Sunteți pe pagina 1din 24

JOCURI DIDACTICE

SPUNE CE AI GUSTAT?

SCOPUL:Educarea sensibilitatii gustative,olfactive,tactile i vizuale prin antrenarea


analizatorilor corespunzatori;perfectionarea posibilitatilor de asociere a unor
insusiri cu obiectele carora le apartin.
SARCINA DIDACTICA:Recunoasterea si denumirea corecta a gustului a unor
alimente de baza si a unor insusiri stabilite prin intermediul celorlanti
analizatori,raportarea insusirilor la obiectele care le poseda.
REGULILE JOCULUI:Copilul,legat la ochi,trebuie sa determine alimentul dupa
pipait,gust,miros si sa-l denumeasca.Vecinul lui confirma corectitudinea
raspunsului si cauta un aliment cu gust asemanator.
MATERIAL DIDACTIC:Zahar,lamaie si alte alimente cu gust
dulce,acru,sarat,amarui.
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Educatoarea cheama la masa ei un copil pe care il leaga la ochi,apoi il serveste
un aliment pe o farfurie.La semnalul ei"gusta si spune ce este"el gusta si spune
ce a mancat.Daca e cazul,copilul are voie sa cerceteze alimentul si cu alti
analizatori,pentru a-l recunoaste.Vecinul copilului este chemat sa verifice daca
raspunsul este corect si cauta pe masa educatoarei un alt aliment cu gust
asemanator si-l arata copiilor.
In coplicarea jocului,educatoarea spune ce gust are alimentul respectiv,iar copiii
indica alimente cu gust corespunzator.Castigator este copilul care denumeste cel
mai mare numar de alimente cu gust asemanator.In functie de nivelul
grupei,cerintele pot sa fie mai diferentiate(alimente sarate,mai putin
sarate,alimente cu gust dulce acrisor)

FLUTURII VIN LA FLORI

SCOPUL:Consolidarea si verificarea cunostintelor copiilor despre culori si a


denumirilor lor;educarea rapiditatii si independentei in actiune.
SARCINA DIDACTICA:Raportarea corecta a culorilor la lucruri de aceiasi culoare.
REGULILE JOCULUI:Copiii care au un fluture de aceiasi culoare cu cea a florii
indicate de educatoare,vin la semnal si se aseaza pe floare,dupa ce unul dintre ei
a denumit-o.

MATERIAL DIDACTIC:Flori confectionate din carton in


culorile:rosu,verde,galben,albastru,alb,si pentru fiecare copil fluturi din hartie
creponata de aceiasi culoare.(macheta sau tabla magnetica)
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Florile de dimensiuni mai mari vor fi asezate sau afisate pe rand pe
macheta.Copiii vor avea doi-trei fluturi de diferite culori.Dupa prezentarea florii
un copil ii denumeste culoarea in timp ce ceilanti copii selecteaza fluturele de
aceiasi culoare si ii aseaza langa floare.
Jocul continua pana se epuizeaza toti flururii.
Se impart copii in"fluturi si flori"in numar egal iar la semnal se formeaza perechi
dupa culoare.Fiecare pereche denumeste culoarea pe care o are.
In partea de incheiere a jocului se impart copiii din grupa in fluturi si flori.O parte
din ei sunt (fluturi de diverse culori) iar o parte flori cate una pentru fiecare
culoare.
La semnalul educatoarei "fluturii vin la flori",copii se grupeaza in jurul florii de
aceiasi culoare.Devine castigatoare echipa care s-a grupat mai repede in jurul
florii.

AL CUI GLAS ESTE?(GHICI CINE TE-A TREZIT)

SCOPUL:Formarea posibilitatii de a distinge glasul colegilor din grupa si de a


utiliza genitivul numelor proprii;educarea atentiei auditive.
SARCINA DIDACTICA : Recunoasterea copiilor din grupa dupa glas
REGULILE JOCULUI:Copilul indicat de catre educatoare printr-un gest,va da
semnalul de trezire a copilului care simuleaza ca doarme.Cel strigat va trebui sa
numeasca copilul care l-a trezit.
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Copii stau pe scaunele in semicerc.In fata semicercului se va aseza la o mica
distanta o masa cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare(trimis la
culcare).El se va aseza cu spatele la grupa cu bratele pe masa,cu capul pe brate
si va simula ca doarme.
In acest timp se va face liniste desavarsita pentru a se crea conditii de
somn.Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor(pe la spatele lor) si ii va
atinge pe unul dintre ei.Acesta va spune:''Trezeste-te Ionica..''Copilul in cauza,se
va intoarce cu fata spre grupa si va raspunde la intrebarea adresata in cor:''Al cui
glas este?''.In raspunsul sau copilul va formula o propozitie ca de pilda:''Este
glasul lui Vasilica Popescu su este glasul Ioanei Manolescu"etc.
VARIANTA DE JOC

Jocul poate sa fie realizat dupa schema jocului cunoscuta in gradinita:''Deschide


urechea bine''.

SACULETUL FERMECAT

SCOPUL:Formarea deprinderii de a pronunta corect cuvinte care contin grupe de


consoane consecutive,activizarea vocabularului,educarea capacitatii de a
clasifica obiectele dupa criteriile date(utilitate,material)
SARCINA DIDACTICA: Denumirea corecta a obiectului scos din saculet,raportare
lui la alte obiecte din aceiasi categorie.
REGULILE JOCULUI:Copiii la care se opreste saculetul la semnalul educatoarei
,scot obiectul (imaginea lui)il denumesc si il aseaza la locul potrivit pe masa sau
panou.
MATERIAL DIDACTIC:Un saculet din panza de dimensiune mica,in care se introduc
jucari sau obiecte de uz personal.(se poate introduce si imagini ale acesora).
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Inainte de inceperea jocului educatoarea aseaza pe panou sau pe mai multe
mese cate un obiect care sa indice criteriul de clasificare a obiectelor gasite de
copii in saculet.De pilda:masa pentru mobilier,o pisica pentru animale,pieptane
pentru obiecte de uz personal,o caciulita pentru obiectele vestimentare.Se
discuta cu copii ce alte obiecte pot fi asezate alaturi de cele aflate pe mese in
functie de criteriul utilitatii..
In saculet vor vi introduse obiecte din categorii diferite.Ele vor fi date copiilor
asezati in semicerc pentru a le trece din mana in mana.La semnalul educatoarei
realizat fie din clopotel,fie din bataile palmelor saculetul se opreste.Copilul la care
sa oprit saculetul trbuie sa scoata un singur obiect,il denumeste si il ofera
vecinului cu rugamintea sa il aseze la locul potrivit.Acesta va cauta grupul de
obiecte corespunzator si va motiva asezarea efectuata(L-am asezat langa
imaginea care indica patul pentru ca face parte din mobilier)
VARIANTA
Jucariile sunt asezate intr-un sac,care va trece din mana in mana.Copilul la care
sa oprit sacul,va scoate o jucarie si o va denumi.Vecinul lui ,caruia i-o va
inmana,va trebui sa gaseasca un cuvant care sa desemneze categoria de obiecte
sau fiinte din care face parte,apoi va inmana unui alt vecin care de asemenea va
spune un cuvant din aceiasi categorie.De exemplu:daca din sac va scoate o
jucarie reprezentand pisica,urmatorii copii vor trebui sa denumeasca alte animale
sau daca din sac se reprezinta o jucarie tren,vecinii trebuie sa denumeasca alte
mijloace de transport cunoscute de ei.Miscarea sacului se reia atunci cand copiii

au epuizat seria cuvintelor cunoscute din categoria stabilita prin jucaria scoasa
din sac.
Sursa:jocuri didactice pentru gradinita de copii
Editura didactica si pedagogica Bucuresti
1976

JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII


DE ORGANIZARE,ORIENTARE INSPATIU SI A ATENTIEI COPIILOR

ROSU GALBEN SI ALBASTRU

Copiii sunt dispusi in formatie pe doua siruri,cate doi,si merg in pas de mars dupa
cantecul:"Chipul tarii mele"
"Lunci in floare,albe creste,
Tara noastra asta este,
Macul,spicul,albastrita,
Scolile si gradinita
Fabrici si zidari pe schele
Iata chipul tarii mele.
Macul,spicul,albastrita,
Scolile si gradinita.
"Vers:D.Ivascanu"
In trei colturi ale terenului de joc sunt fixate trei stegulete:rosu,galben si
albastru.La comanda data de educatoare:Rosu,toti copii alearga in forma de cerc
in jurul steagului de culoare rosie.La urmatoarea comanda copiii isi reiau
locurile,aliniindu-se in sir cate doi.
VARIANTA
Jocul se mai poate desfasura astfel:Educatoarea tine in mana stegulete de culori
corespunzatoare celor fixate pe teren.Cand ea ridica unul din sregulete,copiii
alearga si se grupeaza in jurul steguletului ridicat,iar la coborare isi reiau locurile

in coloana.Daca educatoarea ridica doua sau trei stegulete,copiii se grupeaza in


jurul steguletului de culoarea preferata.

TARAFUL CHIT
Grupa este asezata in formatie de cerc ,tinandu-se de maini,lant de brate si se
deplaseaza cantand cantecul "Taraful chit"

Ne cunoastem de o viata,
Noi suntem taraful Chit
Jucausi si plini de saga
Suntem cantareti vestiti
Chit,chit,chit,chit
N-a-vem frica de pisici
Chit,chit,chit,chit
Cand nu sunt pe aici
La comanda:"Pisica"totii copii alearga in cele patru colturi ale terenului de
joc,unde au fost marcate casutele soriceilor si se ghemuiesc unul langa altul.
La comanda "Pisica a plecat!"soriceii revin in mijlocul terenului si reiau jocul
Daca "pisica"reuseste sa prinda un"soricel"inainte de a ajunge in casuta si sa se
ghemuiasca,schimba rolul cu el si jocul continua.

ZBOARA,ZBOARA!

Copiii sunt dispusi in formatie de semicerc,cu mainile asezate pe genunchi.In fata


lor pe un scaunel sta educatoarea.La inceperea jocului ea misca alternativ
degetele aratatoare ale mainilor,in sus sau in jos pe genunchi
spunand:"Zboara,zboara!".Ea trebuie sa adauge dupa mai multe repetitii(in
aceasta forma)numele unei pasari sau al unui aparat care zboara:zboara
randunica!,avionul zboara!,imitand zborul ei.Daca educatoarea vrea sa verifice
atentia copiilor.in loc de aceste cuvinte poate spune:"catelul zboara".Atunci copii
nu trebuie sa ridice mainile,ci sa spuna in cor:"catelul nu zboara!"Copiii care
gresesc sunt pusi sa execute miscari cat mai hazlii.

POSTA MERGE

Toti copiii sunt dispusi in formatie de cerc.In jurul picioarelor fiecare isi
deseneaza un cerc.In mijlocul cercului mare se afla un copil care are rol de
"Postas".Cei de pe cerc primesc cate un nume de oras.La incepere jocului
postasul striga:"Posta merge de la Bucuresti la Pitesti!"Cei care au primit aceste
denumiri trebuie sa treaca repede unul in locul celuilalt.In timpul acesta postasul
cauta sa ocupe unul dintre cele doua cerculete.Acela care ramane fara cerc
ramane "postas" si jocul continua.Daca postasul nu reuseste sa ocupe nici un
cerculet,continua jocul si striga o alta pereche.

ARATA CE ITI SPUN


Copiii sunt dispusi in formatie de semicerc. In fata lor,la cativa metri distanta
(pentru a fi vazuta bine de toti copiii)sta educatoarea.Dupa comanda de incepere
a jocului,educatoarea le spune copiilor:"Fiti atenti!",apoi ridica mana,indicand prin
gest si cuvant o parte a corpului:De exemplu "arata nasul"Ea poate sa-i
pacaleasca pe copii aratandu-le prin gest o alta parte a corpului,decat cea
indicata verbal,insa ei sunt obligati sa puna degetul pe locul indicat prin cuvinte.
Acela care greseste,luandu-se dupa miscarile educatoarei,nu dupa cuvintele
sale,este penalizat(pus sa execute niste miscari sau sa pronunte onomatopee
care sa-i amuze pe toti copiii)(in nici un caz nu vor fi pusi sa execute pedepse
umilitoare).

PRIN TUNEL

Copiii sunt dispusi pe doua siruri,pe perechi,cu bratul din interior in sus,apucat de
maini formand un tunel.
La comanda educatoarei,ultima pereche se deplaseaza inainte,prin tunel,si se
aseaza in fata primei perechi.Dupa ea urmeaza si celelante perechi,una dupa
alta.Jocul se termina cand prima pereche,a ajuns din nou prima,unde a fost la
incepera jocului.
Daca efectivul jocului este mare se pot forma mai multe echipe,iar jocul se poate
desfasura sub forma de intrecere.

TRENUL CU SURPRIZE

Copiii sunt asezati pe doua siruri,mergand cate doi in pas obisnuit.La intrebarea
educatoarei:Unde pleaca trenul?,copiii raspund "La munte sau La mare"dupa care
copiii intreaba: Si ce duce cu el?,iar educatoarea pronunta un nume de pasare
sau animal.
Copiii trebuie sa imite modalitatea de deplasare a acestuia,de exemplu
educatoarea pronunta "ursi",iar copiii trebuie sa mearga ca ursul sau
"veverite",copiii sar ca veveritele s.a.m.d

BUCHETELELE

Copiii formeaza un cerc si ferg pe circumferinta acestuia executand diferite


miscari dupa comenzile date de educatoare ca:mers obisnuit,ca piticul,sarituri ca
iepurasul,ca vrabiuta etc.
La un moment dat,educatoarea striga un numar,de ex:5.La auzul acestei comenzi
copiii se strang in grupe formate din cate cinci.Gruparea se face sub forma de
buchetele,lant de brate etc.Cei care nu au reusit sa se grupeze in buchetele
conform numarului strigat sunt penalizati si ies din joc.
Jocul continua,strigandu-se alte numere,pana cand raman in cerc doar patru
copii.

FA ASTA,FA ASA!

Grupa este dispusa in formatie de semicerc.Atat la comanda de incepere a


jocului,cat si pe parcurs ,educatoarea executa mai multe exercitii usoare,insotite
de cuvintele:"Fa asta ,fa asa!"Din cand in cand se schimba comanda,pronntand
cuvintele:"Fa asta"insotite de alte exercitii.
Dupa ce au vazut exercitiile efectuate de educatoare,copiii trebuie sa le execute
numai pe acelea numai pe acelea pe care le-a prezentat ea,impreuna cu
cuvintele:"Fa asta,fa asa!".

JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA


ALERGARII

ALBINA HARNICA

In doua parti opuse ale terenului de joc se traseaza "stupul" si "pajistea de


flori".Copiii sunt raspanditi pe terenul de joc.
La comanda educatoarei:"Albinelor sa alergam pe pajiste cu flori!",toti copiii
alearga miscand bratele,imitand zborul albinelor si zumzetul lor spre locul indicat.
La comnda:"Hai la stup!",copiii alearga spre stup, de data aceasta intrand prin
locul marcat pentru intrarea in stup in formatie pe un sir.
La comanda"Albinelor,zburati spre soare!",ele ies din nou pe terenul de joc si
jocul continua.

URSUL

Totii copiii sunt raspanditi pe terenul de joc.Intr-un colt al terenului se traseaza un


cerc,care reprezinta:"barlogul ursului"in care se deplaseaza un copil care are
rolul"ursului".Ceilanti copiii vin spre "barlog "spunand:
""Vine ursul manios
Cu un dinte ruginos"
Ursul porneste dupa prada,alergand dupa copii cu tendinta sa-l prinda.Este
considerat prins acela care a fost atins cu mana de catre "urs".Copiii prinsi sunt
adusi in barlog si jocul continua pana cand" ursul"prinde majoritatea copiilor.
VARIANTA
Acelasi joc,cu deosebire ca acela a fost atins se prinde de mana cu "ursul"si
pornesc impreuna la urmarire.Pe masura ce sunt prinsi multi copii,sirul poate fi
impartit in doua.Jocul se termina cand toti copiii sunt prinsi.

PODUL MISCATOR

Copiii sunt asezati pe un sir,tinandu-se de maini,la o anumita distanta,doi copii


stau fata in fata,tinandu-se de maini cu bratele inaltate sus,formand
podul.Educatoarea le da acestora cate un nume,care nu trebuie sa fie auzit de

ceilanti:de exemplu:unul este"caprioara" altul"ursulet"pentru a spori farmecul


jocului.La comanda de incepere,toti copiii alearga pe sub pod cantand:
PODUL MISCATOR
Stam cu mainile in sus
Prinse asa cum ni s-a spus
Si bolta-i gata curand
Copilasii intra-n rand
sau
Ducem mainile in sus
Si le tinem cat mai strans
Boltile cad rand pe rand
Si altele-naltam curand
Dupa ce copiii revin la locurile initiale,sunt schimbati de cei care formeaza "podul
miscator"si jocul continua.
PODUL DE PIATRA

Acest joc este asemanator cu cel descris anyerior,insa copiii stau cu bratele in
sus,iar la comanda de incepere a jocului toti trec in alergare pe sub "pod"cantand
urmatorul cantec:
PODUL DE PIATRA
Podul de piatra s-a darmat
C-o venit apa si l-a luat
Vom face altul pe rau in jos
Altul mai trainic si mai frumos
C-o venit apa si l-a luat
Vom face altul pe rau in jos
Altul mai trainic si mai frumos
Copilul care se afla sub pod in momentul in care se pronunta ultimul cuvant al
cantecului,este intrebat ce doreste sa fie si jocul continua identic cu cel descris
anterior.

BATISTUTA

Copiii sunt asezati in formatie de cerc,cu fata spre centru,stand departat cu


mainile la spate.Educatoarea alege un copil caruia ii da o batistuta.La semnalul
de incepere a jocului,acesta alearga in jurul cercului,prin exterior si lasa batista in
spatele unui copil,fara ca acesta sa simta si continua alergarea.Daca cel caruia i
sa pus batistuta nu a simtit,iar celalant ajunge din nou in spatele lui,ia batista si il
loveste usor pe spate.Copilul lovit trebuie sa alerge si sa inconjoare cercul pana
cand ajunge din nou la locul sau."Provocatorul"alearga mai departe si lasa
batistuta in spatele altuia.Daca acesta simte,trebuie sa o ridice imediat si sa
alerge dupa "provocator".Daca reuseste sa il loveasca inainte de a ajunge la locul
unde a pus batistuta,ii da batistuta si-si reocupa locul,in caz contrar,locul il
ocupa"provocatorul",iar el continua sa alerge si sa puna batistuta altui
copil.s.a.m.d.
In timpul desfasurarii jocului,toti copiii canta urmatorul cantec:
BATISTA
Am pierdut o batistuta
Cine a gasit-o?
Eu il rog ca sa mi-o dea
Si-l sarut indata
Batista parfumata
Se afla la o fata
La fata cea frumoasa
Pe care o iubesc

URSUL SOMNOROS

Copiii sunt asezati in formatie de cerc,tinandu-se de maini.Educatoarea alege un


copil care reprezinta "ursul somnoros"pe care il aseza in mijlocul
cercului,ghemuit,cu fata intre maini.Copiii se deplaseaza in circumferinta cercului
cantans urmatorul cantec:
URSUL SOMNOROS
Ursul doarme,ursul doarme,
Si-a uitat bietul de foame
De el poti scapa usor
Daca esti prevazator.

Dupa ultimul vers,copiii alearga in toate directiile spre a nu fi prinsi.Cel prins


schimba rolul cu "ursul somnoros",iar acesta trece pe cerc.

JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA


DEPRINDERII DE A SARI
BROSCUTELE SAR IN LAC
Pe terenul de joc se deseneaza un cerc mare,iar in mijlocul lui altul mai
mic.Cercul mare este "lacul"iar cel mic"insulita".
Copiii stau pe circumferinta cercului mare in sprijin ghemuit si
reprezinta"broscutele".La comanda educatoarei:"Broscutelor sariti in lac!"toti
copiii executa mai multe sarituri in lungime de pe loc,spre mijlocul cercului,apoi
tot prin sarituri se indreapta spre "insulita".
Este declarat castigator acela care,prin sarituri executate corect,a ajuns primul
pe "insulita."

CALUSEII
Copiii sunt asezati in doua cercuri concentrice,cu fata spre centru.Cei din cercul
exterior stau cu mainile sprijinite pe umerii celor din cercul interior,iar acestia se
tin de maini.Cercul din mijloc reprezinta"cai",iar cel din afara"calaretii".
La comanda educatoarei,jocul incepe cu cantecul urmator:
CALUSEII:
Hai sa mergem binisor
Ca vin caluseii
Si sunt iuti ca zmeii
Haideti cu grabire
Si dintr-o ochire
S-alegem calutul cel mai sprintenel
Ce frumos noi ne-n-vartim
Daca bine nu ne tinem
Pe jos ne trezim.

Copiii se deplaseaza cu pasi de galop spre dreapta,pana ajung la versul:"Cel mai


sprintenel",cand se opresc si incep sa bata cu picioarele,in ritmul
cantecului,imitand tropaitul cailor.Apoi continua cu pasi de galop,iar cand ajung la
versul:"Pe jos ne trezim",toti se ghemuiesc.

CURSA IEPURELUI
Copiii sunt impartiti in mai multe echipe,egale ca numar,asezate pe
siruri,inapoia liniei de plecare.La 8-10 metri de aceasta se traseaza linia de
sosire.Primi din fiecare echipa asteapta semnalul de plecare in pozitia ghemuit.La
semnalul dat de educatoare,acestia pornesc cu saritura iepurelui pana la linia de
sosire,inconjoara cate un stegilet(sau alt obiect),care marcheaza locul de
intoarcere,revin la echipele lor,ii ating pe umar pe urmatorii care parcurg acelasi
traseu,apoi trec la coada sirurilor.Castiga echipa care a terminat prima cursa.

SARI PESTE COARDA


Copiii sunt dispusi in formatie pe un sir,la distanta de o lungime de un
brat.Doi copii tin o coarda intinsa aproape de sol pe care o balanseaza inainte si
inapoi.La comanda data de educatoare,copiii sar peste coarda fara sa o atinga.

SARI!
Copiii sunt impartiti in doua echipe,egale ca numar,asezate pe siruri,inapoia
liniei de plecare.Inaintea fiecarei echipe se deseneaza cate trei cercuri,la distante
egale.Trebuie sa se treaca urmatoarele probe:
-saritura in lungime de pe loc,dintr-un cerc in celalant;
-saritura intr-un picior si cu picioarele departate intr-un cerc;
-saritura peste coarda,depe un picior pe celalant.
Dupa ce trec aceste probe se aseaza la coada sirurilor.Copiii care gresesc o
proba trebuie sa repete pentru a trece la urmatoarea.Cei care au executat corect
primesc recompensa.Castiga echipa care la sfarsit totalizeaza cele mai multe
recompense.

VRABIUTELE
Copiii sunt impartiti in mai multe echipe ,asezate in diferite locuri pe teren.O
alta echipa sta in centru,tinandu-se de mana si leganandu-se spre dreapta si spre
stanga in timp ce recita:
"Fulgi usori si albi de nea
Se tot leagana asa:
Inspre dreapta merg usor
Si spre stanga n-cetisor!"
A doua echipa indoind lent genunchii,coboara inghemuind spunand:
"Se opresc apoi din zbor,
La pamant se astern usor
Uite asa,uite asa!"
Componentii echipei a treia sar ca vrabiutele,apoi se opresc si recita:
"Afara-i zapada mare
Unde sa cautam de mancare?
Tup,tup,tup pe ici colea
Poate aici gasim ceva!"
Cei din echipa a patra imita gestul gospodinei care arunca seminte si spun:
"Vrabiute sperioase
Haideti,ciuguliti voioase
Noi copiii va iubim
Uite asa,uite asa!"
Dupa aceasta vrabiutele spun:
"Cip,cip,cip tot cipcirim
Dragi copii va multumim.
Ca ne-ati impartit mancare,
Dar acum hai la culcare!"

JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA SIMTULUI


ECHILIBRULUI
MINGEA IN ECHILIBRU

Copiii sunt raspanditi pe terenul de joc,avand fiecare in mana catr o scandurica


pe care este asezata o minge.La comanda educatoarei,ei trebuie sa ridice
scandurica deasupra capului,trebuie sa indoaie genunchii,apoi trebuie sa revina
la pozitia initiala.
Castiga acela care reuseste sa execute miscarea de mai multe ori intr-un timp
stabilit.
VARIANTA

NU VARSA APA

Acelasi joc,cu deosebire ca fiecare copil,tine in mana cate un pahar plin


cu apa.Ei intind mainile si piciorul drept inainte,iar pe stangul il indoaie usor si
stau in echilibru fara sa atinga solul cu acesta.Ete declarat castigator acela care
executa corect miscarea si revin in pozitia initiala fara sa verse apa.

JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA


CATARARII,ESCALADARII SI ALUNECARII
PISICA SI VRABIILE

Copiii au rol de "vrabiute"si sunt raspanditi pe terenul de joc,sarind ca


acestea.Intr-un colt,un copil sta pe genunchi cu sprijin pe palme,el reprezinta
"pisica".La comanda educatoarei :"atentie,pisica!" pisica sare in picioare si
alearga sa prinda "vrabiutele"care se urca pe scaunelele,lazi,scara de gimnastica
etc..,pentru a scapa de "pisica".Aceea care este prinsa devine pisica.

TRECI PESTE BUTURUGA

Efectivul grupei este impartit in doua echipe,egala ca numar,asezate pe


siruri,inapoia liniei de plecare.Inaintea fiecarei echipe,la distanta de 1,50m ,sunt
plasate doua buturugi perpendicular pe directia de deplasare,iar mai departe se
traseaza linia de sosire.
La comanda educatoarei,primi din echipe alearga la buturuga pe care o
escaladeaza prin procedeul stabilit de educatoare,apoi alearga pana la linia de
sosire,se intorc la echipele lor,ii ating pe umar pe urmatorii care parcurg acelasi
traseu si se aseaza la coada sirurilor.
La terminarea jocului,educatoarea evidentiaza echipa care a terminat prima si a
parcurs traseul cel mai corect.

URSUL

Efectivul grupei este impartit in doua echipe:una este cea a"ursilor",care isi
alege un conducator,"pazitorul ursilor" ,si cealalta este "a saritorilor".Pe sol se
deseneaza un cerc,in jurul caruie stau"ursii"aplecati si cu bratele sprijinite pe
umerii celui din fata miscandu-se incet,greoi si mormaind.
Pe sol se deseneaza un al doilea cerc in jurul primului la 2 m distanta unde are
dreptul sa stea "pazitorul ursilor".Acesta il pazeste si il apara ,miscandu-se
continuu in interiorul culoarului format de cele doua cercuri.
Ceilanti copii ,"saritorii"-asezati in afara cercului,se reped si sar in spatele cate
unui urs.Daca paznicul il atinge il scoate din joc.Pentru a se feri"saritorii" trebuie
sa coboare repede din spatele "ursului".Daca pazitorul atinge mai multi
copii,copiii isi schimba rolurile intre ele si jocul continua.

JOCURI PENTRU
CONSOLIDAREATARARII

TRECI PRIN TUNEL

Copiii sunt organizati pe perechi,asezati in linie pe doua randuri.La semnalul de


incepere al joculi ,cei din linia a doua se deplaseaza in jurul perechilor
proprii,care stau cu picioarele departate.La comanda educatoarei:"Treci prin
tunel!",acestia se opresc,se aseaza in sprijin pe genunchi(in patru labe)si trec
prin tunel(format din picioarele perechilor lor),apoi se aseaza in fata acestora cu
picioarele departate si astfel se schimba rolurile,executandu-se in continuare
aceleasi miscari,dupa aceleasi comenzi.
Pentru ca jocul sa fie mai vioi se recomanda ca miscarile sa se execute in ritm
accelerat.

FURNICA HARNICA
Copiii sunt impartiti in doua echipe,egale ca numar,asezate pe siruri,inapoia
liniei de plecare.La picioarele primilor se afla asezata pe sol cate o minge de
plaja.Inaintea fiecarei echipe,la cativa metri,se traseaza linia de sosire.
La comanda educatoarei de incepere a jocului,primi copiii din fiecare echipa se
culca in asa fel incat mingea sa fie in dreptil capului,apoi incep sa se deplaseze
prin tarare si sa impinga mingea cu capul spre linia de sosire.Chear cand ajung la
aceasta,apuca mingea cu ambele maini,se ridica repede si alearga spre urmatorii
cooechipieri,lasand mingea pe linia de plecare si se aseaza la coada sirului si
astfel jocul continua.Este declarata castigatoare echipa echipa care termina
prima.

URSUL FLAMAND

Pe sol se deseneaza un cerc mare,iar copiii stau in sprijin pe genunchi,pe


circumferinta cercului.Educatoarea plaseaza in mijlocul cercului un copil care
reprezinta "ursul flamand"
.La comanda de incepere a jocului,copii se deplaseaza ,in pozitia mentionata mai
sus, in ritm vioi,pe linia cercului si fiecare incearca sa-l depaseasca pe cel din fata
lui.Cand intrecerea este in toi,"ursul flamand" se indreapta spre copil si spune:
" Pofta
Rofta

Pe furis
Intra ursu-n zmeuris!
Ursul cel flamand
Sa iasa din rand"
La ultimul vers copiii se opresc,iar cel atins de "ursul flamand",trece in mijlocul
cerculi,schimband rolurile.Jocul continua in acelasi fel.

PORTITA DE SCAPARE

Toti copiii sunt asezati in formatie de cerc,in stand departat,iar 2 dintre ei stau in
afara cercului si reprezinta "urmaritorul" si "urmaritul".La semnalul de incepere a
jocului dat de educatoare cei 2 alearga in interiorul cercului."Urmaritul",ca sa
scape de "urmaritor",trbuie sa intre sa intre picioarele unui copil din cerc si sa se
aseze in fata lui,iar acesta ,la randul sau ,trebuie sa alerge pentru a nu fi prins
,continuand jocul.In cazul in care urmaritorul este prins se schimba rolurile ;iar
daca nu este prins jocul continua si dupa un anumit timp,jocul continua si,cei doi
sunt schimbati cu alti doi copii din cerc.

JOCURI PENTRU LINISTEA ORGANISMULUI,SIMPLE CU


TEXT SI CANTEC
DESCHIDE URECHEA BINE

Copiii sunt asezati in formatie de cerc,tinandu-se de maini.Unul sta la mijloc


ghemuit,cu fata acoperita cu mainile fara sa priveasca la cei din cerc.La
comanda educatoarei de incepere a jocului,copiii se deplaseaza pe circumferinta
cercului cantand:
DESCHIDE URECHEA BINE

Deschide urechea bine


Sa vedem ghicesti ori ba
Cine te-o dtriga pe nume
Hai ghiceste nu mai sta
Ai ghicit,ai ghicit,
Treci la loc fi multumit.
Dupa ultimul cuvant ,dupa un semn al educatoarei ,un copil striga numele,celui
din mijlocul cercului.Daca acest ghiceste cine la strigat se schimba rolurile,iar
copii din cerc canta: Ai ghicit,ai ghicit,/Treci la loc fi multumit.
Daca nu ghiceste ramane pe loc,iar copiii canta:"N-ai ghicit,n-ai ghicit,/Stai pe
loc esti pacalit.

PIPAITUL

Copiii sunt asezati in formatie de cerc,legati la ochi.Educatoarea alege 10-15


obiecte de diferite dimensiuni(dar nu prea mari),pe care copiiivor trebui sa le
recunoasca dupa ce le vor pipai.Educatoarea de pe rand obiectele unui copil,iar
acesta dupa ce le pipaie le trimite celui din dreapta s.a.m.d(imediat ce primul
copil transmite obiectul,il primeste pe urmatorul).Dupa ce s-a transmis toate
obiectele,Educatoara da copamnda ca toti sa se dezlege la ochi si fiecare trebuie
sa scrie numele obiectelor pe care le-au pipait.Acela care a scris toate sau cele
mai multe obiecte este declarat castigator.

JOCUL MUT

Copiii sunt asezati in formatie de cerc in mijlocul careia se afla un copil la


inceperea jocului cheama la el un alt copil ,care trebuie sa vina la el cu pasi
usori,fara sa faca zgomot.Dupa ce a ajuns il saluta pe cel care l-a chemat .Daca a
reusit sa mearga fara zgomot,copiii schimba rolurile si jocul continua;in caz
contrar ,primeste o sanctiune hazlie.

SCAUNUL FERMECAT

Copiii sunt dispusi in formatie de cerc ;pe perechi unl in spatele celuilant,cat se
poate de aproape unul de celalant,apoi se aseaza pe genunchii celui din
spate.Datorita formatiei acest scaun ,acst scaun poate merge inainte sau
inapoi,invartindu-se mereu .In acest scop toti copii vor ridica deodata piciorul
drept,apoi pe cel stang..Daca unul din scaune nu este bine facut cercul se strica
si jocul se reia mai atent pentru a realiza un scaun cat mai stabil.

CINE L_A STRIGAT PE MARTINEL?

Copiii sunt asezati in formatie de semicerc,iar in fata lor se afla un copil,legat la


ochi cu un ursulet in brate.La inceperea jocului,educatoarea face un semn unui
copil din semicerc care striga:"Martinel".Cel din mijloc isi descopera ochii,se
indreapta spre cel care banuieste ca l-a strigat si-i pune ursuletul in brate.Daca a
ghicit schimba rolurile intre ei,daca nu,trece din nou in mijloc,se leaga la ochi si
asteapta o noua chemare .Daca acesta nu reuseste sa chiceasca ,dupa trei i
ncercari este inlocuit cu un alt copil si jocul continua.

TIPATUL ANIMALELOR
(PASARILOR)
Copiii sunt asezati in formatie de cerc asezati pe scaunele,iar in mijloc se afla un
copil legat la ochi.La semnalul dat de incepere a jocului,cel din mijloc se
indreapta spre un alt copil din cerc si ii cere sa imite glasul unui animal sau
pasari:(pisica,urs,cocos etc).Daca cel legat la ochi ii recunoaste dupa voce
schimba rolurile si jocul continua ,daca nu il recunoaste trece din nou in mijloc
avand dreptul la trei incercari.Daca tot nu reuseste sa-l ghiceasca este inlocuit cu
un alt copil.

CLOPOTELUL

Copiii sunt asezati in formatie de cerc ,umar la umar,cu mainile la


spate.Educatoarea da unui copil un clopotel pe care ,la inceperea jocului ,trebuie
sa-l treaca pe la spate,din mana in mana ,intr-o anumita directie .In mijlocul
cercului sta un copil care,la semnalul educatoarei ,trbuie sa spuna la cine se afla
clopotelul.
Copilul banuit ca are clopotelul trbuie sa duca mainile in fata si daca are
clopotelul schimba rolurile intre ei;daca acesta nu a ghicit ,jocul continua in
acelasi fel .

BABA OARBA

Copiii vor fi dispusi in formatie de cerc. Un copil, numit de conducatorul jocului,


va fi legat de ochi cu o esarfa si va sta in mijlocul cercului. Copiii care formeaza
cercul se vor invarti cantand:Baba-baba oarba,
Unde-ti este roaba
Roaba ici, colea,
Ia-te dupa ea.
Dupa ce au terminat de cantat, copiii se opresc din miscare, iar cel din mijlocul
cercului, legat la ochi, se indreapta spre un copil si-l atinge pentru ca, pipaindu-l,
sa-l recunoasca.
In final, el trebuie sa ghiceasca numele colegului pe care l-a pipait.
Daca ghiceste, cei doi copii isi schimba locurile, daca nu ghiceste, jocul continua
cu acelasi copil in mijlocul cercului.

FLUIERASUL

Copiii sunt asezati in formatie de cerc si au un fluieras.In mijloc se aseaza un


copil care isi acopera ochii cu palmele.Cei din cerc transmit fluierul din mana in
mana,si fluiera pe rand cand cel din mijloc are ochii acoperiti.
La un semnal el isi ia mainile de la ochi si incearca sa afle la cine este
fluierul.Fluierul trebuie sa fie bine ascuns in pumnul celui care a fluierat si toti
copiii tin mainile stranse in pumn la gura.
Daca cel din mijloc ghiceste cine a fluierat rolurile copiilor se schimba ;daca nu
jocul continua in aceiasi formatie.

JOCUL LUI KIM

Pe o tava se aseaza mai multe obiecte.Copiii le privesc un amumit timp ,dupa


care educatoarea le acopera cu o panza.Copiii trebuie sa spuna numele tuturor
obiectelor care erau pe tava.

Cine ruleaza primul?


Un joc-intrecere pe care il puteti face la gradinita sau acasa, un joc de interior
foarte amuzant, de grup sau in familie. Fiecare participant, mic sau mare,
primeste o rola de hartie igienica desfasurata prin toata incaperea sau casa.
Scopul jocului este sa o infasoare cat mai repede pe rola si cat mai bine. Castiga
cel care ruleaza primul sau care ruleaza cel mai ingrijit sau cel care se distreaza
cel mai tare.

Comoara

Este un joc pe care vi l-am mai trimis si cu alta ocazie si se preteaza si


copiilor mai micuti, de doi anisori.
Asezati intr-o cutie ceva bun, ceva dulce sau ceva frumos si desfasurati rola
de hartie igienica pana langa copilul adormit sau care a asteptat cu ochii inchisi.
Dupa ce a deschis ochii, el trebuie sa infasoare la loc hartia pana cand va ajunge
langa cutia cu comori. Ideal este ca traseul sa fie cat mai intortocheat si sa
dureze ceva pana ajunge la capatul calatoriei. Pentru copiii mai mari, se pot pune
din loc in loc si probe: sa sara peste un obiect mai mare, sa mearga in echilibru o
fasie de hartie asezata in linie dreapta etc.
De asemenea, un mic sfat practic: ganditi-va de doua ori cand aruncati ceva
la gunoi. Unele lucruri pot deveni pretioase, chiar daca sunt in aparenta inutile.
Cu rolele de carton ramase de la hartia igienica puteti realiza niste capodopere.
Pe acest site, gasiti mai multe idei.

Pictur-corp
Am avut o var foarte frumoas i ne-am gndit s ne lum la revedere de
la ea ntr-un mod ct mai plcut. Prin urmare, am pus la cale un dezm al
culorilor. Pictur-corp a fost atelierul nostru personal prin care am renunat la
pensule, trafalei i ce mai vrei, iar n locul lor am folosit piele vie, pr viu, unghii

vii. Am mai adugat inevitabil i frunze, pietre, fire de iarb i putei vedea mai
jos ce a ieit.
A fost eliberator, plcut, frumos i, pe alocuri, presrat de uimire.
Amprentele corpului le-am lsat pe hartii mari, folosind rnd pe rnd prile
corpului, dei, cel mai mare succes l-a avut nu pictatul cu corpul, ci pictatul pe
corp.
Iar la final, hrtia a devenit ea nsi corp de nger vesel, care ne privete
dintre desenele de pe perei. V recomandm pictura-corp n familie ct nc mai
este cald, mai cu seam c face aa de bine.. tuturor.

Cercul de observatie
Se ia cate un cerc de gimnastica per copil, cu copil cu tot si se duc in
natura: gradina, padure, camp, costisa. Cercul va fi asezat de copilas unde ii
place lui mai tare si mai tare. Daca e mai maricel, isi va putea nota in carnetel ce
vede acolo: frunze (ce frunze? cat de mari? cate? de la ce plante?), ce flori, vreun
musuroi de furnici etc. Daca e mai mititel, doar ii va spune mamei in mare taina.
Si apoi se va intoarce acasa sa bea o limonada cu multe frunze de menta prin
ea:) Va reveni peste cateva zile sau o saptamana si va descoperi/observa/analiza
schimbarile. Si asa vedem cum nimic nu sta pe loc, nici chiar locul.

Saculetul cu lucrusoare
De facut intr-o excursie sau intr-o curte cu mai multi copii. Fiecare copilas
va primi cate un saculet si va porni intr-o miniexpeditie pe cont propriu. Sarcina
este de a aduna in saculet cat mai multe lucruri si cat mai diferite intre ele. Dupa
incheierea expeditiei, grupul se poate aseza turceste pe o patura si, fara sa le
arate celorlalti, va descrie cate un obiect cat poate el de bine, in asa fel incat
ceilalti sa ghiceasca despre ce este vorba.

Gaseste-ti copacul!
Un joc minunat! Copilul va fi legat la ochi si dus langa un copac. Il va
imbatisa, masura, il va mirosi, il va atinge, il va ciocani etc., adica va incerca sa il
identifice. Apoi, va fi ajutat sa se indeparteze un pic si sa il caute cu ajutorul
caracteristicilor descoperite. Ideal ar fi sa fie mai multi copaci disponibili si sa ii
compare intre ei fara a-i putea vedea. Si ar fi interesant de aflat ce l-a facut pe
copil sa isi recunoasca prietenul-copac atunci cand o face.

Cu capul in nori
Daca aveti la dispozitie cel putin un copil de peste 3 anisori, un petec de
iarba sau de terasa/balcon si un cer cu nori razleti, iata ce puteti face.
Va puteti intinde amandoi/cu totii pe spate privind cerul si puteti privi norii
incercand sa descoperiti in formele lor animale, pasari, nave spatiale, case,

copaci etc. Apoi ar fi frumos sa inventati povesti sau o poveste despre imaginile
efemere ce se deruleaza prin fata ochilor vostri. La sfarsit, puteti scrie sau
desena povestea pe hartie.

Fetita care l-a luat pe nu in brate


(Ar trebui sa le spuneti mai intai povestea )
Fetitei din poveste ii placea tare mult sa spuna nu, nu, nu si iarasi nu. Haideti sa
ne imaginam ce ar spune ea despre piesele din trusa noastra. Cum NU este
aceste patrat galben mic si subtire?Nu este rosu, nu este albastru, nu este disc,
nu este gros etc.

Trenuletul
Printr-o numaratoare (la categoria Felurite, ticluite iscusite gasiti un post cu
numaratori pentru jocuri), se desemneaza copilul care va incepe jocul: el va fi
locomotiva. Toti ceilalti trebuie sa se aseze in sir in spatele sau, fiecare tinandu-se
cu mainile de mijlocul celui din fata. Conducatorul jocului, adica locomotiva
porneste calatoria si ii da ritmul: poate mari sau incetini brusc mersul, poate
schimba tipul mersului (mersul piticului, mers serpuit, mers sarit etc.). In tot
acest timp ceilalti nu trebuie sa isi dea drumul la maini. Cei care se desprind ies
afara din joc pana cand ramane un singur copil legat de locomotiva. Acela va
deveni conducatorul jocului urmator.

Trei
Pentru jucarea acestui joc este nevoie de un numar de copii divizibil la trei. Se
vor forma deci grupuri de cate trei copii. Doi copii din fiecare grup se vor tine de
maini in asa fel incat cel de-al treilea sa ramana prins la mijloc, intre mainile lor.
Cei doi vor porni lent de pe loc, al treilea trebuind sa tina ritmul cu ei fara sa iasa
din cerc. Cei doi pot diversifica miscarile, le pot accelera sau incetini brusc in asa
fel incat sa il puna la incercare pe cel de-al treilea.
Pentru diversificare se pot schimba rolurile: jucatorul din mijloc sa fie cel care
conduce miscarea grupului.Jocul acesta se poate juca fie sub forma de concurs,
fie doar de amuzament, fara castigatori si perdanti.

Ghiceste desenul!
Pe o foaie mare faceti un desen, eventual cu cat mai multe detalii, fara ca
pruncul sa il vada. Apoi acoperiti cu foi de dimensiuni mai mici, asezate unele
langa altele. Trageti apoi una sau doua in prezenta lui si rugati-l sa ghiceasca
despre ce desen este vorba. Daca nu ghiceste, retrageti treptat cate o foaie pana
cand veti dezvalui intregul desen.

Cuvinte amestecate
In timp ce vorbiti despre vrutele si nevrutele cotidiene, amestecati cuvintele
inversand topica sau inlocuind un cuvant dintr-o propozitie cu altul total
nepotrivit contextului, cum ar fi: Ma duc sa ma spal pe dinti cu furculita Copilul
trebuie sa gaseasca cuvintele potrivite in fiecare situatie.

Ghiceste unde te afli!


Copilul va fi legat la ochi cu o esarfa si va fi plimbat in brate din camera in
camera de catre mama, tata sau oricine altcineva gata de joaca. Pentru a-l deruta
pe copil se poate trece de mai multe ori prin aceeasi camera.
La oprire, loc ales de catre adult, copilul va trebui sa ghiceasca camera in
care se afla: fie fara nici un indiciu, bazandu-se pe simtul orientarii, fie ajutat de
pipairea diverselor obiecte din camera respectiva.

S-ar putea să vă placă și