Sunteți pe pagina 1din 1

Biografie[modificare | modificare surs]

S-a nscut la Trgovite, pe data de 22 februarie n anul 1810, n mahalaua Lemnului, fiind al
patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rmne orfan i srac, dar de mic dovede te o
inteligen deosebit i o memorie extraordinar. nva greaca i franceza. A devenit elev la
Colegiul Naional Sfntul Sava din Bucureti, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cuno tin cu Ion
Heliade Rdulescu. i uimete pe toi prin talentul su poetic. Un timp va locui acas la Heliade,
care-i va publica prima poezie, Miezul nopii, n Curierul Romnesc, urmat de elegia Adio. La
Trgovite.
O vreme a fost ofier, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 i Lebda i puii
corbului) este ntemniat. A ocupat funcii mrunte. n 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran.
n ultimii 25 de ani de via a fost marcat de alienare mintal.
A murit srac la Bucureti n anul 1885. Vasile Alecsandri, ntr-o scrisoare trimis din Paris lui
Alexandru Papadopol-Calimah, deplngea nepsarea fa de cel mai de seam fabulist romn:
Moartea bietului Alexandrescu nu m-a mhnit att de mult (cci el era mort de mai mul i ani), ct
m-a mhnit nepsarea generaiei actuale n privirea lui i uitarea n care czuse renumele lui,
odinioar strlucit.[necesit citare]
Activitatea literar[modificare | modificare surs]
A debutat cu poezii publicate n Curierul Romnesc condus de Ion Heliade Rdulescu. Poezia sa
a fost influenat de ideile care au pregtit Revolu ia din 1848.
Poet liric, scrie mai nti meditaii romantice, sub influen a lui Lamartine. Tonul este extraordinar
de fantastic i umoristic. Cea mai reuit este Umbra lui Mircea. La Cozia (fcuse o cltorie n
Oltenia, cu prietenul Ion Ghica).
E ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne vreo 40 de fabule, n care adevrul e
mascat, din cauza cenzurii autoritilor (Cinele i c elul, Boul i vi elul, Dreptatea leului, Vulpea
liberal, .a.).
Lui Alexandrescu i revine meritul de a fi consacrat n literatura romn ca specii literare
autonome epistola, meditaia i satira. A tradus din Lamartine i Byron.