Model de analiza pentru pronume

Peste gatul incordat al calului, cu fruntea ridicata sus, ochii lui privesc si piata goala dimprejurul lui parca se
umple de lume.
Indaratul ei un ceas a batut si tot soiul de oameni au inceput sa roiasca spre vechile curti unde tinea el sfat
odata.
(D. Anghel)
lui = pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, functie sintactica de
atribut pronominal genitival.
dimprejurul lui = pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de
prepozitia compusa dimprejurul, functie sintactica de atribut pronominal prepozitional;
indaratul ei = pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de
prepozitia indaratul, functie sintactica de complement circumstantial de loc.
el = pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de
subiect.
Si stepa toata imprejur
La strigatu-mi va rasari
Cu dansa slobod m-oi iubi,
Uitand de oasele-ti pustii
(I. Pillat)
mi = pronume personal, persoana I, numarul singular, cazul dativ posesiv, forma neaccentuata, functie sintactica de
atribut pronominal;
cu dansa = pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, precedat de
prepozitia simpla cu, functie sintactica de complement indirect;
ti = pronume personal, persoana a II-a, numarul singular, cazul dativ posesiv (oasele tale), forma neaccentuata,
functie sintactica de atribut pronominal.
Pronumele de intarire insoteste un pronume personal (el insusi) sau un substantiv (eleva insasi) cu scopul de
a-l preciza; este folosit numai ca adjectiv pronominal de intarire.
Aceste forme sunt alcatuite din vechile pronume personale ins(u), carora li s-au adaugat formele de dativ ale
pronumelor personale sau reflexive neaccentuate : mi, ti, si, ne, va, le.
<tablestyle=font-size: 11px; border=0 cellspacing=0 cellpadding=0>
SINGULARPLURALMasculinFemininMasculinFemininins (u) ins (a) ins (i) ins (e) -mi (eu) -mi (eu) -ne
(noi) -ne (noi) -ti (tu) -ti (tu) -va (voi) -va (voi) -si (el) -si (ea) -si (ei) -si (ela)
Insotind un pronume personal sau un substantiv, devin adjective pronominale de intarire si se acorda in gen, numar
si caz cu pronumele personal sau cu substantivul determinat.
Si cea dintai scolarita a fost insasi Smarandita popii.
(I. Creanga)Noi insine am intarziat.
Ritm trohaic. Ritmul rezultat din nlnuirea cuvintelor cu accent pe prima silab se numete trohaic. Astfel, masapas, fat- roat, mare-n-are, carte-parte au ritm trohaic. Proverbul Cine are carte, are parte" este n
ntregime n ritm trohaic.
Ritm iambic. Ritmul rezultat din nlnuirea de cuvinte cu accent pe a doua silab se numete iambic. Cuvintele
alai-mlai, balcon - beton, fecior-picior, mndru - drgu au ritm iambic.