii putea revarsa in taina revolta impotriva

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

93

abuzului ce se facea cu negotul de relicve gi de


indulgente; foi volante cu portretul papei, infatkgat ca un mare paianjen ce suge sangele credinciosilor, treceau pe ascuns din mana in mana.
Erasmus, a %intuit insa fatig, pe zidul timpului
sau, lista pacatelor savfirgite de curtea papala. Maestru al ambiguitatii, el se foloseste cu iscusinta
de marele sail truc artistic, fficAnd pe Stultitia
sa rosteasca tot ce era necesar (dar si primejdios
de spus), pentru a da astfel un atac decisiv contra
abuzurilor 1 neajunsurilor religioase. 5i cu toate
ci, in aparenti, biciul e tinut doar de o mana de
nebun, toti inteleg indata intentia critical a unor

cuvinte ca acestea: Daca inaltii parinti, papii,


loctiitorii lui Christ, s'ar stradui sa-i semene in
viata, daca ar indura saracia g ostenelile lui,
daca ar lua asupra lor crucea lui gi ar impartagi
dispretul lui fat de tot ce e lumesc, cine ar fi
mai deplangi in toata lumea cleat dangii? Cite
comori ar pierde sfintii parinti, clack intelepciunea ar pune odatal stapalnire pe spiritul loll In
locul acelor imense bogatii, al acelor onoruri divine, in loc sa imparte atatea slujbe gi demnititi,
atAtea dispense numeroase, in loc sa adune atatea
biruri felurite, in loc sa se bucure de atatea pla-

ced gi satisfactii
ei gi-ar pierde noptile in
veghe gi zilele in posturi, rugaciuni gi lacrimi,
in atatea mii de indeletniciri gi osteneli religioase". 5i Stultitia iese odata din rolul ei de nebunk' si vestegte lamurit in fata lumii cerinta im-

www.dacoromanica.ro

94

STEFAN ZWEIG

perioas a Reformei viitoare: De care ce intreaga invAtAtura a lui Christ nu se bizuie decat
pe blfindete, pe indurare gi pe dispret al celor pimintegti, atunci cele spuse aci apar limpede inaintea ochilor. Christ vroia SS' pregAteasci pe reprezentantii 4ui in spiritul adevAratei sale invAtAturi gi de-aceea, cerea ca ei SA se lipseascA nu
numai de inciltAminte gi de desagi, ci sA inlfiture

gi vestmintele de pe ei, pentru a se devota, cu


desivfirgire goi, apostolatului lor. Ei nu trebuiau
sa poarte cu dfingii altceva decat o sabie, insa
nu acea funestA sabie care servegte la pradA gi
omor, ci sabia spiritului care pAtrunde 'Ara* in
fundul sufletului gi ucide dintr'o loviturA toate
pasiunile, pentru ca sA domneasci astfel numai
evlavia in toate inimile".
Pe neagteptate, gluma s'a preschimbat in severitate tranganti. Sub boneta cu clopotei, privegte ochiul aspru, infailibil, al marelui critic al
timpului sAu. Nebunia a rostit tare, ceea ce ardea
pe buzele miilor gi sutelor de mii de oameni. Ne-

cesitatea unei riguroase reforme a Bisericii, a


fost expusA prin aceastA carte in fata congtiintii
lumii, mai energic, mai pAtrunzAtor, gi intr'o
forma' mai inteligibilA deck prin orice alta seriere din vrernea aceea. Totdeauna, autoritatea unei
institutii existente trebue sA fie mai intai sdruncinatA, pentru a se putea clAdi deasupra ei una
nouA. In toate revolutiile spirituale, criticul, luminAtorul, merge inaintea celui care transformA

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

95

i infaptuete:
abia dupa ce e desfundat i
afanat, pamantul e bun de seminaturfi.
* * *

Dar simpla negare 1 critica sterila, nu se potrivesc in nici un domeniu cu atitudinea spirituala a lui Erasmus. El arata greplile, numai ca
sa ceara in locul lor ceea ce e drept 1 bine
insi nu mustra niciodata din trufaa superioritate, din placerea de a mustra. Nimic nu este mai
strain de acest temperament tolerant, deck Ondul unui atac iconoclast impotriva Bisericii catolice:
ca umanist, Erasmus nu viseaza o rasvratire anti-clericala, ci o reflorescentia", o Renatere a religiositatii, o inoire a ideei cretine

prin intoarcerea la puritatea ei nazarineana de


altadata. Dupa cum in timpul Renaterii, atat
arta cat i tiinta au incercat o mareata intinerire prin revenirea la modelele antice, tot astfel Erasmus nadajduete intr'o purificare i limpezire a Bisericii inabuite de aparente exterioare, prin scoaterea la iveala a isvorului ei originar, prin indrumarea invataturii spre Evanghelii
i, prin aceasta, spre propriul cuvant al lui
Christ,
spre descoperirea lui Christ, ascuns
sub invatatura dogmatica". Cu aceasta dorinta
mereu proclamata, Erasmus premergator 1 aci,
ca pretutindeni
paete in fruntea Reformei.

Insa, potrivit firii sale, umanismul lui Erasmus nu e niciodata revolutionar. Daci, prin in-

www.dacoromanica.ro

96

STEFAN ZWEIG

demnurile sale de reforma a Bisericii, el a facut


cele mai importante servicii, pregatind pentru
altii ttalea
sentimentele sale extrem de complezente, inclinate rnereu spre pace, il fac totugi
s dea inapoi inspairnantat, in fata unei schisme
fatige. Erasmus.nu va stabili niciodata (cu.violenta
care inlitura cu maturoiul orice obiectiune, in f e-

lul lui Luther, al lui Zwingli sau Calvin) ce este


drept sau ce este nedrept in Biserica catolica; nu
va statua cari taine bisericegti sunt ingaduite,
cari sunt nepotrivite 1 daca sfanta cuminecatura
trebue inteleasa in chip substantial sau nesubstantial. El se marginegte BA accentueze numai
ca: adevarata esenta a cucerniciei cregtine nu resida doar in mentinerea 1 respectarea forrnelor
ci; ca adevarata masura a credintei
externe
unui om e determinata in interiorul sau, in cugetul i inima sa. Nu cinstirea sfintilor, nu pelerinagiile gi psalmodierile, nu teologia scolastica gi

judaismul" ei sterp, fac ca oarnenii s devina


ci adeveririle lor sufletegti, purtarea
lor umana 1 cretina in viat. Acel care aduna
i venereaza rarnaitele pamantegti ale sfintilor,
acel care pleaca in pelerinaj la mormintele lor
i aprinde cele rnai multe lurnfinari, nu slujete
cregtini

sfintilor atat de bine


ca acel care cauta sa
imite cat rnai desavargit moravurile lor pioase,
aplicandu-le in viata sa particulara.
Mai hotaritoare cleat stricta pastrare a ritualului i repetarea tuturor rugaciunilor, liturghi-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

97

ilor 1 posturilor, este indrumarea vietii personale

in spiritul lui Christ : Chintesenta religiei noastre este pacea 1 buna-intelegere". Erasmus s'a
striduit gi aci, ca pretutindeni, sg inalte spre
general-omenesc tot ce este viu, in loc s-1 innbuge in formule. El cauti in mod vfidit si desprindfi cregtinismul de ceea ce-i numai bisericesc,

punfindu-1 in legituri cu universalul gi umanul.


Se silegte s integreze in ideea cregtinismului,
ca elemente rodnice, toate desvArgirile morale
ale popoarelor gi religiunilor. In mijlocul unui
veac al fanatismului dogmatic gi al ignorantei,
marele umanist rostegte acest cuvfint minunat,

care lirgegte orizontul lumii: Oriunde intalnegti adevrul, consideri-1 ca cregtinesc". Prin
aceasta s'a intins puntea spre toate timpurile gi
toate regiunile. Cine privegte, ca gi liberul cugettor Erasmus, intelepciunea, omenia gi moralitatea ca formele cele mai inalte ale umanittii
gi, prin aceasta, gi ale cregtinismului
acela nu
va mai isgoni in iad pe filosofii anticittii, precum au fcut caluggrii zeloti (sfinte Socrate !"
exclam odat Erasmus in entusiasmul eau), ci
va transpune in domeniul religios tot ce a fost
mare gi nobil in trecut dupi cum Evreii, la iegirea din Egipt, au luat cu dngii odoarele de
aur gi argint, pentru a impodobi cu ele templul".
Dupg conceptia religioasa a lui Erasmus, nimic
din cele cari au adus altadat servicii insemnate
moralei omenegti gi moravurilor spirituale, nu
7

www.dacoromanica.ro

98

STEFAN ZWEIG

trebue ssa fie despktit de cregtinism printr'Q barieri rigida' cad, in cea ce-i omenesc, nu exist
adevkuri cregtine gi pgfine, ci adevkul e divin
in toate formele sale. De-aceea, Erasmus nu vor-

begte niciodati de o teologie a lui Christ, de o


invatkurg a credintei, ci de filosofia lui Christ",
adic de oinvitatur a purtkii in viatal: pentru
dfinsul, cregtinismul e numai un alt cuvfint pentru

a denumi o moralitate inalta i umani.


Aceste idei fundamentale ale lui Erasmus, cornparate cu forta arhitectonicA a exegezei catolice

gi cu arzkorul elan de iubire al misticilor, ar


putea face o impresie oarecum plata, comma
ins ele sunt umane. Ca gi in orice domeniu al
cunoagterii, influenta lui Erasmus se desfiguri
gi aci mai mult in suprafata, in depktare, deck
in adncime. Enchiridion militis christiani"
(Manualul combatantului cregtin")
o swiere
ocazionalg, compus in urma dorintei unei pioase
doamne nobile,.pentru a da un avertisment solului ei necredincios,
devine un manual teologic popular gi, prin aceasta, Reforma ggsegte
un camp dinainte pregkit pentru cerintele ei radicale, agresive. Dar misiunea acestui om singu-

ratec, care strigg in pustiu, nu este aceea de a


deschide lupta ci, prin propuneri impAciuitoare,
s potoleasc in ultima or lupta ce ameninti si
isbucneasc. Intr'o vreme cfind, in concilii, vrajba
sporegte tot mai invergunati, din cauza unor marunte detalii dogmatice, Erasmus viseazi o sin-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

99

teza suprema a tuturor formelor oneste de credinta spirituali,


un Rinascimento al cregtinismului, care sa mantuie pentru totdeauna lumea intreaga de certuri gi conflicte gi, astfel,
credinta in Dumnezeu sa fie inaltata cu adevarat
la o religie a umanittii.
*

Multilateralittii lui Erasmus, se datoregte


faptul ci el a gtiut s exprime in mai multe feluri nna gi aceeagi idee. In Elogiul Nebuniei", in-

coruptibilul critic a scos la iveala abuzurile din


sfinul Bisericii catolice. In Manualul combatantului cregtin", el a anticipat visul unui ideal ce
poate fi inteles de toti : religiozitatea interiorizata
i umanizata. In acelagi timp insa, el pune in prac-

tica teoria sa asupra necesarei Desgropari a surselor cregtinismului". Ca filolog, critic al textelor gi exeget, el traduce din nou Evanghelia, din
limba greaca in cea latina gi, prin aceasta, pregategte lui Luther calea pentru traducerea germana a Bibliei:
fapta aproape tot atat de insemnati pentru epoca sa.
Inapoi, la isvoarele credintei adevarate! & fie
cautata acolo unde ea curge dumnezeesc de curata, neamestecata cu nici o dogma:
aceasta

era chemarea lui Erasmus adresata nouei teologii umaniste. i, cu instinctul cel mai profund,
care presimte nevoile timpului, el atrage atentia
asupra acestei- activitati, cu cincisprezece ani ina-

www.dacoromanica.ro

100

STEFAN ZWEIG

inte de Luther, ca fiind cea mai decisiva din


toate. La 1504, el scrie: Nu e nevoie sa spun
cat de mult nazuesc, cu toate panzele intinse,
spre sfinta Scriptura gi cum ma scarbegte tot
ce ma retine sau ma indeparteaza de ea". Viata
lui Christ, aga cum e povestita in Evanghelie,
nu mai trebue sa ramana un privilegiu al calugarilor gi al preotilor, al latinigtilor ; intreg poporul
poate gi trebue sa se impartageasca dintr'insa,
taranul s'o citeasca la coarnele plugului, testorul la razboiul de tesut", femeia
acest miez
s'o transmit copiilor ei.
al cregtinismului
Dar, mai inainte ca Erasmus sa indrasneasca
a proclama aceast mare idee : redarea Evangheliei in limbile nationale, invatatul observi ca gi
Vulgata
aceasta Unica traducere a Bibliei, tolerata gi aprobata de Biserica a suferit ulterior
multiple omisiuni. Unele OM ale ei sunt lasate
in umbra, iar sensul filologic e contestabil. De
adevar insa, nu trebue sa se lipeasc nici o pata
pamanteasc. De-aceea, Erasmus intreprinde imensa munca migaloasa de a traduce Inca' odata
Biblia in latina gi de a insoti de un amanuntit
comentar critic abaterile i interpretarile sale
mai libere. Aceast noua traducere a Bibliei, aparut in acelagi timp in latina gi greaca, in 1516,
la Froben din Basel, inseamni Inca un pas revo-

lutionar : prin aceasta, spiritul de libera cercetare a patruns victorios gi in ultima facultate, in
teologie. Dar, ceea ce e caracteristic pentru Eras-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

101

mus, el pastreaza cu atata iscusinta formele exterioare, chiar atunci cand revolutioneaza, incat
impingerea sa apasata nu devine o lovitura. Pentru a preintampina orice atac din partea teologilor, el dedica prima traducere libera a Bibliei
capului Bisericii, papei Leon X. Acesta, insufletit el insugi de spiritul umanist, raspunde amical printr'o breve: Ne-am bucurat..." Da, el lauda
chiar, zelul cu care Erasmus s'a consacrat operei sfinte. Gratie firii sale conciliante, Erasmus
a gtiut, individual, & biruiasca totdeauna conflic-

tul dintre cercetarea libera gi acea ecclesiastici;


la toti ceilalti, conflictul acesta ducea la dugmaniile cele mai ingrozitoare. Geniul sau de mediator gi arta sa de blanda aplanare, au triumfat gi
in aceasti sfera extrem de incordat.
*

Cu aceste trei carti, Erasmus a cagtigat sufragiile timpului sau. El a rostit cuvantul de lamurire in chestiunea hotaritoare a generatiei sale gi
felul, linigtit, uman, atotintelegator in care a infatigat problema cea mai arzatoare a vremii sale,
i-a creat nenumarate simpatii. Omenirea resimte
totdeauna adanca recunogtinta pentru acei cari
dovedesc posibilitatea unui progres prin puterea ratiunii. Dupa toti micii calugari, dupa fanaticii galcevitori gi zeflemigti scandalogi, dupi
ininteligibilii profesori de scolastica se poate
inchipui fericirea noului secol de a gti ca. in Eu-

www.dacoromanica.ro

102

STEFAN ZWEIG

ropa se afla, in sfarit, un barbat care pretuete


lucrurile spirituale 1 religioase numai din punct
un suflet universal gi priede vedere omenesc:
tenos care crede in lumea aceasta, cu toate neajunsurile ei, gi vrea s'o indrumeze spre lumina%
Astfel, se intampla ceea ce se intampla totdeauna cand un singur om hotarit pornegte sa infrunte problema esentiala a timpului sau: in jurul lui se aduna o comunitate gi aceasta, prin linigtita ei incredere, sporegte puterea lui creatoare. Toate fortele, toate nerabdarile gi nadejdile intr'o inaltare morala a umanitatii prin gti-

intele de curand ivite, gi-au gasit in cele din


urma focarul in barbatul acesta. El, numai el,
cred discipolii, ar putea aduce acea destindere
a epocii peste masura de incordate. Dela o simpla
reputatie literara, numele lui Erasmus ajunge la o

putere incomparabila, pe la inceputul veacului


al gaisprezecilea. Daca ar fi cutezator din fire,
el s'ar putea folosi dictatorial de aceasta putere,
pentru actiune reformatoare, universal-istorica.
Insa lumea lui nu este acea a actiunii. Erasmus
poate numai si lamureasca gi nu sa faureasca;
numai sa pregiteasca gi nu sa infaptuiasca. Reforma nu va purta in frunte numele lui. Altul
va secera, ceea ce el a seminat.

www.dacoromanica.ro

MARETIA $1 L1MITELE

UM ANISMULUI

www.dacoromanica.ro

MARETIA 1 LIMITELE UMANISMULUI

I n intervalul dela patruzeci la cincizeci de ani,

Erasmus de Rotterdam ajunge la apogeul gloriei sale : de sute de ani, Europa n'a cunoscut vreuna mai mare. Numele niciunui contemporan, nici

acel al lui Diirer, Rafael, Leonardo, Paracelsus


sau Michelangelo nu e pomenit pe-atunci in lumea spiritual cu aceeagi veneratie ; operele nioii-

unui scriitor nu sunt rspfindite in atfitea editii nenumfirate ; nici un prestigiu moral sau artistic nu se poate asemul cu al ski. Erasmus:
pentru inceputul veacului al gaisprezecilea, aceasta inseamn quintesenta inteleptului, optimum
et maximum", tot ce poate fi mai bun gi mai inalt,
precurn 11 slivegte Melanchton in imnul sAu latin ;

autoritatea ce nu poate fi combitutk in

chestiunile gtiintifice, literare, lumegti i spiritu-

ale. E preamArit ca doctor universalis" sau ca

print al gtiintei", ca printe al studiilor" gi


ocrotitor al teologiei oneste"; e numit lumina
lumii" sau Pythia Occidentului", vir inoomparabilis et doctorum phoenix". Nici o laudg nu
e prea mare pentru dansul. Erasmus, scrie Mu-

www.dacoromanica.ro

io

STEFAN ZWEIG

tian, se ridica deasupra masurii omenegti. El e


divin, demn de a fi onorat, in rugaciuni pioase,
ca o fiinta cereasca". 5i Camerarius, un alt umafist, relateaza: Cine nu vrea sa fie socotit ca
un strain in imparatia muzelor, il admit* il glorifica, il slavegte pe Erasmus. Daca vreunul poate

obtine o scrisoare dela dansul, atunci faima lui


e imensa gi igi sarbatoregte maretul triumf. Insa
cine ii poate vorbi, acela e fericit pe pamant".
Inadevar, a inceput o curs de intrecere pentru
a se obtine favoarea acestui invatat, Inca necunoscut pAna de curnd, care igi calgtigase penibil
viata cu dedicatii, lectii particular; scrisori de
gi care smulgea prin injositoare
milogeali
lingugiri cate-o prebenda dela cei puternici. Acum, puternicii il solicita pe el
gi e un spec-

tacol maret, demn de privit, de cfiteori forta


pamfinteasca gi banul sunt nevoiti sa slujeasci
spiritului. Imparati gi regi, printi gi duci, minigtri gi invatati se intrec in umile plecaciuni
pentru a capata favoarea lui Erasmus: imparatul Carol, stpfinul celor doua lumi, ii ofera un
loc in consiliul sau; Enric VIII vrea sa-1 atraga
in Anglia, Ferdinand de Austria la Viena, Francisc I la Paris; din Olanda, Brabant, Ungaria,
Po Ionia gi Portugalia, sosesc cele mai ademenitoare propuneri; cinci universitati se cearta pentru onoarea de a-i acorda o catedra; trei papi ii
adreseaza scrisori respectuoase. In odaia lui se
ingramadesc tributuri benevole din partea admi-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

107

ratorilor bogati : cupe de aur i tacamuri de argint; i-se trimit butoaie cu vin 1 cartl pretioase
toti in cheama, il ispitesc, pentru a-i spori
gloria cu a lui.
Insa Erasmus, detept i sceptic totodata, pHmete politicos toate aceste daruri i onoruri. Se
lasa solicitat, se lag ludat 1 slavit, cu placere 1
chiar cu vadit satisfactie
dar nu se vinde. Se

lag servit, insa nu servete nimanui, nesdruncinat precursor al acelei libertati interioare 1 al
incoruptibilitatil artistului, pe cari le-a recunoscut ca fiind conditiile necesare ale oricarei influente morale. tie ca famine cel mai tare pentru
el insui
1, inadevar, ce inutila nebunie ar fi,
daca i-ar plimba gloria dela o curte la alta, in
loc s'o aeze deasupra propriei sale case, ca o stea
luminoas 1 linitita 1 Curfind, Erasmus nu mai

are nevoie sa cilatoreasca pe urma nimanui: toti


calatoresc spre dansul. Prin prezenta sa, Basel
devine o reedinta, un centru spiritual al lumii.
Nici un principe, nici un invatat, nici un barbat

care tine la prestigiul sau, nu neglijeaza ea se


opreasca in drum, spre a prezenta omagiile sale
marelui intelept. Cad, a vorbi cu Erasmus incepe

si fie socotit din ce in ce mai mult ca un fel


de acolada r 1 o vizita la dansul (ca i in secolul

al optsprezecilea la Voltaire, in al nouasprezecilea la Goethe) e cea mai frapanta marturie de


respect fata de purtatorul simbolic al nevAzutei
puteri spirituale. Spre a obtine un autograf, scris

www.dacoromanica.ro

108

STEFAN ZWEIG

chiar de mana lui in albumul lor genealogic, nobili de rang inalt gi savanti pornesc in pelerinaj,
din depfirtari de multe zile. Un cardinal, nepot

al papei, care de trei ori poftise zadarnic pe


Erasmus la masa, nu se simte desonorat, dupi
ce i-se refuzase invitatia, sa-1 viziteze la randul
sau pe Erasmus in murdara tiparnit a lui Froben. Orice scrisoare a lui Erasmus, e infagurata
in brocat de catre adresant gi desvelita ca o re-

licva in fata amicilor plini de respect. 0 recomandatie chiar din partea maestrului deschide,
ca Sesam, toate ugile. Niciodata un singur om,
nici Goethe nici macar Voltaire, n'a posedat in
Europa o putere atat de suverana, gratie existentii sale spirituale.
Vazuta din vremea noastra, situatia dominanti
a lui Erasmus nu poate fi, la inceput, pe deplin
inteleasa prin opera sa gi nici prin fiinta so. Noi
il privim astazi ca pe un spirit inteligent, uman,
multilateral 1 multiform, imbolditor g atragator,
dar nicidecum capabil de a seduce gi transforma
o lume intreaga. Erasmus era insa pentru veacul

sail mai mult decal o aparitie literati: el a devenit gi a ramas expresia simbolica a celor mai
intime nazuinti spirituale ale veacului. Fiecare
epoca, daca vrea s se inoiasca, igi proecteaza mai

intai idealul ei intr'o figura; spiritul timpului,


spre a intelege i a sesiza in mod frapant propria
sa realitate, alege totdeauna ca tip pe un individ
gi dup5 ce ridica pe acest singur gi adesea in-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

109

tamplator individ cu mult deasupra propriei


lui masuri, se entusiasmeaza oarecum pentru propriul sau entusiasm. Ideile 1 simtarnintele noui
pot fi intelese deobiceiu. numai intr'un cerc ales.
Massa cea larga nu e niciodata in stare s le conceapa in forma lor abstracta, ci exclusiv in forma
materiala i antropomorfica; de-aceea, ea prefera
sa puna in locul ideii un om, o figura, un model
pe care incearca sa-1 imite cu credinta.

Aceasta dorinta a epocii se intrupeaza pe deplin in Erasmus, pentru un scurt rastimp cad

acest uomo universale", care nu e unilateral,


ci tie multe i privete liber in viitor, a devenit
tipul ideal al nouei generatii. Ea ii sarbatorete

prin umanism, propriul ei curaj de a gall& 1


noua ei speranta. Pentru intaia oara puterea spirituala e pug in primul plan, deasupra celei motenite doar prin traditie. Cat de repede i de
viguros s'a indeplinit aceast schimbare de valori,

se vadete din faptul ca vechii reprezentanti ai


puterii s'au subordonat singuri, in mod voluntar,
puterii noui. E oare numai simbolic faptul ca imparatul Carol V se apleaca, spre spaima curtenilor sai, ca sa ridice o pensula ce cazuse din mana
lui Tizian, fecior de cioban; ca Papa, ascultand
de porunca grosolana a lui Michelangelo, Orasete capela sixtina, ca sa nu-1 deranjeze pe ma-

estru; c printii i episcopii incep deodata s


adune carti, tablouri i rnanuscrise, in loc de
arme? Fara sa-i dea seama, ei capituleazi astfel,

www.dacoromanica.ro

STEFAN ZWEIG

110

recunoscfind c puterea spiritului creator si-a


inceput domnia in Occident si c operele artistice

sunt menite sa dureze mai mult decit infaptuirile temporale, politice 1 razboinice. Intala oat%

Europa Ii vede sensul si misiunea ei in preponderenta spiritului, in construirea unei civilizatii


apusene unitare, intr'o cultura mondiala activa si
exemplara.

Pentru aceasta noua credint, timpul 11 alege


pe Erasmus ca purtator de steag. El il pune inaintea tuturor celorlalti, ca antibarbarus", ca potrivnic al oricarei stari inapoiate, al oricarui traditionalism, ca vestitor al unei omenii mai inalte,
mai libere gi mai umane, ca o calauza spre cosmopolitismul de mai thrziu. Fireste ca noi, cei
de azi, resimtim grandiosul elan de lupta si de
temerara cautare, spiritul faustic al acelui secol,
in alt tip de uomo universale"
mai profund
si intrupat infinit mai maret in Leonardo si Paracelsus. Ins norocul lui Erasmus consta tocmai
in ceea ce stfinjenea pe-atunoi maretia sa, si anume : intelegerea sa clara (adesea prea transparenta), firea sa complezenta, politicoasa, darul
siu de a se multumi cu ceea ce se poate percepe
si cunoaste.
5i, instinctiv, timpul alege bine: orice inoire
a lumii, orice intoarcere depling a brazdei, e incercata mai intfii cu reformatorii moderati, nu cu
revolutionarii furiosi. In Erasmus, timpul a vazut simbolul ratiunii ce lucreaza linigtit, dar ire-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

III

zistibil. In durata unei clipe miraculoase, Europa

e unit in visul, in dorinta unei civilizatii comune, care sA punA capAt strAvechei i funestei
discordii printr'o limba mondialk printeo religie

universall, printeo cultur planetark 5i aceastA


incercare de neuitat, ramane legati de figura i
de fiumele lui Erasmus de Rotterdam. Cad ideile,
dorintele 1 visurile sale au stapAnit Europa indar fatalitatea sa, 1
tr'o anumita orA istorici
a noastr totodatA, a vrut ca aceasta vointa pur
spiritualA pentru unificarea 1 pacificarea definitiva a Occidentului, SA ramAnA numai ca un
scris cu
antract, repede uitat, in tragedia
a patriei noastre universale.
&Inge
* * *

Acest imperium" al lui Erasmus, care cuprindea pentru prima data (memorabila oral) toate
tarile, popoarele 1 limbile Europei, era o stpAnire blajina. PentrucA a isbandit fArA violentA,
numai prin puterea de atractie 1 de convingere
a activitatii spirituale, umanismul are oroare de
oHce violentA. Ales numai prin aclamatii, Eras-

mus nu se folosete de nici un fel de dictaturi


carcotak Principiile fundamentale ale impAratiei sale invizibile sunt: serviciul spontan, voluntar 1 libertatea l'auntrici. Spiritualitatea erasmica nu vrea sa subjuge pe oameni idealului ei
umanist 1 umanitar, prin intoleranta, precum o-

binuiau inainte printii i religiile; ci, ca o lu-

www.dacoromanica.ro

112

STEFAN ZWEIG

mini puternick ce ademenegte in sfera ei curati


vietitile cari riticesc prin intunerec, ea atrage
spre claritatea ei pe cei unilaterali, convingfind
cu blindete pe cei Inca negtiutori. Umanismul
nu are tendinte imperialiste; el nu cunoagte dugmani gi nu vrea robi. Cine nu doregte si apartinfi cercului ales, poate rimine afari; nu e silit,
nu i-se impune cu violent acest nou ideal; orice
intoleranta
care rezult totdeauna dinteo neeste strini
pricepere a realitatii profunde
acestei invitaturi a intelegerii universale. De alti
parte ins, nu se refuzi niminui intrarea in aceasti noual corporatie spiritual. Oricine rivnegte
spre cultur gi educatie, poate deveni umanist;
orice om de orice stare, brbat sau femee, preot
sau cavaler, rege sau negutator, laic sau cilugir,

are intrare liberi in aceasti liberi comunitate;


nimeni nu e intrebat de obirgia sa, cirei rase si
clase, carei natii sau limbi apartine.
Astfel, in gindirea european, se ivegte o notiune noui: acea supranational. Limbile, cari

erau pin atunci ziduri despirtitoare gi de nepitruns intre oameni, nu mai trebue si isoleze
multi vreme popoarele:
intre 0e1 s'a intins
puntea unei limbi comune, prin latina umanisti
valabil pentru toti. Deasemenea, idealul patriotic, prea stramt, prea insuficient, e menit si fie
intrecut in curind de idealul european, supranational. Lumea intreagi e o patrie comun", pro-

clami Erasmus in a sa Querela pacis". De pe

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

113

aceast treapta dominanta a privelitii europene,


ii pare absurda discordia ucigaa dintre natiuni,
orice ostilitate intre Englezi, Germani i Francezi : De ce sa ne mai desbine toate aceste nume

smintite, de vreme ce ne unete numele lui


Christ?" Pentru oamenii patruni de sentimente
umaniste, toate aceste invrajbiri in cuprinsul Europei, nu sunt altceva cleat neintelegeri, expli-

cabile printr'o cultura prea rnarginita, printr'o


pricepere prea restransi a realittii. Misiunea
Europenilor de maine nu este aceea de a se rasa

in mod sentimental in voia pretentiilor trufge


ale printilor marunti, ale fanaticilor atator secte,
ale egoitilor nationali
ci de a scoate in evidenta ceea ce solidarizeazi i unete, de a pune
Europa deasupra natiunilor, general-omenescul
deasupra specificului patriotic 1 de a transforma
simpla notiune a unei comunitati religioase cretine intr'o cretinatate universala, inteo iubire
de umanitate, care servete cu devotament 1 umilinta.

Ideea erasmica tinde deci mai sus cleat spre


o simpla comunitate cosmopolita: prin ea lucreaza de pe acum o vointa hotirita, pentru o
noui forma de unitate spirituala a Occidentului.
E adevarat ca 1 inainte, cateva individualitti
au incercat s unifice Europa: Cezarii romani,
Carol-cel-Mare i, mai tarziu, Napoleon. Dar
aceti autocrati au vrut sa contopeasca popoarele
i State le prin foc 1 sabie; cu ciocanul violentii,
8

www.dacoromanica.ro

114

STEFAN ZWEIG

pumnul cuceritorilor a sfarmat imperiile mai


slabe, pentru a inlantui pe cele mai puternice.
Insa la Erasmus (deosebire fundamentala!), Europa apare ca o idee morala, ca o cerinta pe deplin spiritual, lipsit de orice egoism; el a proclamat cel dintai postulatul, inca neimplinit pada'
astazi ; Statele-Unite ale Europei, sub semnul

unei culturi i civilizatii comune.


*

Conditia preliminara pentru Erasmus


luptator inainta al tuturor ideilor de buna-intelegere

este, bine inteles, inlaturarea oricarei vio-

lente i mai cu seama desfiintarea razboiului,


acest naufragiu al tuturor lucrurilor bune". Erasmus poate fi considerat ca primul teoretician
literar al pacifismului. El a compus nu mai putin
de cinci scrieri impotriva razboiului, inteo epoca
de razboaie neincetate. In 1504, apelul imperios
care Filip-cel-Frumos; in 1514-,--acel catre epis-

copul din Cambrai : ca print cretin, trebue sa

primiti pacea potrivit vointei lui Christ"; in


1515, cunoscutul capitol din Adagia", cu titlul.
etern adevarat : Dulce bellum inexpertis" (razboiul pare frumos numai acelora cari nu 1-au
trait"). In 1516, in Instructiuni pentru un print
cretin 1 pios", el sfatuete i avertizeaza pe tang-

rul imparat Carol V i, in cele din urmi, apare


in 1517 o lucrare raspfindita in toate limbile 1 to-

tug neascultata de toate neamurile : Querela pa..

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

115

cis"
plangerea Pacii, respinsg, isgonitg i
strivitg de toate natiunile 1 popoarele".
Insg de pe atunci, cu aproape jumatate mileniu inainte de zilele noastre, Erasmus tie cat de
putin poate conta un convins prieten al pacii pe
adesiunea 1 gratitudinea contemporanilor sal:

Va veni timpul cand se va considera ca necretinesc, bestial i nebunesc sg se deschidg iargi


gura rgzbpiului". Ceea ce nu-1 impiedicg sg des-

chidg imediat atacurile sale impotriva printilor


dornici de hartuiala i aceasta, cu energie mereu inoitg, in epoca brutalitatilor celor mai grosolane, cand domnea dreptul pumnului. Dupg pa-

rerea sa, Cicero are dreptate cfind spune ca o


pace nedreaptg, tot e mai buna deck rgzboiul cel

mai drept". Singuratecul luptgtor ridicg impotriva rgzboiului un intreg arsenal de argumente,
cari ar putea fi folosite cu prisosintg 1 astgzi.

Cand animalele se atacg unele pe altele, se


plange el, le inteleg i chiar le scuz din cauza
netiintei lor". Insg oamenii ar trebui sa recunoascg in sfarit cg razboiul in sine nu inseamng

altceva decat nedreptate; caci el nu lovete deobiceiu pe acei cari il urzesc i il poartg, ci toatg
povara cade aproape totdeauna asupra celor nevinovati, asupra sgrmanului popor, care nu are
nimic de catigat din. victorii i nici din infrangeri. Rgzboiul atinge in cea mai mare parte pe
acei cari nu au de loc de-a face cu dansul; 1
chiar dacg rgzboiul se terming in chipul cel mai

www.dacoromanica.ro

116

STEFAN ZWEIG

fericit, fericirea apartine totugi numai unei parti,


iar celeilalte numai paguba 1 ruina". Ideea razboiului nu poate fi deci niciodata legata de ideea
dreptatii gi atunci
aga se intreaba el de mai
multe ori
cum ar putea fi vreodata drept un
razboiu?

Pentru Erasmus, nu exista, nici in domeniul


teologic nici in acel filosofic, un singur adevar
absolut gi universal valabil. Pentru dansul, adevarul e totdeauna multiform gi cu multiple intelesuri, deasemenea gi dreptul; de-aceea nicieri
printul nu trebue si fie cu mai multa bagare de
mama decat atunci cand vrea sa porneasca la razboiu 1 sa nu se faleasca neaparat cu dreptul sau

caci cine nu privegte oare propria sa cauza ca


fiind cea dreapta?" Orice drept are dou laturi ;
toate lucrurile sunt colorate, manjite gi Vitamate de particle". i chiar daca vreunul se crede
in dreptul sau, dreptul sa nu fie smuls prin violenta, sa nu fie consacrat niciodati prin violenta,

caci un razboiu se nagte din altul, gi din acesta un al doilea".


Aga dar, pentru oameni ai spiritului, deciziunea
pe calea armelor nu inseamna vreodata rezolvarea morala a unui conflict. Erasmus declara in
mod formal ca, in caz de razboiu, intelectualii,
invatatii tuturor natiunilor nu trebue s renunte

la prietenia lor. Atitudinea lor sa nu fie aceea


de a inasprl, prin zeloasa partinire, impotrivirile dintre pareri, popoare, rase gi clase. Ei tre-

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

117

bue s se menting nesdruncinati in sfera curata


a omeniei. Misiunea lor eterna este aceea de a
opune absurditatii nefaste, necregtine gi bestiale
a razboiului", ideea comunitgtii universale gi a
cregtinismului universal. De-aceea, cu mai multg
vehementa, Erasmus reprogeaza Bisericii, care e
doar cea mai inalta institutie morala, faptul Ca ea
a parasit marea idee augustiniang a pacii univer-

sale cregtine", pentru ali sporl puterea temporal, pamanteasca. Sa nu se rugineze oare teologii gi maegtrii vietii cregtine, ca au fost urzitorii, instigatorii gi promotorii unei cauze pe care

Domnul nostru Christos a urit-o atat de adanc,


atat de mult?" striga el cu manic. 5i: Cum se
impaca sabia cu carja episcopala, mitra cu casca,
Evanghelia cu scutul? Cum se poate sa predici
in acelagi timp invataturile lui Christ gi rfizboiul,

s slvegti cu o singura trambit pe Dumnezeu


Deci preotul razboinic" nu
gi pe Satana?"
este deck o absurditate ; el e potrivnic cuvantului
divin, caoi neaga cea mai inalta misiune pe care
i-a incredintat-o stapanul gi invtkorul sau, cand
a spus : Pace voua!"
*

Erasmus e totdeauna pasionat, cand inalta glasul contra rgzboiului, a urii gi a mintilor marginite, unilaterale. Dar pasiunea indignkii sale nu
tulbura niciodata claritatea viziunii sale mondiale. Idealist din sentiment gi totodatg sceptic

www.dacoromanica.ro

118

STEFAN ZWEIG

prin inteligenta, Erasmus e congtient de toate


rezistentele ce se ridica in dorneniul realitatii
contra infaptuirii acelei pad universale cregtine", a acelei autocratii a ratiunii omenegti. A-

cel care a descris cu miestrie in Elogiul Nebunier toate varietatile smintelii gi absurditfilii
omenegti, nu fAcea parte dintre viskorii idealigti cari cred ca impulsiunile violente, inascute,
ale firii omenegti ar putea fi amortite sau macar infranate prin cuvantul scris, prin carti, tratate sau predici. Nu se ingela nicidecum in privinta faptului s aceasta pofta de putere gi Oacere de a lupta, dospegte din vremuni canibalice,
ca
de secole gi milenii, in sangele omenirii
o arnintire confuza a urii primitive ce fkea pe
fiara-om de altadata sa se arunce asupra altei
fiare-om. Nu ignora &A vor mai trebui veacuri,
poate gi milenii de educatie a moravurilor gi de
indrumare culturala, pang ce se va ajunge la o
deplina dsbestializare gi umanizare a speciei omenegti. tia c imboldul elementar nu se Iasi
inlaturat cu vorbe blajdne 1 morale; accepta barbaria acestei lumi ca o realitate data gi cu nepu-

tinta de infrant dela inceput. De-aceea, lupta sa


adevarata era indreptata spre alte sfere; ca om
al spiritului, el nu se putea adresa deck intelectualilor, celor capabili despiritualizare, nu celor
condugi, purtati ca turmele sau atragi prin momeli, ci principilor, preotilor, invtatilor, artigtilor
celor pe cari ii gtia gi ii facea responsabili de price tulburare a pacii in lumea europeana.

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

119

Ca ganditor cu vedere larga, el a recunoscut de

mult ca impulsul violentii nu este Inca o primejdie mondiala prin el insui. Violenta singura,

are o suflare scurta; ea lovete, oarha 1 furlbunda, insa fail tel, /Ara sa-i poata indruma
vointa 1, dupa asemenea izbucniri naprasnice, se
ghemuete neputincioasa in ea insai. Chiar cand
ea molipsete 1 exalteaza ca o psihoza grupuri
intregi, acestea se avanta ca nite bande nedisci-

plinate i se risipesc indata ce se racete prima


ardoare a luptei. Niciodata in cursul istoriei, rascoale i revolte fara conducere spirituali, nu au
devenit primejdioase pentru o ordine real;
abia. cand impulsul violentii servete unei idei
sau cand ideea se servete de acest impuls, se
ivesc adevaratele tumulti, revolutiile sangeroase
i distrugatoare. Abia printr'o parola, o bandi
devine partid; prin organizare ea devine armata
1, printr'o dogma, se pune in micare.

Toate marile conflicte violente din sanul omenirii, se datoresc mai putin pornirilor violente

pastrate in sange, cat diverselor ideologii cari


deslantuesc aceste porniri viiolente i, impartind

omenirea in tabere adverse, le fac sa se arunce


una impotriva celeilalte. Fanatismul (acest bastard nascut din spirit 1 violenta) care vrea sa
impuna intregului univers dictatura unei singure
idei 1 anume a propriei sale idei, ca unica forma
abia acest fade gandire i de viata ingaduita
natism desparte in doui comunitatea omeneascl:

www.dacoromanica.ro

120

STEFAN ZWEIG

in dugmani sau prieteni, in partizani sau potrivnici, in eroi sau criminali, in credinciog sau eretici. Pentru ca recunoagte numai sistemul sail gi
vrea ca numai adevarul sau s aiba dreptate, el
trebue sa recurga la viiolenta gi sa asupreasca

mice alta manifestare in diversitatea voita de


Dumnezeu. Toate restrangerile violente aduse li-

bertatii spiritului, libertatii de opinii: inchizitia


gi cenzura, rugul gi egafodul, nu au fost instituite in lume de oarba violenta
ci de fanatispul cu privirea fixa, de acest geniu al unilateralitatid, de acest inamic ereditar al universalismului, de acest prisonier al unei singure idei,
care incearca mereu & inghesue gi sa inchida
lumea intreaga in inchisoarea sa.
De-aceea, umanistul Erasmus
care arata totdeauna spre comunitatea generala a omenirii, ca
spre bunul ei cel mai inalt gi mai sfant
nu
poate gasi pentru un om al spiritului o ving mai
impovaratoare deck aceea de a da, printr'o ideologie unilaterala, pretextul decisiv pentru deslantuirea violentii ce agteapta totdeauna pregatita in sanul masselor. Cad atunci el starnegte
forte primitive, cari depagesc repede gandurile
sale initiale gi distrug intentiile sale cele mai
curate. Un singur individ poate da frau liber pasiunii unei multimi, dar aproape niciodata nu
isbutegte si traga indarat pasiunea deslantuiti.
Cine sufla intr'o flacara potolit, trebue &Ali
dea seama ca se poate ivl o vapaie nimicitoare;

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

121

cine atit fanatismul, proclamand suprematia


unui anumit sistem de gandire, de credinta gi de
viata, acela trebue sa-gi recunoasca responsabilicaci, prin instigatiile sale, el desbinfi lutatea
mea gi provoaca razboiul spiritual sau real impotriva oricarei alte forme de gandire gi de viata.

Fiecare tiranie a unei idei este o declaratie de


razboiu impotriva libertatii spirituale a omenirii.
$i cine cauta, ca Erasmus, o sinteza suprema a
tuturor ideilor, o armonie general-umana, trebue
sa considere, prin urmare, orice forma de gandire

unilaterala, oarba sau care nu vrea sa priceapa


altceva, ca un atac contra gandurilor sale de
buni-intelegere. Omul cu eduCatie umanist, patruns de sentimente umane in sensul erasmic, nu

trebue deci sa se alieze niciunei ideologh :


prin esenta lor, toate ideile tind spre hegemonie.

El nu are de ce sa se atageze vreunui partid,


caci datdria fiecarui om de partid este sa vada,
sa simta, s gandeasca in mod partinitor. El are
sa-gi pazeasca la mice prilej libertatea de gan-

dire gi de actiune, cad dreptatea e imposibila


fall libertate. Dreptatea este doar unica ideie
care poate fi comuna, ca ideal suprem, intregii
omeniri.

A gandl erasmic, inseamna deci a gandi independent; a lucra erasmic: a lucra in sensul bunei-intelegeri. Omul erasmic, acel care crede in
umanitate, nu favorizeaza in cercul existenth
sale ceea ce desparte, ci ceea ce unegte; el nu in-

www.dacoromanica.ro

122

STEFAN ZWE1

tgregte pe cei unilaterali in atitudinea lor partialg, pe cei ostili in animositatea kr. Rostul sgu
e sg propage concordia, sg preggteascg drumul
spre intelegere. Cu cat epoca sa devine mai fanaticg in partialitatea ei, cu atat sg persevereze el

mai hotgrit in vointa de a sta deasupra partidelior, pe terenul comuniunii umane, de unde poate
privi toate aceste greeli i rgtgciri, ca un avocat

incoruptibil al libertgtii gi dreptgtii pe pamant.


De-aceea, Erasmus recunoagte fiecgrei idei

dreptul ei, dar nu gi pretentia de a avea totdeauna dreptate. El, care a incercat sa inteleagg
i sg laude pang 1 prostia, pang 1 nebunia, nu se
impotrivete dumgnos dela inceput niciunei teo-

rii sau teze, pe care altii vreau s'o impung imediat cu sila. Ca unul ce tie 1 vrea sg afle multe,
umanistul iubegte lumea tocmai pentru diversita-

tea ei gi nu se sperie de contrastele ei. Nici nu


se gandete mgcar sg inlgture contrastle ei, in
felul fanaticilor, al sistematicilor, cari cautg sg
reducg toate valorile la un singur numitor 1
toate florae la aceeagi forma gi culoare. Tocmai
acesta e semnul distinctiv al spiritului umanist:
de a nu considera contrastele ca dugmanoase
i de a cguta, pentru tot ce este in aparentg inconciliabil, unitatea supraordonatg, unitatea umang. De oarece Erasmus gtia sa impace intr'insul elemente vgdit ostile de obiceiu: cretinism
i anticitate, liberg-cugetare gi teologie, Renatere i Reformg

trebuia sg-i parg inte-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

123

meiata speranta Ca omenirea, cu toata multiplicitatea manifestarilor ei, cu toate contrazicerile ei, va ajunge odata la o armonie superioara,
la un echilibru fericit, Aceasta suprema inteleacea europeana, spirituala
gere a lumii
alcatuegte de fapt unicul element religios al umahismului, care e mai degraba rece, cumpatat, rationalist. Cu aceeagi ardoare cu care ceilalti pro-

clama in acest veac intunecat credinta kr in


Dumnezeu, umanismul vestegte credinta sa in
umanitate. Acesta e sensul, telul gi viitorul lumii :

in loc sa traiasca in ostilitate din cauza unilateralittilor ei, ea sa devina, prin comuniune gi

armonizare, din ce in ce mai omeneasca, mai


umanizata.
*

Pentru aceast educare spre umanitate, umanismul arata numai o cale:

calea culturii. Eras-

mus gi adeptii sai cred ca omenescul poate fi


sporit in oameni numai prin mijlocirea culturii
gi a cartii, caci numai cel fara educatie gi fail
invatatura se lasa, in chip necugetat, prada pasiunilor sale. Omul cultivat, omul civiizat gi
aci e tragica eroare a argumentarii umaniste
nu mai e capabil de violenta grosolana; daca ar
iegi invingatori acei instruiti, culti g civilizati,
atunci elementele haotice gi bestiale ar scadea
cu incetul, de la sine, iar razboiul gi persecutiile
spirituale ar deveni anachronisme inlaturate pe

www.dacoromanica.ro

124

STEFAN ZWEIG

veci. Suprapretuind factorii civilizatori, umanigtii inteleg gregit fortele primitive ale lumii dominate de instincte, de violente cu neputinta de
imblinzit. Prin optimismul lor cultural, ei banalizeaza problema ingrozitoare, greu de rezolvat,
a urii colective. a masselor, problema marilor psi-

hoze patimage ale omenirii. Socoteala lor e nitelug cam simpla. Pentru ei, exista doua straturi:
unul jos gi unul sus. Jos, massa necivilizatk primitiva, patimaga; sus, dotneniul luminos al celor

instruiti, al celor cari inteleg, al celor umani


gi civilizati. *i li-se pare c partea principala
e implinitk clack' se isbutegte ca parti din ce in ce

mai mari din stratul de jos, al celor inculti, sa


fie atrase spre stratul superior, al culturii. Dupa
cum au fost destelenite in Europa tot mai multe
regiuni pustil, unde migunau doar primejdioase
animale salbatece,
tot astfel trebue sa se infaptuiasc gi pe taramul omenesc, curatindu-se
de maracinii barbariei gi ignorantei regiunile
noastre europene gi creandu-se o zona liberk luminoasa gi roditoare a omeniei. Astfel, umanigtii

pun in locul endirii religioase, ideea unei neinfrinate ascensiuni a omenirii. Cu mult inainte
de metoda gtiintifica a lui Darwin, conceptia evolutiei, a progresului, devine prin ideea umanista
un ideal moral: pe acesta se bizue secolul al optsprezecilea gi al nougsprezecilea. In multe pnivinte, ideile erasmice au devenit principiile esentiale ale ornduirii societatii moderne.

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

125

Totusi, nimic n'ar fi mai eronat daca s'ar vedea in umanism un premergator al liberalismului

1 in Erasmus, un democrat. Nici o chi* Erasmus i ai sai nu se gandesc sa acorde cel mai mic
drept poporului, celor inculti 1 minori
cad,

pentru ei, orice incult e un minor. Si cu toate


ca ei iubesc, oarecum abstract, intreaga omenire
se feresc sa coboare la ansa, s aib ceva comun
cu vulgus prof anum. Privind mai de-aproape, ye-

dem ca la umanisti s'a pus in locul vechiului


acea trufie, acea
orgoliu nobiliar, unul nou:
academia infumurare care a perseverat apoi timp
de trei secole i care recunotea numai latinistilor, invatatilor dela universitati, autoritatea de a
decide ce este drept si nedrept, moral 1 imoral.

Umanistii sunt deopotriva de hotariti sa guverneze lumea in numele ratiunii, ca i prinii


in numele vioIenii, ca si Biserica in numele lui
Christ. Visul lor tinde spre o oligarchic, spre
dominatia unei aristocratii culturale : numai cei
mai buni, cei mai cultivati, i a2torot, pot prelua in sensul Grecilor, conducerea cetatii (polis), a Statului. Gratie stiintei lor superioare,
a conceptiei lor mai clarazatoare i mai umane,
ei se simt singurii chemati s intervina ca mijlocitori si conducatori in certurile dintre natiuni,

cari le par retrograde si prosteti. Dar ei nu


vor deloc s ajunga la imbunatatriea acestor
situatii cu ajutorul poporului, ci fara el
deasupra massei. De-aceea, in adancul lor, umanistii

www.dacoromanica.ro

126

STEFAN ZWEIG

nu se leapada de nobilimea medievali, ci vor


s'o inoiasca in forma lor spirituala. Ei nadajduesc

sa cucereasca lumea cu pana, ca gi ceilalti cu


sabia
gi, fara sa-gi dea seama, ei igi creaza,
ca gi ceilalti, conventiuni sociale proprii, un fel
de ceremonial princiar care ii izoleaza de barbari". Igi inobileaza numele, traducandu-1 in latina sau greaca, spre a invalui origina lor populari. Se numesc Melanchton in loc de Schwarzerd, Mykonius in loc de Geisshiisler, Olearius
in loc de Oelschlager, Chytraeus in loc de Kochhafe gi Cochlaeus in loc de Dobnick. Se imbraca

cu deosebita ingrijire in vestminte negre, cu


falduri largi, spre a se distinge gi in aparenta
lor exterioara de situatia celorlalti orageni. Ei
s'ar considera tot atat de injositi daca ar scrie
o carte sau o scrisoare in limba lor materna

ca

gi un cavaler, care s'ar indigna daca i s'ar pretinde sa mearga in gloata, alaturi de pietonii
vulgari, in loc sa inainteze mandru pe cal. Fiecare din ei se simte indatorat, prin idealul lor
cultural comun, sa aibi o tinuta distinsa, in relatiile gi manierele lor; evit vorbele tari gi cultiva cu zel politeta, urbanitatea inteo epoca de
brabarie g grosolanie.

Acegti aristocrati ai spiritului se straduesc


prin scris gi vorba, prin limba gi tinuta sa-gi pastreze distinctia sentimentelor gi a expresiei
gi astfel, o ultima stralucire a cavalerismului in
agonie (care a intrat in mormant odata cu impa-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

127

ratul Maximilian) se mai oglindegte in acest ordin spiritual, care gi-a luat ca emblema cartea
in locul crucii. i dupa cum cavalerirnea nobila a
sucombat cu cinste sub violenta grosolanA a tunului care stuipa fier i foc, tot astfel acest grup
de idealigti alegi avea sa fie redus la neputinta
de lovitura masivk darza, taraneasca, a revolutiei populare in fruntea careia s'au pus un Luther, un Zwingli gi altii.
Caci, tocmai aceasta desconsiderare a poporului, aceasta indiferenta fata de realitate, a luat
dinainte imparatiei lui Erasmus orice posibilitate

de a (lurk iar ideile sale au fost lipsite astfel


de puterea de actiune direct& Grepla fundamen-

talk organick a umanismului era aceea ca el


vroia sa instruiasca poporul de sus in jos, in loc
sa incerce s-1 inteleaga gi s invete dela dansul.
Acegti ideaIiti academici credeau ca au ajuns
sa domneasca, pentruca imparatia lor se intindea
departe, pentruca aveau in toate trile, la toate
curtile, universitatile, bisericile gi manastirile,
slujitorii lor, ambasadorii gi delegatii lor
cari
vesteau cu mandrie, 'Ana in tinuturile barbare,

progresele eruditiei" gi eloquentoi". In fond,


imparatia aceasta cuprindea numai o subtire
patura superioara gi era prea slab inrdacinata in realitate. and scrisori din Po Ionia gi
Boemia, din Ungaria gi Portugalia, aduceau in
fiecare zi lui Erasmus mesagil entusiaste; cand,
din toate rile, imparati, regi gi papi Ii solici-

www.dacoromanica.ro

128

STEFAN ZWEIG

tau favoarea, Erasmus, inchis in odaia sa de studiu, se putea rasa in unele momente in vola ilu-

ziei Ca a gi intemeiat definitiv imparatia Ratiunii.

Insa, deasupra acestor scrisori latine, el nu


asculta tacerea marilor multimi, a milioanelor
populare
gi nici maraitul tot mai puternic ce
rasbatea din aceste adancimi nemasurate. Deoarece poporul nu exista pentru el, deoarece socotea
nedelicat gi chiar nedemn pentru un om cultivat

sa ravneasca la favoarea massei gi mai ales si


intre in relatii cu incultii, cu barbarii"
umanismul a existat, la randul sau, numai pentru
happy few 1 niciodata pentru popor. In definitiv, impartia platonica gi universala a umanismului a ramas doar o imparatie in nori, care a lu-

minat deasupra intregii lumi


timp de o oil.
Minunata priveligte, aceasta pull plasmuire a
spiritului care, din inaltimea sa, se uita fericit
la lumea intunecata de jos! Dar aceasta rece gi
artificiala plasmuire nu va putea infrunta- o furi
tuna reala
care se gi pregategte in umbra
va cadea lira lupta, prada trecutului gi uitarii.
*

Caci aceast& era tragedia umanismului, cauza


cea mai profunda a repedei sale deckled: ideile
sale erau mari, dar nu gi oamenii cari le proclamau. Acegti idealigti de cabinet sunt nitelu ridicoli, ca de-altfel 'WO simplii reformatori acade-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

129

mici, cari vor sa imbunatateasca lumea:


cu
totii sunt seci la suflet, bine-intentionati, onegti,
putin pedanti gi infumurati, purtanduli numele
lor latine ca o mascarada spiritual. Acegti mici
tovaragi ai lui Erasmus, sunt migcatori in naivitatea lor profesorala, intrucatva asemanatori cu
acei oameni cumsecade cari pot fi vazuti gi astazi,

adunati in societatile filantropice, cu intentia de


a imbunatati lumea. Idea ligti teoretici, cari cred
in progres ca intr'o religie; visatori cumpaniti,

cari construesc la pupitrul lor de scris o lume


in
morala gi compun teze asupra pacii eterne
timp ce, in lumea rear& razboaiele se succed until
dui:4 altul, Dar aceiagi papi, imparati gi printi,

cari aplauda cu entusiasm ideile lor de bunaintelegere, pactizeaza in acelagi timp intre ei gi

unii impotriva altora, and foc lumii intregi.


Daca se gasegte un manuscris de-al lui Cicero,
clanul umanist crede c intreg mapamodul trebue sa jubileze; orice pamflet, cat de marunt,
starnegte discutii pasionate. Insa urnanigtii nu
gtiu gi nu vreau sa gtie de ceea ce agit pe oamenii de pe strada, de ceea ce fierbe in adancul
masselor. i pentruca ei raman inchigi in odaile

lor, cuvantul lor, degi plin de atatea intentii


bune, pierde orice rasunet in taramul realitatii.
Prin aceasta izolare funesta, prin lipsa de
popularitate, prin pasivitatea sa, umanismul n'a
isbutit vreodata si dea ideilor sale generoase o
rodnicie rear& Splendidul optimism cuprins in
www.dacoromanica.ro

130

STEFAN ZWEIG

fondul invataturii sale, nu se putea desvolta i


pentruca nu se
desfaura ca o forth' creatoare
afla, printre aceti pedagogi ai cugetarii umanitare, nici unul caruia sa-i fi fost data neinfranta
energie naturala a cuvantului, spre a-I striga
tare gi s fie auzit de poporul de jos. 0 mare gi
sfanta ideie se vegtejegte pentru cateva secole,
din cauza unei generatii fira vlaga.
*

Totui, aceasta ora istorica a fost frumoasi,


caci norul miraculos al increderii in omenire a
stralucit deasupra pamantului nostru european
cu blanda, cu pagnica sa lumina. 5i chiar daca
era oarecum pripit iluzia ei, ea popoarele ar fi
trebue
impacate 1 unite sub egida spiritului,
sa-i acordarn tot respectul 1 recunogtinta noastra. Lumea a avut totdeauna nevoie de oameni
cari refuza sa creada ea' istoria rear fi deck o
monotona gi stupida repetare de sine, un joc
ce reincepe fail sens cu decoruri 1 vestminte
schimbate. Oamenii acetia sunt, dimpotriva, incredintati ca istoria inseamna progres moral, ca
specia noastra urea' pe o scara invizibili dela
animalitate la dumnezeire, dela forta brutala la
spiritul ce orfinduegte cu intelepciune
1 c
ultima, suprema treapta a deplinei intelegeri, aproape ca e 1 atinsa.
Renagterea 1 umanismul au prilejuit acest mo-

ment de optimism, de credinti universala:

www.dacoromanica.ro

sa

ERA SMUS

131

iubim, de-aceea, timpul acesta i sa cinstim ilu-

zia sa binefacatoare. Cad, pentru intfila oara,


incolti pe-atunci in rasa noastra europeana increderea in sine, 1 vointa de a intrece totate epo-

cile precedente, de a fauri o umanitate superioar& mai cultivata, mai inteleapta chiar deck
Grecia i Roma. gi realitatea pare s'a dea dreptate acestor primi vestitori ai optimismului europetan. Oare in acele vremuri nu s'au infaptuit
lucruri marete, caH depaen pe toate celelalte
mai vechi? Oare nu s'au ivit in Diirer i Leonardo da Vinci un nou Zeuxis 1 un nou Apelles,

iar in Michelangelo un nou Phidias? Oare tiinta nu ordoneaza astrele i lumea terestra, dupi
legi noui 1 clare? Banul ce curge din large cele
noui, nu scoate la iveala bogatii nemsurate
iar
acestea nu favorizeaza o arta nou? i nu se da-

torete faptei vrajite a lui Gutenberg, ca s'a


inmiit acum puterea educativ i creatoare a cuvntului impratiat prin toata lumea?
Nu, nu mai e mult de ateptat 1 aa jubileaza
Erasmus i ai sal. Omenirea, instruit cu atAta
generositate in privinta p r op riei sale puteri, covfirit de atfitea daruri, trebue sa-i recunoase
misiunea moral, sa traiasca de-acum inainte tot
mai fratete, sa activeze pentru binele comun i

si stkpeasca definitiv toate ramaitele naturii


sale bestiale. Ca un glas de trambita, rasuna de-

asupra lumii cuvfintul lui Ulrich von Hutten:


E o placere sa traeti!" gi, de pe culmile imwww.dacoromanica.ro

132

STEFAN ZWEIG

paratiei lui Erasmus, cetatenii nouei Europe vad,


cu credinta gi nerabdare, cum stralucete la ori-

zontul viitorului o dal% de lumina, ce pare sa


vesteasck in sfarit, dupa lunga noapte in care
zacuse spiritul, ziva infintuirii universale.

Insa ceea ce mijete acolo, deasupra pamntului intunecat, nu sunt zorile sfinte : e incendiul care va nimicl lumea lor ideala. Ca i Germanii cari au navalit asupra Romei clasice, tot
astfel ttither, fanaticul om de actiune, se napustete cu energia iresistibila a unei micari populare, nationale, asupra visului lor idealist, supranational. 5i, Inca inainte ca umanismul sa fi inceput cu adevarat opera sa de unificare a lumii,
Reforma
cu o lovituri cumplita a ciocanului

ei de fier

sparge in doua ultima unitate a

Europei: ecclesia universalis.

www.dacoromanica.ro

MARELE POTRIVNIC

www.dacoromanica.ro

MARELE POTRIVNIC
pp Rareori, puterile hoaritoare : Destinul gi

Moartea, apar in fata oamenilor firi si-i


avertizeze. De fiecare data, ele trimit un semn
discret, un mesager cu figura invAluit
gi
aproape totdeauna cel prevenit e neatent la chemarea cea misterioas. Printre nenumAratele scri-

sori de adesiune gi de veneratie, cari se Inge&


madeau pe pupitrul lui Erasmus, se afla gi una
din 11 Decembrie 1516, semnati de Spalatinus,
secretarul principelui elector de Saxonia. Intre
formule de admiratie gi comunicAri savante, Spalatinus povestegte cA un tanr cAluggr augustin

din oragul su, care il onoreazA pe Erasmus in


gradul cel mai inalt, nu se simte totugi de acord
cu dfinsul in chestiunea pAcatului originar. El
nu e de prerea lui Aristotel c omul devine drept
dacA lucreazA cu dreptate ci, din partea sa, crede
ca numai dacA omul este drept, el este atunci in
stare sA lucreze cu dreptate; trebue transformat

mai intfii persoana gi abia atunci urmeald faptele".


Scrisoarea aceasta infatigeazA un fragment al

www.dacoromanica.ro

136

STEFAN ZWEIG

istoriei universale. Caci doctorul Martin Luther


el e calugarul augustin pomenit in aceasta scrisoare gra sa fie numit, i Inca necunoscut peatunci
se adreseaza pentru intaia oara marelui maestru. 5i ceea ce pare curios, obiectiunea
sa atinge dela inceput problema centrala, pentru
care cei doi mari paladini ai Reformei aveau sa

stea mai tarziu fata in fata, ca dugmani. Fara


indoiala, Erasmus nu citise acele randuri cu toata

atentia. Cum ar fi gasit barbatul acesta prea


ocupat gi solicitat de toata lumea, timp pentru
o serioasa disputa teologica cu un calugarag fara
nume, de undeva, din Saxonia? Citise scrisoarea

in treacit, fail sa presimta ca, in ora aceea, incepuse o catitura in viata sa gi a lumii. Para
atunci, statuse singur, stapan al Europei gi maestru al nouei invataturi evanghelice. Acum frig,
s'a ivit marele sail adversar. Ugor, abia auzit, degetul lui Martin Luther a lovit la casa gi la ini-

ma lui Erasmus. Nu-gi spuse inca numele, in


momentul acela; insa va fi numit in curand de
toata lumea, ca mogtenitor gi invingator al lui
Erasmus.
*

Aceasta prima intalnire in lumea spirituala,


dintre Luther gi Erasmus, n'a fost urmata niciodata de o intalnire personala in lumea pamanteasca. Din instinct, dela intaia 'Ana la ultima
ora, acegti doi barbati s'au ocolit unul pe altul.

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

137

In nenumarate scrieri i gravuri, ei au kat totui la un loc, chip langi chip i nume langa
nume, 1 au fost proslaviti amandoi ca liberatori
de sub jugul roman, ca primii evangheliiti

leali din Germania. Istoria ne-a lipsit astfel de


un mare efect dramatic, caci s'a pierdut ocazia
de a-i vedea pe aceti doi mari adversari, infruntandu-se ochi in ochi ! Destinul a faurit rareori doi oameni cari sa contrasteze inteun mod
mai desavarit, prin caracterul 1 fiinta lor, ca
Erasmus 1 Luther. Prin came 1 sange, prin
norma 1 forma, prin atitudine spirituala i purtare in viata, dela infatilare exterioara pani la
nervul cel mai ascuns, ei apartin unor caractere
diferite, unor rase inamice din natere:
concilianta contra fanatismului, ratiunea contra pasiunii, cultura contra fortei elementare, cetatenia universala contra nationalismului, evolutia
contra revolutiei.
Acest contrast se vadete imediat in aspectul
fizic. Luther e fiu de miner i neam de taran,
sanatos, prea sanatos, chiar primejdios stramtorat de vitalitatea, de puterea indesata intr'insul.
Sp bucura de toate placerile grosolane ale acestei

vitalitati: Ma indop ca un Boem i beau ca un


Neamt". 0 bucata de viata prea plina, ghiftuita,
gata sa plesneasca. E masivitatea 1 salbatacia unui
intreg popor, adunate intr'o natura supra:NJ:Han-

denta. Cand ii inalt glasul, bubuie o orga in-

www.dacoromanica.ro

138

STEFAN ZWEIG

treaga in vorba sa; fiecare cuvant e sant 1 piperat, savuros ca painea tiraneasca, neagra i proaspt. Se simt atunci toate elementele naturii, pamantul cu miresmele i isvoarele, cu gunoaiele
i putregaiurile sale. Cu violenta salbatec 1 ni-

micitoare a furtunii, cuvantarea sa inflacarata


se npustete asupra tarn germane. Geniul lui
Luther consta de o mie de ori mai mult in aceasta
vehement pur material, decat in intelectualita-

tea sa. Dupa cum el vorbete limba populara,


insi cu un imens surplus de forth* sugestiva 1
ale gorica, tot astfel, fara sa-i dea seama, el i'i
alimenteaza gandirea din adancul massei i reprezinta vointa ei in potentialitatea cea mai ri-

dicata, in gradul cel mai inalt al pasiunii. Persoana sa e asemenea unei isbucniri colective a
Germanilor, e ca o rasbire in contiinta lumii a
tuturor instinctelor germane, cari protesteaza 1
se rasvratesc. 5i, pe cand natiunea urmeaza ideile
sale, el urmeaza natiunea 1 patrunde totodata
in istoria Germaniei. El inapoiaza elementului
energia sa elementark

Privind pe acest Luther, pe acest fiu al pamantului, butucanos, cu. carnea indesata, cu oase

tari i plin de sange, pe acest barbat pe a carui


frunte scunda se vadesc, amenintatoare, umflaturilor incordate ale vointii (mei amintesc coarnele
privind
lui Moise redate de Michelangelo)
dela acest om sanguin la Erasmus, la celalt om,

al spiritului, subtiratec, fragil, prudent, cu pie-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

139

privinlea fina gi de culoarea pergamentului


du-i pe amandoi, numai in infatigarea lor corporala, atunci ochiul gtie chiar inaintea ratiunii ca :
intre astfel de antagonigti nu e posibila niciodati
prietenie statornica sau buna-intelegere. Bolnavicios, trernurand neincetat de frig in umbra odaii
sale, invelit mereu in blanuri
de o sanatate
pururi mediocra, dupa cum Luther frapeaza prinErastr'un exces aproape dureros de santate,
mus are prea putin din cele ce Luther are prea
mult. Erasmus, sarmana natura delicata, e nevoit
sa-gi incalzeasca necurmat sangele sau anemic cu

vin tare de Burgundia; pe and Luther


contrastele intre lucrurile midi sunt cele mai isbitoare gi mai concludente

are zilnic trebuinta

de berea tare, de Wittenberg", pentru a-gi


arnorti seara sangele care-i curge fierbinte gi im-

belgugat prin vine gi sa se cufunde apoi inteun


somn bun gi far vise. Cand vorbegte Luther, casa

bubuie, biserica se cutremura, lumea se dating;


dar gi la masa, intre prieteni, el gtie sa rada vartos, in hohote i, pe langa teologie, fiind devotat mai ales muzicii, el inalta bucuros glasul in
cantec sonor, barbatesc. Erasmus, dimpotriva,
vorbegte incet gi delicat ca un bolnav de piept ;
glefuegte gi rotunjegte frazele cu arta, le ascute
gi ajunge la poante fine,
pe and la celalt cuvantarea se revarsa gi chiar pana sa o ia razna
ca un cal orb". Forta radiaza din persoana lui
Luther, il cuprinde ca o atznosf era': pe toti cari

www.dacoromanica.ro

140

STEFAN ZWEIG

sunt in jurul su, pe Melanchton, Spalatin gi


chiar pe printi, el ii tine prin faptura sa virila
gi imperioasa intr'un fel de serviabila ascultare.
Din contra, puterea lui Ersamus, care ramfine el

Insui invizibil, se exteriorizeaza cu atat mai


bine prin carti, prin scrisori, prin cuvfintul scris.
El nu datoreaza nimic corpului sau maruntel gi
datoreaza insa totul numai inaltei,
neglijabil:
vastei gi atotcuprinzatoarei sale spiritualitati.
* * *

Dar gi spiritualitatea acestor doi oameni, se


trage din forme de endire pe deantregul diferite. Fara indoial, Erasmus vede mai departe,
gtie mai multe: nici un lucru, nici un semn de
viat nu-i ramne strain. Inteligenta sa abstracta,
clara gi incolora ca lumina zilei, patrunde in toate

crpaturile gi cutele secretelor; ea lumineaza


fiecare obiect, fiecare chestiune. Orizontul lui
Luther, dimpotriva, e extrem de limitat; el poseda insa mai multa adancime. Lumea sa e ingusta, cu mult mai ingusta decfit acea erasmica;

dar el gtie sa dea fiecarui din gfindurile sale,


fiecarei convingeri, avintul personalitatii sale.
El apuca totul; trage adanc intrInsul fiecare lucru, 11 infierbfinta acolo, in sfingele &du rogu;
impregneaza fiecare idee cu forta sa vital, o fanatizeaza
gi ceea ce a recunoscut gi a mar-

turisit odata, e pentru totdeauna. Fiecare afirmatie se contopegte cu intreaga sa fiinta gi ca-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

I 41

pt prin dansa o imens tarie dinamici. De zeci


de ori, Luther 1 Erasmus au exprimat aceleai
ganduri; dar, pe cand ideea lui Erasmus exercita
numai un farmec subtil asupra spiritelor, aceeai
idee devine imediat la Luther
gratie felului

sau de a subjuga
lozinca, strigat de lupta,
chemare patetica. $i, ca 1 lupii biblici, el ii
poarta cu atata staruinta jaratecul cerintelor sale,
agita cu atata inverunare prin toata lumea tortele convingerii sale, in cat aprinde contiinta intregii omeniri. Tot ce este erasmic, ravnete in
cele din urrna la irnpacare, la znantuirea spiritului ; tot ce e lutheran, tinde la tensiune kalta, la
cutremurare a simtirii. De-aceea, Erasmus, scep-

ticul", e cu atat mai tare cu cat vorbete mai


clar, mai curnpatat, mai explicit. Pe cand Luther,

Pater exstaticus", e cu atat mai puternic, cu


cat mania i ura sbucnesc mai salbatece din
gura sa.
*

Un asemenea contrast trebue sa duca in mod


organic la antagonism, chiar daca telul luptei este
acelai. La inceput, Luther 1 Erasmus vreau ace-

lai lucru dar, prin temperamentul lor, ei vreau

intr'un fel atat de fundamental contrar, incat


ajung sa se contrazica prin toata firea lor. Ostilitatile pornesc din partea lui Luther. Dintre toll
oamenii geniali pe cari i-a purtat parnantul, Luther era poate cel mai fanatic, cel mai nediscipliwww.dacoromanica.ro

142

STEFAN ZWEIG

nat, mai artagos 1 mai recalcitrant. Nu putea


suporta in juru-i decat discipoli, de cari sa se
serveasca
i ii trebuiau, firete, negatori cari
sa-i aprinda mania i pe cari sa-i striveasca.
Pentru Erasmus insa, toleranta a devenit cu
adevarat o religie 1 asprul ton dictatorial al lui
ii strapunLuther indiferent de ce srunea
gea sufletul cu cruzime, ca un cutit. Aceste isbituri de pumn, aceste cuvantari urlate cu spuma

la gura, erau pur 1 simplu insuportabile fizicete aceluia care considera intelegerea mondiala
intre naturile spirituale, ca scopul cel mai inalt.
Iar siguranta de sine a lui Luther (pe care acesta
o numea increderea sa in Dumnezeu) parea lui
Erasmus o ingamfare provocatoare, aproape o
blasfemie in aceast lume a noastra., supusi inca
necurmat ratacirilor i nebuniei. Bineinteles ca.,
la randul sau, Luther trebuia & urasca moliciunea i nehotarirea lui Erasmus in chestiunile religioase. Ura aceasta vointa de a nu se decide,
aceasta condliant 1 nivelare, aceasta lunecare
deasupra unei convingeri ce nu putea fi niciodata
stabilit in mod categoric. i tocmai desavarirea

estetica a lui Erasmus, discursurile lui artifidale" in locul unei dare marturisiri de credint,
ii starniau mania, il inveninau.
In adancul firii lui Erasmus, precum i in adancul firii lui Luther, era ceva elementar, care
trebuia sa-i intrate reciproc. Este deci prea simplista afirmatia ca intre Luther 1 Erasmus ar

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

143

fi fost numai motive externe, intamplari neprevazute, cari au impiedicat pe acegti doi apostoli
ai invataturii evanghelice sa se uneasca pentru
opera comuni. Caci pang gi asemanarile cele mai

apropiate trebuiau sa capete alta culoare, din


cauza substantelor colorante diferite ale singelui gi spiritului lor. Deosebirile lor erau organice. Ele se intindeau din lumea superioara a
creerului 'Ana in tesuturile instinctelor
gi
de-acolo, prin canalele sangelui, in acea profunzime unde nu mai clomnesc cugetarea 1 voinra
congtienta. De-aceea, din calcul politic gi in interesul cauzei comune, ei se puteau menaja unul
pe altul, numai catva timp. Erau ca doi trunchi
cari plutesc unul Linea altul in acelagi curent dar,
la cea dintai cotitura, trebuiau sa se ciocneasca
fatalmente unul de altul: acest conflict istoric
era inevitabil.
* * *

In aceasta lupta, invingatorul trebuia sa fie


Luther. Aceasta era sigur dinainte, de oare ce
el era nu numai geniul cel mai puternic, ci gi
luptatorul mai bucuros de razboiu, mai deprins
cu razboiul. Luther a fost toata viata o fire cornbativa, un spadasin inascut, care se lua la piept
cu Durnnezeu, cu oamenii gi cu diavolul. Lupta
era pentru dansul nu numai o placere gi o forma

de descarcare a fortei sale, ci o adevarata salvare pentru natura sa prea plink SA se ia la harta,

www.dacoromanica.ro

144

STEFAN ZWEIG

s injure, sa se ciorovaiasca, sa dispute cu indarjire toate acestea erau pentru el un fel de luare

de sange. Abia in incaerari gi in explozii de


manie, el igi simte gi igi implinegte toata masura
sa omeneasca. De-aceea, el se napustegte cu patima asupra oricarei cauze drepte sau nedrepte.

Ma cuprind fiori aproape ucigatori", scrie Bucer, prietenul siu, cand ma gandesc la mania ce
fierbe in barbatul acesta, indata ce are de-a face
cu vreun adversar". Caci, incontestabil, Luther
lupta ca un posedat, cand lupta inadevar:
totdeauna cu tot trupul, aprins de furie, cu ochii
injectati de sange, cu spuma la gura. Par'ca prin
aceasta furor teutonicus, el ar elirnina din corpul

sau otrava care il infierbant. 5i, de fapt, abia


dupa ce s'a batut cu furie oarba, dupa ce gi-a
descarcat mania, el se simte ugurat: atunci mi-se
racoregte tot sangele, mintea mi-se lumineaza i
ispitele dispar". Pe campul de lupta, acest prea
instruit doctor in teologie, devine indata un sol-

datoiu fioros: cand vin, lovesc cu maciuca in


gramada". E posedat atunci de o badarnie turbata, de o naprasnica pofta rizboinica; apuca
orice arma ce-i este la indemana, far ad tina
lovind cu sabia scanteietoare
seama de nimic
a dialecticei subtile, dar gi cu furca plink' de gunoaie gi de sudalmi.

Fara crutare, el inlatura orice piedica gi, la


nevoie, nu se da inapoi nici in fata calomniei gi
a neadevarului, spre a nimici pe adversar. Pen-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

145

tru ceva mai bun, pentru ceea ce-i in interesul


Bisericii, nu trebue sa ne fie teama nici chiar
de-o sdravana minciuna". Cavalerismul ii este cu
totul strain acestui luptator din popor. Chiar fata

de potrivnicul invins, el e lipsit de nobleta gi


gi, in furia sa oarba, continua sa
isbeasca pana gi in cel ce zace desarmat la pa-

compasiune

mant. Jubileazi, cand Thomas Miinzer gi zeci de


mii de tarani Bunt macelariti migelegte; se fa-

legte in gura mare Ca sangele lor i-a ajuns la


gat"; chiuie de bucurie ca porcosul" de Zwingli gi Karlstadt gi toti ceilalti cari i-se impotriveau, se pravalesc atat de jalnic. Omul acesta
infierbantat gi care urigte cu violenta, nu gi-a
crutat vreodatfi dugmanul gi n'a rostit un cuvant
drept nici macar dupa moartea acestuia. De pe
amvon, el vorbegte cu glas seducator, omenesc;
acasa, e un prietenos tati de famine; ca artist gi
poet, el este expresia celei mai inalte culturi. Dar
indata ce incepe o lupta, Luther se preschimba
in varcolac, e un gigant posedat de demonii maniei, pe care nu-1 reline nici un scrupul, nici un
simt de dreptate. Toata viata sa, el cauta mereu
sa se razboiasca, dintr'o salbateca necesitate a firii sale
caci lupta ii pare nu numai forma cea
mai voluptoasa a vietii, ci gi cea mai potrivita
din punct de vedere moral. Un om, i cu deosebire un cregtin, trebue sfi fie razboinic", spune el
cu mandrie, oglindindu-se astfel pe el insugi. $i
mai tarziu, intr'o scrisoare din 1541, el inalt in
10

www.dacoromanica.ro

146

STEFAN ZWEIG

slava cerului profesiunea sa de credinta, cu


aceasta afirmatie temerara: desigur ea' 1 Dumnezeu lupta".
Erasmus insa, ca umanist 1 cretin, nu cunoate un Christ certaret 1 nici un Dumnezeu
razboinic. Acest aristocrat al culturii, consiaera
ura i setea de razbunare ca o recadere in vulgaritate 6. in barbarie. Ii desgusta orice

larma, orice hartuiala, toate conflictele salbatece. Cu firea sa inascut conciliant, cearta ii displace tot atat de mult, pe cat ii place lui Luther.
Caracteristic e ceea ce spune el odata despre oroarea sa de certuri: Daca a putea cpata o moie

mare i a trebui sa pornesc un proces in acest


scop, a prefera s renunt la moie". Fara indoial, ca intelectual, lui Erasmus ii place discutia
cu invatati de seama sa (dupa cum cavalerului
ii place turnirul, jocul de intrecere intre nobili)
prin care ii poate dovedi, in fata forumului umanist, subtilitatea inteligentii, iscusinta i arta cu
care manuete floreta calita in focul clasicismului. S dea cateva replici scanteietoare, cateva di-

bace atacuri prin surprindere, s rastoarne de


pe ea pe vreun prost calaret latinist, toate aceste

jocuri spiritual-cavalereti nu sunt nicidecuni


straine lui Erasmus.
Dar el nu poate pricepe vreodata placerea lui
Luther de a strivi i calca in picioare pe mi du-

man. In nenumaratele sale polemici, nu ignoreaza niciodata normele politetii 1 nu se Iasi

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

147

prada urii ucigae" cu care Luther se arunca


asupra adversarilor sal. Erasmus nu e nascut sa
fie un luptator, caci
in ultima analiza
el
nu are nici o convingere rigida pentru care sa
lupte. Firile obiective poseda puling siguranta.
Ele se indoesc repede de propria lor parere i
sunt gata, cel putin, sa reflecteze asupra argumentelor adversarului. A rasa insa pe adversar
sa aibi cuvantul, inseamna a-i da sorti de isbandi. Numai acel orbit de manic, numai acel care
ii trage peste urechi scufia incapatanarii i care
ii apara propria sa ritacire ca un diavol impielitat numai acela poate sa lupte bine.

Pentru Luther, calugarul extatic, oricine il


contrazice e un trimis al iadului, un duman al
lui Christ
1 e o datorie pentru el sa-1 starpeasca deabinelea. Umanului Erasmus, chiar cea
mai nebuneasca exagerare a potrivnicului ii
stoarce cel mult un regret plin de compatimire.
Zwingli a expus intr'o remarcabila descriere contrastul dintre caracterul celor doi rivali: el ase-

muete pe Luther cu Ajax, pe Erasmus cu


Ulysse. Ajax-Luther e omul curajului i al rizboiului, nascut pentru lupta i care nu se simte
bine cleat in lupta. Ulysse-Erasmus, care a fost
bitut numai intamplator pe un camp de lupta,
e fericit sa se reintoarca in linitita sa Ithaca,
in insula binecuvantata a contemplatiei
sa se
retraga din lumea actiunii in lumea spiritului,
unde victoriile sau infrangerile vremelnice par
www.dacoromanica.ro

148

STEFAN ZWEIG

lira rost fata de invincibila gi neclintita prezenta a ideilor platoniene.

Erasmus nu era nascut pentru razboiu

gi

el gtia aceasta. Mild lucra impotriva legii naturii

trebuia sa capituleze.
sale gi intra in lupta
Cad totdeauna, and artistul, and invatatul depaegte propriul ski hotar gi se pune in calea
omului de actiune, a omului energic gi care
merge cu timpul sau, atunci el igi micgoreaza
propria sa msura. Omul spiritului nu trebue si
se alature unui partid: imparatia sa e dreptatea,
care sta pretutindeni deasupra oricarei discordii.
Erasmus n'a fost cu luare aminte, and Luther
a batut incetigor la uga lui. Curand lush', va fi ne-

voit sa asculte gi & graveze in inima sa acest


caci loviturile de fier cu cari necunume nou
noscutul calugar augustin ciocanegte cele 95 teze

ale sale pe uga bisericii din Wittenberg, rasuni


prin intreg imperiul german. Cagicum ingerii
ar fi devenit ei ingigi mesageri", aga sboara din
mina in mfina foile inca umede de cerneala. Peste

noapte, numele lui Martin Luther e pomenit de


tot poporul german, alaturi de numele lui Erasmus, arnfindoi fiind considerati ca premergatorii
cei mai de searna ai liberei teologii cregtine. Cu
instinct genial, acel care avea sa devina curand
barbatul cel mai popular, a atins tocmai punctul
cel mai simtitor, locul unde poporul german resimtea cel mai dureros apasarea curtii papale dela
Roma :
Indulgentele.

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

149

Nimic nu suporti mai putin o natiune, decat


tributul ce-i este impus de o putere straini. 5i,
in cazul acesta, faptul ca Biserica exploata frica
ancestrali a creaturii omepeti, vanzAndu-i aa
numitele Indulgente prin agenti speciali, retribuiti cu un anumit procent din banii incasati;
faptul ca aceti bani, stori taranilor 1 oraenilor germani in schimbul unor chitante dinainte
tiparite, treceau peste granita, luand drumul spre
Roma
a starnit de mult o indignare nationala,
ce se adunase, inabuita 1 tacuta in toata tam.

Luther, prin actiunea sa hotarita, a dat numai


foc acestei indignari acumulate. Nimic nu vadete mai lamurit c nu criticarea unui abuz, ci
forma criticei e decisiva in viata popoarelor.
Erasmus i ceilalti umaniti, i-au batut i ei joc
de Indulgente, revarsAndu-i glumele lor pline

de spirit asupra acestor bilete de rascumparare


a pacatelor, cari scuteau de trecerea prin purgatoriu. Insa batjocura 1 satira descompun fortele existente numai in mod negativ; ele nu
aduna forte noui penituu elanuri creatoare. Luther dimpotrivi, naturfi dramatica, poate singura

aparitie cu adevarat dramatica in istoria germana, tie (printr'un instinct primordial ce nu


se poate invata) Si sesizeze fiecare lucru i sa-1
expuna in mod drastic 1 inteligibil pentru toti.
Din prima ora, el are darul genial al conducato-

rului popular: gestul plastic, cuvntul care rezuma un program. Und spune, scurt i lamurit,

www.dacoromanica.ro

150

STEFAN ZWEIG

in tezele sale: Papa nu poate ierta nici un pacat" sau Papa nu poate scuti de nici o alta pedeapsa cleat de aceea pe care a dat-o el insugi"
aceste cuvinte patrund in congtiinta unei intregi
natiuni, straluminand ca fulgerul, bubuind ca tugi catedrala Sf. Petru incepe sa se clanetul
tine sub amenintarea lor. Pe and Erasmus gi ai
sai, trezesc prin criticile gi zeflemelele lor aten-

tia intelectualilor, fara sa patrunda insa pana


in regiunile pasiunii populare,
Luther atinge
dintr'o lovitura sentimentul adanc al massei. El
ajunge in doi ani simbolul Germaniei, tribunul
tuturor nazuintelor nationale gi al revendicarilor
anti-rornane, forta concentrata a tuturor impotrivirilor.
*

Para indoiala, un contemporan atat de curios


gi cu auzul atat de fin ca Erasmus, trebuia sa afle

foarte curand de actiunea lui Luther. De fapt,


trebuia sa se bucure ci un aliat in lupta pentru
o teologie libera, a trecut astfel de partea sa.
i, la inceput, nu se aude nici un cuvant de dojana. Tuturor oamenilor buni, le place sinceritatea lui Luther"; de sigur ca pana acum Luther
a fost lumii de folos". In tonul acesta binevoitor se exprima el, fata de prietenii sai umanigti,
despre manifestarile lui Luther. Dar largvazatorul psiholog e retinut indata, cu prudenti, de un

prim scrupul: Mu lte a criticat Luther in chip

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

151

excelent" insa, el scapa aci un suspin uor : numai dad ar fi lucrat cu mai multa masura". Instinctiv, omul acesta atat de sensibil, presimte
primejdia temperamentului supraincalzit al lui

Luther; nu ihtarzie sa-1 previna, si nu se exprime, & nu se rasteasca rnereu cu aceeai. gro-

solanie. Mi-se pare ca prin moderatie se poate


obtine mai mph decat prin impetuositate. Christ
a subjugat lumea in felul acesta".
Aa dar, Erasmus nu e nelinitit de vorbele, de

tezele lui Luther, ci numar de tonul expunerii


sale, de accentul demaghic, fanatic, al lui Luther in tot ce scrie i face el. Dupa parerea lui
Erasmus, astf el de chestiuni teologice, delicate,
spinoase, se discuta mai bine cu glas linitit in

cercuri instruite: vulgus profanum e tinut la


distanta prin latina academics& Dar teologia nu

se striga atat de tare in ulit, incat cismarii i


mamularii sa poata interveni cu badaranie in
lucruri atat de subtile. Pentru gustul 1
distinctia umanitilor, orice discutie in fata
galeriei, chiar o discutie in favoarea gale-

riei, e o scadere, o injosire; ea trage inevitabil


in urma ei primejdia tumultului", a rscoalei,
a rebeliunii populare. Erasmus detesta orice propaganda 1 orice agitatie pentru adevar : crede in

puterea proprie a adevarului, care continua sa


lucreze dela sine. El crede ca un principiu, ca o
deciziune odata adusa in lume prin mijlocirea cu-

vantului, trebue sa se implineasca apoi pe cale

www.dacoromanica.ro

152

STEFAN ZWEIG

pur spirituala i nu are trebuinta nici de aplauzele multimii, nici de actiuni de partid, pentru

a deveni mai reala i mai adevirata in esenta


ei. Pentru convingerile 1 simfamintele sale,
omul spiritului nu are altceva de facut deck sa
constate adevarurile, s formuleze limpede tot ce
cugeta 1 simte. El nu are de luptat pentru con-

vingerile sale. Prin urmare, nu din indivie


precum il invinuesc adversarii sai
ci dintr'un
cinstit sentiment de teama, din simtul spiritualaristocratic al responsabilitatii, Erasmus vede
cu adanca nemultumire cum, indaratul furtunii
verbale a lui Luther, sporete agitatia poporului,
ca un nor uria de praf. Numai daca el ar fi mai
moderat": neincetat ii innoete Erasmus aceasti
plangere impotriva celui fara masuri, impotriva

nepotolitului Luther
i, in adancul ski, il
apasi presentimentul lucid c inalta sa impiratie a spiritului, a literaturii, a tiintelor, a umanitatilor, nu va putea retista unei asemenea furtuni mondiale.
Totui, intre Erasmus 1 Luther nu s'a schimbat Inca nici un cuvant. Amandoi, cei mai renumiti dintre barbatii Reformei germane, pastreaza
inca tacerea unul fata de celalt
i tacerea

aceasta e din ce in ce mai isbitoare. Erasmus,


prevazkorul, nu are nici un motiv & intre in re-

latii personale cu omul acela recalcitrant; iar


Luther, cu cat e mai impins la lupta de propria
sa convingere, devine, vadit, tot mai sceptic fata

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

153

de cel sceptic. Lucrurile omeneti au pentru


dansul mai multa insemnatate decat cele divine",
scrie el despre Erasmus i, prin aceasta, traseaza

cu maestrie distanta dintre ei. Pentru Luther,


elementul religios era lucrul cel mai important
de pe pamant ; pentru Erasmus, elementul uman.
*

Dar, in aceti ani, Luther nu mai este singur.


Fara sa doreasca, poate chiar fara sa-i dea seama pe deplin, el a ajuns, prin cerintele pe cari
le credea numai de ordin spiritual, exponentul
berbecelor mai felurite interese pamanteti
cul de asalt al cauzei nationale germane, un pion
de seama in jocul de ah politic dintre papa, imparat 1 printii germani. Profiteuri ai succesului
sail, cu totul straini 1 nicidecum evanghelici,
incep sa se invarteasca in jurul persoanei sale,

ca s'o exploateze pentru propriile lor scopuri.


Cu incetul, in jurul acestui What care luptase
singur, se i formeaza nucleul unui viitor pared,
al unei noui dogme religioase. Insa, cu mult inainte de a se fi adunat armata cea mare a Protestantismului, s'a steams in jurul lui Luther, potrivit geniului de organizare al Germanilor, un statmajor politic, teologic 1 juridic:
Melanchton,
Spalatin, printi, nobilime i invata4.-i. Trimiii

straini privesc curioi spre Saxonia, daca nu


cumva s'ar putea ciopli din omul acesta dur o
pana cu care sa despice puternicul imperiu. 0

www.dacoromanica.ro

154

STEFAN ZWEIG

diplomatic politick igi intretese steins firele ei


cu revendicarile pur morale ale lui Luther. Cercul restrans al acestuia este tocmai in cautare de
aliati
,gi Melanchton (care gtie prea bine ce
tumult va isbucni abia atunci cand va apare scrie-

rea lui Luther: Catre nobilimea natiunei germane") stkue necurmat: ar trebui cagtigata, pentru cauza evanghelica, autoritatea impartialului
Erasmus. In cele din urma, Luther cedeaza 1,
pentru Intlia oara, se adreseaza personal lui Erasmus, la 28 Martie 1519.

0 scrisoare umanista este redactata neaparat


intr'un stil de politeta magulitoare, chiar deadreptul lingugitoare prin exagerata, prin chinezeasca micgorare-de-sine a trimitatorului ei. Nu
este deci nimic deosebit de spus, daca Luther
ii incepe scrisoarea cu un imn de slava: Oare
exista cineva a carui gandire si nu fie prea plina
de Erasmus? Cine nu e instruit de .0, cine nu
e ckmuit de el?" Se infatigeaza ca un ucenic
nesplat gi grosolan, care Inca n'ar fi invatat cum

s se adreseze prin scrisoare unui barbat inteadevar prea intelept. De oare ce auzise insa c
numele sau ar fi ajuns cunoscut lui Erasmus prin
neinsemnata" sa_ interventie in chestia Indulgentelor, tkerea n'ar mai putea stkui intre dangii fr si fie gregit interpretata. Recunoagte
aa dar, binevoitorul meu Domn
daca iti este
gi pe acest mic frate intru Christos,
plkut
care desigur nu e vrednic, prin negtiinta sa, de-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

155

cat sa fie ingropat inteun colt intunceat, iar nicidecum sa fie cunoscut sub acelagi cer gi sub acelagi soare".

Numai pentru aceast singura fraza, a fost


scris toata scrisoarea. Ea cuprinde tot ce Luther
nadajduegte sa obtina dela Erasmus : o scrisoare
de incuviintare, un cuvant oarecare de amicitie
(am trebui sa spunem: un cuvant publicabil) in
favoarea doctrinei sale. E un moment intunecat
gi decisiv pentru Luther. El a pornit un razboiu
impotriva puternicilor stapani ai lumii. Bula de
excomunicare e de pe acum pregatita la Roma.
A-1 avea, intr'o asemenea lupta, pe Erasmus ca

salvator moral, ar fi de mare insemnatate gi,


poate, chiar hotiritor pentru isbanda cauzei lutherane. Caci numele lui Erasmus se impune prin

incoruptibilitatea sa. Pentru oamenii de partid,


omul impartial e totdeauna flamura cea mai bung

gi mai de pret.
*

Insa Erasmus nu vrea si preia niciodati vreo


obligatie gi, cu atat mai putin, & garanteze pentru o datorie ce Inca nu poate fi calculata. Caci,
a aproba acum in mod public pe Luther, inseamna

a incuviinta dinainte toate cartile, scrierile gi


atacurile lui viitoare ; inseamna a fi de acord cu
un om fara masura, nepotolit gi necumpatat, al
carui .,fel de a scrie, violent gi atatator" atinge
extrem de penibil sufletul armoniosului Erasmus.

www.dacoromanica.ro

156

STEFAN ZWEIG

Apoi, care este cauza lui Luther? Ce este ea as-

tazi, in 1519, i cum va fi ea maine? A fi de


partea cuiva, a te obliga pentru un om, inseamna

sa cedezi o parte din propria ta libertate morali, sa intervii pentru revendicari ale caror urmari nu pot fi prevazute. i Erasmus nu se va
rasa niciodata stramtorat in libertatea sa. Poate
ca nasul vechiului cleric, cu mirosul atat de fin,
adulmeca aburii uori ai ereziei ce se desprind
din scrierile lui Luther. $i a se compromite zadarnic, aceasta nu era deloc o virtute pentru prudentul Erasmus.
De-aceea, in faspunsul sail, el se ferete cu
cea mai mare grija sa spuna limpede un da sau
un nu. Mai Intfii, el ii construete cu iscusinta

un retranament: declari, pentru tabara din


dreapta i pentru cea din stanga, c n'a cetit cu
adevirat scrierile lui Luther. De fapt, in calitatea sa de preot catolic, ii este literalmente interzis lui Erasmus sa citeasca, gra' incuviintarea
expresa a superiorilor sai, carti potrivnice Bisericii. Cu extrema precautiune, Erasmus, rutinat
scriitor de epistole, se folosete de aceasta interdictie, spre a se scuza ca nu poate face o declaratie precisa in aceasta chestiune. Multumete
fratelui intru Christos"; relateaz ce imensa agi-

tatie au starnit cartile lui Luther la Lowen 1


cu cata ura s'au aruncat adversarii sai asupra
lor :
prin aceasta, el ii exprima pe ocolite
o oarecare simpatie. Cu ce maestrie evita insi

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

157

acest pasionat spirit independent orice cuvgnt la-

murit, orice asentiment prin care ar putea fi


prins 0 obligat! El accentueazg formal cg a
frunzgrit" numai (degustavi) comentariile Psalmilor lui Luther, deci ci nu le-a cetit, 0 sperg"
cal acestea ar fi de mare folos:
iargi o simplg
perifrazg, o vagg dorintg, in locul unei judecgti.

i, numai ca sg se distanteze de Luther, el 10


bate joc de svonurile prosteti i rguvoitoare cari

pretind c el insui ar fi pgrta la alcgtuirea


scrierilor lui Luther. La incheere insg, Erasmus
e in cele din urmg lgmurit. El declarg pe leau ca
nu dorqte sg fie atras in aceastg controversg cu
totul neplgcutg: ma mentin pre cat pot in neutralitate (integrum), spre a putea contribui mai
bine la reinflorirea tiintelor i cred cg, printr'o inteligenta 0 iscusitg rezervg, se poate obtine mai mult deck prin interventii vehemente".
Il mai indeamng stgruitor pe Luther sg fie moderat i terming scrisoarea cu dorinta cucernicg
0 care nu-1 obligg la ceva!
ca harul lui
Christ sg coboare tot mai mult asupra lui Luther.
*

Prin aceasta, Erasmus i-a precizat pozitia. Ea


este aceeai ca i in disputa lui Reuchlin, cnd a

spus: Nu sunt Reuchlinian 0 nu fac parte din


nici un partid; sunt cretin 0 cunosc numai cre-tini, dar nici un Reuchlinian sau Erasmian". E
hotfirit sg nu facg nici un pas mai departe, de-

www.dacoromanica.ro

158

STEFAN ZWEIG

cat vrea in realitate. Erasmus e un om temator,


dar gi teama are puteri adanc patrunzatoare: uneori, ea prevede printr'o ciudata ilurninare neagteptati a simtirii, ca intr'o halucinatie, ceea ce
se va intampla in viitor. Mai clarvazator cleat
toti ceilalti umanigti, cari il slivesc pe Luther ca
pe un mantuitor, Erasmus recunoagte in felul
agresiv gi absolutist al lui Luther semnele prevestitoare ale unui tumultus". El vede in locul
Reformei o revolutie gi nu vrea in nici un caz si

mearga pe calea aceasta primejdioasi. Cu ce


l-ag putea ajuta pe Luther, daca ma intovaragesc

cu dansul in primejdia sa? In loc de unul, se


vor duce la fund doi oameni... El a SIMS unele
lucruri in chip remarcabil, a dat avertismente
bune i vroiam ca el sa nu vateme aceste lucruri
bune prin gregelile sale insuportabile. Dar, chiar
dac ar fi scris toate acestea intr'un fel mai blajin, mai cucernic, nu mi-ag pune capul in pericol
numai de dragul adevarului. Nu oricine are taria
de a indura martirajul gi sunt mahnit de teama
ca, in cazul unui tumult, voi fi nevoit sa urmez

pilda lui Petru. Urmez poruncile papei gi ale


printilor, daca ele sunt drepte gi indur legile lor

uzuale, pentruca aceasta e mai sigur. Cred ca


asemenea purtare e potrivita tuturor oamenilor
binevoitori, daca ei nu vad nici o speranta in reugita impotrivirilor". Din sfiiciune sufleteasca dar
gi din nesdruncinatul sail simtamant de neatarnare, Erasmus e decis sa nu faca cu nimeni cauza

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

159

comuni, deci nici cu Luther. El sa mearga pe


drumul lui i.Erasmus pe drumul sail: astfel,
ei inchee numai conventia de a nu se opune dug:.
manos unul altuia. Propunerea de alianta e resping; un pact de neutralitate e inicheiat. Luther

e hotarit sa reprezinta piesa lui dramatica 1


Erasmus nadajduete
zadarnica speranta!
c ii va fi ingaduit sa ramana numai spectator":
Daca, precum reese din puternicul avant al cauzei lui Luther, Dumnezeu vrea toate acestea i,

poate, a socotit ca un chirurg atat de sever ca


Luther e necesar pentru stricaciunea acestor vremuri, atunci rostul meu nu e acel de a ma pune
impotriva sa".

Dar, a ramane impartial in vremuri politice,


a sta in afara de partide, e mai greu deck a fi
de partea cuiva. i spre marea supfirare a lui
Erasmus, noul partid incearca sa-1 revendice.
Erasmus a intemeiat critica reformatoare a Bisericii, pe care Luther a preschimbat-o inteun
atac contra papalitatii; precum spun cu amaraciune teologii catolici, el a pus ouale pe cari
le clocete Luther". Fie ca vrea sau nu, Erasmus este raspunzator pan la

un anumit

grad, caci el a pregatit calea actiunii lui Luther.

Ubi Erasmus innuit, illic Luther irruit". Pe


cand unul a deschis up cu precautiune, celalt s'a
napustit cu toata impetuositatea. Insui Erasmus
trebue sa recunoasca fata de Zwingli: Am predicat eu insumi tot ce proclama Luther, insa nu

www.dacoromanica.ro

1 6o

STEFAN ZWEIG

cu atata vehementa gi fit% acel limbaj ce duce


la exagerari". Ceea ce-i desparte unul de altul, e
numai metoda. Amandoi au pus aceeagi diagnoza:

a Biserica se afla in primej die de moarte, a


ea merge spre pieire prin instrainarea ei de duhul profund al credintei. Insk pe and Erasmus

propune un tratament indelungat, extrem de


aterit, care s'o vindece cu incetul,
un proces
de purificare a sangelui, din care nu lipsesc injectiile cu sarurile salubre ale ratiunii gi satirei,
Luther dimpotriva, taie in came vie. Erasmus,
care are oroare de sange, desigur ca trebuia sa
respinga un asemenea procedeu extrem de pri-

mejdios. Ii era sag de orice fel de violenta:


Sunt ferm decis sa ma las mai bine slagiat bucati cu bucata, decat si favorizez discordia, mai
cu seama in chestiunile religioase. E adevarat a
multi adepti ai lui Luther se bizuie pe preceptul evanghelic: N'am venit sa aduc pacea, ci sabia. Dar oriat ag putea recunoagte ca unele lucruri din sfinul Bisericii ar trebui schimbate in
avantajul religiei, ma impac prea putin cu tot ce
duce la o rasvratire de felul acesta".
Cu o fermitate ce amintegte pe Tolstoi, Eras-

mus respinge orice apel la violenta gi declarl


a mai degraba e gata sa suporte mai departe o
situatie atat de penibila, cleat sa cagtige aceasta
transformare printeun tumultus", prin varsare
de singe. In timp ce ceilalti umanigti, miopi gi
optimigti, slavesc actiunea lui Luther ca o elibe-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

161

rare a Bisericii, ca o mantuire a Germaniei,


el
vede in aceasta o desbinare a Bisericii mondiale.

Ecclesia universalis Se risipegte astfel in biserici nationale gi Germania se desprinde de unitatea Occidentului. Mai mult decit igi poate da
seama prin judecata sa, el presimte cu inima ca,
o atare desprindere a Germaniei gi a celorlalte
tari germanice de autoritatea suprema a Papei,
nu s'ar putea indeplini Fara conflicte sangeroase,

fari masacre. gi, de oare ce razboiul inseamn


pentru el retrogradare, reintoarcere la epocile bar
bare de mult disparute, el igi pune toata puterea

spre a impiedica aceast cumplita catastrofa in


sanul cregtinatatii. Astfel, i-se impune deodata
lui Erasmus o misiune istorica degi, in adancul
sau, simte ca ea depagegte cu mult puterea sa:
ea' intrupeze el singur, in mijlocuk tuturor acesgic intor exaltati, ratiunea cea clarvazatoare
armat numai cu pana, sa apere unitatea Europei,
unitatea Bisericii, unitatea omenirii 1 cetateniei
universale, impotriva decadentii gi a nimicirii.
*

Erasmus igi incepe misiunea de mediator, incercand sa-1 domoleasca pe Luther. Neincetat, el

conjura prin prieteni pe recalcitrantul reformatOr s nu scrie atat de revolutionar", sa nu predice Evanghelia intr'un mod atfit de neevanghelic" :

Ag dori ca Luther s se abtina catva

timp dela orice hartueli gi dispute gi sa lucreze


11

www.dacoromanica.ro

162

STEFAN ZWEIG

pentru cauza evanghelic, cu mijloace curate gi


fara nici un amestec strain. Ar avea mai mult

succes". 5i, inainte de toate: nu trebue sa se


intreprinda totul in mod public gi, in nici un caz,
sa nu se strige, in auzul unei multimi nelinigtite

gi pornite la galceava, cerintele bisericegti ale


Reformei. In opozitie cu retorica starnitoare de
agitatii, cat de elocvent slavegte Erasmus, diplomatul, cealalta maestrie a omului devotat spiri-

tului: inalta arta de a tacea in momentul potrivit 1 Adevarul nu trebue spus totdeauna in intregime: multe depind de felul cum el este anuntat".
Aceasta conceptie, c adevarul ar putea fi tinut sub tacere chiar numai timp de un minut in

avantajul intereselor actuale, trebuia sa fie de


neinteles pentru Luther. Pentru dfinsul, sectatorul, e o sfanta datorie de congtiinta sa strige tare
orice iota, orice silaba a adevarului pe care cugetul gi sufletul 1-au recunoscut gi 1-au marturisit
chiar clack prin aceasta, se vor ivi razboaie, revolutii, gi chiar daca se va prabugi cerul.
Luther nu poate gi nu vrea sa invete arta tacerii. In acegti patru ani, el vorbegte o limba noua,
viguroasa. Forte nemasurate, resentimentele concentrate ale unui intreg popor, se afla in mainile
sale. Prin loviturile de ciocan date de Luther in
ugile bisericilor din Wittenberg, au fost trezite
toate congtlintele nationale germane, rsvratite
cu patima impotriva a tot ce e imparatesc 1 ro-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

163

manic: ura contra popimii, ura contra strainilor.


S'a inflacarat fotarul social 1 religios, care mocnea 1 in taranime din zilele Ligii taraneti. Toate
clasele: printii, oraenii, taranii simt ca intereBele lor particulare i acele cari depind de dieta,
sunt consfintite de Evanghelie. Intreg poporul

german, ii reunete prin Luther pasiunea sa


distramata pana atunci, caci el vede in Luther pe
omul curajului 1 al faptei. Totdeauna ins, and
elementele nationale se contopesc cu cele sociale
in jarul extazului religios, se produc acele formidabile cutremure cari sgudue universul. i clack

precum e cazul lui Luther, se afla de fati un


barbat in care nenumarati indivizi cred c ii vad
realizata vointa lor incontienti, atunci barbatul
acesta capt puteri magice. Omul in care o in-

treaga natiune, la cea dintai chemare, ii varsa


puterea ei in propria lui putere
e lesne inclinat sa se simta trimisul lui Dumnezeu pe pamint. Dupa nenumarati ani, cineva vorbete din
nou in Germania in graiul Profetilor. Dumnezeu mi-a poruncit sa. propovaduesc 1 Si judec
in tam germana, ca unul dintre apostoli i evangheliti". Extaticul acesta simte ca Dumnezeu
i-a dat insarcinarea sa purifice Biserica, sa salveze poporul german din mainile Antichristului", ale papei, ale acestui diavol impelitat i
deghizat". Sa-1 salveze cu ajutorul cuvantului i
daca nu se poate astfel
atunci cu sabia, cu
focul i cu sangele.

www.dacoromanica.ro

164

STEFAN ZWEIG

Firete, e zgdarnic s se predice prude** gi


moderatie unuia cgruia ii tiuie urechile de mugetul aclamatiilor populare 1 care se simte plin
de porunca diving. Curgnd, Luther nici nu mai
aude aceste avertismente; nu mai are nevoie de
Erasmus; nu-1 intereseazg ce scrie i ce gandete
dgnsul. Cu pagi de fier, necrutgtori, el merge pe

calea sa istoria
Cu aceeagi caldg stgruinta ca i fatg de Luther,
Erasmus se adreseazg in acelagi timp pgrtii adverse : papei, episcopilor, printilor, stgpgnitorilor, spre a-i preveni sg nu ia mgsuri prea prilpite
i severe contra lui Luther. i aci il ggsete la lucru pe vechiul sgu duman: fanatismul orb i

multumit de sine, care nu vrea s recunoascg


propriile sale gregeli. El amintegte cg s'a procedat, poate, prea aspru cu excomunicarea; Luther
e oricum un bgrbat absolut loial, a cgrui purtare
in viatg e unanim lgudatg. Desigur cg Luther a
stfirnit indoiala in pritrinta Indulgentelor, dar i
altii au fgcut inaintea lui declaratii indrgsnete in

acest sens. Nu orice grealg este i o erezie",


avertizeazg neobositul mediator, desvinovgtind pe

Luther, cel mai inverunat adversar al sgu, care

a scris multe lucruri mai mult in pripg, decfit


cu intentii rele". Intr'un asemenea caz n'ar trebui sg se strige indatg: pe rug!
1 sg nu se
acuze de erezie, pe acel care ar da de bgnuit.
Oare nu e mai oportun ca Luther sg fie satuit
i prevenit, decgt sg fie insultat 1 intgrgtat? Cel

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

165

mai bun mijloc pentru potolirea agitatiei", scrie


el cardinalului Campeggio, ar fi daca papa ar
cere acelui partid sa faca o declaratie publica de
credint. Astfel, s'ar inlatura abuzul falgelor expuneri gi interpretari gi s'ar atenua violenta absurda a cuvantarilor gi scrierilor". Omul acesta
conciliant indeamna mereu sa se convoace un
conciliu; el sfatuegte sa se examineze cu incredere gi amicitie toate aceste teze, in cercurile instruite gi clericale, gi astfel se va ajunge la o intelegere denma de spiritul cregtinesc".
Dar Roma asculta de glasul acestui sfatuitor
tot atat de putin ca gi Wittenberg. Papa e preo-

cupat acum de alte griji: iubitul sau Raffaelo


dar divin pe care Renagterea 1-a facut
nouei lumi ce se ivise
moare pe neagteptate.
Cine va termina cum se cuvine stampele Vaticanului? Cine va duce la bun sfargit lucrarile bisericii Sf. Petru, pornite cu atata indrasneala? Pentru acest papa din familia Medicisilor, arta, acea
mare gi durabila, e de o suta de oH mai importanta decat aceste necontenite certuri marunte
dintre calugarii aceia, de undeva, dintr'un mic
orag provincial din Saxonia. i tocmai pentruca
acest print al Bisericii are alte planuri marete,
el privegte nepasator, deasupra acestui neinsemnat calugarag. La randul lor, cardinalii, trufagi gi
prea increzuti abia adineaori au impins pe rug
pe Savonarola gi au isgonit pe ereticii spanioli
din tara lor !
cer afurisenia, ca singurul ea'sSanzio

www.dacoromanica.ro

166

STEFAN ZWEIG

puns la nesupunerea lui Luther. De ce sa-1 asculte mai intii, de ce sa stea la discutie cu acest
taranoiu teolog? Scrisorile prevenitoare ale lui
Erasmus sunt Ruse la o parte, fra sa fie luate
in seama; in cancelaria romana se pregategte la
repezeala bula de excomunicare gi legatul papal
primegte ordinul sa porneasca cu depline puteri
gi cu toata asprimea impotriva instigatorului german:
prin indaratnicia din dreapta, prin inca-

patinarea din stfinga, s'a pierdut astfel cea dinfa gi cea mai buna posibilitate de reconciliere.
*

Totugi: in acele zile decisive


s'a remarcat
prea putin aceasta scena jucata intre culise
intreaga soarta a Reformei germane se afla pentru un scurt moment in mina lui Erasmus. Imparatul Carol a gi convocat dicta la Worms, unde
daca Luther nu cedeaza in ultima oil
caua

lui avea sa fie judecata flea ca el sa mai fie ascultat. E invitat la dicta i suveranul lui Luther,
Friedrich de Saxonia, care pe-atunci nu era Inca
fatig partizanul, ci numai ocrotitorul sau. Barbatul acesta curios, de o cucernicie severa, mare colectionar de relicve gi de moagte in Germania

care se ocupa deci cu lucruri de cari Luther igi


bate joc cu dispret, ca de nigte fleacuri gi jocuri
diavolegti
are o simpatie speciala pentru Luther: e mfindru de omul care a facut ca Universitatea sa din Wittenberg sa cigtige o faima atit

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

167

de mare in toata lumea. Insi nu cuteaza sa-1 recunoasca in mod public. Din prudenta gi pentruca nu e Inca profund convins, el evita cu diplomatie sa cultive relatii personale cu Luther. Nu-I
primegte in audienta, pentru ca la nevoie sa-gi
acopere retragerea gi sa poata spune (intocmai
ca gi Erasmus), ca. nu a avut nimic de-a face cu
el ad personam. Dar din motive politice (cad el
se poate folosi bine de acest taran sdravan in jocul de gah contra imparatului) gi, in sfargit, din
acea mandrie particularist a suveranitatii sale,
el a tinut pang acum o mana proteguitoare asu-

pra lui Luther. Cu toate fulgerile afuriseniei


papale, I-a mentinut pe anvon gi la universitate.
Acum insa, chiar aceasta ocrotire prudenta devine o primej die. Cad daca Luther, precum e de
agteptat, cade in disgratia Reichului, a-I ocroti
mai departe, ar insemna atunci rebeliune fatig
a unui priz4 elector impotriva impfiratului sau.
i, pentru aceasta rasvratire fatig, printii abia
pe jumatate protestanti nu sunt Inca deabinelea
hotariti. Ei gtiu ca imparatul lor e Inadevar ne-

putincios din punctul de vedere militar; el are


mainile legate prin razboiul contra Frantei gi
Italiei; poate ca acum ar fi ora prielnica ca ei
si-gi sporeasca propria lor putere. Pentru un asemenea atac, cauza evanghelica ar fi pretextul cel
mai Irumos, cel mai glorios in fata istoriei. Insa
Friedrich, care e personal un barbat cucernic gi

leal, nu e Inca pe deplin sigur daca acest

www.dacoromanica.ro

168

STEFAN ZWEIG

preot 1 prof esor al sau e inadevar gi un misionar

al veritabilei invtaturi evanghelice, sau numai


unul dintre nenumaratii exaltati gi sectatori. th
nu e Inca decis sail ia, in fata lui Dumnezeu gi
a judecatii pamantene, raspunderea de a proteja
mai departe pe acest geniu mare gi totugi per-culos.

In aceasta nehotarita dispozitie sufleteasca,


Friedrich, oprindu-se la Co Ionia in calatoria sa,
afla ca gi Erasmus e in acelagi timp oaspetele oragului. Indat il invita la dansul, prin Spalatin,
secretarul sau. Caci Erasmus mai e considerat ca

autoritatea cea mai inalta in chestiunile teologice gi laice; el mai e incununat de gloria cinstit
cagtigata prin absoluta sa impartialitate. In nesiguranta lui, printiul elector agteapta dela clansul sfatul cel mai sigur gi ii pune, fail ocoluri,
intrebarea daca Luther are sau nu dreptate. Lui

Erasmus nu prea ii plac intrebarile cari cer un


da sau un nu lamurit. Mai cu seama de astadata,
o nemasurata raspundere e legata de votul sail. ,
Caci, daca el incuviinteaza vorbele gi faptele lui
Luther, atunci Friedrich, intarit in convingerea
sa, continua Si protejeze pe Luther
gi astfel
acesta e salvat odati cu Reforma germani. Insa
daca suveranul &au il parsegte, descurajat de
sfatul contrar, atunci Luther trebue sa fuga din

tara, spre a scapa de rug. Intre acest da i nu


atarna soarta unei lumi. Daca Erasmus ar fi fost
inadevar ostil, daca ar fi fost invidios pe marele

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

169

sgu partener, el ar fi avut acum prilejul unic de


a se descotorosi pentru totdeauna de dinsul. Un
cuvgnt brutal de refuz, ar fi determinat, de bungsearng, pe printul elector sg retragg orice protectie asupra lui Luther. In ziva aceasta din 5 Noembrie 1520, soarta Reformei germane i probabil

cg i acea a istoriei universale, se afla cu totul


in mgna delicatg i temgtoare a lui Erasmus.
In acest moment, Erasmus pgstreazg o atitudine onorabilg. Nu o atitudine vitejeascg, nu una
insg totui (i aceasta
mare, hotgritg, eroicg
e chiar mult) una onorabilg. La intrebarea printului elector dacg in opiniile lui Luther s'ar putea observa ceva nedrept i eretic, el incearcg
mai intgi sg se eschiveze cu o vorbg glumeati (nu
vrea sg fie de partea cuiva), spungnd ea grepla
principalg a lui Luther ar fi aceea cg apucase pe
papa de coroang i pe cgluggri de burtg. Pe urmg

insg, invitat in mod serios sili exprime parerea, el precizeazg in dougzeci 1 doug de fraze
scurte, pe cari le numete Axliomata, opinia sa
aa cum
personalg asupra doctrinei lui Luther
i-o dicteazg tiinta i contiinta sa. Unele fraze

sung defavorabil: Luther abuzeazg de indulgenta papei", dar in tezele hotgritoare el se pune
curajos de partea celui amenintat: Dintre toate
universitgtile, numai doug 1-au condamnat pe
Luther 1 chiar acestea nu 1-au combgtut cu motive puternice. Luther nu cere doar ceva inacceptabil, and pretinde 0 discutie publicg 1 judecg-

www.dacoromanica.ro

I70

STEFAN ZWEIG

tori cari sa nu fie suspectati". 5i: Ar fi mult


mai bine, chiar pentru papa, daca s'ar rasa ca
aceasta chestie sa fie aranjata de judecatori nebanuiti gi respectati. Lumea e insetata de adevarata Evanghelie gi intreaga epoca tinde in aceasta

directie. Nu trebue sa i-se impotriveasca cineva, in chip atat de dugmanos". Sfatul sau definitiv ramane acesta: prin blandete gi toleranta,
gi printr'un conciliu public, sa se aranjeze aceasta
chestiune spinoasa, inainte ca ea sa degenereze

intr'un tumultus" gi sa agite lumea tirnp de


secole.

Prin aceste cuvinte (pentru cari Luther 1-a asplait pe Erasmus cu raul) s'a produs o intorsatura de mare insemnatate, in favoarea Reformei.
Caci, degi a ramas intrucatva nedumerit in privinta unor anumite fraze cu doua intelesuri gi a
precautiunilor din expunerea lui Erasmus, printul elector a facut exact ceea ce i-a propus Erasmus in noaptea acelei convorbiri. In ziva urmatoare, la 6 Noembrie, Friedrich a cerut trimisului papal: Luther sa fie audiat in mod public de
judecatori drepti, liberi gi nebanuiti de nimeni,
iar cartile lui sa nu fie arse dinainte. Prin aceasta,
el a protestat impotriva punctului de vedere prea

riguros al Romei gi imparatului :pentru intaia


oara, protestantismul printilor germani gi-a ridi-

cat glasul. Prin concursul sau secret, Erasmus

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

171

a dat Reformei un ajutor decisiv in ora ei sugi a meritat un monument, in locul


premi
pietrelor pe cari ea le-a aruncat asupra lui.
*

Veni pe uring ziva istorica dela Worms.


Oragul e aglomerat, plin ping la crestele acoperigurilor. Un tfink impkat patrunde in el, insotit
de ambasadori, de trimigi ai papei, de printi electori gi secretari, incercuit de flamurile multicolore ale cavalerilor gi ale lkcierilor pedegtri.
Dup clteva zile, intr pe acelagi drum un simplu ci.lugk, un bkbat singuratec, lovit de afuri-

senia papei gi apkat de ardere pe rug numai


printr'un bilet de liber trecere, pe care il poart
impiturit in buzunar. Totugi, strkile rasuni din
nou de aclamatii, vuesc de entusiasm. Cki printii germani au ales pe un singur om: pe impkat
insi poporul german 1-a ales pe Luther conduckor al Germaniei.

Prima confruntare mai tkigneazI decizia


cea grea gi fatala. Gfindirea erasmicA este Inca
vie: mai stgpnegte o ugoar sperant in posibi-

litatea unei interventii impkiuitoare. Dar, in


ziva urmatoare, Luther rostegte cuvintele istorice : Aci stau eu, gi nu pot altfel 1" Lumea e
rupt in dotal: pentru intAia oath din zilele lui

Johann Hus, un bkbat a refuzat si se supuna


Bisericii, in fata impkatului gi a curtii adunate
in juru-i. 0 ugoar infiorare trece prin cercul

www.dacoromanica.ro

172

STEFAN ZWEIG

curtenilor: ei murmura gi se mira de indasneala


alugaragululi. Lisa jos, afara, mercenarii il aclama pe Luther. Oare ei presimt ca, prin refuzul
acestuia, se va stfirni un Vint bun pentru darkgii? Oare aceste pasari de pradk adulmeca de pe
acum rfizboiul care vine, care e tot mai aproape?
Unde e insa Erasmus in aceasta ora? Intr'un
moment istoric, de insemnatate mondiala, el a

amas, plin de teamk in odaia sa de studiu:


aceasta e vina sa tragick Ca prieten din tinerete
al lui Aleandrus, trimisul papal, cu care a impairtit masa gi patul la Venetia; ca persoana respectata de impfirat, ca tovarag patruns de aceleagi
simtaminte pentru cauza evanghelick numai el

singur ar fi putut impiedica decizia cea aspa.


Dar, vegnic sfios, el se teme SA intervina in mod
public
gi abia and afla vestea cea rea, igi da

seama a momentul pierdut nu mai poate fi


adus inapoi: Daca ag fi fost eu insumi de fata,
ag fi facut tot posibilul ca aceasta tragedie sa
fie evitata printr'un procedeu moderat". Ore le
istorice nu se mai lasa intoarse din calea loll
Totdeauna, vina e a celui absent. In aceast ora
istorica, Erasmus nu gi-a pus in joc intreaga sa
existenta, nu gi-a dat toata puterea, nu gi-a dovedit convingerea prin prezenta sa acolo unde
trebuia sa fie
gi de-aceea cauza erasmia e
pierduta. Luther a riscat totul, s'a devotat pe deplin crezului sau, cu un curaj suprem, cu puterea neinfanta a vointei sale de a invinge: deaceea vointa sa a devenit fapta.
www.dacoromanica.ro

LUPTA PENTRU INDEPENDENTA

www.dacoromanica.ro

LUPTA PENTRU INDEPENDENTA


prin dieta dela Worms, prin fulgerile de afurisenie ale Bisericii 1 prin proscrierea imparateasca, Erasmus crede ca incercarea de Reforma a lui Luther a epat. Cei mai multi au aceeai impresie. Nu mai ramane deck rebeliunea
fatio. contra Statului i Bisericii, in felul aceleia a Waldensilor, Albigenzilor sau Hussitilor
1 care va fi probabil inabuita cu aceeai cruzime. 5i tocmai aceasta solutie razboinica, Eras-

mus vroia s'o vada evitata. Visul sau a fost acel

de a se reforma Biserica, facand-o sa fie patrunsa de invtatura evanghelica; in acest scop,


el ar fi adus bucuros contributia sa. Daca Luther ramane in sanul Bisericii catolice, voi merge atunci bucuros alaturi de dansul"
asa fagAduise el in mod public. Dar, printeo smucitura, omul acela brutal, impulsiv, s'a rupt pentru
totdeauna de Roma. Acum s'a sfarit cu dansul.

Tragedia lui Luther s'a terminat. Ah, de n'ar


fi aparut niciodata pe scena", se plange desamagitul prieten al pacii. Scanteia invataturii evan-

ghelice s'a stins; steaua credinteg spirituale a


www.dacoromanica.ro

176

pierit

STEFAN ZWEIG

actum est de stellula lucis evangeli-

cae".

De-acum inainte, pentru cauza cretina vor decide calii i tunurile. El insui ins, e hotarit &

stea departe de orice conflict ce se va ivi; se


simte prea slab pentru o incercare atat de mare.
Cu umilinta, recunoate ca, intr'o situatie atat
de critica 1 pling de raspunderi, el nu poseda
acea incredere divina 1 acea siguranta de sine

cu care se lauda altii: Zwingli 1 Bucer or fi


ei oarneni de spirit; Erasmus ins, nu-i decat un
om, el nu poate percepe limba spiritului I" Omul
acesta de cincizeci de ani, care de mult i-a dat
seama cat de nepatrunse sunt problemele divine,
nu se simte chemat sa fie purtator de cuvant in
aceasta disputa. Tacut i smerit, el vrea sa serveaca numai acolo unde domnete eterna claritate : in tiint, in arta. De-aceea, se refugiaza
in camera sa de studiu, in ticerea sublima a cartilor, departe de teologie, de politica de Stat, de
vrajba bisericeasca, de larma necontenita a certurilor. Numai acolo mai poate fi folositor lumii.
Inapoi deci, in celula, batrinule 1 oblonete-ti
fereastra impotriva timpului 1 Lasa celorlalti
lupta, acelora cari simt in inima lor chemarea
Domnului
1 urmeaza-ti menirea mai linitita,
de-a apara adevarul in sfera senina a tintii 1 artei. Chiar daca moravurile corupte ale clerului

cer un leac neobinuit, nu e totui in dreptul


meu i al celor de-o seama cu mine sa ne atriwww.dacoromanica.ro

ERASMUS

177

buim noua aceast opera de vindecare. Mai degraba indur situatia aa cum este, decat si trezesc neliniti noui, a caror directie e adesea deviata spre telul opus. N'am fost 1 nu voi fi vreodata cu buna-tiinta instigator sau parta la o
rascoala".

Erasmus s'a retras din cearta bisericeasca in


arta', in tiinta
la propria sa opera. E adanc
desgustat de zarva i chelalaitul tuturar partidelor. Consulo quidi meae", nu mai vrea decat
linite
sacrul otium al artistului. Insa lumea
s'a conjurat sa nu-1 lase in pace. Sunt vremuri
cand neutralitatea poate fi considerata ca o crima; in momente politice foarte agitate, lumea
cere un pentru" sau contra" lamurit:
lutheran sau papista. In oraul Lowen unde locuete,

nu gasete linite i pace. In timp ce intreaga


Germanie reformista il blameaza pe Erasmus,
pentruca ar fi un prea slab prieten al lui Luther,
universitatea catolica din acel ora il dumanete, acuzandu-1 ca a deslantuit ciuma lutherani". Studentii, cari formeaza totdeauna trupa
de asalt a oricarui radicalism, pun la cale demonstratii galagioase contra lui Erasmus 1 ii
rastoarni catedra. In acelai timp, se tes intrigi
1 in cancelariile din Lwen

1 Aleandrus, le-

gatul papal, trebue si intervina cu toata autoritatea sa, pentru a curma ofensele publice aduse
vechiului sau camarad. Curajul n'a fost niciodata
virtutea lui Erasmus. El se retrage, fuge in loc
www.dacoromanica.ro

12

178

STEFAN ZWEIG

sa lupte. Ca i in fata ciumei, el fuge in fata urii


din oraul unde ii faurise opera ani indelungati.
Vechiul nomad ii adun repede putinele sale lucruri 1 pornete in pribegie. .,Trebue sa fiu cu
bagare de seama ca, inainte de a parsi Germa-

nia, sa nu ma sfaie Germanii, cari sunt 1 ei


acum nite posedati". Totdeauna, omul impartial
ajunge prada certurilor celor mai inverunate.
*

Erasmus nu mai vrea si locuiasca in nici un


ora care s'a declarat catolic sau reformist. Locul potrivit destinului sau este acel neutral. Astfel, el cauta un refugiu in venicul azil al independentii : in Elvetia. Basel devine pentru multi
ani reedinta sa de predilectie. Situat in centrul
Europei, linigit i distins, cu strazi curate, cu
oameni calmi, lipsiti de pasiuni, nesupus nici
unui principe lacom de razboiu, democratic 1 liber, oraul acesta promite sa dea invatatului linitea ravnita pentru neatirnarea sa. El gasete
aci o universitate i prieteni savanti cari il cunosq i il onoreaza; gasete aci famuli, ucenici
serviabili, ataati operei sale, precum i artigi
ca Holbein i mai ales un tipograf ca Froben,
mare maestru al meteugului sail, de care il

leaga de multi ani o placuta colaborare. Prin


zelul admiratorilor sai, i-se orinduete o locuinta comoda; pentru int'aia oara, eternul rtacitor simte in oraul acesta liber i ospitalier ca are

www.dacoromanica.ro

ER.ASMUS

179

un domiciliu, ceva care amintegte caminul natal.

Aci el se poate devota spiritului, adici lumii


sale adevrate gi reale. Numai acolo unde igi
poate scrie cirtile in linigte, numai acolo unde
ele sunt tiprite cu toati grija, el se poate simti
bine. Basel devine marele loc de refugiu al vietii sale.
Aci, cilitorul fir rgaz a trait mai indelung

decit in orice alti parte: opt ani intregi

gi

in curgerea timpului aceste doui nume s'au impreunat ca intr'o cununi de glorie; de-atunci nu
se poate gfindi cineva la Erasmus fir Basel gi
la Basel fill Erasmus. Ad se afli gi azi in buni
stare casa lui; ad sunt pistrate citeva din portretele lui Holbein, care a transmis eternitatii

chipul invitatului; aci a scris Erasmus multe


din lucririle sale cele mai frumoase, mai presus
de toate acele Coloquia, acele scnteietoare dialoguri latine cari
destinate la inceput ca buau incati de cetire pentru fiul lui Froben
struit generatii intregi in arta prozei latine. Aci,
el termini marea editie a Sfintilor Pirinti ai Bisericii, de aci trimite in lume scrisoare dupi scrisoare. Retrangat in citadela muncii, departe de
lama' gi invlmigeali, el di la iveal opera dupi"
opera
gi daci lumea spiritual a Europei vrea
sa-1 vad pe conducitorul ei, atunci ea privegte
spre vechiul orag regal de ling Rhin. Prin Erasmus, Basel ajunge in anii aceia o residenti cul-

turali europeani. In jurul marelui invitat, se

www.dacoromanica.ro

180

STEFAN ZWEIG

aduna o serie de discipoli umanigti ca Oecolampadius, ca Rhenanus gi Amerbach. Nici un bar-

bat de oarecare insemnatate, nici un print sau


savant, nici un amic al artelor frumoase nu pierde

prilejul de a face o vizita la tiparnita lui Froben


sau la casa aceea numita Zum Lufft". Umanigtii
vin aci in pelerinaj, din Franta, Gerznania gi Italia, spre a vedea la lucru pe venerabilul intelept.
In timp ce la Wittenberg, la Zurich gi la toate
universitatile nu mai inceteaza inflacaratele dispute teologice
se pare ca, in linigtea de aci,

artele gi gtlintele au gasit din nou un suprem


refugiu.
*

Nu te amagi insa, batranule, vremea ta cea ade-

varata a trecut, ogorul tau e pustiit. Lupta a cu-

prins lumea intreaga, o lupta pe viata gi pe


moarte. Spiritul a ajuns in slujba partidelor ; oamenii se aduna in tabere inamice, in cete cari se
incaera: omul liber, neatarnat omul care sta la
o parte nu mai este tolerat. Lupta a devenit generala: pentru sau contra innoirii evanghelice.
Acum nu mai ajura la nimic sa inchizi fereastra
gi sa te ghemuegti indarAtul cartilor. Acum, cand
Luther a sfagiat lumea cregtina dela un capat la
celalt al Europei, nu se mai poate sa-ti ascunzi
capul in nisip i s'a recurgi la subterfugiul copi-

laresc Ca n'ai fi cetit scrierile lui. Acum, la


dreapta gi la stanga, rasung furios cuvantul silni-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

181

ciei inspAimintAtoare : Cine nu este cu noi, este


contra noastr". Cind universul e rupt in doug,
ruptura trece prin fiecare om in parte. Nu, Erasrnus, te-ai refugiat zklarnic ad.
gi cu tortele

aprinse vei fi isgonit din citadela ta. Timpul


acesta vrea recunowere, mrturisire de credint.

Lumea aceasta vrea si gtie de partea cui sta.


Erasmus, conducatorul ei:
daci e pentru sau
contra lui Luther, pentru sau contra papei.
*

i acum, incepe un spectacol sguduitor. Lumea vrea sa trasci neapirat in lupt pe un om

care e obosit de lupti. E o nenorocire",

se

plinge omul acesta de cincizeci gi cinci de ani,


cA aceast furtung universal m'a surprins tocmai in momentul and puteam spera intr'un rggaz meritat, duph munca mea atfit de indelungat. De ce nu mi-se ingklue sa fiu un simplu
spectator la aceast tragedie, la care sunt atat
de putin potrivit sa colaborez ca actorcand atVia

alti oameni se nipustesc cu lcomie pe

scensa?" Ins, in asemenea vremuri critice, gloria devine un blestem:


ea obliga. Un Erasmus
e situat prea sus, in vizul curiositatii generale;
cuvntul su e prea important, pentru ca oamenii
de partid din dreapta gi din stnga sal renunte la
autoritatea sa. Fruntagii din arhbele pArti il trag
gi il smulg, se folosesc de toate mijloacele spre
a-1 cfigtiga pentru cauza lor. Il lingugesc, 11 mo-

www.dacoromanica.ro

182

STEFAN ZWEIG

mesc cu bani, il batjocoresc, spunand ca ar fi lip-

sit de curaj, pentru a-I face si ias din tacerea


sa prea prudent; il sperie cu gtirea mincinoasa
ca operele sale ar fi interzise gi arse la Roma; ii
falgifica scrisorile, ii rastlmacesc vorbele.
In astfel de momente, se vadegte in toata maretia ei adevarata valoare a unui om independent. Caci imparatul gi regii, precum gi trei papi
iar de partea cealalta Luther, Melanchton,
Zwingli, solicit acum cu totii un cuvant de apro-

bare din partea lui Erasmus. Ar putea capata


orice ar dori pe acest parnant, daca ar vrOI sa
treaca de partea unui partid sau a celuilalt; gtie
ea ar putea sa stea in primele randuri ale Reformei", daca s'ar pronunta lamurit in lovoarea
ei; pe de alta parte, gtie: Ag putea avea o episcopie, daca ag scrie impotriva lui Luther". Dar
onestitatea lui Erasmus se da inapoi, inspaimantata tocmai de unilateralitatea gi absolutismul
recunoagterii ce i-se pretinde. El nu poate apara
cu toata sinceritatea Biserica papala, de oare ce,
in aceasta disputa, el i-a reprogat cel dintai abuzurile gi a cerut innoirea ei ; dar nu se poate obliga

pe deplin nici fata de Biserica evanghelica, pentruck* ea nu poarta in lume ideea unui Christ al
pacii, ci pustiegte lumea prin zelatorii ei turbati.
Ei striga necontenit: Evanghelia, Evanghelia I,

ai carei interpreti absoluti vor sa fie ei irlisi.


Altadata, Evanghelia ii facea blajini pe cei salbated, binefacatori pe cei cari prdau, gata de

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

183

pace pe cei galcevitoni, prea-fericiti pe cei bleste-

mati. Acetia insa, ca nite posedati, starnesc


tot felul de rascoale i vorbesc de tau despre
oamenii plini de merite. \Tad noui farisei, noui
tirani dar nici o licarire a spiritului evanghelic". Nu, Erasmus nu vrea sa se recunoasca adeptul niciunuia din cei doi : nici al papei,
nici al lui Luther. Numai pace, pace i pace. Numai linite, isolare, impartialitate,
numai

munca spre binele intregii omeniri 1 Consulo


quieti mese".
*

Dar faima lui Erasmus e prea mare i prea nerabdatoare e ateptarea consimtamantului i recunoaterii sale. Chemarile se inmultesc in lumea intreaga: el trebue si iasa la iveala; el trebue
sa rosteasca cuvantul hotaritor, pentru dansul i
pentru toti. Cat de adanc inradacinata era in toate
cercurile instruite credinta inteansul, in spiritul
sau nobil i incoruptibil, ne dovedete aguduitorul apel pornit din adancul sufletului untui mare
artist i caracter german. Albrecht Diirer 1-a cunoscut pe Erasmus in calatoria sa prin Olanda.
Cateva luni mai tarziu, cand se raspandise svonul ci ar fi murit Luther, conducatorul luptei religioase germane
Diirer vazu atunci in Erasmus pe singurul om care ar fi indeajuns de demn
sa poarte mai departe cauza cea sfanta. Adanc

www.dacoromanica.ro

184

STEFAN ZWEIG

emotionat, el apeleazfi la Erasmus, scriind in car-

netul sill urmtoarele cuvinte: O, Erasmus de


Rotterdam, unde vrei s rmai? Ascult, cavaler

al lui Christ, aleargi spre Domnul nostru Isus


Christos, fii alituri de el, apgra adev'irul, cfitigi
coroana martirului 1 Eti doar un vechiu cglu-

Or ; am auzit chiar dela tine cfi ti-ai acordat


singur inci doi ani, in care timp mai poti fi bun
de ceva. Consacr anii acetia Evangheliei i credintei adevrate in Dumnezeu 1 lasg-te auzit i
atunci portile infernului, scaunul roman precum

zice Christ, nu vor mai avea putere asupra ta...


0, Erasmus, poart-te astfel, ca si te laud in fata
Domnului, precum st scris in Psalmii lui David, apoi vei putea fizbi i, inadevgr, il vei putee
dobori pe Goliath".
*

Aa gAndete Diirer 1, cu el, intreaga natiune


germang. Dar nu mai putin n'adjduete i Biserica catolicg. In nevoia ei, ea ateapt totul dela
i reprezentantul lui Christ pe paErasmus
mfint, papa, scrie cu propria-i mank intr'o scrisoare, acelagi avertisment aproape cu aceIeai cuvinte : Iegi la iveal pentru a sprijini cauza Domnului ! Folosete-ti darurile tale Mgrete pentru
cinstirea lui Dumnezeu! Gandete-te ca atfirna

de tine, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca o mare


parte dintre acei rataciti de Luther si revinal pe
calea cea dreapta, ca acei cari nu au decazut Inca,

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

185

s ramana nesdruncinati
gi acei cari sunt
aproape de a cadea. s fie paziti de aceasta!" Stpanul cregtinitatii gi episcopii sal, stapanii lumii: Enric VIII al Angliei, Carol V gi Francisc I,
Ferdinand al Austriei, ducele de Burgundia
gi, pe de alta parte, conducatorii Reformei
toti il solicita gi il roaga pe Erasmus, ca printii
homerici de altadata, cari stateau in fata cortului suparatului Achille, pentru a-I convinge sa
paraseasca inactiunea gi sa intre in lupti. Scena
aceasta e mareata: rareori in istorie, puternicii
acestui pamant s'au straduit cu atata invergunare
pentru a obtine cuvantul unui singur om devotat
Spiritului,
rareori s'a dovedit in chip atat de
victorios suprematia puterii spirituale asupra celei lumegti.
Aci se vadegte insa defectul secret al firii lui
Erasmus. El nu spune tuturor acelora cari solicita favoarea sa, un clar, un eroic: Nu vreau!"
Nu se poate incumeta sa arunce fatig un singur
cuvant lamurit un nu" categoric. Nu vrea sa
fie cu nici un partid: aceasta onoreaza profundul eau spirit de independenta. Din nefericire,
in acelagi timp, el nu vrea sa se puna rau cu nici
un partid; aceasta face ca atitudinea sa, absolut
dreapta in fond, sa-gi piarda demnitatea. Caci el
nu indrasnegte sa se impotriveasca pe fall acestor puternici barbati
acestor binefacatori, admiratori 1 sprijinitori ai sal. Ii poarta pe toti
cu vorbe vagi

temporizeaza, ocolegte, plutegte

www.dacoromanica.ro

186

STEFAN ZWEIG

in zig-zag, divagheazi, face tot felul de acrobatii


trebue si alegem inadins cuvintele cele
mai artificiale, pentru a putea evidentia artificialitatea atitudinii sale. Figiduegte gi amfing, scrie

cuvinte de gratitudine gi indatorare, insi firi


si se lege; lingugegte gi simuleazi, scuzandu-se
uneori & e bolnav, alteori ca e prea obosit sau
motivinduli rezerva sa prin incompetenti. Papei, ii rispunde cu exagerat modestie: Cum?
el, un om atit de neinsemnat, a cirui cultur e
mai prejos de misura mijlocie, el si cuteze si ia
asupri-gi sarcina uriagi de a stirpi ereziile? Pe

regele Angliei il amin din lun in lung, din


an in an gi, in acelagi timp, domolegte partida
advers, pe Melanchton, pe Zwingli, cu scrisori
mgulitoare. Gasegte gi inventeazi sute de pretexte, altele gi mereu altele. Dar indritul aces-

tui antipatic joc de intrigi complicate, se ascunde o vointi hotArit: Daci vreunul nu-1
poate aprecia pe Erasmus, pentru ci ii apare ca
un cregtin cam slab, acela n'are decit si cread
despre mine orice vrea. Nu pot fi altfel dec.&
aga cum sunt. Mei un alt cregtin e inzestrat cu
insugiri spirituale mai mari gi e mai sigur de
dinsul deck sunt eu insumi, atunci el le poate
folosi pentru slava lui Christos. Felului meu de

a gindi gi a simti i-se potrivegte mai mult o


alti cale: aceea pe care ag putea merge cu mai
multi linigte gi sigurant. Nu pot decit si urisc
discordia gi si iubesc pacea gi buna-intelegere,

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

187

caci mi-am dat seama cat de tulburi, cat de intunecate sunt toate contingentele omenegti. tiu
ci e cu mult mai ugor sa se rascoleasca patimile,
deck sa fie potolite. i de oarece nu in toate
domeniile ma incred in propria mea ratiune, prefer atunci sa ma abtin de a ma pronunta in deplina siguranta asupra felului de a gandi al altora. Dorinta mea ar fi ca toli sa lupte laolalta
pentru isbanda cauzei cregtine gi a Evangheliei
aducatoare de pace
gi anume, sa lupte fara
violente gi numai in sensul adevarului gi al ratiunii, pentru ca s ne intelegem atat in ce privegte demnitatea preotului, cat gi asupra libertaVii poporului pe care Donmul nostru Isus il
dorea liber. Erasmus va sta bucuros de partea
tuturor acelora cari se straduesc spre telul
acesta, in masura celor mai bune puteri ale bor.
Insa, daca vreunul doregte sa ma incurce gi ma
atraga in zapaceala celorlalti, sa gtie c nu ma
va avea nici ca indrumator gi nici ca tovarar.
Hotarirea lui Erasmus e inflexibila: an dupa
an, el lasa pe imprati, regi, papi gi reformatori,
pe Luther, Melanchton, Diirer, toata lumea
aceea mare gi razboinica, sa agtepte gi sa agtepte. i niciunul nu isbutegte sa-i stoarca vreun cuvant decisiv. Buzele sale surad fiecaruia cu
politeta, dar raman inchise, cu indaratnicie, ne-

www.dacoromanica.ro

188

ST,EFAN ZWEIG

lasfind sa-i scape cuvantul din urma,


finitiv.

acel de-

* * *

Este insi cineva care nu vrea sa agtepte, un infocat gi nerabdtor combatant al spiritului, extrem de hotarit sa taie acest nod gordian: Ulrich

von Hutten. Acest cavaler care lupt contra


Mortii gi a Diavolului", acest arhanghel Mihail
al Reformei germane a privit spre Erasmus cu

dragoste gi credinta ca spre un parinte. Devotat cu pasiune umanismului, dorinta cea mai
fierbinte a tanarului era sa devina un Alcibiade
al acestui Socrate". Cu deplina incredere gi-a depus toata viata in mana lui Erasmus)in summa,

aga l ma pazeasca zeii gi tu sa ne fii pastrat


spre slava Germaniei

ca voi refuza totul, nu-

mai ca sa pot ramane impreuna cu tine". La


randul Eau, Erasmus, gata oricand sa primeasca

admiratia altora, 1-a incurajat din toata inima


pe acest favorit al Muzelor unic in felul sae;
iubea pe tanarul barbat arzator care, ca o do-

carlie de fier, aruncase spre cer strigatul de


nemasurata jubilare: O saeculum, o litterae !
Juvat vivere!", strigatul acesta fericit gi plin
de incredere: E o bucurie sa traegti 1" Erasmus a nadjduit cu sinceritate A* cultive pe acest
tanar gcolar gi sa faca dintr'insul un nou maestru

al gtiintii universale. Curand insa, politica 1-a


smuls dela dansul pe tanarul Hutten, caruia ae-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

189

rul inchis al odaii

cu teancurile de carti ale

umanismului

devenit cu incetul prea

i-a

stramt, prea inabugitor. Tanarul cavaler, fiu de


cavaler, igi pune iaragi manugile de fier ale razboiului : nu mai vrea si lupte numai cu pana,
ci gi cu spada impotriva papei gi a popimii. Degi
incununat cu laurii poeziei latine, el se leapadi
de aceasta limba straing pe care a invatat-o, spre
a chema lumea la arme pentru Evanghelia germana, de-acum inainte numai in cuvinte germane:
Am scris inainte ln Wilk,
Aceasta nu era cunoscutd or4icui.
Strig acum cdtre patria mea Intreagd...

Ins Germania il isgonegte pe omul acesta te-

merar. Cei dela Roma vor s-1 arda ca eretic.


Alungat de-acasa gi dela curte, saracit gi imbatranit prea devreme, ros pada la oase de nlialadia secreta franceza, acoperit de buboaie,

salbataciune urmarita gi pe jumatate sfagiata,


omul acesta abia de treizeci gi cinci de ani se
tarigte cu ultimile puteri spre Basel. Acolo locuegte marele &au prieten, lumina Germaniei",
invatatorul sau, maestrul gi ocrotitorul sail Erasmus, a carui glorie a slavit-o pretutindeni, a earui amicitie 1-a insotit gi ale carui sfaturi i recomandatii 1-au incurajat peste tot
gi caruia ii
datoreaza o buna parte din puterea sa artistica,
risipita insa gi pe jumatate distrusa de pe acum.

Spre dansul se refugiazi acest demonic agitawww.dacoromanica.ro

STEFAN ZWEIG

193

tor, cu putin inainte de prabugirea sa


un naufragiat care, gata sa fie tras la fund de valurile

furioase, se prinde de ultima scandura de salvare.

Insa Erasmus nu-1 lasa pe proscris sa intre in


casa sa. Niciodata nu s'a desvAluit in toata goli-

ciunea ei regretabila sfiiciune gi infricogare a


sufjetului sau, ca in aceasta imprejurare sguduitoare. De mult, omul acesta certaret, care a star-

nit atata zazanie, i-a devenit neplacut gi incomod. Inca din Lowen, cand Hutten struise pe
langa el sa declare razboiu fatig contra popilor,
el refuzase cu asprime: Datoria mea e & favorizez progresul culturii". Nu mai vrea sa aibi
nimic de-a face cu acest fanatic, care a sacri-

ficat politicei poezia, cu acest Pylade al lui


Luther"

sau cel putin nu vrea sa-i vorbeasca

in vazul lumii gi, cu atat mai putin, in oragul


acesta unde sute de iscoade se uita prin fereastra sa. Lui Erasmus i-e frica de nenorocitul
acesta fugarit, de omul acesta hartuit gi pe jumatate mort. Ii este de trei ori frica:
intai,
ca acest aducator de ciumA (inadevar, de nimic
nu s'a temut Erasmus atAt de mult, ca de molipsire) 1-ar putea ruga sa-1 lase sa locuiasci in
casa sa; al doilea, ca acest egens et omnibus re-

bus destitutus", acest cergetor, deposedat de


orice avere, ar cadea pe urma pentru multi
vreme in sarcina sa; gi al treilea, ca barbatul
acesta care insultase pe papa gi indemnase natiu-

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

191

nea germang sa porneasca razboiu contra popilor, ar putea compromite propria sa impartialitate pe care doar o afiase in vazul lumii intregi.
De-aceea, el se ferete de vizata lui Hutten la
Basel 1 anume, potrivit felului salt de a fi, nu
printr'un sincer 1 hotarit: Nu vreau", ci prin
pretexte marunte, meschine. De pilda, el nu 1-ar
putea priml pe Hutten (care ar avea nevoie de
caldura) intr'o camera incalzita
de oare ce el
insui nu poate suporta sobele incinse, din cauza
colicei 1 a boalei de piatra de cari sufera. Evident, un subterfugiu clar sau mai degraba jalnic.

Acum, sub ochii intregii lumi, incepe un spectacol ruinos. In Basel


care mai era pe-atunci

un mic ora, avand in totul poate vreo suta de


strazi 1 doua sau trei piete 1 unde fiecare il curatacete, timp de saptamani,
nonte pe celalt

tin bolnav vrednic de mila: Ulrich von Hutten,


marele poet, tragicul soldat al lui Luther i al
Reformei germane. El chiopat prin strazi 1
In jurul hanurilor 1 mereu revine spre casa unde
locuete prietenul sau de altadata, primul pionier
1 luminator al aceleiai cauze evanghelice. Uneori, el st in piat i privete cu manic la ua za-

vorita, la ferestrele fricos oblonite ale barbatului pe care 1-a vestit 1 1-a slava cu entusiasm

in fata lumii ca pe un nou Lukian", ca pe cel


mai mare poet satiric al timpului. Indaratul fere-

strelor cari ramfin necrutator acoperite, ca un


www.dacoromanica.ro

192

STEFAN ZWEIG

melc in casa lui, sta Erasmus, firavul gi Vitranul omulet


gi nu mai are rabdare, pana ce
acest tarie-brau, acest impovarator vagabond nu
parasegte in cele din urma oragul sau. Dela unul
la altul, gtirile circula pe ascuns, subteran cad
Hutten mai agteaptk nadajduind ca i-se va deschide uga gi ca maim vechiului prieten se va intinde in sfargit, gata sa-1 ajute in mizeria sa. Dar
Erasmus tace gi, cu congtiinta incarcata, se feregte gi se ascunde cu prude/n in casa lui.
In cele din urmk Hutten pleaca cu sfingele

otravit gi, de-acum, gi cu inima otravit. El


pleaca la Zurich, unde Zwingli il primegte fail
teama. Cu mare trudk el igi tarigte boala dintr'un
pat in altul: numai cateva luni ii mai sunt date,
pana ce i se va sapa mormanful singuratec in
insula Ufenau. Insk inainte de a se prabugi, acest
negru cavaler ark' teama gi prihana" ridica pen-

tru ultima oara spada sa pe jumatate feanta


spre a-I lovi de moarte, macar cu aceasta arma
ciuntitk pe Erasmus, pe prea-prudentul, pe cunoscatorul care nu vrea sa-1 mai cunoasca
gi
nu vrea sa-gi recunoasca o credinta. El se arunca
manios asupra fostului prieten, asupra indrumg-

torului sau de altadata, cu un pamflet infricogator : Expostulatio curn Erasmo. Il acuza in fata

lumii intregi pentru setea de glorie, pentru ambitia nesatulk cari il fac invidios fata de puterea crescanda a altuia (aluzie la atitudinea sa
fata de Luther) ; il invinovategte de jalnica sa

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

193

nestatornicie, defaimi caracterul siu 1, cu inverunare, striga intregei tiri germane ci Erasmus a prsit cauza nationalk lutherank i a
tradat-o in mod infam, cu toate ci in sinea lui ii
apartinea. De pe patul de moarte, el apeleazi in

cuvinte arzitoare citre Erasmus: daci nu are


destul curaj si apere doctrina evanghelick cel
putin s'o atace pe fati cici de mult el nu mai
este temut in randurile Evanghelitilor: Incinge-ti sabia, cauza noastri e pregAtiti pentru actiune 1 aceasta e un scop vrednic de varsta ta
inaintati. Aduni-ti toate puterile 1 pornete-le
la lupti: ii vei gsi inarmati pe adversarii tii.
Partidul lutheranilor, pe cari ai vrea si-i starpeti de pe fata pmantului, ateapti pe camp
deschis i nu-ti va refuza bitilia". Adanc cunoscitor al secretei discordii din sanul lui Erasmus insui, Hutten spune dinainte potrivnicului siu ci el nu va fi in stare si porneasci o asemenea lupti, pentruci in multe chestiuni contiinta sa di totui dreptate doctrinei lui Luther.
,,O parte din tine nu va fi atat de mult indreptati impotriva noastri, cat impotriva propriilor

tale scrieri de altidati; vei fi nevoit si intorci


tiinta ta contra ta insuti i si pledezi cu elocyenta contra elocintei tale de altidati. Scrierile
tale proprii se vor combate unele pe altele".
Erasmus simte imediat tria loviturii. Pang
acum, au latrat dupi dfinsul numai oameni mirunti. Scribi inicriti i-au dovedit mid greeli de
13

www.dacoromanica.ro

194

STEFAN ZWEIG

traducere, neglijente, lucruri de mantuiala i citate neexacte. gi aceste neprimejdioase intepaturi de viespi, 1-au nelinitit pe omul acela sensibil. Acum insa, el e atacat de un adevarat poe provocat la lupta in fata intregii
trivnic
Germanii. In spaima lui dintai, el incearca sa impiedice tiparirea scrierii lui Hutten, care circula
mai intai numai in manuscris. Dar neisbutindu-i
aceasta, el apuca manios pana 1 raspunde cu a
sa Spongia adversus aspergines Hutteni" (spre
a inlatura cu buretele improcarile lui Hutten).

Inapoiaza loviturile cu aceeai asprime i, in


aceasta lupta inclarjita, nu ezit sal tinteasca i
sub cingatoare, acolo unde tie ca Hutten e lovit

i chiar rinit de moarte. In patrusute douazeci


i patru de paragrafe, el combate energic fiecare
afirmaVie, fiecare atac in parte i, la sfarit
Erasmus e totdeauna mare, cand e vorba de ceea

ce-i hotaritor pentru clansul: de independenta


el face o lamurita 1 categorica profesie de
credinta: Am declarat cu neinduplecare, in atatea cant in atatea scrisori i in atatea dispute,
ca nu vreau sa fiu amestecat in nici o chestiune
de partici. Hutten e manios pe mine, pentruca
nu-1 sprijin pe Luther aa cum dorete el. Eu
am declarat in mod public, inca in urmi cu trei
ani, Ca sunt i vreau sa raman cu totul strain de
partidul acesta; i ca, nu numai eu insumi vreau
s raman rafara, ci chiar indemn i pe toti priesa

tenii mei sa 6135 aceeai atitudine. In aceasta pri-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

195

villa, nu voi goval niciodata. Inteleg prin partid: a jura credinta, a fi pe deplin subjugat fata
de tot ce-a scris Luther, fata de tot ce scrie sau
va scrie el vreodata. Aceasta totala parasire de
sine, acest fel de lasare in voia altuia se poate
intampla uneori gi la oameni eminenti; am declarat Irma pe fata tuturor prietenilor mei ca,
daca ei nu m'ar putea iubi decat ca lutheran absolut, atunci ei pot gandl despre mine ce le place.

Eu iubesc libertatea. Nu vreau gi nu pot servl


niciodata vreunui partid".
*

Contralovitura puternica a lui Erasmus nu 1-a


mai atins pe Hutten. Cand a iegit de sub presa
scrierea aceasta plina de manic, Hutten, eternul
luptator, odihnea in pacea eterna; morrnantul lui
solitar e scaldat in murrnurul potolit al lacului
Zurich. Moartea 1-a biruit pe Hutten, inainte ca
lovitura ucigatoare a lui Erasmus sa-1 fi nimerit. Murind insa, Hutten, marele invins, a isbutit
si cagtige Inca o ultima victorie: a obtinut ceea
ce nu au putut stoarce imparatul gi regii, papa
gi clerul, cu toata puterea lor. Cu batjocura gi

sarcasmul lui corosiv, 1-a silit pe Erasmus s


iasa din vizuina sa de vulpe.
Cad, provocat in mod public, acuzat in fata.
lumii ca e fricos gi nestatornic, Erasmus trebues
s arate acum ca nu se teme de o rafuiali cu cet

mai puternic dintre toti adversarii, cu Luther,

www.dacoromanica.ro

196

STEFAN ZWEIG

Trebue s recunoasca un steag, trebue si fie de


partea cuiva. Cu inima grea, Erasmus pornete
la lupta. Batrfinul barbat, care nu mai vrea altceva decAt sa fie lasat in pace, nu se amagegte
singur: nu ignoreaza ca aceasta cauza lutherank
a devenit de mult prea violent, pentru a mai
putea fi strivita cu tocul unei pene de scris. 5tie
ca nu va convinge pe nimeni, ca nu va schimba
nimic, ci nu va imbunatati nimic. Fara placere,
fall bucurie, el infra in batalia ce i s'a impus.
Dar nici nu mai poate da inapoi. 5i cnd preda
in cele din urma tipografului, in 1524, scrierea
sa impotriva lui Luther, el susping uurat: Alea
jacta est", zarurile sunt aruncatel"

www.dacoromanica.ro

RAFUIALA CEA MARE

www.dacoromanica.ro

RAFUIALA CEA MARE


palavra

literari nu e particularitatea unei

anumite epoci; ea apartine tuturor epocilor. 5i in secolul al gaisprezecilea, and intelectualii 1 carturarii stint putini, presarati prin
toate tarile 1 in aparenta fare; legaturi intre ei,
nimic nu ramane tainuit in cercul acesta intretesut 1 plin de curiositate. Inca inainte ca Eras-

mus sa ia pana in mama, chiar inainte de a fi


sigur daca i cand va intra in lupti, se 1 tie
la Wittenberg ce se planuete la Basel. Luther
se ateptase de mult la atacul acesta. Adevarul
este mai puternic decat elocinta", scrie el unui
prieten Inca prin 1522, credinta este mai mare
deck gtiinta. Nu-1 voi provoca pe Erasmus; chiar

daca el m'ar ataca, n'am de end sa-i intorc imediat lovitura. Mi se pare totui ca nu e nimerit
sa indrepte asupra mea fortele elocintei sale...
1 daca ar cuteza aceasta, atunci va afla ca. Christos nu se teme nici de portile iadului, nici de pu-

terile cereti. Vreau si-1 infrunt pe celebrul


Erasmus, i sa nu dau nici o importanta vazei
sale, numelui 1 situatiei sale".

www.dacoromanica.ro

200

STEFAN ZWEIG

Sorisoarea aceasta, menita bineinteles sa fie


comunicata lui Erasmus, cuprinde o amenintare
sau mai degraba un avertisment. Se simte inda-

ratul acestor cuvinte ca. Luther ar prefera sa


evite un schimb de scrieri polemice, in greaua
situatie in care se afla. Din ambele parti, prietenii se grabesc sa mijloceasca. Atat Melanchton
cat 1 Zwingli incearca, in interesul cauzei evan-

ghelice, sa faca Inca odata pace intre Basel yi


Wittenberg
i ostenelile kr par c sunt pe
calea cea mai bung. Atunci, pe neateptate, Luther se decide si se adreseze el insui lui Erasmus.
*

Cum s'a schimbat insa tonul, dupa cativa ani I

Luther se apropiase la inceput cu politeta, cu


extrema politeta de marele barbat"
cu plecaciunea smerit a unui colar 1 Contiinta situatiei sale istorice, simtamantul misiunii in
fata poporului german, dau acum cuvantului sail
o patetica ferrnitate. Ce insemneaza un duman
mai mult, pentru Luther
care a 1 intrat in
lupta impotriva papei i imparatului, impotriva
tuturor puterilor pamfintene! E satul de jocuri
secrete. Nu vrea sa rimana in nesigurant, nu-i
trebuesc vagi pactizari. Vorbele i frazele nesigure, dubioase, ovaitoare trebuesc maturate
fara crutare, trecute prin ciur 1 date iute afara;
ele nu trebuesc lasate in voe". Luther vrea cla-

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

201

ritate. Pentru ultima oarg, el intinde mina lui


Erasmus, dar ea este de-acum inainte apgrati de
mgnuga de fier.
Primele cuvinte mai sung politicoase gii rezervate : Am stat destul vreme linigit, iubite domnule Erasmus, gi cu toate cg am agteptat ca intgi
d-vs., care sunteti mai mare gi mai in vfirstg, sg
puneti capgt tgcerii, inima mg indeamng totugi

dupg indelungg ageptare si fac eu inceputul,


prin scrisoare. Intfii, nu am nimic de obiectat
cg d-vs. vg argtati strain fatg de noi, pentru ca
astfel purtarea voastrg sg conving papigtilor"...
Pe urmg, rgsbate insg, puternicg gi aproape dispretuitoare, adfinca supgrare impotriva celui care
tgrgggneazg mereu: De oare ce vedem cg Domnul nu v'a dat atata perseverentg, atfita Intele-

gere gi curaj ca sg aprobati lupta contra monstrului gi sg mergeti impotriva lui cu toatg increderea algturi de noi,
atunci nu vrem sg vg
cerem ceea ce este peste mgsura propriilor noastre puteri... A fi preferat insg sg vgd cg, cu toate

insugirile voastre, nu Vati amestecat in treburile noastre; cgci, deg ati fi putut obtine multe
gratie situatiei gi elocintei voastre, ar Ii fost
totugi mai bine, de vreme ce inima voastrg nu
este cu noi, sg slujiti pe Dumnezeu numai cu
talantul ce vi 1-a incredintat". Luther regretg
slgbiciunea g rezerva lui Erasmus dar, la sfgrgit, aruncg cuvfintul decisiv: insemngtatea aces-

tei chestiuni a depggit de mult telul lui Eraswww.dacoromanica.ro

202

STEFAN ZWEIG

mus gi nu mai e pentru dansul nici o primejdie


daca el, Erasmus, ar porni impotriva lui chiar
cu toata violenta gi, cu atAt mai putin clack din
cand in and, Ii ia doar in zeflemea gi Ii defaima.
Imperios, aproape poruncitor el cere totugi lui
Erasmus sa se abtina de la orice vorbe intepatoare, retorice gi cu dublu tnteles"; i, mai presus de toate, daca nu poate face nimic altceva,

s ramna numai spectator al tragediei"


gi sa nu se intovarageasca cu potrivnicii lui. Si
nu-1 atace prin scrieri, dupa cum la rfindul sau,
el, Luther, nu vrea s intreprinda nimic contra
lui Erasmus. A fost destula hartuiali 'Ana

acum; trebue s avem grija de-aci inainte sa nu


ne sfagiam gi s nu ne nimictim unii pe altii".
* * *

Erasmus, suveranul imparatiei umaniste, n'a


primit Inca dela nimeni o scrisoare atat de aroganti. Cu tot caracterul sau profund pagnic, batrnul barbat nu e dispus sa se lase mugtruluit
cu asemenea trufie gi sa fie tratat de sus, ca un
simplu flecar indiferent, de acelagi om care solicitase odata, cu umilinta, protectia so. M'am
straduit mai mult pentru Evanghelie" raspunde

el cu mandrie, cleat multi dintre acei cari se


falesc acum cu Evanghelia. \rad c reforma aceasta a dat la iveal oameni corupti gi rsvratitori;

gi mai vad ca, cu toate gtiintele gi artele frumoase, lumea merge indrat ca racul, c amici-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS
tiile sunt rupte

203

gi ma tern ca va isbucni o

rscoala sangeroasi. Pe mine insa, nimic nu ma


va face sa las Evanghelia in voia pasiunilor omenegti". El mentioneaza in mod energic ce succese

gi cata gratitudine ar fi gasit la cei puternici,


dac ar fi fost gata A* se ridice contra lui Luther. Poate ca este Ina inadevar mai folositor
pentru Evanghelie, daca s'ar ridica glasul contra
lui Luther, in locul nerozilor cari manifesta atat

de galakios pentru dansul gi de dragul carora


nu poate ramane cineva numai spectator al acestei tragedii". Neinduplecarea lui Luther a Inasprit vointa govaelnica a lui Erasmus: Numai de

nu s'ar ajunge inadevar la un sfargit tragic",


suspina el in amarnica sa presirntire. 5i apuca
apoi pana, singura sa arma.
*

Erasmus e pe deplin congtient: gtie cat de


uriag e adversarul pe care il infrunt; poate c e
chiar convins de superioritatea combativa a lui

Luther care, cu puterea maniei sale, a doborit


pana acum la pamant pe oricine i-se impotrivea.
Dar taria proprie a lui Erasmus consta in faptul
ceea ce e un caz rar
ca el igi cunoagte limitele

la artigti. 5tie ca acest turnir spiritual se va


desfagura sub ochi `intregii lumi culte, ca toti
teologii gi umanigtii Europei agteapta acest spec-

tacol cu pasionata nerabdare. De-aceea, trebue


saii caute o pozitie cu neputinta de cucerit gi

www.dacoromanica.ro

204

STEFAN Z-WEIG

Erasmus procedeaza cu mestrie: nu se arunca


fara chibzuinta asupra lui Luther gi a intregii
cauze evanghelice ci, cu adevarata privire de
goim, el pandegte un singur punct slab sau cel
putin vulnerabil al dogmei lutherane, inainte de
a da atacul. Alege o chestiune in aparenta secundara, dar in realitate o chestiune centrala in
ansamblul Inca destul de sdruncinat i nesigur al
invataturii teologice a lui Luther. Chiar cel mai
interesat in aceasta cauza, insugi Luther, va trebul sa-1 laude 1 sa-1 preamareasca"
pentruca

dintre toti potrivnicii mei, numai tu ai sesizat


miezul problemei; ai fost singurul, unicul om
care a intrevazut nervul intregii chestiuni gi,
in aceasta lupta, ai apucat sdravan de gat". Cu
arta gi priceperea sa extraordinara, Erasmus a
preferat sa aleaga in acest duel, in locul punctului de vedere ferm, in locul unei convingeri absolute
terenul lunecos, dialectic, al unei prope care omul
bleme teologice. Pe acest terten
acesta cu pumnul de fier nu-1 poate dobori deabinelea
el se gtie acoperit gi aparat in mod
invizibil de cei mai mari filosofi a tuturor timpurilor.
Problema, pe care Erasmus a pus-o in centrul

marei dispute, e una care apartine de-apururi


oricarei teologii: vointa omeneasca este sau nu
libera? Pentru Luther, dupa riguroasa credinta
augustineana a predestinarii, omul ramane vegnic prisonierul lui Dumnezeu. El nu are parte

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

205

de nici o pArticica de vointa libera; orice fapti


pe care o savrgegte e de mult cunoscuta dinainte de Durnnezeu gi indicata de dnsul; el nu-gi
poate deci inalta gi elibera vointa din latul pacatului original; prin nici o pocainta, prin nici o
bona opera. Numai prin harul Domnului ii este
dat unui om s'a fie dus pe calea cea dreapfa. In
conceptia modernk aceasta s'ar putea traduce astfel : suntem cu totul stapfiniti, in destinul nostru,
de massa ereditara, de zodie; deci propria noastr vointa nu poate infaptui nimic, cit vreme
Dumnezeu nu voegte in noi
Goethe:

sau, precum spune


...orice voinfet

Este numai o vrere, tocmai pentructi noi trebuiam,


.5i in fafa Voinfii face bunut-plac..."

Erasmus, nu poate adera la aceasta conceptie


a lui Luther, pentruca el, umanistul, vede in ratiunea terestra o putere sfntk data de Dumnezeu. El, care crede nesdruncinat ca nu numai
omul individual, ci gi intreaga omenire poate

fi in stare si se desvolte spre o moralitate tot


mai inalta, printr'o vointa onesta gi instruita,
trebue sa se opuna cu toata firea sa unui asemenea fatalism rigid gi aproape mahomedan. Dar

Erasmus n'ar fi Erasmus, dad ar opune vreunei pareri contrare un aspru gi vulgar Nu". Ca
pretutindeni, el respinge gi aci extremismul,
partea dura gi absoluta in conceptia determinist

a lui Luther. El insugi, precum spune in felul

www.dacoromanica.ro

206

STEFAN ZWEIG

ski prudent gi oscilant, n'ar avea nici o placere


in afirmatii categorice"; personal, ar inclina totdeauna spre indoiala, dar s'ar supune bucuros in
astfel de cazuri cuvantului Sf. Scripturi gi al
Bisericii. Dar, in Sf. ScripturA, aceste conceptii
sunt exprimate in mod tainic, neputand fi patrunse in intregime
gi de-aceea gasegte chiar
CA e primejdios sa se nege cu desavargire libertatea vointii omenegti, precum o face Luther cu
atata hotarire. El nu sustine deloc ci e cu totul
falga conceptia lui Luther; insa se impotrivegte

acestui non nail", acestei afirmatii ca toate


faptele bune pe cari le-ar face un om, n'ar avea

nici o inraurire in fata lui Dumnezeu gi, prin


urmare, ele ar fi cu totul de prisos. Daca, precum prodama Luther, totul atarni numai de gratia lui Dumnezeu, ce rost ar mai avea atunci pentru oameni ca ei sa faca binele? Ar trebul deci,
propune Erasmus ca statornic mediator ce este,
sa se lase omului cel putin iluzia vointei libere,
pentru ca el sa nu piarda orice nadejde gi Dum-

nezeu sa nu-i apara crud gi nedrept. MA asociez parerii acelora cari atribue ceva vointii libere, dar gi o mare parte gratiei divine, cad nu
trebue &A incercam de a ocoll Scylla mandriei,
pentru a cadea in Charybda fatalismului".
Precum se vede, Erasmus, impaciuitorul, se
arata, chiar in toiul unei lupte, extrem de cornplezent fata de adversarul sau. El amintegte cu
acest prilej ca n'ar trebui sa se suprapretuiasca

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

207

insemnAtatea unor asemenea discutii; fiecare sa

se intrebe pe sine clack' ar fi drept ca, de dragul catorva afirmatii paradoxale, sa se starneasca
o rascoala in toata lumea". i inadevar, daca Lu-

ther i-ar fi cedat numai un gram, daca ar fi f acut numai un pas in intampinarea lui, atunci i
aceasta vrajba religioasi s'ar fi terminat in pace
1 concordie. Insa Erasmus nadajduete bunaintelegere dela omul cel mai incapItanat al secolului, dela omul care, in chestiuni religioase,
n'ar sacrifica macar o litera din convingerea lui;
el ateapta concilianta dela acel fanatic inascut 1 jurat, care ar prefera sa piara sau sa lase
sa se prabueasca lumea intreaga, cleat sa largeasca oricat de putin cel mai mrunt 1 mai indiferent paragraf al doctrinei sale.
*

Luther nu raspunde indata lui Erasmus, cu


toate CA atacul il aria cumplit pe omul acesta
pornit spre manic : Pe and cu celelalte carti,
spre a vorbi cuviincios, mi-am ters c... cu ele,
am cetit pana la sfarit aceasta scriere a lui Erasmus, insa in aa fel, ea' aveam de end s'o arunc

sub bancr, spune el in felul sau grosolan. Dar


in anul acesta, 1524, i s'a impus ceva mai important 1 mai greu deck o discutie teologica. Soarta
de totdeauna a oricarui revolutionar incepe sa se
implineasca 1 pentru dansul; cad el, care vroia

sa puna o noui brdine in locul celei vechi, a

www.dacoromanica.ro

STEFAN ZWEIG

208

deslntuit acum forte haotice gi, prin radicalismul ski, a ajuns in primejdia de a fi depgit de
altii 1 mai radicali. Luther a cerut libertatea
cuvantului gi libertatea de credinti; acum, gi altii cer acelagi lucru pentru dfingii: profetii din
Zwickau, Karlstadt, Miinzer, toate aceste spirite
exaltate", cum ii numegte el, se aduna gi ei in
numele Evangheliei, rsvrtindu-se contra impiiratului gi a Reich-ului. Propriile cuvinte ale lui
Luther imp otriva nobilimii gi a printilor, se preschimh la cetele aliate ale tranilor in sulite gi

ghioage tintuite; dar, in timp ce Luther dorise


numai o revolutie spiritualg, religioas, tirAnimea intartatA cere una socialk gi chiar vAdit
comunist.

In anul acesta, se repet cu Luther drama moral gi intelectual a lui Erasmus:


din cuvintele sale se ivesc acum mai multe evenimente
istorice decat vroise el insugi. $i, dupg cum Luther reprogase cu asprime lui Erasmus moliciunea gi ezitrile lui, acum il defaima pe dnsul
oamenii dela Liga tArneascg, toti acei cari asalteaza mfinAstirile, sfrim odoarele gi ard icoa-

nele. Luther e numit de acegtia un nou sofist


papistag, un Oen gi un migel", amicul postum
al lui Antichrist", carnea plin de trufie dela
Wittenberg". E aceeagi soarti ca gi a lui Erasmus: ceea ce Luther crezuse in sens spiritual gi
religios, e inteles de massele largi gi de conduatorii ei gi mai fanatici, in sensul carnos" pre-

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

209

cum spune el insugi, in sensul agitatiei vulgare.


Aceasta e ufsita de totdeauna a unei revolutii: ca
un val sa-1 covargeasca pe celalt; daca Erasmus
joaca rolul Girondinilor, Luther are atunci rolul
lui Robespierre, iar Thomas Miinzer ,gi ai sal

rolul lui Marat gi al partizanilor. El, care fusese conducatorul necontestat, e nevoit pe neag-

teptate sa lupte pe &ma fronturi, contra celor


prea molai gi a celor prea salbateci
gi trebue
si poarte raspunderea revolutiei sociale, a celei
mai sangeroase gi mai ingrozitoare rascoale din
cite a indurat Germania timp de secole. Cad numele sku a patruns in inima taranimii; numai revolta gi succesul sau contra imparatului gi Reich-

ului a dat tuturor acestor umili rasvratiti curajul de a se ridica impotriva printilor gi tiranilor bor. Noi culegem acum rodul spiritului
tau", ii poate striga Erasmus, cu drept cuvant.
Tu nu recunogti pe rsvratiti, ei insa te recunosc... Nu combati convingerea generala ca acea-

sta nenonocire a fost prilejuita de cartile tale,


mai tu seama de acele scrise in limba germanr.
Cumplita hotarire pentru Luther:
eI, care
e inradacinat in popor, care traegte prin p.opor
gi care a atatat contra printilor, trebue oare sa
renege acum taranimea care lupta pentru libertate in spiritul salt gi in numele Evangheliei,
sau & devina necredincios printilor? Pentru intaia (mei (caci situatia sa a devenit peste noapte
foarte asemanatoare cu aceea a lui Erasmus) in14

www.dacoromanica.ro

210

STEFAN ZWEIG

cearca sa procedeze in mod erasmic. El indeamna

pe printi sa fie indulgenti, indeamna tarAnimea


sA nu facA din numele de cregtin un pretext gi
o scuzA pentru purtarea voastra dugmanoasi, nerAbdatoare gi necregtineasca". Dar (insuportabil
pentru un barbat cu congtiinta de sine a lui Luther) poporul grosolan nu-1 mai ascult pe clansul, ci preferi pe aceia cari promit mai mult,_pe
Thomas Miinzer gi pe teologii comunigti. In
cele din urma, el trebue si se decida, caci aceasfa
rsvratire neinfrAnat compromite opera sa gi
el igi di seama cA acest razboiu social intre Germani, il stanjenegte in propriul sau razboiu religios contra papalittii. DacA aceste spirite de

ucigagi revoltati nu mi-ar fi tulburat apele cu


taranii lor, altfel ar fi fost acum situatia fata de
papalitate". i, cand e vorba de opera gi de misiunea sa, Luther nu cunoagte nici o zabavi. El
insugi revolutionar, trebuie &A ia pozitie contra
revolutiei taranegti germane,
gi cfind Luther
ia o decizie, el o infAptuegte numai ca extremist,

in felul sau cel mai unilateral, mai furios, mai


salbatec.

Dintre toate scrierile sale, aceea pe care a cornpus-o in vremea celei mai mari primejdii (pamfletul contra taranilor germani) e cea mai InfricoOtoare gi mai sAngeroasa. Cine moare de partea printilor", propovaduegte el, devine martir
binecuvAntat; cine cade de partea cealalt, acela
se duce la dracu; de-aceea, cine e de partea noas-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

211

tea, s doboare, FA sugrume, sa stripunga, pe ascuns 1 144, 1 SA nu uite ca nu poate exista ni-

mic mai veninos, mai stricicios, mai diavolesc


cleat un om rasvratit". Fara crutare, el ia pentru totdeauna partea stapanirii, impotriva poporului. Magarul vrea sa fie batut 1 plebea vrea
sa fie guvernata cu violenta". Luptatorul acesta
inverunat nu gasegte nici o vorba bunk de indurare, de blandete, cand nobilimea victorioasa
se napustete cu monstruoasi ferocitate asupra
jalnicilor invingi; omul acesta genial, ins nemasurat in mania sa, nu are nici o compasiune
fati de nenumaratele jertfe, fata de miile cari
s'au increzut in numele eau i, in urma faptelor
sale de rasvratire, au fost pornite impotriva castelelor. 5i, Cu im curaj infiortor, el recunoatela slargit, cand campiile Wiirttembergului stint
imbibate de singe: Eu, Martin Luther, am strivit pe toti taranii rasculati, cad eu am ordonat
sa fie loviti de moarte: tot sangele kr e pe gatul meu".
Aceasta furie, aceasta ingrozitoare putere plina
de ura, mai svacnete prin pana sa, cand el o in-

dreapta contra lui Erasmus. Poate ca ar mai fi


iertat lui Erasmus digresiunea teologica in sine,
dar entusiasta aprobare cu care e intampinat
acest apel la moderatie in tot cuprinsul lumii
umaniste, sporegte pink' la turbare furia lui. Lu-

ther nu suporta gandul ca dugmanii sal inalta


acum cantecul lor de triumf. Spuneti-thi, unde

www.dacoromanica.ro

212

STEFAN ZWEIG

e marele Macabeu, unde e acel care se bizuia atat

de ferm pe invatatura sa?"


Acurn, cand nu-1 mai apasa grija *minor, nu
numai ca vrea sa raspunda lui Erasmus, ci vrea
sa-1 sdrobeasca deabinelea. In fata prietenilor
reuniti la masa, el vestegte intentia sa prin aceste

cuvinte infricogatoare: De-aceea, din porunca


Domnului, v ordon si fiti dugmanii lui Erasmus gi s va feriti de cartile lui. Vreau sa scriu
contra lui, chiar de-ar fi moari gi sa putrezeasci
din cauza aceasta; vreau sa-1 ucid pe Satan cu
pana mea"
gi, aproape mandru, el adaoga:
precum i-am ucis pe partizanii lui Miinzer, al
caror sange imi mai sta pe gat".
Dar chiar in mania sa gi tocmai cand sangele
sail fierbe mai tare in vine, Luther se dovedegte
artistul cel mai de seama, geniul limbii germane.
5tie ce mare adversar infrunta
gi opera sa a
devenit gi ea mare, prin aceasta congtiinta a datoriel N'a dat la iveala o mica scriere polemica,

ci o carte, cuprinzatoare, temeinica, scanteind


o carte
de imagini 1 rsunfind de pasiune
care, pe langa gtiinta sa teologici, vadegte, in
chip mai maret cleat celelalte, gi forta sa poeflea, energia sa omeneasca. De servo arbitrio",
tratatul despre servitutea vointel, apartine celor
mai puternice scrieri de controversi ale acestui
om rizboinic iar rafuiala sa cu Erasmus e una
din cele mai importante discutii care s'a desfaprat vreodata, intr'un mod atat de violent, in

www.dacoromanica.ro

ER A S MUS

213

domeniul cugetarii germane, intre doi barbati de

natura contrail. Oricat de izolat, oricat de restrans ar fi devenit obiectul disputei pentru preocuparile noastre actuale, lupta aceasta a ramas,
prin marimea adversarilor, un eveniment spiritual al literaturii universale.
.

Inainte ca Luther sa inceapa batilia, inainte


de a-i lega bine coiful i a-i pregati lancea
pentru a da lovitura mortala, el ridica spada pentru o GHIA, dar numai pentru o clipa, intr'un fu-

gar salut de politeta. Iti acord tie insuti o cin-

9 pretuire mult mai inalta, pe cari


nu le-am dat nimanui vreodata". El recuste i

noate in mod oinstit ca Erasmus 1-a tratat pretutindeni cu indulgent, cu blandete";


marturisete ca, singurul dintre toti adversarii
sai, el a intrevazut nervul acestei intregi chestiuni". Dar, dupa ce a dat in sila salutul acesta,
Luther strange pumnii cu hotarire, devine grosolan i, astfel, el se afla in propriul sau element. In general, el raspunde lui Erasmus numai pentruca Sf. Paul poruncete s se astupe
gura trancanitorilor inutili". i acum, loviturile
paraie 1 trosnesc una dupa alta. In splendidul
sau stil alegoric, cu adevarat lutheran, el isbete
i ciocanete in Erasmus: In toate, el calca pe
ma' i nu vrea s striveasca niciunul, trece printre pahare i nu atinge niciunul". Il batjoco-

www.dacoromanica.ro

214

STEFAN ZWEIG

regte: Erasmus n'ar vrea sa afirme nimic categoric gi totugi sustine o asemenea judecata despre noi; aceasta inseamna sa fugi de o ploaie ma-

runta gi sa alergi drept in balta". Cu o smucitura, el desvalue contrastul dintre circumspectia

gerpuitoare a lui Erasmus gi propria sa franchet, absoluta, directa, fail subintelesuri. Erasmus socoate confortul material al pacii gi linigtea mai presus de credinta", pe cand el insugi e

gata sa recunoasca credinta sa chiar daca lumea intreaga ar trebui nu numai sa cada prada
nelinigtei, ci & se prabugeasca gi sa piara in
ruini". i cand Erasmus, in scrierea sa, indeamna
gi se referi la obscuricuminte la prudenta

tatea unor pasagii din Bib lie, pe cari nici un


pamantean nu le-ar putea interpreta cu deplina
siguranta gi easpundere

Luther igi striga pro-

f esia de credinta : Fara siguranta, nu exista


cregtinism. Un cregtin trebue sa fie sigur de doctrina 1 de cauza sa, altfel el nu e cregtin". Cine
taraganeaza, cine e lanced sau govAelnic in chestiuni religioase, acela nu trebue sa se mai atinga
vreodata de teologie. Sfantul Duh nu e un Scepticus", ii striga el cu glas tunator, el n'a inscris

in inimile noastre o iluzie nesiguri ci o puternica siguranta".


Cu incapatanare, Luther starue asupra punctului eau de vedere, ca omul este bun numai daca
poarta pe Dumnezeu inteansul
gi e rail, cand
e stapanit de diavol. Propria lui vointla ramane

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

215

insa fara substrat real i neputincioasa fati de


providenta diving, inevitabili i irevocabila. Cu
incetul, deasupra acestei probleme centrale se
ivete un antagonism mult mai mare. Ca un dig
despartitor, conceptia lor cu totul diferit asupra esentii 1 misiunii lui Christ, ii desparte pe
cei doi innoitori ai religiei, dupa cum este 1 temperamentul lor. Pentru Erasmus, umanistul,
Christos e vestitorul oricarei omenii, e divinul om
care i-a jertfit sangele pentru a curma orice vat.sare de sange 1 toate invrajbirile din lume. Luther dimpotriva, soldatul lui Dumnezeu, tare pe
cuvfintul Evangheliei, isbete cu purnnii i striga

ca. Christos a venit nu ca sa aduca pacea, ci sabia". Cine vrea sa fie cretin, spune Erasmus,

trebue sa fie iubitor de pace 1 ingaduitor in


spiritul lui Isus; cine e cretin, raspunde neinduplecatul Luther, nu trebue sa cedeze niciodata
nimic, cata vreme e vorba de cuvantul lui Durn-

nezeu, chiar daca ar fi sa se prapadeasci toata


lurnea din aceasta caul& Cuvantul pe care I-a
scris cu ani in urma lui Spalatin, e deviza vietii

sale: Si nu crezi ca s'ar putea lupta 1 birui


pentru o cauza, fara indarjiri, tulburari 1 rasvratiri. Nu poti face tm condeiu dintr'o sabie i
nici pace, din razboiu. Cuvantul Domnului e razboiu, e inverunare, e pieire, e otrava; ca un urs
la drurnul mare i ca o leoaica in padure, el iese
inaintea fiilor lui Efraim". De-aceea, Luther respinge cu vehementa chemarea lui Erasmus pen.

www.dacoromanica.ro

216

STEFAN ZWEIG

tru unire i buna-intelegere: Lag vaetele 1


strigatele tale. Contra acestei febre nu ajuti nici
un leac. Rzboiul acesta este al Dumnezeului
nostru, el 1-a trezit 1 nu va inceta 'Ana ce nu
vor pieri toti dumanii cuvantului sau".
Vorbaria molae a lui Erasmus nu dovedete
cleat lipsa de adevarata credinta cretina; deaceea, el trebue sa ramani de-o parte, cu lucrrile sale meritoase in limba latina 1 greaca
i s
sau, pe leau: la jucariile sale umaniste
nu dea tarcoale, cu 1,vorbele sale afectate", unor
probleme cari ar putea fi rezolvate numai prin
launtrica sigurant divina a unui om credincios,
cere Luther, dicabsolut credincios. Erasmus
tatorial
trebue sa se abtina odata pentru totdeauna de a se mai amesteca in aceasta lupta religioas devenita istorica 1 universala. Caci,
pentru a fi destul de tare & te amesteci in treburile noastre, aceasta n'a vrut-o Dumnezeu i
nici nu-ti este dat". Dar el insui, Luther, simte
chemarea i, prin aceasta, siguranta contiintei:

Ce sunt, cine sunt eu i chiar prin ce spirit i


pentru care cauza am intrat in aceasta lupta
in toate acestea, ma las in voia Domnului, care
tie totul; aceast cauza a mea n'a fost intreprinsa i implinita pang acum prin vointa mea,
ci prin libera lui vointa divina".
Astfel, s'a scris actul de despartire dintre umanism 1 Reforma germani. Erasmismul i lutheranismul, ratiunea i pasiunea, religia umanita-

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

217

tii i fanatismul credintii, supranationalul i nationalul, multilateralul i rigidul, se pot lega tot
atat de putin ca apa i focul. Totdeauna, cfind
se intfilnesc undeva pe acest pamant, ei se incaera, clocotind de mfinie
un element contra
celuilalt element.
*

Luther nu-1 va ierta vreodata pe Erasmus, a


s'a ridicat impotriva-i in mod public. Omul

acesta pornit la lupta furioasa, nu suporti nici


un alt sfarit al bataliei, decat complecta, absoluta nimicire a potrivnicului. Pe cand Erasmus
se multumete sa raspunda o singura data, prin
scrierea sa Hyperaspistes", destul de energica
fata de caracterul &du conciliant
i se reintoarce apoi la studiile sale, ura lui Luther continua sa arca. El nu pierde nici un prilej sa reverse cele mai cumplite sudalmi asupra omului
care a cutezat sa-1 contrazica intr'un singur
punct al dogmei sale 1
precum se plange
Erasmus
ura lui ucigaa" nu se da inapoi de
la nici o defaimare. Cine il doboara pe Erasmus, acela strivete o plonita care pute i mai
tare cand e moarta deck atunci cand e vie". Il

numete cel mai inverunat duman al lui


Christ"
1, cand i-se arata odata un portret
al lui Erasmus, el previne pe amici ca acesta este

un om viclean, perfid, care a batjoconit ,i pe


Dumnezeu i religia", care nascocete zi i

www.dacoromanica.ro

218

STEFAN ZWEIG

noapte cuvinte indoelnice gi cand se crede ca a


spus multe, abia atunci n'a spus nimic". Cu mi-

nk, el striga amicilor adunati la masa': Spun


aceasta in testamentul pe care 11 las gi va iau pe

voi toti ca martori: il consider pe Erasmus ca


pe cel mai mare dugman al lui Christ, cum n'a
existat vreunul in o mie de ani". i, la sfargit,
el ajunge atfit de departe, incat indrasnegte B.A.

rosteasca aceste cuvinte pline de blasfernie:


Cand ma rog: sfinteasca-se Numele Tau, atunci

il blestem pe Erasmus gi pe toti ereticii, cari


hulesc gi necinstesc pe Dumnezeu".
Dar Luther, furiosul cu ochii injectati de
sange in focul luptei, nu este totdeauna numai

un razboinic; in interesul doctrinei gi actiunii


sale, el este nevoit sa fie gi diplomat, macar din

cand in and. Probabil ca prietenii i-au atras


atentia cat de imprudent e sa se napusteasca, cu
insulte gi defaimari atat de neinfranate, asupra

acestui batran barbat, prea stimat de intreaga


Europa. Astfel, Luther lag un moment sabia din

mana gi apuca ramura de maslin: un an dupi


groaznica sa diatriba, el adreseaza acestui suprem dugman al lui Dumnezeu" o scrisoare
aproape gagalnica, in care se scuza ci I-a atacat cu atfita stragnicie".

Acum insa, Erasmus e acel care respinge


cu bruscheta buna-intelegere. Nu sunt din fire
atat de copilaros", easpunde el cu asprime, pentru ca, dupi ce am fost atacat cu cele mai grave

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

219

insulte, sa pot fi imbunat cu glume marunte sau


cu lingugiri... La ce-au servit toate aceste obser-

vatii batjocoritoare gi minciuni infame, ci eu


ag fi un ateu, un sceptic in chestiuni religioase,
un hulitor de Dumnezeu gi nu mai gtiu ce... Ceea
ce s'a intamplat intre noi doi, nu are importanta

gi cu atat mai putin pentru mine, care ma aflu

in pragul mortii ; dar ceea ce amarigte pe


orice om cumsecade tot atat ca gi pe mine insumi, e ca prin purtarea ta nemoderata, neruginata gi atatatoare, lumea intreaga va fi distrusa...
gi ca, prin vointa ta, aceasta furtuna nu duce la
acel bun sfargit pentru care am luptat eu... Di-

vergentele noastre sunt chestii particulare; pe


mine ma indurereaza insi mizeria generala gi ra-

tacirea iremediabila; gi acestea nu le datoram


altcuiva deck tie insuti, firii tale neimblanzite,
care nu se lag indrumata de acei cari te sfatuesc
bine... Ii-ag dorl sa fii patruns de alt fel de spi-

rit, deck acel pe care iL ai gi de care egti atat


de incantat; din parte-ti, imi poti dori orice vrei,
cu exceptia dispozitiei tale sufletegti gi intelectuale. Fie ca Domnul sa ti-o schimbe". Cu o asemenea asprime, care-i este de-obiceiu straini,
Erasmus respinge infirm care a infrant gi ruinat
lumea sa. Nu mai vrea sa-1 salute gi nici macar
sa-1 cunoasca pe omul care a distrus pacea Bi-

www.dacoromanica.ro

220

STEFAN ZWEIG

sericii i a starnit cel mai infricogator tumultus" spiritual asupra Germaniei gi a lumii.
* * *

Dar lumea e cuprinsa de aceasta rascoala si


nimeni nu poate scapa de dansa
nici chiar
Erasmus. Nelinigtea: aceasta este legea menita
lui de soarta ; gi totdeauna, and ravnegte la
linigte, lumea intreaga se rasvrategte in jurul
sau. Multimea asalteaza bisericile, smulge odoarele gi icoanele din altare, cari sunt arse apoi in

trei marl gramezi, in fata catedralei. Plin de


spaima, Erasmus vede pe vegnicul sau dugman:
fanatismul cu torta gi sabie, urland in jurul casei sale. Numai o mica mangaere ii este data in

aceasta nebunie: Nu s'a varsat sange. Numai


de-ar fi totdeauna aga".
Acum ins, and oragul Basel a devenit partizan al Reformei, Erasmus
pe care il desgusta
orice partinire
nu mai vrea sa ramana intre
zidurile lui. Ca sa lucreze in linigte, el emigreaza

in Austria, la varsta de gaizeci de ani, in potolitul orag Freiburg


unde cetatenii gi autoritatile il intampina in cortegiu solemn gi unde
i se ofera ca locuinta un palat imparitesc. Dar
el refuza fastuosul adapost gi prefera sa-gi aleaga

o casuta din apropierea unei manastiri, unde Si


lucreze netulburat gi s moara in pace. Istoria
nu putea gas1 vreun simbol mai maret, care sa
vadeasca firea acestui om al moderatiei, al caii

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

221

al acestui solitar care nu se simte


bine nicaeri, pentruca nicaeri nu vrea sa fie de
partea cuiva. Erasmus trebuise s fuga din Lbde mijloc,

wen, pentruca oraul era prea catolic, 1 din Bacare devenise prea protestant. Spiritul lisel

ber, neatarnat, tare nu vrea sa se lege de nici o


dogma i nu se decide pentru nici un partid, nu
are nicaeri un loc al sau pe acest parnant.

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL

www.dacoromanica.ro

SFAR ITUL

stenit 1 uzat, sexagenarul Erasmus st iarai printre cartile sale, la Freiburg, unde
s'a refugiat
de cateori pana acum 1
in fata
navalei 1 framantarilor lumii. Micul i slabul
sau trup, scade 1 se topete din ce in ce; chipul
sau delicat, brazdat de mii de cute i sbarcituri,
seaming tot mai mult cu un pergament acoperit
de semne mistice i de rune. $i acel care crezuse

cu pasiune intr'o reinviere a lumii prin spirit,


inteo innoire a omenirii prin omenie mai curata,
devine cu incetul un barbat arnarit, ironic, sarcastic. Ca toti holteii batrani, el e capricios i se
plange de multe: de decadenta tiintelor i ostilitatea necurmata a dumanilor sal, de scumpete,
de inelaciunile bancherlilor i de vinul acru. Marele desamagit se simte tot mai strain intr'o lume
care nu vrea deloc sa pastreze pacea i in care,
zi cu zi, ratiunea e tot mai covarita de patimi i
dreptatea e asasinata de foga brutala. Inima i-a
amortit de mult, dar nu i mana
nu i mintea
minunat de limpede care, ca o lamps& revarsa necurmat cercul ei de lumina neprihanit peste tot
15

www.dacoromanica.ro

226

STEFAN ZWEIG

unde patrunde privirea spiritului sau incoruptibil. 0 sngura prietenk cea mai veche, cea mai
bunk sta credincioas alaturi de dansul: Munca.
Erasmus scrie zilnic treizeci pana la patruzeci
de scrisori, umple foliante intregi cu traduceri
din parintii Bisericii, ii complecteaza Colocviile 1 da la iveala o serie nesfarit de scrieri
estetice i morale. El scrie i activeaza cu contiinta omului care crede in dreptul i datoria

ratiunii, de a-i spune cuvantul ei nepieritor


chiar intr'o lume nerecunoscatoare.

Dar, in adancul sau, el atie de mult :


nu
are nici un rost ca, intr'un asemenea moment de
nebunie universal, sa apeleze la oarneni, pentru a-i readuce la omenie. tie ca. inalta i sublima idee a umanismului e infrant. Tot ce a
nazuit, tot ce a vrut el: buna-intelegere i amicard aplanare in locul razboirii pustiitoare, s'a
sfarimat de incapatanarea zelotilor. Statul sail
spiritual, Statul platonian in mijlocul celui lumesc, Republica invatatilor pe care o preconiza,

nu are nici un loc intre campiile de batlie ale


partidelor intaratate. Lupte indarjite se dau intre o religie 1 alta, intre Roma i Zurich 1
Wittenberg; necontenit, ca furtuni ratacitoare,
campaniile religioase sunt purtate prin Germania i Franta, prin Italia 1 Spania; numele lui
Christ a devenit parola 1 stindard pentru actiuni militare. Cat de ridicol e sa se mai scrie
tractate i sa se indemne printii la buna-judewww.dacoromanica.ro

ER ASMUS

227

cata; cat de absurd e si se mai talmceasca invatatura evanghelica, de cand vestitorii gi reprezentantii lui Dumnezeu pe painant se folosesc
de cuvfintul Evangheliei ca de o secure. Toti
aceia au pe buze aceste cinci cuvinte: Evanghelie, Cuvantul lui Dumnezeu, Credinta, Christos
gi Spirit gi totugi, vad ca multi dintr'ingii se
poarta cagicum ar fi posedati de diavol". Nu, nu
mai are nici un rost sa se straduiasci mai departe, pentru a fi mijlocitor gi impaciuitor in
vremea aceasta de surescitare politica'. S'a sfargit cu visul grandios al unei Europe unite, al
unei imparatii mondiale umaniste
iar acel
care a visat aceasta pentru omenire, Erasmus,
este el insugi un batran istovit, inutil, caci nimeni nu-1 mai ascult. Lumea trece peste dansul: ea nu mai are nevoie de el.
*

Dar inainte de a se stinge, flacara lumanarii


palpaie gi se inalta Inca odata, cu disperare.
Inainte ca o idee sa fie infranta de furtuna timpului, ea igi mai desfagura odata ultimile ei puteri. Astfel, gandirea erasmica, ideea mijlocirii
i a impacarii, mai lumineaza odata in ora suprem.& putin, dar in toata maretia ei. Carol V,

stapanul celor doua lumi, a luat o hotarire insemnata. Imparatul nu mai e baiatul nesigur, aga

cura aparuse la dieta din Worms. Mit de experiente gi desamagiri, marea biruinta pe care
www.dacoromanica.ro

STEFAN ZWEIG

228

tocmai atunci o catigase asupra Frantei ii da


in cele din urma siguranta 1 autoritatea necesara. Reintors in Germania, el e decis sa faca
ordine definitivi in certurile religioase, si restabileasca unitatea Bisericii sfaiata de Luther,
chiar de-ar trebui sa recurga la violenta. Dar
inainte de a se folosi de forta brutal, el vrea

sa incerce prin buna-intelegere, in sensul lui


Erasmus, sa ajunga la o aplanare intre vechea
Biserica i nouile idei; vrea sa adune intr'un
conciliu pe barbatii intelepti 1 lipsiti de prejudecati" cari sa asculte cu dragoste i sa cantareasca temeinic toate argurnentele ce-ar putea
duce la o Biserica cretina unitara i innoita. In
acest scop, imparatul Carol V convoaca dieta la
Augsburg.

Dieta aceasta dela Augsburg, reprezinta unul


din cele mai mafi momente ale destinului german 1, mai presus de aceasta, o ora cu adevarat
cardinala a omenirii, una din acele irevocabile
imprejurari istorice, cari cuprind, infaurate in
ele, evenimente ce se vor desvolta in veacurile
urmatoare. Fara sa fie poate atat de dramatica,
in aspectul ei exterior, ca dieta dela Worms,
aceast adunare dela Augsburg e aproape de aceeai insemnatate in ce privete deciziile ce in-

fluenteaza mai departe xnersul istoriei. Ca 1


atunci la Worms, este i aci in joc unitatea spiritual-religioasa a Occidentului.
Prime le zile ale dietei dela Augsburg sunt ne-

www.dacoromanica.ro

ER A SMUS

229

obignuit de favorabile ideii pe care Erasmus a


sustinut-o necontenit: explicatia reciproca pe taramul spiritual-religios, menita sa duca la reconciliere intre adversari. Caci ambele puteri, Biserica veche 1 cea noua, sunt atinse de o criza i,

prin urmare, dispuse &Ali caci mari concesii.


Biserica catolica a pierdut mult din trufia ei
inaccesibila, cu care privea la inceput pe micul
eretic german
de and i-a dat seama ca Reforma a cuprins tot Nordul Europei, intinzandu-se din ora in oil ca incendiul unei paduri. Pe
rand, sunt cfigtigate de partea nouei doctrine :
Olanda, Suedia, Elvetia, Danemarca 1, mai pre-

sus de toate, Anglia. Pretutindeni printii, cari


se afla totdeauna in jena Unease& se conving
cat de avantajos e pentru finantele lor sa-gi insugeasca, in numele Evangheliei, imensele bogatii ale Bisericii. Vechile rnijloace de lupta ale
Romei, afurisenia gi exorcismele, au pierdut de
mult puterea pe care o aveau in vremurile Canossei
de and un singur calugar augustin a
putut arde nepedepsit o burg papala, in vazul lu-

mil. 5i mult mai cumplit au suferit orgoliul gi


prestigiul papalitatii, de and purtatorul cheilor
imparatied cereti a fost nevoit s priveasca, din
cetatea heruvimilor sai, cum era pradata Roma,
cetatea eterna. Acel sacco di Roma" a sdruncinat pentru decenii curajul gi semetia curtii papale.

Dar 1 pentru Luther 1 ai sai au venit ore

www.dacoromanica.ro

230

STEFAN ZWEIG

pline de griji, dupa zilele glorioase gi imbatatoare dela Worms. i in tabara evanghelicr
scumpa armonie a Bisericii" se afl intr'o situatie destul de rea. Cad, inainte ca Luther sa
fi isbutit sa oranduiasca propria sa biserica inteo organizatie de sine statatoare
s'au gi ivit
alte biserici concurente, acelea ale lui Zwingli
gi Karlstadt, acea engleza a lui Enric VIII gi
sectele spiritelor exaltate" gi ale anabaptigtilor.
Insugi fruntagul fanatic al nouei credinte, a recunoscut cu toata loialitatea ca, ceea ce el a vrut

s infaptuiasca in sens spiritual, e inteles de


multi in sens carnal", gi exploatat cu invergunare pentru foloase gi avantaje materiale. Gustav Freytag a exprimat cel mai frurnos tragicul
acestor ani din urma ai lui Luther: Cine e ales
de soarta sa fureasca din nou una din operele
cele mai mari, acela trebue s ruineze in acelagi
timp o parte din propria sa viata. Cu cat e mai
congtient de aceasta, cu atat mai adanc simte el
inlauntrul sau taetura pe care a facut-o in oranduirea lumii. Aceasta e durerea secreta gi chiar
ispagirea pentru price mare idee istorica". Pentru intaia oara, se vadegte acum o ugoara inclinare spre intelegere, in omul acesta aspru gi deobiceiu ireconciliabil; iar partenerii sai, cari ii
atatau gi ii supraincordau vointa, gi chiar printii
germani, gi-au revenit in fire gi sunt mai prudenti de cand observa Ca stapanul gi imparatul
lor, Carol V, are iaragi mana libera gi bine inar-

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

231

aga
math*. Poate Ca ar fi totugi mai rezonabil
sa nu se infatigeze
gandesc unii dintre dangii
ca nigte rebeli, sa nu se opuni acestui suveran al

Europei: prin atitudine darza, rigida, ar putea


sa-gi piardi capul gi tara.
Intaia oara lipsegte deci acea crancena neinduplecare ce domnea inainte in chestiunile religioase germane (gi care va domni iaragi, mai tar-

ziu). Prin aceasta destindere a fanatismului s'a


ivit o imensa posibilitate de aplanare a conflictului. Cad, daca buna-intelegere in sensul lui
Erasmus se stabilegte intre vechea Biserica gi
doctrina cea noua, atunci Germania gi lumea Ingi s'ar
treaga ar fi iaragi unite spiritualicegte
putea evita razboiul religios de o suti de ani,
razboiul civil, razboiul dintre State cu ingrozitoarele lor nimiciri de valori culturale gi materiale. Ar fi asigurata suprematia moral a Germaniei in toata lumea i inlaturata cumplita rugine a persecutiilor religioase. N'ar mai arde
atunci rugurile, libertatea spiritului n'ar mai fi
oprimata gi stigmatizata cu infricogatorul fier
rogu al Index-ului gi al Inchizitiei. Mult incercata Europa ar fi crutata de calamitati nemasurate. 0 mica distanta ii mai desparte de fapt
pe adversari. Daca ea este depagita prin concillama reciproca, atunci a biruit ratiunea, atunci
umanismul gi Erasmus au cagtigat o noui victorie.
Ceea ce sporegte speranta intr'o asemenea inte-

www.dacoromanica.ro

232

STEFAN ZWEIG

legere este, de astdatk i imprejurarea ci reprezentarea cauzei protestante nu se afla in mainile neinduplecate ale lui Luther, ci in acele mai
diplomatice ale lui Melanchton. Acest remarcabil barbat, sensibil i generos, pe care Biserica
protestanta il slavete ca pe cel mai credincios

prieten i asistent al lui Luther, a ramas toata


viata sa
ceea ce e atat de rar
i un fidel
admirator al marelui ski adversar, un statornic
elev al lui Erasmus. Prin dispozitiile sale sufleteti, prin firea sa cumpanit, Melanchton se
afla chiar mai aproape de conceptia umanista i
omeneasca a invataturii evanghelice, in sensul lui
Erasmus, deck de aspra i severa forma in care

a turnat-o Luther. Insa figura i forta lui Luther exercit asupra lui o puternica influenta.
La Wittenberg, in imediata lui apropiere, Melanchton e zu totul supus sugestiei lui Luther,
fi este absolut devotat, il servete cu umilintk
cu toata ardoarea cugetului ski limpede 1 a spi-

ritului sal! organizator. Ins aci, la Augsburg,


scapat pentru intaia oara de hipnoza personala
a conducatorului, se poate desfura nestanjenit 1 cealalta parte a firii lui Melanchton:
aceea erasmica. Fara reticent, el e atat de predispus la reconciliere in aceste zile dela Augsburg, merge atat de departe cu concesiile sale,
incat aproape c a pus din nou piciorul in vechea Biserica. Confesiunea dela .Augsburg", redactata de el insui (pentruci Luther, precum

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

233

recunonte chiar el, nu poate calca atat de lin,


atat de incet") nu cuprinde, cu toate f ormularile ei precise 1 ingenioase, nici o provocare
grosolana fata de Biserica catolica. In toiul discutiei, chestiuni importante cari au pricinuit
vrajba, sunt deasemenea ocolite cu prudenta, trecute sub tacere. Astfel, dogma predestinarii, pen-

tru care Luther a luptat cu atata inverunare


contra lui Erasmus, nu a fost discutata; de-asemenea, nici punctele cele mai spinoase, ca: drep-

tul divin al papalitatii, caracterul idelebil" al


preotimii, numarul sfintelor taine. Din ambele
parti se aud uimitoare cuvinte de mijlocire, de
concilianta. Melanchton scrie : Noi respectam
autoritatea papei dela Roma i intreaga pietate
bisericeasca, numai daca papa dela Roma nu ne
isgonete". Pe de alta parte, reprezentantul Vaticanului declara, in mod semi-oficial, ca discutabile chestiunea casitoriei preotilor i a cupei
laice. Cu toate dificultatile, o uoara speranta
umple inimile tuturor participantilor. i daca ar
fi acum de fata un om cu inalta autoritate morala, cu pasionata vointa de pace; daca acesta ar
interveni cu intreaga putere a elocintei sale, cu
arta logicei, cu maestria formularilor sale verbale
atunci, in ultima ora, protestantii i catolicii (de cari e legat de-aproape: de unii prin

simpatie, de ceilalti prin fidelitate) ar ajunge


poate la o intelegere
fi salvata.

1 gandirea europeana ar

www.dacoromanica.ro

234

STEFAN ZWEIG

Omul acesta unic este Erasmus

i imparatul

Carol, stApanul celor doua lumi, 1-a invitat in


mod expres la dicta; el a solicitat i altadata sfatul i mijlocirea lui. Ins destinul erasmic se repeta in forma sa tragicA: barbatului acestuia clar-

vazfitor, care nu cuteaza totui sa se pura inainte, ii era dat sa recunoascA, mai bine ca oridar
care altul, momentele istorice universale
pierdea prilejul decisiv, din cauza slabiciunii per-

sonale, a iremediabilei sale lipse de curaj. Aci


se vAdete din nou vina sa istoricA. Erasmus lip-

sete la dieta dela Augsburg, precum a lipsit qi


la aceea dela Worms:
nu se poate decide sa
intervina personal pentru cauza sa, pentru
propria sa convingere. Desigur, el scrie multe
scrisori pline
scrisori, catre ambele partide
de intelepciune 1 de omenie, foarte convingatoare ; incearca s-i duca pang la limitele extreme

ale conciliantei reciproce pe amicii sal din cele


douA tabere, pe Melanchton i, de cealalt parte,
pe trimisul papei. Dar cuvantul scris nu are niciodat, in orele incordate ale destinului, puterea chemArii vii, personale, ce vibreazA de caldura sangelui. Pe deasupra, i Luther trimite din
Koburg mesagiu dupa mesagiu, pentru a-I face
pe Melanchton mai dur, mai neinduplecat decat ii ingadue firea i inclinarile lui intime.
In cele din urmA, antagonismele se indarjesc
din nou, pentrucA lipsete mediatorul cel mai po-

trivit, cel mai genial: Erasmus nu e el insui

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

235

de fall*. Ideea bunei-inte1egeri e sframat in


nenumarate discutii, ca rodul imbelugat macinat intre pietre de moarA. Marele conciliu dela
Augsburg, care vroia sa unifice cretinAtatea, a
sfAiat-o definitiv in doug jumAtAti, a desbinat-o
in douA dogme religioase
1, in locul pAcii,

a stArnit vrajba in lumea intreagA. Cu asprime,


Luther trage incheerea sa: DacA din aceasta se
nate un rAzboiu, atunci poate sA se nasci: neam strAduit i am cedat destul". i Erasmus, ex-

clami tragic: Mild vei vedea cA se ivesc in


lume groaznice framintAri i rAtAciri, gAndete-te atunci ca. Erasmus le-a prevestit".
*

Din aceste zile, cand ideea erasmicA" a suferit cea mai gravA infrAngere a ei, hAtrfinul re-

fugiat in chilia cu cArti dela Freiburg, nu mai


e decAt o fiintA inutilA, o palidA umbrA a gloriei
sale de altAdatA. i el insui simte cel mai bine

aceasta: ea' omul blindetii i tolerantii nuli are


locul in aceastA epoch' gAlAgioasA sau, mai bine
spus, cuprinsA de turbare". De ce sA mai tarasca
acest corp ubred 1 artritic, printr'o lume strAinA de orice sentimente pacifice? Erasmus e obo-

sit de viata care ii fusese atfit de dragA altAdatA; de pe buzele sale se desprinde sguduitoa-

rea chemare: el implorA fierbinte ca Dumnezeu sa mA scoat5. in cele din urmi din lumea
aceasta furioasA i sA se indure sA mA ia la clan-

www.dacoromanica.ro

236

STEFAN ZWEIG

sul 1" Cad unde se mai poate adaposti viata spirituala, cand fanatismul intarfita inimile cu bi-

ciul sau? Inalta imparitie a umanismului pe


care a intemeiat-o dansul, e asaltata de dugmani

gi cuceriti pe jumkate pana acum; au trecut


vremurile eruditiei gi elocintei", oamenii nu
mai asculta cuvantul subtil gi bine cumpanit al
poeziei, ci numai strigkul grosolan gi patimm al
politicii. Gandirea a decazut, prad nebuniei sectelor; s'a uniformizat, devenind lutherana sau
papistaga. Invkatii nu mai lupta cu broguri gi
scrisori elegante ci, ca precupetele, Ii arunca
unul altuia cuvinte ordinare, insulte grosolane;
nici unul nu vrea sa inteleaga pe celalt, ci fiecare vrea si impuna cu violenta crezul partidului sau, s insemne cu fierul rogu pe potrivnicul doctrinei sale. 5i, e vai de acei cari vreau sa
ramana de-o parte, devotati propriei lor profesiuni de credinta. Impotriva acelora, cari vreau
sa stea intre partide gi deasupra lor, se indreapt, cu puteri indoite, ura din ambele pkti
Cat de singuratec e, in asemenea vremuri, acel
care se bizuie numai pe lumea spirituala! Ah,
pentru cine s mai scrie, daca in mijlocul vacarmului gi latraturilor politice, urechile au devenit surde la sunetele intermediare, la nuantele
subtile, la delicata gi patrunzatoarea ironie Cu
cine sa mai aiba vreo disputa teologica, de cand
invatatura diving a cazut in mainile doctrinarilor gi zelotilor cari, spre a cloyedi c au drep-

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

237

tate, nu gasesc alt argument mai bun cleat A


recur& la forta soldatimii, a cetelor de cavaleri i a tunurilor? A inceput o goani salbateca
contra celor cari gandesc altfel i. a liberilor cugetatori. E dictatura dogmelor, a unilateralitatii. Se crede ea cretinismul poate fi servit cu
ghioaga tintuita 1 cu paloul calaului .i tocmai intelectualii liberi precum 1 cei mai curajoi dintre partizanii unei credinte sunt loviti
cu cea mai brutala violenci. A sosit tumultul"
pe care 1-a prevestit; din toate tarile, rasunetul
vetilor ingrozitoare patrunde in inima sa istovita i desnadajduit. La Paris, traducatorul i

elevul sau, Berquin, a fost ars cu incetul pe


rug; in Anglia, John Fisher 1 Thomas Morus,
cei mai de seama 1 mai iubiti prieteni ai sai,
au fost tariti sub secure (fericit acel ce are ta-

ria de a fi martir pentru credinta sal)


1
Erasmus geme cand primete aceasta tire:
Par'ca eu insumi mi-am dat sufletul printein11". Pe Zwingli, cu care a schimbat adesea scrisori 1 cuvinte amicale, 1-au doborit pe campul
de macel dela Kappel; pe Thomas Miinzer 1-au
ucis in cazne: paganii i Chinezii n'ar putea nas-

cod torturi mai cumplite. Anabaptitilor li-se


smulge limba; predicatorii ii sfaie cu cleti inroiti in foc 1 ii parjolesq la stalpul ereticilor;
jefuesc bisericile, ard cartile, incendiaza oraele.
Roma, splendoarea lumii, e pustiita de mercenari
o, Doamne, ce instincte bestiale isj des-

www.dacoromanica.ro

238

STEFAN ZWEIG

cared' furia in numele tau! Nu, lumea nu mai are

loc pentru libertatea de gandire, pentru bunintelegere 1 indulgenta


aceste idei primordiale ale invataturii umaniste. Artele nu pot innoel intr'o lume atat de insangerata. Vremea comuniunii supranationale a disparut pentru decenii, pentru secole, poate chiar pentru totdeauna
1 chiar latina, aceasta ultima limba a Europei unite, limba atat de draga lui, a pierit 1 ea:
acum poti muri 1 tu, Erasmus!
*

Insa
fatalitate a vietii sale
acest venic
nomad trebue sa porneasca inca odata in pribe-

gie, de astadata pentru ultima oara. In varst


de aproape aptezeci de ani, el parasete iarai
casa, pe neateptate. A fost cuprins de o dorinta

cu totul nelamurita: sa fuga din Freiburg 1


sa se indrepte spre Brabant, unde I-a chemat ducele. Dar, in adancul sau, il cheama altcineva:

Moartea. 0 nelinite misterioasa a pus stapanire pe dansul


1 acel care i-a trait toata
viata fail patrie, ca un cosmopolit contient, resimte acea nevoie plina de teama 1 de dragoste
pentru pamantul natal. Ostenitul trup vrea sa se
intoarca acolo de unde a venit: o presimtire ii
spune ca peregrinarea sa se apropie de sfarit.

Nu mai ajunge insa la tel. Neputincios, el e


adus la Basel, intr'o mica trasura de voiaj, dintre acelea folosite de-obiceiu numai de doamne.

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

239

Acolo, batranul vrea s se odihneasca gi sa mai


agtepte catva timp, pang ce se desgheata gi, odata
cu sosirea primaverii, sa poata pleca spre Bra-

bant, patria sa. Intre timp, Basel il retine: aci


mai gasegte putina caldura spirituala, ad mai
traesc cativa discipoli credinciogi
fiul lui
Froben, Amerbach gi altii. Acegtia ingrijesc de
un adapost comod pentru bolnav, il iau la dangii. 5i vechea tiparnita se mai afl acolo: fericit,
el poate sa vada iaragi cum se transforma cu-

vantul gandit gi scris in cavant imprimat, sa


respire mirosul de unsoare al teascurilor, sal
tina in maini frumoasele carti clar tiparite gi,
in tacere minunata, si aiba cu ele acele splendide dialoguri pagnice, pline de invatitura. Izolat de lume, in linigte deplina, prea ostenit, prea

lipsit de puteri ca s poate parasi patul mai


mult de patru sau cinci ore pe zi, Erasmus 10
petrece ultimul ragaz al vietii sale, tremurand
de frigul ce staruia intr'insul. Are simtamantul ca e uitat gi proscris, caci catolicii nu-I mai
solicita gi protestantii il batjocoresc. Nimeni nu
mai are nevoie de el, nimeni nu-i cere parerea

gi verdictul sau. Dugmanii mei se inmultesc,


prietenii dispar", se plange cu desnadejde solitarul, pentru care relatiile umane gi spirituale
erau tot ce putea fi mai frumos gi mai fericit
in viata.
Irma, iata: ca o randunica intarziat, mai bate

inca odata, la fereastra acoperita de florile de


www.dacoromanica.ro

240

STEFAN ZWEIG

ghiata ale iernii, un cuvant de veneratie, un suprem

salut in parasirea sa. Tot ce sunt, tot ce pot face,


iti datoresc numai tie, gi daca nu ti-a marturisl
aceasta, ag fi omul cel mai nerecunoscator din
toate vremurile. Salve itaque etiam atque etiam,
pater amantissime, pater decusque patriae, literarum assertor, veritatis propugnater invictissime. Salut gi Inca odata salut, tie, prea iubite pa-

rinte, onoarea gi fala patriei, ocrotitor al artelor, neinvins luptator pentru adevar". Numele
barbatului care scrie aceste cuvinte, va straluci
deasupra numelui sau:
e al lui Francois Rabelais care, in zorile tinerii sale glorii, saluta
amurgul maestrului muribund.
Pe urrna sosegte o alta scrisoare, o misiva din Roma. Erasmus o deschide cu nerabdare:
cu un suras
amar, septagenarul o lash' apoi din mana. Oare
igi bate joc de dansul? Noul papa ii ofera palaria rogie de cardinal gi cele mai bogate prebende, tocmai lui care in toata viata sa a evitat dispretuitor, de dragul libertatii, orke functiune in lumea aceasta. Cu superioritate, el respinge aceasta onoare aproape jignitoare. Eu, un
om aproape de moarte, sa iau asupra mea o sarcina pe care am refuzat-o tiinp de-o viata intreaga?" Nu, sa moara liber, precum a trait liber! Liber, gi in vestminte civile, fara insigne
gi fara onoruri lumegti; liber ca toti solitarii i
solitar ca toti oamenii liberi.
Dar vegnica gi cea mai credincioasa prietena a

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

241

oricgrei singurgtati
consolatoarea cea mai
bung: Munca, rgmane langg bolnav pang in ora
din urmg. Zgcand in pat, Cu trupul ghemuit de
durere, cu maini tremurgtoare, Erasmus scrie gi
scrie, zi gi noapte, broguri, scrisori gi comentariile sale asupra lui Origene. Nu mai scrie penci numai pentru
tru glorie, nici pentru bani

plgcerea tainicg de a invgta, de a spiritualiza


viata gi, prin invatturg, sg trgiascg iarggi mai
intens, sg respire gtiinta gi sa rgspandeascg gtiinta. Numai aceast necurmatg diastolg a oricgrei
existente pamantene, numai acest circuit ii mai
tine sangele in migcare. Activ pang in ultimul
moment, el evadeazi prin sacrul labirint al mun-

cii dinteo lume pe care n'o recunoagte gi n'o


intelege, dinteo lume care nu mai vrea sg-1 recunoascg gi sg-1 inteleagg. In cele din urmg,
accea care aduce pacea se apropie de patul lui.
5i acum, cand e langg dansul, istovitul privegte
1inigtit gi aproape cu recunogtintg Moartea, de
care s'a temut atat de zumplit o viatg intreagg.
Spiritul sgu rgmane Inca limpede pang in clipa
plecgrii. Inca mai poate asemui pe prietenii cari
stau in jurul culcugului sgu, pe Froben gi Amerbach, cu prietenii lui boy
gi se intretine cu
dangii in cea mai mlgdioasg gi mai spiritualg lating. Pe urmi insg, in ultimul minut, cand simte
cg-gi pierde rsuflarea, se intamplg ceva ciudat:

el, marele invgtat umanist, care a vorbit i a


scris o viatg intreagg numai in latina, uitg de16

www.dacoromanica.ro

242

STEFAN ZWEIG

odata aceasta limba atat de obignuita gi de fireasca pentru dansul. 5i, in frica primordiala a
creaturii, buzele sale sleite balbae pe neagteptate

acest: lieve God", invatat in copilarie, in tara


sa de nagtere. Intaiul gi ultimul cuvant- al vietii sale se regisesc in sunetul aceleiagi limbi a
Germaniei de Nord. Apoi, Inca o suflare

gi el

are ceea ce a ravnit din adancul inimii pentru


Intreaga omenire: Pacea.

www.dacoromanica.ro

MOSTENIREA LUI EIUSMUS

www.dacoromanica.ro

MOTENIREA LUI ERASMUS

T n acelmi timp, cand muribundul Erasmus,


l lag in urma sa ca mogtenire spiritual, ca
datoria cea nobila pentru generatiile viitoare:
concordia europeana,
apare la Florenta una
din cele mai cutezatoare gi mai decisive carti din

istoria universalk faimosul Principe" al lui


Nicolo Macchiavelli. In acest manual, matematic

de clar, al puterii fara scrupule gi al succesului


politic, este formulat in mod frapant, ca inteun
catechism, principiul cu totul contrar aceluia aI
lui Erasmus. Pe cand Erasmus cere printilor gi
popoarelor sa subordoneze, voluntar gi pagnic,
pretentiile lor personale, egoist-imperialiste, comunitatii frategti a intregii omeniri
Macchia,

velli inalta vointa de putere, vointa de stipafire a fiecarui print, a fiecarei natiuni, ca unicul gi supremul tel al gandirii gi actiunii bor.
Toate fortele unei colectivitati populare, au datoria sa serveasca ideia de popor, cu devotamentul cuvenit unei credinte religioase. Ratiunea de
Stat, desfagurarea extrema a propriei individualitati, trebue sa fie singurul scop vizibil, scopul

www.dacoromanica.ro

246

STEFAN ZWEIG

in sine gi scopul final al oricarei evolutii istorice a poporului. Implinirea fr scrupule a aces-

tui scop e cea mai inalt datorie in cuprinsul


evenimentelor mondiale. Pentru Macchiavelli,
intelesul din urmA al vietii omenegti este: puterea gi desvoltarea puterii; pentru Erasmus :
dreptatea.

Astfel, cele dota marl gi eterne forme fundamentale ale oricgrei politici mondiale, au fost
turnate pentru toate vremurile in tipare Ldeologice: politica practici gi acea ideal, diplomatica' gi eticg, politica de Stat gi politica omenirii. Pentru Erasmus, care contempl lumea ca
un filosof, politica face parte din categoria eticei, in intelesul lui Aristotel, al lui Platon gi
Thomas d'Aquino:
printul, cfirmuitorul Sta-

tului, are mai presus de toate datoria de a fi


slujitor al divinitAtii, exponent al ideilor morale. Pentru Macchiavelli, diplomatul de profesie, versat in activitatea practicA a cancelariilor
de Stat, politica reprezinta dimpotriv o gtiint
cu totul de sine statatoare. Ea are de-a face cu

etica, tot at de putin ca gi cu astrononia gi


geometria. Printul gi cfirmuitorul Statului si
nu se piarda in reveriii umanitare (omenirea e o
notiune vagg, nemasurata) ; frg nici o urma de
sentimentalism, s conteze pe oameni, unicul
material pozitiv, palpabil, folosindu-se pentru ei
ingigi gi pentru natiunea lor de puterile gi slibiciunile omenegti: pentru aceasta, ei trebue si

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

247

incordeze pana la limitele extreme factorii psihologici. Tot atat de putin ca gi un jucator de
gah, ei Si nu aiba nici o ingaduinta, nici un scrupul fati de adversarii lor
ci, lucid gi rece, si
uzeze de toate mijloacele permise sau nepermise, spre a dobandi preponderenta gi avantagiile cele mai mari cu putinta pentru poporul
bor. Pentru Macchiavelli, datoria suprema este
iar succesul
puterea gi extinderea ei maxima
e dreptul hotaritor al unui print, al unui popor.
Aceasta conceptie a lui Macchiavelli, care
preamaregte principiul violentii, s'a impus gi s'a
implinit
in doaceasta e dela sine inteles
meniul real al istoriei. De-atunci, dramatica evolutie a istoriei europene a fost determinata de
acea politica a caselor domnitoare, cari s'au folosit energic, in orice imprejurare, de catechis-

mul formulat in Principe". Ele au ignorat cu


totul conceptia erasmica, politica omenirii, de
aplanare gi reconciliere. Generatii intregi de di-

plomati au invtat arta kr rece din cartea de


aritmetica politica, a Florentinului cumplit de
hotarele dintre natiuni
perspicace gi de crud:
au fost trasate tu fier gi sange gi mereu schim-

bate gi trasate din no% Ceea ce a starnit gi a


sporit energii pasionate in toate popoarele Europei, n'a fost colaborarea ci antagonismul. Gandirea erasmica, dimpotriva, n'a faurit 'Ana acum

istoria gi n'a avut influence, vizibila in formatiunea destinului european:


marele vis umawww.dacoromanica.ro

248

STEFAN ZWEIG

nist de rezolvare a conflictelor in spiritul dreptatii, unificarea atat de adanc dorita a natiunilor, sub semnul culturii comune, universale, a
ramas o utopie
neimplinita 1 poate niciodata
realizabila in cuprinsul realitatii noastre.

Dar in lumea spiritual, au loc toate contrachiar ceea ce nu se vadete niciodata


in mod biruitor in domeniul realului, se mentine 1 activeaza in lumea spiritului ca o putere
i tocmai idealurile neimplinite
dinamici
sunt acele cari se dovedesc cele mai invincibile.
0 idee care nu s'a manifestat Inca, nu s'a dovedit prin aceasta nici fali, nici hiving; o necesitate, chiar daca e mereu amanat, nu e mai
riile :

putin necesara. Dimpotriva, numai idealurile cari

nu s'au uzat ori compromis prin realizare, au


asupra fiecarei noui generatii o influenta binefacatoare, caci ele sunt elementele morale cari
dau impuls progresului. Numai idealurile acestea, neimplinite vreodata, revin neincetat: venica reintoarcere".
De-aceea, in lumea spirituala, faptul ca idealul umanist, erasmic (aceasta prima incercare vizibili pentru o intelegere europeana) n'a ajuns
niciodata la suprernatie 1 abia daca a avut vreo
influenta politica, nu inseamna deloc o depreciere a acestui ideal. Nu e in firea acelora cari
vor sa ramana deasupra partidelor, sa devina.
candva, ei inii, partid 1 majoritate;
i abia
se poate nadajdul ca acea inalta 1 sacra forma

www.dacoromanica.ro

ER ASMUS

249

de viata goetheank calma gi senink ar putea


ajunge vreodata forma gi continutul sufletului
colectiv. Orice ideal umanist, cu perspective universale, intemeiat pe luciditate gi cordiala afectiune, e menit sa ramfina un ideal spiritual-aristocratic. Putinora le este dat sa-1 resimta: aceg-

tia il intretin, gi-1 transmit din spirit in spirit,


ca un domeniu ereditar, din generatie in generatie.

Pe de alta parte insk aceasta credinta intr'o


vritoare soarta comuna a omenirii noastre, nu va

pieri niciodata cu totul, chiar in epocile cele


mai ratacite gi mai dezastruoase. Ceea ce Erasmus, acest batran desamagit de lume gi pe care
nimeni nu-1 putea totugi desamagl, a lasat ca
mogtenire in mijlocul valmigagului razboiului
gi al invrajbirii europene,
nu era altceva decat visul stravechiu, dorinta mereu innoita a tuturor miturilor gi religiilor:
umanizarea omenirii, mereu in devenire gi de neinfrfinat,
triumful ratiunii drepte gi dare asupra pasiunilor
egoiste gi vremelnice. Idealul acesta, trasat pentru intaia oar:a in mod pragmatic, de maini stallgace, sfioase, nesigure
a stArnit totugi nein-

cetat speranta noua in privirile Europenilor,


timp de zece gi douazeci de generatii. Nimic
din ceea ce s'a spus gi s'a planuit vreodata cu
judecata limpede, nimic din ce-a isvork din cu-

rata putere morala, nu este cu totul zadarnic.


Chiar clack* e slaba mana ce fauregte, chiar daca

www.dacoromanica.ro

250

STEFAN ZWEIG

formele sunt prea putin desavfirgite, spiritul


moral nu inceteaza sa ravneasca spre oranduiri
noui, s indemne la infaptuiri mai bune.
Gloria statornica a lui Erasmus, invins pe taramul realitatli pamantene, este aceea ca el a
aratat lumii, prin operele sale literare, calea ce
duce la umanitate, la omenie. El a aratat ca telul
cel mai inalt al omenirii resida in aceasta idee
extrem de simpla gi totugi nepieritoare: sa devina tot mai umana, mai spiritualizat, mai intelegatoare. Dupa dnsul, discipolul sail Montaigne
pentru care neomenia este cel mai
eau dintre toate viciile", i pe care nu cuteaza
sa-1 conceapa fara sa fie cuprins de oroare
duce mai departe mesagiul inteligentei gi al bunei-intelegeri. Spinoza proclama, in locul pasiunilor oarbe, acel amor intelectualis" al sau. Diderot, Voltaire gi Lessing, sceptici gi idealigti
totodata, lupta impotriva predispozitiilor marginite, egoiste gi in favoarea unei tolerante atotintelegtoare. Schiller vestegte in versuri inaripate idealul cetateniei universale. Kant expune
imperativul pacii eterne. Neincetat, 'Ana la Tol-

stoi, Gandhi gi Romain Rolland, inteleptii gi


precursorii cari lupta in spiritul concordiei universale, cer cu- toata puterea logica instituirea

dreptului moral inteo lume dominata de violenta, de dreptul pumnului. Credinta inteo pacificare posibila a omenirii, rasbegte tnereu; ea
reapare mai cu seama in momentele celor mai

www.dacoromanica.ro

ERASMUS

251

indarjite desbinari. Cad omenirea nu poate tral


1 nu poate lucra, nicaeri 1 niciodat, fail
aceasta consolatoare iluzie a inaltarii morale,
fara visul unei supreme gi definitive intelegeri.
Rea litii degtepti, calculatorii reci pot dovedi
mereu 1 mereu ca ideea erasmica nu are nici o
ansa de reuita
gi realitatea le poate da in
aparenta de nenumarate ori dreptate:
ei vor
fi totdeauna nevoiti sa staruie mai mult asupra
celor ce apropie i leaga popoarele intre ele,
decat asupra celor ce le desparte. gi chiar sa reinoiasca cu credinta, in inimile oamenilor, ideea
unei epoci tot mai apropiate de o umanitate superioara. In aceasta motenire a lui Erasmus,
lucreaza cu puteri creatoare o mare lagaduinta.
Caci numai cand spiritul inalta pe individ din
spatiul ingust al vietii sale proprii in sfera univresal-omeneasca, el capata atunci puteri mai
presus de puterea sa izolata. Numai prin aspiratii i cerinti suprapersonale 1 abia realizabile,
oamenii 1 popoarele simt cu adevarat intreaga
i sacra masura a existentii lor.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL:
Misiune; Intelesul vietii

Privire asupra timpulut


Tinerete tntunecatii
Portret

29
39
65

Ani de mfiestrie
i
Mfiretia gi limitele umariismului
Mare le potrivnic

Lupta pentru independents


Riduiala cea mare
Sfartitul
Moptenirea lui Erasmus

83

105
133

www.dacoromanica.ro

175
199
225

245

INSTITUTUL DE
ARTE GRAFICE

LUCEAFARUL
NUMA POMPILIU, 7.9

BUCURE$TI, II

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE
ARTE GRAFICE

LUCEAFARCIL

BLICLIQETI

..1

PRETUL LEI 55.www.dacoromanica.ro