Sunteți pe pagina 1din 8

Cuprins

Introducere- Funcia pistonului, cerine si tipuri...................................................2

1.1

1.1.1

Pistonul ca si element de transmitere a puteri........................................3

1.1.2

Pistonul ca si component al camerei de ardere.......................................5

1.2
2

Funcia pistonului........................................................................................... 3

Cerinele funcionale ale pistonului................................................................6

Bibliografie........................................................................................................... 7

1 Introducere- Funcia pistonului, cerine si


tipuri

In cilindrul unui motor, energia din combustibil este foarte rapid


transformata in cldur si presiune datorita arderi, att cldura cat si
valoarea presiuni ating o valoare ridicata ntr-o foarte scurta perioada de
timp. Cldura obinuta din arderea gazelor este transmisa in primul rnd
peretelui cilindrului si apoi la capul pistonului prin convecie si o mica parte
prin radiaie, astfel pistonul este supus unei solicitri termice periodice cu
fluctuai de temperatura mari. Pistonul fiind singura piesa mobila din
camera de ardere are sarcina de a prelua si transforma energia obinuta in
urma combustiei in lucru mecanic, acesta fiind solicitat si din punct de
vedere mecanic.
Obiectivul acestei lucrri este analiza din punct de vedere mecanic si
termic a mai multor tipuri de pistoane si modul in care construcia pistonului
influeneaz durabilitatea si buna funcionare a pistonului.
Rezultatele mai multor studii arata ca integritatea pistoanelor este
compromisa de deformare si solicitrile termice, aadar dezvoltarea de noi
tipuri de pistoane cu forme si structuri optimizate nct temperatura
pistonului sa fie cat mai redusa este o tema de cercetare care ii preocupa pe
toi productorii de pistoane.

1.1 Funcia pistonului


1.1.1

Pistonul ca si element de transmitere a puteri

Din punct de vedere mecanic rolul pistonului este de a transmite bielei fora
de presiune a gazelor si totodat acesta transmite reaciunea normala a bielei
cilindrului(ghideaz piciorul bielei in cilindru).
Structura de baza a unui piston este un cilindru gol nchis la captul superior,
astfel in partea superioara se afla capul pistonului care preia presiunea gazelor,
capul pistonului este urmat de regiunea port-segmeni iar in partea inferioara a
cilindrului se afla mantaua.
In figura 2.1.1 se pot identifica principalele pari componente ale unui piston.

Figura 1.1 Structura pistonului.

In timpul funcionari capul pistonului este supus forei de presiunea a gazelor,


aceasta fora este transmisa mai departe prin bosaj, bol si biela la arborele cotit.
Forei de presiune, datorata combustiei i se mai adaug si fora de inerie datorata
elementelor aflate in micare de translaie astfel fora totala care acioneaz asupra
pistonului este:

Ft=Fpg+Fi
Fora totala care acioneaz asupra bielei este redirecionat in funcie de
poziia bielei, acest lucru determina apariia unei forte normale, aceasta fora
variaz ca si mrime si sens si deplaseaz pistonul in planul transversal al cilindrului
in ambele sensuri in cursul unui ciclu.

Figura 1.2 Forele din piston

1.1.2

Pistonul ca si component al camerei de ardere

Pistonul fiind un component al camerei de ardere, acesta mpreuna cu


segmeni izoleaz camera de ardere pentru a preveni trecerea gazelor sau
ptrunderea lubrifiantului in camera de ardere in timpul funcionari motorului.
Aceasta sarcina poate fi ndeplinita doar daca un strat subire de lubrifiant s-a
format intre segmeni si cmaa cilindrului. O situaie problematica apare atunci
cnd pistonul ajunge in cele doua puncte moarte, unde viteza liniara este nula si
filmul de ulei se ntrerupe, aceste condiii de funcionare impun ca att pistonul cat
si cmaa cilindrului sa posede proprieti antifriciune superioare.
Pistonul si segmeni trebuie sa i pstreze proprietile perioade lungi de
timp, in mod obinuit acest ansamblu are viteza de translaie intre 10-12 m/s.
5

La motoarele in patru timpi capul pistonului ajuta si la formarea amestecului,


datorita acestui fapt acesta are o forma mai particulara (ex. forma de cupa) cu o
suprafa mai mare care este expusa si asimileaz cldura(figura 1.3 a) sau este
mulat dup forma jetul de amestec care ptrunde in camera de ardere(figura 1.3 b).
Pentru a putea rezista solicitrilor termice, pistonul trebuie sa disipeze cldura
eficient. Cldura este in principal disipata de segmeni dar si de mantaua pistonului.
Conturul interior al capului pistonului transfera cldura aerului din carter si uleiului,
in unele cazuri se aplica jeturi suplimentare de ulei pentru a mbunti rcirea.

Figur 1.3 Capul pistonului

1.2 Cerinele funcionale ale pistonului


Orice piston este rezultatul unui compromis, acesta poate fi un compromis
ntre mas i fiabilitate sau costul de producie respectiv performane, avnd in
vedere numrul ridicat de sarcini pe care trebuie sa-l ndeplineasc un piston,
acesta trebuie sa fie proiectat astfel nct sa corespunda cat mai bine fiecrui tip de
motor.
Presiunea maxima din camera de ardere are o importanta majora asupra
solicitri mecanice la care este supus pistonul, de exemplul un piston (D=90) al unui
motor cu aprindere prin scnteie care funcioneaz la 6000 rot/min cu presiunea
maxima de 7.5 mega pascali in camera de ardere este supus unei ncrcri
mecanice de pana la 5 tone de cate 50 ori pe secunda. Un alt factor important este
valoarea de cretere a presiuni raportata la gradele RAC, la motoarele diesel acesta
valoare se afla 0.6-1.2 MPa/1o RAC dar valoarea poate fi mult mai mare in caz de o
ardere defectuoasa. La motoarele cu aprindere prin scnteie creterea presiuni este
6

mai mica 0.3-0.6 Mpa/1o RAC dar daca combustibilul folosit are o cifra octanica prea
mica pot aprea bti care compromit integritatea pistonului.

Cerinele funcionale si de durabilitate:

Rezistenta mecanica;
Densitate redusa;
Conductibilitate ridicata
Dilatare liniara redusa
Caliti superioare antifriciune
Rezistenta nalt la uzura abraziva, adeziva, coroziv si de oboseala;
Durata mare de via.

Cerine de fabricaie:

Pre redus;
Uurin la turnare si prelucrare;
Uurin la prelucrri ulterioare.

2 Bibliografie
GmbH, M. (2013). Pistons and engine testing. Hardcover: Mahle GmbH.
Grunwald, B. (1980). Teoria Calculul Si Constructia Motoarelor Pentru Autovehicule .
Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
Klaus Mollenhauer (Editor), H. T. (2010). Handbook of Diesel Engines.

Figura 1.1 Structura pistonului................................................................................... 3


Figura 1.2 Forele din piston....................................................................................... 4
Figur 1.3 Capul pistonului......................................................................................... 5