Sunteți pe pagina 1din 1
Economie ect, 85 dea vost 100%: fntul de toate ): 100 PPP si, 9 formarea IDU, atoare: nina Xi mii XT mane (IDU) se calor ci indict i real corectat” aman exprimat ‘mari grupe. $1 IeirorIDU este pana in prezent, 000); ind IDU cuprins clror IDU este rva ch existh 0 jumane si PIB’ gistreaza valori iat ul 2008 privind upate ase ul inegalitiilor tor participarit pirare 8 monedei do in State Economie 45 2.4.2, Potentialul economic Se observed, datoriti unei structuri productive care poate genera valoare adaugata doar eu un consum mare sau foarte mare de resurse, de regull resurse primare, ‘asa cum este cazul agriculturit sau al industriel extrac- tive, un rtm de crestere substantial este foarte greu de realizat. In aceste conditii, posibilitajile de a se apropia economiile citrenivelul superior al venitului pe locuitor devin din ce in ce mai utopice. Potentialul economic al principalelor tari se apreciaza prin miirimea i diversitatearesurselor naturale si create, ‘mostenite i atrase, de care dispune o anumiti zoni (ard); acestea se apreciazd cu numerosi indicatori, cum ar fi: resursele naturale, resursele demografice, resursele acumulate de capital tehnic (circulant), resursele ccercetari stiimtifice, resurselefinanciare, Inacest context, putem distinge tei situatii majore: 1) tari cu potential economic ridicat si nivel inalt de dezvoliare; 2) tari cu nivel de dezvoltare ridicat si potential eco nomic redus; 3) ri cu potential riicat i nivel de dezvoltare redus. Din acest context al aprecieri potentialului economic prin prisma PIB, coroborat cu potentialul demografic, cesta ca factor al dezvoltiri, dar sca factor cantitativ care da amploarea consumului, putem aprecia PIB si PIB pe cap de locuitor. populatia total i structura. Terarhia mondiala din punctal de vedere al potentialu- lui economic se schimb& intr-un rtm foarte lent, ins, ea nivel de dezvoltare, putem observa o modificare mai rapid. Economiile nationale se deosebese intre ele sub aspectul modului de alocare a resurselor (factorilor de productie) pe domenii de activitate (industri), alocare care reflect structurasistemului de nevoi, nivelul relativ al eficientei in diferite sectoare, amploarea si structura schimburilor cconomice externe Evolutia economicd.a marcat unele tipuri de deplastri structurale de la preponderenta sectorului primar (agricultura, industria extractiva), spre cel secundar, ca expresic a industrializirit in care constructa gi industria detin un loc preponderent si tind spre fenomenul de tertializare, in care amplul gi eterogenul sector al serviciilor asigurd locatia majortatii factorilor de productie are rolul majritarin productia PIB. Se apreciaza ci, in prezent, in majoritaca trilor dezvoliate, dar mu numai, producyia material traditionalé ~ ca pondere in totalitatea ocupari iin erearea PIB — reprezint doar o insuld intro mare tot mai eterogend de O tenializaresanatoasa este o alt fqerd a nei inalte ficient. Dupa cum o pseudotenializare este echivalenti cuo extinderea unor sectoare pletorice de servici ira "un suport sAntos in inal ficient, dar eferindune la terializarea logic din economia yrilor dezvotate, exist importante deosebiri si tendinfe care indeamné la reflectic. lati, de pild, ci se poate discuta despre numite profi. Profilul de economii najionale in raport cu structura ccupiri factorului ,munea”. in diferite ramuri arati astfel: 1) economii de servieii (SUA, Marea Britanie, Canada), caraterizate prin decinul rapid al ocupdril in industria prelueratoare_ si cresterea ei in serviciile de gestiune @ capitalului, care prevaleaza fala de alte categorii de servicii din cadrul intreprinderii: 2) modelul infoindustrial (Japonia, Germania) ~desi ponderea ocupiri in industrile prelucritoare s-a redus, (reprezinta eca 25%), activitatea industrials se extinde, paralel cu serviciile pentru intreprinderi (altele decat cele pentru gestionarea capitalului). Extinderea serviciilor se bazeaza pe serviii adresate inteprinderilor (in special cetor din industrie) si pe serviciile sociale: 3) combinarea celor dou modele (Franta), care pare 4 Inclind spre o economie a serviciilor, dar menfinand 0 baza solida a industrilor de prelucrare gi cu servicii pentru intreprinderi si sociale, care sunt in expansiune. Pe langi diferentele foarte mari existente, in loc sh asistim la limitarea decalajelor sau chiar la atenuarea acestora, datcle pe care le avem la dispozitie ne arata ccontrariu Ritmurile de erestere pe care le inregistreazi trile ddezvoltate mu sunt atinse de ire in dezvoltare,astfel cl ssansele ca file dezvoltate i fie ajunse sunt minime. Pentru reducerea diferenfelor sunt necesare eforturi considerable penirurealizarea unorritmuri de restere superioare mesic, astfelincat decalajele existente si poathfireduse.