SUDIU DE CAZ

Hliboceanu George Valentin

Roseti Greta Andreea

preexista acestui studiu

Reprezinta un ghid in designul si aplicarea

interventiilor pentru favorizarea
interactiunilor armonioase dintre copiii cu
surdo-cecitate [SC] si educatori, in multiple
ipostaze.

Este un suport de consultare si supervizare a

educatorilor cu rol central in procesul
diagnostic.

Faciliteaza:

favorizarea interactiunii armonioase copil cu SC

educator,
abilitarea educatorului in recunoasterea
semnelor copilului,
acordarea comportamentelor cu cele ale
copilului,
adaptarea contextului interactional in
promovarea recurentei unui comportament
particular al copilului

Pasul 1: determinarea si clarificarea

suportului
Pasul 2: determinarea si clasificarea
intrebarilor de interactive copil SC educator
Pasul 3: stabilirea scopurilor interventive,
bazate pe observatii, in 8 categorii de
comportamente interactive
Pasul 4: interventia per se
Pasul 5: evaluarea efectelor de interventie in
termenii acelorasi 8 categorii
Modelul ilustra interactiunea a 6 copii SC si a
celor 14 educatori.

Reprezinta un fost caz in care se poate aplica

MDI in desfasurarea interactiva cotidiana,
bazat cazul lui Kris.
Dupa descriere, evaluarea efectelor
interventive sunt discutate.
Ulterior se particularizeaza implicatiile
cazului in desfasurarea interactiva cotidiana.

1. Anamneza:
Kris avea 10 ani, prezenta surditate pierdere
aproximativa de 110 dB pe partea stanga si 105 pe partea
dreapta, si cecitate urme perceptive de lumina, precum
si sindromului congenital Rubella.
Cecitatea a survenit cu 4 luni inainte de studiu, datorita
unui glaucom. Inaintea acestei pierderi prezenta resturi de
vedre si folosea in jur de 100 de desene ca mijloace de
comunicare 50 dintre acestea au fost traduse in simboluri
tactile intr-o carte de referinta.
La momentul studiului utiliza 5 simboluri tactile dus,
baie, joaca, a manca, si a dormi, precum si 2 gesturi de
joaca si de finalizare, ca si comunicare expresiva.
Kris locuia in Departamentul de Surdo Cecitate Vitaal de
la varsta de 5 ani, in scoala de tip internat l, impreuna cu
alti 4 copii SC.
In timpul programului scolar era educat de un singur
profesor si ingrijit de 6 persoane de suport. Profesorul abia
incepuse practicva si ingrijitorii aveau experienta intre 1 si
9 ani.

Identificarea problemelor
Odata cu pierderea totala a vederii Kris a
devenit retras si a interactionat tot mai putin
cu educatorii, acestia au intampinat
dificultati intercative in situatiile de
comunicare si de autonomie. Cererea unei
interventii de formare interactiva a fost
facuta de catre grupului de educatori.

Clarificarea problemelor

S-au consultat educatorii pentru a

determina nevoile definitive ale formarii
interactiunii. S-a elaborat un inventar de
intrebari de catre o echipa de discutii
impreuna cu partenerii profesonali profesor,
ingrijitori, seful internatului si psiholog.

Pe baza discutiei s-au formulat urmatoarele

nevoi educationale
a) Cum il pot incuraja pe Kris sa fie mai activ
pe perioada sarcinilor calendaristice si in
timpul activitatilor de imbracare?
b) Cum pot stimula trairile de bunastare ale
lui Kris?

Datorita timpului limitat acordat formarii s-a

decis centrarea pe formarea profesorului in
procesul de interactiune si impartasirea
rezultatelor si metodelor cu restul echipei de
educatori, dupa finalizarea procesului.

Analiza interactiunii
S-a analizat inregistrarea video a interactiunii
dintre Kris si profesor in sarcina de imbracare
pentru a traduce cerintele de formare in
scopuri pe cele 8 categorii de interactiune prin
observarea comportamentelor profesorului si
ale lui Kris.

1.Initiativa inceputul demersului interactiv

sau o noua parte a unei reactii.
Kris lua mana profesorului, coordonandu-i
mana sau stand in poala acestuia, inamanand
un obiect, luand un obiect de referinta si
initiand un gest sau semnal.
Profesorul prin contact fizic sau alt contact
perceptibil precum: contact mana sub mana,
sufland sau inamanand un obiect

2.Confirmarea luare la cunostinta a

identificarii si recunoasterii initiativelor.
Kris atingea un simbol tactil fara asistenta
profesorului.
Profesorul repeta semnalul sau atingea din
nou a simbolului tactil.

3.Raspuns reactii pozitive sau negative fata

de enuntul partenerului de interactiune.
Kris aproba prin reactii specifice sau
participand la jocurile initiate de profesor si
dezaproba isi retragea mainile, arunca
obiecte, sau semnalizand tactil refuzul.
Profesorul dezaproba repeta enuntul sau
explica ca cererea nu poate fi indeplinita

4.Asumarea/acordarea randului a deveni un

actor, acordarea randului celuilalt de a deveni
actor in interactiune.
4.aAcordare:
Kris a cautat contact intinzand mana, luand sau
rotind un obiect.
Profesorul punandu-si mainile sub/pe cele ale lui
Kris si instiintari tactile.
4.b Mentinere: Kris controlul si rglarea
intensitatii.
4.aAcordare:
Kris inmanand un obiect, realizarea de
simbolului tactil si asteptare.
Profesorul punand mainile pe mainile lui Kris in
timpul semnalizarii tactile si mentinand mainile la
dispozitia acestuia in timpul contactului

5.Atentia focusarea pe partenerul,

continutul, oamenii sau obiectele implicate in
interactiune.
Kris intindea mainile, urmarind mainile
profesorului cu mainile sale, urmarind
initiativele tactile ale profesorului.
Profesorul vizual: localizand vizual ori
orientandu-se postural catre Kris si tactil:
urmarind cu mainile sale mainile lui Kris si
pastrandu-le la dispozitia acestuia.

6.Reglarea Intensitatii profesoral: asteptand

indicatiile intensitatii interactiunii din partea
copilului SC, Kris controland tensiunea si
tempoul interactional in timp ce proceseaza
informatia receptata.
6a.Mod acceptat retragerea, gestul evitare
din cap, ori alt raspuns, cum ar fi punand
mana pe mana profesorului.
6b.Mod inacceptabil comportamente agresive
sau de automutilare. La copii intoarcerea
capului, rasucirea unei suvite, impingand
incisivii cu policele, ciupindu-si nasul sau
fruntea, tragandu-se de par sau ciupind
partenerul.

7.Implicare Afectiva impartasirea mutuala a

emotiilor.
Kris

pozitive: sunete de placere combinate cu

miscari de cap si zambete, negative scotand
sunete de neplacere combinate cu scuturaturi de
cap, comportamente necorespunzatoare.
Profesorul repeta perceptiv enunturile lui Kris
doar in momentele oportune.
8.Independenta Actionala/Autonomie Personala
Kris imbracarea cu unul sau mai multe articole
de imbracaminte, in picioare sau sezand, scotand
articolele de imbracaminte din dulap

Puncte forte si puncte slabe.

Forte motivatia de a intra in contact si

prdictibilitatea rutinelor, abilitandu-i lui Kris
formarea imaginilor mentale de activitate.

Slabe semnalele lui Kris erau greu

detectabile iar raportarea acestuia la suporturile
comunicationale necesita imbunatatire, semnalele
sale negative erau subtile si deci mai usor de
trecut cu vederea limitele sale personale. Era
necesar ca profesorul sa acceseze insight-ul lui Kris
mai mult, fiind necesare abilitati de confirmare si
afectivitate de implicare.

In acest sens era scoasa in evidenta adaptarea

metodelor comunicative profesorale la cecitatea lui
Kris instructiuni in zona proximala a bratelor lui,
adaptarea posturii in relatie cu Kris, oferind obiecte
in zona lui proximala, adaptarea localizarii
mobilierului cu imbracaminte. Pentru sarcinile
calendaristice scolare Kris si profesorul stateau fata
in fata la masa, conversand tactil, mana sub mana, in
actvitatile zilnice.
Pentru imbracare statea tot fata in fata, facilitand
contactul mana sub mana, cu Kris in proximitatea
dulapului de imbracaminte, pentru a alege articolele
impreuna.
In cele din urma s-au urmarit scopurile interactionale
focusate pe implicarea mai activa a lui Kris si
imbogatirea bunastarii sale in 2 situatii.

Durata implementarii a fost de 15

saptamani, in 11 sedinte de formare.
Interventia s-a compus din 8 sedinte
individuale de supervizare, duscutii de formare
si analiza video, precum si 2 sedinte de
formare si modelarea a mediului de activitate.
Ultima sedinta, post-implenentare, a
reprezentat impartasirea rezultatelor cu restul
educatorilor/ingrijitorilor.

In ultima sedinta de formare, rezultatele

interventiei au fost evaluate, impreuna cu
profesorul, in termeni de scopuri de interventie.
Prima filmare din perioada de analiza si ultima
filmare din perioada de formare au fost
comparate si evaluate, precum si nivelul de
satisfactie al profesorului in cadrul procesului.

Profesorul a atestat satisfacerea lipsurilor

stipulate initial dar a mentionat necesitatea unei
implicari formative suplimentare in formare
acelorlalti educatori/ingrijitori datorita
modalitatilor diferitelor de interactiune. Acestia
totusi nu au dorit o implicare mai mare decat
impartasirea rezultatelor.

Aspectele bazate pe interventie si

observarea urmarilor au fost utilizate in
masurarea efectelor interventiei in cazul lui
Kris. S-au analiza observatiile saptamanale,
atat in situatii de sarcini educationale
calendaristice cat si cele de ingrijire.
Observatiile post-interventie au fost realizate
dupa 2, 5 si 8 luni pentru a examina
permenenta posibilelor efecte.

Fiecarei observatii i-a corespuns 5 minute de

inregistrare video a interactiunii. Frecventa si
durata comportamentelor propuse au fost
inregistrate in formularele aferente preelaborate.
Observatiile si cotarea au fost realizate de catre
unul din autori si 2 asistenti-cercetatori. Inaintea
culegerii informatiilor, s-au impus 80% dintre
inter-observatori ca fiind de comun acord in
vederea observatiilor, cu exceptia implicarii de
atasament.
Fidelitatea inter-observabila a fost subsumata la
25% din episoadele video si a fost identificata in
zona de 86-100% in cele 2 situatii, ceea ce a
conferit o medie de 92.6% in toate categorii, cu
exceptia implicarii afective.

Rezultatele au fost expuse in conformitate cu

scopurile de interventie. Primul scop: mai multa
implicare activa in sarcinile calendaristice,
tradusa in termenii categoriilor de interactiune
ale interventiei, confirmari si schimb de rand. Sa putut obseva o schimbare in directia dorintei
catre toti idicatorii comportamentali.

Randurile de intervenire a profesoarei au fost

mai scurte si initierile au devenit mai rare invers
proportional cu confirmarile. Kris a initiat si
confirmat mai des, randurile sale au devenit mai
lungi. Pe durata observatiilor post-interventie,
timp de 8 luni, s-a identificat o scadere a
nivelurilor mai multor categorii, dar au ramas
insa deasupra nivelului bazal.

Al doile scop al interventiei este implicare mai activa pe durata activitatiilor de

imbracare tradus in 2 categorii de initiative de implicare, confirmari si raspunsuri
corespunzatoare. Pentru activitatiile de imbracare au fost indentificate efecte
pozitive de interventiei pentru toate scopurile categoriilor propuse pe toata durata
interventiei.

Pentru 2 dintre comportamentele dezirabile initiative si confirmari profesorale,

efectele interventiei s-au diminuat in perioada observatiilor ulterioare timp de 8
luni, iar pentru unul din comportamente initiativele lui Kris, efectele interventiei
au disparut complet. Pentru celelalte comportamente raspunsurile corespunzatoare
ale lui Kris si ale profesoarei, precum si autonomia personala a lui Kris, scorurile
ulterioare interventiei au ramas la acelasi nivel ulterior sau chiar s-au imbunatatit.

Al treilea scop: mai multe trairi de bunastare pe perioada activitatiilor

calendaristice si de imbracare a fost tradus in categoriile de intensitate si inplicare
afectiva. Pe durata interventiei, reglarea intensitatii din partea celor 2 actori s-a
imbunatatit in directiile dorite. Relgarea intensitatii in activitatile calendaristice din
partea profesorala a disparut in perioada ulterioara interventiei, in contrast scorurile
lui Kris, in ambele situatii, au ramas ulterior la fel sau chiar s-au imbunatatit. Diada
catogoriala a implicarii afective a aratat de asemenea o imbunatatire considerabila
pentru ambele situatii propuse.

a interventiei a fost masurata utilizand scale

cu 5 indicatori de masurare de la 1 cel mai
scazut, la 5 cel mai ridicatr nivel pozitiv.
Mai multe elemente ale planului formativ
recunoastearea semnalelor individuale,
comunicare tactila si contact mana sub
mana, schimbari de rand, si impartasirea
emotiilor au fost usor de masurat si
implementat.

Un alt element formativ adaptarea in

situatii de reglare inadecvata a intensitatii, a
fost catalogata ca dificila.

MDI este folositor in multiple instante formative:

individuale, de echipa, de echipa cu suplimentare
idividuala. In cazul lui Kris a fost aleasa varianta idividuala
a profesorului. Educatorii/ingrijitorii au idicat necesitatea
interventiei formative, dar din motive organizationale
interne, formarea nu s-a realizat. Echipa a primit doar
transferul informational al rezultatelor finale. Atat pentru
Kris cat si profesor au beneficiat de pe urma interventiei.
Starea sa de bine s-a imbunatatit pe termen lung in pofida
multiplelor motive pentru care mai multi membrii ai
echipei ar fi fost dezirabil sa fi fost implicati in interventia
formativa. Porofesoara si-a aratat regretul in acest sens,,
considerand ca frustrarile ei personale, initiale, vor
continua sa se manifeste altor membrii ai echipei.

Modelul este aplicabil si pentru ingrijirea de acasa. Nu a

fost cazul lui Kris care locuia in internat. Parintii acestuia
au fost informatii despre toate aspectele interventiei si
consultati in prealabil, precum si participau in fiecare luni
la observarea interventiei.

In acest articol se demonstreaza cum poate fi

aplicat Modelul Diagnostic de Interventie
(MDI) intr-un caz particular.
Kris
Puncte tari: efectele pozitive ale interventiei
au fost atinse mentinute si perfectionate pe
parcursul celor 8 luni.
Punct slab: dezvoltarea afectiva din cadrul
interventiei a avut doar un grad mic de
dezvoltare.
Cazul lui Kris a fost folosit pentru a arata o
descriere detaliata a aplicarii acestui model.

In aceasta sectiune se puncteaza cateva

implicatii generale ale studiului pentru practica
de zi cu zi si mentinerea calitatii interactiunii pe
o perioada lunga de timp.
Departamentul de S.C Via-taal a vertificat
treinig-ul pentru antrenorii de interactiune si a
impus cursuri speciale atat acestora cat si
partenerilor persoanelor care au S.C.
Antrenarea interactiune nu este o profesie
separata ci este una din calitatile profesionale
care trebuie sa o aiba persoanele care lucreaza
in segmentul S.C (logoped, ingrijitor, profesor,
consultant intern, managerul cazului sau
profesor de sprijin.)

Aceste persoane realizeaza studii calificate

pentru a profesa aceste meserii.

MDI a mai foat folosit in practica si pentru

alte grupuri de persoane cu dizabilitati:
deficienti de intelect si adulti ce prezinta
deficiente de vedere.

MDI a avut succes din punct de vedere al

cercetarii stiintifice putand fi modificat
pentru fiecare grup tinta in parte.