Sunteți pe pagina 1din 30

Ambele rase(NewHampshire si Sussex) oua bine atat in conditii de ferma (cam

impropriu spus, pentru ca nimeni nu creste rase pure in ferme mari) ceea ce din
punctul meu de vedere inseamna adaposturi incalzite iarna, lumina ,ventilatie,etc.
cat si in conditii de curte, cu diminuarea ouatului iarna, daca adaposturile nu sunt
luminate si temperatura nu se mentine peste 10 grade Celsius. Ca si rase pure, cele
doua sunt secondate si de Wiandotte care se incadreaza cam in aceiasi parametri dar
cu un spor in plus la greutate si sunt depasite putin de Rhode Island (la aportul de
oua) din care provin o serie importanta de hibrizi, atat de oua cat si cu intrebuintare
mixta (carne + oua).
As vrea sa va prezint o rasa mai noua, de care nu am citit inca aici, cu utilizare in
primul rand ca pasare de carne, dar care nu este de neglijat nici ca ouatoare. Este
vorba de rasa Kabir, originara din Israel.
Am achizitionat puii anul trecut in primavara ca si pui de o zi si in in trei luni de zile
am avut gaini la 3kg in viu crescute in sistem gospodaresc, fara concentrate,
exceptie facand prima luna in care le-am dat starter pentru pui broiler. La patru luni
si jumatate au inceput sa oua, iar la 6 luni au atins un maxim, cu cate un ou in
fiecare zi. Sunt rezistente ( de abia le-am determinat sa doarma in cotete ca le place
enorm in copaci) si ma gandesc ca reprezinta o idee buna pentru cine ar dori o
miniferma mixta, in sistem free-range, de unde sa poata valorifica si gainile dupa
trecerea perioadei maxime de ouat. Puii nu sunt scumpi, se pot lua din Romania sau
direct de la producator din Italia.
Un articol despre aceasta rasa puteti citi
aici:http://www.thepoultrysite.com/poultrynews/16975/cobb-europe-acquires-kabirbreeds
Buna ziua,
raspunsul de fata este in special pentru lokki pe care il interesau gaini de carne si
oua deopotriva.
Am mai scris undeva despre Kabir, un hibrid mixt de carne si oua, cu accent pe
carne. Sunt pasari ce cresc foarte repede, am acum pui de o luna jumate de la
pasarile mele si au deja 1 kg. Sunt destul de rezistente, la fel ca si pasarile de curte
si oua foarte bine incepand cu varsta de 5 luni. Am vazut anunturi in care se spune
ca gainile ajung la 5 kg si cocosii la 7-8, dar nu credeti chiar tot ce se spune. Si apoi,
depinde de hrana. Daca vreti sa aveti o gaina de curte in oala, nu cred ca o veti hrani
cu mancare de broileri mai mult de o luna. Nu am nimic impotriva gainilor de rasa
folosite ca pasari de carne, dimpotriva, am Plymouth, Rhode Island si Wiandotte,
New Hampshire, pe care le folosesc si ca pasari pentru taiat, dar asa cum se spunea
mai sus, mananc cocosi intr-o veselie.
(IMG:http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/laugh.gif)
Monica
Intradevar, rasele grele nu au fost folosite(din cate stiu eu, cel putin ) in obtinerea
hibrizilor de carne si asta in primul rand din cauza maturizarii tarzii a rasei. Chiar
daca exemplarele adulte sunt impunatoare si cantaresc uneori si 6 poate 7 kg, acest
nivel nu este atins intr-o perioada scurta de timp. Maturizarea la Brahma si
Cochinchina are loc intr-un interval de 2 ani de zile. Cocosii incep sa calce cam pe la
varsta de 10 luni, dar ouale nu sunt inca bune de incubat. Puicutele incep sa oua cam
pe la 8-9 luni cel mai devreme. La pasari intretinute cum trebuie, frecventa de ouat
se situeaza undeva cam pe la 2-3 oua pe saptamana si din cate am observat la ale
mele, Brahma oua mai bine decat Cochinchina. Evident, conteaza mult provenienta
pasarilor, liniile genetice diferind mult in aceasta privinta. In alta ordine de idei,
Brahma si Cochinchina sunt rase cu incaltatura, care au mari probleme daca sunt
lasate free range pe umezeala si noroi. Penele de la picioare(unele cresc sub degete)

se pot murdari si pot aglutina noroiul, formand niste aglomerari ce impiedica pasarea
la mers si pot duce in cazuri extreme la pierderea unor unghii sau degete intregi. Ca
sa nu mai spunem ca pentru pasarile de expozitie asa ceva este exclus(ma refer la
mersul liber prin noroaie). Un avantaj important al acestor rase este insa rezistenta
la frig, de unde deriva o mai buna productie de oua iarna, decat in cazul
altora( dezavantajul faptului ca sunt asa bine "imbracate" este insa faptul ca vara
sufera de caldura si au nevoie de umbra multa si racoare). Ca si consum de furaje,
nu stiu cu cine sa le compar, broilerii ies din discutie din start. Nu consum mai mult
furaj decat la gainile de curte de rasa comuna, cu exceptia faptului ca la cele de rasa
am mai multa grija cu vaccinari suplimentare, cu vitaminizari si tratamente
profilactice impotriva bolilor respiratorii care la mine in zona sunt o mare
problema(stau in Domnesti, la 15 km de Bucuresti). Ca sa va faceti o idee, anul asta
am vaccinat de tot ce mi-a trecut prin minte mai putin Marek si difterovariola, pe
care nu stiu cum am pierdut-o din vedere. Ei bine, peste o padure de mine a fost un
focar de difterovariola de care nu am stiut. Medicul veterinar din comuna ne-a spus
de abia cand l-am anuntat eu ca au pasarile simptome de asa ceva. Norocul a fost ca
au facut numai forma cutanata si nu mi-a murit decat un cocos de Cochin care a
facut o complicatie respiratorie pe fondul unei micoplasmoze mai vechi. Pana si
curcanii au fost bolnavi cu totii.
Referitor la Orpington, eu o consider una dintre cele mai dezirabile rase pentru
cineva care vrea sa impace placutul cu utilul. Este o pasare grea, poate ajunge destul
de repede la greutati importante(in jur de 5 kg pentru cocosi), nu are incaltatura,
deci nu are probleme cu noroiul si oua destul de bine( liniile bune si un ou la doua
zile). Deasemenea oua si iarna similar cu Brahmele. Poate fi considerata si pasare de
ornament pentru cine prefera gainile mari, impunatoare. La toate aceste rase exista
destule varietati de culoare care pot satisface si pe cel mai pretentios estet
(IMG:http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/rolleyes.gif) .
Eu prefer Brahma herminat inchis desi nu am inca o gaina cu care sa ma laud
(cocosul este foarte frumos) si toate varietatile pe albastru de la Brahma, Orpington
sau Cochinchina. Nu ma consider specialista in materie, sunt de abia la inceput, dar
imi place ce fac si vreau sa invat cat mai mult pe aceasta tema.
Nu neglijez nicio informatie si incerc sa fac ceva de care sa ma mandresc in viitor, la
posibilitatile pe care le am. Spun asta pentru ca majoritatea isi aduc pasari de la
expozitii din strainatate, e de inteles, exista linii de campioni ca si in cazul altor
animale si unii dintre noi nu ne vom putea niciodata compara cu ei. Dar se poate face
ceva frumos si aici, fara infuzie de gene din afara cel putin pentru un timp si am
inceput sa inteleg cam cum se face treaba asta, dupa ce m-am pacalit in nenumarate
randuri.
Pentru cine vrea sa faca asa ceva ii dau un sfat: hotarati-va de la inceput in ce scop
vreti sa tineti pasarile. In functie de asta va va costa mai mult sau mai putin. Pasarile
de rasa sunt scumpe. Nu ati vrea sa luati un metis pe post de pasare de expozitie. Eu
sunt unul dintre patiti. Daca le tineti doar pentru frunusete, sa se plimbe vara prin
gradina, pe pajistea din fata casei, sa moara vecinii de invidie, nu va va costa prea
mult pentru ca nu va intereseaza foarte mult puritatea rasei. Daca vreti sa participati
cu ele la expozitii se schimba situatia. In acest caz, nici nu incercati sa dati banii pe
ceva din tara, veti avea surprize. Cel mai bine este sa mergeti la cateva expozitii in
Germania, dupa ce v-ati documentat in prealabil asupra standardului rasei pe care o
doriti. Dar despre asta vom mai vorbi daca este cineva interesat. Va pot spune si
preturi aproximative, etc.
Voi interveni si eu cu cateva sfaturi in aceasta problema, pentru ca am experienta de
anul asta in materie de curcani de carne si am conditii asemanatoare cu 2fast2.
Am luat pui de o zi de la Agroland in luna iunie pe la inceput. Am tinut puii in

sera( am o sera mare de cactusi si mai nou are intrebuintare dubla


(IMG:http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/laugh.gif) ) timp de cel
putin o luna, perioada in care i-am hranit cu furaj starter pentru curcani tot de la
Agroland. Mare atentie! Nu hrani curcanii cu starter de broiler care are coccidiostatic
pentru pui, nu le face bine. Starterul pentru curcani contine lasalocid, un compus cu
actiune coccidiostatica suportat mai bine de ei si care stimuleaza si cresterea lor in
greutate. Am luat furaj specializat vreo trei luni cred, pe urma nu mi-am mai permis.
Am continuat cu uruiala facuta din amestec de cereale si cu graunte de porumb mai
ales in ultima luna. Nu am avut pierderi importante. Mi-a murit un singur curcan,
aproape de final, in decembrie, fara nicio cauza aparenta. L-am taiat sa vad daca era
ceva in neregula cu organele interne si avea niste noduli foarte mari, galbeni, in ficat
si pe intestine. Am dat ficatul la analiza la Facultatea de medicina veterinara din
Bucuresti si rezultatul buletinului a fost: boala lui Marek.
Multi cunoscuti care se pricep(medici veterinari) au contestat acest diagnostic, mai
ales ca nu a avut niciun simptom de paralizie, nimic. Deasemenea mi-au spus ca
Marek-ul se intalneste rar la curcani. Si ar fi trebuit sa fie vaccinati de la ferma,
pentru ca vaccinul se face in prima zi de viata a puilor.
Insumand, nu cred sa ai vreo problema cu cresterea lor in sistem gospodaresc, sa nu
te astepti insa la curcani de 30 kg ca n-ai sa vezi. Au nevoie de multa verdeata, e
esential in cresterea curcanilor la liber.
Ca sa-ti faci o idee, am avut pe langa cei de carne si curcani de rasa comuna, cu o
luna jumate mai mari decat ei. In decembrie, cei de carne aveau in jur de 16 kg, cei
de rasa comuna in jur de 7 kg.
Accentuand ce a spus wiseguy mai sus despre leacurile babesti, nu te complica cu
prostii. Daca au caldura mai ales in primele luni de viata, nu vei avea probleme cu ei.
Le-am facut un singur vaccin, impotriva pseudopestei si holerei, pentru ca erau
crescuti afara, sunt la 500 m de o padure si ma viziteaza pasarele de toate
neamurile. Am avut un episod si cu o vulpe ce mi-a mancat sase rate impreuna cu
ratoiul de prasila care de greu ce era n-a mai putut probabil sa zboare.
Succes la ce vei intreprinde, esential e sa te ocupi de ei indeaproape si nu poti gresi
Am avut gaini de rasa(brahma,sussex,cochinchina,brahma negru
,wiandotte,orpington ,playmouth )si pot sa iti spun ca Sussex este o alegere buna
,dar nici cu Playmouth nu te faci de bafta,aceasta din urma fiind si cea mai
rezistenta.Sint pasari foarte frumoase si inalte, indeosebi cocosii au o adevarata
prestanta de luptatori.Daca vrei rasa adevarata cauta castigatorii ultimelor expozitii
si incearca sa iei legatura cu ei ,dar si acolo poti lua teapa asa-i romanul nostru
.Cauta cit mai multe informatii cu caracteristicile rasei inainte de a cumpara ceva.Mia duc aminte ca am umblat si eu prin tara dupa asa ceva am facut un lot valoros dar
din cauza ca nu aveam teren le tine-am pe la rude asa ca nu aveau grija de ele ,in
timp sau corcit.
eu prefer si pt gust si la oua plyumouth rock barat
are o carne exceptionala
RASA PLYMOUTH-ROCK
Originea: America de Nord
Varietati: alb, barat, rosu, potarnichiu, galben
Greutatea corporala: cocos 3,5-4,5 kg; gaina 3-3,5 kg
Productia anuala de oua: 180-200.
Aici am gasit o lista cu majoritatea pasarilor de rasa. daca gresesc nu dati cu pietre.
sper as va foloseasca

http://www.backyardchickens.com/breeds/breed-chart
http://www.kabir.co.il/
Mie imi place ce-ai facut acolo ... spatiul este suficient sa cresti 3-4 rase diferite ca
talie ... adica sa nu amesteci gainile mari cu cele pitice ... in rest constructia o vei
modifica tu singur dupa cum vei observa ca e nevoie. Sa ai totusi in vedere ca gainile
sanatoase NU intra in spatiul de dormit decat daca nu au alt spatiu unde sa se
adaposteasca pe timpul zilei in caz de furtuna sau ploaie, asa ca spatiul dedicat
dormitului trebuie sa fie suficient de mare sa le incapa pe toate ... dar dimensionat
astfel incat iarna sa se poata forma acea caldura biologica ... sa se incalzeasca una
de la alta. Nu uita ca gainilor le place mult sa stea cocotate pe tot felul de stinghii,
bete ... etc ... vezi sa aiba suficiente de'astea pe acolo si mai ales in spatiul de
dormit ... astfel te asiguri ca nu se murdaresc de propriile lor dejectii. Buna ideea cu
suspendarea cotetelor ... dar ai grija si inspecteaza curent spatiul de dedesubt sa nuti apara gauri de soareci/sobolani ... astia sunt cel mai periculosi daunatori la gainile
tinute in spatii delimitate pentru ca transporta cele mai nenorocite boli si paraziti, pe
langa faptul ca musca/omoara puii mici si mananca mancarea pasarilor ... daca poti
pune o plasa metalica cu ochiri mici pe spate si pe pamant ... sub cotete. Spatiile de
ouat sa fie la indemana pentru tine si cu maximum de intimitate pentru gaini.
Curatenia e mai usor de facut si de intretinut daca peste tot vei avea un asternut de
paie/iarba uscata/lucerna sau talas ... nu rumegus ... in strat de 5-10 cm ... mai
subtire la cei mici si mai gros la cele mari.
Pomisorii de'acolo din interior sunt din pacate sortiti pieirii daca nu ii protejezi pe
proiectia coroanei cu un material care sa impiedice gainatul proaspat sa ajunga la
radacini si/sau tulpina.
Puii scoate-i cat mai devreme afara ... dar in reprize scurte si numai cand sunt peste
25 grade ... pana pe la 3 saptamani bagai la caldura noaptea sau asigura-te ca sunt
bine adapostiti.
Curatenia e cea mai importanta regula pe care trebuie sa o respecti si din cauza asta
gandeste totul prin prisma asta ... mai bine mai putini si frumosi si sanatosi, mai
bine arunci asternutul prea devreme decat prea tarziu, mai bine le dai mai putin si
mai des de mancare decat prea mult o data si nu lasi niciodata mancare peste
noapte afara pentru ca atrage sobolanimea si pe urma e cumplit de greu sa scapi de
ei. Foarte mare atentie la puii mici cu igiena apei ... sunt sigur ca nu-ti vei lua de la
inceput dispozitive de adapat puii profesionale asa ca vasele de apa trebuie spalate
de cel putin doua ori pe zi iar apa inlocuita cat mai des si aditivata in primele 3-4
saptamani cu dezinfectanti si polivitamine solubile.
Buna ziua,
adaposturile mi se par destul de incapatoare, incearca sa tii acolo cate o familie
alcatuita dintr-un cocos si 5-6 gaini maximum. Nu ca nu ar incapea, unele dintre ele
suporta foarte bine regimul acesta inchis, dar este mai mult loc si pentru ele si mai
comod pentru tine. Pe de alta parte, o astfel de familie ajunge ca si matca intr-un an
de zile. Si sfatul meu ar fi sa nu te grabesti cu mai multe rase de la inceput, cate ai
specificat mai sus sunt suficiente deocamdata. Ai vecini buni? Pentru ca italienele
sunt foarte galagioase si se poate sa ai reclamatii. Plasa despartitoare este foarte
buna, ochiurile sunt destul de mici, oricum nu vei pune puii in cotete de la inceput. E
esential sa aiba caldura in primele saptamani de viata. Eu am pui si de o luna si
noaptea tot le pun un bec cu infrarosu. E esential sa faci asta si la rate si gaste cel
putin in prima saptamana de viata. Bobocii sunt sensibili la frig si umezeala pana
incep sa le creasca penele. O multime de probleme ce pot apare la puii mici se

rezolva daca ai caldura indeajuns la ei.


In privinta acoperisului, iti pot spune ca eu am policarbonat care este foarte bun
izolator iarna, dar se incalzeste vara si este nevoie de o plasa de umbrire pentru a
crea o atmosfera suportabila. Cat despre pomi. sunt excelenti ca mijloc de a crea
umbra, insa mare grija ca gastele(mai putin ratele) mananca coaja pana la lemn si
nu mai alegi nimic din ei. Trebuie imprejmuiti cu o plasa de sarma marunta prin care
sa nu poata baga ciocul. Iar pentru gaste iti trebuie ceva mai mult loc si verdeata tot
timpul. Deasemenea un lighean mare in care sa se scalde. Nu le pui de la inceput un
vas din care sa nu poata iesi ca se ineaca. Incepi cu ceva mai scund si cand au
crescut suficient le pui un lighean de plastic. Trebuie avuta grija si la puii de gaina cat
sunt mici sa nu le pui vase de apa prea inalte ca se pot ineca in ele.
Hai ca iti spun eu, pentru ca sunt cam in aceeasi situatie...tineam niste rachete la
tara si am zis sa inlocuiesc treptat cu niste pasari "de soi", 2-3 varietati, care sa fie si
frumoase, si mai "grase", si mai productive dpdv al ouatului...
Asadar am acum ,toamna, tienret dupa cum urmeaza:
-40 de bucati pasari de tara, care urmeaza sa fie imputinate pe masura ce ating
greutatea de sacrificare, pana la un 15 puicute si 7-8 cocosei din care urmeaza sa
ramana 2-3-4 pana in primavara ...
mentionez ca eu am si o boala cu pescuitul la musca artificiala si unul fin criterii este
penajul , "taranii" au niste calitati in plus fata de rasati din acest punct de vedere.
In plus, la anul vreau sa scot pui si pastrez aceste puici pentru oua de consum.
-apoi am Brahma ...m-a interesat in primul rand aspectul la pasarile astea, sunt
spectaculoase...partial legat tot de "muste/fulgi" dar si tinand cont de liniile din care
provin (vigoare, capacitate de reproductie, etc...) am ales Potarnichiu pe negru, care
sunt foarte vigurosi pentru niste brahma, reproduc bine, oua surprinzator de bine..
Apoi negri si albastri, cei din urma mai putini...aici criteriul a fost frumusetea
penajului, imi plac mie pasarile negre si albastre
(IMG:http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/biggrin.gif)
Ca si observatii la rasa asta: nu merita tinuti decat ca pet, in rest sunt plini de
minusuri.
Ritm de crestere lent, sensibili, necesita mancare "premium" avand in vedere talia..
Nu faci nici o afacere daa vrei pasari care sa fie si productive/eficiente...
Ca idee, desi mai maricei si mai imbracati, brahmiele mi s-au imbolnavit in masa din
cauza unei variatii de temperatura in cutii, in casa, de la un geam deschis...in acelasi
timp, rhode island si mai ales plymoutt-ii care sunt si mai mici si mai dezbracati, si
aflati intr0o cutie mai langa fereastra cu pricina, nu au avut absolut nimic...
- Plumouth rock barat.... Niste pasari deosebit de 'misto'...
In primul rand sutn foarte vivace, plini de vitalitate. Au un temperament foarte,
foarte bun, sunt paari sociabile, nu se sperie, sunt relativ dornice de interactiune...
Spre deosebire de brahme care sunt fricosi , in special potarnichii, Plymouth-ii sunt
total opusul, curiosi, usor combativi cu "amenintarile", nu dau inapoi, nu fug, etc..
Au tot timpul gusile pline, mai rezistenti decat brahmele.
minusurile sunt : Puii sunt in general foarte mici si "pleaca greu"... cu toate astea
sunt vigurosi si rezistenti... Sunt pui mai degraba compacti, par mici dar sunt
zdraveni cand pui mana pe ei...pietroaie...

alt dezavantaj pentru un pasionat fara pretentii ar fi ca se imbraca greu, sunt


dezbracati pana tarziu... asta, in conditii de curte la tara poate fi un minus mare
Una peste alta e rasa mea favorita, daca s-ar imbraca mai repede ar fi pasarea
ideala...
In plus, oua foarte bine pentru o mixta iar dimensiunile dpdv al carnii sunt foarte
bune, aproape la fel de grele ca rasele grele dar mutl mai compacte, multa carne si
mai putin oase si "borhot"...
-Plymouth Alb - au toate avantajele baratilor FARA minusurile acestora... parca mai
blanzi, mai sociabili, cresc mult mai repede, se imbraca mult mai repede...Practic
viteza dubla la aceeasi varsta... puii mai mari la eclozare, pleaca mult ai bine.
Seamana destul de bine cu puii "de carne" din ferme daor ca nu sunt atat de
"imputiti", nu fac aceeasi mizerie, nu sunt la fel de "prostovani", etc....
Sunt, alaturi de barati, niste pasari foarte bune, poate chiar mai bune dpdv
"gospodaresc"...se preteaza mai bine la o gospodarie fara pretentii de "crescator de
pasari de rasa"..
-Rhode island : Visinii astia nu imi plac deloc, nu am vrut sa achizitionez, m-am
rzgandit si o sa va spun de ce...
sutn pasari viguroase, pleaca repede, se imbraca cel mai repede cred, similar cu
plymouthul alb... Mananca intr-una, ca si albii...
Temperamentul insa e PRAF...sunt mai rau decat brahmele... sunt pasari relativ
active si chiar "agresive" in grupul lor, puii intre ei, ceilalti nu prea au loc de ei la
mancare... In chimb, spre deosebire de plymouth barat, sunt extrem de fricosi fata
de factori exteriori...zgomotele ii sperie , o mana straina ii scoate din minti, parca
sunt speriati de bombe...discrepanta asta de la "smardoi" la panicosi ma scoate pe
mine din minti..Stiu ca oua foarte bine si talia e foarte buna, altfel nu i-as tine...
Ca o concluzie, daca vreti pasari frumoase pentru gospodarie, pasari "de rasa" , care
sa si arate "deosebit" fara de gainile comune, de curte, dar care sa nici nu aiba
marile dezavantaje ale pasarilor selectate strict pe fenotip, sel;ectie care aduce si
minusuri, parerea mea de incepator care devine usor usor pasionat:
- Brahma NU...frumoase, spectaculoase, nu va bazati pe ele ..daca nu aveti conditii
ca la carte si timp, bani de "ce-i mai bun" si multa dedicatie, renuntati, nu merita...
- Plymouth barat- frumoase, arata a pasari de rasa, nu tocmai spectaculaose dar
suficient cat sa nu spuna vecinii ca aveti gaini de curte normale
(IMG:http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/biggrin.gif)
Daca va impacati cu faptul ca porners mai greu si nu arata la fel de mari pe cat
atarna la cantar, dar mai ales cu faptul ca se imbraca tarziu si deci necesita oarece
conditii/caldura in primele 2 luni, sunt pasarile ideale.... temperamentul lor e
"cuceritor"... pasari calme , increzatoare, curajoase, cand e cazul usor
combative...nu prea dau inapoi
(IMG:http://forum.softpedia.com/style_emoticons/default/wink.gif)
-Plymouth alb : are tot ce nu are baratul , are tot ce au puii albi de carne doar ca-s
mai frumosi si nu sunt atat de "imputiti"... buni tare puii, pacat ca albul nu e chiar un
penaj atractiv...merita insa tinuti...
- Rhode- din punctul meu de vedere merita pt consum si atat...nici frumosi nici
temperament dar buni de oua si carne...

INSA din ce am vazut eu pana acum , aceste pasari de rasa, pentru consumul
propriu merg cel mai bine metisate... Spun asta bazandu-ma pe ce am citit si vazut
dar si pe ce am discutat cu oamenii care cresc pasari de rasa , in a caror parere am
incredere...
Spre exemplu metisii de plymouth si rhode merg excelent, au toate avantajele
cunoscute ale hibrizilor... cresc mai repede si mai mari decat rasele din care provin,
se imbraca mai repede, faptul ca sangele e "spalat" dupa cosangvinizarile specifice
aniamlelor de rasa ii face si mai vigurosi...
Eu mai mult din acest motiv am luat si rhode island, pentru a produce din plymouth
si rhode niste metisi care cresc mai bine si se imbraca mai repede , la tara conteaza
mult lucrurile astea.
Un alt mix despre care am vazut ca merge bine este plymouth cu gat golas, nu sunt
voluminosi puii dar sunt piatra si au o osatura impresionanta pt niste simple gaini...

Probleme de cand am inceput cu puii...ohoho, destule...desi au fost tinuti in cutii cu


bec, in curatenie, iar trecerea la curte s-a facut in padocuri destul de ok, adapost,
acoperit, beton, paie, etcetc...hrana ca la carte samd... nu a fost deloc usor...
amavut si ghinion cu o boala pacatoasa transmisa prin ou dar oricum , si in rest am
constatat ca in general pasarile de rasa nu sunt la fel de rezistente si nu intotdeauna
la fel de viguroase ca pasarile de curte...selectia naturala a celor din urma cat si
sangele foarte aerisit se vede... insa pana la coada, odata cu experienta si poate si
cu selectia chiar in cadrul pasarilor de rasa, si minusurile se pot ameliora
Spun asta legat de selectie pentru ca am plecat de la pasari "de expozitie"...nu de la
pasari de rasa provenite din linii de reproductie din ferme... la pasarile astea
conteaza conformatia si penajul/aspectul, si mai putin vigoarea, capacitatea de
reproductie, temperamentul sau viteza cu care se imbraca... lucruri pe care eu vreau
a le iau in calcul cnd voi reproduce...
Nu ma intereseaza doar tipicitatea si frumusetea pasarilor de rasa pe care le voi
inmulti, daca voi inmulti ... degeaba un plymouth e frumos de pica daca mi se
imbraca dupa 45 de zile fata de un alt exemplar al rasei... prefer pe cel care se
imbraca si mai repede pentru ca intre un pui fara pene si cu puful cazut si un pui cu
pene, cel dezbracat are un mare handicap in conditii de viata normale, adica nu
conditii "speciale"...
Nu ma coafeaza cu nimic sa stau sa tin in cutii la bec puii pana la 2.5-3 luni sau sa
stau cu emotii la primele zile mai reci ... la fel cu temperamentul, degeaba e frumos
sau creste repede daca e crizat, fricos, ca sa ii dau un tratament la un moment dat
trebuie sal alerg pana curg apele de pe mine ca pe porc...
Una peste alta, pasarile de rasa sunt interesante, unele chiar pasionante, sunt
frumoase si pot fi chiar mai productive decat puii de curte si puii de carne din
ferme... au si minusuri dar usor usor, daca ai rabdare, inveti sa elimini aceste
minusuri si sa obtii ceva care sa fie si placut ochiului dar si eficient economic
PS: fata de puii de carne din ferma , metisii de pasari de rasa si chir pasarile de rasa
au avantajul ca desi nu au acelasi randament, nu au nici minusurile pe care acel
randament le aduce... adica, un broiler de ferma nu te tine mai mult de 3 luni, daca
vrei o pasare mai matura cu o carne mai buna nu ai ce face...broilerii , datorita
ritmului rapid de crestere necesita furaje, vitamine si minerale de o anumita

factura...fara ele ologesc sau au alte probleme, cu ele ating greutatea de sacrificare
la 2.5-3 luni in regim gospodaresc si ulterior risti sa iti moara din varii cauza...cu o
hrana mai putin optima cresc mai greu dar mananca mult si deci e ineficient plus ca
oricum pete o anumita greutate risti sa iti moara sau sa betegeasca...
Metisii de pasari de rasa de genul celor mentionati , din experienta unui numar
suficient de oameni pasioanti de pasari, elimina aceste dezavantaje in procent
multumitor de mare si pastreaza totusi o buna parte din atuuri.. talie, carne de
calitate, masivitate, viteza de crestere, de multe ori si rezistenta in regim
gospodaresc(ma refer la conditii bune totusi nu la curte cu noroi si o mana de boabe
aruncate cant iti aduci aminte ...)
Cam asta e istoria mea scurta cu pasarile de rasa, pe masura ce evoluez, daca va
intereseaza, va tin la curent...
Salut. Si eu ma aflu in cam acelasi stadiu cu aceasta activitate. De acord cu tine
legat de rasa plymouth barat, este o rasa buna si rezistenta, pana acum ai mei a fost
ok, adica pana la varsta de 3,5 luni au in jur de 600 - 700 grame si s-au imbracat. La
fel de rezistenti au fost si pui de sussex alb de aceeasi varsta doar ca se inbraca mult
mi repede, si pare sa fie o rasa foarte rustica, adica vaneaza tot ce zbara si se
tareste, activi si foare sociabili. Am auzit ca oua foarte bine iarna, vom vedea la anul
daca este asa. Daca te intereseaza hibrizii poti incerca sa cresti niste pui de ferma
barati, este un hibrid de plymouth cu cornisi parca, eu am cumparat de la o ferma 40
de puici la 300-500 g si acum dupa 3,5 luni au intre 3 - 4 kg. Nu stiu inca cum oua,
insa din punct de vedere al rezistentei sunt ok, am pierdut doar un pui la 2 sapt dupa
ce i-am cumparat. Unele mai au probleme cu picioarele sunt intoarse din incheietura.
De unde ai cumparat plymouth alb ?
1. Adapostul
1.1. Adapostul de noapte
1.1.1. Materiale - constructie - acces - compartimentare - dimensiuni/cap pasare
1.1.2. Zona de somn - stinghii - jgheab (suport) dejectii sub stinghii
1.1.3. Izolare fata de intrusi (alte animale domestice sau nu)
1.2. Adapostul de zi - padoc acoperit
1.2.1. Materiale - constructie - compartimentare - dimensiuni/cap pasare
1.2.2. Zona cu nisip/praf pentru scaldat - zona cu sternut pentru scurmat - zona de
hranire/adapare
1.2.3. Cuibare - materiale - constructie - amplasament - asternut - dimensionare - nr
cuibare/nr pasari outoare
1.2.4. Zona de odihna/siesta - stinghii - dimensionare/cap pasare
1.3. Pasunea
1.3.1. Amplasament - imprejmuire - materiale - dimensionare/cap pasare
1.3.2. Tipuri/soiuri de vegetatie - recomandari - interdictii
1.3.3. Metode de prezervare a pasunii - rotatia
1.4. Adapostul de iarna
1.4.1. Materiale - constructie - izolatie - compartimentare - iluminat - dimensiuni/cap
pasare
1.4.2. Zona de somn - zona de plimbare/hranire-adapare/scurmat - zona cuibarelor zona pentru scaldat - zona de siesta
1.4.3. Probleme specifice temperaturilor foarte scazute - adapatul - incalzire biologica
- asternut - iluminat de completare

2.Hrana si apa
2.1. Baza - amestecuri de graunte - compozitie - procentaje
2.2. Vitamine, premixuri - recomandari - interdictii (broiler vs gaini outoare).
2.3. Retete specializate - starter - pasari de reproductie
3. Prevenirea, controlul si tratamentul principalelor boli
3.1. Metode eficace de profilaxie (prevenire a imbolnavirii)
3.1.1. Izolarea
3.1.2. Igiena
3.1.3. Dezinfectii - dezinsectii - deratizari
3.2. Vaccinarea - tipuri - metode de administrare - scheme de vaccinare
3.3. Tratamente care nu necesita specializare - administrare si dozare facila tratamente cu plante/ierburi ... leacuri babesti
Dupa parerea mea, o intretinere de tip gospodaresc a unor galinacee (ptiu', am inceput cu
exprimarea profi'...) - unor gaini de diferite va^rste ar trebui sa aiba in vedere un adapost
(pentru noapte - vara si permanent - iarna, acelasi adapost, nu 2 diferite) inconjurat de o
curte, totul acoperit cu o voliera.
Suprafete: intre 6-9 capete per mp la adapost (mai catre 6 daca sunt rase grele si mai catre 9
daca sunt ouatoare obisnuite...), iar curtea adiacenta ar trebui sa asigure cam 1 mp per cap
(0.5 mp per cap ar fi minim, pentru ouatoare normale).
Repet, totul acoperit si inchis cu plasa de sa^rma. Chiar daca stimatii mei colegi de forum
sustin ca pasarile salbatice nu sunt un rezervor de agenti patogeni ata^t de periculos, parerea
mea este ca mai degraba previi o holera, o colibaciloza sau ... Doamne fereste, o gripa aviara,
deca^t sa verifici pe pielea ta (a gainilor tale...) ca^t de igienice sunt pasarile salbatice...
Referitor la spatiul de dormit: asigurati cca. 35-40 cm de stinghie per cap de pasare si in felul
acesta nu veti avea probleme cu stress-ul produs de aglomeratie.
Un pont: nu lasati pasarile sa aiba acces in spatiul de sub stinghii. Puneti un perete de plasa
de sa^rma care sa delimiteze cotetul, astfel inca^t gainile care se plimba prin el sa nu aiba
acces sub stinghii. Acolo (sub stinghii) se aduna o mare cantitate de dejectii si va trebui sa
gasiti o metoda sa faceti curatenie, periodic.
In cazul in care una sau mai multe pasari se vor imbolnavi de vreo infectie digestiva, faptul ca
nu au toate acces sa ciuguleasca printre gainatzi, va limita foarte bine difuziunea acestei boli
in intreg efectivul... Va limita in sensul ca veti avea un pic mai mult timp la dispozitie sa
interveniti cu niste anti-infectioase in apa (la tot efectivul...).
Ca^teva consideratii referitoare la adapost:
- faceti-l bine termo-izolat, veti avea nevoie pe timp de iarna. Daca va fi bine izolat, caldura
corpurilor pasarilor - pe timp de iarna, va asigura o temperatura confortabila in intreg
adapostul, fara a mai avea nevoie de incalzire suplimentara.
- faceti-l destul de inalt pe interior, veti avea nevoie sa intrati sa faceti curatenie, fara sa va
aplecati
- amenajati de la inceput o instalatie electrica cu lampi si prize: lampile vor fi utile iarna
(aprinse, vor stimula epifiza gainilor ouatoare si va vor oua, ca^nd in restul satului nu se oua
nici o gaina - mergeti pe un program de 15-16 ore lumina / zi); prizele vor fi utile daca veti
vrea sa cresteti pui si va fi frig afara - puneti niste lampi cu infrarosii agatate de tavan, faceti
niste tarcuri mici din plasa de sa^rma in care sa puneti puii, apa si hrana.
Referitor la curtea care inconjoara adapostul: sa stiti ca apa nu-i buna deca^t in adapatori.
Asadar, incercati prin orice mijloace sa aveti o curte bine adapostita, cu un bun drenaj al
apelor pluviale si fara noroi ca^nd ploua...
De jur imprejurul cotetului, o streasina ca^t mai larga sau o polata continua pe toate cele 4

laturi va proteja pasarile de ploaie, dar mai ales de soare. Animalele si pasarile au nevoie de
insolatie directa: le stimuleaza sinteza de vitamina D si multe altele. Dar lasati-le pe ele sa
decida ca^t timp vor sa stea in soare ! Iar atunci ca^nd vor la umbra, sa aiba unde o gasi.
Mai e nevoie sa spun sa nu pozitionati hranitorile si adapatorile in plin soare, in curte ? Punetile in locurile ca^t mai adapostite ...
Cam ata^t, deocamdata. Data viitoare discutam despre oportunitatea unei pasuni pentru
pasari...

Acest fenomen al "scaldatului" apare numai la gainile intretinute extensiv, in sezoanele foarte
calduroase si in momentul in care ele simt ca ar avea ceva "chiriasi" - paduchi din genurile
Ixodes, Dermanyssus sau Cimex.
Aveti grija ca Cimex lectularius paraziteaza si la om (plosnita de pat).
Sincer, nu pot da prea multe sfaturi privind "organizarea" unui loc de scalda al gainilor pe timp
calduros. Eu unul as observa mai inta^i unde prefera sa se scalde si acolo as pulveriza periodic
(o data la 2-3 zile) un insecticid gen Butox sau altele...
Cele mai potrivit ar fi asternutul din talaj. Se asterne in grosime de ca^tiva cm (5-10). O
ventilatie corespunzatoare il va mentine uscat, chiar daca toate dejectiile se vor aduna acolo.
Este, de altfel, si un indicator al unei bune ventilatii in adapost. Asternut uscat: ventilatie
buna. Asternut umed: ventilatie proasta si / sau instalatia de adapat are scurgeri ...
Se schimba de ca^teva ori pe an (3-4), ca^nd se face curatenia completa.
Tip: exista o metoda foarte ieftina si "reliable" de verificat calitatea aerului din adapost. Daca
exista multe pa^nze de paianjeni in adapost, inseamna ca [,] calitatea aerului este foarte
buna. Daca nu, atentie: sunt multe noxe in adapost (in special amoniac, din dejectii).
Ca tot discutaram de asternut si consecutiv de ventilatie: atunci ca^nd construiti adapostul, pe
la^nga deschizaturile din pereti faceti si niste hornuri in coama acoperisului, prevazute cu
niste usite pe care sa le puteti deschide / inchide in functie de necesarul de ventilatie.
As vrea sa comentez un pic un aspect: diferitele rase de gaini au un comportament care
include mai multe manifestari, gen scaldatul uscat, clocitul, urcarea in zone ca^t mai inalte
pentru a dormi (sunt multe sate in RO unde gainile dorm tot anul in pom ...).
Acest comportament normal pentru o galinacee a fost extrem de estompat la formarea acestor
hibrizi comerciali - nu mai cad la clocit, nu se ma scalda etc...
Referitor la cuibare: ouatul este o activitate pe care majoritatea pasarilor prefera sa o faca in
conditii de maxima intimitate. Iarasi, si aceasta activitate - in ferme am "reusit" s-o
"denudam" de toate implicatiile etologice... Gainile oua in ferme indiferente la prezenta
ingrijitorilor, la uruitul ventilatoarelor etc.
Si aici pot sa spun ca rasele de gaini crescute extensiv au inca acel comportament "normobiotic", daca ma pot exprima asa...
Daca vreti sa observati comportamentul normal al unei galinacee, priviti bibilica (sau ca^tza,
cum i se zice prin anumite zone...). Este o pasare prea putin domesticita, geneticienii si
nutritionistii si-au "bagat prea putin ma^inile in ea".
Bibilica este o pasare timida, foarte tematoare la persoanele straine de gospodarie - asa ar
trebui sa fie si gainile, dar in ferme intri in hale si te impiedici de ele...
Bibilicile nu se oua deca^t in zone foarte departate de "traficul pietonal", bine ascunse, bine

umbrite si protejate - in capite cu fa^n, in podurile grajdurilor etc. Nu suporta sa vada o


persoana ca ii ia oul de acolo de unde l-a facut. data viitoare isi schimba locul de ouat.
Sa ne intoarcem la gaini: cuibarele ar trebui sa fie asezate la loc ferit, pe unde trecem ca^t
mai rar, ar trebui acoperite - pentru ca pasarea sa se simta in siguranta, ar trebui sa fie destul
de confortabile (cu asternut de paie, fa^n), curatate periodic si mai ales dezinsectizate
periodic.
Eu unul, as pune cuibarele in adapostul principal, de-a lungul unor pereti unde traficul - ata^t
al persoanelor ca^t si al celorlalte pasari sa fie ca^t mai redus.
Metode de atragere a pasarilor intr-un cuibar: ei bine, aici o sa va spun o metoda pe care nam invatat-o la scoala, ci de mic copil, la bunica...
Puneti in fiecare cuibar un ou - de preferinta de la alta specie (ca sa-l recunoasteti usor), si iar
de preferinta, cu o coaja ca^t mai groasa. Ca tot vorbiram de bibilici, da, puneti in fiecare
cuibar ca^te un ou de bibilica (daca aveti de unde ...).
Acesta va rama^ne acolo timp indelungat, se va altera (normal) si uneori se poate si sparge.
Atunci trebuie musai curatat bine cuibarul, inlocuit asternutul si oul ... Apropo, acest ou
"momeala" poarta la tara numele de cuibar ...
Buun, sa trecem mai departe: pajistea pentru pasarile de curte.
Trebuie avut in vedere ca totusi (chiar daca nu ni se pare...) pasarile sunt foarte vorace. Ele
"devoreaza" cu lacomie toate frunzele verzi, fragede si gustoase. Daca sunt prea multe pasari si
prea putine plante, cele de pe urma vor rama^ne fara frunze in scurt timp.
Recomandarea mea: plantati leguminoase - lucerna la ca^mpie, trifoi la deal catre munte si
sparceta in zone secetoase. Leguminoasele au printre cele mai mari niveluri de proteina (dintre
plante ...), sunt foarte bogate in vitamine si minerale.
De ce leguminoase si nu graminee ? Pentru ca energie (amidon...) aveti la dispozitie destul de ieftin,
din cereale. Nu energia este problema de nutritie pe care ar trebui s-o rezolvati cu bani putini, ci
proteina. Deca^t sa dati ata^t de multi bani pe srotul de soia, mai bine il reduceti in ratie la 5060% si le oferiti gainuselor voastre o pajiste bogata in proteina...
Cositi pajistea de 2-3 ori pe an. Veti re-improspata vegetatia si vor apare noi generatii de frunze
hranitoare.
Tip: pasarile care se hranesc cu verdeturi din abundenta, ingurgiteaza mult betacaroten. Acesta da
o culoare roscat aprins galbenusului de ou, acea culoare dupa care ta^njeste orice orasean.
Vreti sa va gasiti clienti la oras pentru ouale de la gainile voastre ? Puneti pe un site sau trimiteti la
doritori pe mail, poze cu ca^teva oua sparte, cu gabenusurile acele roscate. Veti avea comenzi si la
1 leu oul.

Ticatac are dreptate - lipsesc mineralele din hrana. Ar trebui sa iei niste carbonat de calciu si
fosfat di- sau tricalcic si sa-l amesteci in hrana.
Carbonat de calciu cca. 6-7% in furaj (necesarul minim in elementul calciu al gainilor ouatoare
este de 3,5% in furaj), iar fosfatul di- sau tricalcic cca. 1% in furaj (necesarul in elementul
fosfor al gainilor ouatoare este de 0.30-0.35% in furaj).
Nu stiu ce anume le-ai dat de mancare, dar e posibil sa fi fost si carenta in proteina - daca leoi fi dat numai cereale. Asa ca si ceva srot de soia n-ar strica sa adaugi - macar un 10-15%
asa, sa te apropii de linia de plutire...
Nu ... cu regim de ... supra alimentatie cu hrana calda, extrem de diversa/complexa si cu un
pic de grasime de porc/vita in fiecare portie (cam o lingura la 1,5 -2 kg hrana) ... iar boabele
le tineam la muiat/incoltit cateva zile in casa la caldura ... pat gros de lucerna schimbata des si

apa calda de doua ori pe zi cu infuzie de rostopasca si/sau sunatoare. Si bineinteles ... multa
libertate ... v-am mai spus ca ma punea nevasta sa curat curtea/dalele de gainat tot timpul.
Maestre, m-ai lasat cu gura cascata !
Adevarul e ca, cu boabele alea incoltite ai crescut nivelul de vitamina E foarte mult, care
vitamina s-a si absorbit foarte bine datorita grasimii din ratie...
Despre infuzii, ce sa zic - bine ca ai avut timp de ele ! Iarna viitoare sa incerci si niste ceai
verde... nu glumesc !
Matale faci cu gainile cum faceam eu cu ceaiul de fa^n - recomandat de mine la foarte multi
crescatori din circumscriptie, pentru afectiuni diverse...
Gainile, chiar daca nu mai au capacitatea de a zbura sunt mari amatoare de catarat si de
pozitionat la inaltime asa ca doua trei stinghii pozitionate in asa fel incat sa permita accesul la
un etaj superior ... o platforma pe care sa o pui pe latura opusa cotetului si pe care sa le pui
mancarea si apa ... va avea mare succes. Sub aceasta platforma poti pune o mica baie de
nisip amestecat cu rumegus ... pentru igiena lor, plus ca practic maresti suprafata de plimbare,
folosind spatiul si pe verticala.
Schita ta are un singur defect ... imagineaza-ti ce se intampla cu ele la o ploaie torentiala cu
vant ... unde se adapostesc ? Eu as face spatiul de sub cotet inchis pe 3 laturi.
Am facut cuibarele 40/35, am pus stinghii [afara si in cotet, 1m fiecare] am pus platforma
recomandata si rampe de acces la cotet si platforma iar in plus am inchis spatiul de sub cotet
[policarbonatul cred ca e ok]. Sub stinghia din cotet ma gandesc sa pun un fel de plasa sa nu poata
sta gainile acolo si nici sa nu se umple de dejectii.
O mai trebui si altceva?

1. pune si un bec undeva in tavan, daca o sa ai vreodata nevoie sa intri pe intuneric, sa vezi
ce faci. Plus ca iarna, daca lasi becul aprins vreo 7-8 ore pe zi (4 dimineata, 4 seara), o sa oua
mai mult.
2. in principiu n-ai nevoie de fereastra la cotet. Daca iesi mai ieftin fara, desfiinteaz-o.
3. la toata minunatia asta de cotet, o sa-ti incapa vreo 15 gaini...
4. daca faci podeaua cuibarului inclinata, ca sa se rostogoleasca oul, nu pui paie sau fa^n, ci o
coala de buret de 1 cm grosime, pe care se va rostogoli oul...
5. bine-ar fi daca ai rezolva cumva cu apa: sa fie sursa la o adapatoare in voliera, dar sa nu
inghete iarna...aici e mai complicat.
Iti recomand un neon cu lumina galbuie (calda), nu albastra, care imita cat de cat lumina
naturala.
Nu-i musai soia, poti sa incerci si mazare furajera, insa soia (srot) e la ora actuala, cea
mai accesibila sursa de proteina echilibrata in aminoacizi.
Mai intai, discutam despre srot de floare, nu floarea-soarelui ca atare. Pentru ca semintele de
fl. soarelui contin prea multe grasimi, producand tulburari digestive.
Deci, srot de fl. soarelui, maxim 10% din ratie, pentru ca acesta contine o concentratie prea
mare de celuloza, aceasta fiind ne-digerabila pt. pasari.
Lumina in principiu, e necesara gainilor ouatoare. pt. a mentine "treaza si vioaie" epifiza,
glanda endocrina care intervine in reproductie si deci, in productia de oua. La pui, mai degraba
le pui o lampa cu infra-rosii, sa le faca un pic de caldura - la iarna.
Sursa de lumina o sa fie necesara la iarna, cand ziua e foarte mica, pentru a prelungi perioada
de furajare (pasarile nu mana^nca pe intuneric...). Dar sa nu exagerezi cu programul de
lumina - 14 ore pe zi e suficient.

Diferenta nr. 1: la tv este furaj (ca^t de ca^t complet), iar la tara este doar malai (faina de
porumb).
Diferenta nr. 2: furajarea uscata (la pasari) are avantajul ca furajul nu mucegaieste in
hranitoare, nu trebuie sa stai sa cureti hranitorile inainte de fiecare furajare, poti sa pui alt
furaj peste cel deja existent. Pe cand cel inmuiat are o viteza mult mai mare de degradare.
parintele cumpara mancare de gaini de la Agroland si o sa vazi diferenta.Pina acum le-ai dat
"pedigree si chapy" intelegi ce vreau sa spun.Eu imi cresc puii cu "Nutret combinat starter pui
natural", dupa acea cu "nutret combinat crestere pui natural" si ultima oara cu "nutret
combinat pentru finisare" dar asta nu prea se gaseste.
uite si ce contin nutreturile combinate natural.
CONINUT: porumb, gru, rot soia, vitamine, minerale, enzime.
NU CONIN: fin de carne, fin de pete, faina de oase, hormoni sau substae interzise n
alimentaia omului i animalelor.
Si ce e cel mai important este ca nu contin antibiotice ca si promotori de crestere.Nutreturile
sunt granulate si puii mananca cu mare placere.
Incearca si o sa vazi diferenta.
NU se administreaza soia ca atare in hrana animalelor, ci numai sub forma de srot. Soia ca
atare are un continut foarte mare de grasimi si cativa factori antinutritionali.
Floarea soarelui - doar sub forma de srot si in cantitati mici (max 10% din reteta), intrucat are
un continut mare de celuloza.
Pana cand gaseste vreunul dintre noi ceva surse de puicute - gaini ouatoare si le organizeaza
pe zone geografice, as vrea sa impartasesc celor ne-avizati cateva notiuni de nutritie a
pasarilor, cunostinte ce ar trebui sa le aiba orice crescator, indiferent de amploarea fermei.
1. Cateva notiuni simple de anatomie digestiva: particularitatile tubului digestiv la pasare
- care determina si tipul furajelor recomandate.
- pasarile nu au dinti. Ele nu pot mesteca hrana. Cu ciocul ele pot doar sa decojeasca unele
seminte, sa fragmenteze bucatile mari de hrana in bucatele ce pot fi inghitite.
- hrana odata inghitita ajunge in ingluviu (gusa). Aici petrece cateva ore, pentru a se hidrata,
a se inmuia. Se produce aici o pre-digestie timida, mai mult hidrolitica.
- din ingluviu hrana trece mai departe in proventricul (stomac glandular). Aici hrana este
supusa sucurilor gastrice, care contin enzime digestive (carbohidraze si proteaze).
- bine imbibata cu enzime digestive, hrana ajunge in stomacul triturator (pipota). Spre
deosebire de mamiferele monogastrice, care mesteca hrana si au un singur compartiment
gastric pentru digestia mecanica si enzimatica, pasarile mai intai digera enzimatic si apoi
mecanic, in doua compartimente separate.
- din cauza faptului ca ele nu mesteca hrana, au nevoie sa inghita nisip si mici pietricele, care
se acumuleaza in stomacul triturator (pipota) si cu ajutorul carora hrana este zdrobita. Pipota
are la interior o cuticula formata din secretii ale mucoasei proprii, secretie care se intareste si
care protejeaza astfel mucoasa de zgarieturile particulelor de nisip.
Din acest punct de vedere, pasarile au nevoie sa ciuguleasca nisip si mici pietricele, pentru a
avea o buna digestie. Mai mult, ca urmare a miscarilor peristaltice ale pipotei, muschii acesteia
se maresc, se fortifica. Pasarile care (de ex. crescute in baterii) nu au la dispozitie nisip, sufera
o atrofiere a peretilor stomacului triturator, cu consecinte nefaste asupra digestiei - consecutiv

absorbtie deficitara, crestere incetinita sau productie de oua scazuta.


- din cauza celor spuse mai sus, pasarile nu valorifica bine furajele bogate in fibre. De
asemenea (cu toate ca asa sunt crescute traditional) nu este recomandat sa se administreze
grauntele intregi, ci sparte (uruite), in acest mod usurand sarcina de "masticatie" a pipotei si
marind potentialul de asimilare a nutrientilor din furaj, pe langa scaderea necesarului de
energie al organismului pentru a tritura niste graunte cu coaja tare (porumb, grau).
Aceasta energie este mult mai eficient folosita in productia de oua sau in depunerea de masa
musculara (spor zilnic in greutate). Este si acesta un motiv (hranirea cu uruiala, nu cu graunte
intregi), pe langa altele, pentru care pasarile din ferme au o productie de oua sau un spor
zilnic in greutate mai bune decat la taran acasa. Bine, nu este singurul motiv, dar este unul
dintre ele.
Intr-un post urmator trecem la:
2. Notiuni simple de nutritie: categorisirea nutrientilor si functiile lor in organism.
Mdaaa... Sa continuam deci.
La modul simplist, principalele categorii de nutrienti sunt:
A. Proteina (digestibila) - includem aici toate moleculele de tip protidic, avand in organism rol
plastic (structural), enzimatic, hormonal. Spunem proteina digestibila, pentru ca numai acele
structuri protidice pretabile la a fi descompuse de sucurile digestive in fragmente absorbabile,
ne intereseaza. Exista molecule de tip protidic care sunt insolubile si ne-digestibile (ex.: pene
si fulgi, par, piele etc).
In majoritatea furajelor exista o componenta digestibila si una ne-digestibila. In tot ce vom
discuta mai jos ne vom referi la parametrii componentei digestibile.
B. Energia (metabolizabila) - se includ aici toate moleculele cu rol energetic in organism, atat
glucidic cat si lipidic, cu conditia disponibilitatii metabolice al acestora.
C. Vitaminele - hidrosolubile si liposolubile (nu mai insistam asupra lor, rolurile sunt pe cat de
esentiale pe atat de variate).
D. Mineralele - necesare nu numai pentru dezvoltarea scheletului (dupa cum cred multi) ci si
pentru functionarea normala a transmiterii neuronale, a secretiei hormonale, a secretiei
diferitelor enzime etc.
Necesarul in acesti parametri al pasarilor este variabil, in functie de varsta, sex, categorie
(broiler, gaina ouatoare oua consum, gaina de reproductie) si rasa. Vom intra mai in amanunt
in necesarul de parametri nutritionali pe fiecare categorie in parte, la structura ratiilor furajere.
3. Furajele si parametrii nutritionali ai acestora. Totul raportat per kg substanta uscata.
Graul: Proteina digestibila cca. 11%. Energie metabolizabila cca. 3400 kcal.
Porumbul: PD cca. 9%. EM cca. 3700 kcal.
Orzul: PD cca. 8,8%. EM cca. 3200 Kcal.
Orezul: PD cca. 7%. EM cca. 3100 kcal.
Srot de soia: PD cca. 50%. EM cca. 2600 kcal.
Srot de fl. soarelui: PD cca. 30%. EM cca. 1600 kcal.
Faina de peste (prot. 65%): PD cca. 65%. EM 3500 kcal.
(toate datele sunt citate din "nutritia si alimentatia pasarilor, autori M. Larbier si B. Leclerq,
1994".

Salutare, sunt in viteza insa la ingrediente nu as baga orz in niciun caz sau daca bagi iti
trebuie musai o enzima, orez...cam greu de gasit cred si poate scump, srot floare...celuloza
mare, faina de peste poate un maxim de 1,5% in reteta.
Pe fuga bag un exemplu de reteta de gaini ouatoare:

Porumb 59%
Soia 26.5%
Carbonat de calciu (calciu furajer) 7%
premix 3% (se poate merge pe diverse tipuri de px sau concentrat dar pe 3% e complet, adica
ai vitaminele, mineralele, pe suport de calciu, daca vrei concentrat iti baga si proteina la pret
de premix)
ulei 2,5% (ok e o oarecare problema cu inglobarea)
faina peste 65% PB 2%

analiza:
PB 17,9%
EM 2800 kcal
GB 5,46
Met: 0,44

asta e doar un exemplu, acum trebuie sa plec, promit sa revin cand se inteteste discutia
despre nutritie.

Cel mai bun (parerea mea) ar fi o lucerna in amestec cu ovaz. Se coseste de vreo trei ori pe
an, iar daca o si uzi, vei avea o productie si mai mare. Ovazul se pune in amestec la semanat
ca planta protectoare, pana se "intaresc" plantutele de lucerna.
Plus ca va oferi un aport de proteina si vitamine foarte important gainilor ... Daca vor avea
acces zilnic la aceasta pajiste vor ciuguli toate frunzulitele, iar tu vei cosi doar betele, pentru
refacerea culturii.
80-90 kg de ovaz si 22 kg samanta lucerna la hectar. Insamantarea primavara devreme. Solul
trebuie foarte bine maruntit si afa^nat ("ca pentru ceapa"), samanta de lucerna fiind foarte
mica si firava. Obligatoriu dupa insamantare se face tavalugire (pentru a pune cat mai bine
samanta de lucerna in contact cu solul).
Ovazul are un ritm de dezvoltare mai alert, prevenind imburuienarea culturii de lucerna - care
lucerna este mai plapanda in primul an. In faza de inflorire a ovazului se aplica prima coasa si
fanul obtinut (majoritar fan de ovaz, lucerna este in cantitate mica...) se foloseste pentru
hrana animalelor (rumegatoare in special, dar si cai).
Dupa aceasta prima coasa, lucerna va avea loc sa se dezvolte bine si sa se fortifice.
Poti sa cultivi lucerna si in amestec cu graminee - golomat de ex. - fara a mai avea nevoie de
planta protectoare (ex. ovaz). Se insamanteaza 15-17 kg samanta lucerna + 7-8 kg samanta

golomat la hectar.
Dar parerea mea este ca - strict pentru insamantarea in pajistea gainilor - lucerna simpla (cu
sau fara planta protectoare) este mai indicata. Pasarile (opinez eu) beneficiaza mult mai mult
de pe urma leguminoaselor (lucerna sau trifoi) - proteina, vitamine, minerale - decat din
consumul de graminee (golomat sau raigras).
Da, daca era vorba sa obtii cel mai bun fan de iarna pentru rumegatoare si cabaline, as fi spus
din start: borceaguri sau amestec lucerna+golomat. Dar la pasari (si la porci) zic ca sunt mult
mai hranitoare leguminoasele (lucerna sau trifoi). Faina de fan de lucerna este un ingredient
valoros in hrana porcilor si s-a incercat cu rezultate foarte bune si la pasari (in cazul nostru,
aici unde discutam, va fi vorba de consumul lucernei in stare proaspata, de pe pajistea
respectiva).
Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM.
Concentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu
apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale.
Aceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in
amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 40% PVM (de tip A5-40) si 60% cereale.
Daca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii: 10% concentrat (de
tip A5-10), 62% cereale, 20% srot soia si 8% creta furajera.
Toate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana,
fiind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mixte sau date cu portia (150-180
g/zi de cap) la rasele grele (Plymouth, Cornish etc.).
Desi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai
rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ.
Astfel, daca se ia in considerare ca gainile consuma 40 kg nutret pe an si ca 1 kg concentrat
PVM costa cam cat 3 kg porumb, rezulta in cele doua solutii:
- o gaina care consuma anual 40 kg porumb, producand 100 oua/an, consuma 400 g porumb
pentru un ou;
- o gaina care consuma anual 16 kg concentrat (echivalent valoric cu 48 kg porumb) si 24 kg
cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de 72 kg
porumb, dar produce anual 220-250 oua, consumand nutret evaluat valoric la 310 g porumb
pentru un ou.
In acest fel se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua/saptamana (fata de 2 oua/sapt.),
iar costul furajului pentru un ou scade cu peste 25% (la preturile lunii in curs 66 lei/ou, fata de
86 lei/ou).
Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma
Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat
cel alcatuit din cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de
greutati in procurarea diferitelor materii prime furajere.
Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb,
orz, grau etc.) - 66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui
- 18%; creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort
A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi
Combinate).
In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii
oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului.
Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la
dispozitie, intr-un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu. De
asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata)
sau, iarna, morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm
inaltime (ovaz incoltit timp de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin
galbenusul lor mai frumos colorat si mai gustos.
Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU

...inca ceva.
furajul pe care il dau la puii de carne contine coccidiostatice. as dori sa cresc si puicutele pt
oua tot cu furaj (sau ceva mai mult decat crupe cum fac astia la tzara).
ce sa le dau? le pot da furaj pt pui de carne 1-3 saptamani pana ii pun pe picioare
putin? si dupa asta schimb? sau ... ?NU, NU, NU !!! Doamne fereste !!!
Coccidiostaticele (utilizate la broileri) produc (ca efect secundar) castrare chimica si te-ai lins
pe bot de oua ...
Exista coccidiostatice care se pot folosi si la puicutele ouatoare (nu au efectul de castrare
chimica), dar sunt mai scumpe si ma-ndoiesc ca le introduc in furajul pentru pui de carne.
Lumina este foarte importanta la pasari si in special la ouatoare. Un management defectuos al
ei poate duce la oprirea productiei si tararea pasarilor.
Ca regula generala si buna de tinut minte pentru gaini ouatoare si programul de lumina ar fi
asta: "Nu se mareste niciodata programul de lumina in perioada de crestere si nu se scade
niciodata perioada de lumina la adulte".

La adulte (pentru ca noi am zis ca vom cumpara puicute la intrarea in ouat), programul
recomandat de Lohman (pentru hibrizii colorati) este urmatorul:
Varsta Ore lumina
17 10
18 11
19 12
20 13
21 14
22 14
23 14
24 14
25 14-16
Sa ne intelegem: la intretinerea la sol a gainilor ouatoare, in hale complet puse la punct, nu
este nevoie de teren exterior.
Respectivele gaini pot fi tinute toata viata lor in respectiva hala, cu conditia sa li se asigure
toate conditiile de microclimat.
Doar acei fermieri care doresc sa combine intretinerea la sol, in hala, cu intretinerea pe pajisti
(adica sa practice intr-un grad mai mult sau mai putin accentuat cresterea "free range"), pot
sa investeasca si in amenajarea unor pajisti in imediata vecinatate a halelor.
Cat de mare sa fie pajistea ? Pai, Akomar ne spunea ca in UK (la o crestere exclusiv "free
range") se considera necesara o suprafata de 10 mp per gaina, ceea ce inseamna un hectar de
pajiste (10.000 mp) pentru 1.000 de gaini.
Cum noi nu suntem in UK, si nu avem atat de dezvoltata (ba chiar nu e deloc dezvoltata)
conceptia "free range", putem sa ne intindem cu pajistea pa^na la 10.000 mp. Adica poa' sa
fie si de 3.000 de mp, sau 5.000, sau 8.000, cat ne permite terenul...
Intrebarea care apare, ar fi: da' de ce sa ne apucam neaparat de incropirea unei pajisti si de
ce sa scoatem neaparat gainile afar' la ciugulit pe pajiste ?

Raspunsurile sunt urmatoarele:


1. Nu este nevoie neaparat de asa ceva. gainile pot fi crescute bine-merci si numai in interior,
dupa cum spuneam mai sus.
2. Acei fermieri care ar avea sansa sa gaseasca niste clienti mai "sofisticati", mai pretentiosi,
mai in genul celor din UK (care adora ca gainile sa "zburde" pe pajisti), ar putea sa-si faca o
imagine de piata mult mai favorabila cu gainile cotcodacind pe pajiste in fata halei. Ceea ce lear putea asigura si unele preturi mai ridicate la oua ... pa^na la urma e si vorba de marketing
- sau ca^t de bine stii sa-ti vinzi produsele ...
Daca ar fi sa ma apuc sa cresc gaini ouatoare (ceea ce n-o sa fac prea cura^nd, nu va fie
teama de concurenta), le-as creste musai pe pajiste, mi-as face si un web site cu poze ale
fermei (cat mai pitoresti, mai bio, mai eco...) pe care sa primesc si comenzi on-line de la
persoane private. Cu o anumita cantitate minima si cu o anumita zi de livrare a comenzilor.
Iar daca ne-am asocia mai multi crescatori de gaini (cu pajisti la ferma), am putea deschide
chiar o mica pravalie intr-o piata. Va^nza^nd acelasi concept ... free range.
Pentru ca nu as tinti categoria de clienti care cumpara oua uitandu-se in primul rand la pret, ci
pe acei clienti care sunt interesati de culoarea galbenusului si gustul oului, de faptul ca gainile
mele isi iau vitaminele (majoritatea lor ...) din ierburile de pe pajiste, intr-un cuva^nt ca ouale
mele (ale gainilor mele ... nu va ganditi la prostii
super-market.

) sunt mai sanatoase decat cele de la

Acei clienti care si-ar permite sa platesca in plus pentru calitate si conditii (partial) eco de
intretinere.
Am facut undeva mai sus un calcul cu posibilele pierderi in cazul in care productia de oua va
scade cu 10%.
Imaginati-va ca, intretinand gainile pe pajiste, puteti gasi clienti care sa plateasca in plus nu
10%, ci 20% pentru ouale din ferma voastra...
In final, aici isi gaseste justificarea intretinerea pe pajiste a gainilor ouatoare. De fapt, si
conceptul "free-range" a avut aceleasi motivatii comerciale din partea fermierilor si in UK ...
Nimeni nu-i ata^t de batut in cap sa-si creasca gainile pe pajiste dar sa vanda oul la acelasi
pret ca in supermarket (de la fermele cu crestere in baterii).
Alegeti, deci: mult si ieftin (sa s-ajunga la toata lumea, neamule ...), sau putin si (mai) scump
- pour les connaisseurs...
"... Important e sa ai un premix bun, care sa-ti permita schimbari dese in structura celorlalte
ingrediente- ceea ce se intampla frecvent, atunci cand esti mic si n-ai bani sa faci stocuri de
materii prime. ..."
Nu stiu daca ai nimerit-o horea, asta numai wiseguy ne-o poate spune!
Eu zic ca premixul este premix si atat. El nu poate fi bun sau rau. El TREBUIE sa acopere
necesarul in vitamine si minerale (daca este un premix vitamino-mineral) sau sa acopere si o
parte din proteina (daca este PVM) destinat speciei si categoriei de varsta pentru care a fost
creat.
Daca de exemplu un hibrid de broiler Cobb 500 are necesarul de vitamina D3 de 5 milioane
unitati, premixul destinat lui trebuie sa acopere necesarul asta.
De regula orice producator de premixuri acopera necesarul fara discutie iar rata de includere a
lui este foarte clara de la inceput: 1,2, 10, 25%, etc., pe cand la celelalte ingrediente nu ai
nimic fix, ai niste marje cu care te poti juca cand faci formularea retetei.
De asta ziceam ca nu inteleg cum "iti permite un premix sa faci structuri dese in structura

celorlalte ingrediente" cand valoarea lui e fixa si cand sunt parametri importanti precum
energia care nu au legatura cu premixul.
IDC se mai oferise sa ne dea o mana de ajutor la nutritie candva mai demult, poate ne mai
priveste si acum din umbra si mai sare cu ceva la noi
Ba, nu-i chiar asa ...
Si sa ma explic:
In privinta mineralelor si vitaminelor: sunt premixuri care au din fabricatie numai cantitatea
necesara - si este o diferenta intre necesar si suficient - de vitamine.
Exista o problema fizico-chimica intre vitamine si minerale. Moleculele vitaminice sunt
degradate in prezenta moleculelor care contin minerale. Este un fenomen chimic normal.
Nutritionistii zic ca "mineralele zga^rie vitaminele". Asadar, un premix ieftin va avea la data
fabricatiei o cantitate de vitamine care este minim necesara acelei categorii zootehnice si atat.
Nu va prevedea degradarea in timp a vitaminelor.
Sunt insa premixuri foarte bune - fabricate de firme serioase - dar si mai scumputze, care au
cantitati mai mari de vitamine (peste suficient), respectivii fabricanti prevaza^nd degradarea
in timp a moleculelor vitaminice si dorind sa asigure minimul necesar si in ultima zi a perioadei
de valabilitate a premixului respectiv.
Sa vorbim putin si despre moleculele care contin mineralele necesare: calciu, magneziu, zinc,
mangan etc. Si aici exista conceptul de bio-disponibilitate (eng.:"bio-availability"). Ce spune
acest concept ? Ca nu toate moleculele care contin minerale sunt la fel de digestibile - in
sensul ca nu se absorb respectivele minerale din tubul digestiv.
De ex., formele anorganice - carbonati, sulfati, cloruri etc - sunt mult mai putin absorbabile in
tubul digestiv decat formele organice (numite si chelati, pentru ca sunt legate de acizi organici
in forma de acid-chelat) - ascorbat, pantotenat, citrat etc.
Degeaba imi scrie pe eticheta un fabricant ca premixul lui contine (sa zicem) calciu sau zinc ata^tea grame la kg - daca nu-mi spune in ce forma sunt aceste minerale.
Cei mai in va^rsta tin minte cand, acum 30-40 de ani se introducea in furaj calciul (si multe
alte minerale) sub forma de faina de oase - care faina de oase era mult mai digestibila decat
carbonatul de calciu (creta furajera) si chiar se faceau comentarii pe marginea acestor forme
la cursurile de nutritie ...
Bine, nu poti introduce toate mineralele sub forma de chelati, pentru ca ar iesi un premix prea
scump, care nu se mai justifica economic. Dar, producatorii seriosi de premixuri privesc
formulele acestea din punct de vedere profesional, mai ales ca si digestibilitate (absorbabilitate
- bio-disponibilitate).
Si un alt aspect: vitaminele de sinteza. Multe din ele au un procent de includere in premix atat
de mic (ex. Vit. E, B12 etc) inca^t este nevoie de ingredienti ca^t mai puri. Unii cumpara
materii prime cu buletine de analiza, ba chiar le mai fac si ei analize la receptie (cum prevad
normele GMP). Altii cumpara de pe oriunde, fabricate pe vapor, pe genunchi ... Este si aici o
mare diferenta.
Hai sa scoatem oile din lucerna, ca sa zic asa...adica sa revenim pe cursul discutiei, pentru cei care
"sade " la oras.
Elementul de cost cel mai important la gaina de oua este pretul furajului. Consumul de furaj
exprimat in grame/ou, este principalul element care ne da masura rentabilitatii fermei. Atunci cand
esti mic si n-ai cumperi 100 de tone de de porumb odata, esti nevoit sa cumperi cu
caruta/banita/sacul. Atunci cand ai trei-patru feluri de porumb, grau, orz, mai si ciupesti din soia, ca

deh, e scumpa, mai nu se amesteca bine uleiul, trebuie sa ai un lucru nconstant. Acela este
premixul. Exista nenumarate firme, care mai de care mai "experte", nu fac aici analiza de piata, ca
nu e indicat
. Ideea e ca, la fel ca la orice produs, exista ingrediente de calitate- vitamine,
minerale, lizina, metionina, etc, si exista si cele fabricate de pionierii chinezi. Daca ceri un premix
cat mai ieftin, o sa ai un premix ieftin. Daca ceri un premix bun, nu o sa fie chiar ieftin. Vrei sa fii
sigur ca ii asiguri pasarii un nivel optim de vitamine si minerale, iei un premix despre care stii sigur
ca are in el ce-ti trebuie. Avand aceasta certitudine, poti sa te "joci" cu restul ingredientelor cum
vrei- bine, asta nu inseamna ca poti sa le dai doar porumb macinat. Poti sa iei un porumb mai rau,
mai spart, sa-l amesteci cu unul mai bun, sa bagi un grau mai umed, sa te joci si cu procentele- nai grau intr-o zi, ce faci? Nu mai dai mancare la gaini? Modifici ratia pe porumb, logic. Toate aceste
artificii, pe care practica te sileste sa le faci, desi teoria le respinge, iti tin pretul furajului cat mai
jos.
Pe langa asta, un alt lucru important este vitaminizarea periodica. O data pe luna, timp de o
saptamana baga o vitamina, un AD3E, ceva. Ajuta foarte mult.

Si un C ! Are o influenta fantastica in raspunsul imun ...

Din explicatia detaliata a lui Wiseguy, deduc diferenta de abordare (..."approach") dintre
da^nsul si Akomar.

Akomar se afla intr-o regiune economica (UK, nu ?) in care oferta de furaje, premixuri, aditivi
furajeri etc. este chiar debordanta ... ata^t calitativ ca^t si cantitativ. E destul sa vrei sa cresti
ceva animale sau pasari, ca-ti ofera care mai de care tot ceea ce ai nevoie ...

Situatia creionata de Wiseguy este una specific romaneasca - in care, daca esti prin anumite
judete, nu poti avea parte decat de oaresce tara^te amestecate cu porumb, pompos
etichetate "nutret combinat" de vreun obscur producator local - "cel mai ieftin de pe piata,
neamule, la preturi fara concurenta !!!".

Asta bineinteles daca nu vrei sa faci 200-300 de km pana la vreun FNC mai rasarit, iar furajul
sa-ti depaseasca orice asteptare (de pret) daca adaugi si transportul...

Si-atunci, fermierul roman face ca si Wiseguy: isi cumpara moara si amestecator, cereale,
sroturi si premixuri - si-si face singur furajul, la un pret acceptabil.

Noi, astia mai batrani, am vazut multe la viata noastra. Plus ca ne mai invatau si profesorii...
Faceti fratilor pre-premix. Adica, se face (stai, nu sari, ca spun pentru cine nu stie ...) un
amestec 1 la 10.
1 parte ingredientul ce trebuie amestecat si e in cantitate prea mica, si 9 parti un suport (de
ex. srot de soia sau faina de porumb, ceva care sa nu influenteze in rau intreaga reteta).
Dupa care, acest pre-premix se amesteca cu premixul vitamino-mineral. Dupa care se
introduce mixtura rezultata in amestecator.

Ex: ai de amestecat (sa zicem) 350 g ingredientul W la tona de furaj. Si daca-l bagi direct in
amestecator (care are capacitatea de 500 kg), va trebui sa pui 175 g per sarja, care nu se va
amesteca in veci, in mod uniform in intreaga sarja.
Ce-i de facut ? (v-am mai spus eu, titlul cartuliei aleia staliniste ...

Se iau 175 g din ingredientul W (l-am numit asa in cinstea lui Wiseguy ...) cantarite corect si
se pun intr-un recipient (cazan, galeata, lighean, tingire... ce aveti la indemana) curat.
Peste el se adauga 1.575 grame (adica 175 x 9, asa am zis, nu ?) de srot de soia sau faina de
porumb. Ce ne lasa inima. Se amesteca cu ma^na, bine de tot, pana cand observam ca nu
mai sunt zone de culoare diferita si ca intregul amestec este uniform. Daca ma intrebati pe
mine, ar dura cam 10-15 minute ...
Se ia amestecul respectiv si se amesteca (din nou), cu cantitatea de premix vitamino-mineral
(sau proteino-vitamino-mineral) care trebuie bagat in reteta - atentie, pentru cantitatea
reprezentata de sarja amestecatorului.
Daca, sa zicem, ca avem un premix care trebuie introdus 10 kg la tona, vom lua doar 5 kg
(amestecatorul are sarja de 500 kg). Amestecam tot cu ma^na, cei 1.750 de grame de prepremix realizat anterior de noi, cu premixul - 5 kg - care trebuie bagat in amestecator.
Dupa perfecta omogenizare, bagam toata cantitatea (5 + 1,750 kg = 6,750 kg) in
amestecator si-i dam drumu'.
Asta fu tot.
In acest mod simplu, placut si usor, am inglobat 175 g din ingredientul W in 500 kg de furaj.
NU.
Varul stins e hidroxid de calciu. Are o actiune caustica mai slaba decat alti hidroxizi (cum ar fi soda
caustica, de ex.), dar totusi este destul de agresiv cu organismul animal.
Varul nestins e oxid de calciu. Iar piatra de var, cea care se baga in varnita sa se arda pentru a
face var nestins, este carbonat de calciu.
Asta este cea mai ieftina sursa de calciu pentru gaini (si alte animale ...). Deci, carbonat de calciu
(piatra de var).

Stai, sa nu confunzi: macinat si praf sunt grade ale aceleiasi procesari. Prin macinare (cu o
sita mare, peste 4 mm) obtii uruiala (sau macinis), care inseamna spargerea bobelor in
particule destul de mari.
Praf insamna faina - macinis cu o sita mica (sub 3 mm) - se macina cam ca si malaiul pt.
mamaliga, chiar mai fin.
Granulat inseamna faina supusa unui proces de granulare - nu ai cum s-o faci tu in sistem
gospodaresc. Produsul seamana un pic cu boabele de piper, dar este mai marunt.
Reteta de furajare gaini ouatoare (stai sa bag ma^na in biblioteca, usurel... sa nu-mi cada in
cap):
-

cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%;


srot de floarea-soarelui - 7%;
srot de soia - 18%;
creta furajera (carbonat de calciu) - 7%;
fosfat dicalcic - 0,8%;
sare - 0,2%

- concentrat vitamino-mineral - 1%
Nu este o reteta super-profesionala. Alea le obtii cu programe (software) de nutritie etc. Dar
este o reteta clasica si care si-a demonstrat "fiabilitatea"... In principiu, totul este perfectibil.
Fara probleme ... Gainile stau pe-afara la tara si iarna, pe zapada. Insa trebuie inteles faptul
ca, cu cat vor fi conditiile de mediu mai aspre, cu atat vor consuma energie sa se incalzeasca
si nu sa creasca ...
Deci in conditiile in care vrei sa le tii mai mult pe-afara (in unele zone ale tarii gainile stau
numai afara, noaptea dorm in pom), sa nu te astepti sa creasca destul de repede.
In privinta adaposturilor, nu este nevoie de hale incalzite, iar ventilatia se poate face pasiv. Ma
refer la adaposturi construite simplu, din barne (stalpi din lemn) si chirpici (caramizile de
pamant sunt un excelent izolator) sau, daca esti dintr-o zona de munte - efectiv din lemn.
Organismul animal este in stare sa produca o mare cantitate de caldura. Pentru eliminarea
gazelor toxice (amoniac in special)este nevoie de ventilatie - poate fi pasiva, cu niste shed-uri
(un fel de hornuri cu capac in partea de jos), care se deschid (si se inchid) manual, pastranduse deschise in perioada mai calda a zilei, iarna (5-6 ore, in jurul pranzului), sau noaptea, pe
timpul verii.
Incarcatura maxima pe mp de adapost in cresterea industriala este de 20-22 capete cand sunt
la greutatea maxima (2,5-3 kg). La un adapost bio eu n-as trece de mai mult de 12-15
capete.
In afara de intretinerea pe pajiste (cand se hranesc numai cu iarba - cea mai buna ar fi o
pajiste cultivata, gen trifoi sau lucerna) mai trebuiesc si ceva furaje concentrate (cereale, srot
de soia, vitamine si minerale), altminteri cresc extrem de incet.
Aaa si inca ceva: cei care n-au avut nici in clin nici in maneca cu cresterea de tip industrial a
animalelor sau pasarilor pot avea mari succese intr-o exploatatie de tip bio, in primul rand
pentru ca se vor documenta la fiecare pas, fiindu-le teama sa nu greseasca - si-n felul asta vor
fi la curent cu tot ce este nou in domeniu - si in al doilea rand, nu au mentalitatea poluata de
normele industriale de crestere, care uneori ii pot duce la tehnopatii si boli de metabolism pentru ca uneori pur si simplu nu pot accepta anumite conditii bio, de genul "nu se poate
dom'le, gaina ca sa faca oua trebuie sa stea permanent in hala - si nu la sol, ci in baterii - cu
becul aprins 19 ore pe zi ..."
Si (fiindca nu ma pot abtine) inca ceva: pentru cresterea pe pajiste trebuiesc rase mai
rezistente - broilerii aceia de culoare alba n-o sa prea reziste ... Aici se recomanda rasele
colorate - rosii, brune, porumbace, negre.
Ca informatie poate cuiva ii este utila la incalzirea adaposturilor.La un asternut de 30 cm
caldura animala reprezinta 2,75 calorii /h/kilocorp(gaini)
Nu se foloseste lumina naturala in avicultura deoarece e nevoie de o anumita intensitate
luminoasa diferita in functie de categoria de pasari, de o anumita durata sau chiar culoare.
In fapt folosirea luminii la pasari a devenit chiar o stiinta in ultimii 15 ani si a fost studiata in
detaliu. Sunt diferente in ceea ce priveste cum spuneam intensitatea luminoasa, durata
luminii, culoarea. Asta la modul profesionist pentru cei care inteleg ca lumina la pasari
inseamna mai multe decat sa invarti un bec si sa apesi un intrerupator.
De exemplu, legat de culoare, se pare ca albastrul are un efect de calmare a pasarilor, rosul
este folosit pentru reducerea canibalismului, albastru-verde - stimuleaza cresterea, portocaliurosu stimuleaza reproductia.
Legat de durata sunt doua reguli de baza la ouatoare: niciodata nu se mareste durata sau
intensitatea luminoasa in perioada de crestere si niciodata nu se scade in perioada de ouat.
Prima data pentru ca acea crestere determina hormonal stimularea ouatului iar daca nu sunt
la varsta optima afecteaza aparatul reproducator si a doua pentru ca inceteaza ouatul.

Chestiile astea nu le poti controla cu lumina naturala.


Amestecatul cu betoniera este undeva, cam pe la minimul acceptabil d.p.d.v. al omogenitatii
amestecului.
Exista insa un pont, in ceea ce priveste modificarea (simplista) a betonierei, pentru a
imbunatati omogenitatea amestecului: sudati (sau prindeti in suruburi) niste placi
dreptunghiulare metalice pe ghearele de amestec din interiorul betonierei. Placile respective sa
aiba dimensiuni gen 10(15) cm x 20 (30) cm. Ele vor functiona ca niste palete in timpul
rostogolirii betonierei, accelerand amestecarea.
E una daca amesteci intr-o galeata cu malai cu o furculita, si altceva daca amesteci cu o paleta
...
Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba, periodic, intregul penaj.
Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an, in a doua parte a anului. Acest proces
dureaza intre 8 si 12 saptamani. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet, deoarece
substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru ,,productia de pene",
respectiv refacerea penajului. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are
influenta asupra sezonului de ouat. Gainile care incep naparlirea mai devreme de 260-270 de
zile, de la producerea primului ou, realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. Gainile care
realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrienoiembrie, iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile augustseptembrie. Neindeplinirea factorilor de microclimat (umiditate, temperatura), carentele de
alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. Durata naparlirii este cu
atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers.
Salutari ! M-a poate ajuta cineva cu o reteta de furaje pentru Brahma. Am gasit ceva pe alt
forum dar nu stiu daca este ok
COMPOZITIA FURAJULUI:
Compozitie %
Porumb 50,00
Grau 10,00
Ovas 10,00
Mazare 25,00
Faina de peste 2,50
Calciu furajer 2,50
Total 100,00

Vand Gaini adulte si cocosi, precum si pui si oua din rasele :


Brahma Herminat Deschis,
Brahma Potarnichiu
Brahma Herminat Inchis
Orpington Galben
Wiandotte argintiu
Preturi intre 50 lei i 150 lei.
zona Bucuresti , Peris.
0212671059,
0745131009.
Orpington e ok teoretic, practic ce se gaseste la noi sunt destul de departe de a avea calitati
de pasari de curte...Pasarile de rasa sunt crescute pt frumusete si implicit expo, multi, foarte
multi, cresc pentru samsareala, sa prosteasca fraierii prin targuri, au GHIOARLE...
In orice caz, nu as mege pe orpington daca vrei sa poti sa scoti si pui, sa iti si oua samd... Nu
stralucesc, cel putin ce stiu eu.

Plymouth sunt mult mai bune DAR am mai spus, multe linii au o problema pt omul obisnuit, se
"imbraca" greu... asta pt un nepasionat e o reala problema. Altfel oua bine, foarte bine, cresc
frumos si sunt bune de mancat.
Wyandotte...javre...prefer gainile "de tara" scoase prin infuzii cu plymouth, rhode sau
hampshire... PAsari de expo si atat, dar calitatea din acest punct de vedere e mai degraba
mediocra... Sunt si apsari deosebite, in special la varietatea argintiu, sunt pasari foarte
frumoase dpdv al penajului dar nicidecum nu le-as recomanda cuiva care vrea sa le creasca SI
pt productie...never.
Cum ziceam, teoria e una, pasarile care exsita sunt altceva... recoamnd in ordinea
randamentului dpdv al gospodariei
1. Hampshire...
2. Rhode
3. Plymouth...
apoi restul, cu destule rezerve...
Coccidiostaticul da sterilitate in perioada de adult nu in tineret. Il poti folosi pana la 16
saptamani
Stai, stai un pic ! Acu' depinde si ce fel de coccidiostatic...
Ca unele produc castrare chimica definitiva. Altele pot fi folosite, cum spui tu, pana la 16
saptamani, iar alte molecule pot fi folosite bine-merci in hrana ouatoarelor, ca n-au nimic.
Referitor la hrana puilor de-o zi puicute ouatoare, cauta hrana pentru "puicute ouatoare", nu
pentru "pui de carne"...
Sau cauta o hrana pt. pui (la modul general), dar care sa NU contina coccidiostatice.
Srotul de soia se obtine prin macinarea reziduurile obtinute dupa extractia uleiului. Daca ala
doar o macina e altceva. Pe langa ca nu e prelucrata termic sa ii inactiveze factorii antinutritivi
sunt convins ca nici nu e protejata cumva impotriva oxidarii iar la continutul mare de ulei si la
caldurile din tara nu vad bine o reteta cu chestia aia.
Poti foarte simplu sa cresti Plymuth Rock Barat, dupa parerea mea este cea mai rezistenta
rasa de gaina
Nu pot sa ma laud cu o experienta foarte vasta, asta pe de o parte, pe de alta parte trebuie
spus ca in cadrul raselor de pasari exista linii destul de diferite ca si temperament.
Din ce am eu..
Brahma - in general au un temperament calm, sunt pasari linistite, echilibrate, nu foarte
iscoditoare... nu sunt genul de pasari care sa faca stricaciuni, nu racaie exagerat, nu distrug
orice le iese in cale, nu sunt galagioase... Am intalnit si exemplare mai agitate, in special la
potarnichiu, dar per total sunt pasari comode, linistite dpdv al temperamentului.
Cocosii nu sunt foarte galagiosi, nu sunt combatanti, in limitele normale ale masculilor poate
putin sub normalitate...
Rhode island: in general sunt pasari nu foarte sociabile fata de om, in general sperioase, nu
prea le place sa pui mana pe ele, din acest motiv pot fi galagioase. Cocosii au tendinte
combatante, sunt destul de galagiosi si destul de activi, isi protejeaza bine cardul.
Plymouth Rock - exista o variatie destulde mare dpdv al temperamentului, am auzit de linii
foarte combatante, la varste foarte fragede, cocoseii batandu-se pana la compromiterea
totala. Ce am eu sunt mai echilibrati si mai masivi.
In general, fata de toate celelalte pasari pe care le-am intalnit, sunt pasari extrem de curioase
si sociabile, genul de pasare care te ciocane sa o bagi in seama/se urca pe tine si te
cerceteaza... La contactul fizic sunt extrem de linistite, nu le displace, dimpotriva, daca petreci
suficient timp cu ele ajung sa se comporte aproape ca unele mamifere...piscuie,etc...
Am facut un experiment anul trecut cu puii de o zi, scosi la incubator... am imitat chemarea

clostii (atat cat m-am priceput...


) DIntre toate varietatile pe care le-am avut, astia au
fost singurii care au venit si s-au lipit de mine, piscuind multumiti...
Nu sunt pasari "cuminti", sunt iscoditoare, dar nu sunt sperioase sau isterice, sunt foarte usor
de "gstionat".
Cocosii au in general tendinte combatante, poate mai mult decat alte rase mixte similare (gen
Rhode sau new hampshire), sunt mandri, le place sa se impuna si sa domine cardul, dar ce am
eu nu sunt genul de cocosi care ti-i omoara pe ceilalti..pur si simplu sunt cocosi care se impun.
Isi apara bine cardul, greu sa se intample ceva in raza lor vizuala fara ca ei sa
reactioneze...dupa caz reactioneaza pozitiv sau defensiv.
Cochin pitic:
AIci am intalnit o varietate foarte mare, e probabil rasa cea mai eterogena din acest punct de
vedere.
Teoretic ar trebui sa fie pasari tipice de companie dpdv al temperamentului si chair asa este in
multe cazuri. Relativ linistite, nu atat de dominante ca alte pasari pitice recunoscute in general
chair si de catre public drept pasari mai dificile...
Eu am 2 familii, din acelasi cocos si gaini diferite, extrem de diferiti intre ei.
Unii sunt linistiti, cuminti si extrem de sociabili. Extrem inseamnand ca umbla dupa mine prin
curte, incearca sa se urce pe mine, ba chair asta vara incercau sa se urce langa mine cand ma
odihneam.
Nu fac stricaciuni, nu prea se sperie, sunt foarte atasati in perechi sau carduri mici, cocosul isi
apara puica, etc...
In general cocosii nu ar trebui sa fie combatanti, ar trebui sa fie reci...ei bine, din acest punct
de vedere, al meu e atipic...ii cam place sa se dea cocos si nu se sfieste sa te ciocane daca il
deranjezi sau ii deranjezi gaina.
A doua familie e oarecum opusa, sunt draci impielitati... foarte expansivi, foarte iscoditori si
mereu pusi pe ciocanit, stricat, racait, etc... si eu sociabili dar per total mult mai agitati si mai
zevzeci decat ceilalti. Si mult mai galagiosi, si gaina care caraie si se agita, dar mai ales
cocosul care canta de mi-a facut capul prastie...canta de 6-7 ori pe zi minim si cand se apuca
sa cante, jumatate de ora nu-l mai potolesti... Canta acoperit, pe intuneric, liber, in cutie, in
masina, cand e inchis cu alte pasari sau cand e singur liber prin curte, parca e nascut sa
cante...
Interesant la Piticii astia este ca se maturizeaza foarte repede.COcoselul meu canta de la 2
luni jumate, aproape 3...
Repet, exista diferente destul de mari dpdv al temperamentului chiar in interiorul aceleiasi
rase si varietati, in functie de linie si chair in functie de exemplar...nu putem vorbi de o
omogenitate foarte buna, dar asta e un lucru bun pentru ca exista pasari pentru fiecare
preferinta, ma rog, daca dintre cei care cresc pasari sunt si oameni care pun pret pe acest
aspect, lucru care nu prea se intampla....
Am o problema. poate ma ajuta si pe mine cineva. am 38 de pui de aprox 2 saotamani si 10
curci. ieri am observat ca au niste purici mici mici. cum as putea sa scap de ei? i-am dat cu un
praf de la farmacia veterinara ... glifos parca se numeste si cu ulei pe partea dorsala la
aripioare si pe cap , langa ureci. am pus ceva cenusa in cotet, dar se pare ca inca nu au
disparut. aveti vreun sfa pentru mine? cum as putea sa scap de purici , sau paduchi, ce-or fi
ei. multumesc anticipat
Sunt paduchi, eu purici pe puii de gaina nu prea am vazut.
Pudrele sunt bune insa nu intotdeauna foarte eficiente, poti incerca o imbaiere si apoi sa-i lasi
la uscat, ca tot e cald... cu ce? pai eu am folosit spre exemplu neostomosan care nu e foarte

toxic si face treaba foarte bine.


Scaldatul in cenusa si nisip de asemenea ajuta dar mai ales la o mentinere decat la
deparazitarea propriuzisa.
Problema e alta. Paduchii astia sunt si ei de vreo 2 mari feluri... unii albiciosi, translucizi...astia
in general nu produc alte daune decat eventual un discomfort pasarilor, ei hranindu-se cu
resturi organice moarte gen piele descuamata, resturi de pene samd... In general astai stau
mai mult pe paari pe care le paraziteaza.
Al doilea soi de paduchi sunt cei hemofagi, care se hranesc cu sangele pasarii parazitate. Sunt
de culoare rosu aprins cand sunt plini de sange sau cenusii in unele momente, cand nu au
apucat ina sa se hraneasca samd... Cam ca si in cazul tantarilor sa zicem ca sa iti faci o idee.
De regula astia nu prea stau pe pasare tot timpul, vin, se hranesc, parasesc gazda samd...asta
seintampla in general noaptea cand pasarea e in repaos dar nu numai, pot sta si mai mult de o
zi sa se hraneasca din cate stiu eu..
Astia isi fac cuiburi / colonii in zonele ferite in general pe lemn...in crapaturile acestuia, in
partile ferite, inferioare (scandura asezata pe beton sau pamant), in zonele de imbunare a
scandurilor, in general in orice astfel de zone ferite unde e si lemn sau celuloza (chiar pe sub
diverse cartoane sau in cuiburi, in paie..)
Daca vei cauta bine in cuibare spre exemplu poti avea surpiza ca sub stratul de paie de
deasupra sa gasesti o ditamai colonia de paduchi, formata din mii sau zeci de mii de paduchi...
In general coloniile exista in sau in imediata proximitate a zonelor in care pasarile sunt in
repaos, locurile de odihna sau cuiburi, colturi, pe scandurile pe care dorm pasarile ,
dedesubtulacestora, pe peretii de lenm sau la imbinarile scandurilor din care e construit un
adapost, etcetc...
Problema e ca daca de cei albi poti scapa de pe pasari cu baie sau pudre si cu o curatenie a
cotetului prin are indepartezi deseurile organice (fulgi , pene, etc...) si oricum astia nu produc
pagube majore, decat discomfort in mare masura, cei hemofagi sunt pacatosi rau.
Nu rareori clostile mor pe cuib pe la tara, oricata pudra ai da in acesta, nu rareori pasarile
slabesc vazand cu ochii, evita sa doarma acolo unde te-ai astepta sa o faca sau evita sa oua in
cuibar, etc... semne evidente ca zonele alea sunt parazitate cu paduchi.
Degeaba stropesti patale cu orice solutie...ajuta putin dar oricum nu distrugi si ouale si oricum
nu omori toti paduchii, substanta pulverizata, oricat de mult te-ai stradui, nu patrunde in toate
drapaturile si nu ajunge sa intoxice toata colonia...sunt atat de multi si atat de desi incat si
daca stropesti bine o imbinare de scanduri sau o crapatura, omori ce e la margine si in interior
aia traiesc bine merci.
Sa nu mai vorbim ca uneori paduchii astia ca si puricii se mai si adapteaza si dezvolta o
oarecare toleranta la substantele cu care stropesti... fiind nevoie de schimbarea permanenta a
acestora sau de marirea concentratiei, lucru care la un moment dat poate afecta si pasarile...
cum stropesti in principal pe lemn , acesta absoarbe si daca otrava e prea concentrata, poate
intoxica si pasarea care doarme acolo cateva ore sauchiar zile mai tarziu.
Deparazitatea cea mai sigura e cu flacara, un arzator cu benzina sau gaz (parlitor pt porc spre
exemplu) cu care flambezi bine peste tot, in special crapaturi, imbinari, tot ce inseamna lemn
si nu numai, nu lasi nimic neverificat... am gasit colonii si pe talpa unor paturi de lemn pe care
dormeau pasarile.
Si mai bine e daca dublezi deparazitatea asta termica de cea chimica...
REpeti de cateva ori la interval de 5-7 zile, pt a elimina si ce iese din eventualele oua ramase.
In rest, o scaldatoare cu nisip si eventual si ceva cenusa adaugata acolo e o treaba buna, la fel
schimbarea periodica a paielor din cuibare, limitarea la minim pe timp de vara a lemnului in
adaposturi, asternut de nisip in loc de talas sau paie, etcetc....
Nu prea scapi pe veci de paduci, reapar oricum... trebuie sa previi si sa tratezi periodic si sa

incerci pe cat posibil sa indepartezi zonele preferate, adica lemnul (cu zidaria de exemplu),
paiele si talasul cu nisip , etcetc...
Una dintre metodele de dezinfectie cele mai eficiente, si totusi putin folosite, este flambarea. Este la
indemana oricui are un arzator si o butelie.
Se spala hala(adapostul) foarte bine, si apoi se trece la flambare. Nu dati cu soda inainte, pentru ca
nu o sa mai puteti sta in hala- am patit eu
.
Asa- un arzator de parlit porcul, o butelie, un furtun mai lung, si muuuuulta rabdare. Flambati
pardoseala, si peretii pana la 50-60 de cm inaltime. Nu treceti cu flacara prea repede, tineti-o in asa
fel incat betonul sa se incinga destul de tare. Eu las o pelicula de apa pe jos, in asa fel incat in urma
flambarii sa usuc perfect toata hala. Este si o metoda de verificare a eficientei- daca o face altcineva
si gasesc o zona umeda, e clar ca n-a facut-o cu simt de raspundere.

Ma alatur si eu colegilor care iti ureaza "Bine ai venit printre noi !"
Bolile pasarilor sunt multe la numar (daca pot sa ma exprim asa ...).
Multe din ele sunt virale - adica produse de virusuri - si exista pentru ele vaccinuri mai mult
sau mai putin elaborate, altele sunt bacteriene - si exista doar pentru unele vaccinuri, la restul
este nevoie de tratamente preventive cu antibiotice in furaj sau in apa.
Sa incepem sa le insiram pe cele virale, pentru care exista vaccinuri (nota bene: singura boala
pentru care exista program national de vaccinare obligatorie prin medicii veterinari
concesionari, este Boala de Newcastle - numita si pseudopesta aviara. Pentru restul, fiecare
crescator se gospodareste singur.)
-

pseudopesta aviara (Newcastle)


Marek
leucoza
bursita (Gumboro)
bronsita infectioasa

- influenta aviara (gripa aviara...


)
Edit: na, ca uitai de diftero-variola ...
Bacteriene: pentru unele exista vaccin, pentru altele nu !
-

micoplasmoza
colibaciloza
holera (pasteureloza)
tifoza
puloroza
TBC aviar

Pentru ce mi-a scapat, ii rog pe Wiseguy si pe Akomar sa completeze...


P.S. daca vrei un distribuitor de produse veterinare de unde sa-ti faci rost de vaccinuri,
vitamine si tratamente preventive, da-mi PM. Nu-i fac reclama, doar ca am o buna parere
despre cum isi face treaba ...
Stai un pic, ca un program trebuie sa se muleze pe specificul tehnologic de crestere ... Zisai
bine, nea Wiseguy ?
Trebuie sa ma sfatuiesc cu Akomar si Wiseguy, ca ei lucreaza ca pasarari zi de zi... Eu n-am
fost deca^t un simplu medic de circa la viata mea ...
Da' hai sa incep si sa-i asteptam apoi si pe cei doi guru aviari ...
- Ziua 1 (adicatelea cand au iesit puii din ou) - vaccin anti-Marek, care (dupa cate stiu eu...)
se administra intra-ocular - adica prin pulverizarea mucoasei conjunctivale.

Hai, fratilor, sariti cu urmarea ...


Programul pe care il aveam in ferma mea de free-range din Anglia, hibrid Bovans Goldline tineret
Ziua 1: Marek - vaccine Rispens + THV
Ziua 1: Coccidioza Paracox
Saptamana 1(ziua 4) :Vaccin viu Salmonella - 2 tulpini
Saptamana 3 (ziua 18): Gumboro vaccin Bursine 2
Saptamana 4 (ziua 25): Gumboro vaccin Bursine 2
Saptamana 5 (ziua 35): Bronsita Infectioasa+ Pseudopesta MA5+ clona 30
Saptamana 6 (ziua 42): Laringotraheita infectioasa I.L.T.
Saptamana 7 (ziua 49): Vaccin viu Salmonella 2 tulpini
Saptamana 9 (ziua 63): Pseudopesta + Bronsita HB1+IB Primer
Saptamana 10 (ziua 70) : TRT viu Nemovac
Saptamana 13 (ziua 91): Bronsita infectioasa IB491
Saptamana 14 (ziua 98) : Epidemic tremor AE
Saptamana 15 (ziua 105): Salmonella viu 2 tulpini
La transfer (ziua 112) IB/ND/EDS/TRT
Reiau o mica parte din povestea gainilor mele ...
1. Am cumparat si crescut in casa (camera acvariilor) 10 puisori de o zi din piata. vazand
acum ce a iesit din puisorii aia cred ca erau rezultatul unor incrucisari aleatoare intre mai
multe rase sau hibrizi. Frumosi foc, rezistenti ... etc. Au fost tinuti la caldura, hraniti cu starter
de la farmacia vet si vitaminizati+serii de antibiotice. Conditii de igiena ... ca in casa ...
maxime. Asternut de nisip. avand cunostintele de acum imi dau seama ca singurul care a
murit din seria asta a murit de Marek (cocosul alfa ... m-am pomenit cu el ca tinea gatul intr-o
pozitie ciudata si nu avea control la mers si ciugulit ... sacrificat la aprox 1,5 kg taiat ...
mancat ... gresit ?).
2. Seria II-a cumparata de la crescator din Otopeni, prin Iunie, au murit pe capete din toate
motivele posibile ... Am avut si morti fulgeratoare, si paralizii si bronsite ... astia cred ca au
facut toate bolile posibile la gaini. Mai am din ei doua gaini negre care au intrat pe ouat si par
a fi bine (greutate si comportament). Taiat sanatosi 2 cocosi care au crescut f repede ... la
doua luni cred ca aveau 2 kg si o gainusa sub un kg, care si-a luxat un picior sub ochii mei
sarind pe o stinghie de odihna. Cea mai sensibila varietate au fost asazisi pui de carne care au
murit in proportie de 70% ... raceli, paralizii.
Dupa tot ce am invatat acum, ma mir ca am mai ramas si cu astea ... In afara de vaccinul ala
pentru pseudopesta care a fost facut si aiurea ca timp nu au primit decat vitamine in mod
aproape permanent in apa, albastru de metil permanent in apa, la doua trei saptamani le
bagam tot in apa enrofloxacin sau oxicrid (oxitetraciclina).
Greseli mari pe care cred ca le-am facut de la inceput cu cea de-a doua serie :
- tarcul si adapostul de noapte nu cred ca le asigura suficienta caldura si nu aveau unde sa
stea in caz de ploaie (doar in/sub cotetul de noapte) ... de aici organism slabit
- o igiena nu tocmai adecvata pe timp ploios ... se facea mocirla in tarc si persista 2-3 zile
dupa ploaie ... din cauza asta foarte probabil resturile de mancare de pe jos mucegaiau
- biosecuritate ZERO ... pasarele de 3-4 feluri vizitau permanent tarcul si ce cred eu ACUM ca
era foarte rau foloseam niste jgheaburi deschise pentru furaj in care vrabiutele se mai si
gainatau. Dupa vre-o luna le-am luat hranitori si adapatori speciale care protejau hrana chiar
si pe timp ploios. pe la sfarsitul verii au aparut pe langa cotete si gauri de soricei/sobolani ...
alta sursa majora de belele.
Cum as face acum :
- Tarcurile trebuie sa aiba neaparat o zona mare acoperita, care asigura umbra si mentine o

suprafata cat mai mare uscata pe timp ploios. Cotetul trebuie sa aiba neaparat un gratar sub
stinghiile de somn/odihna. Asternutul trebuie sa fie cat mai absorbant, sa nu poata fi
ingurgitat ( deci se exclude rumegusul ). Fanul iar nu este bun pentru ca contine nenumarate
seminte mici care sunt tentante si care pot mucegai rapid in umezeala si caldura. Ideal pentru
asternut este rumegusul cred ca ai vrut sa zici talasulsau daca este posibil paiele de cereale
(balotii sunt ieftini si ocupa spatiu mic). Atentie mare la mucegai.
- Fiecare serie trebuie sa aiba tarcul si cotetul ei. Puii mai mici nu se lasa liberi pana nu au
penaj complet si nu sunt stabilizati.
- CURATENIE CEL PUTIN LA SAPTAMANA ... ideal la 2-3 zile cu schimbat asternutul, igiena
maxima la adapatori, hranitori (apa calda si detergent, cloramina). Cloramina rules !. Atentie
mare la soricei/sobolani ... trebuie eliminati imediat cum apar. Otrava pentru ei este un rau
necesar ... daca stie cineva alt remediu tare as vrea sa-l aflu si eu.
- In special in situatia in care o sa le tin prin livada, furajul din tarc se da cu portia pina se
consuma TOT. O masa dimineata si una seara ... Astfel se micsoreaza probabilitatea de
mucegaiuri si nu mai sunt atrase asa de mult pasarile salbatice.
- Furaj si apa. Am de gand sa utilizez cat mai multe infuzii/macerate din tot felul de plante pe
post de apa de baut. Am descoperit o babuta care are o gramada de pasari frumoase si
plesnind de sanatate si care bineinteles ca nu le da nici un fel de vaccinuri/medicamente ... in
schimb apa de baut este inlocuita de ceaiuri de plante, macerate de urzici. stir ... etc. De
cercetat !
Pentru furaj o sa ma ghidez dupa wiseguy si voi avea grija sa nu lipseasca un PVM bun,
porumb, grau si neaparat srotul de soia. Pentru perioada calda cand pasc mult furajul va fi mai
concentrat, adica mai putin porumb si grau, procentual vorbind.
- Programul de vaccinari/medicatie preventiva trebuie sa existe, sa fie respectat si un vet bun
trebuie sa fie disponibil pentru sfaturi/rezolvare rapida a unor probleme.
- Dupa observatiile mele cred ca cea mai buna solutie sa ai o floaca (flock=eng. turma de gaini
- floaca in rom. ... neologism ?
) sanatoasa este sa-ti produci tu generatiile noi din
oua de la propria floaca. Eviti introducerea de boli/paraziti noi si poti urmari si inmulti exact
ce-ti place mai mult din floaca actuala. In timp cred ca poti avea satisfactii maxime.
Mai om bun ... Vaccinurile alea care intentionezi tu sa le cumperi, se gasesc in flacoane (cele
mai mici) de vreo 2.000 de doze. Unele din ele si rar, la 500 de doze.
Eu zic sa iei obligatoriu puisori vaccinati cu Marek in prima zi (sau iei oua, le incubezi si, cand
a iesit din ou, pac ! cu vaccinul intre ochi !), si apoi sa le faci doar Newcastle (pseudopesta),
difterovariola si bursita. Iar pentru holera si micoplasmoze si altele tii si tu pasarile mai izolate
- sa nu ia contact cu toate zburatoarele pamantului si cu toti vecinii...
Si mai pui din cand in cand cate un antibiotic si un complex vitaminic in apa - o saptamana la
1-2 luni.
Da, da ! N-am zis nici eu altfel. Total de acord cu tine . Cu conditia sa fie bun specialist si
deschis la minte.
Caci mai e si reversul medaliei: un specialist cu experienta in industrie poate capata o
deformatie profesionala. Si asta e de evitat.
Sa dau doua exemple: un specialist in avicultura poate considera ca anumite vaccinuri se pot
administra numai prin nebulizare (cu echipament profesional).
Si nu-i da prin cap sa-ti spuna sa pui respectivul vaccin intr-o "stropelnitza" de-aia de 1 litru
luata de la magazinele cu gradinarie si sa stropesti bine gainile intr-un spatiu inchis, ca
acestea sa inspire stropii de vaccin.

Sau la vaccinarea contra Marek: poti foarte bine sa inmoi un tampon de vata in solutia de
vaccin si sa tamponezi insistent ochisorii si narinele la puisori, daca ai doar cativa ... nu-ti
trebuie neaparat echipamnet profesional.
Asa am avut eu de-a face cu un medic specialist care lucrase in complexele de porci: el nu
concepea alt tratament antiparazitar (in gospodaria particulara !), deca^t cu Ivomec Premix.
Ca numai asa folosea el in ferma ...

Dezinfector- este rutier si pietonal. De la o simpla groapa cu solutie dezinfectanta, s-a trecut
mai nou la dezinfectoare cu recuperator pentru solutie, porti dezinfectoare, etc. Este
intotdeauna de preferat sa mai existe inca un mijloc de dezinfectie- pompa, vermorel, etc,
pentru o dezinfectie suplimentara, sau pentru cand nu se poate folosi dezinfectorul-daca
ingheata de ex.
Pericolul cel mai mare este la msinile de transport furaje, care circula in mai multe ferme.
Ideal este sa se faca o dezinfectie cu pompa cu presiune, insistand asupra anvelopelor, scarii
de la cabina, etc. Soferul sa aiba un rand de echipament in ferma, cu care sa se imbrace pe
timpul descarcarii.
Dezinfectoarele pietonale- sunt de diferite forme si dimensiuni. Se pot folosi tavite metalice cu
substanta dezinfectanta. Mai sunt niste saltele speciale care absorb dezinfectantul. In tavita se
poate pune si un burete gros, care se spala zilnic.
Echipamentul de ferma se spala si se dezinfecteaza zilnic, ca si incaltamintea. De folosit in
ferma sunt cizmele de cauciuc.
Pentru carbonat de calciu de inalta puritate viziteaza www.prodvest.ro
Hranitoare
eav de 110, nalt de trei metri, iar n partea de jos am fcut degajrile cu o frez de lemn.
Vasul este tot din plastic, iar pentru legarea ansamblului am folosit sfoar. Foto Hranitoare3

S-ar putea să vă placă și