Sunteți pe pagina 1din 6

30. Forma actului civil.

forma verbala,forma scrisa,forma simpla scrisa si


forma autentica. efectele nerespectarii formei actului juridic civil.
Forma actului juridic civil - modalitatea de exteriorizare a manifestrii de voin,
fcut cu intenia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Forma verbala - Actul juridic pentru care legea sau acordul prilor nu stabilete
forma scris sau autentic poate fi incheiat verbal. De cele mai dese ori forma
verbal se utilizeaz n cazul actelor care se execut chiar la ncheierea lor. Aceste
acte, de obicei, se ncheie n cadrul operaiilor cotidiene n sfera comerului cu
amnuntul, prestrilor de sevicii etc., condiia fiind ca valoarea obiectului acestor
acte juridice s nu depasc suma de 1000 de lei.
Nu pot fi ncheiate n form verbal actele juridice care se execut chiar la
executarea lor dac legea
prevede expres pentru aceste acte forma autentic sau forma scris ca condiie a
valabilitii. De ex: contract de donaie a unui bun pentru nstrinarea cruia se cere
form autentic.
Forma scrisa. Multiplele i importantele avantaje pe care le prezint forma scris a
actelor juridice civile
determin utilizarea foarte larg a acestei fome n circuitul civil. Participanii la
raporturile juridice civile pot mbrca n form scris orice act juridic, dac legea nu
cere expres o alt form, de exemplu, forma autentic. Pe lng recurgerea
opional a subiecilor de drept civil la forma scris, aceasta este cerut n anumite
condiii prin lege.
Forma autentic a actului juridic este obligatorie n cazurile:
a) stabilite de lege;
b) prevzute prin acordul prilor, chiar dac legea nu cere form autentic.
Nerespectarea:
Nerespectare formei scrise a actului juridic civil poate avea ca consecin nulitatea
actului juridic n caz dac forma scris este cerut ad validatem, sau imposibilitatea
dovedirii acestui act prin proba cu martori, atunci cnd forma scris este cerut ad
probationem.
Consecina nerespectrii formei autentice a actului juridic civil atrage nulitatea lui
absolut (art. 217),
survenind efectele prevzute de lege.
31. Modalitatile actului juridic civil.termenul si conditia ca modalitati a
actului juridic civil.
Modalitaile actului juridic civil sunt : termenul, conditia, sarcina.
1. Termenul - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pna la care este amnata fie
nceperea, fie ncetarea exercitarii drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile.
Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului sau, termenul este:
- suspensiv - amna nceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative,
pna la mplinirea lui.
- extinctiv - amna stingereaexercicitarii dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative,
pna la mplinirea lui.
2. In functie de titularul beneficiului termenului distingem:
- termen n favoarea debitorului,
- termen n favoarea creditorului
- termen n favoarea att a debitorului, ct si a creditorului (ex.termenului dintr-un contract de
asigurare).
Importanta acestei clasificari consta n faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiul termenului
poate renunta la acest beneficiu.
3. In functie de izvorul sau, termenul este:
- termen voluntar sau conventional (n aceasta categorie intra majoritatea termenelor), si este
stabilit de parti prin actul juridic;,
- termen legal este stabilit prin lege;
- termen judiciar (jurisdictional); este acordat de instanta debitorului.

4. Dupa criteriul cunoasterii :


- termen cert, a carui mplinire este cunoscuta
- termen incert , a carui mplinire nu este cunoscuta ca data calendaristica.
2. Conditia - ca modalitate a actului juridic
Conditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea ori
desfiintarea) actului juridic civil.
Deci: Conditia este eveniment - viitor si nesigur
Termenul este eveniment - viitor si sigur
Clasificare si efecte
1. Dupa criteriul efectului, este de doua feluri suspensiva si rezolutorie.
Este suspensiva acea conditie de a carei ndeplinire depinde nasterea actului juridic.
Este rezolutorie acea conditie de a carei ndeplinire depinde desfiintarea actului juridic civil.
2. Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii evenimentului conditia este:
- cauzala - conditie a carei realizare depinde de hazard, de ntmplare, independenta de vointa partilor.
- mixta- conditia a carei realizare depinde de vointa uneia din parti si vointa unei alte persoane,
determinata.
- potestativa - este de doua feluri:
1. potestativa pura - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti; daca depinde de vointa
debitorului, conditia este nula (ti vnd daca vreau).
2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior sau de
vointa unei persoane nedeterminata.
Dupa modul de formulare, conditia este:
- pozitiva;
- negativa.
Efecte
Doua sunt principiile care genereaza efectele conditiei:
- conditia afecteaza nsasi existenta actului - adica nasterea ori desfiintarea lui (spre deosebire de
terme care afecteaza numai executarea);
- conditia si produce efectele retroactive - ex.tunc.
3. Sarcina ca modalitate a actului juridic civil
Sarcina este o obligatie:- de a da, de a face, de a nu face, impusa de dispunator gratificatului n
actele cu titlu gratuit (liberalitati).
Reglementare - Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum exista pentru
termen si conditie.
Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, n materia donatiei si n cea a legatului.
Clasificare
In functie de persoana beneficiarului, sarcina este:
- n favoarea dispunatorului;
- n favoarea gratificatului;
- n favoarea unei terte persoane.
Efecte
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil n caz de neexecutare a ei, ci numai
eficacitatea acestuia.
Neexecutarea sarcinii atrage, n principal, sanctiunea revocarii (mai precis a rezolutiunii) actului
juridic cu titlu gratuit
32. Efectele actului juridic civil. principiul fortei obligatorii a actului
juridic. principiul irevocabilitatii actului juridic civil. principiul relativitatii
actului juridic civil.
Prin efectele actului juridic civil se inteleg drepturile subiective si obligatiile
civile la care acesta da nastere, pe care le modifica sau le stinge. Efectele actului
juridic civil sunt guvernate de trei principii, in functie de care se stabileste cum si
fata de cine se produc aceste efecte: principiul fortei obligatorii, principiul
irevocabilitatii si principiul relativitatii.
Principiul fortei obligatorii a actului juridic este consacrat de art. 969 alin. 1 din
Codul civil, conform caruia Conventiile legal facute au putere de lege intre partile
contractante. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze
autorizate de lege. Intr-adevar, actul juridic civil este obligatoriu si nu facultativ.

Trebuie sa ne conformam dispozitiilor actelor juridice pe care le-am incheiat in


aceeasi masura in care ne conformam legilor. Principiul fortei obligatorii reprezinta,
in fond, reflectarea in plan juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat, pentru
ca incheierea unui act juridic nu este decat promisiunea, imbracata in forma
juridica, a unei anumite conduite.
Principiul irevocabilitatii actului juridic civil este prevazut expres, de art. 969
alin 2 din Codul civil, dar numai in ceea ce priveste actele bilaterale. Pentru actele
unilaterale, principiul este consacrat implicit.
Potrivit principiului irevocabilitatii, actului bilateral nu i se poate pune capat prin
vointa uneia singure dintrei parti, iar actului unilateral nu i se poate pune capat prin
simpla manifestare de vointa a autorului actului. Putem spune ca principiul
irevocabilitatii actului juridic este un corolar al principiului fortei obligatorii a actului
juridic civil. Intr-ad evar, din moment ce incheierea unui act juridic naste obligatia
de respectare a acestuia in aceeasi masura in care trebuie respectate insesi legile,
fireste ca cel care il incheie nu se poate pur si simplu razgandi, optand pentru a nu-l
mai respecta. Daca actul incheiat este bilateral, desfiintarea va presupune acordul
celeilate parti, iar daca este unilateral desfiintarea este, ca regula, imposibila.
Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil. Conform acestui principiu
actul juridic civil produce efecte numai fata de autorii sau autorul lui, neputand sa
avantajeze tertii sau sa dauneze tertilor.
Potrivit acestui principiu, suntem datori sa respectam actele pe car e le incheiem.
Dar numai pe cele pe care le incheiem noi insine, nu si pe care le incheie altii.
Conform principiului relativitatii, actul juridic are efecte relative (de la relatie)
adica nu-i poate afecta decat pe cei care il incheie.
Intelegerea acestui principiu presupune clarificarea a trei notiuni esentiale: parti,
avanzi-cauza si terti; in raport cu un anumit act juridic, toate subiectele de drept
civil pot fi incluse in una dintre aceste trei categorii.
33. Nulitatea actului juridic civil. nulitatea absoluta si nulitatea
relativa.efectele nulitatii actului juridic civil.
Nulitatea actului juridic este sanciunea ce intervine n cazul n care, la ncheierea
actului juridic civil, nu au fost respectate dispoziiile legale referitoare la condiiile
de validitate a actului juridic, desfiinndu-l. Condiia de baz de aplicare a nulitii
este nclcarea unei norme legale imperative.
Nulitatea absolut a actului juridic poate fi invocat de orice persoan care are
un interes nscut i actual. Instana de judecat o invoc din oficiu, nu poate fi
nlturat prin confirmarea de ctre pri a actului lovit de nulitate.
Nulitatea relativ a actului juridic poate fi invocat doar de persoana n al crei
interes este stabilit sau de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii
chirografari ai prii ocrotite pe calea aciunii oblice. Instana de judecat nu poate
s o invoce din oficiu.
Efectele declarrii sau constatrii nulitii sunt aceleai att pentru nulitatea
absolut ct i
pentru nulitatea relativ.
1. Nulitatea are efect retroactiv. Dac din coninutul su rezult c poate nceta
numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor.
2. Fiecare parte trebuie s restituie tot ceea ce a primit n baza actului juridic nul
(restituia bilateral i
restitutio in integrum). n cazul imposibilitii de restituire partea trebuie s
plteasc contravaloarea
prestaiei.
3. Partea i terii de bun-credin au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin
actul juridic nul.
4. Legislaia unor state prevede efectul confiscrii n folosul statului. Ex. art.179 Cod
civil al Federaiei
Ruse prevede confiscarea n folosul statului a ceea ce trebuie s ntoarc partea
care este vinovat de

declarare nulitii actului din cauza violenei, dolului, leziunii sau nelegerii dolosive
a reprezenetantului unei pri cu cealalt parte. Pretenia cu privire la aplicarea
efectelor nulitii pot fi naintate n cadrul aceleiai aciuni sau pot fi naintate
separat.
34. Notiunea de reprezentare.domeniul de aplicare a institutiei de
reprezentare.
Reprezentarea este acel procedeu prin care o persoan, numit reprezentant,
ncheie un act juridic n numele i pe seama altei persoane, numite reprezentat,
astfel nct efectele actului se produc direct i nemijlocit n persoana i patrimoniul
acesteia din urm. Prin reprezentare, manifestarea de voin a reprezentatului, care
devine parte a raportului juridic, este nlocuit de manifestarea de voin a
reprezentantului.
Reprezentantul care particip la ncheierea actului este un simplu intermediar n
operaiunea juridic
respectiv el nu devine parte n raportul juridic, iar efectele actului ncheiat se
produc n persoana
reprezentatului. Reprezentarea constituie o excepie aparent de la principiul
relativitii efectelor actului juridic civil, n sensul c actul juridic ncheiat prin
reprezentare se produc faa de rep prezentat, iar nu fa de reprezentant, dei
anume acesta din urm este cel care ncheie n realitate actul juridic. Reprezentarea
ndeplinete un rol important i are o deosebit utilitate n raporturile juridice.
Astfel, dac nar exista reprezentare, persoanele lipsite de capacitatea de exerciiu,
deci care nu pot ncheia personal un act juridic valabil, nu s-ar putea bucura de nici
un avantaj al vieii juridice.
35. procura.forma si termenul de actiunea a procurei. transmiterea
procurii procura de substituire. incetarea procurii efectele incetarii
procurii.
Procura este un act (document) unilateral care materializeazmanifestarea de voin a reprezentatului i
care concretizeaz coninutul i limitele imputernicirilor ce se deleag reprezentantului. Procura este
destinat terului, care, din cuprinsul ei, deduce limitele imputernicirilor reprezentantului. Procura conine
formule privind voina reprezentatului in legtur cu obligaiile pe care dorete s i le asume cu privire la
actul juridic ce va fi semnat de reprezentant, precum i drepturile pe care dorete acesta s le
dobandeasc.
Forma: Procura este un act juridic scris. Lipsa unei procure in form scris lipsete reprezentatul,
reprezentantul i terul de dreptul de a demonstraprin martori existena ei.
Procura persoanei fizice i procura persoanei juridice se elibereaz in scris sub semntur privat, iar in
cazul in care reprezentatul dorete sau legea prevede, se va intocmi in form autentic. Procura trebuie s
fie in form autentic dac este eliberat pentru incheierea actelor juridice in form autentic. Astfel,
procura va avea forma autentic dac se elibereaz pentru:
instrinarea sau cumprarea unui teren;

instrinarea sau cumprarea cotei de participare intr-o societate cu rspundere


limitat;
semnarea actului de constituire a unei societi comerciale;
semnarea unui contract de ipotec;
semnarea unei promisiuni de donaie;
semnarea unui contract de rent;
semnarea unei procuri de substituire;
alte aciuni.
Termenul procurii.
Procura este valabil in termenul stabilit in cuprinsul ei, ins nu mai mult de termenul stabilit de
lege. Potrivit regulii generale, termenul de valabilitate al procurii este de cel mult trei ani.
Procura eliberat pentru incheierea unor acte juridice in afara Republicii Moldova i autentificat

notarial este valabil pan la anularea ei de ctre persoana care a eliberat-o. Dac termenul nu
este indicat, procura este valabil timp de un an de la data intocmirii.
Procur de substituire este procura prin care reprezentantul transmite imputernicirea
ctre o alt persoan, numit substituitor. Persoana creia ii este eliberat procura poate elibera o
procur de substituire, in form autentic, numai dac: a) acest drept este stipulate expres in
procur; b) dac este in interesul reprezentatului.
ncetarea valabilitii procurii. Aciunea procurii inceteaz, de regul, odat cu svarirea
aciunilor pentru a cror efectuare a fost eliberat. Valabilitatea procurii inceteaz i la:
expirarea termenului ei;
revocarea imputernicirilor de ctre reprezentat; persoana care a eliberat procura
poate revoca imputernicirile i anula valabilitatea procurii in orice moment; orice
clauz contrar este nul;
renunarea reprezentantului de a executa imputernicirile delegate; persoana
creia ii este eliberat procura poate renuna la ea in orice moment; orice clauz
contrar este nul;
dizolvarea persoanei juridice care a avut calitatea de reprezentat, precum i a
celei care a avut calitatea de reprezentant; ETC.
36. notiunea si mijloacele de exercitare a drepturilor subiective civile si ezecutarea
obligatiilor
Un drept subiectiv este valoros dac este realizat. Exercitarea dreptului subiectiv reprezint
realizarea mputernicirilor. Prin realizarea drepturilor subiective titularul obine un scop
(dobndete un drept, svrete acte juridice etc.), i satisface necesitile. Pe parcursul
exercitrii drepturilor i a executrii obligaiilor persoanele mputernicite trebuie s acioneze cu
bun-credin, trebuie s respecte legea, contractul, ordinea public i bunele moravuri.
Prin exercitare a drepturilor se nelege realizarea de ctre titularul dreptului subiectiv civil a
coninutului acestui drept.
Doctrina evideniaz mijloace reale i mijloace juridice de exercitare a drepturilor
subiective civile. Mijloacele reale reprezint aciunile altele dect cele care mbrac forma
actelor juridice civile (n cazul dreptului de proprietate acestea constau n aciuni ndreptate spre
exercitarea atributelor de posesiune i folosin ce aparin proprietarului). Mijloacele juridice
sunt aciunile, care mbrac forma actelor juridice civile, alte aciuni cu caracter juridic.
Exercitarea dreptului de proprietate nseamn exercitarea atributului de dispoziie. Dreptul de
retenie (de a reine un bun de ctre creditor potrivit legii) este o aciune cu caracter juridic.
Executarea obligaiilor civile. Drepturile i obligaiile civile sunt n strns legtur n
raporturile juridice civile. Din aceast cauz respectarea obligaiei civile i executarea obligaiei
corespunztor atrage realizarea dreptului civil. Obligaiile pot fi executate prin aciuni sau prin
inaciuni. Executarea obligaiei active poate avea loc benevol sau forat. n cazul cnd sunt mai
multe persoane pasive executarea obligaiei poate avea loc: pe cote pri sau solidar. n cazul
schimbrii componenei participanilor la raportul juridic civil executarea obligaiei se face
potrivit normelor de cesiune a creanei sau preluarea a datoriei.
37. Principiile de exercitare a drepturilor i de executare a obligaiilor sunt:
principiul legalitii
principiul respectrii ordinii publice i a bunelor moravuri
principiul rezonabilitii i a bunei credine
Principiului interesului solidar i al colaborrii. Acest principiu capt expresie n
institutul rspunderii reciproce (vinovia dubl, micorarea valorii daunei de ctre
instana de judecat reieind din vinovia creditorului).
38. Limitele de exercitare a drepturilor subiective civile. Abuzul de drept.
Drepturile subiective trebuie exercitate n limitele fireti (materiale i juridice) stabilite de lege.
n cazul depirii limitelor de exercitare a dreptului nu putem fi aprai de ctre justiie. Limitele

sunt stabilite de lege. n primul rnd, cnd vorbim de limitele exercitrii drepturilor civile trebuie
s respectm drepturile i interesele altor persoane ocrotite de lege.
Depirea limitelor la exercitarea drepturilor atrage apariia abuzului de drept. Abuzul de drept
reprezint o form specific de nclcare a principiului de exercitare a dreptului subiectiv potrivit scopului
social-economic, legii, regulilor de conveuire social. Aceasta reprezint realizarea drepturilor subiective
prin forme ilegale n temeiul legii. Abuzul se determin prin analiza factorilor obiectivi i subiectivi.
Abuzul de drept are ca efecte: pricinuirea pagubelor intenionat (pagubele sunt scopul aciunilor) sau
fr intenie (pagubele nu sunt scopul aciunilor) (adresare unei cereri la instana de judecat de a
recunoate dreptul asupra unei pri din cas, potrivit normelor privind succesiunea, n care locuiete
fratele invalid a crei situaie se nrutete mult.
39. apararea drepturilor civile .mijloacele de aparare a drepturilor civile /autoapararea cu mijloc
de aparare a drepturilor civile
Aprarea drepturilor civile. Orice drept, precum i cel subiectiv are importan pentru titular, dac
poate fi aprat, aprarea fiind una din mputernicirile subiectului activ.
Dreptul subiectiv la aprare este posibilitatea juridic a persoanei mputernicit de a folosi msurile de
ocrotire legal cu scopul restabilirii situaiei i curmarea aciunilor de nclcare a dreptului.
Coninutul dreptului la aprare este determinat de complexul normelor materiale i procesuale ce
determin: Coninutul msurii de ocrotire, Temeiul de utilizare, Cercul de subiecte mputernicite de a
folosi dreptul la aprare, Ordinea procesual.
Msura de ocrotire juridic reprezint mijloacele de aprare. Exist diverse metode de aprare a
drepturilor civile. Ordinea i limitele aplicrii unei metode depinde de coninutul dreptului subiectiv lezat
i de caracterul lezrii dreptului. Fiecare metod poate fi folosit n o ordine procedural. Ordinea dat
reprezint forma de aprare a drepturilor civile. Se cunoate:
Forma jurisdicional ( judiciar) aprarea drepturilor civile de ctre organele statului n
ordine administrativ sau judiciar (aprarea dreptului conform competenei jurisdicionale:
instanele de drept comun, judectoria economic etc.)
Forma nejurisdiacional aprarea prin aciuni proprii fr adresare la instana de judecat
sau alte organe ale statului competente. Aceasta poate avea loc prin autoaprare.
40. notiunea si semnatatea termenilor in dr civil.calcularea termenilor
Dup caracterul su generic, termenul, n dreptul civil, nseamn un interval de timp, instituit prin
lege, prin hotrre judectoreasc sau prin acordul prilor, survenirea sau scurgerea cruia duce la
apariia, modificarea sau stingerea raporturilor patrimoniale (raporturi ce apar n legtur cu
patrimoniul - o totalitate de bunuri materiale ce au o form economic) sau a celor personale
nepatrimoniale legate de cele patrimoniale, ct i unele cazuri ale celor nelegate de cele patrimoniale.
Specificul termenelor ca fapte juridice se explic prin caracterul lor dualist. Pe de o parte, stabilirea
termenelor este condiionat de voina legislatorului, voina instanei de judecat sau voina subiecilor
conveniei, n acelai timp curgerea lor este supus legilor obiective ale curgerii timpului, care nu se
supun factorilor volitivi, n virtutea celor expuse, multe dintre termenele" de nsemntate juridico-civil
pot fi atribuite la evenimente sau aciuni. Astfel termenul poate fi instituit prin referire la un eveniment
viitor i sigur c se va produce.
Calcularea: Regulile de calculare a termenilor snt expuse n art. CC i se rsfrng asupra termenelor
stabilite
de lege, de contract sau de instana de judecat. Dup modul de marcare a termenelor, acestea se mpart
n termene determinate de:
a) Dat calendaristic. Termenele calculate printr-o dat calendaristic snt ntotdeauna determinate
i se refer la termenele absolut determinate
b) Termenele determinate de scurgerea unei perioade. Termenul se determin printr-o perioad
de timp, dac este necesar s evideniem un interval de timp, nuntrul cruia drepturile i
obligaiile civile trebuie s acioneze (s apar, s existe, s se modifice i s dispar), n astfel de
cazuri durata unei astfel de perioade se calculeaz n ani, luni, sptmni, zile, ore.
c) Termenul poate fi determinat prin referire la un eveniment viitor i sigur c se va produce.
Termenele-eveniment survin inevitabil, dar nu se tie n care moment concret.