Sunteți pe pagina 1din 24

TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

1. IMPORTANTA TABLOULUI FLUXULUI DE NUMERAR


Beneficiile informatiilor aduse de tabloul fluxului de numerar sunt:
1. Situatia fluxurilor de numerar folosita impreuna cu restul situatiilor financiare, aduce
informatii, care permit utilizatorilor sa evalueze modificarea activului net al unei intreprinderi,
structura sa financiara (inclusiv lichiditatea si solvabilitatea sa) si capacitatea de a influenta
valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar in vederea adaptarii la circumstantele si
oportunitatile in continua schimbare.
2. Informatiile despre fluxurile de numerar sunt folositoare in stabilirea capacitatii unei
intreprinderi de a genera numerar si echivalent de numerar si dau posibilitatea utilizatorilor sa
puna la punct modele de evaluare si comparare a valorii prezente pentru fluxurile de numerar
viitoare ale diferitelor intreprinderi.
3. Mareste comparabilitatea raportarii rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi,
deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii
si tratamente.
4. Istoricul informatiilor asupra fluxurilor de numerar este adeseori folosit ca un indicator al
valorii, momentul aparitiei si sigurantei viitoarelor fluxuri de numerar.
5. Este, de asemenea, folositor in verificarea exactitatii evaluarilor trecute asupra viitoarelor
fluxuri de numerar si in analizarea relatiilor dintre profitabilitate si fluxurile nete de numerar
si a impactului asupra preturilor.
6. Pentru previzionarea cash flow-ului. In cele mai multe cazuri, tinand cont ca resursele si
utilizarile nu se modifica in mod esential de la un an la altul, se poate previziona cash flow-ul
pe baza platilor si incasarilor din trecut. Prin previzionare se permite folosirea eficienta a
disponibilitatilor banesti ale societatii, si astfel se poate evita indatorarea pe termen scurt;
estimarea necesitatilor de numerar, in timp util pentru negocierea si angajarea unui credit;
informatii despre realizarea investitiilor din surse proprii.
7. Pentru a aprecia deciziile care s-au luat in gestiunea intreprinderii. Tabloul fluxului de
numerar raporteaza investitiile companiei in activul firmei si ofera investitorilor si creditorilor
informatii asupra cash flow-ului pentru a evalua gestiunea intreprinderii. Analiza fluxurilor
financiare completeaza diagnosticul financiar.
8. Arata relatia prin care profitul net se transforma in numerar. De obicei profitul net si
numerarul se modifica impreuna, avand aceasi directie.
Utilizarea informatiilor degajate de tabloul fluxurilor de trezorerie este diferita in functie de
felul utilizatorului; fiecare utilizator folosind aceste informatii in mod diferit, in functie de
interese. Utilizatorii acestori informatii pot fi: interni- managementul intreprinderii si externiin special investitorii si creditorii intreprinderii.

Managerii intreprinderii utilizeaza informatiile degajate de tablou pentru:


-

a determina gradul de lichiditate a intreprinderii;

de a evalua efectele unor decizii strategice majore privind investitiile si finantarea;

de a propune politica de dividende.

Investitorii si creditorii utilizeaza informatiile cuprinse in acest tablou in vederea determinarii


capacitatii intreprinderii:
-

de a genera fluxuri pozitive de lichiditati;

de a-si achita datoriile;

de a plati dividende si dobanzi;

de a-si previziona nevoile suplimentare de finantare;

de a explica diferenta dintre profitul net, obtinut cu ajutorul contului de profit si


pierdere, si fluxurile nete de lichiditati generate de activitatea de exploatare.
Teoria si practica financiara au demonstrat ca cei interesati de o anumita
intreprindere isi vor baza deciziile economice referitoare la aceasta in functie de capacitatea
intreprinderii de a genera fluxuri de numerar in viitor. Fluxurile de numerar precedente ofera
informatii relevante despre viitorul flux de trezorerie, deoarece ele ilustreaza modul in care
intreprinderea genereaza numerar si cum il cheltuie. "O intreprindere poate fi considerata ca o
masina de numerar: informatia despre fluxul de numerar ar trebui sa arate cum functioneaza
masina".

2. OBIECTIVELE TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE


Institutul de Normalizare Contabila American, FASB (Financial Accounting
Standards Boards), trateaza problematica legata de tabloul fluxurilor de trezorerie prin norma
contabila FAS 95- Tabloul fluxurilor de trezorerie (Statement of cash flow), modificata prin
norma FAS 102. Conform FASB, obiectului situatiei fluxurilor de trezorerie consta in:
Furnizarea de informatii privind incasarile si platile de mijloace banesti ale unei
companii, produse in timpul unui exercitiu contabil;
Furnizarea de informatii privind activitatile de exploatare, de investitii si de finantare
derulate de o companie, pe parcursul unui exercitiu contabil.
Institutul Standardelor de Contabilitate Internationale, IASB, prin norma internationala de
contabilitate IAS 7- Situatia fluxurilor de numerar- precizeaza ca obiectivul situatiei
fluxurilor de trezorerie este:
De a solicita informatii, care trebuie prezentate, referitoare la istoricul miscarii de
numerar si de echivalente de numerar, ale unei intreprinderi, prin intermediul situatiei

fluxurilor de numerar, care clasifica fluxurile de numerar, in timpul perioadei, pe activitati de


exploatare, investitie si finantare.
Din cele prezentate mai sus putem observa asemanarea dintre obiectivele propuse de o situatie
a fluxurilor de trezorerie, de catre cele doua organisme de normalizare contabila: cel
american-FASB si cel international- IASB. Acest lucru nu este de mirare, stiut fiind faptul ca
demersurile IASB legate de normalizarea contabila internationala au fost, in mare masura,
influentate de FASB.
Fara a preciza in mod expres obiectivele unui tablou al fluxurilor de finantare, norma britanica
FRS1 "Cash flow statement", pare a fi puternic inspirata de norma americana FAS 95.

3. ELEMENTELE TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Tabloul bazat pe fluxurile de trezorerie este un document de sinteza contabila de


sine statator, care explica variatia trezoreriei. Tabloul fluxurilor de trezorerie indica
solvabilitatea agentului economic sau capacitatea de a genera fluxuri pozitive de trezorerie
pornind de la activitatile sale curente.
Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie este relevata de urmatoarele aspecte :
o Indica legatura dintre fiecare operatie efectuata de agentul economic si echilibrul sau
financiar ;
o

Reflecta efectele pe termen scurt sau mediu ale realizarii echilibrului financiar.

Existenta, miscarea si transformarea numerarului este pusa in evidenta cu ajutorul situatiilor


fluxurilor de trezorerie, acestea realizandu-se pe trei tipuri de activitati:
-

activitati de exploatare;

activitati de investitii;

activitati de finantare.

a) Fluxurile generate de activitatile de exploatare are un rol esential pentru evolutia in viitor
a intreprinderii deoarece activitatile din exploatare sunt elemente importante ale veniturilor,
iar acest flux reprezinta principala sursa de finantare a productiei, a investitiilor si de achitare
a dividendelor catre actionari.
b) Fluxurile generate de activitatile de investitii evidentiaza masura in care activitatile de
investitii s-au autofinantat si sumele cheltuite pentru investitii pot genera fluxuri pozitive de
numerar in viitor.
c) Fluxurile generate de activitatile de finantare evidentiaza evolutia in viitor a numerarului
provenit de la investitori externi.
In mod concret elementele unei situatii a fluxurilor de trezorerie ar fi urmatoarele :

Numerarul - reprezentat de numerarul din casa si de depozitele platibile la cerere (disponibil


in cont). Prin urmare, numerarul inseamna banii la care societatea poate avea acces imediat.
Echivalentele de numerar - sunt investitii financiare pe termen scurt si extrem de lichide
care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar. Investitiile vor fi clasificate, in mod
normal, in echivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioada scurta de scadenta, de
regula trei luni sau chiar mai putin de la data achizitiei. Prin urmare, investitiile de capital vor
fi excluse din aceasta categorie.
Fluxurile de numerar - sunt intrarile si iesirile de numerar si echivalente de numerar.
Activitatile de exploatare - sunt principalele activitati producatoare de venit ale
intreprinderilor, precum si alte activitati ce nu sunt activitati de investitii sau de finantare.
Aceasta constituie o parte importanta a situatiei fluxurilor de numerar deoarece arata succesul
inregistrat de activitatile entitatii la generarea unor fluxuri de numerar suficiente pentru
rambursarea creditelor, plata dividendelor si realizarea de noi investitii fara ca entitatea sa fie
nevoita sa apeleze la surse externe de finantare.
Activitatile de investitii - consta in achizitionarea si instrainarea de active imobilizate
precum si alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. Este importanta
prezentarea separata a acestor fluxuri de numerar deoarece ele reprezinta valoarea cheltuielii
care a fost efectuata cu resurse menite sa genereze venit si fluxuri de numerar in viitor.
Activitatile de finantare - sunt activitati ce duc la schimbari ale dimensiunii si compozitiei
capitalului propriu si datoriilor unei intreprinderi. Prezentarea separata a fluxurilor de numerar
provenite din activitati de finantare este importanta deoarece este folositoare in estimarea
cererilor viitoare de fluxuri de numerar din partea fiinantatorilor intreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar trebuie, prin urmare, sa analizeze fluxurile de numerar ale
perioadei in functie de natura activitatii : de exploatare, de investitii si financiare. Activitatile
de investitii si financiare care nu presupun existenta numerarului sau a echivalentului de
numerar nu trebuie incluse in Situatia fluxurilor de numerar, dar trebuie prezentate altundeva
in situatiile financiare. Este important sa nu se uite ca o singura tranzactie poate genera fluxuri
de numerar care sunt incluse in sectiuni distincte din cadrul situatiei fluxurilor de numerar.
Pentru intocmirea situatiei fluxurilor de numerar majoritatea modelelor permit utilizarea a
doua metode de determinare :
Metoda directa prin care sunt prezentate clasele majore de plati si de incasari
brute in numerar. Pentru a obtine informatiile ce trebuie prezentate pe baza acestei
metode, este necesar sa se obtina intai informatiile care aplica prevederile metodei
indirecte.
Metoda indirecta prin care pierderea neta sau profitul este ajustat cu efectele
tranzactiilor ce nu au natura de numerar, amanarile sau angajamentele de plati sau
incasari in numerar din exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si
cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.

MODELE ALE TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Din analiza efectuata asupra utilizarii tabloului fluxurilor de trezorerie pe plan


mondial se constata aria de raspandire destul de larga a acestuia. In continuare voi prezenta
mai multe modele de determinare ale tabloului fluxurilor de trezorerie din : Anglia, Statele
Unite ale Americii, Franta si conform Standardelor Internationale de Contabilitate.
1. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ANGLIA
In Anglia tabloul fluxurilor de trezorerie este reglementat de norma FRS 1 ' Cashflow Statements' , norma devenita operationala din 1992, fiind elaborata de ASB. Tabloul
clasifica fluxurile de trezorerie aferente perioadei astfel:
v fluxuri ale activitatii de exploatare,
v fluxuri privind rezultatele investitiilor de natura financiara si costurile finantarii,
v fluxuri privind impozitele si taxele,
v fluxuri ale activitatii de investitii si
v fluxuri ale activitatii de finantare.
A. Activitati de exploatare
Fluxul de trezorerie al activitatilor de exploatare reprezinta efectul sub aspect
monetar al tranzactiilor legate de activitatea de exploatare sau comert a agentului economic.
Fluxul de trezorerie net rezultat din activitatile de exploatare reprezinta cresterea sau
descresterea neta a cash-ului sau echivalentelor de cash care se determina pe baza rezultatului
exploatarii reflectat in Contul de profit si pierdere contabil. Acest rezultat poate fi trecut in
tablou inainte sau dupa impozitare si este apoi corectat cu elementele care nu produc sau care
amana incasarile sau platile de cash sau echivalente de cash.
Diferenta care exista intre rezultatul exploatarii si fluxul net de trezorerie al
exploatarii este prezentata in anexa acestui tablou, unde sunt puse separat in evidenta
miscarile legate de stocuri, debitori si creditori aferente exploatarii.
Pentru a se ajunge de la rezultatul exploatarii la fluxul net de trezorerie se pot
folosi cele doua metode amintite mai sus: metoda directa si metoda indirecta. Consiliul
Standardelor Contabile (A.S.B.) care a elaborat acest tablou de flux foloseste metoda
indirecta, pentru ca cea directa este mai greoaie si mai costisitoare in cazul aplicarii unei
contabilitati de angajamente. Metoda directa ar cere un sistem contabil care sa determine
fluxul de trezorerie al fiecarei operatiuni efectuate, ceea ce ar insemna existenta a doua
sisteme contabile - unul de angajamente si unul de trezorerie. Determinarea fluxului net de
trezorerie al activitatilor de exploatare, dupa metoda indirecta se prezinta astfel:
+/- Cheltuielile si veniturile cu deprecierea (amortizari si provizioane)
+/- Profit sau pierdere din vanzarea imobilizarilor corporale (Venituri din cedarea
activelor- Cheltuieli privind activele cedate)

+/- Variatia stocurilor


+/- Variatia debitorilor
+/- Variatia creditorilor
B. Rezultatul investitiilor de natura financiara si costuri ale finantarii
Acestea reprezinta incasari si plati de cash care apartin activitatii financiare a
agentului economic. Incasarile poarta forma dobanzilor si dividendelor aferente imobilizarilor
financiare si titlurilor de plasament apartinand activului patrimonial al agentului economic.
Platile imbraca forma dobanzilor aferente imprumuturilor contractate de agentul economic si
a dividendelor platite actionarilor pentru resursele adunate de catre acestia.
Dobanzile si dividendele incasate, precum si dobanzile platite sunt citite din
Contul de profit si pierdere contabil, din randul veniturilor, respectiv cheltuielilor financiare.
In schimb dividendele platite sunt citite din Bilantul contabil si reprezinta o repartizare din
profitul net.
Tabloul de flux nu tine seama de aceasta deosebire de natura contabila dintre
elementele mentionate si le reuneste in aceeasi grupa din doua considerente:
In primul rand, ele genereaza in cursul perioadei fluxuri de incasari sau plati:
veniturile si cheltuielile financiare in momentul inregistrarii lor in
contabilitate, iar dividendele datorate in numele exercitiului precedent au fost
achitate in cursul perioadei analizate;
In al doilea rand, ele sunt de natura financiara, reprezentand remunerarea unor
resurse de finantare care au fost achitate, respectiv incasate de agentul
economic.
C. Activitati de investitii
Fluxul de trezorerie aferent activitatilor de investitii provine din operatiile legate
de activele imobilizate si de activele de natura financiara mai lichide (titluri de plasament),
altele decat cele considerate echivalente de cash.
Fluxurile de trezorerie pozitive sau intrarile de cash sunt:
a)
Incasari din vanzarea activelor imobilizate, a titlurilor de participare la filiale, a
altor titluri imobilizate;
b)

Din rambursari de imprumuturi din partea filialelor sau altor agenti economici.
Fluxurile de trezorerie negative sau iesiri de cash sunt:

a) Plati pentru achizitia de imobilizari corporale, titluri de participare la filiale, a altor


titluri imobilizate;
b)

Imprumuturi acordate filialelor sau altor agenti economici.

D. Activitati de finantare
Fluxurile de trezorerie aferente finantarii cuprind incasarile si platile de la sau
catre cei care au asigurat finantarea externa a agentului. Fluxurile de trezorerie pozitive sunt
formate din:
a)

Incasari provenite din operatiuni de capital;

b) Incasari provenite din credite, imprumuturi, angajamente si alte datorii


pe termen scurt sau lung.
Fluxurile de trezorerie negative sunt:
a)

Rambursari de imprumut;

b)

Plati pentru rascumpararea actiunilor proprii;

c)
Plati pentru cheltuielile privind comisioane legate de actiuni, credite,
imprumuturi, angajamente si alte finantari.
Tabloul de flux anglo-saxon este insotit de o anexa care:
4 Explica modul de determinare a fluxurilor de trezorerie provenite din activitati
de exploatare;
4 Face o verificare a marimii variatiei trezoreriei obtinute din tablou prin
compararea datelor bilanturilor de la sfarsit si inceput de perioada privind disponibilitatile
banesti, activele lichide si creditele pe termen scurt;
4 Face o analiza a variatiilor operatiilor de finantare pe parcursul perioadei, pe
baza datelor din doua bilanturi succesive si a fluxului net de trezorerie legat de finantare
determinat din tablou.
Schema tabloului de flux anglo-saxon1[1]
A

= Fluxuri nete de trezorerie provenite din activitatea de exploatare

= Fluxuri nete de trezorerie provenite din rezultatele de natura financiara


si costuri ale finantarii (1+2-3-4)

+ Dobanzi incasate

+ Dividende incasate

- Dobanzi platite

- Dividende platite

= Impozite platite (5)

Impozit pe profit (inclusiv avansuri platite)

= Fluxuri nete de trezorerie provenite din activitatile de investitii (6-7-8)

+ Incasari din vanzarea de imobile corporale

- Plati pentru achizitii de imobilizari necorporale

- Plati pentru achizitii de imobilizari corporale

= Fluxuri nete de trezorerie inainte de finantare (A+B-C+D)

= Fluxuri nete de trezorerie provenite din finantare (9-10-11)

+ Cresteri ale capitalului social

10

- Rambursari de imprumuturi
- Plati generate de majorarea capitalului social

= Flux net de trezorerie (E+F)

2. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ABORDAREA NORDAMERICANA


In Statele Unite, tabloul fluxului de trezorerie a devenit tabloul dominant in raport
cu alte metode de tablouri de flux.. Norma SFAS nr. 95 a FASB (Financial Accounting
Standards Board) care dateaza din 1987 a reglementat continutul acestui tablou si a precizat
obligativitatea publicarii lui.

In literatura americana, atunci cand se analizeaza tabloul fluxurilor de trezorerie,


se precizeaza ca el serveste la2[2]: previzionarea cash-flow-ului ; la aprecierea deciziilor
conducerii ; pentru determinarea capacitatii intreprinderii de a plati dividende cuvenite
actionarilor si dobanda aferenta creditelor si arata relatia prin care profitul net se transforma in
cash.
Cash flow-ul se compune din : activitati de exploatare, activitati de investitii si
activitati de finantare.
A. Activitatea de exploatare
Incasarile provin din :
Incasari din vanzarile de bunuri si din prestarea de servicii ;
Incasarile din venituri din imprumuturi si dividende asupra titlurilor detinute.
Iesirile de cah flow :
Plati fata de furnizori si personal ;
Plati fata de stat ;
Plati de dobanzi ;
Alte plati din exploatare.
FASB, dupa numeroase dezbateri, a decis ca incasarile din dobanzi si dividendele
incasate sa fie trecute la activitatea de exploatare, desi ele sunt rezultatul activitatii de
finantare, respectiv rezultatul activitatii de investitii. Aceasta datorita faptului ca afecteaza
calcularea profitului net. Se observa ca dividendele acordate actionarilor proprii nu sunt
trecute la fluxurile din activitati de exploatare, pentru ca ele nu intra in calculul profitului net.
Dividendele platite sunt trecute la activitatea financiara pentru ca ele intra in
capitalul propriu care finanteaza intreprinderea prin detinerea actiunilor.
Fluxurile de trezorerie din exploatare sunt calculate prin doua metode :
u

metoda directa, cea pe care FASB o recomanda. Aceasta presupune


determinarea elementelor rezultate, care au generat o incasare sau o plata.
Conform acestei metode sunt defalcate veniturile incasate si cheltuielile care
au condus la o plata.
+Incasare clienti

Fluxul net de trezorerie provenit


activitatea de exploatare

= din + Dobanda incasata


- Plati efectuate catre furnizori si personal
- Dobanda platita
- Taxe platite

u metoda indirecta, in functie de care rezultatul este corijat cu incidentele operatiilor care nu
au caracter monetar, adica care nu au incidenta asupra trezoreriei.

Fluxul net de trezorerie degajat de = + Profit net


activitatea de exploatare
+ Cheltuieli cu amortizarea si provizionele
- Venituri din cedarea activelor
+ Cheltuieli privind activele cedate
+ Cheltuieli inregistrate in avans
+/- Variatia clientilor
- Venituri de incasat
+/- Variatia stocurilor
+/- Variatia furnizorilor

+/- Variatia altor datorii


B. Activitatea de investitii
Intrarile de cash sunt formate din :
Cesiunea investitiilor ;
Incasari generate de cesiunea activelor ;
Incasari in rambursarea imprumuturilor de la alte companii.
Iesirile de cash sunt formate din :
Achizitii de active ;
Achizitia de filiale ;
Imprumuturi pentru alte companii.
In activitatea de investitii se includ si imprumutirile pe termen lung care le
primeste o firma de la alta firma pentru ca imprumutul inseamna o suma de incasat.
C. Activitatea de finantare
Intrarile de cash fow :
Credite primite ;
Cresteri de capital in numerar ;
Vanzarea titlurilor imobiliare ;
Emisiunea de imprumuturi.
Iesirile de cash sunt :
Rambursari de capital in numerar ;
Dividende platite pentru actionari ;
Rambursarea unor datorii pe termen lung sau rascumpararea obligatiunilor.
Activitatea de finantare inseamna de fapt obtinerea de fonduri de la creditori si
investitori pentru lansarea si sustinerea intreprinderii. Include si vanzarea de bonuri de tezaur
si plata dividendelor cuvenite actionarilor.
3. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE FRANCEZ

In Franta exista preocupari privind asemenea tablouri inca din 1970, dar utilizarea
lor in practica a aparut doar in ultimii ani. Consiliul Superior al Ordinului Expertilor Contabili
(OECCA) a aprobat in 1998, recomandarea nr. 1.22 cu privire la publicarea unui model al
tabloului bazat pe fluxurile de trezorerie.
Modelul propus de Ordinul Expertilor Contabili are in vedere numai fluxurile
monetare care au un impact asupra trezoreriei, in cursul perioadei considerate. Structura
tabloului are la baza o clasificare functionala a fluxurilor intreprinderii, fiind vorba de :
-

fluxuri de trezorerie privind operatiile de exploatare ;

fluxuri de trezorerie privind operatiile de investitii ;

fluxuri de trezorerie privind operatiile de finantare.

A. Fluxurile de trezorerie privind operatiile de exploatare


Pentru determinarea fluxurilor de trezorerie din exploatare exista doua metode :
metoda capacitatii de autofinantare si metoda fluxurilor de exploatare.
Metoda capacitatii de autofinantare se bazeaza pe corectarea capacitatii de
autofinantare cu variatia necesarului de fond de rulment. Corespunzator celor doua variante de
stabilirea capacitatii de autofinantare, excedentul brut din exploatare si rezultatul net contabil,
se diferentiaza si modul de structurare a datelor in cadrul primei parti a tabloului de trezorerie.
In cazul in care se porneste de la excedentul brut de exploatare, fluxul de
trezorerie privind exploatarea se construieste astfel :
+ Excedentul brut de exploatare
- Variatia necesarului de fond de rulment
= Excedentul de trezorerie din exploatare

+/- Alte venituri din exploatare si alte cheltuieli din exploatare si susceptibile sa antreneze o
variatie de trezorerie
- Variatia necesarului de fond de rulment in afara exploatarii
- Impozit pe profit

Fluxul de trezorerie provenit din exploatare

Daca capacitatea de autofinantare este calculata pornind de la rezultatul net contabil,


compozitia primei parti a tabloului de fluxuri de trezorerie se prezinta astfel :
+ Rezultatul net
+/- Amortismente si provizioane
+/- Variatia de stocuri
+ Transferuri de cheltuieli in contul de cheltuieli de repartizat
+/- Plusuri sau minusuri de valoare
= Capacitatea de autofinantare
- Variatia necesarului de fond de rulment

= Fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare


Aceasta metoda, numita si metoda indirecta este cel mai des utilizata de
intreprinderi. Punctul de plecare este rezultatul net al exercitiului, din care se elimina
cheltuielile si veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei si se tine cont de variatia
decalajelor de trezorerie asupra operatiilor de exploatare.
Metoda fluxurilor de exploatare se porneste de la delimitarea fluxurilor de
incasari si plati intervenite in masa veniturilor si cheltuielilor.
B. Fluxurile de trezorerie privind activitatea de investitii

Sunt operatii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de calcul proprie
acestui gen de operatii se prezinta astfel :
+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor corporale si necorporale
+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare
+ Rambursarea obtinuta din creante imobilizate
- Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale si corporale
- Plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare
- Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

= Fluxul de trezorerie provenit din operatii de investitii


C. Fluxul de trezorerie din activitatea de finantare
In perimetru acestor operatii se includ fluxurile de trezorerie generate de finantarea pe termen
lung. Formula de calcul folosita este :
+ Incasari din cresteri de capital propriu
+ Cresteri de datorii financiare
- Plati privind reduceri de capital propriu
- Rambursari de datorii financiare
- Dividende varsate

+ Avansuri primite de la terti


- Avansuri rambursate tertilor
- Variatia capitalului subscris solicitat/nesolicitat
=Fluxul de trezorerie din operatii de finantare

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE IN ROMANIA


Conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 94/2001 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, Situatia fluxurilor de trezorerie, denumita in
traducerea oficiala a Standardelor Internationale de Contabilitate ca si "Situatia fluxurilor de
numerar", este una dintre situatiile financiare obligatorii pentru intreprinderile care aplica
aceste standarde.
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice
si cu Standardele Internationale de Contabilitate "se aplica incepand cu situatiile financiare ale
anului 2000 de societatile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti, unele regii
autonome, companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes national, precum si pe
piata de capital"3[7], conform listei anexate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.
85/20.IL2001.
In conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate (SIC) situatiile
financiare anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere, situatia modificarii capitalurilor
proprii, situatia fluxurilor de numerar si notele explicative.
SIC 7 impune raportarea fluxurilor de numerar pe trei categorii de activitati: de
exploatare, investitii si de finantare, lasand la latitudinea societatilor modalitatea de prezentare- directa
sau indirecta.
Conturile utilizate sunt cele din planul contabil aprobat prin OMF 94/2001.
In continuare va fi prezentat un exemplu de situatie a fluxurilor de trezorerie dupa
modelul prezentat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 85/20.IL2001.
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
La data de 31 decembrie. - exemplu
3

a) Metoda directa

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:

(+) incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;

(+) incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;

(-) platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii;

(-) platile in numerar catre si in numele angajatilor;

(-) platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate in mod specific cu
activitatile de investitii si finantare.

Fluxuri de numerar din activitati de investitii:

(-) platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe
termen lung;

(+) incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si
alte active pe termen lung;

(-) platile in numerar pentru achizitionarea de instumente de capital propriu si de creanta ale altor
intreprinderi;

(+) incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor
intreprinderi;

(-) avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;

(+) incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Fluxuri de numerar din activitati de finantare:

(+) veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

(-) platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii;

(+) veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi;

(-) rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

(-) platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing
financiar.

Fluxuri de numerar - total

Numerar la inceputul perioadei

Numerar la finele perioadei

b) Metoda indirecta

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:

rezultatul net;

(-) modificarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;

(+/-) ajustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse la activitatile de investitii sau de
finantare.

Fluxuri de numerar din activitati de investitii:

(-) platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe
termen lung;

(+) incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si

alte active pe termen lung;

(-) platile in numerar pentru achizitionarea de instumente de capital propriu si de creanta ale altor
intreprinderi;

(+) incasarile in numerar din vanzarea de instumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;

(-) avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;

(+) incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Fluxuri de numerar din activitati de finantare:

(+) veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

(-) platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii;

(+) veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi;

(-) rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

(-) platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing
financiar.

Fluxuri de numerar - total

Numerar la inceputul perioadei

Numerar la finelel perioadei

Ambele metode vor furniza aceleasi cifre, dar metoda directa este preferata de IAS 7
deoarece furnizeaza mai multe informatii despre societate. Totusi, aceasta metoda este rar utilizata in
practica deoarece aplicarea ei este mai dificila si solicita mai mult timp.

Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si de finantare trebuie prezentate in


cadrul claselor majore de plati si incasari brute in numerar aparute.
Informatiile necesare pentru situatia fluxurilor de numerar sunt obtinute prin analizarea
cifrelor din bilant conform diferitelor sectiuni standard ale situatiei fluxurilor de numerar.
Prin urmare, de exemplu, reconcilierea profitului din exploatare inainte de impozitare,
preluat din contul de profit si pierdere, cu fluxul de numerar rezultat din activitatile de exploatare nu
va include toate miscarile inregistrate in conturile debitorilor si creditorilor ale acelui an, ci doar acele
miscari survenite in aceste conturi, care sunt aferente activitatilor de exploatare. Aceasta inseamna ca,
de exemplu, miscarea inregistrata in dobanda de platit nu trebuie inclusa in sectiunea aferenta
activitatilor de exploatare din situatia fluxurilor de numerar, dar trebuie inclusa in sectiunea aferenta
activitatilor de investitii.
Prin insumarea numerarului net din activitatile de exploatare, investitie si finantare se
obtine cresterea sau scaderea neta a numerarului si echivalentelor de numerar pe parcursul perioadei,
suma prin care se poate face reconcilierea intre soldul initial si cel final al numerarului si
echivalentelor de numerar.
Scopul intocmirii fluxurilor de trezorerie fiind acela de a prezenta miscarile inregistrate
de-a lungul perioadei in conturile de numerar si de echivalente de numerar, se poate observa ca la
intocmirea acestei situatii se urmaresc exclusiv tranzactiile care dau nastere unor incasari sau plati pe
durata perioadei de raportare. In acest caz, principiile contabilitatii de angajamente nu sunt deci
relevante, elemente cum ar fi cheltuielile constatate in avans, dobanzile de platit sau de primit etc.
nefiind luate in considerare. De asemenea, orice alt gen de tranzactie care nu implica incasari sau plati
nu face obiectul acestei situatii. Exemplele date de IAS 7 in acest sens se refera la tranzactii de
achizitionare de active prin leasing financiar, la achizitionarea de intreprinderi prin intermediul
emiterii de actiuni sau la convertirea datoriilor in actiuni.
Situatia fluxurilor de trezorerie a devenit in ultimul timp un element extrem de important
al raportarii financiare a intreprinderilor, deoarece ea ofera o serie de informatii ce nu ar putea fi
obtinute utilizand celelalte situatii financiare, informatii referitoare la lichiditatea si solvabilitatea
intreprinderii.
DOCUMENTELE DE LUCRU
Documentul din care se culeg datele necesare realizarii fluxului de numerar este jurnalul
Cartea mare, document prin care au loc fluxurile de numerar (conturile de banca si casa).
Soldurile initiale si finale se preiau din balanta contabila, iar profitul si pierderea
nerealizata (neincasata) din notele contabile.
Pentru usurinta in intocmirea situatiei si posibilitatea de verificare se va completa
documentul "Anexa SFN" din care se preiau informatiile necesare intocmirii situatiei fluxului de
numerar.

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Fluxul de numerar din activitatea de exploatare se poate prezenta in urmatorul mod:
-

Incasari de la clienti, alte venituri din exploatare incasate

Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite

Plati catre salariati si in contul salariatilor

Impozite si taxe platite

Impozitul pe profit platit

Dobanzi platite

Flux de numerar din activitatea de exploatare


Incasari de la clienti, alte venituri din exploatare incasate

La aceasta pozitie se vor trece incasarile din vanzarea produselor finite, marfurilor si a
lucrarilor si serviciilor prestate clientilor.
Conturile utilizate in contabilitate pentru a inregistra incasarile de la clienti sunt: 4111,
419, 461, 5112, 5114, 7581, 7582 si 7588. Contul 461 "Debitori diversi" poate contine si valoarea
incasarilor din vanzarea mijloacelor fixe, fiind necesara si consultarea rulajului altor conturi, ca de
exemplu, contul 7583, pentru a stabili natura fluxului de numerar incasat. Rulajul creditor total al
conturilor mentionate va reprezenta valoarea incasarilor din exploatare. Restituirile de sume de la
furnizori, salariati, TVA-ul incasat (contul 4424 si 4427), dobanzi si alte sume incasate, care nu se pot
aloca rational la alte pozitii de incasari sunt incluse tot la aceasta rubrica, inclusiv diferentele de curs
valutar incasate.
Valoarea avansurilor restituite de angajatii societatii prin deconturi nu se include la nici
una dintre pozitiile de incasari, aceste sume fiind ale societatii si se prezinta la valoarea neta platita
(decontata) in pozitia "Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite".
Plati catre furnizori, alte cheltuieli de exploatare platite
Pozitia include toate platile de exploatare catre furnizorii de stocuri, lucrari si servicii.
Se au in vedere conturile din clasa 3 care au in corespondenta cu conturile de banca si
casa, in lei si valuta, contul 401, 409, 462. Conturile de cheltuieli din exploatare se includ cand sunt in
corespondenta cu conturile de banca si casa, mai putin cele care se includ la alte pozitii in situatia
fluxului de numerar. Sumele restituite clientilor si orice alte sume platite care nu se pot incadra la alte
pozitii sunt trecute la aceasta pozitie, inclusiv diferentele de curs valutar platite si TVA-ul platit (contul
4426).

Avansurile acordate angajatilor in timpul deplasarii sunt trecute la valoarea neta (mai
putin sumele restituite).
Plati catre angajati si in contul angajatilor
Plati catre angajati si in contul angajatilor (propririle si alte retineri), mai putin cele la
bugetul de stat, bugetele si fondurile speciale, se regasesc in aceasta pozitie.
Rulajul total debitor la conturile din grupa 42 (conturile 421, 423, 426, 427, 4282) se
trece la aceasta linie.
Impozite si taxe platite
Toate impozitele si taxele platite, mai putin impozitul pe profit, se evidentiaza la aceasta
pozitie.
Conturile avute in vedere sunt in grupa 43, grupa 44 (contul 431, 437, 444, 4423, 446,
447, 4481) mai putin contul sintetic de gradul I 441 si conturile 635 si 6711.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit platit (rulajul debitor al contului sintetic de gradul I 441) se trece la
aceasta pozitie.
Se va prezenta separat impozitul pe profit, ca fiind generat de cele trei clase de activitati,
daca este practic imposibil sa se aloce in mod rezonabil impozitul platit unei activitati (exploatare,
investitie sau finantare).
Dobanzi platite
Daca creditele angajate sunt pentru activitatea de exploatare atunci dobanzile platite prin
contul de banca se evidentiaza la aceasta pozitie. Conturile avute in vedere sunt 5186 si 666. Dobanda
pentru leasing-ul financiar se va include la pozitia "leasing financiar" din cadrul activitatii de finantare,
contul de dobanda fiind 168.

Fluxul de numerar din exploatare


Diferenta dintre incasarile de la clienti si platile catre furnizori, salariati, impozitele si
taxele platite, impozitul pe profit si dobanzi, determina fluxul de numerar din exploatare.
ACTIVITATEA DE INVESTITII
Pentru o societate ce nu are investitii financiare, fluxul de numerar din activitatea de
investitii poate arata astfel:
-

Incasari din vanzarea activelor imobilizate

Investitii efectuate

Flux de numerar din activitatea de investitii

Incasari din vanzarea activelor imobilizate


Investitiile scoase din activ si vandute se considera incasate daca au loc intrari efective de
numerar, simpla verificare a rulajului contului 7583 fiind nerelevanta. Se impune si consultarea
rulajului creditor al contului 461 "Debitori diversi".
Investitii efectuate in active imobilizate
Se considera ca o investitie este efectuata doar daca au loc iesiri de numerar, rulajul
conturilor 404, 231, 323, 233 si 234 trebuie sa fie in corespondenta cu conturile de banca sau de casa.
Flux de numerar din activitatea de investitii
Fluxul de numerar din activitatea de investitii se determina prin diferenta intre incasarile
din vanzarea activelor imobilizate si investitiile efectuate.
ACTIVITATEA DE FINANTARE
Prezentarea fluxului de numerar din activitatea de finantare, daca nu se majoreaza sau
reduce capitalul social ar putea fi facuta in felul urmator:
-

Credite incasate

Credite rambursate

Dividende platite

Plati pentru leasing financiar

Flux de numerar din activitatea de finantare


Credite primite

Aceasta pozitie contine toate intrarile de credite si alte sume sub forma unor credite
incasate de la actionari in cursul perioadei, pentru necesitatile de finantare pe termen scurt, mediu
si/sau lung.
Conturile in care se regasesc sumele incasate (rulajul creditor) sunt cele din grupa 16, mai
putin contul 167 leasing-ul financiar, contul sintetic de gradul II 519, inclusiv contul 4551.
Credite rambursate
Aceasta pozitie contine toate iesirile de credite si alte sume platite sub forma de credite
catre actionarii creditori in cursul perioadei, primite ca necesar de finantare pe termen scurt, mediu
si/sau lung.
Conturile in care se regasesc sumele incasate (rulajul debitor) sunt cele din grupa 16, mai
putin leasing-ul financiar, contul sintetic de gradul II 519, inclusiv contul 4551.
Dividende platite
Rulajul debitor al contului 457 reprezinta valoarea dividendelor platite prin banca si casa.
Plati pentru leasing financiar
Leasing-ul financiar este evidentiat in contul 167 si 168 (dobanda).
Flux de numerar din activitatea de finantare

Se determina ca diferenta intre creditele incasate si creditele rambursate, dividendele


platite, dobanzile platite si leasing-ul financiar platit.
Daca au loc majorari/reduceri de capital social, aceste sume se vor trece in pozitii
distincte.
Fluxul net de numerar
Fluxul net de numerar se determina prin insumarea fluxurilor de numerar din activitatea
de exploatare, de investitii si finantare.
Numerarul de la inceputul perioadei
Numerarul de la inceputul perioadei reprezinta soldul debitor al conturilor de banca si
casa, in lei si devize.
Reconcilierea soldului
Reconcilierea soldului se face doar prin banca in devize eliminandu-se din sold profiturile
si pierderile nerealizate (incasate) din diferenta de curs dintre data ultimei tranzactii si data de 31
decembrie.
In situatia fluxului de numerar se va trece doar valoarea neta dintre profitul si pierderea
nerealizata.
Numerarul de la finalul perioadei
Numerarul de la finalul perioadei reprezinta soldul debitor al conturilor de casa, in lei si
devize.
NOTELE LA SITUATIA FLUXULUI DE NUMERAR
In notele de la situatia fluxului de numerar se vor prezenta elemente semnificative si alte
informatii cerute de standard.
Un element este semnificativ daca prezentarea falsa sau neprezentarea lui ar putea
influenta deciziile economice ale utilizatorilor (investitori, angajati, creditori, furnizori, clienti,
institutiile de stat si publicul) de informatii financiare.
Se prezinta, de exemplu, valoarea soldurilor semnificative de numerar si echivalent de
numerar detinute si a caror utilizare este restrictionata (acreditive si depozite pe termen).
Nota A la situatia fluxului de numerar
Sunt prezentate sumele din bilant cuprinse in situatia fluxului de numerar la pozitia
numerar la inceputul si sfarsitul perioadei.
Exemple de echivalente de numerar ar fi:
-

efectele de incasat si efectele emise spre scontare

investitii financiare pe termen scurt (conturi din grupa 50)

valori de casa (conturi din grupa 532)

ANEXA SFN
Anexa SFN are rolul de a selecta si ordona informatia necesara realizarii fluxului de
numerar. Se completeaza cu datele din Cartea Mare, rulajele totale ale conturilor 5311, 5314, 5121 si

5124 reprezentand informatia de baza, care se ajusteaza cu elemente de depuneri in cont, si


eventualele compensari. Soldul conturilor se trece din balanta sau fisele de cont.