Sunteți pe pagina 1din 8

GRIGORE ALEXANDRESCU

(1810-1885)
INTRODUCERE
Grigore Alexandrescu este cel mai important fabulist al
literaturii romane din secolul al XIX-lea.Acest loc in istoria
noastra literra se datoreaza nu numai talentului, ci si faptului
ca specia era cultivata in epoca si imprejurari c,traind intr-o
societate in care nu putea sa arate ,,fara sfiala toate cate
socotesc, pentru a-si exprima,fie si indirect,
parerile,apeleaza la alegorie, servindu-se de animale.
Se naste la Targoviste,in mahalaua Lemnului,fiind al
patrulea copil al vistiernicului M.Jixandrescu.Ramane orfan si
sarac,dar de mic destept,cu o memorie extraordinara.Invata
greaca si franceza.Ajuns in Bucuresti,este elev la pensionul
Sf.Sava, fiind coleg cu Ion Ghica,Face cunostinta cu
Heliade.Uimeste pe toti prin talentul sau poetic.Va sta acasa
la Heliade,care-I va publica prima poezie (Miezul noptii) in
Curierul romanesc,urmata de elegia Adio la Targoviste.
O vreme, a fost ofiter, dar a demisionat(1837).Din
pricina unor scrieri (Anul 1840 si Lebada si puii corbului) a
gustat si racoarea temnitei.A ocupat functii marunte. La
1848, e redactor al ziarului Poporul suvaran.In ultimii 25 de
ani de viata, a fost marcat de alienatie mintala.A murit
sarac la Bucuresti.
Poetul liric scrie, mai intai, meditatii romantice, sub
influenta lui Lamartine. Tonul este sumbru.Cea mai reusita
este Umbra lui Mircea.La Cozia (facuse o calatorie in oltenia
cu prietenul sau Ion Ghica).
E primul fabulist autentic din literatura romana lasandune vreo 40 de fabule, in care adevarul e mascat din cauza

referat.clopotel.ro

cenzurii autoritatilor (Cainele si catelul, Boul si vitelul,


Dreptatea lupului,Vulpea liberala s.a)

Cronologie
1814 S-a nascut la Targoviste.Grigore Alexandrescu,intr-o
familie instarita.
1827 parintii lui Alexandrescu mor,la scurte intervale de timp.
1828-1829 razboiul ruso-turc,in timpul caruia principatele au fost
ocupate de armata rusa.
1829 Pacea de la Adrianopol:ocupatia ruseasca a continuat pana in
1834.
Apar primele periodice romanesti:eliade scoate la bucuresti
Curierul romanesc,iar gh. Asachi la iasi Albina romaneasca.
1830 Gr. Alexandrescu se muta la Bucuresti, gazduit de un
unchi,intr-una din cladirile Mitropoliei.
1831 Se inscrie in scoala franceza a lui J-A Vaillant
(deschisa in 1830);printre colegi se afla si Ion Ghica.
1832 6 martie.Debutul literar al lui Gr. Alexandrescu prin
publicarea in Curierul romanesc a Miezului noptii.Catre
sfarsitul anului,apare primul sau volum,traducerea unei
povestiri de Florian, Eliezar si Neftali,insotita de cateva
poezii c inginale,de traduceri si de primele sale fabule(si
aceste prelucrari dupa la Fontaine si Florian).
1833 Infiintarea Socetatii filarmonice.Alexandrescu va deveni
membru prin anul 1835.
1834 in conformitate cu,,regulamentul Organic,constitutia impusa
de ocupatia ruseasca,este numit domn(19 mai)Alexandru D.
Ghica,fratele lui Grigore Ghica ultimul domnitor dinaintea
razboiului ruso-turc
1835 Publica traducerea tragediei Alzira de voltaire.
referat.clopotel.ro

1837 in octombrie poetul demisioneaza din armata,se intoarce


la Bucuresti(locuind la tatal lui Ion Ghica,Dimitrie).
1839 La inceputul anului,apare un al doilea volum de Poezii de
Gr, Alexandrescu(data paginii de titlu este 1838).
1840 Complot impotriva lui Al. Ghica,condus de N.
Blcescu,M.Serghiescu ai altii.Gr. Alexandrescu sete arestat
ca suspect(a fost eliberat la interventia lui I,Ghica).La
inchisoare traduce Meropa de Voltaire.
Kogalniceanu publica la Iasi Dcia literara,la care Grigore
Alexandrescu isi da contributia(Anul 1840).
1842 Iulie-august.Calatoria impreuna cu I. Ghica la
manastirea Olteniei.Apare la Iasi ,,editia completa a
Poeziilor.Alexabndrescu este numit sef al ,,mesei a doua a
jelbilor din secretariatul Senatului.
La incheierea domniei lui Al. Ghica, este ales domn Gh. Bibescu,cu
care poetul va fi in relatii bune.
1844 Incepe publicarea fragmentara,in periodice,a
Memoriarului de calatorie.Constituirea ,,Asociatiei
literare.Alexandrescu va fi membru prin 1846.La iasi apare
Propasirea la acre colaboreaza si Gr. Alexandrescu(Umbra lui
Mircea,fragmente din Memorial).
1847 Apare la Bucureati Album stiintific si literar, o
continuare a Propastirii, la care colaboreaza si
Alexandrescu(Ucigasul fara voie, schita O nunta).
Gr. Alexandrescu publica traducerea Meropei de cVoltaire si
volumul Suvenire si impresii,epistole si fabule,cea ,mai
importanta selectie,datorata autorului insusi,a operei sale
poetice.
1848 11 iunie.Proclamatia de la Islaz.Bibescu este silit sa semneze
Constitutia si sa ccepte guvernul revolutionar;abdica in 18 iunie.
Alexandrescu intra in comitetul de redactie al ziarului
revolutionar Poporul suveran.

referat.clopotel.ro

Revolutia romana este zdrobita in 13 septembrie de coalitia rusoturca,iar conducatorii ei sint exilati.
Gr. Alexandrescu e numit director al Arhivelor Statului,pana
in 1854.
1852 31 decembrie.Inaugurarea Teatrului N tional:in cinstea
evenimentului,Gr. Alexandrescu scrie un imn;poetul era
membru al Comitetului teatral.
1854 Gr. Alexandrescu este numit director al Eforiei
Spitalelor Civile.
1855 V. Alexandri scoate la Iasi Romania literara,la care Gr.
Alexandrescu colaboreaza(Razbunarea
soarecilor,Iepurele,ogarul si copoiul).
1859 31 martie.I se ofera Ministerul finantelor,dar poetul il
refuza.
3 aprilie Alexandrescu e numit membru al Comisiei centrale de
la Focsani.
29 mai.Casatoria cu Raluca Stamatin.
Iunie.Alexandrescu sufera o grava criza nervoasa,din care se
va restabili partial,fara a mai recupera niciodata stralucirea
inteligentei sale.
1861 22 august.Se naste Angelina,fiica poetului.
1862 27 iulie.Este destituit din functie de efor al Spitalelor
Civile.
1863 Publica,la inceputul anului,volumul
Meditatii,Elegii,Epistole,Satire si Fabule,care cuprinde si
Memorialul de calatorie.
1864 12 februarie.Se voteaza lui Alexandrescu o pensie ca
recompesa nationala.
1872 Alexandrescu publica volumul Povesti albastre,traduceri
din Ed. Laboulaye.
1875 Angelina pleaca la Paris,spre a studia pianul;nu e exclus
sa fi fost insotita de Gr. Alexandrescu.
1879 30 ianuarie.Moartea sotiei poetului.
referat.clopotel.ro

1881 Proclamarea regatului;Gr. Alexandrescu dedica un scurt


poem evenimentului.
1882 Alexandrescu publica in Cimpoiul fragmente din
treducerea Ierusalimului liberat de Torquato Tasso, ultima
manifestare literara a scriitorului.
1885 25 noiembrie.Moartea lui Gr. Alexandrescu.

Referinte critice
BONIFACIU FLORESCU:Se poate zice de Alexandrescu ceea
ce Quintilian zicea de Oratiu:,,feliciter audet,are o fericita
indreazneala.In adevar,poeziei lui Alexandrescu este
taria:versul lui s-ar putea numi cornelian.Alexandrescu nu
poate sub punctul de vedere al armoniei,sa fie comparat cu
Alexandri;dar nici Alexandri nu poate rivaliza cu Alexandrescu
in ceea ce priveste energia si taria versului.Unul este
lebada,celalalt acvila Romaniei.()
In viitor,cand Unirea Romana va fi in adevar facuta,cand
Romania va fi un stat intins si puternic,cand invatatii Europei
vor incepe a studia limba si literatura noastra,Alexandrescu,si
ca liric,si ca satiric,si ca fabulist isi va avea numele gravat
intrev ale lui Lamartine si Hugo,sau intre lui Oratiu si
Boileau,sau,in fine,langa gloriusul nume al lui La Fontaine.
ION GHICA:In primavara,Vaillant mai recrutase un elev.Se
ivise pe banca de fund,langa perete,un tanar-parca-l vad!infasurat intr-un surtuc cafeniu,oaches,foarte oaches,parul
negru,sprancenele groase imbinate,ochii caprui si
scanteitorii;mustata ii mijea pe buza.Nu stiu,mica deosebire
de varsta sau superioritate ce credea ca avem noi in limba ce
venea sa invete se el il facea sa se tie arazna.La sfarsitul
clasei,noi ieseam gramada si zgomotosi,pe cand el se strecura

referat.clopotel.ro

binosor si isi lua drumul singur spre casa.Acesta erea tanarul


Grigore Alexandrescu.
O data,Vaillant,dupa ce ne ia d-a randul sa-I recitam
epistola lui Boileau catre Molliere:
,,Rare et fameux epirit dont la fertile veine
Ignore en crivant le traveil et la peine
Si cei vechi ne incurcam toti,unul dupa altul,care la versul
dintai,care la cel de-al doilea,fara caunul sa putem scoate la
capatai,se indeparteaza catre noul venit zicaqndu-i:
,,Voyons,monsieur Grgorie,povez-vous me debiter cela?
Allons,du courage!
Tanarul se roseste,clipeste de doua-trei ori,incepe a recita
si o duce pana la sfarsit fara cea mai mica ezitatiune,fara
inganare si fara o singura greseala,indicand cu preciziune
punctualitatea si trecand peste rima fara a o cauta.Ceilalti ne
uitam unul la altul,exprimand mirare,admiratie sau
gelozie.Niciodata pana atunci nu auzisem o dictiune mai
corecta si mai placuta;desi citisem si recitasem de o mie de
ori aceea epistola,dar pot ca numai atunci I-am inteles
spiritul si elegant.
La iesirea din clasa,m-am simtit atras de catrec acel
tanar,m-am apropiat de dansul si,fiindca mergeam tot pe o
cale,ne-am luat la vorba,pe drum.Mi-a recitat cu entuziasm
scene intregi din Andromaca si din Fedra de Racine.La
intrebarea mea daca n-a cercat sa scrie romaneste,mi-a
raspuns citandu-mi Adio la Targoviste.
Dintr-aceea zi am fost prieteni,si iubirea noastra unul pentru
altul nu s-a dezmintit niciodata.
Eu sedeam pe Podul Calitii.Alexandrescu locuia intr-un
beci,sub scara la Mitropolie,la unchiul sau,parintele
Ieremia.Eram vecini si ne vedeam in toate zilele;pregateam
lectiile noastre impreuna.
referat.clopotel.ro

In vara anului 1842,profitand de vacantele Academiei din


Iasi,venisem la Bucuresti.Unul din concesionarii ocnelor de
sare,rapostul Otetelsanul,care pe atunci imi era cam ruda,ne
invita,pe Alexandrescu si pe mine,sa-l intovarasim la Baia-deArama.Se propunea sa se cumpere aceea mosie pentru
exploatarea metalului;ocaziunea esra favorabila;putam fara
mare cheltuiala sa ne satisfacem dorinta veche ce aveam de a
vizita manastirile de peste Olt.Intr-aceea calatorie am mers
din manastire in manastire si din schit in schit,de la Cozia
pana la Tismana;ne-am coborat la Turnu-Severin s-apoi
ne0am intors,urmand obarsia muntilor,din stana in
stana,calatorind cand pe jos,cand calare,din gura Bahnei in
Dunere pana in valea Oltului,la Turnu-Rosu.Alexandrescu
adescris o parte din aceea calatorie intr-un memorial.In
peleriajul la Cozia s scris Umbra lui Mircea.() La Tismana a
scris Rasaritul lunei.
La Dragasani,Mormintele si mai multe alte poezii pline de
cugetari marete ca aspiratiunile sufletului sau si de tabl;ouri
descriptive,vesele si inflorite ca frumoasele locuri ce le vizita
si ca zburdarile inimei sale.
Laudata fie memoria marelui poet,a carui pana a stiut sa
invieze umbrele glorioase ale eroicului nostru trecut s-a
impodobit vechile traditii legendatre ale istorei
nationale,imbracandu-le in stralucitele culori ale bogatei sale
imaginatiuni.
G. CALINESCU: De la intaiul vers poezia lui Grigore
Alexandrescu se remarca prin abstractia ei,cel mai putin
aparenta.E o poezie in carbune,lipsita de culoarea
metaforei.Anul 1840 se deschide prin sentinte,spuse
sacerdotal.()
Desi ideile sunt generalitati totusi poetul le asduce in scena
personificate,dupa mitologie noua,prin verbe cu sugestii de
miscari corporale.Durerea e o fiinta care supune pe omul in
referat.clopotel.ro

ajutorul caruia alearga Soarta.Mihanirea paseste pe un


drum,iar pe urmele ei vine Binele.Imaginatia este sloboda sasi inchipuie cum voieste fiece abstractiune,sa
vada,bunaoara,durerea cu fata galbena,si crispata,mahnirea
despletita si apatica,zambirea cu aspect juvenil.
Cu toate astea,frazele sentetioase,oricat desen ar contine
pe dedesubt,n-ar putea produce atata emotie cata starnesc
versurile lui Grigore Alexandrescu,in care suna o muzica
profunda.Poezie gnomica,asa cum o profesau Gothe si
Eminescu,apartine genului dramatic.Poetul vine,hiertic,catre
cititor,si spune monologul sau in ton oratoric sau
confesional,acut ori cavernos.Glasul din anul 1840 este al unui
om plin de dignitate.
Abstragand de la valoarea de rectitudine a unui spirit
deschis ideilor celor mai inaintea,farmecul artistic al poeziei
lui Grigore Alexandrescu,inexplicabil la prima vedere
critica,neinsotita de o auditie bine studiata,e de domeniul
muzicii.Acest fel de a folosi strofele pentru elucidarea
problemelor nu este efectul unui prozaism congenital,ci al
educatiei clasice.
Si Anul 1840 si Umbra lui Mircea.La Cozia,ale lui Grigore
Alexandrescu,sunt declamate pe o incinta vasta;efectele
marunte sunt cu totul sacrificate impresiei totale de glas
formidabil si profetic,orchestrat de torente si de freamatul
padurilor.O lectura a ceea ce e mai izbutit in poezia
meditativa si elegica a lui Grigore Alexandrescu trebuie sa
aiba in vedere volumul muzical al compozitiei,instrumentatia
colosala ca si decorul.
Cu toate incertitudinile si impiedicarile,Grigore Alexandrescu
este inainte de Al. Macedonski,dintre aceia care au contribuit
considerabil la apropierea poeziei de muzica.

referat.clopotel.ro

S-ar putea să vă placă și