Sunteți pe pagina 1din 79

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect

CUPRINS
CUPRINS..............................................................................................................1
INTRODUCERE..................................................................................................3
1. ALEGEREA TIPULUI DE INSTALATIE DE FORAJ
1.1.
Programul de construcie aj sondei..........................................................5
1.2.
Determinarea profilurilor coloanelor de burlane si a greutii fiecarei coloane...7
1.3.
Alegerea sapei pentre forajul putului de adancime................................11
1.4. Alegerea tipodimensiunilor de prjinilor grele si calculul lungimii ansamblului de
adancime....................................................................................................... 12
1.5 Verificarea la flambaj a ansamblului de prjini grele i determinarea
componenei ansamblului de adncime.......................................................16
1.6. Alegerea tipodimensiunii de prajini de foraj si calculul lungimii ansamblului
superior al garniturii de foraj.........................................................................17
1.7. Alegerea prjinii de antrenare.................................................................20
1.8. Alegerea instalaiei de foraj.....................................................................21
1.9. Concluzii.................................................................................................23
2. ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE IF I
PREZENTAREA PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1.
Alegerea capului hidraulic......................................................................24
2.2.
Alegerea ansamblului macara-crlig.......................................................26
2.3.
Alegerea geamblacului de foraj..............................................................28
2.4.
Alegerea elevatorului cu pene.................................................................31
2.5.
Alegerea elevatorului pentru prjinile de foraj.......................................34
2.6.
Alegerea chiolbailor..............................................................................36
2.7.
Alegerea cablului de manevra................................................................37
2.8.
Alegerea troliului de foraj.......................................................................40
2.9.
Concluzii..................................................................................................41
3. PARAMETRII SI CARACTERISTICILE MOTOARELOR/GRUPURILOR DE
ACIONARE SI CALCULUL PUTERII INSTALATE
3.1.
Parametrii si caracteristicile motoarelor/grupurilor de acionare..............46
3.2.
Alegerea modului de acionare.................................................................47
3.3.
Puterea consumatorilor auxiliari de fora.................................................50
3.4.
Calculul puterii instalate...........................................................................52
3.5.
Concluzii...................................................................................................52

Pagina 1

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect


4 PROIECTAREA TROLIULUI DE FORAJ

4.1.................................................................................................................Lanul
cinematic de nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare (LCIPGA)si
calculul coeficienilor de nsumare si de transmitere a puterii medii a unui
motor/grup de acionare la arborele 1 al lanului cinematic...................53
4.2.................................................................................................................Parametrii
transmisiilor mecanice intermediare ale LCIPGA si verificarea criteriului de
limitare a fenomenului de oboseala al ansamblului bucsa
rola .................................................................................................................54
4.3.................................................................................................................Reprezentar
ea lanului cinematic al sistemului de manevra si determinarea numrului de
trepte de viteza.........................................................................................56
4.4.................................................................................................................Tipurile de
transmisii mecanice de intrare in in troliul de foraj (TF) si parametrii acestora
..................................................................................................................61
4.5.
Tipurile de transmisii mecanice utilizate in cadrul lantului cinematic la TF si
parametrii lor..................................................................................................58
4.6.Verificarea criteriului de limitare a fenomenului de oboseala al ansamblului bucsa-rola
de la transmisiile cu lant ale TF.......................................................................58
5.CONCLUZII................................................................................................74
6.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................75

Pagina 2

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect

INTRODUCERE
Un proiect nseamn o lucrare tehnica ntocmita pe baza unei teme date, care cuprinde
calculele tehnico-economice, desenele, instruciuni de montaj si ntreinere etc., necesare
executrii unei instalaii, construcii, maini, unui utilaj, dispozitiv, unei scule etc.
Lucrarea tehnica este un studiu scris asupra unui subiect cu caracter tehnic, o scriere, o
opera tiinifica.
Lucrarea ca studiu scris este aciunea de a lucra / de a studia si rezultatul ei, adic o
munca intelectuala susinuta depusa in vederea nsuirii de cunotine tiinifice temeinice intrun anumit domeniu de specialitate.
In ceea ce privete metoda de lucru vom utiliza o metoda cu profund caracter
fenomenologic, avnd n vedere adevrul exprimat de academicianul Dumitru Dumitrescu (un
mare hidrotehnician roman), si anume: Un calcul concret este complet numai cnd ptrunde in
esena invizibil a fenomenului. [3]
Dezvoltare utilajului petrolier este legata de dezvoltarea metodelor de foraj, extracie,
transport si prelucrare a petrolului.
Instalaiile de foraj, in funcie de metodele de foraj folosite, au avut urmtoarea evoluie:
a) foraj percutant (cu cablu sau cu prjini);
b) foraj percutant hidraulic;
c) foraj rotativ hidraulic;
d) forajul cu turbina si motor elicoidal.
Tendinele care se manifesta in evoluia instalaiilor de foraj sunt:
creterea puterii instalate si a capacitii instalaiilor de foraj construite;
creterea valorilor parametrilor cinematici si dinamici (viteze, sarcini, presiuni,
debite);
modularea si interschimbabilitatea elementelor componente;
folosirea transmisiilor hidraulice si pneumatice;
acionarea instalaiei diesel-hidraulic, diesel electric in curent continuu, sau cu
turbine cu gaze;
automatizarea si mecanizarea.
Instalaiile de extracie difer si ele in funcie de metoda de extracie utilizata:
a) erupie captata (naturala);
b) erupie artificiala;
c) pompare;
d) exploatare secundara:
injecie de apa sau de gaze, care se poate face extracontural sau
intracontural;
stimulare aflux de petrol prin fisurare hidraulica sau injecie de abur;
combustie subterana. [1]
Forajul si construcia sondelor, exploatarea zcmintelor de tatei si gaze si transportul
produselor sunt bazate pe utilizarea unui volum foarte mare de material tubular, diversificat ca
forma si dimensiuni, cu performante la limita superioara a posibilitilor tehnice actuale.
Realizrile privind adncimile de foraj (peste 8000 m la sondele de gaze si peste 10000 m la
sondele pentru tatei), debitele si presiunile fluidelor transportate (diametrul conductelor de pana
la 1420 mm si presiuni de pana la 120 bar) si perspectiva desfurrii forajelor pn la adncimi
de 15000 m sunt determinate de progresele realizate in domeniul formelor constructive,
materialelor, tehnologiilor de fabricaie i control, precum i a bazei de calcul de rezistenta i
stabilitate pentru garnitura de foraj, burlanele pentru tubaj, evile de extracie i conducte.
Pagina 3

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect

In domeniul garniturii de foraj, in cadrul actualelor forme constructive, se remarca


introducerea unor materiale si tratamente termica care sa conduc la obinerea gradelor de
rezistenta superioare. De asemenea, se extinde utilizarea prjinilor de foraj din aliaje de
aluminiu, realizate ca prototip si in tara noastr.
O modificare relativ recenta in structura materialului tubular o reprezint acceptarea
generala a burlanelor pentru tubaj si a evilor de extracie sudate fabricate din platbanda prin
deformare plastica si sudare electrica prin presiune pe generatoare. Aceasta tehnologie de
fabricaie ofer avantajul adaptrii cu uurina la fabricarea unei game largi de diametre si
grosimi de perete superioare celei laminate. Procedeul implica, totodat, utilizarea unor oteluri
cu un grad mai ridicat de puritate si o tehnologie moderna de sudare si control nedistructiv.
Creterea adncimii de foraj ridica problema ca, pe lng asigurarea unor caracteristici
mecanice cat mai ridicate ale materialului tubular, sa fie garantata si sigurana la exploatarea in
medii corosive si in medii acide cu hidrogen sulfurat. Aceste cerine contradictorii se rezolva
printr-un complex de masuri privind creterea puritii otelului si aplicarea unor tratamente
termice riguros conduse, care sa asigure ncadrarea limitei de curgere intr-un domeniu restrns
de valori.
In cadrul sondelor corosive, se remarca tendina de extindere a utilizrii materialului
tubular executat din otel inoxidabil si din superaliaje pe baza de nichel sau cobalt. Dei costul
acestora este foarte ridicat, ele sunt superioare din punct de vedere tehnico-economic soluiilor
actuale prin faptul ca rezistenta ridicata permite utilizarea evilor de extracie cu perei subiri dublnd practic producia sondei si fcnd inutile injectarea inhibitorilor de coroziune si
interveniile in exploatare.
Evitarea accidentelor in exploatarea materialului tubular este legata direct att de tehnica
de control cat si de proporia acesteia. De aceea, pe plan mondial se manifesta, pe de o parte,
tendina de cretere a volumului si complexitii operaiilor de control uzinal si, pe de alta parte,
efectuarea controlului in condiii de antier de ctre firme specializate. Se utilizeaz uniti
complexe de control nedistructiv, care asociaz metode de control magnetic, cu ultrasunete si cu
radiaii, care asigura depistarea defectelor, a orientrii si dimensiunilor acestora, msurarea
grosimii de perete si sortarea materialului tubular in funcie de marca otelului.
In paralel cu dezvoltarea unor noi materiale si tehnologii de fabricaie, care sa sigure
performante maxime materialului tubular, valorificarea deplina a caracteristicilor acestuia a
impus modernizarea bazei calculului de rezistenta si stabilitate si dezvoltarea a noi tipuri
constructive, in principal privind mbinrile filetate. Se remarca in aceste sens aplicarea metodei
elementului finit la calculul mbinrilor filetate, determinare presiunii exterioare critice de
pierdere a stabilitii burlanelor pentru tubaj la solicitri compuse innd seama de erorile de
forma, de abaterile grosimii de perete si de nivelul tensiunilor proprii, calculul durabilitii
garniturii de foraj pe baza metodelor mecanicii ruperii materialelor, precum si dezvoltarea unei
game largi de forme constructive pentru mbinrile filetate ale burlanelor pentru tubaj si evilor
de extracie, cu rezistenta la smulgere si etaneitate sporite.
Obiectivul utilizrii la parametri maximi a materialului tubular se realizeaz prin luarea in
consideraie a ansamblului problemelor privind proiectarea, construcia si exploatarea acestuia.
[8]

Pagina 4

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect

CAPITOLUL 1

ALEGEREA TIPULUI DE INSTALATIE DE FORAJ


1.1. Programul ele construcie al sondei
Modul de ntocmire a programelor de tubaj difer, in foarte mare msura, in funcie de
tipul sondelor si de caracteristicile geologice ale regiunii in care urmeaz sa fie spat sonda
respectiva.
Pentru sondele de exploatare din regiunile bine cunoscute, in care programe similare de
tubaj au mai fost efectuate, problema se rezuma mai mult la o raionalizare a procedeelor de
lucru utilizate, in scopul scderii preului de cost al sondei si, totodat, a mbuntirii condiiilor
de spare si exploatare.
Una din cele mai dificile probleme in stabilirea programului de tubaj, o constituie
estimarea adncimii formaiunilor ce trebuie traversate, si mai ales presiunilor acestor
formaiuni.
Stabilirea programului de tubaj al unei sonde, in special la sondele de explorare din
regiuni cu caracteristici insuficient de bine cunoscute, sau numai estimate, consta in a determina
numrul, dimensiunea si adncimea de fixare a coloanelor necesare, rezultate, din luarea in
considerare a tuturor caracteristicilor geologice s-i petrografice ale formaiunilor ce urmeaz a fi
traversate.
In acest scop se stabilete, mai nti, adncimea si diametrul coloanei de explorare (sau a
coloanei pierdute"), care condiioneaz diametrul coloanelor precedente si care sunt
determinate de urmtorii factori principali:
echipamentul de fund necesar aplicrii metodei de extracie artificiala a sondei;
producerea simultana din mai multe orizonturi, metoda care necesita mai multe garnituri
de tubing, izolate intre ele prin pachere;
metoda de producie ce va fi folosita (coloana perforata, utilizri de filtre etc);
alternativa sprii in continuare a sondei, la o data ulterioara.
Diametrul coloanei va avea valoarea minim necesara ce rezulta din condiiile enumerate
mai sus. Se va tine seama de spaiul din interiorul coloanei, necesar fixrii diverselor tipuri de
echipament de producie, inclusiv de spaiul pentru efectuarea in condiii acceptabile a lucrrilor
de instrumentaie pentru recuperarea eventualelor piese care rmn la put.
In eventualitatea continurii forajului la o data mai trzie, trebuie acordata intervalului
urmtor aceeai luare in considerare a condiiilor de punere in producie, ca pentru intervalul
prezent.
In cazul ca nu exista intenia de continuare a forajului, condiiile de punere in producie a
formaiunii urmtoare mai adnci, sunt in realitate acelea care reprezint factorul principal de
care trebuie sa se tina seama. Trebuie avut, de asemenea, in vedere ca pentru adncirea in
continuare a sondei, sapa de dimensiune adecvata trebuie sa treac prin actuala coloana de
producie (exploatare) si ca dimensiunea se limiteaz la dimensiunea echipamentului de
producie pentru orizontul urmtor.
Fcnd abstracie de eventuala continuare a forajului la orizonturi mai adnci, diametrul
coloanei de exploatare se alege, pentru cazurile uzuale de producere a sondei, de dimensiunile 4
1/2"... 5 1/2", si numai in cazuri rare (pentru sonde cu productivitatea presupusa a fi foarte mare,
sau pentru sondele cu probleme dificile in perioada de exploatare), de dimensiunea 65/8" sau
Pagina 5

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect


eventual mai mari. In ceea ce privete sondele de prospeciune spate cu diametru redus",
coloana de exploatare se alege, de obicei, de dimensiunea sub 41/2".
Nu trebuie sa se piarda din vedere faptul ca diametrul coloanei de exploatare determina si
diametrul celorlalte coloane si ca acesta are o importanta deosebita asupra costului total a tubarii
sondei. In tabelul urmator se da un exemplu de program de tubaj, aratandu-se si diametrele
sapelor folosite .
Diametrul coloanei precedente este determinat de mrimea admisibila a spaiului inelar.
Pentru stabilirea raionala a adncimii de fixare a acestor coloane, este necesara o estimare cat
mai apropiata de realitate a caracteristicilor formaiunilor ce urmeaz a fi traversate. In acest
scop este important a se cunoate:

adncimea formaiunilor cu presiuni anormal de mari;


zonele cu pierderi de circulaie;
zonele cu marne hidratabile si instabile;
formaiunile foarte dure si durata mare a forajului, cum si formaiunile cu inclinare mare
a stratificrii, apropiata de verticala;
formaiunile cu temperaturi foarte mari.
Cunoaterea cu cat mai multa exactitate a acestor factori, faciliteaz formularea
programului de tubaj al sondei, acesta constituind etapa cea mai importanta a planificrii
lucrrilor sondei respective.
Programul de tubaj cel mai simplu prevede tubarea a doua coloane, coloana de suprafaa
si coloana de exploatare, si este utilizat la sondele de exploatare si la cele fr probleme dificile
de foraj, fiind cunoscut si sub numele de program cu coloana unica. Termenul este utilizat, in
special, in cazurile cnd se trece, pentru simplificarea tubajului, la nlocuirea printr-o singura
coloana de exploatare, att a coloanei pierdute", cat si a coloanei precedente care ndeplinete
simultan rolul dublu de coloana intermediara si de coloana de exploatare.
In cazul ca nlocuirea este ncununata de succes, msura este recomandabila, ducnd la
realizarea unei economii importante de material tubular, la mrirea vitezei de foraj si la evitarea
de avarii. In alte cazuri, insa, din cunoaterea insuficient de precisa a comportrii formaiunilor,
metoda poate da natere la dificulti importante legate de eventuala pierdere a unei sonde,
pierdere dificil de recuperat prin sparea de noi sonde cu acelai program simplificat.
Operaia de tubare si cimentare a unei coloane de burlane la adncimea proiectata poate
fi efectuata in condiii bune daca intre burlanele componente si teren exista un spaiu inelar de o
anumita mrime. Mrimea necesara acestui spaiu inelar depinde de o serie de factori, intre care,
se pot enumera, ca fiind cei mai importani, urmtorii: lungimea poriunii netubate (deschise) de
formaiune traversata cu sapa; dimensiunea si tipul burlanelor care alctuiesc coloana;
rectilinitatea si verticalitatea gurii sondei;natura formaiunilor traversate; caracteristicile fluidului
de foraj; starea general a gurii de sonda etc.

Din datele iniiale cunoatem urmtoarele:


adncimea final a sondei, HM = 2600m;
programul de tubare a sondei:
o adncimea de tubare relativ pentru coloana de ordinul j:
yTj 0.12;0.4;0.75;1in;
(1.1)
o diametrul nominal al coloanei de tubare de ordinul j (diametrul exterior al coloanei,
deci i a burlanelor din componena ei,
DCBj 185/8;133/8;85/85 in.
(1.2)

Pagina 6

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect


H Tj
yTj = H M
n care: HTj este adncimea de tubare a coloanei de ordinul j;
HM adncimea maxim (final) a sondei.
HTj =yTj HM

(1.3)

(1.4)

HT1 = HCA = 0,12 2600 = 312 m;


HT2 = HCI (I) = 0,4 2600 = 1040 m;
HT2 = HCI (II) = 0,75 2600 = 1950 m;
HT3 = HCE = 1 2600 = 2600 m

(1.5)
(1.6)
(1.7)
(1.8)

n care: HCA este adncimea de tubare a coloanei de ancorare;


HCI(I) - adncimea de tubare a coloanei intermediare I;
HCI(II) - adncimea de tubare a coloanei intermediare II;
HCE - adncimea de tubare a coloanei de exploatare.
n continuare se va prezenta programul de tubare pentru sonda de 2600 m, din datele de
proiectare.

CBJ
=
CTJ

HCBJ
=HT
CB.J

LS
m

YT,j

Sap cu trei conuri

DCBJ
in
(mm)

Tip
burlane
i F

DMCB,j
mm

CBJ
mm

DSP,j
in
(mm)

Tipul
sapei

FU-C

DimCB.j-1
mm

imCB,j-1
mm

CA

312

312

0.12

185/8
473

API
S

498.5

CI(I)

1040

728

0.4

133/8
339.7

API
B

365.1

3 CI(II)

1950

910

0.75

85/8
219.1

API
L

244.5

2600

650

5
127

API
L

141.3

8.75

63/4
171.5

MA
63/4
DGJ

31/2
REG

198.78

13.74

CE

Pagina 7

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect

1.2 Determinarea profilurilor coloanelor de burlane


i a greutii fiecrei coloane
n acest capitol se calculeaz i se determin profilul coloanelor de burlane intermediare (CI) i
a coloanelor de exploatare (CE).
Determinarea profilului fiecrei coloane de burlane se face pe baza diagramelor de tubare.

F
Fig. 1.2 Profilul longitudinal al coloanelor de burlane
a) Determinarea profilului coloanelor de burlane intermediare CI(II)
Conform diagramei de tubaj (fig. 1.2) pentru coloana de burlane intermediare CI(II) cu
diametrul nominal DCI(II) =85/8= 219.1 mm,
(1.2.1)
HT2=1950 m
(1.2.2)

Pagina 8

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect


LT2=HT2
f=1.5 t/m3
rezult urmtoarele date:

(1.2.3)
(1.2.4)

Tabelul 1.2
Caracteristicile CI(II) de 85/8 in, tip F = API L , HT3=1950, nt3=3:
i
Li-1, m
Li, m
lBi, m
sBi, mm
CBi
m1.Bi, kg/m
qBi, N/m
GBi, kN
GCB,3, kN

1
0
1180
1180
8.94
J55
47.66
467.54
551.65

li = Li Li-1
qBi = m1Bi g
GB.i = qBi lBi

2
1180
1700
520
10.16
J55
53.62
526.012
273.53
956.683

3
1700
1950
250
10.16
N80
53.62
526.012
131.503

(1.2.5)
(1.2.6)
(1.2.7)

n care: Li este adncimea de tubare a tronsonului burlanului de ordinul i;


Li-1 - adncimea de tubare a tronsonului burlanului de ordinul i-1;
li - lungimea tronsonului i;
OBi clasa de rezisten a oelului din care se confecioneaz burlanele de
ordinul i;
sBi grosimea de perete a burlanelor din tronsonul i;
m1Bi masa unitar a burlanelor din tronsonul i; ( din STAS 875-86 , tab.3 )
qBi greutatea unitar a burlanelor din tronsonul i;
Gi greutatea tronsonului i.
Se calculeaz greutatea coloanei de burlane intermediare, GCI(II) , cu urmtoarea relaie:
nt

B .i

GCI = i 1
n care nt este numrul de tronsoane
b) Determinarea profilului coloanelor de burlane de exploatare (CE)
Conform diagramei de tubaj (fig. 1.4) pentru coloana de burlane de exploatare (CE) cu
diametrul nominal DCE =5 = 127 mm,
(1.2.8)
HT4=2600 m
(1.2.9)
3
pf1=1.5 t/m rezult urmtoarele date:
(1.2.10)

Pagina 9

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect

Tabelul 1.3
Caracteristicile CE de 5 in, tip F = API L , HT4=2600, nt4=3:
i
Li-1, m
Li, m
lBi, m
sBi, mm
CBi
m1.Bi, kg/m
qBi, N/m
GBi, kN
GCB,3, kN

1
0
1400
1400
6.43
J55
19.36
189.92
265.888

2
1400
1950
550
7.52
J55
22.34
219.155
120.535
528.873

3
1950
2600
650
7.52
N80
22.34
219.155
142.450

1.3 Alegerea sapei pentru forajul puului de exploatare


Instalaia de foraj reprezint totalitatea mainilor, utilajelor si instalaiilor necesare sprii
unei sonde.
Studiul pe sisteme al instalaiilor de foraj corespunde principalelor operaii care se
efectueaz pentru forarea unei sonde, precum si principalelor grupe de maini si utilaje care intra
in componenta acestor instalaii.
Sistemele de lucru ale unei instalaii de foraj sunt:
> Sistemul de manevra - SM- cu ajutorul cruia se realizeaz ridicarea si coborrea
sarcinilor;
> Sistemul de circulaie - SC - care asigura circulaia fluidului de foraj;
> Sistemul de rotire - SR - care realizeaz rotirea garniturii de prjini in timpul forajului.
In cazul instalaiilor de foraj transportabile apare si sistemul de transport.
Pentru asigurarea condiiilor de funcionare a sistemelor de lucru, instalaia de foraj mai
cuprinde: sistemul de comenzi; instalaia de preparare si curare a fluidului de foraj; dispozitive
de mecanizare si automatizare; ansamblul de scule; materialul tubular.
Garnitura de foraj reprezint ansamblul elementelor prin intermediul crora se transmite,
de la suprafaa la sapa, energia necesara forrii gurii de sonda. Principalele funciuni ale
garniturii de foraj sunt: transmiterea la sapa a micrii de rotaie (la forajul rotativ cu masa),
exercitarea apsrii pe sapa, introducerea sau extragerea sapei si a altor instrumente sau scule
din sonda si asigurarea circulaiei fluidului de foraj.
Problema principala privind construcia si exploatarea garniturii de foraj pentru forajul de
adncime o reprezint garantarea siguranei in exploatare, care se realizeaz pe baza unui
complex de masuri constructive, tehnologice si de exploatare.

Pagina 10

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect


Structura garniturii de foraj depinde de adncimea sondei, de tehnologia forajului, de
condiiile geologice etc.
Principalele elemente componente ale garniturii de foraj sunt: prjinile grele,
stabilizatorii, reduciile de legtura, prjinile de foraj cu racordurile speciale si prjina de
antrenare.
In scopul asigurrii interschimbabilitii si al exploatrii lor raionale, elementele
garniturii de foraj, se executa in conformitate cu normele Institutului American al Petrolului
(API), ale Organizaiei Internaionale de Standardizare (ISO), si cu standardele naionale care
corespund practic cu normele internaionale. Standardele reglementeaz tipurile constructive,
dimensiunile, condiiile tehnice si unele caracteristici mecanice, coninnd si prescripii privind
materialele, tratamentele termice si condiiile de recepie. Normele tehnice de ntreprindere si
caietele de sarcini introduc prescripii suplimentare privind condiiile de fabricaie, recepie si
exploatare. [8]
In figura 1.3.1 se prezint principalele pri componente ale unei garnituri de foraj
clasica/convenional n cazul forajului cu masa rotativ.

Pagina 11

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect

Fig. 1.3.1 Garnitura de foraj (Gar. F.) clasica / convenional in cazul forajului cu MR:
An. Ad. - ansamblu de adncime; s - sapa; RL - reducie de legtura;
Cor. St. Ro - corector - stabilizator cu role; ASV - amortizor de ocuri si vibraii;
PG prjina grea; DPG diametrul nominal (exterior) al PG; St stabilizator;
G -geala; LAn.Ad. - lungimea An.Ad.; An.S - ansamblul superior; PFI - prjina de foraj
intermediara; PF - prjina de foraj; DPF - diametrul nominal (exterior) al PF;
L An.S lungimea An.S.; LGF lungimea Gar.F; PA prjina de antrenare;
Pm ptraii mici; An.Ro antrenor cu role; PM ptrai mari; MR masa rotativa;
Pagina 12

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect


RLCH - reducie de legtura intre CH si PA; VS/CS - ventil de sigurana / cana de
sigurana; CH - cap hidraulic; c - crlig; MC - ansamblul macara - crlig.
Operaia de tubare si cimentare a unei coloane de burlane la adncimea proiectata poate
fi executata in condiii bune daca intre burlanele componente si teren exista un spaiu inelar de o
anumita mrime. Mrimea necesara a acestui spaiu inelar depinde de o serie de factori, intre
care, se pot enumera, ca fiind cei mai importani, urmtorii: lungimea poriunii netubate
(deschise) de formaiune traversata cu sapa; dimensiunea si tipul burlanelor care alctuiesc
coloana; rectilinitatea si verticalitatea gurii sondei; natura formaiunilor traversate;
caracteristicile fluidului de foraj; starea generala a gurii de sonda etc.
Fig. 1.3.2 Spaiul inelar" CBj si jocul minim dintre sapa si peretele interior al
burlanului eu diametrul interior minim
imCBj ;
M.CB.j-mufa(M)CB.j.
Din tabelul 1.3.1 se alege spaiul inelar, CE, in
funcie de diametrul nominal al coloanei de exploatare,
DCE.

Tabelul 1.3.1
Nr.
Crt
DDCB
mm (in)
1. 114,3(41/2)127(5)
2. 139,7(51/2)158,3(61/4)
3. 168,3(65/8)193,7(75/8)
4. 219,1(85/8)244,5(95/8)
5. 273,1(103/4)289,4(113/4)
6. 323,8(123/4)339,7(133/8)
7. 406,4(16)508,0(20)

CB
mm
13,715,2
16,819,1
20,223,2
26,329,3
32,835,8
38,940,8
48,861,0

CB,r
mm
1015
1520
2025
2530
3035
3540
4550

RCB

0,075
0,0098

DCE = 5 in = 127 mm CE = 15 mm
Sapele pentru forajul sondelor de adncime destinate explorrii sau exploatrii zcmintelor
de iei si gaze se mpart, dup modul de lucru al elementului activ asupra rocii, in doua mari
categorii:
> SAPE CU TI FIX in care se includ tipurile de sape cunoscute sub denumirile uzuale de
o sape coada de peste" groase;
o sape coada de peste" subiri;
o sape cu trei lame;
o sape monolit;
Pagina 13

Co
Norm
RCB,r
0,050
0,065
0,060
0,090

Calculul i Construcia Utilajului Petrolier de Schel ---------------------------- Proiect


o sape cu diamante;
> SAPE CU CONURI care au cea mai larga utilizare si in categoria crora tipul principal este
reprezentat de sapele cu trei conuri (fig. 1.7)

Fig. 1.7 Construcia sapei cu trei role/conuri, cu splare exterioar (cu jet) J
1-falc; 2-con/rol; 3-dantur; 4-contracon; 5- lagre; 6-duz

Pagina 14

Din tabelul 1.4 [3], se alege diametrul mufei coloanei de exploatare, DM.CE corespunztoare
diametrului nominal al coloanei de exploatare, DCE .
DCE=127 mm
DMCE =141.3 mm
Se calculeaz diametrul sapei, Ds, cu urmtoarea relaie:
Ds DMCE 2CE
CE=0.12DCE=0.12127= 15.24 15 mm
DSPE=DM.CE+2CEr=141.3+215=171.5mm
Di.m.CI(II)=DCI(II)-2sB.M= 219.1 - 210.16 = 198.78 mm
1
CE= ( D S . PED M .CE )=15.1 mm
2
i. m .CI (II )=0.5 ( Di . mCI (II) DSPE ) =13.74 mm

(1.3.1)
(1.3.2)
(1.3.3)
(1.3.4)
(1.3.5)
(1.3.6)

Se alege o sap cu trei conuri MA 63/4 DGJ


n care: DSPE este diametrul sapei puului de exploatare;
CE spaiul inelar pentru coloana de exploatare;
DMCE diametrul mufei coloanei de exploatare;
i.m.CI(II) jocul interior minim al coloanei intermediare CI(II)
MA rezistena la foraj i abrazivitate (mediu - abraziv);
D tipul danturii (oel, avnd contracon ntrit si prin tifturi din carburi metalice
sinterizate)
G tipul lagrelor (etane, cu alunecare);
J tipul splrii (splare exterioar cu lichid, cu jet).

1.4 Alegerea tipodimensiunii de prjini grele i calculul lungimii


ansamblului de adncime
Prjinile grele pentru foraj sunt evi cu pereii groi destinate exercitrii apsrii pe sapa. Ele se
difereniaz din punct de vedere al tehnologiei de fabricaie si al formei.
Din punct de vedere al tehnologiei de fabricaie, prjinile grele se executa in urmtoarele variante:
Prjini grele forjate, STAS 11609 - 89, mbuntite pe toata lungimea;
Prjini grele laminate cu alezajul prelucrat prin gurire, mbuntite pe toata lungimea;
Prjini grele laminate executate din evi laminate cu perete gros, STAS 1898 - 80, normalizate si
mbuntite la capete pe o lungime de circa 1500 mm.
Prjinile grele forjate cu seciune circulara sunt standardizate n STAS 11609 - 89.
Se execut n construcie mufa - cep i mbuntite pe toata lungimea. mbinrile sunt de tipul cu
umr avnd degajri pentru reducerea tensiunilor.

Fig. 1.8 Prjina grea cu seciune circular


Degajrile pentru pene si elevatori ofer mai mult sigurana la manevrarea prjinilor grele.
Diametrul nominal al prjinilor grele, DPG, se calculeaz cu relaia urmtoare:
DPG=DS -25mm

(1.4.1)

DPG= 171.5mm 25mm =146.5mm

(1.4.2)

Prjinile grele se aleg conform urmtorului tabel:


Tabelul 1.5
Ds
149.2
(mm 161.5
)
DPG
121
(mm 139
)

161.5
171.9
133
(121)

187.
3
200
159
(146)

212.7
228.6

269.
5

311.2 349.
2

187
(155)

203
245
254
273
(178) (219) (299) (254)

Se aleg prjini grele circulare cu diametrul nominal DPG = 152,4mm


Din tabelul 3 [3], se alege :
* prjini grele circulare cu diametrul nominal: DPG = 152,4 mm = 6 in
*diametrul interior al prjinilor grele: DPGi =71,5mm = 213/16 in
*tipodimensiunea mbinrii filetate cu umr NC44
*masa unitara a prjinilor grele m1PG = 111.5 kg/m
DPG=171.5 mm 25 mm = 145.5mm
Din tabelul 1.5 =>DPG=146mm
DPG.i=71.4 mm= 213/16 in
IFU NC 44
m1PG=111.5 kg/m
M.r=24.4 kNm (momentul de nurubare recomandat)
i=2.81

>374.7

(1.4.3)
(1.4.4)
(1.4.5)

Wml 2
2
19.05
W
i= c

(1.45)

iopt=2,5
i<2 uzuri si ruperi permanente in sectiunea critica

qPG=m1PG g
qPG=176.9kg/m*9.81m/s2=1735.389N/m
Fs

CL PG 1 l cos 0 sin
l

LAnPG=

l
1 cos sin
o
Fs=CL*LAnAdqAnAd
AnAd=PG+ST

CL{0.75;o.85}
CL=0.85
=60
=0.3
f=1.25+0.25ln(103 H)
H=Hm=3700
f=1.25+0.25ln(103 *3.7*103)=1.577 t/m3
0=7.85t/m3
Fs=(0.3+7.5*10-5H)Ds
Fs=(0.3+7.5*10-5*3.7*103)Ds=124.68kN
124.68
1.524

0.85*1.73 1
cos 6 0.3sin 6
7.85

LAnPg=
124.68
1.0063*0.8058 0.945 0.03135
LAnPG=
LAnPG=160.16
n care: LAnPG este lungimea ansamblului de prjini grele, in m;
qPG greutatea unitara a prjinilor grele, in kN/m;
m1PG masa unitara a prjinilor grele, in kg/m;
g acceleraia gravitaional; in
o densitatea otelului, in t/m 3 ;
f densitatea fluidului de foraj, in t/m 3 ;
Ds diametrul sapei de foraj, in mm;
Fs fora de apsare pe sapa, in kN.

(1.46)

(1.47)
(1.48)
(1.49)

(1.4.10)
(1.411)
(1.4.12)
(1.4.13)

(1.4.14)
(1.4.15)

1.5 Verificarea la flambaj a ansamblului de prjini grele i determinarea


componenei ansamblului de adncime

LPGcr c f

EI PG
qaPG

(1.5)

c
Unde :
* f - coeficient de flambaj;
* E modul de elasticilitate ;
cf=1.7

4
4
I PG DPG
DiPG

64

18.484 7.154 108 m 4

IPG= 64
IPG=5522.74* 10-8 m4

g
1

qaPG=qPG
m1PG=1735.389 N/m
l=1.524 t/m3
1.524

7.85 =1398 KN/m


aPG=1.735 KN/m *

LAnPG=CF

EIPG
aPG

(1.5.1)
(1.5.2)
(1.5.3)

(1.5.4)

(1.5.5)
11

2.1*10 *5522.74*10
139.8
LAnPG=
(1.5.6)
LAnPG=1.7*10*2.02=34.34
(1.5.7)
Fs=124.68
=6o
l1=1m
l2=4.6m
l3-15.2m
l4=27.4m
Greutatea ansamblului de adancime
GAnAd=GAnPG
GAnPG=1.398*160.16=223.90
L LPGcr
Deoarece PG
nseamn c ansamblul de prjini grele este supus la flambaj.
1.7 3

Pentru evitarea fenomenului de flambaj se utilizeaz n cadrul ansamblului de adncime


stabilizatori.

1.6 Alegerea tipodimensiunii de prjini de foraj i calculul lungimii


ansamblului superior al garniturii de foraj

Alegerea prjinilor de foraj cuprinde precizarea tipodimensiunilor, a caracteristicilor mecanice


i de exploatare i a unor caracteristici speciale cum sunt: rezistena la coroziune (acoperiri
interioare), asigurarea unor rezistene hidraulice minime etc. Alegerea prjinilor de foraj se face pe
baza urmtoarelor criterii:
asigurarea unor valori minime ale cderii de presiune in sistemul de circulaie, pentru a
asigura un consum minim de energie la pompe;
asigurarea rezistenei la solicitrile mecanice statice i variabile. Rezistena depinde de
rezistena materialului (clasa de rezisten) i de clasa de uzur;
asigurarea unui consum minim de energie n perioadele de rotire i de manevra.

Diametrul prjinilor de foraj rezult prin luarea n consideraie a tuturor condiiilor specificate.
Lungimea prjinilor de foraj se alege la valoarea maxima permisa de instalaia de foraj, din
considerentul scurtrii duratei operaiunilor de manevra si reducerii numrului de mbinri.
Proiectarea garniturii de prjini de foraj se face uzual in urmtoarea succesiune:
a) Se alege tipodimensiunea, gradul de rezisten si clasa de uzura.
b) Se calculeaz lungimea de formare (adncimea) maxim corespunztoare prjinilor
alese, din condiia solicitrii la traciune.
c) In cazul n care prjinile alese nu asigur posibilitatea atingerii adncimii maxime de foraj, se
folosesc garnituri combinate far ceea ce privete tipodimensiunea, gradul de rezisten i
clasa de uzur. Prjinile cu rezistena inferioar vor fi amplasate deasupra prjinilor grele.
d) Lungimea tronsonului superior de prjini de foraj se calculeaz dup aceeai metodologie,
lund n consideraie ca solicitare la traciune greutatea proprie, greutatea prjinilor grele i
greutatea primului tronson de prjini de foraj.
e) Se verifica rezistena prjinilor de foraj la solicitri statice simple: torsiune, presiune
exterioar (turtire) i presiune interioar. Se poate efectua i calculul de verificare a
rezistentei la solicitri compuse.
f) Se verific rezistena garniturii de foraj la solicitri variabile.
Solicitrile complexe ale prjinilor de foraj n timpul operaiilor de foraj i de manevra,
precum i cerinele garantrii rezistenei i fiabilitii, au condus la diversificarea formelor constructive i
a materialelor pentru a rspunde urmtoarelor cerine: rezistena mecanica, rezistena la coroziune,
rezistena la uzur abraziv, rezisten mecanic la temperaturi ridicate, raportul dintre rezistena
mecanic i densitatea materialului, caracteristicile elastice (modulul de elasticitate al materialului).
Principalele criterii de diversificare a prjinilor de foraj sunt materialul (hotel, aliaje de aluminiu,
de titan i de magneziu), caracteristicile de rezisten (n cadrul unui anumit material) i forma
constructiv. Principalele caracteristici fizico-mecanice ale materialelor utilizate la construcia
prjinilor de foraj sunt:
Densitatea

Modulul de elasticitate
Modulul de elasticitate transversala
Coeficientul lui Poisson
Coeficientul de dilatare liniar

Greutatea proprie a garniturii de foraj determin adncimea maxima de foraj i influeneaz


esenial costul operaiilor de manevra. Ea depinde de densitatea materialului prjinilor de foraj.
Egalnd tensiunea maxim de traciune la partea superioar a garniturii de foraj sub aciunea
greutii proprii cu valoarea limitei de curgere a materialului se obine lungimea maxima de formare
a garniturii de foraj.
Se observ c adncimea maxim de foraj depinde de raportul dintre limita de curgere i
densitatea materialului. [8]
Alegerea prjinilor de foraj nseamn determinarea diametrului nominal al prjinilor de
foraj, DPF, al diametrului interior al prjinilor de foraj, Dpf tipului ngrorii capetelor corpului
prjinilor de foraj, a grosimii peretelui prjinilor de foraj, s, a mesei unitare a prjinilor de foraj,
mipp, i a altor caracteristici n conformitate cu STAS 8037-88, API Spec. 5A i 5AX i API RP7G.
Se aleg prjini de foraj cu racorduri speciale sudate, PF RSS.
Tipodimensiunile i condiiile tehnice ale prjinilor de foraj cu racorduri sudate sunt
reglementate n tara noastr de STAS 8037/1-89 i 8037/2-88, care standardizeaz att ansamblul cat
i corpul prjinii, de normele Institutului american de petrol (API).
Dup forma ngrorii capetelor, prjinile de foraj pentru racorduri sudate se executa pe plan
mondial n trei variante:
Prjini de foraj cu capete ngroate la interior, II;
Prjini de foraj cu capete ngroate la exterior, IE;
Prjini de foraj cu capete ngroate la exterior i la interior, IEI.
Dimensiunile ngrorii sunt corelate cu dimensiunile racordurilor speciale pentru a realiza o
seciune transversal a mbinrii sudate care s-i asigure o rezisten comparabil cu cea a prjinii de
foraj. [8]
ngroare interioara II ngroare exterioara IE

ngroare interior-exterioara IEI

Fig 1.10 Prjini de foraj cu racorduri speciale sudate


Alegerea diametrului nominal al prjinilor de foraj, DPF, se face in funcie de diametrul sapei de
foraj, Ds, conform tabelului 5.3 [6] si tabelului urmtor.
Tabelul 1.6
Ds
mm

[150,200]

[175,225]

DPF
mm(in)

101,6 (4)

114,3 (4

)
2

[200,250]

[225,300]

>250

127 (5)

1
139,7 (5 2 )

5
168,3 (6 8 )

Pentru diametrul sapei de foraj determinat n subcapitolul anterior, Ds = 215.9 mm =


1
diametrul nominal al prjinii de foraj DPF = 4 2 in = 114.3mm

1
2 se alege

Din tab. 3.16. [8], se aleg valorile celorlalte caracteristici de exploatare ale prjinilor de foraj,
corespunztoare diametrului nominal al prjinilor de foraj:
- masa nominala m= 20,83 Kg/m
- masa cu racorduri m1PF= 33.4 Kg/m
- grosimea peretelui s= 10.92 mm
- diametrul interior DPfi= 84,4 mm
2
- aria prjinii de foraj A= 2455 mm
3
- modulul de rezistent WP= 105,83 cm
- tipul ngrorii IEI
- gradul NC 46 (4IF)
- presiunea exterioara pe= 1391 bar
- presiunea interioara pi= 1344bar
- fora de traciune FPF= 2285 kN
- momentul de torsiune MtPF= 56,84 kNm
- tipodimensiune NC46 (IF)
n care: FGFM este apsarea maxima realizata de garnitura de foraj, in kN
GGFM greutatea maxima a garniturii de foraj, in kN
t 3
f
- densitatea fluidului de foraj, in m
t
o - densitatea otelului, in m 3
GAnPG greutatea ansamblului de prjini grele, in kN
GAnPF - greutatea ansamblului de prjini de foraj, in kN
LAnPG lungimea ansamblului de prjini grele, in m
qPG greutatea unitara a prjinilor grele, in N/m
LAnPF - lungimea ansamblului de prjini de foraj, in m

qPF - greutatea unitara a prjinilor de foraj, in N/m


m1PF masa unitara a prjinilor de foraj, in kg/m
2
APF aria prjinilor de foraj, in mm
LAnPG-HM-LAnAd
LAnS=3700-90.02=3609.98m
GAnS=gAnS*LAnS
GAnS=321.65*10-3(kN/m)*3609.98(m)=1161.15kN
GGF=GAnS+GAnAd
GGF=223.9kN+1161.15=1385kN

(1.6.0)
(1.6.1)
(1.6.2)
(1.6.3)
(1.6.4)
(1.6.5)

1.7 Alegerea prjinii de antrenare


Prjinile de antrenare sunt elemente ale garniturii de foraj prin intermediul crora se transmite
micarea de rotaie de la masa rotativ la prjinile de foraj, ele asigurnd circulaia fluidului de foraj
de la capul hidraulic la prjinile de foraj. Dup forma seciunii transversale, prjinile de antrenare
pot fi ptrate sau hexagonale.
Forme constructive i condiii tehnice. Prjinile do antrenare se execut n dou variante
constructive: monobloc (executate prin forjare) i n construcie combinat, constnd dintr-un corp
(laminat) i reducii asamblate prin nfiletare.
Prjinile de antrenare forjate (monobloc) se execut cu seciune ptrat sau hexagonal, avnd
mbinarea superioar muf cu filet sting, pentru asamblare cu capul hidraulic, i mbinarea
inferioar cep cu filet dreapta, pentru asamblare cu prjinile de foraj, conform STAS 1897-80 i API
Spec. 7.. Seria I este preferenial iar seria II se execut la cerere.
Prjinile de antrenare laminate conform STAS 4344-80 se execut numai cu seciunea ptrat.
Corpul prjinii se execut prin laminare, avnd la extremiti filete cep stnga i dreapta. Prjina se
echipeaz la captul
superior cu o reducie muf-muf iar la captul inferior cu o reducie muf-cep. Asamblarea
reduciilor de legtur la corpul prjinii se realizeaz prin mbinri filetate cu dublu blocaj: pe spirele filetului i pe suprafaa conic lis, n prelungirea filetului. Dimensiunile suprafeei conice de
blocaj sunt astfel determinate nct s asigure un ajustaj cu strngere, asamblarea realizndu-se, de
regul, prin nclzirea reduciei.
Din {8} se alege o prjin de antrenare cu seciune hexagonala cu urmtoarele caracteristici:
-element de imbinare superior mufa;
-element de imbinare inferior cep;
- dimensiunea nominal 108 mm (41/4 in);
- lungimea prii de antrenare l1 = 11278 mm;
- lungimea total l =12192 mm;
- mrimea i tipul mbinrii superioare (muf) [in] 65/8 REG;
- mrimea i tipul mbinrii inferioare (cep) [in] NC 46(4 IF), NC 50 (41/2 IF);
- diametrul interior d3 =71,4mm;
- latura ptratului a = 108,0mm;
- d1 = 196,8mm;
- d2 = 158,7mm;
- masa 800 kg.

PF

FA(c)

NC 50
1
4 IF
2

133
1
4 IF
2

DPAI
(mm/in)
82.6

lPA
(m)
12.192

a
(mm)
133.4

mPA
(kg)
1040

IFU
(superior M)
5
6
8
REG

1.8 Alegerea tipului instalaiei de foraj


Instalaia de foraj reprezint totalitatea mainilor, utilajelor si instalaiilor necesare sprii unei
sonde.
Studiul pe sisteme al instalaiilor de foraj corespunde principalelor operaii care se efectueaz
pentru forarea unei sonde, precum si principalelor grupe de maini si utilaje care intra in
componenta acestor instalaii.
Sistemele de lucru ale unei instalaii de foraj sunt:
> Sistemul de manevra SM- cu ajutorul cruia se realizeaz ridicarea si coborrea
sarcinilor;
> Sistemul de circulaie - SC - care asigura circulaia fluidului de foraj;
> Sistemul de rotire - SR - care realizeaz rotirea garniturii de prjini in timpul forajului.
In cazul instalaiilor de foraj transportabile apare si sistemul de transport.
Pentru asigurarea condiiilor de funcionare a sistemelor de lucru, instalaia de foraj mai
cuprinde: sistemul de comenzi; instalaia de preparare si curare a fluidului de foraj;
dispozitive de mecanizare si automatizare; ansamblul de scule; materialul tubular. [1]
Alegerea instalaiei de foraj se face pe baza sarcinii maxime utile (sarcinii maxime de
lucru), FCM
FCM=max(FCMT,FCMD)
(1.8.0)

a
f
FCMT GCBM 1
f
o
g

(1.8.1)
3
f
f=0,2; a=1m/s;
= 1,563 t/m ;
(1.8.2)
GCBM=max(GCI,GCE)
(1.8.3)
GCBM= 1599.47 kN
(1.8.4)
-3
l=1.25+0.25ln(10 HCI)
(1.8.6)
-3
3
3
l=[1.25+0.25ln(10 *2405)]t/m =1.46938t/m
(1.8.8)
FCMT= 1599.47 kN= 1597.9281 kN
(1.8.9)

Fi=mac

FCMD=GgfM
+FDM
(1.8.10)
FDM 600
GgfM=1385.05 KN
l=1.46938
1.46938

1
600
7.85

FCMD=1385KN
(1.8.11)
FCMD=1725.793342 KN
1725.793342
175.92tf
9.81
FCM=FCMD=
(1.8.12)
n care: FCM este sarcina maxima de lucru, in kN
FCMT sarcina maxima rezultata in timpul tubrii sondei cu cea mai grea coloana
de burlane GCBM, in kN

1 f FCS
o
FCMD=GGFM
(1.8.13)
GGFM= 1385.05 kN
Din tabelul urmtor se alege forta suplimentara la crlig necesar desprinderii, FCS, in
funcie de adncimea finala (maxima) a sondei, HM:
FCS=450kN

Tabelul 1.8
HM
m
FCS
kN

[0,2000]
250

[2000,3000]
350

[3000,4000]

[4000,5000]

[5000,6000]

450

550

600

Pe baza mrimii sarcinii maxime de lucru, FCM, determinate se alege msura sarcinii maxime utile
tipizate.
Din tab. 1.1. [1], se alege o instalaie de foraj F200 - 2DH, instalaie care are urmtorii parametri
principali:
- Sarcina maxim la crlig: FCM = 2000 kN ;
- Intervalul adncimilor de foraj recomandate: (20004000)m;
- Puterea instalat minim fr grupuri motopompa: 1310 kW (1780 CP) ;
- Efortul maxim n cablul de manevr: 25 kN ;
- Diametrul cablului de manevr: 32 mm ;
- Numrul de role la macara: 5 ;

- Puterea minim la intrare n masa rotativ: 370 kW (500 CP) ;


- Diametrul seciunii de trecere recomandat la masa rotativ: 520,7 mm (201/2 in) ;
- Puterea la arborele pompei recomandat: 515 kW (700 CP) ;
- Numrul de pompe (inclusiv motopompele): 2 ;
- nlimea liber a mastului (informativ): 38 m ;
- nlimea minim a podului sondei: 4 m.
1 .9 Concluzii
Acest capitol a avut drept scop determinarea parametrilor principali ai unei instalaii de foraj
precum i alegerea tipului de instalaie de foraj pe baza parametrilor determinai i anume:
programul de construcie al sondei (care a avut ca scop proiectarea sondei n ansamblu pe baza
datelor iniiale de proiectare i determinarea caracteristicilor sondei); determinarea profilului
coloanelor de burlane necesare tubrii sondei respective i calculul greutii coloanelor de burlane
folosite; alegerea garniturii de foraj pentru adncimea maxim (pentru acest lucru a fost necesar sa
ne alegem mai multe componente ale garniturii de foraj pe baza unor calcule i cu ajutorul tabelelor
i stasurilor ntocmite n acest sens). Alegerea garniturii de foraj s-a fcut plecnd de la
componentele de fund ale instalaiei de foraj ctre suprafaa. In funcie de diametrul burlanelor de
tubare s-a ales sapa corespunztoare, n funcie de diametrul sapei de foraj s-au ales prjinile grele i
s-a determinat lungimea ansamblului de prjini grele. Prjinile de foraj au fost alese tot n funcie de
diametrul sapei de foraj dup care s-a calculat lungimea ansamblului de prjini de foraj. Pentru a se
putea alege instalaia de foraj corespunztoare a fost necesar sa se calculeze greutatea totala a
garniturii de foraj.
n final s-a ales instalaia de foraj corespunztoare parametrilor determinai anterior.

CAPITOLUL 2
ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE INSTALATIEI DE FORAJ I
PREZENTAREA PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1. Alegerea capului hidraulic

Acest echipament este un nod funcional al instalaiei de foraj. Funciile acestuia


sunt:

susine garnitura de foraj;


asigur rotirea garniturii de prjini de foraj i circulaia fluidului de la furtun la garnitura
de prjini (prile fixe i rotitoare a capului hidraulic sunt montate intre ele pe rulmeni i
etanate).
n figura 2.1. este prezentat schema unui cap hidraulic.

Fig. 2.1. Capul hidraulic

1 - toarta capului hidraulic; 2 - luleaua capului hidraulic; 3 - eava de splare; 4 - cutia de etanare
pentru fluidul de foraj; 5 - rulmentul axial secundar cu bile;
6, 6' - rulmeni radiali de centrare i de ghidare cu role cilindrice;
7,7' - etanrile pentru uleiul de ungere a rulmenilor; 8 - rulmentul principal;
9 - reducia de legtur a capului hidraulic cu tija ptrata;
10 - fusul capului hidraulic; 11 - corpul capului hidraulic.

Toarta capului hidraulic este suspendat n crligul instalaiei de foraj.


Luleaua capului hidraulic este piesa de racordare a furtunului de la ncrctor. Luleaua se
fabric din oel aliat turnat, pentru a rezista aciunii particulelor abrazive din componena fluidului
de foraj.
eava de splare are duritate mare pentru c este supus la interior, la abraziune i, la
interior, frecrilor din cutia de etanare pentru fluidul de foraj. Exist construcii noi de capete
hidraulice care se fac cu eava de splare cu montaj lateral (cu dou presetupe); n acest caz crete
gabaritul pe vertical, dar se schimb mai comod.

Cutia de etanare pentru fluidul de foraj lucreaz sub presiune.


Rulmentul axial secundar cu bile preia sarcinile ascendente.
Rulmentul principal preia sarcinile axiale descendente, este un rulment de tipul axial radial
cu role conice sau cu bile la capete hidraulice mai mici.
Reducia de legtura a capului hidraulic cu tija ptrat este prevzut cu filet stnga".
Filetul este stnga" datorit faptului c masa rotativ se rotete spre dreapta i ca urmare
elementele aflate sub mas trebuie sa fie prevzute cu filet dreapta, iar elementele aflate deasupra
mesei cu filet stnga (pentru a nu se produce deurubri n timpul funcionrii).
Fusul capului hidraulic este piesa aflat n micare de rotaie.

Cerinele impuse capului hidraulic sunt urmtoarele:


siguran n funcionare (rezisten corespunztoare);
durabilitate mrit;
pierderi hidraulice i uzuri minime.
etaneitate;

b)
c)
d)
e)

Caracteristicile principale ale capului hidraulic sunt:


a) fora static maxim preluata de acesta, este sarcina nominal a capului hidraulic.
Simbolizarea capului hidraulic se face cu grupul de litere CH" sau CHT", pentru capete
hidraulice cu eava de splare montata lateral, urmate de sarcina maxim n tf. Exemple:
CHT 650, CHT 500, CHT 400, CH 320, CH 200, CH 125, CHT 50.
sarcina maxim n timpul funcionrii
presiunea maxim
viteza unghiulara maxim sau turaia maxim
cotele d1 i A din figura 2.1.
[1 ]
Alegerea capului hidraulic se face n funcie de condiia: FCH FCM .
Din tab 11.2. [1], se alege tipul de cap hidraulic CH - 200 necesar instalaiei de foraj alese,
F200, cu urmtoarele caracteristici tipizate:
1. Sarcina maxim de lucru la crlig: FCH= 2000 kN.
2. Sarcina normala de lucru la crlig: 1250 kN.
3. Tipul rulmentului principal: 29448.
4. Dimensiunile rulmentului principal d/D x B: 240/440x 122 mm.
5. Sarcina maxim n funcie de rulment cf. Spec. API 8A: 114 Ustonf.
6. Presiunea maxim de lucru: 210 bar.
7. Turaia maxim: 300 rot/min.
8. Diametrul interior al evii de splare: 76 mm.
9. Filetul de legtura al lulelei la furtunul de cauciuc: LP4.
10. Filetul reduciei de legtura cu prjina de antrenare: 65/8 N.
11. Distanta liber pentru introducerea crligului H+50mm: 530 mm.
12.
Razele de curbura ale suprafeei de susinere a toartei:

a. E2max= 63,5 mm
b. F2max= 114,3 -1+3 mm
13. Dimensiunile principale:
a. nlimea A: 2500 mm
b. Limea B: 788 mm

c. nlime biglu D: 127-1 mm


14. Masa totala: mCH =1, 58t.
Se calculeaz masa capului hidraulic cu relaia urmtoare:
GCH = mCH g
GCH = 1,5t 9,81m/s2 = 15.499 kN

(2.1)

2.2. Alegerea ansamblului macara-crlig


Componena ansamblului macara-crlig este prezentat n figura 2.3. Simbolizarea acestui
echipament se face cu ajutorul grupului de litere MC, urmat de valoarea, n tf, a sarcinii maxime
utile de la crlig.
Arcul servete pentru sltarea pasului la deurubare, evitndu-se astfel o manevra
suplimentar. La macaralele mari, n paralel cu arcul, exist un amortizor hidraulic, pentru
evitarea deteriorrii filetelor cepului i mufei, din cauza vitezelor mari de sltare. Sistemul de
blocare la rotire are 24 de poziii i servete podarului la poziionarea dorit a crligului. [1]

Fig. 2.3. Ansamblul macara-crlig

Ansamblul macara-crlig se alege n funcie de condiia: FMC FCM.


Din tab.9.1. [1], se alege tipul de macara-crlig 5-32 MC -200, care ndeplinete condiia
anterioar i care are urmtorii parametrii: (din Instalaii i Utilaje ptr. Forarea Sondelor ;
tabelul 2.26 ; pag. 166-167)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Sarcina maxim la crlig: FMC = 2000 kN.


Numrul rolelor de la macara: m = 5.
Diametrul cablului: dc = 32 mm.
Diametrul exterior al rolei: 1100 mm.
Diametrul de fund al rolei: 1000 mm.
Diametrul axului: 260 mm.
Tipul rulmenilor rolei: 57592.
Sarcina maxim n funcie de rulmeni: 347 Ustonf.
Cursa arcului: C = 200 mm.
10. Dimensiuni:
A = 3940 mm
B = 1200 mm
C = 720 mm
D = 3492,5 mm
E = 2235 mm
H = 200 mm
M = 492,5 mm
N = 315,5 mm
O = 608 mm
P = 806 mm
12. Masa: mMC = 6,437 t
Se calculeaz greutatea ansamblului macara-crlig, cu formula urmtoare:
GMC = mMC g
GMC =6,437t 9,81 m/s2 = 63,147 kN

(2.2.0)
(2.2.1)

2.3. Alegerea geamblacului de foraj


Geamblacul este un ansamblu care conine scripeii fici ai mecanismului macara-geamblac,
aflai la partea superioar a turlei sau mastului.
Exist mai multe tipuri constructive de geamblacuri:
1. Geamblacuri de foraj cu un singur etaj:
a. geamblacul de foraj romnesc:
geamblacul de foraj tip A este geamblacul de construcie
romneasc. Avantajul acestui tip constructiv este acela c este o
construcie compact ce permite rotirea sa cu 180.
b. geamblacul de foraj cu reazeme intermediare pentru fiecare rola:

o geamblacul de foraj tip B este geamblac cu diametrul axului mai mic, dar
lungimea total este mare. Punctele de reazem intermediare sunt impedimente
pentru rotirea geamblacului cu 180.
c. geamblacul de foraj din dou blocuri:
geamblacul de foraj tip C este format din dou blocuri care se pot
roti i interschimb ntre ele, asigurnd o manipulare uoar.
d. geamblacul de foraj cu mai multe axe:
geamblacul de foraj tip D: axele sunt coplanare ntr-un plan
orizontal, rolele sunt fixe pe ax i axul este montat pe rulmeni.
2. Geamblacuri de foraj cu dou etaje:
e. geamblacul de foraj cu rolele montate n plan vertical:
geamblacul de foraj tip E: fiecare rol este montat pe axul ei. Este posibil
schimbarea relativ uoar a rolelor. Axul este montat pe rulmeni.
f. geamblacul de foraj cu rolele montate n plane diferite:
geamblacul de foraj tip F: aceast variant constructiv este compus din
dou etaje, cu rolele dispuse n plane diferite. Din cauza amplasrii rolelor
perpendicular, nu se reduce spaiul de siguran. Diametrul axului este mai
mic ca n variant constructiv A. Din cauza dispunerii rolelor n plane
diferite apare ca avantajoas nfurarea cablului din punct de vedere al
inflexiunilor acestuia.
Componena geamblacului de foraj este pus n eviden de figura 2.4. Elementele principale
ale acestuia sunt: rolele, axul geamblacului i rulmenii. Axul se realizeaz din oel Cr-Ni sau CrMo. Fiecrei role a geamblacului trebuie s i se asigure un regim de ungere, ca urmare, axul este
gurit, iar ungerea rulmenilor se va face cu ungtoare cu bil.
Rulmenii pot fi de diverse tipuri: cu role cilindrice lungi cu sau fr inel exterior
(rolul acestui inel este jucat de butucul rolei de cablu); cu role cilindrice scurte; cu role conice pe
dou rnduri. Rulmenii se construiesc cu joc radial mrit, pentru c trebuie realizat strngerea rolei
de cablu pe inelul exterior al rulmentului. [1]

Fig. 2.4. Componena geamblacului de foraj 1 - role; 2 - rulmeni; 3 - ax;


4 - rama geamblacului; 5 - capacul geamblacului.
La alegerea geamblacului de foraj se ine seama de condiia: FGF FCM
Din tab. 8.1. [1], se alege geamblacul de foraj 6-32 GF-200, care prezint urmtorii parametrii:
(din Instalaii i Utilaje ptr. Forarea Sondelor ; tabelul 2.20 ; pag. 154-155)

1. Sarcina maxim la coroana geamblacului: 2500 kN.


2. Sarcina maxim de lucru la crlig: FGF = 2000 kN
3. Numrul roilor de manevr: m = 6
4. Diametrul cablului: dc = 32 mm.
5. Diametrul exterior al roilor: 1100 mm.
6. Diametrul de fund al roilor: 1000 mm.
7. Tipul rulmenilor roii: 57592.
8. Sarcina maxim n funcie de rulment: 416 Ustonf
9. Masa: mGF = 2,050 t

Fig. 2.5. Geamblac de foraj

Se calculeaz greutatea geamblacului de foraj cu relaia urmtoare:


GGF = mGF g
GGF = 2,050t 9,81 m/s2 = 20,1105 kg

(2.3)

2.4. Alegerea elevatorului cu pene (broatei cu pene)


Manevrarea coloanelor de burlane (la introducere i la extragere) se face cu ajutorul
elevatorilor, de dimensiunea corespunztoare adncimii maxime de tubare a coloanelor respective.
Elevatorii pentru burlanele cu mufe se fabric, de obicei, de dimensiunea 50 t, 100 t i 150 t i pot fi
prevzute cu chiolbai de dimensiunea 13/4" 21/2". Greutatea elevatorilor (fr chiolbai) variaz,
pentru tipul cel mai mare, ntre 97,5 kg (pentru dimensiunea 41/2") i 226,7 kg (pentru dimensiunea
20").
Materialul de construcie este oelul cu mangan-molibden, tratat termic, ndeplinind astfel
condiiile unui elevator rezistent i uor. Pentru burlanele flush" sau pentru burlanele speciale de
tip Extreme Line", Hydril" sau Omega", cum i pentru coloanele lungi - peste circa 1800 m, se
utilizeaz elevatorii cu pene" care, pentru anumite fabricate, depesc cu mult fora de traciune a
corpului burlanului. nainte de nceperea lucrului cu acest tip de elevator, se cere a se inspecta
penele de prindere i restul mecanismului auxiliar.
Elevatorul pentru bucat" este utilizat n mod avantajos la adugarea de burlane la formarea
coloanei sau pentru darea bucilor afar din sond, lucrul cu acest elevator permind o aliniere
rapid a filetelor, la operaia de tubare. Elevatorul este prevzut cu un suvei, cu cablul corespunztor
i cu clemele respective. Greutatea elevatorului pentru burlanele cu mufe variaz ntre 19,1 kg
pentru dimensiunea 41/2" i 28,1 kg pentru 103/4 ". Lucrul cu elevatorul pentru bucat are loc n
modul urmtor: se prinde o bucat de pe podul de burlane din faa sondei i se ridica pn la nivelul
coloanei fixate n masa rotativ. Dup ndeprtarea protectorului de filete i curirea final a
fileului, se aplic, conform normelor, unsoarea respectiv de filete, dup care burlanul este cobort,
pentru a intra n mufa burlanului urmtor, unde are loc o prim nurubare cu cletii cu lan, pn n
momentul cnd se consider indicat strngerea cu cletii mari ai sondei. In acest moment,
elevatorul de bucat este lsat s alunece n jos pe burlanul respectiv, n timp ce elevatorul mare se
prinde de burlanul recent nurubat la gura puului. Elevatorul pentru bucat este desfcut, n
momentul cnd atinge nlimea de circa 1,5 m de la masa rotativ, fiind din nou lsat sa ajung pe
podul de burlane, unde se continua acelai ciclu cu burlanul urmtor.
Acest tip de elevator pentru bucata" este, de asemenea, foarte util i n efectuarea operaiei
de adugarea de buci de prjini de foraj, utiliznd n acest scop gaura prjinii de antrenare.
[1]
Alegerea elevatorului cu pene se face lund n consideraie condiia: FElp FCM
Din tab. 5.31 [6], se alege elevatorul: 200 x 65/8, cu urmtoarele caracteristici:
1. Sarcina maxim: FELP = 200 tf
2. Dimensiunile principale:
HB = 924 mm
HE = 880 mm
d = 1080 mm
1=1300 mm
3. Masa : mElP = 2100 kg = 2,1 t

n figura 2.6. este prezentat tipul constructiv al unui elevator cu pene pentru burlanele de
tubare.

Fig. 2.6. Elevator cu pene


Se calculeaz greutatea elevatorului cu pene, cu urmtoarea relaie:
GElP = mElP g

(2.4) GElP = 2,1t 9,81 m/s2 = 20,601 kN

2.5. Alegerea elevatorului pentru prjini de foraj


Elevatoarele pentru prjini de foraj sunt de dou tipuri:
cu scaun drept, pentru manevrarea prjinilor cu racorduri nurubate, standardizate
prin STAS 209-69;
cu scaun conic, pentru manevrarea prjinilor cu racorduri sudate, care au suprafaa
de sprijin conica, cu generatoarea nclinat la un unghi de 18 standardizate prin STAS
7250-65.
In figura 2.7. este prezentat forma constructiv a unui elevator pentru prjini cu scaun
conic. [6]

Fig. 2.7. Elevator pentru prjini de foraj, cu scaun conic

Pentru prjinile de foraj cu racorduri speciale sudate, cu diametrul nominal


DPF =41/2*175" , IEI se alege un elevator pentru prjini cu scaun conic, care are diametrul egal cu
diametrul nominal al prjinilor de foraj, tab. 5.28. [6].
GGFM=1385.05 KN
f

ac

1
o
g
FCM=GCGF
(2.5.0)
=0.2
o=7.85 t/m3
f=1.469 t/m3
ac=1.5m/s2

FCM=1385.05
FCM=164.59 tf

1.469
1.5
0.2

7.85
9.81
1614KN

(2.5.1)

( Din STEROM S.A OIL FIELD EQUIPMENT COMPANY Elevator ptr.


Prjin de Foraj ; nr. 05-1018R ; fila 2 ; tabelul 1}
1
4
Se alege elevatorul cu scaun 2 *175 tf
1
4
-dimensiunea nominala a elevatorului 2 114.3 mm
-dimensiunea de trecere 121.4 mm
-sarcina de lucru 175 tf 200 KN
-masa informativa 146 Kg 0,147 t
-tipul legaturii IEI
-h= 320 mm

Se calculeaz greutatea elevatorului pentru prjini de foraj conform relaiei:


GEL= mEl g
GEl = 146.8 kg 9,81 m/s2 = 1,44 kN

(2.5.2)
(2.5.3)

2.6. Alegerea chiolbailor


Chiolbaii asigur suspendarea elevatorului n cele dou guri laterale ale crligului de foraj
(se utilizeaz o pereche de chiolbai) [1].
n figura 2.8. este prezentat construcia unui chiolba.

Fig. 2.8. Chiolbai


a pentru sarcina de 20.. .80 tf/pereche; b - pentru sarcina de 125 tf/pereche;
c - pentru sarcina de 200 i 320 tf/pereche.
Se alege o pereche de chiolbai care s ndeplineasc condiia: Fch FCM .
Din tab. 5.32. [6], se alege o pereche de chiolbai cu urmtoarele date nominale:
1. Gama de sarcini: Fch = 200 tf / per.
2. Dimensiuni principale:
D1 = 73 mm.
C2 = 102 mm.
G1 = 70 mm.
D2 = 34 mm.
H1 = 28,5 mm.

Lungimea totala: Lch = 2100 mm.


Masa net informativ: mch = 177 kg/per .

Se calculeaz greutatea chiolbailor cu relaia urmtoare:


GCh= mCh g
GCh = 177 kg 9,81 m/s2 = 1,736 kN

(2.6.1)
(2.6.2)

2.7. Alegerea cablului de manevr


Cablul de foraj sau de manevra este o construcie din fire metalice rsucite elicoidal care preia
doar efortul de ntindere avnd flexibilitate ridicata. Cablurile sunt de mai multe feluri: plate sau rotunde
(n foraj se folosesc doar cabluri rotunde). Cablurile se folosesc n mai multe scopuri:
> la manevr: cablul de manevr sau de foraj;

> la efectuarea operaiilor de lcrit: cablul de lcrit;


> la ancorarea turlei sau mastului: cablul de ancor;
> pentru rabaterea turlei: cablul de pratie;
> la efectuarea operaiilor de carotaj exista cablul de carotaj, n interiorul crora sunt amplasai
conductori electrici.
Cablurile pot fi: simple, duble (folosite la foraj) sau triple. Srmele de cablu se nfoar n
toroane (sau vi de cablu sau cablu simplu) i, la rndul lor, toroanele se nfoar realiznd cablul
dublu. Toronul este realizat din straturi de srme care pot fi:
> de acelai diametru 5 la fire;
> de diametre diferite n straturi sau construcie compound.
Cablul de construcie cu diametre diferite ale srmelor poate fi n mai multe variante (figura
2.9.):
> cablul FILLER - cu fire subiri intercalate ntre straturi;
> cablul SEALE sau SIL straturi cu diametre diferite;
> cablul WARRINGTON- n cadrul aceluiai strat srmele au diametre diferite.

Fig. 2.9. Diferite construcii de cabluri


a - Seale; b - Filler; c Warrington

Cablurile de foraj sunt cablurile SEALE tip 6x19, adic 6 toroane cu 19 fire n fiecare
toron, aezate n 3 straturi, ce reprezint: sarma centrala sau inima cablului formata de un singur
fir, stratul de rezisten format din 9 fire i stratul de flexibilitate format tot din 9 fire.
Geometria unui toron Seale se stabilete n funcie de diametrul srmelor din stratul
exterior sau de rezisten e. Diametrul srmelor din stratul de flexibilitate este i = 0,57 e
i diametrul inimii este 0 = 1,2 e.
Inima cablului poate fi:
> organica (din cnepa mbibat n ulei);
> metalica (aceasta inima pstreaz forma cablului);

> din srme rsucite elicoidal.


Cablarea reprezint modalitatea de rsucire att a firelor n toron ct i a toroanelor ntre ele. Exista
cablarea paralel (att firele ct i toroanele sunt rsucite n acelai sens: spre stnga - cablarea SS sau spre dreapta - cablarea ZZ). La cablarea n cruce firele sunt rsucite intr-un sens opus rsucirii
toroanelor (exista cablarea SZ firele sunt rsucite spre stnga, iar toroanele spre dreapta i
cablarea ZS). Cablarea n cruce asigur stabilitate la tendina de dezrsucire. [ 1 ]
Alegerea cablului de manevr se face respectnd condiia:
Srm > CM FM

(2.7.0)

n care: Srm este sarcina minim de rupere a cablului, n kN;


CM - coeficientul de siguran;
FM - traciunea maxim n cablu la toba, la extragere, n kN.
Coeficientul de siguran, CM, poate lua valorile urmtoare, n funcie de utilizarea
cablului:
CM = 2 pentru introducerea coloanei de tubare i pentru instrumentaie;
CM = 3 pentru extragerea i introducerea garniturii de foraj.

G0T GMC Gch GElP


GoT=84.461+1.736+20.6=106.8kN

FCM
FCM G0T 1
g

FCM 200tf 200 9,81 1962kN


1

FCM
1962kN 85, 484kN 1 2056,1979kN ; 2056, 2 kN
9,81

(2.7.1)
(2.7.2)
(2.7.3)
(2.7.4)
(2.7.5)

CM

FM

F
2 m
mg

(2.7.6)

mg

1
2m2 m 1

(2.7.7)

2m

1
Ro

Ro 0,96
1

1, 04; m 5
0,96
1,0410 1
mg
0,811
2 5 1,
0410 1, 04
1

(2.7.8)

(2.7.9)

Se calculeaz sarcina de la crlig maxim fr a se tine seama de greutatea cablului de manevr,


FM, CU relaia (2.10.):
2056, 2kN
FM
253, 54kN
2 5 0,811
(2.7.10)

Srm 2 253,54kN 507, 08kN

(2.7.11)

Se alege un cablu Seale 6x19 -32-1570 SZ conform STAS 1689 - 80, cu urmtoarele
caracteristici:
numrul de toroane: nT = 6.
numrul de fire: nf = 19.
diametrul cablului: dc = 32 mm.
sarcina minim de rupere a cablului: Srm =531,32 kN.
masa unitar a cablului de manevr: m1c = 3,89 kg/m
aria suprafetelor sarmelor Ac[mm] =418.28
diametrul sarmelor centrale d0=3 mm
interioare d1=1.45 mm
exterioare d2=2.6 mm
Se calculeaz greutatea unitar a cablului de manevr, qc, cu relaia urmtoare:

qc m1c g

(2.7.12)

qc 3,89 kg

9,81 m 2 38,16 N
m
m
s
(2.7.13)
Greutatea total a ramurilor de cablu dintre macara i geamblac , Gc , se calculeaz cu relaia
care urmeaz :

Gc 2m qc lr
lr H MA lMC lch lB 1,5

H MA 37,5m; lB 9m; lch 2,1m; lMC E 2, 235m


lrm=lP+S=27+6.5=33.5m
GC=2*5(27+6.5)*38.16=12783.6=12.786 kN
GOT=(106.8+12.783)=119.58 kN
FCM=200tf*9.81ms2=1962 kN
FCM=1962 kN+119.58 kN(1+1/9.81)=2093.769 kN
2093.769 KN
FM= 2*5*0.8108
FM=258.235 kN
Srn 512.996

2
F
258.235
M
C =
N

(2.7.14)
(2.7.15)
(2.7.16)
(2.7.17)
(2..718)
(2.7.19)
(2.7.20)
(2.7.21)
(2.7.22)
(2.7.23)
(2.7.24)

2.8. Alegerea tipului de troliului de foraj


Troliul de foraj este utilajul sistemului de manevr care ndeplinete n cadrul instalaiei de
foraj urmtoarele funciuni:
extragerea i introducerea" garniturii de foraj, respectiv introducerea coloanei de
tubare, suspendate n crligul mecanismului macara geamblac, operaii realizate
prin intermediul cablului de foraj nfurat pe toba de manevr a troliului;
nfurarea, strngerea , slbirea i deurubarea pailor de prjini, precum i
adugarea bucilor de avansare, operaii realizate cu ajutorul mosoarelor troliului;
transmiterea micrii de rotaie la masa rotativ (la unele construcii);
susinerea garniturii de foraj i reglarea apsrii pe sapa n timpul procesului de
spare;
lucrri de punere n producie, pistonat, lcrit, carotaj prin prjini, operaii care se
executa cu ajutorul tobei de lcrit;
ridicarea masturilor rabatabile cu ajutorul tobei de lcrit;
Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele
mecanice, frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje
mecanice, cuplaje cu discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere,
sistemul de comanda pneumatica etc.
Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu dou tobe: de manevr i de lcrit.[l]
Din tab. 5.1. [1] i tab. 2.7. [6] se alege troliul de foraj TF 38 corespunztor
instalaiei de foraj F200-2DH, cu urmtoarele caracteristici principale:
1. Traciunea maxim n cablu: 380 kN.
2. Puterea maxim la intrare: 1500 kW.
3. Diametrul cablului: dc= 35 mm (l1/4in).
4. Numr viteze la toba de manevr: 4 + 2 R.
5. Diametrul tobei de manevr: 800 mm.
6. Lungimea tobei de manevr: 1325 mm.
7. Ambreiaj pe partea ncet": AVB 1250 300.
8. Lan pe partea ncet": 3 x 2 in.
1
9. Ambreiaj pe partea repede": AVB 900 250.
10. Lan pe partea repede": 3 x 2 2 in.
11. Diametrul tambur frn: 1400 mm.
12. Lime tambur frn: 269 mm.
13. Aria suprafeei de frnare:223.43 dm2 .
14. Frn auxiliar: FE 1400 (FH 40).

2.9. Alegerea pompelor de noroi


Pompele de noroi folosite n forajul sondelor de adncime sunt agregate hidraulice de tip
pompa cu piston, cu dublu sau cu simplu efect, cu unul sau mai muli cilindri (corpuri hidraulice)
dispui orizontal, vertical sau n V, i sunt destinate pomprii fluidelor de foraj n procesul de spare
a sondelor.
Cele mai uzuale sunt pompele de noroi cu piston, cu dublu efect, cu 2 cilindri sau 3 cilindri dispui
orizontal, cunoscute sub denumirile generice de: pompe duplex cu dublu efect;
- pompe triplex cu dublu efect.
O rspndire din ce n ce mai larga o au pompele de noroi cu piston cu simplu efect, cu 3
cilindri dispui orizontal, cunoscute sub numele generic de:
- pompe triplex cu simplu efect.
Cele mai rspndite pompe volumice n industria petrolier sunt pompele cu pistoane sau
cele cu plungere. Ele intr n componena instalaiilor de foraj ca pompe de noroi, n componena
agregatelor de cimentare ca pompele principale, folosesc la transportul apei i produselor petroliere,
sau asigur diverse servicii auxiliare ca de exemplu pomparea desemulsionatului n staiile de
tratare.
Pompele din aceast categorie sunt de dou tipuri principale. n funcie de construcia organului
de lucru, care prin micarea lui de translaie alternativ asigur deplasarea lichidului:
a. pompe cu piston
b. pompe cu plunger.
[6]
Dup numrul de fee active, pompele cu micare alternativ se mpart n pompe cu simplu efect
i pompe ci dublu efect. La pompele cu dublu efect sunt active ambele fee frontale ale pistonului: faa
anterioar acionnd cu ntreaga valoare a ariei suprafeei sale i faa posterioar a crei parte activ este
micorat cu valoarea ariei suprafeei seciunii tijei.
Construcia pompei poate fi realizat astfel nct s existe o singur pereche piston-cilindru
(pompa simplex), sau mai multe astfel de perechi amplasate paralel (pompe duplex, triplex, etc).
Angrenarea pistonului se poate realiza prin:
a. sistem biel-manivel, care transforma micarea de rotaie a arborelui cotit n
micare de translaie alternativ (pompe cu transmisie, denumite astfel deoarece de
la motor la arborele cotit sunt n general necesare transmisii reductoare de
turaie), n aceast categorie intrnd i diferite tipuri de pompe cu excentric,
b. tij comun a pistonului de lucru cu pistonul unui motor lent cu micare
alternativ, de exemplu motor cu aburi (pompe cu aciune direct, care se mai
ntlnesc n parcuri de rezervoare, staii de demulsionare etc.)
Pompele de noroi, utilaje de mare importan n componena instalaiilor de foraj, se fabric n
ara noastr sub form de pompe orizontale (axele cilindrilor sunt orizontale), cu transmisie, n
construcia duplex sau construcie triplex.

Modul lor de simbolizare rezult din urmtorul exemplu: 2PN-800-(8"xl6") nseamn pompa de
noroi duplex, necesitnd la arborele de intrare puterea de 800 CP, avnd diametrul pistonului maxim i
lungimea cursei de 8 in, respectiv de 16 in (1 in = 25,4 mm; 1 CP = 1,36 kN).
Indicarea ultimelor dou cifre nu este obligatorie. In modul de simbolizare nu este necesar sa se
reflecte construcia cu simplu dau dublu efect, deoarece, toate pompele romneti de noroi duplex
sunt cu dublu efect iar cele triplex, cu o singura excepie, cu simplu efect. Aceasta soluionare constructiv
nu are caracter convenional sau arbitrar, ea derivnd din considerente tehnico-economice aa cum va
rezult la studiul variaiei debitului pompelor cu piston.
Pompele mai mici, folosite la instalaiile de intervenie, se simbolizeaz prin dimensiunile lor
de baza. De exemplu, I 6x10, nseamn pompa pentru instalaie de intervenie, cu piston de diametru
maxim 6 in i cursa pistonului de 10 in.
Pompele agregatelor de cimentare se realizeaz de obicei, n construcie triplex, cu
plungere.
[1]
Alegerea tipului de pompa si a numrului de pompe de noroi se face pe baza puterii hidraulice
maxime necesare in timpul forajului, PhM.
PhM= [2,0; 3,0] Ph(HM)

(2.9.0)

in care: PhM este puterea hidraulica maxima;


Ph(HM) - puterea hidraulica necesara pentru nlimea maxim, HM.
Puterea hidraulic maxim apare n prima jumtate a adncimii maxime de foraj.
Ph H M pM Qm

Qm 32 103 H M

H M m; Qm

(2.9.2)

pM 80 103 H M

(2.9.3)
2
3

(2.9.4)

H M m; pM bar

(2.9.5)

Qm 32 103 103 H M

Qm

1
6

(2.9.6)

m
s

(2.9.7)

pm 80 103 10 3 H M

pM

(2.9.1)

2
3

(2.9.8)

kN
m2

Ph H M 256 103 H M
Qm=32(10-3*3.7*103)-1/6

1 2

6 3

(2.9.10)
(2.9.11)

Qm=25.73bar
pM=80(10-3*3.7*103)2/3
pM=180.88 bar

(2.9.12)
(2.9.13)
1

Ph H M 256 103 H M 2 256 103 H M


Ph(HM)=492.425 kW
PhM=2*492.425=984.85 kW
PapN=984.85/0.8=1231.06 kW
PapN=1672.64 CP

(2.9.14)
(2.9.15)
(2.9.16)
(2.9.17)

in care: pM este presiunea maxima;


Qm - debitul minim;
PaM - puterea la arborele de antrenare maxima a pompei de noroi;
PN - randamentul pompei de noroi;
PhM - puterea hidraulica maxima.
Se adopta doua pompe de noroi si se calculeaz puterea la arborele de antrenare a pompei de
noroi, PaPN, cu relaia:
P
PaM 1 PaPN aM
2 12Equation Section 2.28
(2.9.18)
1807,55; 2711,34 CP 903, 78;1355, 67 CP
PaPN

2
(2.9.19)
in care: PaPN este puterea la arborele de antrenare a pompei de noroi; PaM1- puterea
la arborele 1 de antrenare maxima;
PaM - puterea la arborele de antrenare maxima a pompei de noroi.
Din tab. 3.2. [6] se alege tipul de pomp 2PN - 1000, necesar instalaiei de foraj
F200, cu urmtoarele caracteristici principale:
1. Puterea la arborele de antrenare: 1000 CP.
2. Presiunea maxim de refulare: 300 bar .
3. Debitul la presiunea maxim: 21,6 l/s.
4. Debitul maxim: 52,2 l/s.
5. Presiunea la debitul maxim: 154 bar.

Fig. 2.10. Pompa duplex cu dublu efect

Din [6] tab. 3.4, se scriu principalele cote de gabarit i de legtur ale pompei
1. Cote de gabarit:
A = 5900 mm
B = 2050 mm
H = 2950 mm

2PN 1000:

2. Cote de legtur:
a = 1890 mm
b = 1562 mm
h = 850 mm
c = 1385 mm
u = 725 mm
v = 920 mm
y = 2080 mm

2.10. Alegerea mesei rotative


Masa rotativ este un reductor cu construcie i destinaie speciala care transforma micarea
de rotaie din jurul unui ax orizontal n micare de rotaie n jurul unui ax vertical.

Schema constructiv a mesei rotative utilizata la instalaiile de foraj romneti este


prezentat n figura 2.12.

Fig. 2.12. Seciune transversal prin masa rotativ:


1 - rotor; 2 - corp masa rotativ; 3 - rulment principal; 4 - rulment secundar;
5 - dispozitiv blocare masa; 6 - boluri pentru blocarea ptrailor; 7 - angrenaj conic;
8 - arbore (prisnel).
Corpul (batiul) mesei rotative este de construcie turnata sau sudata. El este suportul mesei
rotative i al bii de ulei.
Angrenajul conic transforma micarea de rotaie fata de un ax orizontal, n micare de rotaie
n jurul unui ax vertical.
Arborele care transforma micarea mesei, se numete arbore prisnel. Raportul de transmitere
al angrenajului prevzut cu dantura nclinat sau curbilinie este
i =(2,5)3,0...3,7(4,0).
DCA=16 in
HM=3700m
IF=F200 2DH
Se alege masa rotativa du DMR>16;
Se alege masa rotativa MRS 205
innd cont de acest parametru pentru instalaia de foraj F200-2DH se alege masa rotativ
MRL - 175 (tab. 11.1. [1]), cu urmtoarele caracteristici principale:
1. Diametrul de trecere: 520.7 mm (201/2 in).
2. Sarcina static: 3200 kN.
3. Puterea de antrenare: 370 kW.
4. Momentul maxim static: 80 kNm.
5. Turaia maxim: 300 rot/rnin
6. Raportul de transmitere: 3,68:1.
7. Dimensiuni principale:
A = 619.1 mm
B = 100 mm

C = 2051.1 mm
D = 1117.6 mm
E = 800,1 mm
F = 979.4 mm
G = 279,4 mm
H = 1409 mm
J = 816 mm
K = 925.4 mm
L = 1219 mm
M = 193 mm
8. Masa total: mMR = 3.44 t

CAPITOLUL 3

PARAMETRII I CARACTERISTICILE MOTOARELOR / GRUPURILOR


DE ACIONARE I CALCULUL PUTERII INSTALATE .
3.1 Parametrii i caracteristicile motoarelor / grupurilor de acionare
Modul de actionare reprezinta felul in care sunt actionate motoarele principale ale IF
separat , individual sau in comin

In cadrul unei instalatii de foraj avem 3 sisteme de lucru principale :SM SR SC


Arborele principal: pentru SM : TF+M+G
pentru SR :MR+PA+GnF+S
pentru SC:PN
Arbori caracteristici pentru SM TM
pentru SR PAt GanF
pentru SC arbprele cotit PN
IF dispune de 3 tipuri de moduri de actionare
-individual MAI:fiecare motor principal e actionat separat
-centralizat MAC:toate motoarele sunt actionate in comun
-mixt MAM :un motor principal e actionat separat iar celelalte 2 in comun
Pentru actionare de tipul DH se ia caracteristica principala a proiectarii IF ,se alege modul de
actionare centralizat MAC2
Instalaia de foraj F200-2DH este echipat cu un grup de foraj GF-820 , cu un
convertizor hidraulic de cuplu CHC-750-2 , un motor diesel MB 820 Bb cu
supraalimentare care are urmtoarele caracteristici principale :
Puterea nominal : Pn= 655 kW = 890 CP
Turaia nominal : nn = 1400 rot/min
Alezajul : D = 175mm
Cursa : S = 205 mm
GF 820/675 kW la 1400 rot/min
Se calculeaz viteza unghiular nominal a motorului n cu relaia :

n = 30 nn
(3.1.0)

rot
rad
n = 30 1400 min = 146,6 s
(3.1.1)

3.2 . Alegerea modului de acionare


Modul de acionare reprezint felul n care se acioneaz antoarele i pomp de noroi de la
grupurile de acionare (separate sau centralizat).
Instalaii de foraj pot fi acionate cu motoare diesel, cu motoare electrice (de curent continuu
sau alternative) i n unele cazuri , mai rare , cu turbine cu gaze . Deoarece motoarele de
acionare nu au ntotdeauna caracteristicile funcionale n concordan cu cerinele impuse de
tehnologiile de foraj , a aprut necesitatea combinrii acestora cu diferite tipuri de transmisii
(mecanice , hidraulice, electrice) rezultnd astfel mai multe sisteme de acionare . Printre sisteme
de acionare , utilizate pentru instalaii de foraj se pot citi : diesel mecanic , diesel hidraulic ,
electric i diesel electric . Sistemele : turbo-electric , turbo-mecanic i hidrostatic i au gsit
aplicaii mai limitate .

Pentru a elimina neajunsurile acionrii diesel-mecanic s-au realizat acionrile dieselhidraulice , cu turboambreiaje sau cu convertizoare hidraulice de cuplu . n prezent majoritatea
instalaiilor de foraj acionate n sistemul diesel hidraulic sunt prevzute cu convertizoare
hidraulice de cuplu .
n cazul acionrii diesel-hidraulice cu turboambreiaj se pot realiza demaraje linie sub sarcin
micorndu-se ocurile .
Sistemul de acionare diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice de cuplu este cel mai
rspndit sistem de acionare , aplicndu-se att la instalaii de foraj staionare ct i la cele
transportabile .
Acionarea diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice este stabil pentru toate punctele de
funcionare din domeniul de traciune, deoarece pe msura ce cresc momentele rezistente cresc si
momentele de la ieirea din convertizor scznd turaia de la ieirea din convertizor; se realizeaz
astfel puncte de echilibru care asigur stabilitatea si pe caracteristica de turaie la sarcin total a
motorului diesel.
Datorit stabilitii in funcionare a sistemului de acionare diesel-hidraulic cu
convertizoare, nu exist pericolul scoaterii din funciune a motoarelor diesel, chiar dac la un
moment
dat puterea consumatorilor tinde sa depeasc puterea instalat a motoarelor diesel aflate in funciune.
Stabilitatea se explica prin scderea in mod automat a turaiei la ieirea din convertizoare, pana ce puterea
solicitata de consumatori devine egala cu puterea disponibila a motoarelor diesel. Aceasta este o
caracteristica deosebit de importanta a sistemului diesel-hidraulic cu convertizoare, realizata fr
echipamente speciale de comanda si reglare, care da sigurana in funcionare si evita consecinele unor
eventuale manevre necorelate cu cerinele tehnologice din diferite situaii mai deosebite.
[10]
Pentru instalaia de foraj F200-2DH se alege un mod de acionare diesel-hidraulic centralizat
(MAC2) (cu grup motopompa GMP) sau mod de acionare in grup (MAG).
In continuare se vor prezenta schemele structural funcionale ale unor instalaii de foraj cu mod
de acionare centralizat in doua variante: MACI si MAC2.

Fig. 3.1. Schema structural-funcional unei IF cu mod de acionare centralizat n


varianta 1 (MACI) (cu acionare de tipul DH sau ECH):
D - motor diesel; GF - grup de foraj; CHC - convertizor hidraulic de cuplu; TI - transmisie
intermediar(intermediar central IF); tm transmisie mecanic;PN pompa de noroi;
TF troliu de foraj; TM toba de manevr M-G maina macara-geamblac;
CVAR - cutie de viteza a AR; MR - masa rotativ
(Ex: F125-2DH; F200-2DH-3; F200-3ECH-4).

Fig. 3.2. Schema structural-funcionala a unei IF cu mod de acionare centralizat in


varianta 2 (MAC2) (cu grup motopompa GMP):
D - motor diesel; GF - grup de foraj; CHC - convertizor hidraulic de cuplu;
TI
transmisie intermediara (intermediara centrala a IF); Tm transmisie mecanica; PN pompa de
noroi; TF - troliu de foraj; TM - toba de manevra; M-G - maina macara-geamblac;CVAR - cutie de
vitez a AR ; MR masa rotativ.

3.3. Puterea consumatorilor auxiliari de for


Puterea consumatorilor auxiliari de fora reprezint puterea motoarelor instalate pentru acionarea
consumatorilor auxiliari de fora si anume a sitelor vibratoare, a agitatoarelor de noroi, a
degazeificatoarelor, a demluitoarelor din cadrul instalaiei de curire, preparare si tratare a
fluidului de foraj, a pompelor centrifuge, de supraalimentare a pompelor triplex de noroi, a
pompelor pentru vehicularea apei pentru rcirea tamburilor de frna etc.
In afara surselor de energie necesare mecanismelor care realizeaz cele trei funciuni
principale ale unei instalaii de foraj, mai este necesara o sursa de energie pentru alimentarea
instalaiilor de lumina si de fora pentru activiti auxiliare dup cum urmeaz:
pompe centrifuge pentru hidrocicloane;
site vibratoare;
agitatoare;
pompe centrifuge pentru supraalimentarea pompelor de foraj;
pompe centrifuge pentru apa;
pompe centrifuge pentru chimicale;
pompe pentru reziduuri;
pompe pentru combustibil;
comanda hidraulica a prevenitoarelor;
instalaie pentru uscarea aerului;
agregate pentru nclzire;
maini-unelte;
agregat pentru sudura;
instalaii pentru iluminat.
Aceti consumatori exista in raport cu complexitatea instalaiilor de foraj, la instalaiile mici
fiind mai putini, iar la instalaiile mari fiind in totalitate.
Pentru alimentarea acestor consumatori auxiliari, instalaiile acionate cu motoare diesel
dispun de o centrala electrica compusa din grupuri electrogene, a cror putere variaz in raport cu
mrimea si cu tipul instalaiilor de foraj. La instalaiile de foraj transportabile, grupul electrogen se
poate monta pe o remorca transportabila.
In afara de iluminatul normal, exista si iluminatul de sigurana pentru a se asigura
continuitatea lucrului in caz de deranjament in instalaia de lumina de 220V. alimentarea lui se face
de la bateriile de acumulatori existente in cadrul instalaiei de foraj (la 24V), prin tabloul de
sigurana, prevzut cu dispozitive de conectare automata a iluminatului de sigurana.
In tabelul urmtor sunt artai consumatorii auxiliari de fora ale instalaiilor de foraj (tabelul
3.1.).
Deoarece nu funcioneaz simultan toi consumatorii auxiliari de fora, puterea grupurilor
electrogene sau a transformatorului nu trebuie luata egala cu suma puterilor tuturor consumatorilor.
Factorul de simultaneitate poate fi considerat de circa 0,6.
[10] , rezult o putere necesar de
circa 650kw.

Tabelul 3.1
Nr.
Crt.

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

Denumirea consumatorilor

Site vibratoare
Agitator habe
Pompe apa
Pompa apa rcire troliu
Pompa instalaie amestec
chimicale
Pompe combustibil
Pompe ulei
Pompe de preparare a fluidului de
foraj
Pompa baterie denisipare
Pompa baterie desmluire
Instalaie degazeificare
Degazeificator
Instalaie de preparare centrifuga
Instalaie transport material
pulverulent
Dispozitiv salvare garnitura
Dispozitiv strns-slbit
Dispozitiv manevra prjini grele
Dispozitiv mecanizare
Pod tubaj reglabil
Instalaie comanda prevenitoare
Instalaie de uscare aer
Instalaie iluminat normal
Instalaie iluminat sigurana

Puterea
motorului sau
rezisten
[kW]

Numrul de
motoare

Puterea
total
[kW]

4
7,5
7,5
7,5
3

3
15
2
1
2

112,5
15
7,5
6

12

3
1,5
75

2
1
2

6
1,5
150

55
55
4
30
22

1
1
1
1
3

55
55
4
30
66

22
11
7,5
18,5
5
11
15
18
0,6

1
1
1
1
1
1
1
1
1

22
11
7,5
18,5
5
11
15
18
0,6

Se adopt puterea consumatorilor auxiliari de for , pentru instalaia F200- 2DH , ca fiind egal cu :
PCs.A.F = 650 kW
n care : PCs.A.F este puterea consumatorilor auxiliari de for

3.4 Calculul puterii instalate


Puterea instalat pentru instalaia de foraj F200-2DH , se calculeaz cu relaia urmtoare :
PIF = Pp + PCs.A.F
PP = (2+2) . Pn
Pn = 655 kW
Pp = 4 655 kW = 2620 kW
psCAF=633.1 kW
psCsAF=pp+psCsAF
PCs.A.F = 2620 kW + 633.1 kW = 3253.1 kW
PsCsAF/p=633.1/2620=0.24

(3.4.0)
(3.4.1)
(3.4.2)
(3.4.3)
(3.4.4)

n care : PP este puterea instalat principal a instalaiei de foraj / puterea motoarelor instalate
care acioneaz antoarele principal ( TF , MR , PN )
PCs.A.F - puterea instalat consumatorilor auxiliari de for . necesare instalaiei de
foraj

3.5 . Concluzii
Acest capitol a avut drept scop desprinderea studenilor cu alegerea modului i tipului de
acionare pentru instalaia de foraj pe care o proiecteaz , determinarea parametrilor i caracteristicilor
motoarelor/ grupurilor de acionare , calculul puterii consumatorilor auxiliari cu care este dotat
instalaia de foraj pe care o proiectm , i calculul puterii instalate a instalaiei de foraj

CAPITOLUL 4
PROIECTAREA TROLIULUI DE FORAJ
4.1 Lanul cinematic de nsumare a puterii motoarelor / grupurilor de acionare i calculul
coeficienilor de nsumare i de transmisie a puterii medii a unui motor / grup de acionare la
arborele 1 al lanului cinematic
Schema lanului cinematic de nsumare a puterii motoarelor / grupurilor de acionare
LCIPGA , sau a transmisiei intermediare TI , sau a intermediarei centrale este prezentat n figura
urmtoare :

Fig. 4.1 . Schema LCIPGA al instalaiei de foraj F200-2DH


Cuplajul C12 este un cuplaj cu discuri (CD2-750) si este un cuplaj operaional pentru transmiterea
energiei de la motoarele/grupurile de acionare la celelalte sisteme ale instalaiei de foraj.
Ambreiajul cu burduf ventilat de pe arborele (-1), AVB 600x250, este un cuplaj operaional pentru
sistemul de circulaie acesta executa operaia de cuplare/decuplare a pompei de noroi 2PN-1258.
O parte din energia de la motoarele/grupurile de acionare o utilizeaz si compresorul cu doi cilindri

2C 10 , care poate fi pus n funciune cu ajutorul cuplajului cu burduf CB 300x100 .


GMC=mMC=6.437*9.81=63.14697
LMC=2235 mm = 2.355 m distanta dintre axul macaralei si axul carligului
Do=Dt+dc

r=0.985
tl=o.97
IRA=0.985
MG

2m 1
2m 2 m 1

(4.1.0)

1
= RO

RO=[0,96 ; 0.98]
[1.02 ;1.04]
1.042*5 1
MG
2.5*1.042*5 1.04 1

=0.811
1C=0.9854*0.973*0.985*0.811=0.686

(4.1.1)
(4.1.2)

4.2
Parametrii transmisiilor mecanice (intermediare) ale LCIPGA si verificarea criteriului
de limitare la oboseala la ansamblul bucsa-rola
In cadrul intermediarelor centrale a instalatiei de foraj ca si in cazul lantului cinematic se folosesc
transmisii cu lanturi cu eclise , role bucse cu lanturi cu mai multe randuri de zale.
Cu cat momentul de transmis , turatia de functionare a transmisiilor e mai mica cu atat pasul lantului
e mai mare. Fenomenul datorita caruia lanturile sunt scoase din uz este fenomenul de oboseala al
zalelor si al ansamblului rola bucsa lant . Acest fenomen este cu atat mai evidentiat cu cat viteza
lantului este mai mare . Pentru limitarea fenomenului de oboseala se limiteaza viteza lantului (v
vLM) , socul dintre rola si dinti rotilor la intrarea in angrenaj
FOR B B
v vLM
EOR B B
zn LM

Zn =viteza unghiulara a rotii cu numar minim de dinti

FOR B B

LM

=viteza unghiulara limita minima din punct de vedere a fenomenului de oboseala

Dd
2
P
Dd

sin
z
2v
LM LM
Ddzm
v

Ddzm

sin
Zn

FOR B B
LM

in / mm

2sin

Zn

FOR B B
vLM

vLM

20
22.36

2 50.8

16.78

1
63.5
2

19.53

13.39

rot
rad
LM ,

min
s
Zm
23
26
27

nLM ,

m

s

1
1 38.1
2
3
1 44.45
4

(4.2.0)

21

22

1012.2
2
106.17
760.41
79.63

28

939.4
5
98.38

30
31
1171.7
122.7

34

4.3 Reprezentarea lanului cinematic al sistemului de manevr i determinarea


numrului de trepte de viteza
Schema cinematic a sistemului de manevr al instalaiei de foraj F200- 2DH este
prezentat n figura urmtoare :

Fig .4.3 Schema cinematic a SM al instalaiei de foraj F200-2DH

Numrul de trepte de vitez pentru sistemul de manevr se calculeaz cu relaia :


Nm = NSM = 1 x 1 x 2 = 2
pg

sin ( i )
(i )
z g .l
D dg .l . =
( 2)
Ddg
g
.l
ig.l =

g 1

(4.3.0)

(4.3.1))

(l )
Ddg
.l

(4.3.2)

n care : Nm este numrul de trepte de vitez pentru manevr


it.j raportul de transmitere total al SM pentru treapta j de vitez
ig.l raportul de transmitere
g numrul de ordine al grupei de transmitere
l numrul de ordine al transmisiei din grupa de transmitere
j numrul de ordine al treptei de vitez
Dd diametrul de divizare al transmisiei
n tabelul urmtor sunt centralizate toate datele necesare calcului raportului de transmitere total al
SM pentru toate treptele de vitez .
Tabel 4.1
t.l. (g.l.)
Pg , in(mm)
zg.l(1)
zg.l(2).

1.1.
11/2(38,1)
30
30

2.1.
11/2(38,1)
30
49

3.1.
2(50,8)
26
67

3.2.
2(50,8)
26
34

Ddg.l.(1)

364,494

364,494

421,448

421,448

Ddg.l.(2)

364,494

894,660

1083,796

550,568

2,454526

2,571601

1,306372

C4.1.
AVB1120x300

C4.2.
AVB900x250

ig.l.
Tip cuplaj

C3.1.
CCn=CCr

4.4 Transmisii mecanice de intrare in troliul de foraj ( TF ) si parametrii acestora

n figura 5.1 este prezentat schema cinematic a troliului de foraj.

Fig. 5.1 Schema cinematic a troliului de foraj


Principalele componente ale troliului de foraj sunt urmtoarele:
Cuplajul C31 este un cuplaj cu craboi care realizeaz cuplarea arborilor cu transmisiile
acesteia,
Cuplajul C32 este un cuplaj cu craboi necesar pentru cuplarea angrenajului cilindric, cnd
este nevoie de inversarea sensului de rotaie la toba de manevra in vederea nlocuirii
poriunii de cablu uzat.
Cuplajele C41 (AVB 1120x300) i C42 (AVB 900x250) sunt cuplaje operaionale ale tobei de
manevra.
FH 46in reprezint frna hidraulica a tobei de manevra, care mai este dotata i cu frnele cu
banda FB.
Cuplajul cu burduf CB 500x125 are rolul de frna ineriala necesara opririi arborelui pe care sunt
montare cuplajele cu craboi deoarece cuplarea este mai dificila

4.5 Tipurile de transmisii mecanice utilizate n cadrul lanului cinematic i


parametrii acestora
n cazul instalaiilor de foraj sunt utilizate un mare numr de transmisii prin care se realizeaz
transmiterea micrii i a fluxului energetic de la motoarele de acionare ale instalaiei pn la
troliu , pompe de foraj , masa rotativ i ali consumatori auxiliari
( pompe, elemente de
mecanizare , componente ale instalaiei de for i lumina etc.).
Transmisiile utilizate la instalaiile de foraj sunt foarte diverse i anume : mecanice , dinamice ,
hidrostatice , electrice i pneumatice .
Transmisiile prin lan cunosc o larg utilizare la instalaiile de foraj i de intervenie . Transmisia
prin lan transmite micare prin rotaie i momentul de torsiune de la arborele conductor la arborele
condus , prin intermediul lanului articulat.
n trecut , la utilajul petrolier erau utilizate lanurile rotary , lanurile articulate cu zale care sunt pe
cale de dispariie , odat cu utilajele pe care le-au echipat .
Lanul de transmisie cu role i zale scurte se compune dintr-o serie de zale interioare i zale
exterioare cu boluri , asamblate alternat n aa fel nct bolurile sunt articulate interiorul bucelor ,
iar rolele se pot roti liber pe buce .

Fig. .4.3 . Elementele componente ale unui lan cu buce i role :


a- za interioara , cu role ( 1- eclise ; 2- buce ;3- role)
b- za exterioar cu boluri ( 1- eclise ; 2- boluri)

4.6 Verificarea criteriului de limitare a fenomenului de oboseala al ansamblului bucsarola de la transmisile cu lanturi ale TF

1M

3
3
LM
1

(4.6.0)

1M II2 99.484

rad
s

2sin
28 *19.53 m 98.387 rad
LM
s
s
44.45 *103
1
Z = Z11 28

(4.6.1)

(4.6.2)

min

3
1 44.45mm
p1= 4
rot
1M II1 950
min
3
1

2 M4 Zn 28

1M >

3
1
4
LM

98.387 *30
rot
939.5

min

(4.6.3)

Z n 28

4.7 Tipurile de cuplaje folosite n cadrul sistemului de manevr


Ambreiajele reprezint elemente componente ale transmisiilor instalaiilor de foraj permit realizarea
diferitelor combinaii n transmiterea puterii de la motoarele de are la echipamentele sistemelor de
manevr , pompare i rotire i n obinerea diferitelor de viteza materializnd astfel posibilitile
oferite de schema cinematic a instalaiilor .
n general , la instalaiile de foraj sunt folosite ambreiaje cu comanda de la distanta i are
pneumatic .
Dup caracterul i frecvena cuplrilor se disting n practic curenta a instalaiilor de ambreiaje
operaionale , caracterizate printr-o frecven mare de cuplri i ambreiaje operaionale , cu o
frecvent redus a cuplrilor . Ambreiajele tobei de manevr constituie de ambreiaje operaionale
care n timpul extragerii i introducerii garniturii de foraj acionate repetat i la intervale de timp
scurte . Att ambreiajele tobei de manevr ct i ambreiajele maselor rotative se cupleaz n sarcina .
Exist construcii de ambreiaje pneumatice cu burduful la exterior nvelind inelul profilat metalic cu
saboii cu material de friciune situai la exteriorul burdufului . La acest tip de ambreiaj , saboii sunt
mpini la introducerea aerului comprimat spre suprafaa interioar a unui tambur n vederea cuplrii
arborilor .
n general , ansamblul unui ambreiaj pneumatic cu burduf comport un numr de piese aparinnd
arborelui antrenat i arborelui de antrenare , care pot fi realizate ntr-un mare numr de variante
constructive . Pentru alimentarea ambreiajului este necesar o conduct de alimentare cu un ventil

de golire rapid . Aceasta permite alimentarea cu comand de la distan i golire local a


ambreiajului fr ca pentru scurgere aerul s parcurg traseul pn la aparatul de comand .
Ambreiaje pneumatice cu burduf ventilate .
Ambreiajul pneumatic cu burduf ventilat ( fig. . 4.4) are o construcie asemntoare cu aceea a
ambreiajului cu burduf , prezentnd , de asemenea , un burduf din cauciuc 1 , un inel profilat metalic
, denumit obad , 2 , saboii metalici 3 , cptuii cu un material de friciune 4 aplicat prin uruburi
de fixare cu cap necat . Spre deosebire de ambreiajul pneumatic cu burduf la care transmiterea
momentului se efectueaz prin balonul de cauciuc la acest tip momentul se transmite prin boluri 5
fixate n plci laterale 6 i 7 . Saboii , turnai din aliaj de aluminiu prezint o cavitate inferioar care
favorizeaz rcirea n timpul micrii ambreiajului i culiseaz radial fiind ghidai n bolurile 5 ,
avnd o micare radial sub aciunea aerului comprimat introdus n burduf 1 . Acesta este realizat
din mai multe buci avnd fiecare racord de alimentare ceea ce permite i un montaj mai uor fr a
fi necesar un capt liber de arbore .

Fig.4.4 . Ambreiaj pneumatic cu burduf ventilat


Burduful este executat din cauciuc cu inserie avnd o grosime mai redus ntruct nu transmite
momentul de torsiune . Consideraiile privind modul de montaj pe arbori al ambreiajelor pneumatice
cu burduf sunt valabile i la ambreiajele ventilate .
Datorit capacitii de evacuare a cldurii pe care o prezint ambreiajele ventilate cu burduf sunt
utilizate ntr-o msur mai mare i n special ca ambreiaje operaionale . Ele sunt utilizate foarte
adesea la toba de manevr a troliului .
Ambreiaje pneumatice cu discuri .

La instalaiile de foraj realizate n ara noastr sunt utilizate dou tipuri distincte de ambreiaje
pneumatice cu discuri de trecerei de capt . Ultimul este utilizat exclusiv la partea de ncet a
tobei de manevr .

Fig.4.5. Ambreiaj pneumatic cu discuri


de trecere

Fig.4.6. Ambreiaj pneumatic cu discuri


de capt

Ambreiajul pneumatic cu discuri de trecere poate fi utilizat n orice poziie pe arbore i


realizeaz ambreierea unor elemente care se rotesc liber pe acelai arbore . El nu permite ambreierea
a doi arbori diferii cum este cazul ambreiajelor pneumatice cu burduf.
Ambreiajul pneumatic cu discuri de trecere realizeaz ambreierea datorit introducerii aerului
comprimat n spaiul dintre discul de capt 1 i membran 2 care apas asupra pistonul 3 . La rndul
sau pistonul apsa discurile de friciune 4 i 5 si discurile de ambreiaj cptuite cu ferodo 6 pe discul
butucului 7 . Discurile de friciune 4 i 5 gliseaz pe dantura butucului 7 iar discurile de ambreiaj 6
gliseaz pe dantur inelelor 8 i 9 care sunt solidare cu flana 10 . Discurile de ambreiaj 6 sunt
antrenate prin frecare de discurile de friciune 4 i 5 . Pe msura creterii presiunii aerului
comprimat se realizeaz blocarea mpreuna a ambelor serii de discuri . n acest mod se obine
ambreierea dintre piesele solidare cu butucul 7 i piesele care se rotesc liber pe rulmenii care sunt
solidari cu flana 10 .
Ambreiajul de capt , ntreag suprafa frontal este utilizat pentru crearea forei de apsare
axial datorit aerului comprimat . La acest tip de ambreiaj membran este mult mai ngust ,
neavnd dect o singur cut . Modul de ambreiere este n principiul acelai : aerul comprimat
introdus n camera dintre discul de capt 1 , membran 2 i pistonul 3 face ca pistonul s produc o
apsare ntre discul de friciune 4,5, i 6 i discurile de ambreiaj 6 i 7 . Discurile de friciune 4 i 5
gliseaz n carcasa dinata 8 , iar discurile de ambreiaj 6 i 7 pe butucul dinat 9. Prin apsarea
realizat de aerul comprimat se produce o for de frecare ntre discurile de friciune i discurile de
ambreiaj , se obine ambreierea dintre arbore prin butucul dinat 9 i piesele care se rotesc liber pe
rulmeni solidare n carcasa dinat 8 . Pentru debreiere , prin eliminarea aerului i prin aciunea
arcurilor de revenire 10 , se ndeprteaz discurile de friciune de discurile de ambreiaj .

Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele
mecanice, frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje mecanice,
cuplaje cu discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere, sistemul de
comanda pneumatica etc.
Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu doua tobe: denevra si de lcrit.

4.8 Modul de obinere a treptelor de vitez i calculul rapoartelor de


transmitere total :
Propoziia logic a lanului cinematic al sistemului de manevr al instalaiei de foraj F200-2DH
este urmtoarea :
C11 ^ C12 ^ C31 ^ ( C41 v C42 )
Rezult dou linii de cuplare , i anume :
1. C11 ^ C12 ^ C31 ^ C41 ; I , itI
2. C11 ^ C12 ^ C31 ^ C42 ; II, itII
i t.I = i1.1 i2.1 i3.1
it.II = i1.1 i2.1 i3.2

(4.8.0)
(4.8.1)
(4.8.2)
(4.8.3)
(4.8.4)

it.I.>it.II.
it.I.= 6,31206
it.II.= 3,20652

4.9 Determinarea parametriilor dimensionali ai tobei de manevra (TM)


Tobele de manevr se fac n construcie turnat, sudat sau combinat. Tamburii de frn ai tobei de
manevr se fac n construcie separat, demontabili din oel Mn Si. Toba troliului de foraj este prezentat
schematizat n figura 5.2.

Fig, 5. 2 Construcia unei tobe de manevr


1 - arborele tobei;2 - toba propriu- zis; 3 - sistemul de rcire cu ap; 4 tamburul de frn; 5 - pene radiale; 6 - uruburi.
unde: Dj este diametrul interior;
Dt - diametrul tobei (exterior);
- grosimea de perete a tob
DTM= diametrul tobei de manevra
Dh = diametrul de infasurare al cablului in valuri
H { 1,2,3...,v }
lCTM = lungimea totala a cablului
e = ek = numarul de spire intr-un val
k {2,3,4...,v-1}
ev = numarul de spire in ultimul val activ
p = pasul canalelor manson spiral
RC = raza canal cablu
DTM { 22 , 24 } dc

DTM { 500 , 700 }d1


d1 = diametrul firelor in stratul interior al cablului
d1 = 0.57 d2
-cablu SEAL 6x19x32-1960 SZ
dc = 32 mm
d2 = 2.6 mm
d1 = 0.57 * 2.6 = 1.482 mm
DTM = ( 22 , 24 ) *32 mm = ( 704 , 768 )
DTM = [ 500 , 700 ] * 1.482 mm = [ 741 , 1037.4 ] mm
Df = DTM
v { 2 , ... , 4 }
v=3
D0 = DTM + dC = 741 + 32 = 773 mm
D1 = D0 + 2a = 773 + 2 * 29.76 = 832 .5 mm
a = * dC = 0.93 * 32 = 29.76
= 0.93
D2 = D1 + 2a = 832.5 + 2 * 29.76 = 892.04 mm
D3 = D2 + 2a = 892.04 + 2 * 29.76 = 951.56 mm

(4.9.0)
(4.9.1)
(4.9.2)

(4.9.3)
(4.9.4)
(4.9.5)
(4.9.6)
(4.9.7)

D1 Dv D1 D3

D2 892.04
2
2
Dm =
m=5
lp = 27 m
L = LCTM = 2m( lp + 0.5 )
u = = 2m*vc
udu 2m vc dt

sRA = 2m * sc
sc = l p
sRA = L
L = 2*5*27 = 270 m
L D1
la1 1

D
n
l=l

(4.9.8)
(4.9.9)
(4.9.10)
(4.9.11)
(4.9.12)
(4.9.13)
(4.9.14)

la1 [ 10 , .... 15 ......, 20 ]


la1 ( 11 .... 16 )
270m 0.9m 11 16 1
l
33.7...35.7
0.965
l = l2 =37
- se alege l > cu 1.2 spire fata de valul calculat astfel incat l sa fie impar
l1 = l-1 = 37 1 = 36 spire
lal + l11 = 36
la1 = 15 spire
l11 = 36 15 = 21 spire
L D1l1 * D2l2
ev
* D3
l3 = 31.962 = 32
ev = e3 < l l2
35
35.75mm
1
0.979
h
p = p dc =
hp = 0.979
LTM = p * l1 + 0.5 dc
LTM = 35.75 * 36 *0.5 * 35 = 1305 mm
DTM
1.025
DiM =
DTM
DCM = 0.98
dc
d
c
RC = 2*0.946 1.892

(4.9.15)

(4.9.16)

(4.9.17)
(4.9.18)

(4.9.19)
(4.9.20)
(4.9.21)

4.10 Ambreiajul operaional de ncet


S se aleag ambreiajul operaional de ncet al tobei de manevr de la instalaia de foraj F2002DH.
Se cunosc urmtoarele elemente:
r = 0,985

a.s = 0,4

Pc.ad = 500 kN/m


n care: Pc.ad este presiune de concordan admisibil

a.s - coeficient de alunecare static

k Di = 0,665
Di
; D De
Di
D
k
Pentru troliu de foraj TF25 se cunosc urmtoarele elemente:
DTM = 710 mm
dc = 32mm
FM = 25tf = 25 9.81 kN = 245,25 Kn

3
a pc n D3 1 k
Di
12
MCAD =

3
as pcad n D3 1 k
Di
MCAD.M = 12
D 1
M CADM M 2CM kdM FM 1
2 r
kdM 1,5...2,5
n 2n A
n care : kdM este coeficient de dinamicitate maxim;
pc presiune de contact;
n numrul de suprafee de cuplare;
MCAD momentul capabil al ambreiajului cu discuri.
M CADM
12
nD 3
3
as pcad 1 k Di

D 1
FM 1
12
2 r
n D 3
3
as pcad 1 k Di

D1 = DTM + dc
D1 = 710 mm + 32 mm = 742 mm = 0,742 m
nA = {1,2,3}
Se adopt nA = 3

(4.10.1)
(4.10.2)
(4.10.3)
(4.10.4)

(4.10.5)

(4.10.6)
(4.10.7)
(4.10.8)

n=23=6

0, 742m
1
245, 25kN

12
2
0,985
n D 3
kN
0, 4 500
1 0, 6653
2
m

(4.10.9)

2, 49915m
0, 7468m 746,8mm
6
Se alege D = 750 mm
Pentru diametrul D = 750 mm se alege ambreiajul ventilat cu burduf AVB 800x250
D

4 .11 Diagrama de ridicare


Diagramele se obin pentru funcionarea convertizoarelor hidraulice de cuplu n perioada de regim
(micare stabilizat).
4m ( j ) ( Nj )
1c C p M 2 itj
( Nj )
D
cj
n
F =
(4.11.0)
Dn
1
2
4m
itj

vcj =
j = I , II , III , IV
D D1 , D z

D1 D z
2
Dn =
( j)
1c ; 1c 1(jt) mg

( j)
1 t


w
tl

a
r

w = u +v
v=1;u=2
w = 2+1 = 3
a = w+1
a = 3+1=4
tl 0,970 ; r 0,985 ; mg 0,811 ; rl 0,985 ; m = 5
1(jt) 1t 0,97 3 0,9854 0,859

( j)
1 c

0,859 0,811 0, 697

( Nj )
p

Nj

(4.11.2)

(4.11.3)
(4.11.4)
(4.11.5)
(4.11.6)
(4.11.7)

(4.11.8)
(4.11.9)

i 1

1 r ( k ) tl ( k )
i 2 k 1

(4.11.10)

N j {1,2,3}
n care : j este numrul de ordine al treptei de vitez
itj raportul de transmitere total al SM pentru treapta j de vitez
M2 momentul dezvoltat la arborele secundar al convertizorului
Fc fora la crlig
2 viteza unghiular dezvoltat la arborele secundar al convertizorului
m numrul de role de la macara
Dn diametrul mediu de nfurare a cabului pe toba de manevr
1(jc) randamentul transmisiei energiei ntre arborele 1 al lanului cinematic
pentru linia de cuplare de ordinul j

r randamentul rulmenilor pe care se monteaz arborele 1 al lanului


cinematic
( j)
1t randamentul transmiterii energiei ntre arborele 1 exclusiv i arborele
mg

tobei
randamentul sistemului macara-geamblac

randamentul transmisiei cu lan


rw randamentul rulmenilor
w
tl

w- numrul de grupe de transmitere totale


u numrul de grupe de transmitere utile
v numrul de grupe de transmitere parazitare
( Nj )

C p coeficient de nsumare a puterilor celor (Nj) grupuri de acionare


Nj numrul de grupuri de acionare utilizate pentru treapta de vitez de
ordinul j
r (k )
randamentul rulmenilor pe care se monteaz arborele de ordinul (-k)
tl ( k )
randamentul transmisiei cu lan pe care se monteaz arborele de
ordinul(-k)
1
Nj =1 C p
(2)
1 r ( 1) tl ( 1) 1 0,985 0,970 1,955
Nj = 2 C p
<2
( Nj )
Nj
C p
)
C ( Nj
p
( Nj )

tp
Nj
C
( Nj )
1
C tp
(l )
1
C tp
( 2)
0,978
C tp
(1)

(4.11.11)
(4.11.12)
(4.11.13)
(4.11.14)

Fig.4.7. Schema nfurrii cablului pe toba de manevr


Dt diametrul tobei de manevr ; Do diametrul fibrei medii de nfurare a cablului al valului
mort ; Dt diametrul primului val activ ; D2 diametrul valului al doilea activ ; Dz diametrul
ultimului val activ ; a distanta dintre dou valuri succesive .
Valoarea mrimii lui a se alege n funcie de diametrul cablului i de aezare cablului n dou
valuri succesive .
Astfel se disting trei situaii de aezare a cablului n dou valuri succesive :
3
dc
- spir ntre spir : a = 2
- spir pe spir : a = dc
dc
- intermediar : a =
0,866;1,000 0,930
0,930 32mm 29, 76mm
D o = D t + dc
(4.11.15)
Dl = Do + 2a = Dt + dc + 2a
(4.11.16)
D2 = Dl + 2a = Dt + dc + 4a
(4.11.17)
Dz = Dt + dc + 2za
(4.11.18)
Dn = Dt + dc + (z +1)
(4.11.19)
Dt = 710 mm (din schema cinematica)
z = 3 numrul de valuri active
Dn = 710mm + 32mm + (3+1) 29, 76mm = 861,04 mm = 0,86104mm
'( 2 ) 4m (1)
( 2)
FcI D 1 c C p M 2 itI

v Dn 1
cI 4m itI 2

(4.11.20)

(4.11.21)

4.5
'( 2 )
F

0,697 1,955 6,31206 M 2 199,782M 2


cI

0,86104

1
v 0,86104
2 0,00682 2
cI

4.5
6,31206

M 2 kNm; Fcl'
F

'(1)
cI

(4.11.22)

m
rad
kN ; v cl ; 2
s
s

(4.11.23)

102,190 M 2

v cI 6,82 10 3 2
F

'( 2 )
cI

(4.11.24)

199,782 M 2

v cI 6,82 10 3 2
F

'( 2 )
cII

(4.11.25)

101,489 M 2

v cII 13,426 10 3 2
F

'(1)
cII

(4.11.26)

51,912 M 2

v cII 13,426 10 3 2

(4.11.27)

Datele necesare ntocmirii diagramei de ridicare sunt centralizate n tabelul urmtor :


M2, kNm

M2M
21,33

2 , rad/s

CHC
itI, N=2

itI,N=1

0
'(2)
F cI , kN
,m/ s
v cI
'(1)
F cI , kN

v cI
itII,N=2

itII,N=1

,m/ s

,( 2 )
F cII , kN
,m/ s
v cII
'(1)
F cII , kN

v cII

, m / .s

(1)

M2
14,73

2(1)
28,798

(0)

M2
8,50

2( 0 )
64,612

( n)

M2
8,00
2( n )
68,068

( 2)

M2
4,00

2( 2 )

2(3)

99,484

134,041
0

0,70
2942,788

0,847
1698,147

0,843
1598,256

0,70
799,182

0,196402

0,440653

0,464223

0,67848

0,914159

2179,7127

1505,2587

868,615

817,52

408,76

0,196402

0,440653

0,464223

0,67848

0,914159

2164,7603

1494,9329

862,6565

811,912

405,956

0,3866419

0,8674807

0,9138809

1,335672

1,799634

764,6637

441,252

415,296

207,648

0,3866419

0,8674807

0,9138809

1,335672

1,799634

4261,35

1107,2829
0

'

f (v c )
Se ntocmesc diagrama de ridicare care include curbele date de funciile F c f (vc ) i CHC
i se determin domeniul economic de funcionare (DEF).

4500
4000
3500
3000
2500
Fc, kN 2000
1500
1000
500
0
0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.2

1.4

1.6

1.8

Vc, m/s

4.12. Concluzii
n acest capitol se prezint lanul cinematic al sistemului de manevr , se calculeaz lanul
cinematic de nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare i calculul coeficienilor de
nsumare i de transmitere a puterii medii a unui motor/grup de acionare la arborele 1 al lanului
cinematic , se ntocmete i diagrama de ridicare al sistemului de manevr .

CAPITOLUL 5
STUDIUL SCHEMEI CINEMATIC A INSTALAIEI DE FORAJ
5.1. Schema cinematic a instalaiei de foraj
n figura urmtoare se va prezenta schema cinematica a instalaiei de foraj F200-2DH cu tipurile
de utilaje ale acesteia :

Fig. 6.1. Schema cinematica a instalaiei de foraj F200-2DH


Principalele tipurile de utilaje ale instalaiei de foraj F200-2DH i rolul funcional al acestora este
detaliat in continuare :
M1, M2 motoarele- grupurile de acionare ale IF F200-2DH,
CHC 750-2 convertizoare hidraulice de cuplu, realizeaz cuplarea motoarelor/grupurilor de
acionare cu arborii intermediare centrale
CB 600x125 (C11) cuplaje cu burduf, realizeaz cuplarea arborilor intermediarei centrale cu
transmisiile acesteia,
AVB 600x250 este un cuplaj operaional penru sistemul de circulaie acesta executa
operaia de cuplare/decuplare a pompei de noroi 2NP-700;
AVB 600x250 (C21)este un cuplaj operaional care realizeaz cuplarea arborilor cu
transmisiile acesteia,
Cuplajul C31 este un cuplaj cu craboi care realizeaz cuplarea arborilor cu transmisiile
acesteia,
Cuplajul C32 este un cuplaj cu craboi necesar pentru cuplarea angrenajului cilindric, cnd
este nevoie de inversarea sensului de rotaie la toba de manevra in vederea nlocuirii
poriunii de cablu uzat.
Cuplajul cu burduf CB 500x125 are rolul de frna ineriala necesara opririi arborelui pe care
sunt montare cuplajele cu craboi deoarece cuplarea este mai dificila.
Cuplajele C41 (AVB 1120x300) i C42 (AVB 900x250) sunt cuplaje operaionale ale tobei de
manevra.
FH 46in reprezint frna hidraulica a tobei de manevra, care mai este dotata i cu frnele cu
banda FB.
parte din energia de la motoare/grupurile de acionare o utilizeaz i compresorul cu doi
cilindri 2C 10, care poate fi pus in funciune cu ajutorul cuplajului cu burduf CB 300x100.
Cuplajul C21 este un cuplaj cu discuri (CD2-750) i este un cuplaj operaional pentru
transmiterea energiei de la motoare/grupurile de acionare la celelalte sisteme ale instalaiei
de foraj.
TM toba de manevr,
TL toba de lcrit,
Ms mosoarele tobei de lcrit,
MR masa totativ,
GMP grup motopompa,
Ambreiajul AVB 400x125 montat pe arborele 7 este cuplajul operaional al mosoarelor tobei
de lcrit acesta realizeaz cuplarea/decuplarea mosoarelor,
CB 300x100 cuplajul cu burduf montat pe arbore 10 este cuplaj operaional al tobei de
lcrit,
Ambreiajul AVB 500x200 montat pe arborele 8 are rolul att de transmitere a energiei la
arborele mesie rotative
Cuplajul CB 500x125 montat pe arborele 8 reprezint cuplajul cu burduf al mesei rotative.

5.2. Determinarea numrului de trepte ale sistemului de manevra se determina astfel:

Numrului de trepte de vitez ale sistemului de manevr se determin astfel:


N m NTM 1 1 1 1 1 2 2
)
)
N rev.TM 1 1 1 1 1 2 2

Numrului de trepte de vitez ale sistemului de rotire se determina dup cum urmeaz:
N r N R 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2
)
N rev. R 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2

Numrul de trepte de vitez ale sistemului de circulaie se determin astfel:


NC1 N acPN 1 1 1 1 1 1 1

Numrul de trepte de vitez ale sistemului de lcrit:


N MS 1 1 1 1 1 2 11 1 1 2

CAPITOLUL 6
Exploatarea troliului de foraj
Troliul de foraj este utilajul sistemului de manevra care ndeplinete in cadrul instalaiei de
foraj urmtoarele funciuni:
> extragerea si introducerea garniturii de foraj, respectiv introducere a coloanei de tubare,
suspendate n crligul mecanismului macara-geamblac, operaii realizate prin
intermediul cablului de foraj nfurat pe toba de manevra a troliului;
> nurubarea, strngerea, slbirea si deurubarea pailor de prjini, precum si
adugarea bucilor de avansare, operaii realizate cu ajutorul mosoarelor troliului;
> transmiterea micrii de rotaie la masa rotativa (la unele construcii);
> susinerea garniturii de foraj si reglarea apsrii pe sapa n timpul
procesului de spare;
> lucrri de punere n producie, pistonat, lcrit, carotaj prin prjini, operaii care se
executa cu ajutorul tobei de lcrit;
> ridicarea masturilor rabatabile cu ajutorul crligului instalaiei.

7.Concluzii
Acest proiect a avut drept scop proiectarea i exploatarea raional a troliului de foraj (TF) al
sistemului de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF), n cazul nostru instalaia de foraj F200
2DH.
Programul din care face parte acesta tema a proiectului este: Proiectarea de IF destinate construirii
sondelor de petrol i gaze, cu performante ridicate, adaptate cerinelor pieei mondiale, i
exploatares lor raional, i este destinat studenilor din anul IV UTPS n vedere:

nsuirii cunotinelor predate la disciplina CCUPS;


deprinderea activitilor de proiectare i proiectare i de exploatare a utilajului petrolier de
schela prin aplicarea cunotinelor de la disciplinele de specialitate.

Obiectivele urmrite prin rezolvarea temei propuse consta n mbuntirea construciei i


funcionrii TF i SM prin:

reducrea complexiti mecanice a SM;


optimizarea funcionrii SM;
exploatarea raional a SM.

Ca indicaii economice ce se preteaz acestei IF se amintesc urmtoarele:


folosirea eficien a puterii a IF;
reducerea consumului de metal al elementelor TF i, ca urmare, obinerea unei greuti
specifice (raportate la unitatea de putere) minime;
creterea fiabiliti componentelor TF i, deci, reducerea la minimum a timpului neproductiv
al IF rezultat din defeciuni.

BIBLIOGRAFIE
1. Popovici, Al. i colab., Calculul i construcia utilajului pentru forajul sondelor de petrol.
Editura Universiti din Ploieti, 2005.
2. Parepa S., CCUPS, Notie de laborator. Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul univ.
2005 2006.
3. Parepa, S., CCUPS, Indicaii la tema de proiectare: Proiectarea i exploatarea raional a
troliului de foraj (TF) al sistemului de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF).
Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul Univ. 2005-2006.
4. Pantazi, D., Construcia i tubarea sondelor. Ediia Tehnic, Bucureti, 1968.
5. Pantazi, D., Construcia i tubarea sondelor. Ediia a II-a. Editura Tehnic, Bucureti, 1972.
6. Radulescu, Al., Mihailescu, A., Cristea., V., Carnet tehnic. Utilaj petrolier-foraj. Editura
tehnic, Bucureti, 1975.
7. Raseev, D., Ulmanu, V., Georgescu , G., Construcia i exploatarea garniturii de foraj.
Editura tehnic, Bucureti, 1986.
8. Ulmanu, V., Material tubular petrolier. Editura Tehnic, Bucureti, 1992.
9. Costin, I., Scule pentru foraj i extracie. Editura tehnic, Bucureti, 1990.
10. Cristea, V., Gradisteanu, I., Peligrad, N., Instalaii i utilaje pentru forarea sondelor, Editura
Tehnic, Bucureti, 1985.
11. Macovei, N., Hidraulic forajului. Editura Tehnic, Bucureti, 1982.
12. Posea, N., Rezistena materialelor. Editura Tehnic, Bucureti.
13. Dumitrescu, I., Georgescu, D., Siro, B., i colab., Acionarea electric a instalaiilor de foraj.
Editura Tehnic, Bucureti, 1987.
14. Dumitrescu, I., Nestorescu, D., Georgescu, D., Siro, B., i colab., Instalaii electrice din
schelele petroliere. Editura tehnic, Bucureti, 1988.
15. Costin, I., ndrumtorul mecanicului de la exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor de
foraj. Editura Tehnic, Bucureti, 1984.
16. ***STAS 875-86. Burlane pentru tubaj i mufele lor. Dimensiuni.
17. *** STAS 328-86 Sape cu trei conuri
18. Angel , A , Rezistena materialelor