Sunteți pe pagina 1din 275
‘Thomas Paulay Hugo Bachmann Erdbebenbemessung yor . Konrad Moser Stahbetontiochbauten | PROIECTAREA STRUCTURILOR | DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE Tradueere din hinba german ingrid de | Prof dr. ng. Linu Crasse Ptute. Ploern cu, spares one ro fh on fo? : Ja O02 778 : EDITURA TEHNICA, Bucuresti, 1997 Pato, thomas "rcbebtabamessiag wo Sateen /Thraas Play igo Rakim, Kona Moser NEE Bahia Tugs Moss, Rearad 2 Werk sheers psc. ie dadch hegranicten Rath nbs dos hes. Unie de Eninale on Abbdaren, der Paksesseay es Wega ot sche os adem Weg ody Syichrug in aeernteteapaalager ek uggs Varn, wetehalen Doe Vagtiaisanpruste meni deog oe erserunegescictut Ware Matchen, depen " ti a tine mn : itr Teich pre seselifi sunt raervte wis ‘ies Beura Febaics Pree Labe 1 i 53 Bueweyt Romain ing. Abra Noack et Nees TaNECOnA Procenceconpueriaty ng. Sui Chsora Mashee ist Cars Bac Pia dear 2 see rt a Tpcgralia SEMNE “04 Prefata la editia in limba romané Lut romén Incrare apart» Buropa o domeniul Inginetck Cartea pe care Kaitura Tebnica 0 pune astézs la dispociia citer este, poate, eva mat import seisice a betonlul armat, Este wr tratat de refers care adce lat cunoytinee pe lew sions? provnd protectarca sirueturior de beton armat ta activo seistnice, xamindnd atdt aspecteleteoretice edt pe cele practice ale problematic, neluadnd rmumeroase exemple de calcul, detalit constructive caracteristice si refeinje la nlele norme de protecte anuseismiea, lcrarea se constitde tntrm instrument entra Pncleyerca st tmtorpretarea fonomencior complexe ce earacerizeasa rortarea stractuitr de Beton armat supuse forelor sessmice Prancipatul autor al cra, profesoral Thomas Paulay, este 0 personctitate bine crnoscuta a domentutu, avind consibunl esentiale fa dezvoiatarea eoncxpties gerenaie de proiecare a structuritor de beton armat supese actnilor seismice ia, Thomas Paulay s-a stabil in anul 1951 01 Nowa Zeetandd unde sia sustint teza de doctorat fa Universitatea Canterbury din Cheisteurch ave fa Baza 0 serie de theercir privind comportarea riglelor de cuplare ale pereplor siructurali; ea devine, tmediat dupa publieare, una dintre lucrarile de refernsa ole domeniulut Publicat in anul 1975, impreund en profesoral R. Park ‘ratatul Structuni de beton armat a consaerat pe profesorul Paulay ca pe xn mare spectalist 1» domeniul betamulul armat st al ingineriei seismice, care a inftvemtat substantial dezvoltarea for ulterioard. A fost profesor tmitat la repuiate universitdy. lehnice din reaga lume, distins cu presiigoase titlurt acodemice i guimfice. Legat rin contucte profestonale $4 personale cu specialitt din tara noast’, :wofesorul Patiay sia wut multe din idee sole prelute $1 dezvoltate In normsele romdnest do Driginar cin tin fare a strucmiritor Ja actiunt setémice, precum $1 in cursurile predate ta ‘ehmice rondinest. br arial 1996 1s conferittlul acedemie de Dector Honoris Cansa al Universitoy Tehnice de Constr din Bucuresti Cel de-al doilea autor al fuerte, profesorul Hugo Bachman, activeaza de este tres decenit fy cadrul Seolit Poltohnice Federale (ETH) din Zirich Eves Comritasite sale in domeniul comportirt $f caleululd Betonabet armat fo dorneniat Postelast, 1a jlsuare, fa forte dditoare precum gi tn cel al Betonului precomprinsat, Sut bine-curoscute, Este intatoral $1 conduedtorul unui prternic eolectiv de cercetore in domeniul Ingineried seismice din cadrul Instiatulet pentru Caled at ETH, Dotos ex mijloace tehnice (de calcul si de laborator) de except, prose niversit Set ee i mit aia MEICS CRA Li ACHIUNT STISMAICE colecivul profesorutt Bachmann a elaborat gt publicar tucart de sna waa sii $1 a conmibuin semnifcan ta propagarea conceptlor meme ote Inginereisetsmtce tn Europa In srs, cel deal eretiea enor, Dl Konrad Moser, diplomst of BIH Zire, 0 cro intr amt) 1987 91 1993 sub conducereaproferorui Bachmann in calitate le docrrar i colaboraor sifted Insitute pentru Colerd Struc Tes va le octorat (sub conduecerea profesoru Bachmann), initulats "Cepaciara siecturtor trait din Beton armat de a rxpunde acpuitorsesmice”, ba aroma oa an bun canosestor al omental Dupa martrisirea cutorilor, protect relist crt de fos sa ndsent in aru! 1983, i timpul sont stag academe petreout de profesor) Bachmann io Universitatea Canterbury din Cristcnirch (Now Zeeland). O cvlaborirestrdnsd inte cet dot profesort, fn ant xemtort, inelust fn ump presetet profexorals Pauley ka BTH Zurich, tn ealtae de profesor imitr, a cons la defntivaree rose na tla apariia, Ov anu 1990, acer Cartea erte centroid pe fundumentarca 44 aplicarea méredes “protectart capactii de revstenes", motod’s elaborit yt pefetiona de profesor Pauly Mecoda constiuie wn instrument simplu #1 efeace de cinjore avantajoasa a dformatilor postelostice in sructrle sypnse actiuilor sismice de mare Intestate. Dep prezent on artcolele st Irate de specalitte de rat mul vrei voli! deformatilor postelastice tm asigurareo syprovieruirt strctrilor supuse aetiunor seisnice de mare intestate a intra relate tacia nore «a 3101 roctica cures de prosectare. Prin core ale rezutatelor calculus conventional laste sub tnedredrt seismice echivalene (abordarea obignuitt din normele de protector, fomiiara 51 acceso clewh euren,basote pe miatioase cercetirt fanalitice gt experimentale, metoda prolectiit cepacia de resist permite controll zonelor th care este posible decvlte deforma posteastic, in tinput curemurelor de more intensiate, Traarea coreid @ aesitor zone (imitate a extindere) din punct de vedere ol lesiuit sf anndns, conerdsiructuri, in ‘otaatea et, © compartare controlar coractetzaa print capacitate substantial de dsipare de energte $1 prin posibliatea wnor interventi leoncioase post-setsm, entre remedierea avartlor ee infer deformayile postlastice.Aceste dei de baz suit ample trata $4 deevotate tn cadrul eri de fd, cu refrie directa (a siructuile tn cadre, a sistemelor ev peretstructaralt gia sisemelor mixte (ual) le sunt suse $4 argumentate prin preheraea unet imprestonarte caniiti de informatie, rezwltat8 etd cin mumeroateceestirt de speciale cit tno Bogatd cxctivitate de proectare efectit 6 anor struct la aint slsnce ri ah vont v alist de a nor din jard care acuveaca in domentul proiectira strucuror de beton armat ta acti setsmice, ca $1 pena stint, cercetdior aurle diiactice de specininate, erorea prezintd un interes deusebin, oferin fara tnbay aeribi 51 cont, cele mai nou euostinge dn domeni, In precen cid limbapud de spectatiane se afd te pln proces de erstazare si sehtienr ‘rarisitorul sa strait 50° contibuie la consaerarea tn linba romdnd a rar fermen tect conforma ex practcn actual pe plan mondial a de exemple sit structural, ifrastructrs,pere structural ~ in loc de “dame” ~ vige de iplare ~ in toc de “buiondrugi” -,peretcuplat, diafagme ortzontale th lee ue saibe” ~ ete) care, de alife, stave gasttloeul si fn ultimele verstum ale acelor frormaane. Pe de alia parte, el sa confuntat cx difculatea recmosentt a Lranspuvers i9 limba rondnd a mart bogits de rermeni pe care {i oferd nba sermon, prin utiizorea procederlu el specific realizarea de cuvinte noi extrem de exprevie $1 prevse, prin compunere. De exemplu termenl generic de “capaci a erie de “capactate de 98" in limba germona primeste infelesuri specifice deosebit de evncte cor sa" piteatratuee prin expresii ca “fora tetoare de nivel capabila” saw “moment iureictor capabil” sau “fortataetoare(secionala) capabila” ete a tradueerea de {et -c accept, tnt, ulizarea termenulut “capactate de reistenta” aud ls niset de secyun, cits la eel de element saw de strueturd, aja cum sa procedat tn normee ste protectare aparute tn ltt ani. O ala difulate eunoseutd nductiorion din lina german 0 consitte topes specific aestel limb in iraducerea de fad a cautat reaiizarea nei trarspunert, uneori desl de liber, in linba roman, Infelesulu fracelor originale mai degraba dectto traducere cuvdnt cu euvnt Pentre sinplitcarea operation de redactore, tv tradwcere sau pestrat notapile an original ts inka germond; acstea sunt, mare masurd, cnforme en prachen ‘repeat fnt-an vitor nu prea indeparta, se vor utleacurent Ta not Pretender nerirt de ft a gsi, de la Dicepn suspnton enncagt {n pesonna recorded Estar Tehnes, dg. oan Ganea sta redactrut el gof ing. ilomenas Savin, La sand lor, euorit uerarh ew rdspuns cu generosone selleuarti Elturit Tehniceremusnd la drepurite de attor penta raducera roe Edtvera Birthauser a accept sa cedeze dreptul de reproducere tn contint deeceon de avantajoase pentru partea roma Traduestoril ncrarit a Benefciat de colab ’ colahorarea unei echipe te except. Poarna Maria Mirofan a accept sorcina difcila de a asigura taduccrsy preliminord a ear sd a opera mates complicae carecturi la verstunea miata Procesarea pe celevtator a textual, reducer th text aformulelon, Furor 1 tablclor $i, tn general, itegul sr de operat care ax condus la realzarca forme! Anal a evita fos efectute ew salt profstonaiom de edie doama ing, Siva vim [PROIECTANEA STRUCFURILOR DE BETON ARMAT 2 ACHUNT SISUICR mia st nibdave, donna ing. Adina Negoua sta Candea, Cu exemplard exigen zoe a wmadtor erori de redac sa de versiunit inijiole @ textulu’ gi la elimivar ranseriere le formule / ‘Suntem consent cd versiunea actuold este suscepubia «fe fnbumdranrs fn ‘acest sens, orice sugestie Rieutd direct tngrijtorului traducerit sat fn seri, pe axtresa Patturit Febsice, va fi bine vent Prof. dr. ing, Liviu Crainie Cee EEE Prefata la editia in limba germana Inginerul protectant de structurt este din ce ft ce mat mult confruntat cu sareina de a coneepe structuri care s@ satisfoca cerinjele impuse de actiunile Cuiremurcle de pint produse in ultim tin tn dferite regiunt ale bumit eu aratat ea mute dintre constructile moderne nu prevint®d neoparat o comportare fa ‘actiunt scismice mat bund decat cele vechi Avarierea construetitor datoritd ‘actunilor seisnice poate periehta st mediul tnconjurdior. Cerinjete socitat rejersteare Ja sigurangastrueturitor sunt din ce tn ee moi mari. Aceste motive, cat $1 aliete, cond la feptud e8, pind gt in regina eu 0 seizmicitate moderard, se tau din ce Di ce mal mule mdsurt pentru prevenirea afcetarit persoanelor sou a bunurilor fn uma ererureor ‘Lucrarec de ford se referd ta proiectarea amiseisincd a constructtlor tale iw beton ormat cu structure duetite sau eu duetiliate limitatd, tn cadre, perett srctural 1 sisieme mii, edt $a fandatittor Ca metodd de Bact pentru cancepyia, dimensionorea 3 aleanuirea constructivd 4 struenwritor se foloseste metoda proteciriicapacitiit se resstensa, care poate i efit ca rset js. Inr-e sstem structural se ales de la bur incepul zone plastce potential se dhinensiontaa yse alettlese consiructiv onfel idl #8 Fe sufitent de ductile Restal-structuit_se-dimensionea: porate miai_mart deed = ‘plastice potential asi inedt sd-rdindud totdecuna tn doweniul elastic. Se asigur “asifelsttagia fn care mecanismele alse de disipore de energie ranidn nemodificure ‘chiar la deforma mart ale structert laceost causa, sistemele structurale concepute pe bora proiccirit capacixdps de rezistentd sunt sigure gi In raport cu deformavile ciclice neelastice generate de ‘cutremre. core me pot fi prevdaute inital eu precizi. Meroda proveerév capacitdyit de rezistenia, elaborais tn Nowa Zeeland, permite soluii wvantajoase peniru majoritatea structurior din’beton armat si, syeciol penta clicirile nal, Metoda este wld ati in exzul zonelor cu sersmicitate ridicora, ca de exemplu tu zona mneditcrancand, edt $i tn cele cu seismicitate reds a ix at multe regiunt ale Ewropei ce Vest, deci gi bx Germania, Ausiria yi Eiveria Moda pocie fi usor adapiaua pentru a corespunde codurilor specifice (de exempta DIN 4149, ONorm B 4015, SIA 160, BC 8), Recomanirile elaborare in Nowa Zeclanda cu privre ta ofeturile utitizare pentrx armorea zonelor plastice potentiate au fost revizite tn sensul untizdrn st de fet cu o Pia de curgere mat ridicatd si o abungire Bini me mica x. PROIECTAREA STRUCTURILOR DE ETON ARMAT LA ACTIUNI SFISMAICE Obiectivele prezentet lucrari pot fi recumate in felul urmator’ sa ofére inginerului constructor, care se confrunta cu problema proiectdrii constructor inalfe din beton armat la acjiunt setsmice, pe lang indicatile pentrw alegerea um iem structural adecvat si bazele pentru rezolvarea urmatoarelor aspect 1 Stabilirea rajionala a forjelor seismice corespuncdtoare une? ductility alese In mod adecvat 1 constient. Z—Ditiensionarea eficientd- a structuriior cu ajutoral metodei proiectarit capacity de resistents 3. Aledtuirea constructive adecvara a structurilor, asifel incdt s@ se asigure flea portanta necesard si caractertsticile de ductiltate corespuncdtaaie.» ‘Prin aceasta, lucrarea este orientaté fn triregime pentru a raspunde cerinilor inginerulut constructor practician, care are sarcina de a caleula st de a aledtul structurt tnalte din beton armat supuse acfiunilor sessmnice, Aveasta a necesitat 0 Iratare atentdé a mumeroase aspecte. Pe de alta parte, in scopul timitarii intinderit Iuerdni, ma a fost posibia abordarea dijertelor aspecte ale protecfiei antiseismice a Structurilar, Care ru se refereau direct la structurile din beton armat, “Autorii sunt deosebit de recunoscatori Fundayiei pentru Cercetart Snintifice ‘Sistematice in Domentul Constructilor din Beton 41 Beton Armat de pe lings Uniunea Fabricantilor Elveyieni de Ciment, Var $1 Ipsos (VSZKGE) si Comisiet de Sprifinire a Cercetdrilor Sninjfice a Federapie! Helveice (KWF) pentru sprijud igeneros acordar temei de cercetare "Protectarea aniiseismicé a structurilor inate din Beton armat®, in cadrul edreia a fost concepuid si prezenta carte, dt si $eolit Politehnice Federale (ETH) Zarich pentru punerea la dispoaifie a mijloacelor ‘materiale necesare redactart ‘Muljumirtediduroase profesorulti dr. R. Park st dr. A. Carr de la University of Canterbury, Christchurch, Nowa Zeelanda, edt 3 profesonulul dr. M. J. N. Priestley de la University of California, San Diego, SUA, pentne permisiunea de a prezenta rezultatele obfimute in cadrul a nunieroase proiecte de cercetare neozeelandeze ett $1 University of Canterbury $1 Ministry of Works and Devetopment, Wellington, Nowa Zeelanda, care au spriini fnanciar aceste proiecte de cercetare. “Autorit mulpumese $1 editurt! J-Wiley & Sons, New York pentru aeordul de a titiza bazele oat aparute ulterior, de P. Paulay $4 MJ. N. Priestley "Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings for Earthquake Resistance”. “Multunirile cuvenite $1 doamnelor T. Grob si H. Wepf, pentru efortul deosebit Ja serierea si corectarea manuscrisului voluminos, cdt yi domului G. Goselk, penire ddesenarea jiguritor. br tichetere, aucorii mlpumese ciduros sotitor tor Herta ‘Margrith $1 Helen, féra grya tubitoare st Infelegerea arora munca aceasta, care a durat patra ani, rar fi putt fi dust abun fart caps Christchurch si Zavich, noiembrie 1989 ‘Thoms Paulay, Hugo Bachmann, ‘Konrad Moser CUPRINS Prof ta eiia fn limba romana Prefoa la edliia fn limba germana 1 INTRODUCERE. 11 Fara probleme 12. Seopa near 15 fort scone capac de este 1.1 Condi geneae eproetare 133. Aca n 133 Brown 1344 Capac deers 1, Metod proictini eapacti deed deme 2} Priecarca epaciii de recs ia onsite 4. allo apa ae prokctr capaci do reasen | SiDeitguara potelifi nes reee e 15.1, Priviré de ansamblu. . 1.2 Deserrea pe sata etapg 16 tna penta pristarea semua stra 1. rope somal sacral 1162. Tipu destruct 1.63, Pint de please 16a. Algeea ster structural 165, Algerendimeninilor secu UI Nath (OSTARILIREA FORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE 2.1.1, Producerea gi propagerca undelorseismice 2.1.2 Efeete asupra une amplasarent 2.133 Inensitatea 1.4, Parameteii migetiior ternal, LS. Spectrut de rispuns 6, Cutremural de dimension 2.2. Procedeul general 2.2.1, Prive general 2.2.2. Probabilitatea de manifestare a cuteemurclor de paint A mT _ ee iy 2.2.4, Accelerajia de calcul a 422. Cateula nolinear. 134 2.2.5, Speetrul elastic de calcul 35 4.23. Caleulul elastic "adaptat” a 2.2.6. Spec inlasice de calel 56 4.24, Cale a inctecte gra a 229 Age condi de diene a 124 Gl act para . 226 fayeeumed conan f 125 Gab connate aS 2 Gea ems 2 13'Schie none ptar Ms 3.33 Normativul NZS 4203 din Nous Zeslanda (Poiet 1986)... 83 Sipment oer as 134 Noma man De, Pea (28) e (22 Fin pn ures onc cle 33 Neonatal nase 8 ane (9) & 135 Radi todiol nemanle i 23.6 Nonatval shefin STA 160 (1989) 0 ca bipennate al a ment Isa 4.4.2. Calculul la incovoiere al grinzilor. e 3, PRINCIPII DE PROTECTARE ” as sd 3.1) Defnigt ale ductile 9s 142 fuente fore ctor... 183 3.1.1. Ductlitatea de deformatie specifica 95 TES Seeee aneorarea ancdturil longitudinale 65. 3.14 Duciilitatea de deplasare 2 131 Cpe a poets capaci de reise 168 3.1.5. Compararea ductlitajii de curburd si de deplasare la 0 consola.... 98 4.53, Ediibroren momentl 168 2g Venees dp apbie > 154 Gesamte nie Pas oo 3.2, Caracterstcile materialelor de construcie. 106 Coefciental éeampliicare dinamica pentru momentele din 3ST Mi cones iano io sss teenage ia 3.2.2. Ofelul de armatura.. se 101 5.6. Momenicle incovicoa 195 133 se 7 1sctueentaerae 7 30uk noose pat ho 4158 Bons de sabe fro care de acl insip 18 220 Iho oe i : mia 1h ytsteltims ince ie 123 Fepecare oo us tongs 1" 3.3.4, Solita compuse 124 q 7 2sitssteownete re r Hs ‘31 Aderengd si ancora) 1a 462. Melos zed cae te 3.4.2. Lungimile de ancora) 124 spe panes de nba ioz | 3.4.3. Dispunerea si ancorarea armaturt longitudinale. 126 4 64 InfoentaefetauiP-A supra comport diamvice mcasice. 194 3.4.4. imbinarea armatunitor tas TGS Romane feu 8 pon frre efits capi. 198 | marea transversald a zonelor de aticulaje plastica 2 6 Renmatal procedeniai f! aceeemeumemmaar ase l 47.Catl onder eae 300. 4, CADRE DUCTILE, 130 bid Criterié generale de catcul 02 Mes to 72. elastin a 4.1.1, Cerinte generale. 130 uh i ea de noduri co a he 475 Neuter ec ai a 4.1.3, Modelarea geometries i ta a RR Ww a eae Comme wv 21 5.6, Aspect pst peri suctra se 4.26, Partenarig le nodunlr nein a aes 40777. Alte posbilitali de aleatuire 2 nodurior. 3.64 Tun de pre stetual sur See 4.78, Nodurileexterioare 2. Comportarea la incovoiere gi dispunerea armaturi, 385 4.79. Exemple de calcul si incereani 5.6.3. Comportarea fa forfecate rt 386 4.8, Cadre solicitate predominant gravitational 5.64 Catal oe ttnate de compres. 368 ot ene devel a af seismice 5365 Vea nner prt ae Peer oie cmespunoare mezaisdor de rind 566 ati sj ct : 5a 123, Resueredcapacay de ease ozo Pade er bat 84 4.8.4 Dimersionare la fore tietoare Exempla de cael penn sien ds pr uc pi. 387 440" Cate de fap state rdornat deal seiamice scree 3 so panoaria 5:72 Dinu or ee nj oe 5398 452. Gal depatapa armate diagonal imensonarea um ptt, a aca 49,3, Particulartagi constructive. 8 Exempla de call pent pee sutra capi ie. 45:8 Comporares gna a ae S81 Bscnae inten dea eer 4.10 opel de processor in cadre oof Bamiedecit = 4.11, Exemplu d2 ealeu! pentru un cadra Exe de alu peta pereisivetirai seu ns 4.111. Deserieeastructri $91, Pate sural ea soi sane mat aS 4.11.2, Valorile de calcul ale materialelor. Solufie alternativa pentru un perete structural solicitat 4a yep so Rint eae an a ls Rita eva alba 3, Pee sructral stat ao aja sich oad 8 cee setae dn hearer grain ; ‘LIL Bourse dn aun semice 6, STRUCTURI DUALE DUCTILE im 407 Gre rargine C4 i ede, F 2 C8 Ganda meron $6278. 2 Th Se ink : a 4.11.9, Stlpol exterior ). 6241 Conlucratea cadeor cu pete stuetur sc 34 LAL To spl inerion 622 Lagan gi a ar pesca a 4.11.11. Baza stalpului (6). Z 6.24. Sites aah ae ale u perch ncastrai partial in fundapt 438, ‘ILL2. Nodul exterior in dreptutstaipului (3) a gy Sisome date cu pre sruturali ca ini Hinata 447 4.11.13. Nodul interior in dreptul stalpulut (6). ‘3. Etapete de calcul al sistemelor duale. 7 as2 6, Probleme spike de motlare ec a 5. PERETI STRUCTURALI DUCTILL 4.4. Siem srtira fe neil saps fr ale. 463 31 aodsea eed tors : ss 52 Sisteme de pre siroctural 643, Feu dager ionaio aes S21 Disputres peer sutra pan 644 Reenactment i $22. Alea perfor tructial 6418. Counula peeior sural easier as 5.3, Stabilirea eforturilor sectionale. sistemelor duale 470 so Mosse 5.3.2, Caleulul perejilor structural 7 STRUCTURI CU DUCTILITATE LIMITATA, on 5.4 Dinensinare ales constva Tints . : i 5.4.1, Moduri de cedare. 3 Procedeul de caleul 474 5.4.2. Dimensionarea la incovoiere 1 ductiitate Coa endif : “45. 543 Dimeniorarea fre tia 73 otoa - os $44 Dimetra ill de cuplre 2 Sips cl mcaniselr de nd ng 7.33, Sip a mecannete deco) cere 5.5. Btapele de proiectare a perefilor structural. xv 73.4 Nod cae ni 74 Pero structural cu ductiitatelimitat “ 711 ere sructrali ev efor predominant de ncovcere : 7.4.2, Perel structurali cu soliitare predominant la forjataietoare 75, Sisteme miste cu ductlitatelimitat. 8. INFRASTRUCTURI $1 FUNDATIL . #1. Inroducere 8.2 Aleptea pli de comporas a infavii fndaon 32.1. Suprasmtora castes $22. Sopraaroctura dela. 8.23 Presunle pe eel de inte $2.4. Frocaespeterenul de fundare 8.3 Funds nfasttri perry struct cade 23.1 Funai late ub 332 Pundabi ose, npn 3.3 Subecir ge 8:4 Inifsitr 9 fund por seme pre sir ‘41 Ines finda laste $42. nfestuctur date 443 Fondant sc S44 Pundai pe plop 8.43 tno defo ire de inde 8.46 Exemple de infiaratr foi ‘Anexa A Anesa B Bibligrafie ee 481 487 487 490 495 496 496 497 498 498 499 499 499 499 500 502 502 sor 504 503 507 52 5B 319 923 2526 INTRODUCERE 1.1. Formularea problemei Din ce in co mai freevent se cere inginerului proiectant de siructuri sh prezinte caleule cu privte Ia protetia aniscismicd, Aceasd evolufie poate fi explicald prin vurmatoarele cawz; * Cotremurels din ultimul timp aw avut urméti devastatoare chiar gi asupra elicinler modeme. Acesia a fost, de exemphi, cazul cutremurului, in septembrie 1985 din Mexic, in timpul caruia un numar mare de clair, fealizale Mnainte eu numai cijiva ani, s-au prabusit sau au suferit avari importante (v fig. 11). Parerea, larg rispandita, conform careia structurle nol 31 moceme prezinta, in comparatie cu cele mai vechi, o protecjic aniseismicd ‘mai bund sau adesea suficiena, rd masuri sau caleule speciale, a dovedit a § cronati. Dimpouiva, strucurite moderne, construte co” economic. de ‘materiale, pot fi foarte vulnerabio st rebuie, dita | dimensionate “Gu sti a aeuni seismic. nce privind siguranga propritarilor gi a beneficiarilor constructor aw sporit, iar efectole negative ale cutremurelor nu mai sunt privite ca inevitable Proiceia velit umane este raat eu mai mult seriozitate A exescut, tn acehasi ‘imp, dispombilitatea de a accepta anumite chetuilisuplimentare hn vederes luner proteefiiantiscismice mai bune a constructor Re langd pretectia vigor omenest, seaicatéprint-un grad de asiguare sufet ae colaps, se ce din cence mt lt Se gue o plore satishiedtore faa de degradai si avai, Pent cutromuree relay beceerne rnd. nlenstate, avai ar nebo excuse conipler earl crveaneate puletniee,avatile “Sint inevitable, dar ebuie Tinie ponte ele siucwraie Se adit avani_ale elemenelor nedniciie oe He de temdiere pot event coisiderabis, Nina in caaul ubor avte rig de nae inlnstat, se adit mal, pURERE ole ia sirveturd ita provoca eu prlbagen eat dupa cutemu este idispene are deine Fcopul_predominait Se , INTRODUCERE constroiese tot mai multe objective & cAror avariew in urma unui curtremur poate avea consecinje nefaste asupra mediului inconjurstor. Dine acestea tae parte instalaile chimice, deporitele de materiale periculoase din punt de \edore ecologic, centralele nucleare, barajee ce ‘Chior 51 in fanile cu seismicitae limitata, se cer tot mai mult masuri de prevenite. a efeetelor cutremurelor, aspect legat tn primul. rand de Vulherabilitatea st concentearea uror valori materiale int-un spafiv restrans, «ceca ce poste conduce la crestereepayubelor potenfile. + Nomele de protect antiscismict se adapteazA in mod curent experienc 31 cuntinfelor nou dobandite. Pe plan mondial st inregistreazA tendinja de crestere 2 cerinjlor de protecfie aniseismica. Din aceasta cauzd, ceringole refertoare la conceptia si alcdtuirea siructurior din punetul de vedere comportai la acfium seismice devin merew mai severe ortutle generate de acfunileseismice tn sistemele structurale ale construetilor inate impun ceringe cu un caracter foarte special: Acestea se dooscbesc radical de cele Jocurg én preluarca eforturlor daterate incdrcbilor yravitationale, adic& a eslor din greutatea propre, inelicrile permanente sinedrcarile wile, cat a celor din vant. Accelerajile legate de migearea terenblui si forfele corespunodioare eeneccazi vibratt ale stracturit, Energia de migcare indus& poste fi considerabili la cutremurcle puternice Namai o mie& parte a acestci energii este absorb prin deformafi clastice, sau sub forma de energie cinetic8. Cea mai mate pate trebuie disipalé prin defarmat plastic, transformandu-se in cAldurd. Prin aceasta, amortizarea de care dispunem in stadiul elastic este considerabil marta prin disipares histeretic8, Ca parametra pentra cuamtificarea deformayilor plaice maxime posbile se utilizeaca fectonal de ductlvare, rumit, de asémenca, si capacitate de_deformare postelastic®. Elreprezinta raportul dine deformafia tolla. si deformafia.elasica maxima la inceperea curgeri (v, formula (3.4), Elemenicle siructurale ductile prezinta ‘-capacitate de deformare plastica important, spre deosebire de elementelecasante care trebuie evtate pe c&t posibil. Deformayileplastice se dezwitd, de obicei, in anomite zone limitate ale structurit, denumile si “articulajit plastice", care vor fi alcatuite si ammate in mod special pent a asigura 0 comportare plastica controlata. Sub ayiunea incarcarilor de exploatare, cum ar fi incdretnle gravitaionale, cele din vant sau chiar forteleseismice de mick intensitat, acsste zone trobuio eX riménd intact (adicd <8 rezinte o comportare elastics), La deformafii mai, epetate, capactatea de rezstenjt {Hebuie s fie pofin diminvats ‘Acfumie seismice asupra structurifor sunt reprezentate, de regula, prin forte statice orizontale sau forfe seismice eehivalente. Iutre forjle echwvalente corespunzttonre unei actuni seismice de o anamitéintensitate gi ductlitatea sistemului * structural exist o interdependent pronunfat fntrucdt, in eseafd, trebuic disipaté encrgic, produsul dinte capacitatea de recistenA si deformatia corespuntoare tebwie sf ating’ 0 anomita valoar, Din aceasta cauzi, o ductiltate mie& necest8 fore echivalente mari, iar 0 duciitate mare 1M Formatares probleme) _ FI LL. Evemple de li modeme ebay Mexico City, 195 tetra (ous coast tn ead a contrat Ce nga, conse cu plangoe- dal (deapt) jumat pentru construct inalte sunt, in general, mult‘! situate zone cu seismicitate pronuniatd $2 [INTRODUCERE ‘recurs pina in prezcot, cu precddere, la stratus metaice in ulimit an sa demonstrat, tbls, cB gr sictnile din Beton amat se prez in princi, pent eons inalte situate in zone seismice. La proiectarca acestora trebuic ths respectate regu §1 ‘ capacitati de rezistenta mici, din aceast& cauza, structurile sunt suprasohcitate {in eae de cutremur gse pot prébusi (vig. 11) iimor astfel de calcule depind tn_mare_misura de variafia in timp a migcari “Terenului. Punclic de confinutul de frecvenfe al cutremurului, fie c& acesta est ro \siderabila a volumutui de calcule. + Spe deostbie de ele, alta contr ete aso nel. Din |” aceasta cauza, precam si datorita ipotezelor optimiste menjionate mai sus cu | pve la obfmsea unc dui sabsanje Tek masu specie | Semponarnstucuni done posse nine muh mt ep tale, Aceusa onde pede avi a deform mance, Ie fr proven eetea fon men consider pial de rab Crtune oh nae crete de poetic aanet st aseiteadsea co ches ma, eomportare el a sven rnd suet case, respect prevaana” No so Pate conta, dec ch sos chet conduc I rez " Exceptie fac accle cl&diri inalte la care se impune o comportare elastica chiar sub actu seumice gan eras card, yl prose pn meode va Acese tte necesito trove peo din pure! de vedere copra saci pu vr abovdae fa peau eae fa se lua gi aplica 12 Seopal lerdrit 1,2. Scopul lucriir Scopul prezentel erin const in a oferi un tr entra proectarea autism a streturlrinlte din betonarmat, prin proedee ce mpict enatonas considera s 1 Fora seismic ech pe baza unei duct adeevate, alese ‘mod congient 51 & cet reaizare a fost doveditl suficiert pe baed cope, imental 2)Sistemul structural este dimension: ‘Pe baza metodei directe, deterministe a “proves capaci de reastena”. Metoda mu nacesiéreiarea elects ipotze 5 venir suplimentae. 3: Treg sistem structorl rebuiealstut ce ate, previzindy-se mndsuri constructive adcevat in zona plaiepotenale stabil Inga Acestproceu prevnt, fal de cele euten ulate anterior, ayantaje impor ‘ante + Eforturile in clementele structurale sunt determinate in limitele precizii csleulelorcelorialte, Ele mu sunt dependents de caractrsl miscrilorseismice, naturale sau atificale, care pot excita structura, Procedeul necesitt totus 4 s0 stabileascd gi 8 se find cont de capacitaile de rezstenta probable reale ce pot fidcavoltate in articulapileplastce + Structura de rezistenjs poate fi proiectatA deterministic respectnd urmatoarele puncte principale (strategia de proiectare) |. Se va sabilio ierarhie logic& precst a capacitailor de rezistenjd ale com- ponentelor structuri 2. Zoncle_plastice alese vor fi inzestrate cu o capacitate de deformare Tesi sigur, necesraasigurrit ucla agerpat nia. * Strucura realizeazd o comportare contolaté sub deplasdile maxime asteptat, ‘cu toate cd misearea terenuui are o natura destul de aleatori + Regulile date pentru. aleatuirea constructiva ugureazd si standardizeaza reali- area in detaliu a elementelor structurale din beton armat. In pofida acestui fopt, respectind strategia de proiectare descrisi, riméne un spafiu destul de Jarg pentru idei noi constructive. + Suatepia do proiectare precentaté poste fi apliata la orice tip de struct ‘onductnd in fiecare eaz a concepte clare pentru proiectatea de detaia, Sa acordat © atenfie deosebts faptului ca atdt procedcele si regulle de Drojectare, eit si fundamentarca lor sé fie prezentate Tnt-o forma usor accesibila. Prin aceasta $0 urndsit uurarea eventualeor deter ale metodeiproectari capaci ‘ezistenté prezentate sau a alto solufii de detali, in special in domeniul constructive” - iNTRODUCERE 6 aii 1.3. Eforturi sectionale si capacitii de rezistenta” Metodele de dimensionare trebuie st acopere elt mai complet posibil compor- tarea structurit. La aefiun seismice, deformafie plastice si, prin aceasta, eapacitaten de reaisten{a a structurit in totalitale ca si a partlor sale componente joacd_ un rol important. Efortunile seejionale se vor determina corespunzitor nivelului de siguranfh ‘acimis $i trebuie si fle mal miei deedt capacitile de rezistenf& minime. 1.3.1. Condifia general de proiectare Condiia generala de proiectare este S,s0R su 5 aay unde S, este valoarea de ealeul a efortulu seeional, R, = capacitatea de rezistent: © — factorul de reduccre a cap2eitait de reisten|a, ‘fn ~ cosfcientul de sigueanfa al capacitai de rezistenja precizat de none, OR, R74 ~ valoarea de caleul a capaci de rezistens ‘Vatoarea de calcul a efortului sectional este un moment ineovoictor, 0 forjs thictoare, o fora axiala sau un moment de torsiune. Ea este determinats pe baza valorilor de calcul ale acfunilor. Capacitigile de rezstenja sunt determinate pe baza reastenfelor de calcul ale materialelor. Factor dé reducere a capacitjil de rezisten, respoctiv coefiefentul eapacitiii de rezistenfS depind de tipul tructuit st de modol de cedar Bazale necesire alegert sau dstemindrit acestor matimi sunt, de rep, pecizte in norme, ln cazan special, nginrl exe nesoits-s findamenteze singut Eririle dz alegre a valoriorcoespunciteare In prezonta irate se uiliazaza valle fcceplate in general in Nova Zeclands. Acestea sunt egale sa foarte apropate de cele Caual din majontata file anglo-saxcneprecum S.U.A, Canada si Avs. 1.32. Actiuni fnedcanile sunt acjoni generate de acelrata gravitational. le mai sunt dema- ante i greta gretatea prop, incareri permanent, ineBrcri alee. ‘rte sunt acum atorateallorcavze det fori graviafional: fore din vt fone seismice, avetensiant datrate dfrmailorimpuse et ‘Majoriatea normelor dau valor de refer pent acini, care apar eu 0 anumita probebiitae, de exemplu: valori medi entra grate propni, val farctrizate do un anumitfratilpentnsfbetea tle, pentr forele dn vant ct. Valorie de caleu al aciilor sont tn general valor extreme, eare se slabilese prin “in numeroasee forme din sat, sibel wiiiler de mfswd cot evs ete puonere Apt, fia orl . ‘Se foe petnaea ch ese nit de msur ma sree a iin expt, a diverse ni pari ead ferme (80), 1.3. fort seconatescopaciti de resins i ‘nmulfjitea valor de refering (valoareacaractevisticd) a achiumi cu um factor ~ nuit de regul8 fator de inedrcare Unmatoarele enunfuri, cu privie la dierite acfuni, se refed ta valor caracteristic (de teria), me 4) incarciri de lungs durata Arcdictrile_de lung duratd sunt reprezentate de gretatea’ propre i de atcdile_permancate. Valorle caractristce ale greutsfiv propni ale elementelor (Galort medi) pot fi stabilterelaiv uso, in special dac8 dispunem de planuile de dejan, Valorle incdredrilor permanenie corespunzitoare previ pardoselilo, pereilor de compartimentare etc. se stabilesc de abicei dupa norme, putind fi observate totus diferenge considerable. O parte a acestora este cricum luatd in considerayie prin aplicarea de factor fei pentns grewtaile propi gi incdrctrile permanente La caleuul static obignuit, greatiile propri $i inefrefile permanente sunt Iwate ¢ adesea mai mari decatincdrcrile reale din coniderente legate de siguranfa structural» ‘Aces fapttrebuie luat in consderajic la caleull la acini seismice, de exempla fn) evaluarea fore axiale in stp { by Rnciredri utile Valorile caracteristice ale tnedredrilor utile (incdcdti mobile) sunt stabilte tn general de norme. Ele se bazeazi pe aproximafi si pe pracica inginereasca, i in ultimal timp si pe date staistice (C2}. La constuctile inate, incredrile ule sunt considerate de obicei simplifieat, sub forma nor incazeari distribute uniform. Penna amumite cazuri, cum ar fi garajele, casa scatlor s sile de magin, se presriu de semen incr concentrate struct, o dati cu eresterea supafeeiincdrcate, probabilitatea atingeit valor de referinga a incarcéni utile pe toatd suprafaja sade, nomcle prevad de obiel 0 imine coresunzscae, De exemph, cantor [x8] 9 (C2, Intro cae ‘ulitajatatneareaile utile corespunzitoare calculului unc gunz sau unui slp pot diminuate eu factorul ete Qn #20,, a) ata Gu a=03+ F510 unde A220" (n' ay und: 0, exe valor de eft acai; hg ~alore eds a neie ute; A” —supraaa de ieicare Pesra dinensorare clometlor ruta la fe sisi orn ar putea 4 itso flosease los! valor de lr a etter le anneal ce ca ev a) 0 valorem mie, anane,incicarea ul ce mat cei deoaree at vale prea mar et ee pea mi pot conc a rma ders, bile (Ge exempn i interacfiuneaincoviereffonsaxiald in stlp). Din aceatdcauca, tn | ee nerme (ex. (X12) iil tn mod Spel nok ile nas netan "In aces mod sunt notte rite eerie bibliogac el flyer a, ta). _ INTRODUCERE aplicatesimultan eu acfunle sess. Acetlucru se poate faces prin prosctarea tu ctor de ncrear, cu care se mupiea valoaeaincdrci utile. fig 1.2) 6) Actin seismice in prozena iucrare, ca valoare de rferin a afin seismice se flosete de obicei forta seismicd echivalenid (v, capitolul 2). Aceasta este forja totala, considerati static, care™ actioneaz asupra structurii, inlocuind aefiunile seismice reale. Din distibuta forfei echivalente totale pe indltimea construtiei se objn forte echivalente de nivel, nimi simplu forte echivalente ‘Metoda proictart capaci: de resistengs poate fi aplcata si atuncicind forfele seismice se calculeszA cu ajutorul spectelor de raspuns, acceptind suprapunerea partciparitdifentelor forme de oseilai, sau pe baza specttelor.eetsticéyde raspuns sau cU ajutora calelului dinamie.~Aeeste procedes mu ne scutese Tas de nocositatca asigurrii une jerarhi clare a capacitapilor de reistena. fn special tn eazal structuilr in cadre, stalpii trebuie tratafi cu mai mult atengie decit grinzile, 8) Alte aefiuni La proiectarea une structuritrebui, bineineles, late tn considerate, pe Kinga cele menfionate, si alte aejuni, precum eel datorate vatului sau varipilortermice. fa sod cute, se pleacd dela ipeteza c& acesea nu au loc simullan cu acfunilesesmice, respéctiv, na_au 0 importangi determinant fn caz_ de cutremur. Prezema lucrare ‘pomeste de Ta pfemisa ci eforturile determinante rezilll din combinarea actiunilor Eravitajonale (ereutatea proprie, infvedtile permanente si utile) i frfele seismice echivalente 13.3. Eforturi Valorile de caleul ale eforturlor se stabilese, de regula, din combiniri ale valorilor de calcul ale actimilor. Acestea corespund produsulUi intre factonul de Incarcare gi valorilecaracterstice ale acjiunilor: S.=SCroDrebret). (ay unde: 5, este valoarea de caleul a efortului, DLE = valoarea caracterisicd a incircii de hunga durat8, a ‘ncacdri utile, respectiva inedreariseismice, You’nYs —_ ~factorul de incircare pentru incSreari de lunga duratS, Inearcare ui, respectv fotaseismict, YoD-tiLete£ —valori de caleul ale acfiunilor. Pent obfinerea celor mai defavorabile valori de calcul ale eforturilor ia secjunea studita trebuie uate in consideragie diferite combinayii ale valoritor de calcul ale actiumilor. Valorle de calcul ale acjinilor, respectiv factorii de inedrcare, vor fi variafi in mod corespunzitor. Tabelul din figura 1.2 prezintd combinait tipice ale factorilor de tnetreare Valoarea de calcul a eforturilor se referd, de regula, 1a eforturile scctionale, patind fi denumits astiel valoare de ealeul a efortulu! sectional, Pentru stabilirca valorii de calcul a efortlui sectional se pot hisuma efortuile generate de valorile de 9 1.3 Boros recone capaci de reste caleul ale difeitelor actiuni, dack coniderim c& acestca nu se influenfeazA reeiproc (adicd intr ele mu exis o interactune), Astfel, pe bazafactorilor de inedteare muah tn [Nous Zeclanda (si in acelagi med sau in mod similar in majoritatea farlor angla saxone),valonrea de caleul a efortulu setiona rezulta Tem ~ t © ‘ous Zeeland OC] TA iy, = 19 we 10 _ as = ip Enea 3] 13 TS 5 1 0310 10 ez solicit clelae cu iuaea inconsiderate m suparezistnfl tn clan plastic este vail = 1.0. * derigained de foneiane. - Fig 1.2 Foci iii de ieee, | in generat unde:'Sp, Sp, Sy_sut nilor Corespunzaoar, 1, = 105y +105, + 10 as) sau S, =0985 +1055 ay ste fr scion cleus nnd cont de sypracrstenta deca sub aciunéa sismies, yee —Formula (1.7), respect formula (1.8) se aplicd atunci cdnd eforturile date de ¢ Ineatcarie graviafionle ayionead favorabil ta raprt cu cele generate de achunead ssismica (de exemply, atunci cand momenicle rezulate din ined de hunga duraté sicin acfunea scismicd au semnediferit). Aceste ecuaii sau ceuafiianaloge se aplicd in alte norme pentru stabilicea valoii” de calcul a momentului Mf, a fori ietoare ¥, a fori axiale NV sa momentului de totsiume 7: Valonile de calcu ae eforturilr seeionale sunt numite de ascmenearnoment de caleul, fort taictoare de ealeul,forfé axial de catcul ete ‘Notaia Si are inprezenia creo sonia general una special + Tn contormifate cu principial care sth Ia baza ceuafitor (1-4), (1.3) gi a efiniilor care decurg din acesta, se defineste semmifcatia goncrala a Se ea fiind efortul secyonal corespunaator valor car ‘a fared seismice. Sou s IsTWODUCERE w a Acuat eft sectional poate fi calculat pe ca frie, aceepidnd 0 compe lanica sau elasioplstci a siesta, de exerpl pin rosedeulfrflor seismic ecinalente Procedeul spectrin de raspuns(suprapunere modal) | Butta dtamic(eospunsl strict ea. Foncie de timp la dient excita sesmice), sin prezenta lucrare se utlizzaza de regula efor sectoral ealelat pe baza fogelor seismice eehvalnte (eat subeaptolul 1.32, o) ASE! semmutcaia spedialta Sy este —— Sig efortul secfional (Me, Yo, Ps; Ts) eleulat pe sistem elastic actonat de fone seismic ecivalente Deesrece din context reli clr la care din sraniiatite i Sy se face refern, nia a fost eonierata necesaritroducerea a dvd sinbolu diene Noafia Sua se Tloseste penina efortunle sectional asocate suprarezsen generate de deplastieorizontale mati provocate de acjunea seismic Snide ate fe ‘Mteneare La atzastl scfune ncrcrie gravitaionale rian mai mult seu mai payin Sonsante, Efortule sesfionale Sy, provin adesea din plaificarea uni clement frvecinot (de esemplo, mamentl plastic Mf din zona plastica a une! grinci ajioneaca supra stlpullinvecint), Elemental respect tebe dimensinat in acest ea pete "Yaloarea de calcul a efortului secfinal, determinat conform ecuatei (1.8), respectiv a9) 1.3.4, Capacitiii de rezisten(a La dimensionarea la. aefiuni seismice trebuie redistent definite im mod diferit: = efortal eapabil de calcul RE tapacitaten medie de rezisen{a Res capacitatea de rezistenf asociat suprarezstes a) Efortul eapabit de cateul Efortul copabil de calcul R, so stabileste pe baza rezistenjctor de cateul ale imaterialelor de construcyie. Recistenfele de'caleul reprezinté valor iealizate. stabilite prin nore. Valoarea de dimensionare a eopacitait de rezis ue in vedere capacitayh de 8 (deni capecitare de resistenfa mind ci prin reducerea efortului , respect indicele yy, sunt indicate in norme gi dopind adesea de sistemul structural gi de tipul de cedare (Ceti, ‘easanla ete). Valor tipice sunt + = 0,7 Ia 0,9: de ex. conform [X3] pentru incovoiere =0,9, pentru depts = 085; 1.3. Klrtr sectonate papacy ders ty = 1 10 1,3; de 08 conform [X13] in general yp "1,2 Pentru dimensionarea la eforteriestailit prdnd cont de suprareziston tn zone plas, se va epica @ ~¥,=1,2 In cele ce unmeazt se va ulliea numa fictoal de reducere a capaci: de rezséns, nlcuirea 9 60 1/yq este ins orunde posi, Valoarea de calcul a capaci= taj de recsena est ca si valoarea de calcul a efrtufu setina,o for generalzata, care acfoneaza pe osecjine Capaciarea de rezistena necesara ee conform ecuajit (1.1: S/® respeciiv R= S15 aay de resstenta Jn cazul caleulului dinamie sau la calevlele bazate pe Inceresri se urmaeyle stiles comporini prebabie a une stuctur, In asemenca cari esto neces se determine capacitjile de reistengacalcuste ca rezistnfle medit probable reaultate din prelacratea reisenelo determinate pe un esantion rpreaetatiw de probe din matersele itizate, Capaciatea medie de reise valoarea cea mai probabil) R,, port nef socfional ete R= OR, (2) unde: ©, este factor cae exprima port! fnte efor eapabite calculate eu re- Zistena de catel i ele stabilite cu rein medi in mod tpi, rez penta eet capail media la ncovierea une seu do ainda armatacoje $800e, conform subeaptaluui 3.2.2) Myq = 1.2044, Nea li Ms objine, practi, mura print limita mai mare de cure a armatoritintinss, deoarece datorita armaturit comprimate, dato une anumite conidia Beton s crestei eorespunzitoare a rezstenti hil compresiune, bru interior nu se modiick practic fea de reristenth asociatt suprarezistentei_ | area metodei proiceiri capacitqt de ezised{a la structurisupuse acjunitorseismice de mare intensitate va fi necesard evaluarea eapacitali de rezistenkt care se realizeazA efectiv, in urma decwltirit aga-numitel suprarezistemre La deformérile plastice_mari ale_elementelor structurale sunt activate rezistenfe We materalelor de constucjie mai, mari decatvalorle lor medi i sesibi mai mar) det valorile de calcul. Capacitatea de rezstenfasociata suprareristenei pentni eforturile” secfionale est: ~— Redh, ude: R, este cpactatea de reitenp in cal spraezsenfi 2, ~ coeicientul de suprarexsten exprimat pena capacitatea de reise. as) In mod tii, rata per capaciata de rexel incooire soit supra fea une sen db rind arma eel 506, conf sibeptoll ssmpopucene b 22h tft M,C pen min 21 ind et fie a ojelulus armaturn si cea de caz i pumul tnd de deren ine redsenja met ca Ge, Et decreases da depastes itt de age. Las a ese se a, pacientes Ticbuie stabil indnd om de maineca fof’ axial. eazl wor ene auiale sue Conpesun, elm! confnatpale aa o Senha enporaail i apaneasa saben 332 __. hse ee al ca, in loe-de @ raporta capacitatea de seine psc I su ne seta cpb ys extn nue eel eat Sejiven sont Ge sural fh cod ont, etl cxioal sera Sa coomeeeehtalote-\subeapiel 3 3) Rem (143) unde ®, ste coefcientul de supareien peru efor ssponal da de saloarea de fein a an seismice : Prin, se ian considerate, spre deosbire dA, nme nf ph _ s coeficientul de reducere al efortului sectional, efor scone din inched gravitaoale, sisrbupa eferror sectional eastce admis pera dimesionare spor de eft capil ea unvarealagen wor ai de amt mai ons docs ate it eaten cle Gt eed Daca sfrtnlesechonnie dere inercor gravitas sunt nes tae fp ee rte air sme, a ti at tae a ionate pss, reata penis & > 5 /, confm ec (1.11, amacarle vale ‘ideale petra R, $i ©, as, or o jn mod tipic, pentru astfel de cazuri sezults, de reguld, cu 2, = 1,23 (ofel $5006) 31 © =0.9 la theovoiere wn factor de suprarezistenfS de Ox yea =I si dit acesta M, = 14My. ; La sistemele structurale in intregime sau la 0 parte din acestea so poate expriina capacttatea ce rezistenta de sistem asociat& suprarezstenjsi, cu ajioralreayici p= whe. DOs Wee Ss, SS unde yeste coefieientol de supearezisten al sistem Co Rusu $1 Oras Penta R, $1 On ccuapia (1.16) sezul vatoarea ‘dea pevtra coeicentul de suprarezistent a sistemutu at) 14 Metoda protectin capacity d€ rexstogd @, Wasnt =, at iy) Vout S© poate evalua capacitatea de rezisteng& a unui sistem stricta stu 2 une pit dintr-un sistem, in raport cu efrturile date de foe sesmice gehivaente Acest Ivers va exemphiest, pentru cadeele elajate, tn subcapoll 44 cry, 14. Metoda proiectarii capacitaii de rezistenta Metod proiet2riicapacitiit de sezistenjA deserist in prezenta Juctare a fost Sp /¢ ; de ace gi coefcenl de suprareiten& ©, > ©, uns) Capacitatea de reistenfanecesar a verigilor casance ‘eau, prin mate: Rr Oe cw ©= 10-282 0,5, Aci @ este cocfcientul de reducere al capaci de existe a vera casante In gonera,seaplies 10. Diagramele din ig. 1.3 pun in evidenté un alt efect important: deformatia plas- ‘ica a lanjului corespunde celei a une! verigi ductile; pentru determinarea ductilifii 1A. Metode protectin capaci de resinous “ts Infregului lan, ea este raportatd la deformajia clasicd toala, Acest_raport tg = (0d, 24,)/(08; +44) este simfitor mai mie decitductiitaea une veri ductile lang pga = 43/3. Presupuntnd A, =A;~A! =A, sid, =94%, read, petra Janjul format din 8 vergh casante si una duc, o duetlitate totla de mumai hg #1745 (945 =19 1.4.2, Proiectarea capacitifi de rezisten in construcfiiinalte Principio exomplicat pe cazulintroductiv al unui lang se aplica acum peatra siseme structurale intregi. Se va procoda in felul umator: 1. Se alege un pecans plastic cinematic admisibil 2, Mecanismul ales frebuie’ sf permit o ductilitate de deplasare cét mai mare posiilé a fnteyulu sistem (v. fig. I.4) la roca plasicg miei fo arcuate plastic, . Pormind de a mevanismul ales, e pot preciza zoncle de disipare a energie adic poate aniculapior plastics, once neplasiicate, adic cle care rman elastce, vor fi dispuse asl ind Si nu se poatk deforma plastic sub acjiunca eforturilr sefionale deavoate Astoria. deformarit articulator plasice Din aceasta caued, zonele sau clementle structurale neplasifieate nu vor ajuges8 se rp casant. Efortuie secjionale gencrate de deformayile tn artculaile plastice nu vor depds! valorle asocate capaciiii de. rezistenj& caloulate cu consierarea suprarezistenc locale. Ele vor fi preluate de zonele runase clastic, ca acini obignsite. Zonet elastice © vor dimersiona astel inet acete eferturis4 depigenscA valosrea de caleul a capacitii lor de recisten&, caleulat cu redistnfele de calcu ale matriafelor de conscucie (= 1,0 y, subeapitoll 134, a). Prin acest procedeu, aledtuirea construct specifies zonclor eu capactate mare de deformare plasicd poate fi initts la zonele plastice CCompararea exemplelor din fig. 1.4 arata cla mecanismul a) ex sumeroase antculai plastce fn grinzi(mecanismul de grind), pentru aczeasi defermare tals A orotaio 8, Inarticulaile plastce, simptor mai mic det 0, de 3 Fig 4. Company fave ditert pur de mecanisee: isipaen do energie: a~ cu procter ia arcu plastics a captel igri cada mecania de pn). trian muna res de area pasice i sap wii ea) meron de taj) nalouae 4 Metts aie! cp 1a reed = mane covespuneaiatie pentru proluatee forjelor # incor were a grinailr ar ( impieicatcedarea de acest tip, Forta avila generata de acfiunea seismic nu a fost nici ea caleulata ca rezshan- « a fovilortaetoare ale grinzilor distibuite pe inime. De aiei a reaulat ruperea surprinzatone, la Tntinere, a pertchi structural la niveuletajului IM (etal BY Avantajcle proieetini capacitafi de rezistenjd.apar deosebit de evident la Solictarea dinamic a stretunilr,deoateceeforturile in elementeleviale, care asigura stabiitatea ftrgi struct, sunt greu de stabilt eu preczie pe ate ei, chiar aplicand ” un volun mare de ealeole ig. LS. Exempla deopliare de rncipiv a metod pols capaci de eile © structura aleasi coreet si proiectat in acest mod se comporta deosebit de bine ( ‘@~ sistem structural, ~ mecanism plastic. intron domenia targ de soltcitirisleformagi, Defomagiile sunt dopendente in primul } la mecanismul de etaj 6) cu articulatii plastice in stilpi (mecanismul de etaj sau, sod ce command simu satin es Seeveg al igri ‘terenului, care difera { limba englezd, "soft storey mechanismus"), Cu mecanismul a) s€asigurd o-comportare Se Ta un eutremur Ta ail .stnictid este in ul encase, eas. ia | hcl sian PORES un domenis lag de detonate, Mecantamal 5) ceadues i deforma mar or pin probabil a coaps fn pls, eeu un volun | sredecaka drama Mee de adhd Poot neakiat ee ee Tena da Nova Zen at eee upline a proetna t plastice ale stlpilor si astfel la codarea struc pees fina aplesrs a metodei proietanicapacitii de rezistenja poate fi considerabil, dar, nee 1 pesatun empl ap ari intra cetuoe katie mae aca atlas exper sede un eum femal oe So trea zonelordedsipaze a ener. nuenga nel aun variable F, deo marime grew jesilleat de cetera siguranfe! la ae seismice de apreciat, asupra pat sructuri cose coe arimine neavariat, ese menpinutd lite nepericuloase rin preaenja aiculailrplastie, proiecat corespunztor ne 1.43, Alte aplicagii ale proiectiii eapacitafii de rezistent’ ie 16 pred un expla de ava gave, er pln aaa ovr Proutra capaci de rein etapicatdnpresenia ren pec a in pone pct de waste Pl) Neen par ae pe eo scale cliitor ine dn btn armat Acdlogt sen ee Cid ae au oxen umare aif! Wear (gna dn axe) 0 "singin inst in a= doment ale confor Es det erdent eo solar meta poate conde si in eal eonstucilor india elon de pode ak solusi mbunstjite: Ese verbs, do abc, att do objinerca unl compora ture 2 Strciunler, eft si do 0 reducere considerabild a costunlor tale, frerizts de ompestarea defuith clr a siactur ca efortutt serjnale maxine eee oo prectae O als epiatia proectii capaci de resend ete desist in Anza A, pe baza exert simply al unui co de fim din oe. Prin aceasid metods ot 6k, cure war in can ator cone spel, in ea, de exempli, dtomuie blastce mu pf tina Ia element stractrale special alee, pent ne senens Fatima [-) Petra asl de aplcai es inprtnt ca prinpile de poicare sie apiate ¢u consecveft compateft dela legen seul sical 8 reef a teiaelor utile, pnd la aletieaeonsractna. Acestea sunt condone oe ben Sipe a meade Pocket gape de pote dsr presenta ceed eve isnt in Bton ara pt sh rep ieptar tn sl deca | h 4 Natal errr lg. 1.6 Avariere ii Me Kaley dupa eutemurl din Anchorage, 1964, Alas, INTRODUCERE 1.5. Desfsurarea proiectirii 1.5.1. Privire de ansamblu Pentru faclitarea privsii de ansamblu, in Og. 1.7 este reprezentata schematic esfSgurarea proicetari, Importante sunt cele dou’ posibiltaf:-protectarea conven- sionala si, respecti, proiectatea capacitati de rezistn[. 1.5.2, Descrierea pe seurt a etapelor Peni inceput, dnt-un spectra elastic de proiectare dat sau ales (v. subeapito 12.2.5) se calouleact spectral inelastic de proiectae, dact nu dispunem deja. de acesta, de exempli din norme. Aste, este posibild alegerea ductiti de deplasare a ‘structri in Intregime (9. subcapitolul 3.1.4) si a maim forfeor seismice echivalente corespuncitoare. 1.In funefie de tipul structuri $i de deformatile aceptate se alege un factor de ductitate de deplasare pentru care se. poate determina forja.svismicd ‘echivalenta. Alegerea factorului de ductltate influenfeaz8 in mare: masura — prin forja seismic& echivalent ~ si riiditafile sitemului stractural_(v subcapitolul 1.6) Cu forfoe seismic cchivalente si cu éelegravitafionale pot f ‘calculate acum, cu ajutorul metodelor si a programelor de ealeul cunoscute, cforturile soctionale pe sistem considera elastic. 2 in continuare, desfasurarea calculi se ramifict « Dacd s-a ales un factor de ductltate de deplasare mic, depasind cu putin valoarea 1,0 , de exemplw 1,5 [v. formula (3.4. ntreaga struct poate fi tratath pe cai comentionale, deoarece cerinele de ductilitate sunt mici, chiar in zoncle cele mai solicitate. Stnicturile din beton armat, proiecate si aledtuite constructiv ew gripe chi convenfionae, satisfac de obicei acest cerinfe (au o "duciitate natural) « Structurile care dispun din alte motive de capacitate de rezistenyd mare Ia actuni seismice, pot fide asemenca calculate gi alctuite construct in mod convenfional. Ua exempla tpic in acest sens este cazulcladiritor eu putine niveluri si perf struturali mamerosi agezailadistane rede «Daca se alege un factor de ductltate de deplasare mare, apare indicata utlizarea metodei proicetari capaciiti de rezistenja. In acest caz, exist ‘dowd posibilitji principale: 0 proictare in ipoteza ductiltait complete cu ‘erinfe mari privind alestuirea constrctiva (vei capitlee 4 - 6), sau 0 plete peo dirt rata, ee a ee a 7) Intrucétforlascismicd echivalentA este apreximati invers proportional cu factorul de ductilitate de deplasare 4g, cea de a doua solufe poate fi indicat in special lao ford scismica echivalenté relatv mict 13 Desfgnronea prosctr soe —_9 3)La metoda proiectarit capacitaii de rezistenys se admite, ca de obicei la siructurle ductile, si se-redistribuie pa la un anumit nivel eforturle secti- ‘onale clastic, adicd 58 se asigure un anumit efortcapabil in acele secfuni in ‘are acest lucra este convenabill din punet de vedere construc. S deformatileplastice mari, produse in canil unui cutremur de marc intensiate, distrbujia eforturilor secfionale corespunzatoare eforturilor capabile alee se realizeazd repode. Prin acest provedeu devine posibilé distribufia mai simpl& a anna i wifomizaren alt \ ama clemereoe pe zone mari ale sistemelor structurale, ‘4in primal rnd se dimensioncaza zonele plastice potential (articulate plasice serge dete hg 13), Apolo dienionaea In od bg vel Predinensionsca srvcar 2 Alegerea forte de dustilitete Sablive ferelorselsnic ehivatente 1 Dictate reds ¢. Docliate completa ducitae imitatn Dimensienare convenionat |__| PRORECTARFA CAPACITATI DE REZISTENTA| Redisibi elortrorsecioale Gea Dimensionarea2eelo plastic potenfinie comverjinal ances eerminara sapearcrstenje oneor ‘lastice ‘iznensionrea conventional a znelor lai Alkire conszaciva couvefional nei ‘Aleauieaconstrvtva y one plastic: one elastic reqilispeinle | reglictgaute Fig. 1.7, Schema eapeler de proietare INTRODUCERE 20 _ — once, care rin dastic (vigil casa din fi. 1.3) fn acs med, efor: i sacha cspunaiouy siparase aaah pice or preluate de zonele, respect clementele de reistenjé ramase clastic, care se imenionac cu estencle de cael ale matter compote (eal deus © = 10 v.sbeaptol 1.343), Probables supra aesor tlemene devine fori mic, deotece, prin apace do rexsen ascii Suprarecisene ancora sunt ae call reastenee med ale Isanielor din aceteaone, precum gl ecrusrea arma i cara aun. grr mon " fine structura va fi apoi alcdtuita constructiv cu atentie. fn acest sens se va ° jwdh strfe Gusbil salen planes, deuce nb cours che poatlstce satel de acopedreca etn se post depindeplat a armdiu g Sunt ocesre air rly extne peta mente ing ent Genfnarenbeton, prevederea” dette peta ciarea amu poses al amin lngudnale ee). Zone ene caman lace pot tatuiteconstutiv in mod conventional : Mare» ssanah al pric capaci de ress contin accen vere 0 ahordare deeming eh fed, In aaa tin, mlaccle pata mension strctri ma mal 9 numa mer a trem opin prevecca toner plastie eae lintel mivinea efor 8), stuctura peate Festa ta ao oar ers, obinadu-se consi, binds, deforma iene 1.6. Indicafii pentru proiectarea sistemului structural” 1.6.1 Proprietiile sistemului structural Principalele propritayi ce trebuie examinate la proieetarea uni sistem stezctural pent acfiuni seismice sunt: rigiditatea; { ~capacitatea de rezistents, ductilitatea, | Pentru prevenirea avarierit elementelor care nu sunt de rezistea’ (fajade, pereti de compartimentare ete ) in carl unor cutremure freevente, relat slabe, este necesard o.anumita rigiitate 7 nel ce umes, nlegem in som scream ener uc coe ats in intedopendeh, ear Indeplnes fn de plate pte estrone (ae fps mpae’)coae evel spt mene Maga de senate ope eters Soot connote ent err msl sc snc pepe eosnsene eps tai eS’ pare am ie ino n'a mez eosin spa anise, tapas ce mpm emis sli singer eae seen po Srp eae demas pans. pe bal cde caf und ce none cas ‘lin oe sate sna nn sae ee ees ed 1.6 Talc pour protetarea stm structural 2 © anumitt capacitate de recstenfa este necesard penta asiguarea nel: comport clastice a sinictri in eazal unor eutemure ceva mai puternice evn) sw arms ru Umtnd gi dni ener ae | Dueclatc suficiena, died 0 capaciatesuicientd de deformare possi, este necesara pent ca, In czaleatemurelorputemice, avaril, cae se profes in nal inesitabil in sistem structural, sh pot f remediate in condi accoptabe din poset | 4e vedere economic, iar colapsuls8 fe exchas, chiar gin cam eatrrsurcd ah puter lat in considera (cutemurdseal), Sa Rigid, capaci do recent 91 uci 1 se pot acorda imporanje | Aiferte mn caal une strcturidfetite, n nee de inporana acordalsconseineee ‘enfonaté ale eutemrelor 1.6.2, Tipuri de structuri Prezenta ueraretateaz4 tipurie de struct caracterzae pe sourt in capitolele urmatoate ~ cade din beton armat (capitol 4); pete ructrali din beton anmats sistme eu perf trctrali (capitol $); ~ Ssteme dale cu perf structrali i eave din boton arma apts 6) 2) Cadre din beton arm Un sistem constiuit din sai din beton arma esp peat posibil regula, cre va cu rile st plane din telon anmat penta preluares fUeor xavitafionale ia celr orizonale provente din vant sau cuttemure constiuisstoead ‘in cadre, In majociatea cazurilot este vorba de care spafiae, formate din grape de cadre plane, aerate perpendicular unele fas de celelate (fig 4102) acre sunt structs relatv lexibile neces, chia la fre orizontale rela- tiv mici, masuri constructive speciale pena prevenireaavarii clementler neste tural In untied infuenja determinant pentru proiectare pot fi diferente doud tui de cadre ~ cade solcate predominant deforfle seismic; + sae solctate predominant de forjelegravitacnale. fn cazaleadrelor slitate predominant de fel seismice, dmeasiunile grinalor sant determinate de eforuile generate de acfiunea seismic, in imp ce penta clealol slpilor este determinant supraezistenagrvlor. Ese obligatore prevenirea forth de articulatitplstice tn stip, deoarece acestea ar putea eondice la formaea ony mecanisme deta (v fg. 18,8). Exceie fac srucurilejoas, cu pln’ la aproxtmat tri nivelur i mansard8, Pentru ugurarea aleatuii constructive a silo, seen ends 8 adie formarea de artiulatitplastice numa ta princi, sf se aiba In vedos ea seelimea de tacastrare a stipilor in fundalie fomarea artculafilor plastics ese incvitabila (. 6g. 1.4, 0) Jn uncle eazuti,efortulcapabil al sefinior grinzilor, necesar prlutit inedr- catilor gravitajional, este otust mare. Aceasté situate poate apirea Ts cldnt ee un ume reds de nivel st a deschider mari ale rina. In spacial in aceste cosa INTRODUCERE ite mort mu ai xls wmncectvlons etspmaioa str eu picnics ‘Stamens afc pv {ee py ip mi dee dv af Se tcdaent gral (Op 18) fica cater domme Ie atin capecif 8o eaten mai le gino, pot ft admis, erie cond artical plastice pn pt Qn special in x inteion (vf, 48). (Care din eto anaat Ninel multe, deschiden mii iver pane, dese ma Selcspravtutonalepredeminante Tarigle Solicit seisnice predominant ile Pig. 18 Tipu de cadre din Yeon arma rei structural din betonarmat Peri ctl sun, gece, ere avasaos pentru prea folor onal din vant etre, dare pin incu (pu de ascencor, casa seo, nucle fanefonal st pin aur pred densa lav nar. ig 3.60) in construcfiile inalte, multietajate, raportul dintre in2ltimea si lungimea peretelui ete deans et pg ste 9 pl moka te vee, cumies dnt uneon de "pride fede, exe jin. muna tn ea polar seus Hire maze nine mich. Aces devumie roe Ind 32 hice, dled nei tein grin oie octal integral a stoma Pere strata sut ltl adesea din montana fn acelg plan legato cella prin gol sere inl Cg de capa) ikaw prin place Tig 19 prensa treern rest a ietor pr epee strctra in Beton treat eve stctural din Beton armat Toat Seu Pin Copia ig 19. Tipu de pro stucali ©) Sisteme structurale duale fn pracict se ites fecventsistemele structurale due, formate din peret strvtual gi cate din betom armat.(v. fig, 62, ). Pret structural prea, de eu, Datea cea mai mare a forelr orizontale, in special la nivelunle infrinre ale [Oo ene RET 1d India pene proectarea sistema strctat 7 consruilor mult. Contibui carr care inracnesr4 pat st mar, din care cual ebsie Inala in general tn considerape, Prncbele: peas dimensonrea sitar dual cons ina siza cores conbuf cece nc ba capacateaderecsen asitemuliprecam 9 eisebufa cots taro ee echivalone inte aceste componente, Camportareaansambluui tah sindace as componente stucturae predominant. tnfnfa denier factor prsusn mesier ie rezemare a peti, njiea posi ier a peer, atunel cad ol mene wee pe tata inafimen clit ec, va fi uid fa consideraie tm mod eorspunction Cane Portaea clastic a sisemelor dale de cet tpest fn general bine cunteewt Muh og Duin cunosete sunt intraci a omen incase, tn spesal sb auc doar Fiocare din cele te siseme sruciale: cadre, perepsructural salons gs 's ae propetile sale peice, alogren mind st'se Bed ai i hae Considrene arhtectonice sau de dosinajie a etd, cat a Augie de innate, Sefunior simice aepiate fn Europa Centra intlim ieeentsetonele dee azul unl semis moderate, preluarea ferelor onzotale inde de cohen anc fiasigurtdavantjo closing numa peri suctra 1.6.3. Prineipii de proiectare Prin respectarea unor prinepiirelaiv simple, la proiectarea unei construc pue ‘eric solicitate seismic putem objine sisteme structurale mult mai avantajoase decat in cazul ignordii acestora — v. si [A4) pentru proiectul de achitecturd. Principle funda. mentale de proiectare sunt urmatoarce: + Secjtunea regutatd i plan. Cole mai avantajoase sutt secure patrate sreptanghiviare in plan. Seeiuile sub forma de L sau T, sau de ale forme “netegulate in plan vor fi pe edt posibil evitate, sau vor fl impatjite prin rostur in pf dreptunghiulare i Simerria. Cladie vor f, pe cit posbil, astute simeizic in plan, La elaine ssimeitice pot apfrea datoritdcutremurcor ofrturi de frsiune relat greu de dleterminet, care vor trebui preluate tot de sistem structural. Cu prileul unor culremure s-a remarcat 8 avasile Ia clAirle amplasate la coll srtztor, cate print planuriasinetrce, neregulate, sunt de regula simyitor mai mart ect la cladinle amplasate de-alungul sti, deoarece acestea sunt de object simetrice si regulate, avind in majoritatea eazunilor 0 forma rectangular’ tn pla, *+ Fundatia unitara: Fondajia webuie fe unitard pentru un tronson de claire 4.58 se sprijne pe un teren cu o capacitate de reistentésuficient si omogen Se vor evita, pe cit posbl, fundaileconstuite partial pe stancd si pafial pe ‘morene sau chiar pe terenurisedimentare. Tronsoanele de fundajii vor f legate inne ele pe ambele direc principale, + Ropoat constante de rigiduate. Vor i prevdaute, pe eft posibil,rapoare et ‘hal constante irre rigidie elementclor pe toatl indljniea clauin. Modific ‘Sri ici, de pnd la 30 2%, ale nigiitair unorelemene izolate, pot eonduce la Tedistibutea efortuilor secfionale, cu condija unei aletuiri consinitive INTRODLICERE 24 — aan corespunsitore, (8 afta marimea capaci do reise a sister, | Gach nae dope limite capaci de deforare. Eetle raul din Gicrenye oo Aplote ine clarete vr fate nconieae fa dimesio- | Site (o dece subeapithul 62) Ese feat important ca tote cael $ pero arocural care anit foe seismic sajna pnt Fnac Solas redse de worse. Detzla i plan te oewrl de riiitale (Cena de tvecare, ceil rota) $1 cea de great (de mas), repent excotcaeneapaciaji de eae ster srt bus {se edt mal mit, penn a mene slave lorsune ct mal reds | eapitoele 4 $15). Ductile edaplatd condllor de solcre. Pena toate eemtatele plasiae ale temollsructual de ex ati pe -sooemrat sau “Ge, apt dfomar ua. maim dds coespuniae ucla dopasre ale pei aegis Can 5 contac pe $oiisibuiea efoto eonale Wh apart cu Witabuia clastic elemence | mai pofin soltate vor preetao ductitate ra mare, respect doctatea | Semeneor solicits rei pueric afi ma mie. Reduce acepiabil |capaclagi de easel cr urna 8 seditibuj admis) est inal mal | carded de cernjle de explore dc eductiate, done clement eu \ resi al efotrtortebui dana lsc in az nor cuter \ ge mied intenitate (v. "cutremure de iniiere a availor” in subcapitolul 22 3) fn capitolele urmatoare vor fi explicate aspecte importante ale prineipilor de prota spon po basa uner exe Pra aa, prolate a age tenga asupra aspecteor celor mai importante. fn majettatea cazunc, unele dintre toputl pretnne fn hear separa opr sun, a fc solua mi mal poate Oprah prin bund cf maa pret concep undameral nuda sister siveural s a) Aledtuirea in plan © premist important pentru conuerarea tuorclementlr vertical ale si sian anuctual, In sopul peli fosor semice orzo, et legarea. tor ficient pe ovizonal, Ia nie pov, Dac aces lgaturd ete fore rigid, Clementele siucturale indviduale prin forte conform igi lr. Aetacta distnbuie de fre poate asigurat, in mod nomial, prin sabe rgd, do plage Un fil de stm satura preznao cli nivoca ie epasiile ozone generate Ge afi skies i fefle reuse de nent rca india in aceste cond se poate conic ct pola recprocd a peer structural $ 2 siplor riméne prac nemodiint in inpul uni eter Sabee realize de plane ssigurscompatibltatea dxpasnor oot ale elenerelr verse n-0 Igeate general de corp rigid Cale aco epasrex tala nexptlle #6 Forma saibelor de plangen Capacitatea de rezistenjd a fiectrui nivel se compune, in majoritatea cazurifor, din cele ale mai multor elemente structurale verticale. Din aceasta cauza, saiba ovizntald, care transmite feral este supus unor 16 Indico pena proictarea ssemata srvcturel ae 2s nts none i Fee, npn onal. Ace cot efomalile 0,2 s sidin fig. 2.29 penint f <2,0 Hz) somele cu perc structurali asigura o capacitate de rezistentS maze la cutre- ture, prezentind deformati relativ miei gi un mod de execute reali simplu, prezint& dezavantajul de a stinjeni — in anumite condi — hiverttea de explittare a cladiri, Ca urmare a rigidtajilor mari forfete eapabile si, prin Uurmare, forfascismicd echivalenta sunt mai mari decat la alle sisteme structurale (fig. 2.28 si 2.29), Datorita. dimensiunilor mari disponibile ale peteilor, aceste forte pot fi preluate adesea fird probleme si in condi ‘conomice avantajoase, Frstent se preted fash siomee stucurale de: aucle din pee Snicturali de beton armat, necesare din motive de exploatare pentru’ casa Seanilor, ascensoare si pur pentru conducte, se combind cu sistemele in cae. 16 Indica pour proetorea isto sructaral esas solupe conduce Ia evidente avamaje penta exploatare, find, din aceastd cauza, in multe eazut solutia optima ie prinr-o capacitate. IM acest caz est necesar& o capacitateredusl de deformars r h_eazul_zoncior cw structurale ductile. Ta e fi aleasd sau e. Droicctant, dar acestatrebue sf ia toate masurile setae Bod etetiy a Sf E are asipura in alca de dtormare actéptata ca baza a proietai fr mod EUBSGnitoll 22.7), Reet structural ofera, spe deosebire de stent ducilitate mare; ~> capaciate de rezistenja inalta; > rigidiste mare 16 dnc pera provetar stone stractural cutreamre dk sitaie Priniele evar apar la duerite ntensitafi ale cutremurclor (atensueul de inte a avanion, tn fimctie de dejormabiliatca s! meditate clesentelor nestricurale.. Blemeniele de fad. sau perejii de compartimesnes aici in mod special stu desparit prin rosturi pot fi ateenate fn deforma mrs fest avari Po baza accstor constatari se poate determina, pe doo parte, intensitatea cotrcnnmilur de mpece a avatilor pencw iste construc (w suteapiaul 22 7) iar de allt pare, poate Ji evaluat gradul de avariore corespuncitor aces fe baza prebabitai de aparie a accstorcuttemure(v.subcapitokl 2.2.2) se pot catcula avanile eale, care se aseapt8 s8 se producA pe durata de viata clachra poi, pot fi eomparate costurile suplimentare rezltate din proiectarea antiseiomicg a sistem structural cu costurife elementelor neportante fn general, se constaia 0 ari Avoril urna cutremurelor sunt in general raf, inst datorila faptului ese manfeca Be corto etinse sunt receptte de secictate drept eatastrofale. Gradul de avarioe soe tl ximcot fas de pide rele, Evisth atl tendnta de a chetul reson ressek® amtscismied sume mat mari deci cole justifcate din punct de vedere por msteril FF congsitzit casts corelae, Din avarile agteptate pe durata de vad a adie st costuile suplimentare pentru protecfa antiseismicd reeult costure reais orale nscullsesmie. Valoaea A, eprezité costriesyplimentare pentru protec, fa aniscismica, recite din costurle minime totale reale immpicdnd si avatile reals Sccitate Ca urmare aaversiuni sus menfionate si datoitéfaptuui 4 avarile te wan feuremnuclor afeccaza de asemenca anumiteagpecte ale Rincjionati, cat wi datorna ‘Rpukt cd availe materiale indve gi neajunsurinematerile,cestrile sushinerecs spon protectin antiseismied, mai mar dee cele reiegite din vari real atopy srrca 7 Considerate exagerate Crete att eostl total minim, cft si protetiaantseis, mies, prs, Yates, oN eee tule tale rae a elo relate cs ware 4 Tain considera a isa seine InTRODUCERE aie espunzateare ¢u aproximatie cutremurulil excepti neu ca ih cna eco eat Diese yess a ene dprecur coneonal, in ats epi ree de poet abil pests Phe predominantpravtaionl Utero, dimenstnie cleentbor ss rite conform urnitearclor sunt in mod deosebit soicitate de aetiunea seismic, sunt marie conform ui reguli vst 2) Condi desabtate pent grinkSI Pentru seefiunile dreptunghivlare ale elementeler cu Sei cetpeseaatine, pe Sica ape gta ed vgn sie pencauurde perder asain general a ool [XS Leas 9) ses si Bst00, (120 unde: [, este deschiderealiberd (lumina) clementulu; 4, — lijimea perpendicular pe axa elemental Tales nt (nencune a pal erie Fens clonic nono eu erjnen depois ap conti esis: (2) i Ue 60. (1.22) # ihe Pens ctr pte slit sei pit wma ma i apr hatin es TTSRN' Cp nth wn be aa vo 16; Inicati pen praccorea sistema svetral —_ cuss * 98 $8500 cu dametral de 20 mm inakimea secfiunistlpului va fh, > 600mm (& subcapitolul 4.7.4, h,tabell din fig. 4.68), In faza de predimensionare, siipi exterior pot fi Iuati cu inslfime ceva mai edu 2Zveteea geometric a salpilor ow ar trebui st depaseascl, aproximatv, valoarea ,/h, = 8 3a al ona poy nein si Sper 9, iis eer mr 0m spa es seen ; veal cise SHlomenn 2000 1octbansht 200m) 9 Grins in cama! grinzitor structurilor solicitate predominant de actiuni seismice $i atunci clad se geet fomarca de atu pace aproncen ini ast aumare paren spears piel Se tates penn eee de Alloa) epigge vaste, de yin 45/f, 0Nimm'}, sunt de agteptat difcukayi tm. armarea nodurlor. Ammatura do insoles nein replat ela attire mérirea inaljimii grinzi. ‘al gitar scr siate pont de th greviforale, dimes ptf sabe dopa rogue unas Se a pe a ee Segue de sbi a alin gina, companies here ays at ‘Sigefilor, indicate de norme, adic, in mod eurent, 20'<1/h, <25(Al], conduc in mod ‘normal la sectiuni de armétura prea mari, in consecinfa, inaltimea grinzilor va fi aleast. aan Dims bce alegre dpind tn mare mis de dsb ar Dinensini ips away Hel dee ace prin Distanja ine stiipi ——_Dimensiunile grinzlor 6x6m: Ay, =050mx0.35m ) 8x8m: 4x6, =0,75m x0,40m ) Din motive de exccujic a amature recomanda dimensionarea grinzlor ou 60-100 mm mai ingute dedt stp —— &) Pere {i pee strctrali se prevede de obicei pe fecare ij cite o refea de armaturi pnt curs grsimes pee a va mal mich de 200 mm Exeeple san Peano Uitoare mit sau Th cant in care coniia ae uma 2-3) nivel, i Petru prevenieapierdristabiliti in zona articulaii plastic, raportul dine inahimea lberd si grosimea pereeli 1/6 nu va depasi valoarea de aprowimativ 12) (entra date mai precise, v.subeaptolul 5.42, b, mmopucers: 6) Grins de cuplre a Penta fie cinbyia amu agonal, gale de copie pre sega densa vor aeaorosne de cl pn 260 1.7. Notiuni Nope u's mace poe Secale eases Ee Silat STABILIREA FORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE Metoda proiectarii capacitafii de rezisteny r t vtilizeaza vale itea_culremunslui de Aevine posibila, pe de o altS parte, inginerulu f i singur, eu provizie suficients, forjele echivatente corespunzatoare sau, in carurite special, nacopcrite de acs, Drolectare sia forfelor echivalentereaultale din acesta, Acti Tarte injelegereaipoteelor aflte la bazanonmeloy, iar pe de sxe ofbrita posibiltates de a calcul in ipsa normetor 2.1. Principii arcle capitole sunt descrise prin- "nur de pamant. Se face definirea mini SPeviale legate de proictarea cladiior inate gi se stables, telayile dintre Imirimile fizice i valorile de proicciare, STABILIREA PORTBLOR SBISUICE BCHIALENTE 8 thvest fl este eberat brse in momenta producer rupurn i est propaga paral focar poate influenfa puters earactenal unui cutremur, in special in zona apropialé de pied Fi 21, Mevanionl de produce a etremelor rin deplasrea pot hop M16] BD. (‘ele generate de erupile vuleanice, pra Cutremurele de aka naturi, cum ar fi'cele generate de erupi pee, pa bugieagolrlor formate prin expose mise, de foarealcaioe de acamnlare cle. aro importanjred.sB. Dome lor de inion so linsteaz8 de bice ls regi ttndeve mica Ua cutremur genereact unde (fig. 2 dl natura difeia9 eu teas dite de propagare 2), Important, atit in cova ce privese distanja de propagare ext $i eleciel, [ime ==] aie Unie Rasieah ct) ] Sime Unde Love (L) ‘kms 2a Pri = Sin de patie und 7, amie une pinare Gu ost) pops pn deforma normale de compresine i decompresune unde sore eee sun une de foreae (nv unde ans), ee pone Undle sale samt refed supa Veet oi ade ac ee ine drt satu de rck, Acasa fate x scp rate O88 tng. 23, scorn pe lng une dete Pg Stace ae ‘obicei de mai multe ori (PP, PPP etc., SS, SSS, etc.) Undele de ‘Suprafaté (undele R si 1) propaga ceva ma ft decd unl tanner saat eee | Des de ere wl ae creme poten Mace ee ea | ets 0 at sciogrand, ae mien saps ton ees | perc noc patra tro andlor eae atone wey ig, 23. Propmgarea andlor scsmice 5 aspect orp seismogeams (M6), Puterea_unut_cutremur poate _evantficat’ prin magnitudine. Magnitudinea Feprecinfl 0 masuraa energie radiate din focar sub forma de unde stismice, Fete Uublizaté frecvent urmaoares formula emptied, care stabil esc relaia dintre chergia cliberata dinea M (Scara Richter) elajia dintre energia M=2(loge—118) [ore] en Cutremurele de pamént ecle mai ‘dine de aproximativ §,7. Valor ti proximatiy urmatoarele:~ El Centro Alaska Friuli Mexico Armenia California de Nord utemice inrepistrate dupa 1900 ating o magni- ipice ale magnitudinilor cutremurelor eunoscute sunt a STAbILRA POR HLOR SHISICE BCHIVALEN 2.1.2, Bfeete asupra unui amplasament 2) Migtrieterenuh 6 tie se constregte pe un anumitampasament, Din aceasi ca, petra proicara ei sunt inpotante numa acu seiaice din cet amplasarnent Infenstatea unl euremur depind, pentru un amplasament dt, de umd parame magnitude; distance, nile peologie 9 topogrtc; conde des Pe aca magni M ga dita ft de foearr, exis ieitefommle, de exemplu petra gabiirca acceler maxine 3 tere on, de pl umter Imi} 22) Asifel de formule cuprinzind functia exponentialé ofera inst mumai_ valori ‘rosie de orientare, datoritd faptului c& mu fin cont de mumerosi factor’ de influent Ele pot oferi rezultate mulfumitoare pentru anumite cutremure, dar nu pot fi sgencralizate. Pentru condiile din America se folosese, de obieci, valorile b~ 12,30 km s1e-0,8 [MIG] oe ea 24. Componenete wt-vest le accelerate ternal Ia ctrl din Mexico, 1985 ‘=a SCT in ona de sediment; B= stain CU in saa stdnoas (B17) Un exempl eoevent fn privina imporiamet condor fcale de tern i een stiieeuiremurel din Mexico City, din anil 1985. Fig. 24 prez acelreyramele Inrepistaie de dou sap in Mexico City, Stapia SCT s gst in zona salietslor Facusre 5 prezint 0 acceleag maxima de 1,68 m/s Stajia CU se gist [a numat circa 8 km distang pe teren snes, lao disangénproximativ egal de far de csca 400 km, Valoarea maxima inregistrata aici este de 0,35 mis", adic& de 4,8 ori mai mica, CConjl locale au condus in ees az lao amiplfcae putemicd a mig tren 40 nwdificare a conpnutului de freevenfe (. fig, 2.12), deoazece freevenjele propa ale! siratulut moate de sedimente lacustre au fost putemic excita, Fig 2.5 si 26 prezints seismogramele cutremurcior din El Centro, 1940 si San Femando (Pacoimadasan, 1971. Aceste cutremure sunt adesea foloste pentru calcul dinamice in doeniol timp, find ize in actasiscop sn eapitolele 4, 5 i 6 ale precentel ler, “4h atten! ‘ oa Fig. 25. Component nord-sud a curemurlu El Cento, 1940. Acceleraia een a, itera terenuhi vi deplasazea exe d , feuer 1 Ly in — wae fof Fig, 26. Components $16°E a cusemurli San-Fernando, 197] (Pacoimadamm) sclera een a, tera ren qf depaszes erent S29) “STAMILARE:A FONTELOR SEISMACE CHAIVAL ENTE 'b) Efecte asupra structurilor . Regoses tami torts ose powssh In stun © mc spaalh ay ep ace Dat ose a, strat pot um st mare tena px 8 tah oe i lhe ‘ntte puncte sistemului, Ca urmare a rigiditafi sistemufui Structural se produc fore. result, geerinduse oli Asul in cmentcle sist se podue eTSMaTTE™ “pit minenelor IncoveletGar, forelor axiale de Inindere i cmpresiun, Poor ute, esas mcretnor do (aia 1 emi cforonlor realate din depasnle ative yorerae de mete scismice gmt desea de mute ft tai mast deed cele coespunaoare evpleli pormale. fn acest mod, construjia este suprasoicitat8 sapar avari. Cutiemutele de |nicnstate mat mare pot prowoca prabugiea, Din doin ea canoe mat bine 9 de putea compara diferiele pun de cuvemure jefe acestora supra constr, {des Logi! timpulut au fost dente derite mimi de compare intocte dfs ‘fan Capioblurmdtr le descr, pe scr pele ai vusle ae acesea Tete Triewsaie ] eae Mor de percepertefete a Nu este percepat, nimel seisnopraful T 1 | inogitene 1 Pajin_percepat tama penome Wale 1 | csrenantin medi nig percep 7 sm | stay sinpit ama de pine perscane Percopat mare wis Spit de male 1 _| persone eresvete 9 wckmue snd [| Nalini peceput de texte penomcle | sinctais bictte atte osc wl vt | Care serie degrade lit ; vi Depredsiin ead vu vf Avani girpen in ait ‘wall generate th Ra. Ae de | __ x [erent Prabugi genenlbate de aad, Fol ]|_X X | trends pind etm deschidee alate ribo charg ale edinTer x] rmt he erace sme at | X0 och deere gf | Pr Mosifceea petal, BIN conn XU | isuterane ire, pence modi |X Sle scones Fig. 2.7 Insite MSK gi MM [M6 9 B23) 24 Prep 2.1.3. Intensitatea Diferif cercetatort au intocmit scari de intenstate bazate pe perceptia cutremu- relor de céte persoane si pe efectele ible ale acestor cutremure asupra eladiilor secarei terete. Acete scr sunt relat grosiee si nu fer8 aproape nit o privie la desfagurarea fn timp a eulremurulu sau la difeitele marimi cinema caraclriga migearés. Scrile de intensitsfeele mai uzuale la ora ~~ Scara Mereali-modificata ~ Seara MM ~ Scara Medvedev-Spanheucr-Kareik ~ Scara MSK. Ambole cuprind doutsprezece grade de intensitate, corespunzdnd unele celorlalte la aproximatiy o jumatate de grad. fnire intensitigile V gi XI, 0 valoare de pe scara ‘MSK implica avarii mai puternice decdt pentru aceeasi valoare pe scara MM. Figura 2.7 face © comparatie a celor doua sedi, prezentand o scurtl descriere a senzafiler $i cfectelor corespunzStoare fieeSrui grad. Parametrii migedrilor terenului De cid a devenit posbit integistrarea micatilorseismice, se fac ncereSri de a defini, pe nga cvaluarea foarte aproximativa a intensii, marti mai semificaiv, cae sil caracerizeze, Aver la dispocie in acest ca varie maxiie ale acceler {erenulu a, ale vitezeiterenuluiv, sale deplasiriiterenuti scare tebuieveyite in ‘azul unui atten are permit o evalare mai bund a acestula, Sau ficut difente inceredr, in parte foarte diferte unele de celelate, pentns corearea acestor marimi fice ale migeAritterenuli cu difeiele uepte de intensiate Discrepanjcle sunt de infeles deoarece, de exempla, confinitul de ftecvenja al cute: ‘murals dorata faze de migcare putericd mu sunt euprinse in acesiccateule "St SWE 348790" 30 ICOM SO KOT m/s] Fig 2.8 Funct de reprtitie (proba nsunte) a acceleailr sme ae ‘eceulu init pentr euvemre cu diet iteeit (RM) [MOP Fig. 2.8 prezintt prelucrarea unui numa mare de inregistréri de cutremure pentru care accelerajile maxim a, sunt reprezentate pentru intensitsjile determinate J, sub forma \uior eurbe cumulative de freevenje relative Fa,). fn fig. 2.9 sunt prezentate relate, ofeite de sutse bibliografice derive, tntre acceeraple maxime ale terenil $1 intensitate, Au fost reprezentate valorle medi cu valoi de fractil de 16% si 84%, sau valorile limit superioare sau inferioare. Corespondenfa generala este vizibilt” dar 44 STABILIREA PORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE Valorle superioare $i inferioare diferd putemi, dacd le consider din punctul de vedere al ingineraui, chiar daca iw tn considrai diferenele dine scara MM i MSK, Astfel, pentru I=VII reiese pentru a. un domeniu de la 0,5 més? la 2.6 mis, valoarea cea mai frecvent find in jur de 1,3 m4? lente, SoH Se ESS et By LZR ws esas) a ia Fig, 29. Compare scccerailr maxime ale teen in finete de intestate (M4, respect MSK) dpa dite sre, Tabelul din fg. 2.10 prezintd valori pentru toate tre’ matimile a., vy si do, prezentinduvse de fecare dat valor fractil 16%, 50% (valor medi) si 84% Aceste ci valori ar trebui sd. fact posibila 0 delimitare a marimilor paramecilor cinematic a, smigeanlor asteptate ale cerenului, Domeniul de variatie a. salorilor este, in orice caz, ‘are, find de dort date mai precise. Totui ind cont de conde locale de tern ae ot slabili' mirimile maxime ale paramethilor migearitterenului (v. 31 subcapiteel 224) Intenstatea 7 ve vit var aims) | 0,70-1,30-1,90 ['0,80-1,70-2,50 | vols] 0,08-0,16-0,25 | 0,09-0,19-0,20 [toy 0.01-0,04-0,07 | 0,04-0,08-0,13 | 0,02-0,09-0,15 iy 2.10 Corespondea inte itensiate (MM) acceler xin tera a, ila tren 5 deplsaeatzenla = onfrr abla 1 in a6), 2 Print Je cuprinteare 9 partulariior mi e pind x pos eu sit! spestulde ae ponte Sait tn fel mito oltre mae ecto SUNS. Ace Tess nome et exci mere cal cae sea aN Trejo SUS ms plu Gccleat vien am aeas Soa feuds & touts poppe de ile ange tess noe ee) et ce Semi Sc gd iene pene saa vel epONimafie, TH domeniul de T= 0405 ta 10 om eee factor’ de smertiate, Curb objid in ace fe ee donumii secre rao Fe 2.1 ein mod cna ae prose per aie fae dn ‘moniter (mportl dre ccf de arizar sate eet Keri teremului produse Mont atenle Silene oat Acpunsce Pi RI. Deterninsee pelo dase de spans (dg 9) Sc considera, in general, cl spctrele oscilatoarelor cu un reprezentative si pentru x ‘comportateexprimatlfaijie de module prope Cladiile pot precenta th domeniul laste Ne grade de hiberat devibraie. Mera reprezentare. Amplasamentl pe tere sedi celerajii maxime de raspuns de area unor ae: f aproximativ enfar a favorizat deol. / 1 oni mai mari deca / | ct de berate sunt ~) comportareaasilalcarelor eu ma ult lA STABILIREA PORTELOR SEISUICE ECHIALENTE 46 — acceleratia maxim a terenului pentru oscilatoarele cu perioade propri de oscilatie de aproximativ 2 secunde, “sf ig, 2.12. spec sie deep le eg te pile SCT 5iCUn "ote in ie, conpnatlee te sarmen S ad BED Repreentarea prin spectral de rlspins ofr imagine realist aefectelor unui anumiteuiremur de péméet asupra unetstrcturi care oseieacd ela, co rterse direc fn construc Conpnital de freevenfe al catremurulut poste fi iit tn mod remiloct, Acesa se exprima, impreunl cu durata estemurli, I cocina de anplifcare a (eapomtl nr valoarea de rAspuns si aloarea iia pe tren a pas fametnior cinematic ai mscari). Conjinutl de informatie ese dec mult mai mare de. sit eel corespanzator marmilorearacteritce ale mise teeaulu late separ, exempli a Figure 213 512.14 pres spectre elastic de rcpans ale caterer im Tod ig, 219, pct elastic de spun al eatrinari El Cento NS, 190, amarirarea B= 0%, 2%, $8,108 52096 (op (Rf). 2. Princip ea El Cano, 1940, gnregistaea'de la Pacoimadamum a cuttermauli de fa San Fernando, 1971 Tn ropreentarea de patew or logaritmic8,aleasa pentu fg, 2.13; sar aitate 9 ccleraia maxims a tren, ean maximd a tere 9 depen maxims Curbel de spun ofed in acest eas deplasarea maxima testi rae ae sclatorlu 3 Baca atsua, precum si psudovitem 1 pssudoacederqn ene Punztoare Se pled umatoarste cust 3 ea @s) Incare: @ = 2nf_ ye = pseudo-viteza; tai~ deplasarea rlativa inte masa osilatorvli si baz; p= pseudo-aceleraia, © freevena circular a oscilatorutis J > feeeventa propre a oscilatoru © comparatie a funefillor de éspuns si excita la un mare numér de eutremure din America ara cd, a oamotizare de 5 %, spar unmitoi facto! medi deen ampliticrit maxime (N2} ee . 12 Tee Fg 244 Compare at secede spun Sn ends Psexinadua SU6°E, IS, EICaKONS ul amerenes SNe a Spectres elastice de rispins reprezentate fn fi. 2.13 i214 au fost sabilite fos stable pe bazaTneisrnlorunorcusemure ree Ee pro castes species ke STABILIREA FORTELOR SBISMICE ECHOVALENTE 48 Fiecare cutremur. La anumite freevenje apar amplificdri mai pronunjate ale oscil ‘erenului gi, in consecinga, conduc la vlrTur in spectra in scopul dimenstonasi se wilizeaza, de obice, infaguraicarcle spoctrelor de ras puns ale diferitelor cutsemute, considerate semnificative, asa-namitele spectre de Yas puns pentru dimensionare sau, pe scurt, spectre de dimensionare Aevstea prezita varia continue, sunt de‘obicel neteate, iar fu zepreaentarea logaritmicd sunt limwiate rept, 2.1.6. Cutremurul de dimensionare Inginerolui proiectant fi sunt necesare pentra proiectarea sistemulut structural al lunei cladri date privind cutremurul semnificativ, adied cutremurul de dimensionste, Tipul acestor date depinde de metoda de calcul aleass. Fig 2 15 prezina relagile wasale ‘ne metodele de calcul si datele privind cutremurul de dimensionare. in metoda proiec- ‘ini capacitaji: de reisteng se determina fortastaticd echivalenta corespanzsteare frec~ \enfei undamentale a construcfiei, pornind de la spectiee elastice, respect inclastice se dimeusionare. Aceasta forja este cistribuita printr-un procedeu simplu pe inajimes | clades, Infuuenja formelor superioare este luatd in considerate la stabiliea curbelor Infigurdtoare ale eforturilor. La aceasta se adauga faptul ed mecanismul de disipare a j snergici este cunoscut st stabilit univoc in cazul meiodei proiectant eapacitit de | cozistena Independent de metoda: de calcul si de dimensionare se pune problema deter- ‘minds intenstagt gi tipulot cutremurulai de dimensionare Conform subcapitolului 1.6.4, se pot considera in calcul tei trepte de cutremure: ~ eviremurul de seeurtate; cvttemurul de fanctionare; ~ cutremurul de inere a avariilor. Pentru fiecare dintre aceste cutremure trebuie indicate marimile necesare pentru sdimensionare, in majoritatea eazurilor sub forma specttelor de raspuns de dimensionare in acest caz, pomind de la eutremurul de securitate, ve alege un singur parametns de sealare pentru cutremusele de funetionare gi de injiere a avatillor, de regu, valoarea accelerafici maxime a terenului a,, ceea ce revine la admiterea unor spectie semana toate cu cel corespunzitor cutreruruli de socuritate, ‘Adasea, pentru dimensionare se utlizeaza legi de variate in timp, generate art- ficial, ale unet mami einematice case caracterizéazd migcarea terenaloi (de ex. acce [Gar tinirnmarciiae | [Seatpost] * -_] ee ig. 2.18, Metode de calculi acini seismic i dtele de ntaze coespunatore| feleitoae ln exzerund de plete 122. Procedel gener sogtame artificiale) Deoarece acest k DENT de cersionare pe totdonenil de event, conta desreige wr asifel de cuter aaificial este tn pn dimensionate cosespunzttor euiremr severe de rezitena in struct, Baza pentni alegerea cutremurclor de dimens ot dedues, pomind de la durata de folsint seine nee bet durata de flosn & CHUM. Tate probate wen Smid corspuncioare poate picid pritran cael de opaoree ( Lae pifolul 1.6.4, B) sau ex ajuterul wnor varios (v. subeapitel 22 7,0) Gultemureleadmisibile de funcjionare § de iipce » acy toon temurl eccarne.* MPS # SHO" penny cosa in captolele urmatoare va fi rata cu prectder di ‘ ro dimensionarea fa cutremurul Srautat Prin umare, expresia “eusemur de dinensonare" va avea ingen e-cutremur de securitate, 2.2. Procedeul general Prezentul capitol deserie modal seismice echivalente, Cy aceasta, ‘chivalenia, pomind de Ja anumite site in surse bibliogratice (de ex. constructieeccnomies, se va apela pentru date siplimentice | uplimesie la specialist, de exempl la Inge Setmolo, daca se dspune de daemente dete fanaa toon cane ate supradinenionseesun soplentar, find josie) ‘ceasté cauzd, numai tn eadral unoe dim 2.2.1, Privire general De obicei se dispune de norme chivalente, cu subetapete sale cele mai imporiente, Schema din fig, 2.16 aratae, ‘por i 49 let de variajie in timp acopera eat se poate mai al simgitor mai mare decdt ce al spectrulai de ulbi natural Aceasta poate conduce la anumite Valor discrete, stabilite a limite de inifere a hartile de, rise seismic), Pentru a realza o nensionar prliminare mind de lo reli inte intensitatea / si proba- Se sabileste 0 intensitate de 0 STABILIRE FORJBLOM SEISMICE BCHIVALENTE rime careteritcd pentra scalarea spectrulul de dimensionace. Dip spetrl last de dimensionare pot fi determinate spectre incastice de dimensionarevalabile entra valor suimise de ductlitate(v.subcapitolul 34). Dupa alegera fatoruss de ducitate de dimensionare se poate stabi, din spectral inelastic de dimensionae, valoarea accle- raj maxime a masei echivaleate 2 torepureatoate Mesvenfe”Rindimentale a constrcfi, cu care poate fi caleulat fort echivalent Probatatea deapaniie 7 _reamplasaent \. Intensitate de proietare Specie clasce de ye piece ES Spode inaasice de Wh rocctare i ‘Alegerea duct ‘Tipol de sracuck tap de proectace T Fojeseismice |, _[Peronds finds echivlente rental li Fig. 2.16. Schema cupelr generale de deteminae a ferelrsisaie chivalent Etapele prezentate in fig, 2.16 au th vedere, pe de 0 parte, inflegerea inter- ddependentelor, iar, pe de alta, posibilitatea de a efectua studii mai aprofindate §1 ‘comparapi intre variante posibile, In functie de datele si variantele de care dispune, inginerul poste interveni Tn orice etapa doreste, Relatile fundamentale descrse in capitolele urméteare ft permit si adapteze datele destul de usor problem, Ia orice ‘modificare de condigii (de exemplu referitor la probabilitatea,de manifesiare) Aceasta Permite 0 optimizare a sistemulut structural, aga cum este prezentata in pricipis in subcapitolul 1.6.4, b 22 Procedeal general 2.2.2, Probabilitatea de manifestare a cutremurelor de pamant Relais ints senstatea J si probabiltatea de matifesare 3 tnieun mplatinent este de mare impo penta salle ctremarulu de dmensione prin acasta, penn determiazea frei seismice echivalente. In general, este walang Sonsstrea ptt dea eutemurle de itstte mar mare re cele de intensitate redusi_ se nae et Detemines eal 1¥ x fice dap cum wmmest: s dering maven ian te ctemelr pve dn ears asec anes mel Pn propia cette tor oar spin Dtsplde rotten cement sane ue amin nee 2p eli tn ital ace dap consi prina snes Etna tl eae cu agntinie fe pees her nein ee bream sprbabliapieterene danse Suen sulin ce ea ms Rae Fig. 217, Compuraestanctilrenpiice de tear pene fei de distant pei |9~etremure de magatudines 65 (B23), = penta eu iter (medi) (43) acceleraia main a teen rte de magnitadind STABILIREA FORTELOR SEISMCE BCHuvAL ENTE eo facem cvaludn sufciem de sigur, folosind baze de date, de regula, desl de reduse Frecvent sunt prea pujin cunoscute si leile atenuanit pentru a lua In constlere distanja de la focarul cutremaruus cit 51 conde geologice. Relaia LW ponte Geterminats cu preczie numai de specialist si cu eferturi consierabile. in caz contray Pot fl evafuate in cel mai bun eaz~ date onetative pentru uncle ealeie pretininers igura 2.17 prezinté una din numeroaselefegi de stertare propust de surscle bibliografice pentrs acceleraia maxima orizontala in func de distan{a. Dif Intradevar mart pot fi explicate prin mecanismele dente de focar, adie mile dias ie acestora si condiile geologee. Se poate vedea cu ugutnja cd atl de eg de eouare pot fi aplicate cu succes numai pentru zone geografice limtate gi peura ‘numitetipur st intensicayi de eutremuve Is unele fri au fost elaborate hart de rise seismic (13). Acestza ofr, pentru 0 ‘nurnitd probabiliate de manifeiare respectiv prioada de revenite(valearereeiproct ‘Pleosiatea cutemurului de intenitate maxima stepiatd. Ast, petra Evefia au fog {ntoomite hat pentru perioade de revenire de 100, 1000 si L000 aru precum gio hah 7 2obabtiahit de manifstae pentru un cutremur de intenstatea cy~VIll [MIB]. Pe taza acest informayii poate fi stabilita relia dintreintensittea st probabililatea dc smanifestare 1 pentru orice amplasament cuprins in hata In fig, 2.18 sunt reprezentate, cu caracter -exemplificativ, aceste relafii pentru o Ararat din canton) Wallis (Tuctwann), Ia Cotal Rinului (Base!) 1th Elves co Milloc (Bema). Probablitatea de manifetare prin aceasta, riscul unorcultemere de intensitate mat mare este conform acestora simpitor mal mic fa Bema deett la Basel xg chiar la Tustmana, ig. 218, Reluie inte intemitaten cutemete i robbitste de manifesre ‘ent em, Das! 5 Trt (Ee) dp 418) Presupunnd o anume reac inte acceeajia maxima a terenului gf intensiae "© fig 29 si 221), din aceasta se poate deduce dice si relain diane aero maxim a terenlu i probabiftatea de manifesta. Acca rela poate f aseente @ probabiltate anvmia de manfesare cv arclerajia maxima a lienulul De ve reaultt on factor in fancie de probabiitatea de manifesta, care poste N dotek na factorul de nse Rtn Big, 2.19 este reprezenta 0 ascmerien icajie, dat in ocd Drobabilgpii de manifestare sa folost valoaea reciproea a acestie, yorcade de ee tevenine Fone MG 218 Reliant aca ie peed de even [4 Pomind ce la accelerajia maxims a terentui lao anumita probabilitate de mani- fesare dn fg 2.19 © poate sabi, pent ance penne ‘maxima corespunzitoare a terenului, “ee dis dinersrat la cittemua do sscurste nee Aare en ico nel sar pe pay ee Astfel, elementele. ‘hestructurale pot fi executate: mre . “eu ost de sparse ~ fate dct mame punt, alee corsputor pent a ateaodcitatemal mare rae ala const 3 ak fra cpa se sa na aka g ie nt pete do he a eaten ie Opal denen de de a mt AER sa Same rorreon sersnace, Cova re aca de afd a clit de aproximatt 100 de ani, probabltatea dem. amfesiare ‘nu calemur de ntessiatea de call est in jur de 20 e835) ‘Cotzemur de siguanih CCsenir de ore Cutsem ei Fit.220 Perdade de revestecancersice penta pris Compararea probabiiiilor de manifstae, fe satel fg, 219 pot variate cutremutce de densionare in fanctie de protec Ge Fovenire. Astel devine posibila comparaten ees suplimentare pentna faa, acpi ed in eal diterietor probabil de maniectare Poate fi, dupa 34 Inrepinto oprimizare conform subeapitluui 1, ‘corespunzatoare acestua, (0 corlaic numerica tipicd dine intensate si accelerajia maxima a terenului Poste dala de exemplu pent cutremunsl dela Fra, ee Superioard, 1976 (B23), 2 find exprimat in mis 2 ean mene® le aesorfomule empiric pot considerate intro oatecare real Alpe pet etemul cu adncimiefocaear te To ge ain peri cen rea h eats cuemurce cu ate adicimi de fas sel regiuni,aces- ‘ea mu sunt cbigatoria repreentatine acing great tale preenate de dear tte intense si acee. leragia maxima a terenulu, roa Accelerate de caeul se wast. fecketaso-mumita “acclerac efectiva a mich ded soem teva otf timp wt cae ae astfel mai Created alt aN erent care apa sigue eaparat “Spezia penis fora de stage (B25), Aten chase mmoditicari de 22. Procedel general 196-221 Rel empire i itensat incl asin atau (B25) ‘pa uel ansaid inenstate gi cclrafia maxim alte ta ‘euatia 2.) svt inoue de exemply, hea constant V8 loca Cu ajutorul accelerafci maxime (yr, subeapitolul 2.2.5), Pentru construe a lerenului pot fi sealate spectre de accelerate fia spectrelor de dimensionare in scara cvadruph {oearitmiet (. Gg. 2.13) sunt necesare pe ling acclerajia maxing x meee ae $i Viteza maxim aterenulu v, ct gi dep asarea maxima a tereauluid,(v. fg, 210). 2.2.5. Spectrul elastic de calcul Spesice esi de rispunscaracterizeacdcomportarea unui osilator elastic un grad de lbertate, cu amortizare Valoarea maxima a rispunsului este até la excitafia produsi de miscarea,baze! funefie do frecvenja proprie sau de perioada eprceatdce dare, Seat wale att site linear, eats cele logan < elon prea dm combinate. Rez cube tipce, eativ neconstante de eecg | lor reprezeotate tn fig. 2.13, Spectre elastice de calcul, dim tral, eu o anunité probabilitate de depasire (rac) a tuturor eutremmreloe astept pentru un anumit amplasament, iva, reprint inf¥surdtoarea valorlor spec potriva, rep "| Forma de bazd a unui spectry, relat independents deo scalare ssa alla, poate f foarte dite spectra nosmat, este sealat scopuri aplicative, ase! de calcul a teremalut —__ St1atnsnta porpevon seissaice ecuyaLenre Pentru o accelerafic orizontalé a terenului de 1g. Pentru spectre normiate trebui ig recalculate pentru acceleratia de rick cone Spectre elstice nomate (84 % acti) determinate penta cutremurete californiene, pentna diferite valor de amortizare, aga cum se utiliza Gillon. Acsse spectre normate pot fi construe Mig. 222 Spectne clasticenomate én [M16 2.2.6, Spectre inelastice de calcul ‘| _ fn cazt spectretor elastie se | prezinté 0 comportare linear-clastica resupune ¢ oscilatonul cu un grad de libertate e tot domeniul de deformare. Valorie spectrale cresterea amortizi ‘oral cu un grad de libertate avin o fr} de reaciune coreapccoaeane ‘curperit F, freon Fe Lott lasticd maxim ce apare inn osclator caste ca acceagi ‘fecvenfé fundamental, la aceeas func de exile ‘maxima mai mate, avind si o component inelastcd. Un oscilator inelastic i, Se bine, in general, o deplasare 22 Procdeul generat _ apar eftcte noi, u cresterea fortlor orizontale, cae fa ade dezvoltare a defommailorcorespunde cubei presente in HFnicioc tt $© moti substantial in cazul noe ciclice (influenja Sletatlor cclice altemante va fi studiatduberion) Ponte simpliticarea modelelor ‘PE-290 Deis lai singin dint eat a dpare ‘it expermetat apc Bp wer it sable a alo 4, are oimporanf hotter, inact ea re rolul nei lon de refering irae netafonal la dlinirea simpli pracen crag eensands,deseish tig. 223, ar usura tt come Inerailor de ceretare experimental, cit si conilevie caitay Propunere refetoar Ia mul de defini a deplatci de eurere 4,80 bazeaca Bact es AIF poate, de oboe eaewaa fd dena Rigiditater Panne nates In cola capone 0.75, Lancet wi foe aterale Cigar beorull se considera ineheat,far niucp, Pronunlatnelneare, des, SOS mals sum ea ravi, Deplasaca do cugere a feeb ipoteza 58 STABILIREA FORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE une rigid constant pod In atingsrea frei capable, Rigen iia simgior tn mare, et pth de moran perry cle le acini seismic La Tneputl capitol a fos compart comportarea una oso inelastic ca cea a unui oxilatr elastic, in special sub aspect frfor capbile necrsate le acestra stv, la dmensionare, marimea orl capable neceae ee eonscin directs a marin fort semice echivalente (cele practic linear), cu aural define tctortui de dcttate de deplasire (x. subceptaul 3.14) poate fi sabia fon seismied echivalents petra sizeme Inlaice, in raport cu xa'a unor site clase analog. Cu eit duliliatea dsponibl,respectvadmisbi, ete mat mase, ea sult mal mae ese reduceea posbia a "forl latice cthnalente™ Aces corespunde 0 reducere a valoilor sperale (v.subcapilal 225), ale spectelor \ caste de dimesionare, care poate operate juan ifeitlorfnci de reduce 2) Cocficienti empiric de reducere Funct empirice de reducere a spectrfui elastic pot fi sailite compari ris- ppunsul maxim a! unui oseilator elastic cu celal unor oscilatoreelasto-plastice. Pentru oxcilatoare clasto-plastice cu forte capabilediferite (dar avd acecagiperoada proprie pentru domeniul elastic de comportare) semis deplastri maxime diferite $1, prin urmare, sub acfunea aceleiag excita a baz in ee se deavol deformafi postclasice diferte ce pot fi caracterizate prin factori de ductibitate wt, deri, Daca procedim acum invers,alegind diferite valor ale factors de ductilitae de deplasare jy (de ex. Ha = 1; 15; 2; 3; 4) caleulim valorile corspunzitoare ale fore eapabile sau ale celorlalte mérimi caracterisice ale rspunsulu gi repetim procedeul pent oselatoare ‘x alte perioade proprii, objinem o familie de spectie de rispuns. Fig. 2.24 prezins specreleinlasticealecutremurului de la El Centro, 1940, ~ of a "hos aos a 030s 1030 30 sw Freeventa ‘al Fig. 2.2, Spectre nest: influena facto de delta de deplasareasapea ‘valor special (EI Centro, NS, 1940 =2 4) [Mi6y em 22 Procedeal general _§9 ‘Spectre inelastce se pot determina pentru dierite accelerograme si se pot raporta apo, la spectrl elastic corespunzitor. Se pot astel determina coeficiengii empiric de reducere, prin trasarea valorilor medii ale spectrelor inelastice corespunzatoare ifertilor factori de ductilitate alegi si prin "netezirea", apoi, a curbelor spectrale. Din aceste curbe se deduce raportul dintre forja seismicé echivalent& inelastca cores- pnzatoare unui factor de ductilitate dat si cea clastic, pentru o perioada proprie data ») Cocficinti de reducere determinat prin procedee aproximative Procedeulprezentat in acest capitol ete relaiv nou s!prespune, pe de o parte, st ispunem de acelerograme repreznltve pena zona peopafics respective dz alia, necestd un volum mare de calcul. Spectele inasie ast Ghinute oth serge matematie mimai prin fanchi de apreximare, cea ce le ingreuneazdaplcarea | __ Din acest cau, se utlizeara penta stablizeaspetrelor incase fproceloe aproximative, bazate pe aplicarea unor prinspit deduce din analiza, rispunolar ) inelastic, 7. Principluldepladri egale. La baza acest prinipi st ipoteza ptivtclcia deplsates maxima a una osiatr elasto-plastic cu un grad de beats oot eal ck cea oxcilatoruui analog, perfect laste, avind access rigdlae injale’ sealk (fig. 2.25, a). Coeficientul de reduc en vine atte Fa e (28) ea) ig 2.25. rnin edn fr cpl mcs, espa xe sence cstv prostate elas pace wu pnldc bona 4 iil dpi mine ep; 6 ~ nip el cane xl ‘0 oe STABILIREA FORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE Principiul lucrulu) miecane egal, Acest principiu se bazeazA pe ipoteza cd lucrut ‘mecanic produs in ambele sisteme (elastic 5 elasto-plastic) prin deplasare este eal. Cu ajutorolccuatiei (2.8) sia eeaagi ff inf, & e-tr{4,% 219 2a ) | rezu coeficienut de reducere E oy == en "Re y2ay-1 fn g. 2.26 sue reprezentate varie coefcientio de reducer in funefi de fcr torul ducts, conform ambelor prinept.Dierenja dite ci dl ceficieny dine relativ mare o dat cu cresterca ductiligg Fig, 226. Compara nte varnilecefcenior de rede conform cer dav pnp | Catclets comparative au arate ecuaia (2.11) oferd ceztate foarte bone in domeniu! medi de ieevenfe, aproximatiy Inte 2 si 10 Hi, in timp ce ecuagia (2.9) este adecvatd pentru freevenfele joase (f<0,7 Hz). Pentru fieevenfele mai, inate (f > 33 He) oscilatorul foarte rigid se comporta evasiclasti, iar a, ia valoarea 1,0, Aceste corelafi sunt reprezentate in fig. 2.27, in care in domeniile intermediare ea adoptat o interpolare lineara pe scara logaritmica oe & Hg =15- a : ee : a3 m7 + aaahachacifl oF ero i520 ig, 2.27. Cocfcieni de veacee pene dfs fctr de dutiute, 22.Procedealgeneral__ eT Rrocodesle eproximative de determine a coeiintlai de ro ; 4 cocficientulut de reducere a fort Sismice clastice permit si anatizam influenja duciiti ese (v, subcapitolul 2.2.7) valent, care trebuie adoptae, de exemplu, {, “Trebule saint, ogc acest prin : ti ii pen sabiiza exert ‘eiucer se bezeck po campoiarea unl oscar oun afad oe Heese ‘eens mg reat penn e228, Spectre nati nonmate estra ten nome P53) Fig. 2.29 prezinta un alt exemplu tn care Pacey S ¢ Fou seismicd echivalett mare, care implied 0 capceine mare care impli de deformar posta 2 sttui mai mic, so fox chive redus, exe nese oo si care nec i feel do : oe —— "82 os Wo 2 83 9 wo rived Fig 229, Spectre neasticeasolue de dimensontre pena Elfin 6 229. oe 2 saa igs pt XID] #2) 1) Conditii generate La alegerea ductilitiii de dimensionare se va fine cont de urmatoarcle aspecte, Sisternul structural ducti. Sistemul structural uebuie st prezinte, din principio comportare ductilf. Elementele structurale casante existente in structura vor fi protejate ‘impotsiva suprasolictarilor ce ar putea si apard, in timpul cutremutelor de mare intensitate, prin metoda proiectini capacitgii de rezisteng, descrist in eapitolul I. Prin ‘cesta metoda se asiguraalegerea in mod constien a unor zone ductile Ducriltarl admisibile. Marimea deformafilor poselastice admisibile depinde, pentru flecare situajie de dimensionare (la culremural de inifere a avatilor, de functionare sau de securitate), de diferii factor. Cei mai importani intre acestia sunt legatt de destnajia cladini si de: modul de realizare a eementelor nestructrale. La construcfille lipste de elemente nestructurale (de ex. garaje pentru parcare) se pot aplica cocfisiens mari de reducers a fof clase, corespunzind de enempla unvi Factor de ductlitate j., = 6. Modul de fare a elementelor nesructurateastfelincat st Penmita sau ma deplasariretativ importante, aledturea eonstructivé a zonelor plastice Botenfleprecum si comprtarea elastic i pestle ert acadelor 5 pereor, Structural, au 0 influenga mare asupra alegeritfactoilr de ductilitate. \ Cele doui tipun de sisteme structurale ain beton armat (siteme in cadre si sisteme cu perefi structural) difera foarte puternic in coca ce priveste deformayile. in timp ce sistemele eu perefi structural prezints deformafirlativ emici de etaj, imitate de cbicei la primele 1-2 nivelur, sistemele tn cadie au deplaséri mari, didribuite pe reaga lor inaljime, Cheltwielt suplimentare pentru realizarea ductilti, Cheltuicile suplimentare ceruie de masurile constructive pentru objinerea duatltafii propuse depind de extinderea 2cestor masuri. Alegdid o ductilitate mate se redue procentcle de amare ale lementetor structurale cum sunt grinzie, sialpii si perei structural, dar accasia, implica, ta special in cazul cadrelor, o aledtuire constructiva atenté a numercase zone 1 22 Procedeu genera 6 (ati post ast ‘natala” a structurié este laji_plastice_potenfiale)_pentrm”ate-asigura_o TEL De ac fedusd, In special in eazurle in care predomina foriele Kova eapabila efectvd Din diferite motive, eferta capabil al elementcor structurale poate Ti feitiv fae in comparafo cu efotul generat de force celeste: in afl de cazuri, so poate admits un factor global relatv reds, cca ce condvce fy Foxe eshivalene-ugor de peu, Prin acesa pot fi reduse masunl constructs (e capitolul 7), b) Clase de ductilitate Din motive practice este indicat s4 ne limitém Ja un numa redus de clase de 1 eu deplasarea plastic a, Din nou, eonfonmn Principiului lucruui mecanic egal, ca este 6 2.13) Acca expres ete valbilt pentru cazul 4, > 4, pin uae stun edad Sel snctural se defomeac inelastic pant cutenunl de inne» eae Gites sre CHB). Peir 4/300, coea ce poate conduce la | oeimimare exces cri cpail spon pena pstaea aor seco Rigiitteasitemulu strvetura ese de mare important la alegerea ducts | de calcul ny atunc cdiid trebuieIutd in considera limita de iijere @ avarilor, | exprimati prin valorile absolute ale deplasrilor. Dact marea majoctate a forflor or: | zontale esto preluaté de eitze perefi structurali, care prezinta valori mici ale Ay, la imi de iniire a avail se poate utilea © ductile de deplsare mii are 4 decd in azul eadretor } Dacl forjelestsmice eehivalene sau stabiit eu ajutoral unor vali alese ale uct’ psi isemol sructural a fost proieetat in mod corespunaitor, deplasatea maxima poate fi apreciaté la ,., =A, =y.yA,. Aceastd valoare poate utiliza pentny aprecierea comport sistem structural din punet de vedere al modului de dezvoliare a degradssilor s)avarlor act elementele care mu sunt de reisengé conlerdud eu sistem stratutl tiebuie prteate impotriva avarilor,deplasare reatvd de nivel tebue Tita la aproximatiy 500, Yaloare aprespe impasibil de objinit in eazal stucturfor in cadre in cazu acestor sisteme, dezideratul propus poate i tins mai wyor prin separarea clementlor nesructrale de sstemul structural dedt prin marca ngiditiistructur fn aceastt situafic doplasirile de mai sus vor fi ulate pentru stbiirea rosturilr nccesare pentna separarea clementelor nestrucurale do sirietur8, La calcul lfm rosturilor de separare vor fi Juae In considera umatoarele aspect 1. Piesele de ancorare st fixare ale clementelor de fajada neiesia 0 atenic dcosebitd,deoarece cedareaacstora poate peta vei omenes. Prabusirea elementclor de vittate, a ferstrlor, a elementelor de beton, a perejlor 2 umplutar ee, prevazute eventual ex elemente casante de ancorare,constituie un percol major, in eaaul unui eutremur gia erator ulteioare de salvare, In special in eventuaitateaunor replici ale eutemorulu (v. fig, 233) 2. In cazul in care este necesar8 limitarea avaiei pecefilor de compartinentar, acestia vor fide asemenea despiri de srutura de existe, chiar dach pré= 'busitea for mu percliteaza vehi omencsi. In general pot fl acceptte rostut do mnigeare cao laine im jur de 25% din ceplasarea maxima agteptath Ae Had, 3. Elementele nestructurate care pot afecta clemente de rezisten|§, precum ‘Alpi, sau pot perturba considerabil comportara sstemului structural (¥. fig. 1.14) vor fi, in mod obligatory, separate. Rampele de seard, pereti de parapet, petejii de compartimentare din cAramid, mu tcbuie sf conduc 2 sistemuloi structural si la cioenrea acestwia sub i un caz In ténjeni Seplasarea mani y. La elementele de fajada, lajimea rostilui de aproximativ 60 % din A, ar tcbui, in general, 4 fiesuficient’ © Fe 232 lene definate (Ciica "Peay, At, 1964 aay | (4 Re peseia cnn cil tein ° os lot dap en Alec 8, ae eleva f prev Az 12d 4 +4ua) @Is) 4200087 216) 42 25mm 7 unde A este ljimea rstului, dea ~ oles maxima orizontala a cliinlor 4 ¢,respectiv,B pe imea H (jinknd cont de deformarite toc ge iia emt de dette corspunatar alc inaljimea cid mai joase, Lifimea rostuui va fi asigurata pe e toate diretite. Ri ‘buieprevizut,excepnd uel eazurispecal, in fundajio de migeare nu. 2.2.8, Forfa seismic echivalenti unde: Fay este foe seisnit oti tehivalent a ~accleaia spectral, Fespunziind incarctrilor de durata ale int ii cladiri, supra fundafii i inetrctrilor utile probable, ete ee Ff. a _STABILIRE-4 FORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE Progedeul de calcul laces spetale va fi desris in cele ce urmeaza 2) Determinarea perioadet fundamental de osciayie Pe baca ductiliai de caleu sabilite conform capitol anterior, din spectru de call inelastic corespunzator poate fi calcula aceslerajia spectral. fn acest scop, trebut stabiltd-mai indi perloada fundamental. de osciajeInfiuejele formelor ‘Supetioare de oeilaie vor Tuate in considera indirect a proietare. Perioada fundamenala de ost, respctv freeveja fundamentals poate 1 stabilitk prin diferte metode, care se deosebese considerable ele in ceea ce privste Solumul de calls precieiaacestui: 1. Bvaluareagroser pe baza numdrului de etaje sau a dimensiunilor clini 2.)Metoda Rayleigh petra sistem strctural dat 3 Caleutul manual pe baza unui model echivalent (consol echivalena), lund eventual in consieraie defommabilitateaterenuli de fundare 4 Deterinarea eu ajutorul unui program de calcul pe baza modelérit complete sia diseretizari sisemulu structural. 1 Aeperea metodeidepnde in special de urmatcarleaspecte ‘Faza de profectare. Peta o prima orentare este de obicisufcienté 0 evaluare srosera (I), fn faza de antoproict sim cea de poiect do cxcujie se utilizeazd in special metodele (2), (3) si (4). aS Distribuyia spectruba de caleul t domeniul perioadet? fundamentale de corcilate. fn domeniul mioiu de feevenje de aproximativ 2 ~ 16 He (v. ig2.29), faccelerapia spectral ramine constant Ia modifcarea pericadei fundamentale de stile: Din aceasa cauz, In acest domeniy nu esi necesara o preci foarte mare. Penn domenile cu varie maze (resvenfe sub 2 Ha) este nocesard odelerminare mai precisd [Nesiguranja modetars. in cazul unor date-nesigure, de exemplu in ceea ce privee deformabilitatea terenului de fundare,trbuic efectuate ealele ale valonlor Timi, flosind de exemplu meteda de clea (3, care mu presupun un vlum excesv de mune, Te 9S on ee In cele ce urmeaza se fac unele recomandari refertoare la diferitele metode de caleul 1. Pentru evaluarea grosiera Formule de aproximare cu hiarea in consideraje a influeneiterenulvi [X12} = clad la care forjleseismice sunt preluate prin cadre: fi=G2 tie] @.19 = lid la care forfele seismice sunt preluate prin perefi structural inclusiv rycee, grinzi cu zibrele ete fi wai a foie, toy (220) 22 Procdeul generat, Unde: fi este ficevenja fundanientala (periods findamentala dé oseilajic ru, n= dimensitnea eliiri tn drectia de osciate, HH ~indljimea cladirii deasupra fundatii, in m; Cy ~ coeficientulterenali de fundare; pentraterenuri rigid 0,9 ~ 1,1; penina teremi eu rigidiate medi C= 0,7 Ate formule dé aproximare de tip em ot pha nants mle apovime de tp empire 0 semiempinc pot fate tn (2 Metota Rayteigh Perioada proprie de escilayie poate fi ealeulata prin motoda emai ie lat prin motoda Rayleigh, dupa cum \ unde, W= mg” est fora pravitationald corespunzt 4” ~ doplasarea orizontalé Ta ivelul h ald Ge Tories , inde f= fox seisies echivatena la nivel 4 (fg. 2.35); deaall erajia gravaio mala OT mn ees procedeu general poate simpliicat pa Ustomele regulate [8] ase 5 =006Na, [s 0H an) unde: A, este deplasarea orizontala a vArful structuril sub ineacaile orizontale, FF =H)(i,18) spin tne iil inl i 7 ~ yi 235 com ;plasarea 4, poate fi determinata cu orice program de calcul static, Caleule Gomparaie ar, pets steele regulate, o foarte Win corespndef = wleios cee a auenl Eafel Sproxtntive (2.22) cu cele stabilite prin programe de namic. Penru conrufile cu neeguaniat promise rok plop donna cu A foal te aor suBoch Peeaes wrac © GO Consol echivalemstnasiata in teren elie Basalt pe metoda Rayleigh, urmdtzarea fommla [M6 can ‘abies stra oem defeat auhiny, oe toe. aplicate i oft a ema 2 st unde: 1; este perioada fundamentals de vibratie; HH ~ indijimea totala a construetci, deasupra planului de tncastrare; “STABILIREA PORTELOR SEISMAICH BCHIVALENIE 12 FT ~ngidtatea seojonala a une console, echnalee fn EN poate fi slailid prin aplicarea une frye uee In puta ce mal tat al stuctui s comparazeadeplasi ceca a bel bare smple in com soll Pe aecattcale se pot la in omderap 9 éeformalite Uo Tofecare), Ci. coetcientut de pat (Ue rotr). Cy = 4B, ge VT: Foe = module rigidte dic altered Tondre (ato rien tative. (MUG) ine 80.000 KNin® penta agit compacts 9 400 000 kNim? pentra pietris);~ A ~ suprafata bazei de fndare, in m*, Ze momenta de ierie al Bazi fandjel in url axel de rsterare, tm 1, ~feria raitationat corespunastoare miei nl nivel y= cota mass etajull j mtsurala de la baca funder nivlul de Ibcastrare), am TF niQG mult, care ia Tn considera rien fda, este apebia, primul rnd, pena construcpie inate eo aleture igi gl eompsctl a Tanta, fa «azul in care rotirea fundajici este neglaté in caleulele preliminare, in ecuatia (2.23) expresia 1/(Cids) va fi considerata egala cu zero. Pentru mfnaljimi constante de etaj h=H4/n si mase de eta m, apne) a2 jn iteraturs pot fi etsite $1 alte metode similae de sable a percadet fun- damencate de osctie Ci Modell diseretsat de stractara “La cladirile tnalte cu mai muite eschideri si un anumit numar de etaje se folsese event programe de calcul pentru calcul static al efor sclonale élasice st al deplasitilor Dact dispunem de un model discretzat al ssteua stucural, cle mai multe proprame de ealel permits deteinareaformeoe prop a feevenjclor prop, irda fi necear un volum pea mate do munca {In acest condiit se pune problema dact itn ce maura Wbuie hata in | cunsdcraje paricipaves elomentelornesiucturale ia rigidate global a sitemaly Daca In timpol unas cutremur aceteelemente conlucreacd cu sisemul tral cel Pt a Fa iia, aceasta poate genera o forts scsmicdechvalentd sine mot vate catia nigiifis ma mai, fat eae rezuitdin aura generat quest a calcul, cae araia vali mari ale aecoeratet spectral in dontenalfievenflor tse 191 3H [Afirmatia ese valabil penta specie corespunztoateunorcutemure de {pul lor calitomene ('zgomot ab") Accelrograma invgiiat a Bucuret Ia 403.1977 a conus ta spectre de acecleraie eu aleri anime Ty domeniul de aprosiativ 145 [fecvenfle propria ju 0,7 (ot) Min venus suma "mend gensrat _ eset cae de ubcel negliat din motive fo ‘fensitate molt ma red doc eutremunil de sec absorb si mu disipa energie, ia soi a B Cav este Meee prop masse ee ny gi ecm lee de cat hal se eo trate sea 1apid (datort 4 apaniielfisuilor se ava lagi se reduce ta cca a sistemului stuctural st force di : ral st forfle seismice corespund veittes eet eorespunztcare proprietor dnamice ale aces Mgxdiates lanai restactale pec a sil Goble a Sova, a Peon oe willor), Freevenla fundamental a aproxima. it urmare, / eral neglijalé la“ determinarea cchivatente. In cazul in care’ rebuie indeplinite- ananmte ‘erinje™ speciale privind tcl nearer ee ator, din run economice se va prefers ssa clemien- | {slor mestructurale fh tocul manct eforrlut capabil ea stouctara, ) Infiventa deformarii terenului de fundare a rigiditéti sistemului rag SHe2P8 dformapisemniicaie ate trent de fundare se va proceda Gu pradengi fa interpretarea ductlitiit de deplasare echiv Pentru Mimurirea acestoi aspect sunt =cu ‘mavrlorterenului de fundare gi ale eladinis, 88 noteazA deplasarea total la Inceperea i la stabiirea forte seismice Hecesare urmatearcle defn ® plastiticarii ca urmare a defor- + Dela a efi con evant ee de ate ee deinen ind dopa y= 8, proves devia Rint 0, en mare ep valet, Dstt in general ma se adi deer i deforma tlie ale tent fundare, 4 rémine constant si mu depinde de ductlilten sistemului . + Deplasarea ta initerea curgeri din deformarea a 3 pind acum, cu A, lasticd a structurii se va nota, 128 sede din ig 2.34, deplasaiea a tneputul plaster e ‘compune din dou pary: Fig. 2:34 Intuenfa defor texcnlu de kplastitor fa irl eons cha finda spa lente. » STABILIREA PORTELOR SRISMICE BCHIVALDNTE Ay = Ay ty 225) Cu ajutorul perioadei fundamental de osilajic, a accelerafei maxime a teremului si valor, ales, se stabiete acceler spectral, respecty fons echitaleia Pentra dimensionarca sistemului structural este hottedteare numa deplasarea care produce deformarea sa nu gi cea corespunzatoare rotaici de comp rigid ca inate a eformatie elastice a terenului Cerinfa de ductlitate (sau ductilitatea necesara) sistemului structural poate fi cafeulat cu relia 226) Din euatia (2.25) remus = (sy St ota en Ceninja de ductittate 1, a sistemului structural est, in cazal considera detor= ‘afi terenului de fandare,fotdeauna mai mare decatdtitatea total j.4, (dueti- itatea corespunzstoare deformafiei totale). Aceasié reaje este eyplctas de urma- toarele evemple aumerice: + Daca avem Ay =05A, si ita, =3, alunci remilté py =(3-1)-0543=4, adic o valoare cu aprosimati 33 % mai mare pent ji, + La 0 ductiitatetotala mai mare de ys, =5, ductiltatea sistemolui structural Va ity, adiea cu 40-% mai maze decit pa, + La miclee din perc strctorali eu Sunda pe radi este posbilca A, = 24, 7, coe ce conespunde uns creteri de 133 % sled Hay = 3, Hy, Aceste considerail vor fi avute fn vedere Ia anteproiect. Ductilitatea total 15, poate fi stabilita atunci din ductiltatea necesard, respectiv admisibilé a sistemulyi structural psi din elalia ay /4, 228) Cu ecuafia (2.28) poate fi calculata, pomind de la ductiltatea admisibila a sistemuloi structural, duciitatea totala corespunzatoate entra uniele exemple tpice | in cazut ncare 4, /4,= OSs Hy =4, Hy, .vafl <3 2 Incaza incare 4,058 jy “3, Baya < 2,35 3. In cal in care Ay /4,~ 2 si sty = 3 (de everplu peri stucturali) bya 167 2.2 Procedea! general La determinarea forjei seismice echivalente exist astel dou posibilitaj. Daca deformajia Ay este neghjabil, atunci par = 14 si accelerafia spectald, respectiv forta echivalentt A. poate fi caleuat8 uso din pericada fundamentald de oxcilaie 7; Dac, dimpotia, deformaia Ayes mare, atunei va fi sails tn valoarea ig, pomind de a alates adnisbild pest py. CH jg, puter calla acum fos échivalena i. Decaree, in acest ean, dato deformtilor teens de funda pencada fundamental de oxcaje 77> 7, dar duiliatea 14, <4. In fete de aalura spectrului in domeniul 7;, respectiv 1’, fora echivalenté Fx poate fi mai mare ‘sau mai mica dect F.... La perefii structurali deformarea se produce astfel incat atunci ln nem conde A, fra ecivalentl ete de ebce mal mare dec Pen toate cd 77> % 6 Stabilirea marimiiforfiseismice échivalente Cu ajutorut perioadei fundamentale de oscil 7; (respectiv a frecvenfi funda- rentale f) si a ductilitsit alese poate fi calcula accelerajia spectrala In acest rons exist eleva posit 1. Valoarea spectra a spectrul de calcu corespunaitoare lui 7 se va ianulfi 6 cocfcientul de reduce ay, aparinind hii 7; si wg dinteo fanopc cmpiricd sau matematica de reducer. De exemply, pentru clive init cu 7; =18 (/,=1 Hz) din fig. 229 se ote citi n fig. 2.27 din spectrul elastic de calcul (jt, = 1.0) pentru 2ona 2 si ‘etenur cu rgidtate medic © valoare ay = 1,05 mM. Pentru jy, =2, din fig. 2.27 poate fi dedus un coficient de reducere c,, = 0523. Acceleatia spectral elutatl este deci a =a, /a,, = 105-0,523 = 055 mist 2. Valoarea spectralt corespunzitoare Iui 7; si se deduce direct dintran spectra inelastic de call Valoarea din exemplul anterior poate fi citi direct din fig. 2.27 la f=1 He Sig =2 3. Valoarea spectrala pentru 7; si j., a unui spect inelastic de caleul nomat (de ex. fig. 2.28) se iamalfeste cu valoarca maxima (de platou) a spectralui clastic de caleut, Daca acecleratiaspéctralé a fost calculata, din ecuafa (2.18) poate fi dedust ‘marimea general a fori echivalenteorizontale totale. ©) Distributia forfeiseismice echivalente pe inlfimen construcfei Fora sefmict_echivalent4_fotald_ucbuie_acuim_disribuita pe tnatimea constnicfied Distbo} ui SA corespunds, in mare, aceelerajir We nivel si _ STABILIRE FORTBLOR SeASMICE ECHIALE NTA ¢ ncovoiow a unei console echitalenle Panny 0 comsruelie fncastttd {54 rc dear. ci_mase » ri conan pe line: dla de ‘ncowiere covespunde pertoads fundanenale dé oscialie "de exon eee oe sistem structural cu pereti ~ gi areTorma aproximativd @ unei parabole Daca in scoflunea de focasrare apar rai elasee, reall ombinafe nee o deference parabolic s una lniard (unnghivlara). Daca detormafia wenerla prcminere ae Ge ip “oreeare® doors fofeor taitoare de etay (cum ese eaal sacenlen te cade) la rsidiayi proporionale cu forte tietoare teal ohne siete aproxinatv iunghlar Jn tmajorttex nonnelor s pomeste do ta o tine” deformatd predominant tranghilard. Pentry ase fine totus cont de Free titoare corespunvaicas ocho Drop superioare, deseo, o parte a frfeiseismiceechvalente we consider ee ota Seocenrals plcl Ia pare sapeioard a somal structural: Disibyja fore seismice echivalentereprezetate fg. 2.35 poate i exprimata matenate doc ume 3a. Fig. 2.38 Modelos eter nate 44> sister stucurel &— model de caleul ~ debe tipic jet seismic ekivalente Fy = (Fue e2) unde, Fa et fra seismic ehivaten ttl; Fy toa chivas ca, 5 franca apes pana sper stem several my masa eu ‘y,~ toljineadeaopra sive de ncastare, =~ fn general, forja concentratt este luath ‘in jur de 10% din forta seismica sebialent rest de 90 2 find distribute aproximati tiniar, de Ia valoarea macina ‘Fa pln la ze10 la nivelul de incastrre, ca forfe concentrate deserescatonre 2.3, Caleaal pe basa nommctor in rea subliat 3, in princi, ete impostls4 se chyna mumai prin distr fence fi slsmice o chivalentpreist at penn momental de reser oo 9 Ponte fotatletoare de et}, Peni relizarea acest probleme exiaa diene soluit * Fe tletoare de eta eztate din fora sesmicd echivaentadisbui pe Rule No" mdse In anumite zone ale sists structural peas Pe Sue i calcul snfuenta formelor proprt-mat inate “forecaess rpeozzelandez) *, Forfa seismicd echivalema va f distibuita Sieiane eta) teaulste st corespunda efectuhit formelor superoace coscilafie: Momentele de rastumar * Pretitia foe sismice echivalent se va face conform formsor peraade ropri de oscilatie (pro¢edeil japonea) 2.3, Calcutul pe baza normelor 2.3.1. Generalititi compararea for. Frecvent, aspect coeficienj foarte ase a) Fora seismica echivatenté Majoritatea sormelor indcé forla seismied echivalenta Hy aproximativ. sub forma generata urmatoare: Frag O03 40 96,00, M 230) Unde coeficienii au unmatoarea semnificaji 78 __ STABILIREA PORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE "1 €8& coeficiental zone seismice sau factonul de zon’, majoritaea Jailor sun. {mpaite in zone seismice corora le corespunde cite un coeficient specific Prin inmultirea acestui coeficient eu valoarea de baza a accelerate) nasime a terenulw a, objinem accoleragia mania de ealeul a terenulas 2 ~coeficiental dinamie; coeficientul dinamic ia in considerate faptul ca oscilla de rispuns a constivcp este in general mai mia decent 4a baz (coeticicntul_deamplificare dinamies), Et este o functic a fiscventa propre a consiructii 5 ia'tn considerare aspectul general al Specirulu de calcul, Pentru conde din California, de exemplu, s1 petra tun factor de amortizare de 5% din amortizacea chtick, coeticiental, inamic are @ valoare medic de 2,12, in domenisl de freevene propri , SoPrins aproximati tre 217 Bz [N2}. ‘4 ~coeficientultcrenului de fundare; terenul de furdare poate i antrenat into oscilajic proprie, din care caved cxcitafia scismica Ia roca de. back rovoacd migcri cu o amplitudine gi eu frecvenfe simyitordiferite la base feonstrucici. ‘Din aceasté cauz8, accelerajia la baza consirucfei va ft Jmoditicata ex un coetcient al’ terenului de flundare care depinde de satacteristcle dinamice ale acestuia (vigiditatea terenstui, grosines statelor,ffeevenfa proprie a teremului etc.) si de fiecvenja’proprie a construcic « coeficientul de amortzare; ia in consideraic diferena inte valoarea factorului de amortizare utiizat la calcutul coeficientului dinamie cconsiderat in general egal cu 3% din amortizarea criti si cea a constructisi In cazuri speciale, cum ag fi turnurile, cogurie do fam, pilonii ste amonizarea poate fi insd foarte mica, iar acest coeficient poate dobandi o importanys deosebia, 5 -e0eficientul de reducere a actiunii_ssismice; o comportare ductild a Sistemului structural eOnduee lao miesorare a forfelor” seismice echivalente, care este Tuata in considera eu ajutorul eocticientuly eo Sorespundeactorului_ de ducilitate. de deplasare. a sruetuni (e subcapitolul 22.6). fn anumite norme, de ex. [X1O}, este utiliza valeatn ‘eeiproct a coefiientului de redueere respectiv Was, fn norma [X12] tn Cocficiental de reducere este ata in considerate si suprarcasiens (calcul eu vatori eduse) (v, subcapitolu 23 6), 0 ~ Mactorul de rise; marimea estimats medie a avarilr sugereaed ei de feducere a costurilor totale (nile plus cele nevesare reparapilor). in azul unor avari estimate prin caleul afi prea mar, prin factor de se (Bg. 2.19) se mArese fora echivalenté si prin aceasta se mareste Perioada de revenire considera in caleul (ex. side tetra $ concert), Ta 9 23. Cote pe bara normetor 27 —factorul de important; ii functic de importanja clidirii, de exemplu in 2ea ce priveste menginerea funelionéitacescia fn az de cutremu, fora seismied echivalenta. se modifica cu acest factor. Intruedt factorul de importanfs are acelasi efect cu cel de ssc, numeroase norme le cupleaz (eplicati de ex. la claire spiteletor, fa cladirle untajilor de pompier ate) 4G, ~accelerajia terenului; este considerata valoare de bazi a acccleratic maxima terenulu, . AM ~masa efi; este masa co corespunde Mnetrctrilor permanente W ale ciadini¢_incdredilorule-probabile. (U4- Wg, unde" P=preutatea sh s-accelerafiagraitafional). Coctcinfit ce compun ecuafia 230) ar trebui st faciiteze analiza eftctuats in urmsioarele apitle. Unis dintre acestia se suprapun paral sau foal, ali sunt ingho: bal in eoeticieni nic, antic de procedeul de calcul, respectiv de norma. Important xc faptl 8, ullizind mai mul coefcienj, s modifica de faptpericada de revere {ono echivaleate calculate, irk ea acest hicru si fie evident (factor de tse, Eacoral de imporians). Un procedeu direct, eventual pe baza une faetit dependents de pes coda de revenire (v. de ex. fig. 219), fmpreund cu regulle pivind valore oe urmesed Si fi adoptate, do ex. in funcie de extinderea si gravitate avail estimate, ar ugura soul interpettea, Aceasta ar permite i aprecierea mai simpli adifeitelor condi de marge ) Luarea in consideratie a torsiunii In cazit construesilor care nu sunt perfect simetrice se produc, ea urmare a nce, poling os de incovoee gi osc de arsine (acetea S prod i constracilesimetrce, ca urmare a excita nesincone a difeitelor port ale funda), Elemente cate’ reiaw forfeleorizontate sunt mai putemie solciute feet reaula din acinmea deci aforelor orizontae ale etajeorsupetiore, intrest accece se aplic eno excentiitate in plan (ampliicare de torsune),Exeentitatea cu corse aplicd oxide evizontale echivalente ese distanja inte cenfil-de-mass at tacos superioate (punetol de aplcare_al_seaitantclor forfeler-echivalese) si centre de gio a eal considera. Hn ps, cbuie Wald in consideapic exeentctes acional, tadnplatoare, care este difrenja posibild tore excenriitater vetings anterier gi exeenticiaten reall cu cate se aplich Torfele orizntale Momentul ‘orsime al orcorechivafente va f hat din aceasta cau dupa cum urinensy 1S Fea SA sete) ean ‘ide: 7 este momentul de torsine al forelor echivalente ale etajelor de deasupra tajului uat fn considerate (fora tAietoare a nivelului¥); ey ~ excentricitatea de calcul; z STABILIREA FoRTELOR SEISUICE ECHIVALENTE #1 excentrietatea stated (distanjadinire central de mast al etal allt ‘deasupra i ceatrul de rigiditate al elajuluijavut in vedere), A, > factor de amplificate a mosentului de torsiuie, de ex. 1,510.5 0,088, ~ excentriitatea stated adiponata (deja amplificats) do ex. ey, 4 — dimensiunite eladini, perpendicular pe directia forte’ echivalente (perpendicular pe drceiaoscialct de Meovosere), Jn anumite nore se uilizeazt numa excentrictaea ati multi cu 2, sa se folosste o excentrictae stated adiyonaia destul de mare, dar, din aceasta causa, se aphea 4,1 ©) Compararea normativetor In urmatoorele capitole se compara prevederle a cinei normative, ustréndacse aceasta comparaie si ctl ajutoral unui exemplu de colt refertor a fora selanicn schivalenid $i la momentul de rfstumare corespunziior nor grade de! ine Seismic VIE-VIII Ca exempln se considert 0 elddice cu perei structurali die beans AMAL Gl sase hiveleri (w subeapitetol $7.1), destnata hirouln. ct pertosts findamentald de oseilate 7;=0,33 (3,0 Hz), alas pe un teren cu rigtate mete 2.3.2, Normativul american UBC (1988) jotmathvul utlzat in general fn $.U.A, "Uniform Building Code" [X10}, a fost saitat de "Intemational Conference of Building Officials” si cuprinde in expat 2312 ‘eeu pentru stabiliea eforturitorseetionale penta proictarea antiseismich, elaborate ests coat Mare parte de céire Sinictural Engineers Associaton ‘of Caliones (SEAOC) 48) Stabilirea forteiseismice echivatente Nonnativel [X10] indica tn capital 2312: "Earthquake Regulations" urmae ‘oaea relate pentns stabilizeaforjeiseismice cchivalente Fg = ey ex) Ry # +8, +55) e 5, =095p £145p 36) Eforturite S. vor fi luate ca valori de cafcul ale efortului capabil conform subsapitlulut 1.3.4, , unde @ = 060 pentru ineovoiere si @ = 0.85 pentru foya tale. toate ©) Exemplu de caleul Pentru forfa seismic echivalentéfolosim media dinte zonee 3 gi 4 gi abjinem: 250,38, 11,0 $18 1,0. De aici rezuta C= 1,25-1,010,35 = 2,622,725 Cu Re G obfinem cu W”=gMf fortaseismica echivatenta 25. Caleuel pe basa normelor Fug =(ZICRIW = (0,35-1,0-2,636)—M =0,153¢M De ai ez, I inijmca constant de ij 716 yf masa const de ea aris foe seismice echvalente(v, fig. 2.38) de 5) =0 la vist Uh = 0,95 oe 0.7 9), it scoot ecuapiei (229) la plansetecurenteF = Fy -/21, aca Fy = Fey 1/21 = 0,0073 gM pana la Fe= Fr6221 = 0.0837 9M, De aici putem calcula momen! de ristumate: Me =D). (18) = F(91/23)-1116 = 0. ING Peni ujurarea comparaici cu alone din alte normative fort seismic ecivae leu $i morentul de rAsumare se recaleuleast cu 5" =§,/@= 14S, /0 9 en eal eu 0,9 rita a nivelal capacitor de eisten, De acl neuen bg = MAF! ®= 140158394 (0.90 = 0,238¢M 4-04 1g 10.90 = 0,73 Moy = lites 2.33, Normatival NZS 4203 din Noua Zeeland (Proiect 1986) ‘Acs somatv [XB] exe bio apt a proce! de ricer a capaci de fein desris n prea Iurare, da nfs se foarte aendaton ee Building Code” [X10}preesat anion 2) Stabilrea fore seismiceechivaente ents aul feel seismice eka, in Part C, Barthquke Provisions” so india wmdtorea formula Fa CRW, 237) fn are: C= cafe sine corepunds produssl a saya dn euatia (20) calibrat pet valotea maxima spetruiclaste is determina fete ne period fundamental de o:clafe 7, de dectittea de depasae i de ted ren dno dagranacorespunztcare cei din fig, 2.28. Cy ese cups pera Doe sale dn Beton amt erect ductie fa ator ale = 4 = 6 nee 0.49 0.04 J atnalds se corespunde cstcienior ae si ey din ccufia (2.30) Depinde pul cli side destinjiaacstia i poate ua valorleprezenat in taboo fg 238 2, atenil de zon corespude produit «2, fn eeusia (230), tii ew ‘fogea maxim x spetrulu elastic alarea do plato) aceleraie creeeeY yubést a accetraya pavitafionala . Z se determina in barple de meee Sccich. Valonke sunt ine Z = 0,8 si 0,85, Penta oragele mai mari se indi as re (ebleatnt), Valorie maxime au fo alese aproximativ dops acolo le ceulremaraivi deta E] Centro (1940). i _—__ STABILIREA FORPELOR SEISMACE BCIIVALENTE 24. Caleta pe bara normetor 7 “ —- 5 base ai cra eas atl} mea conan a eau =/16 5 masa constants a etajue ee Ini #06 fre sso (fg 238) 0 F- lncow meng | Cuaglanar de persene [2 la plangecte intermediare Dear valour pentru ssceuie | a1 15> JPL, acd Puja scope 5 #5) = For V1 =0,0096 eM pind ta v FRG ingoruni oesabik 04 Ls™ Fog 6221 = 0,057 79M. aT Tose elle © de unde se poate calcula moment de risturnare: Me = DP BVH 8) = Feg(91/21)- 101 OL6HgM ig.2.38. Cotegorie ds cli i fcteri de vse Valorile corespunzitoare efortului capabil simt de 5° = S,/@= Se, de unde cu 0,9 unitar reali | Disiribuirea fortei setsmice echivatente, Forfa scismic& echivalemta se distribuie “ie = Fy /@ = 0,2029M 10,9 = 0,2249M pe inslyimea cladirif dupa cum urmeazs: Ming = Mic # ® = 0.14611¢4 10,90 = 0.16211 gM. © 0 Fork concentratt Fj = OOF, (pentra T < 0,7 s FY =0) se aplied ta ‘rfl sistemutui structural, + Restlforfelseismice echivalente F,~ Fy se distibuie proportional eu pro- 1 5 erelatea totalé a cladiri cuprinde greutale propri,incéredite perma ent gt inedrcarite utile probabile, 2.34, Normativul german DIN 4149, Partea 1 (1981) *cestnormativ [X17] este ftaemit in cea mai mare parte pe Baza "Normativului Bineea Provizoriu pentea construc in zonele’seismice ale" ania Baden-Wiir ey Sinisa si naimea aceseia masuata de la baza construct’ (y Cay ee fee i Para pats zone seismic tet acces er a fig. 2.35) dm hbce in fei de intensate dite prevedert. Pesta ssbltea solicit de trian, excennicitatea stich 2) Stabilirea fortetorseismice echivalente (stana inte central de asd seen de rigiitae) va fi mari cu 0,19, wide Bags Valoatea de ealeul a acceierapletorzontale “cal a este de {afimea cladirli perpendiculara pe diseojia oscilatiei de incovoiere considerate Rene cola =a,xa ¢eteasoiitailor in element ea mare ators se mglana , : ; 249) Sistemelesruturale clasifcatedretneezulate (i plan vertical sau onzsoal) wre gee Yalores normats a acceler eizntale, in emt, ors Yor fi calculate ew ajutorulanaizei modale sau prin calcul divenio Produsului a, b) Verificarea condifilor de siguranya pentru cele patru zone seisinic ‘Natorle de caleu ale efortuilor vor fi stabilite conform subeapitolului 1.3.3 ew Ratoni de inedreare din fi. 1.2 [v.ecuafile (1.69) si (1.79) S.= 1085 + 1,38, + 1,055 (2.38) S,= 0,955 + 1055 (239) ForurileS, vor fi considerate ca valor decaleul ale eforluicapabil conorn ‘ubexpitoluui 134. unde 0,90 pent inonoiere si =0,8 pentru feria tiene ©) Exemplu de ealeut Peay aiplasamentel Christchurch (perinada mle de revenite 200 ani) JSVIME som avea R10, 20.65 si cw ih, 4,0 reautd C,n0,31 Aste, forjaechivatentaorizontalé devine la Wi=ght stung i R259 Zone seismic, insti varie sommate esl rome Pre GREW 0311, 00.654 = 020294 (op (17 : @ STABILIREA PORFELON SEISMIC ECHIVALeNTE »cocfiientulterezulu de fundare carespunde factoruhi a din eewajia © 30) 51 19 valodi Inte x=1,0 pentru stinca si c= pentru pietrisaffnat. in eazurt speciale (aluviunt terenuri de wmplaturd ete), poate fi $1 mat mare deed « ~ cocficientul de reducere corespunde coeticienplor 1 s¢ eespecu a cin euajia 2 80) alone acestora dep de elas clad st de zona ses a dn taba din fig, 2.40 Fort sisi echivafena de ey Fin punctal de mand mca jurmare a formei propni + (perioada proprie de oscilajie T) se ealculeaz} in sll lurmator: Zona de svete Tiare Fiat cain fas sides 1 Ginsiost d ewig hale coon ae Gusghnstis wae (ite, so te) 1 speciat Fig. 280 Coe doves a fang declan rea esi Fy = mT), cata ea unde: (Ti) este coeficient din spectral incastc nominal de caléul (egal pentru toate modurile de constructe), lr) = 45° <10 ea) corespunde produsulul c:cts din ecuatia (2.30) gi se slabilesle pentru flecare forma propri¢#. Valoarea masima ("valoarea de platou") in acest spociru nclastc unie salabit pentru toate tipurile de construct, a fost aleast de catre elaborator:) nome! gal cu accclerajia maxima a terenulu De aici, cu ajutorul prncipiulul eneraici egal, Se poate calcula fa amorizarea de 5 % (fetorul 2.1) factorl de ductilitate egal penta \oate tipurile de construct a find aproximutiv yy =2,7 ‘uo ~ doplasarea punctalui de mast jin forma proptie 1; 1 — numrut de mace discrete ce medeleaa sisteniul dinamie; ‘hs ~ coeficiental de comportare dinamicd al clair (coeficicatul de echivalena), Lames ars 0,93 e Fuaya (245) provne din cto spectrlor de rspunsg1 cence, esta pris Formed propii, in eazul uncadisribuja de mse apronimati constant pe inltimes «ld i, ko Ciscibu F sorespunzato Momentele ineevoicioare vezitate Mf st deplasrile win sefiunile elemontlor ‘stoma simetural vor fi stabiite ca radicind din suma pittaelervalerilor coreepun. ~zttoare Soraelor prop inisidu sbe it a forfe seismiceechivaten 23, Caleutul pe baze nomelor 7 ea 46) pa ean care onstucile cate satisfac anumite cern privindreglaritatea gi au peri- cada fundamentala de oscilajie 7; sub 1 secunds, se poate face un ale! simplificat, fn ‘acest caz, ecuafia (2.43) devine: 4 F =tsmplt)ieata ea) unde: hy exe nainea punt de mast my mdsurt env fda ‘ig — indilfimea punetului de mass my Celui mai inalt; 7.— peronda fundamental de occ conform cea (2.2) ‘ite preedert Petr sabiliea cera de tecune se va fine cont de 0 recite aed mri (Asia dn cata de rigdlate cee ences Care deine tn eal strucilor tn eae gi do dimenunie cuieh iy eretilor structurali suplimentar si de momentele capabile ale sectiunilor peretiior, in cen seme fn cate, exces sated ee deena = 0058201091}, van 5 et limes cid prpextulr pe deta considera excl, iar ego leit pe dies oslaiton 8) Verifcarea condor de siguranta Combine de efor corespund sali de explore i provin dn vlorile Sansa Tae) le sfiunor Qncdcan gravitational, firs van) yi Rij sence echivalente: SSD D ou Se (2.49) S=SODnin* Sp @s0) eeaturile vor fi late egale cu eforurle capable, diminuate cu coeficentyl lobal de sigurangl «= 1,75. «) Exemplu de calcul Fenty zona 3 (VIVID feats prin calla simplicat (7, <1 s) 0,65 mis’, x=1,1, a= 0,7 Astfel,valoarea de calcula accelerafic terenului este de calla axca™ 0,651" 10,7 = 0,050 mis ~ 0,050, Cu PCTs = 0.335) = 1.0 conform cosa (2.44) $i y= MG remit, din ecuaia (2.48), forfe seismice echivalente de 5 (MiB) 1,066) eal a, adiek 1,5. (16) 1,0(116)- 0,050g = 0,0021244 pind ta 5 - (M16) 1,0(6/6)-0,080g = O,0125~84 De aiet rezult o for echivalenta total 88. STABILIREA FORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE Fa Day F = 004M Momentul de ristumare se poate caleula in felul urmator Me = D0, FU-H18)=0032Fgh Valorile corespunzatoare efortului capabil sunt de S* reaula Fig= Faas = 0,044gM - 1,15 = 0,077¢M Mg Mes = 0032HHQM + 1,75 = 0,0S6HIgM de unde cu s = 1,75, 2.3.5, Normativul austriae B 4015, Partea 1 (1979) Aceast normativ [X18] se aplie& mumai in eazul,léirlor poteatal oscilante” a ‘ror inalime nu depaigeste de patruorilungimea medic pe directia de osciatie, a) Stabilirea fortelor seismice echivalente Forfa seismica echivatens orizontalé de etaj se calculeazd ca: kG, esi) Bagh unde: este etajul considerat; 5 ~ cosficientul de intensitate stismicd corespunde expresiei aia, in ecuafia (2.30) imparyitt lag Pentru cele patra zone stismice stabilite prin harta de ‘acrozonare se utiizeazA cceficinfiindicai tn tabelul din figura 241 en perioada de sevenire de 100 ani). osu de ssniciate | Trenstale | Costa punt eavemarTar Joa T vr m0 = 0058 > wr 0035 — 0.060 3 vir 0060-0.100 | 4 var 0100-0.150 | Fig, 241, Coeiient itensiti sisice, Tipu teem Pride | Figg Pile Andie [ funda izolete | pert mutase ‘Unplug ern lovonare 20 26 24 ‘Sedimene afnat, wisp pietip 1 13 2 Sediment compte nip eompast Plas a rod moole 98 1 98 ‘Roc compoct isin clear pla la want | 0.7 28 ~ Fle, 262. Covicietl ifn tren de fata 25. Cate pe basa normeior Coeficientul depinde de natura terenului de fun din figura 2.42), y= coeficetal de ampli diene caren 20 Acs cost deeming dndarana pm Perea mk oe de sca, nt erode propecia Ha in consideratie si a doua si a treia for 14 proprie. Cu max io 1 Soeteea ample fn dometl de plo) saa dee net 6 ‘conform [N2] unui spectra. ‘©0 0 ammortizare de aproximativ 10 %, Pande 45, ~ occiensl de distrib vr consid. de distributie verticals care Pentru oscilajia fundamentals se Vatoarea modie este deci fy = 05, res Fife seismiesechivalentelajumatgts” °° Pande une reducer a tei te oe eet penta luarea in consderaie a inpertanfel tai corespunde anes ona de ania sides pat it ae oa endl nae uaa oas | os0 [oss | 090 vice aon wna, lo iaaaiaie gf ©} —}— [especies MY [om [oss ome oss Hak. sin pis dows boa boa Loa tor] i 244 Coicenul pete tare th consis ipo [STADILIREA PORTELOR SEISMICE ECHIVALENTE a G,~ eretatea efectivd care corespunde greuliit prop, plus ineasedile perma nent, plus, in funcie de destinafe, 70 100 % din incareaile wile normate Alte prevederi. Bfectul de torsune si calculul acestuia ma se menfioneaza in norma Tipu de construc tipulsstemului structural (vctiliatea) nu se ia explicit tn considerajc in eapitoleletnroductve ale nommativulu se recomands pentru clit formele dreptunghivlare, regulate. ») Verifiearea condifjilr de siguranti Forfle seismice vor fi grupate fa general numai cu inelrerile de duratt si eu ‘ele util. La construfile eae le depgst pe cele invecinate cu peste 40 m, vor fi uate In eonsieraies.25 % din inch din vin. fn 2onee | gi 2, force seismice nu vor fi combinate eu incdredrile din zipada, Aste reals eforuril determinante la nivel staid exploatae: S.= SD Loe * Se 2.53) $= SDL)na+ Se ess) EfortuileS, vor fi prluate prin rezistenjele admisibile. Verificarea capaciait de rezistenta se poate face gi cu coeficientul global de securitate s=1,7 (pentru Incovoiere) x19} «Exempla de calcul entra o intensitae ae =VII-VI ave: © = 0,100, ky =0,80, fy =1,6, ky = he 16 pentryj=1 pind a 6 510,90 (Cu G, = gM rezut forfeleechivalente: F,=0,10 -0,80- 1,6 - (16) - 0,90gM16, adic F¥=0,10 0,80 1,6 (116) - 0.90946 = 0,0032eM pint la Fe=0,10- 0,80: 1,6 (616) - 0,90gMI6 = 0,01929M. Forlaechivalents otal rezuté de Fa = Diyas) = 0.087EM ‘Momentl de sturnare se caleulead ca: Me =D ayF (JH! 8) = 0.049H eM. Valorile corespunzitoare efortului capabil sunt de S* = S,s. Cu s=1,7 rezult: Figs Fg = 0,067gM > 1,7 = 0,114 gh Mog Mes 0,0491TgM 17 = 00834IgM. 2.3.6, Normativul elvefian SIA 160 (1989) Conceptual, acest normativ {X12] se bazeaz4 pe estimates avarilor nominale (B24), (B25). Sub acfiunea cutremurului de calcul mu trebuie depssit un anumit grad de avariete normal, acceptat. 23, Caleta pe baa normelor - | 8) Stabilirea forjei seismice echivalente Forfa seismicd echivalent4 orizontalé se calculeazs in fetul urmator on Cy a AE in + VoceOr) 35) unde: ay este accelrajia orizontala care corespunde produsului ayaa, din rclafia (2.30). Valoarea lui ay se determina din spectreleelastce de caleul (fig. 2.45) in functie e perioada fundamentala de oscilatic, de zona si de tipul terenulu. Alura spectrelor de calcul corespunde, in mare, spectrelor de valori riedii pentru condifile din California [N2]. Frecvenele’ de colt au fost prevazute ceva mai ridicate, pentru a corespunde condiilorseismologice din zona Alpilor, Ly oto. 00 oon} acs. ce ast ES OO WOUND Fig. 2.4, Specteleeastce de cate (vlorile mei petra amortize de $%6) pentru tren compute (ini canine) petra eer en rgdite med ini poeta). Intenstajile de caleul si accelerafile maxime ale terenului, corespunzatoare zone- lor scismice, sunt indicate in tabetul din fig. 2.46. Cy coefcient de calcul ~ cuprinde diferenta dintre valorile reduse, utlizate la calcul (Valoarea mninima a rezistentetor, capacitatea de rezstenf, redusd cu coeficientul de sigurana specific. alungirea de supere redus8) si valorile cele mai probabile, Acest coeficient poate fi defnit ca o valoare invers& a cceficientului de suprarezistengh si se ia pentru teat tipurle de construcie egal eu 0,65, ‘i lg 2:4. nteastaile de eaeal petra acne reismice Do _ STABILIREA FORTELOR SEISMIC BCHIVALESTE ci putlicienul de deformare se stable in funeie de avarile acceptate péntry Gsntele clase de cli. Pentru eliinte de clasa I (avani man) accu exercene fond ey Ce fctorul de ductistte de depasare m perso ductiltate “natura” (dea {318 luarea unor suri speciale pentru inbundisfrea ductiai) gi prin mre ne TAGEES reciproct a as din etuajia (2.30) Peat claginle din casa TI 91 Il aca Socficient este mat mic (avait medi, respoctiv mine), ccea ce eonduce la ue chan Src ge, Cela fbctorulu din cout 2 30). Cofcientul de deermace penta Yaanicledomenii de frecvenf si tpun de sistem stracural poate fuuat dinner ote mals Pent consrupil dn Beton armat cu f;< 10 Hz Sunt repreaeniate tab din fig 2.47, Tipalsisemahal | Claw aaa Seu! Po Cadre 25 [20 [1a Pesismetwai | 20 | 17 [aa Fie 247. Count d trae pesca pre cea Invonnaiv cul Cee ntat Cy -coetcel pene pl de onstuci Ge ~ valoarea medie a greuti propria stictuis, - valoarea nomial a ncérctriorpermane, respeciv a uni temporare, Hg told trea penta acti pomnavet,epetvemporace era seismic echvalent Fy vat dtu, conf 238 9 eu a princi, tinghislar pe nimes eden, ite preederl‘Torsioea va atl in consicaie numa tncepind cu excett sates in plan ¢, care dels 10% tn dimensiones ces Perpendicular pe decade oslo Sema 15 64 005 d as os es Taint generate primultamen corespunde coe, da comin (231) taro deal dea - ence aifon ») Veriticares condor desiguanga j/aoale de calcu ae eforturor vor fi sabilite conform subsapitolulat 1.33 ew factor din ig, 1.2 err Cama = OS 65 — Se> 1050 + Wares + 1.055 2.58) = t= 0,3-1,0, in fiancie de mest de exploatare (¥.tabelul din 12) tune vor 6 corparae eu valonle de ese ale eft apabl feta cepabile reduse cu ye = 1,2) ©) Exemplu de calcul Seva tua Yas, porto inensiate x VIM" (ona a3) gio cls a sitemulu sretural 4, obiner: 27," 0,65 $1 K =20 Ast, fora oFzoniald devine Fur 0.278 (6572.00 = 008594 Cum “A065 5 = Hy routs free echivelene B= Fas 2, aca 00886121 = 0,004294% pint ia , 088M. 6721 = 0,025 gM Momeitul de rastumare poate fi alee. = Dyn, F (16) = H064ite Valorie corespunatcare efrtlu capabi sunt cu g=I,2 de “ .2- 0,088gm = 0,106, Fig> Fonte 1,2 0,064# eM = O07 Tega Mi = Men 2.3.7. Compararea fortelor seismice echivalente din diferitele norme For sismicdcchivalenta Ff momentul de ristornare MC, , ambeleraporate {3 eforul capabil, pera cadirea consideratd in exemplele de clea, sunt centraiote In tabelul din figura 2.48, lumare prezentate sunt consid diferenteze considerabit une! viable To] Normal Fe Fa JFaza | Maw SOA OBC aR Daeg Tay NZ_—| NAS 4203 (Poiee 5H) —[ 0.24 Stee DG Fei EG_[ DIN S149, Pate (1981) ooTTae fae O56 Heit [ef Batee ta) Toa Las Toa CH] Sta 100 (1989 0,106 fase D077 elt F¥G 24% Comprarca fore sisntice echivalete 1 memenslr desu. Pad de altele funcjie de valorile parametsilor caract ne rita propie de oscil sau pul sistemula structural, Tendo anurne diferenfa mare inte vatoile frfelor scismice previicute dem create au 0 experiend prvind ewtemutele de pamdat cam nt Ney SS.U.A, pe deo pane, i cle ae Bnilor din Europa Central, peo Iralta, esie

S-ar putea să vă placă și