1.

CURENTUL ELECTRIC
1.1GENERALITATI

Curentul electric este produs de generatori cum ar fi pilele, acumulatorii,

dinamurile, alternatoarele
Pentru producerea la scara industrial a curentului electric se utilizeaza numai
alternatoarele

Aceste alternatoare, instalate in central, sunt in general antrenate de catre

turbine hidraulice sau termice

Centralele hidraulice utilizeaza

energia caderilor de apa

Centralele termice utilizeaza

energia vaporilor de apa

Energia necesara transformarii apei in abur

poate fi furnizata prin arderea carbunelui, a
gazelor, a pacurii sau prin reactie nucleara

1.2 CE ESTE CURENTUL ELECTRIC

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, este necesar sa avem cateva

cunostinte asupra constitutiei materiei

Toate corpurile pot fi clasate in

doua categorii

Corpuri simple

Corpuri compuse

Cea mai mica particula dintr-un corp, care pastreaza aceleasi

proprietati ca ale corpului din care provine, se numeste molecula

O molecula cuprinde in general:

Mai multi atomi identici, daca este vorba de un corp simplu
Mai multi atomi diferiti, daca este vorba de un corp compus

Electroni, particule
infinit de mici care
graviteaza cu viteza
foarte mare in jurul
nucleului

Un nucleu cuprinzand
protoni si neutroni

Intr-un atom, electronii si protonii sunt in numar

egal, dar ca sarcina electrica diferita:
Protonul particula pozitiva
Electronul particula negativa

In unele corpuri, electronii periferici parasesc usor orbita lor (ultima orbita
nesaturata) si se deplaseaza de la un atom la altul intr-o maniera dezordonata.
Acestia sunt electronii liberi.

Aceasta deplasare naturala a electronilor liberi poate fi

organizata, miscarea de ansamblu care rezulta constituie
curentul electric.

1.3 CUM SA OBTINEM UN CURENT ELECTRIC

Generator

Organizeaza
miscarea
electronilor liberi

Conductor

Asigura
transmisia
miscarii
electronilor liberi

Receptor

Utilizeaza curentul
electric(transformarea
energiei electrice in
energie mecanica,
calorica etc.)

Ansamblul acestor elemente constituie un circuit electric. Deplasarea

electronilor nu se efectueaza decat atunci cand circuitul este inchis.
5

Un intrerupator permite deschiderea sau

inchiderea circuitului.

1.4 CORPURI CONDUCATOARE SI CORPURI IZOLATOARE

Toate corpurile sunt conducatoare?

Experiente

Cum se manifesta curentul electric intr-un receptor?

Filamentul lampii se
incalzeste

Miezul de fier este atras

Electrodul negativ isi

mareste volumul

De ce depinde importanta efectelor produse?

Efectul produs depinde de intensitatea curentului (I), adica de numarulde

electroni care traverseaza receptorul in timp de o secunda.

Aceasta marime, a carei unitate este AMPERMETRUL (A),

se masoara cu ajutoului unui ampermetru.

1.6 CANTITATEA DE ELECTRICITATE

( SARCINA ELECTRICA )

Ce intelegem prin cantitate de electricitate?

Intensitatea curentului reprezinta o deplasare de electroni pe secunda.

Cantitatea de electricitate reprezinta numarul de electroni care traverseaza
receptorul pe toata durata de timp de functionare a acestuia.

Aceasta noua marime (Q) are unitatea de masura

COULOMB (C)

Q [C] = I [A] X t [s]

Alte unitati utilizate

Q [ Ah ] = I [A] X t [ h ]
1 [ Ah ] = 3600 [ C]

1.7 TENSIUNEA ELECTRICA

Experiente

Un acelasi receptor este parcurs de

intensitati de curent diferite.
De ce?

Generatorul este originea deplasarii electronilor (intensitate). El exercita

asupra acestora o presiunecare poate fi mai mult sau mai putin
importanta. Aceasta presiuneeste denumita tensiune electrica (U) sau
diferenta de potential.

Tensiunea electrica se exprima in

volti (V), se masoara cu ajutorul unui
voltmetru.

10

1.8 SENSUL CURENTULUI ELECTRIC

Sensul curentului depinde de polaritatile diferentei de potential.

Electronii (particule de electricitate negativa) se deplaseaza in
exteriorul generatorului de la borna negativa (-) spre borna pozitiva
(+).
Aceasta este sensul real sau sensul electronic al curentului.

Inaintea cunoasterii teoriei electronice, fizicienii au ales in mod

conventional sensul incers ( de la + spre in exteriorul
generatorului).
Toate regulile electricitatii fiind fondate pe acest sens conventional
vom continua sa-l luam in considerare.

Orice sens de curent dat fara alte precizari este

intotdeauna un sens conventional.

11

2. REZISTENTA ELECTRICA

Doi receptori alimentati sub aceeasi tensiune sunt strabatuti

de intensitati de curent diferite .
De ce?

Intensitatea curentului intr-un circuit electric nu depinde numai

de tensiunea aplicata la bornele sale.
Experienta precedenta arata ca un receptor se opune mai mult
sau mai putin deplasarii electronilor.
Presupunem ca intensitatea curentului in R2 este mai mica decat
in R1.
Noi vom spune ca rezistenta electrica R2 este mai mare decat
rezistenta R1 .

Rezistenta electrica se exprima in OHMI ().

12

2.1 LEGEA LUI OHM

Am vazut ca elementele determinante ale intensitatii curentului

intr-un receptor sunt:
Tensiunea aplicata la borne
Rezistenta electrica
Sa studiem acum variatia lui I in functie de U si R.

Un acelasi receptor un reostat de exemplu alimentat succesiv sub doua tensiuni diferite.

va fi

Intensitatea curentului variaza

proportional cu tensiunea.

Sa aplicam din nou tensiunea initiala: apoi cu ajutorul

cursorului, sa micsoram rezistenta.

13

Intensitatea curentului variaza invers proportional

cu rezistenta.

In rezumat : intensitatea curentului variaza

Proportional cu U
Invers proportional cu R
Noi vom putea deci scrie:

V [A] = U [V]
R []

Aceasta relatie care exprima legea lui Ohm se mai poate

scrie:
U=RxI
sau
R=U
I

Dupa rezultatele primei experiente sa calculam valoarea

rezistentei pentru cele doua cazuri:
R = __________ = ..........
R = _________ = ..........

14

Rezistenta unui receptor este independent de tensiune si

intensitate.

2.2 DE CE DEPINDE REZISTENTA UNUI CONDUCTOR

Experiente

Sa masuram rezistenta a doi conductori de aceeasi sectiune, de

aceeasi natura (alimentati la aceeasi tensiune), dar de lungimi
diferite

R1 = ___________ = .

R2 = ____________ = ..

15

R2 = . = L2 =
R1
t

Rezistenta unui conductor este proportional cu

lungimea sa

Sa masuram rezistenta a doua conductoare de aceeasi natura,

de aceeasi lungime, dar avand sectiuni diferite

R2 = . = S1 = .
R1
S2

Rezistenta unui conductor este invers proportional cu

sectiunea sa

Sa masuram rezistenta a doi conductor de aceeasi

sectiune, de aceeasi lungime, dar de natura diferita

16

Rezistenta conductorului depinde de natura acestuia.

Factorul care tine cont de natura conductorului se numeste rezistivitate ().

Rezistivitatea este rezistenta la 0C a unui conductor de lungime si de sectiune
unitara.

17

In rezumat, rezistenta unui conductor:

Depinde de rezistivitate;
Este proportional cu lungimea;
Este invers proportional cu sectiunea sa;

R = xL
S

R [ ] = [ mm2/m] L [ m ]
S1 [ mm2 ]

R[] = [ cm2/cm ] L [cm]

S [cm2]

2.3 INFLUENTA TEMPERATURII ASUPRA REZISTENTEI

ELECTRICE
Experienta

18

Cresterea intensitatii curentului care strabate o lampa cu filament de

tungsten provoaca o crestere a rezistentei electrice.
De ce?

Un conductor oarecare, strabatut de un current electric, sufera intotdeauna o

crestere mai mare sau mai mica a temperaturii. Aceasta crestere de temperatura
( foarte sensibila in cazul experientei precedente ) este la originea cresterii
rezistentei.

Cum sa se tina seama in calcule de cresterea rezistentei ?

Pentru a se tine cont de cresterea rezistentei in functie de temperature a fost

determinat pentru fiecare corp coeficientul sau de temperature. Coeficientul de
temperature () reprezinta cresterea de rezistenta intr-un conductor de 1 ,
considerate la 0C pentru o crestere a temperaturii cu 1C.

19

Cum se determina coeficientul de temperatura al unui

material

Fie R0 rezistenta la 0C si Rt rezistenta la tC

Rt - R0 reprezinta cresterea lui R0 pentru tC
(Rt - R0)/ R0 reprezinta cresterea pentru 1 pentru tC
(Rt - R0)/ (R0 x t) reprezinta cresterea pentru 1 pentru 1C

= Rt - R0
R0 x t

Cu ajutorul relatiei precedente este posibila calcularea rezistentei unui

conductor incalzit la o temperatura data :

x R0 x t = Rt - R0
x R0 x t - R0 = Rt

Rt = Ro (1 + t)

Observatie
Unele materiale nu se supun regulii precedente
Rezistenta carbonului ( si a tuturor izolatorilor, in general) scade cu cresterea
temperaturii; carbonul poseda un coeficinet de temperatura negativ;
Cresterea temperaturii nu are nici o influenta asupra constantanului; acest
material are un coeficient de temperatura nul

20

Rezistivitatile si coeficientii de temperatura ale catorva materiale

Natura materialului

Platina
Aur
Argint
Cupru
Aluminiu
Fier
Nichel
Zinc
Staniu
Litiu
Bronz
Aliaj cu argint
Plumb
Manganina
Constantan
Fier- Nichel
Tungsten (Wolfram)
Mercur
Carbon

Rezistivitatea la 0C
in cm2/cm

Coeficientul de
temperatura
0,00367
0,00377
0,0039
0,0039
0,004
0,0055
0,006
0,004
0,0044
0,001
0,0005
0,0003
0,0042
0,00002
0
0,0009
0,0039
0,0009
-0,0004

1,1
2,2
1,5
1,6
2,6
10
12,3
5,7
13
6,3
18
30
20
42
49
80
7
94
5000

21

2.4 DENSITATEA DE CURENT INTR-UN CONDUCTOR

Experienta

Conductorul de sectiune mai mica se incalzeste mai mult

decat conductorul de sectiune mai mare!
Pentru ce?

Cei doi conductori sunt parcursi de acelasi curent , dar in firul subtire,
intensitatea pe unitatea de sectiune este superioara (o concentratie mai
mare de electroni).
Raportul I/S este denumit:
Densitatea de curent (J)

J [ A/ mm2 ] = I [ A ]
S [ mm2 ]

Densitatea de curent pe care o poate suporta un conductor fara sa se

incalzeasca in mod periculos este denumita :
Densitatea maxima admisibila
Aceasta densitate maxima admisibila depinde de:
Natura conductorului
Conditiile de racire ale acestuia

22

Conditiile de racire depind de

De modul de pozitionare in aer

liber, in perete, in tub etc.

De forma conductorului
(sectiune patrata, dreapta,
unghiulara, circulara etc )

23

2.5 LEGAREA REZISTENTELOR

Rezistentele pot fi legate in serie sau in paralel
Experienta
Paralel

Serie

In montajul in serie receptoarele

nu functioneaza independent
unele de altele

In montajul in paralel
receptoarele au autonomia lor de
functionare
Montaj in serie
Experienta

.......... = ........+..........+.........
Ut = U1 + U2 + U3

24

Intr-un montaj serie:

Tensiunea la bornele ansamblului este egala cu suma tensiunilor
existente la bornele fiecarui receptor
Aceeasi intensitate de curent strabate toate receptoarele

Montaj in paralel
Experienta

Intr-un montaj paralel:

Intensitatea absorbita de ansamblu este egala cu suma
intensitatilor absorbite de fiecare receptor
Toate receptoarele sunt supuse la aceeasi diferenta de
potential

25

Ce numim rezistenta echivalenta a unui

grup de receptoare?

Se numeste rezistenta echivalenta a unui grup de receptoare o rezistenta unica ce

va produce in circuit aceleasi efecte ca si ansamblul receptoarelor.

Receptoarele legate
de o maniera
oarecare

Oricare ar fi modul de cuplare al receptoarelor, rezistenta echivalenta este

intodeauna egala cu raportul :

Re = Utotal / I total

Aceasta rezistenta echivalenta poate fi , de asemenea, determinata in

functie de rezistentele componente.

26

Daca un montaj in paralel cuprinde :

n rezistente identice
_1_ = _1_ + _1_ +......... = _n_
Re
R1 R2
R

Re = _R_
n

Numai doua rezistente (rezistente

diferite)
_1_ = _1_ + _1_ = _R1 +R2_
Re
R1 R2
R1*R2

Re = _R1*R2_
R1 +R2_

Observatie
Rezistenta echivalenta a unui grup de receptoare montate in
paralel este intotdeauna mai mica decat cea mai mica dintre
rezistentele componente

27

Rezistenta echivalenta a unui grupaj mixt

Pentru a calcula rezistenta echivalenta a unui astfel de montaj este

suficient sa-l descompunem intr-o succesiune de montaje elementare.

28

2.6 LEGAREA SURSELOR GENERATOARE

Este posibil sa legam surse generatoare identice in serie sau in paralel?
Experiente

Legarea in serie a mai multor

generatoare permite cresterea
tensiunii de utilizare. Acelasi
curent strabate ansamblul de
generatoare.

Legarea in paralel a mai

multor generatoare permite
cresterea curentului debitat.
Toate generatoarele au aceeasi
tensiune la borne.

Precautii de luat la cuplarea generatoarelor

In serie
Bornele ce se leaga intre ele
trebuie sa fie de semn contrar.
Daca aceasta conditie nu se
respecta, tensiunea rezultanta va fi
egala cu diferenta tensiunilor
partiale.

In paralel
Bornele ce se leaga intre ele
trebuie sa fie de acelasi semn.
Daca aceasta conditie nu se
respecta, un curent de scurt
circuit va strabate
generatoarele.

29

2.7 LEGEA LUI OHM GENERALIZATA

Experienta

Daca generatorul functioneaza in sarcina, diferenta de potential

masurata la bornele sale este mai mica decat la functionarea in gol.
Pentru ce ?

Caderea de tensiune provocata de

trecerea curentului prin rezistenta
interna a generatorului.

Tensiunea la bornele receptoarelor

sau la bornele rezistentei
echivalente a unui grup de
receptoare.

Din aceasta cauza diferenta de

potential in sarcina este mai mica
decat in gol.

Suma acestor doua diferente de potential este denumita TENSIUNE

ELECTROMOTOARE a generatorului
t.e.m a unui generator nu poate fi masurata decat in gol (fara cadere de tensiune
in rezistenta interna a generatorului).
30

Cum sa punem in evidenta rezistenta interna a generatorului ?

Experienta

Generatorul este pus in

scurtcircuit.
Rezistenta echivalenta a
ampermetrului si cordoanelor
este neglijabila.

Numai rezistenta interna a generatorului limiteaza intensitatea curentul in

fapt,

E = U + rI = RI + rI = I (R + r)

I = _E__
R+r
R fiind neglijabil,

I = _E_
r
In functie de valorile relevate la inceput, verificam cum caderea de
tensiune ( u ) este datorata doar rezistentei ( r ) a generatorului :
a) u = E U
u = . - = ..
b) u = r x I
u = ..... x =

Observatie
Experienta precedent (scurtcircuitare) nu poate fi realizata decat cu un
generator de putere foarte mica.

31

3. ENERGIA
Un corp poseda energie daca el este capabil sa produca un lucru
mecanic.

Diferite forme de energie

Energia se poate prezenta sub urmatoarele forme :

-

Calorica, mecanica, electrica, chimica, nucleara.

Starea energiei

Energia se poate gasi:

- In stare potential : apa acumulata in spatele unui baraj
reprezinta o energie in stare potential
- In stare cinetica :cand apa din spatele barajului se scurge
ea poseda energie in stare cinetica

Orice forma de energie poate fi transformata direct sau indirect

in una dintre formele citate mai sus.
Aceste trasnformari se efectueaza cu ajutorul masinilor.

32

Exemplu

Energia calorica

Motor electric

Energia pieduta Wp

Aceasta relatie permite calculul randamentului unei masini.

Randamentul ( ) este intodeauna subunitar. (energia absorbita este
intotdeauna mai mare decat energia utila).

33

Wa = Wu + Wp

CAZ PARTICULAR
Un radiator electric transforma toata energia absorbita in energie calorica.
Randamentul sau este egal cu -1.

3.1 CUM SE MASOARA ENERGIA ?

Energia este masurata prin lucrul mecanic pe care ea poate sa-l produca.
Exemplu
Determinarea energiei electrice absorbite de catre un motor al
carui randament este presupus egal cu 1.

34

Energia si lucrul mecanic vor fi deci masurate cu aceeasi unitate de

masura
Unitate legala in sistemele MKSA si SI :
Joule ( J )
Unitatea sistemului MKfS:
Kilogrammeterul ( kgm )
1 kgm = 9,81 J

Reamintim ca unitatile de forta sunt:

In sistemul legal MKSA si SI :
Newtonul ( N )
In sistemul MKfS :
Kilogramul greutate sau kilogramul forta ( kfg )
1 kgf = 9,81 N
W[J]=F[N]XL[m];

W [ kgm ] = F [kgf ] X L [ m ]

3.2PUTEREA MECANICA
Doua motoare lucrand la capacitatea lor maxima ridica
aceeasi greutate ( P ) la aceeasi inaltime ( I ).

35

Motorul M2 efectueaza lucurl

in timpul 2t [s]

Motorul M1 efectueaza lucrul

in timpul t [s]

M1 efectuand lucrul intr-un timp de doua ori mai mic

este de doua ori mai puternic decat M2.

Puterea P a unei masini este lucrul pe care ea este capabila sa-l faca intr-o secunda.
Unitatea legala MKSA si SI : Watt ( W )
Unitata sistemului MKfS : kg m/s
P [W] = _W [ J ]_
t[s]

P [ kgm/s ] = W [ kgm ]_
t[s]
1 kgm/s = 9,81 W

36

Puterea motoarelor este in general exprimata in cai putere :

1 CP = 736 W = 75 kgm/s

Randamentul unei masini poate de asemenea sa fie determinat in

functie de putere :

= Wu
Wa

= Pu t
Pa * t

= Pu
Pa

Pa = Pu + Ppierduta

Observatie
Randamentul unei masini variaza in functie de sarcina sa :

El este in general maxim la plina sarcina

In gol el este inttodeauna egal cu zero.

37

3.3 PUTEREA ELECTRICA

Cum se calculeaza puterea electrica?

Puterea electrica ( P ) poate fi determinate cu ajutorul puterii

mecanice si a randamentului.

Puterea mecanica ( puterea utila ) :

Pu = F* I
t
Puterea electrica ( puterea absorbita ) :

Pabs = Pu

Puterea electrica poate fi determinata si cu ajutorul marimilor

electrice : tensiune si intensitate .

38

Experienta

Puterea electrica poate fi masurata cu ajutorul aparatelor :

Voltmetru si ampermetru
P = U * I = .. x . = ..
Wattmetru . =

39

Puterea absorbita de catre un receptor poate fi de

asemenea calculate in functie de :
Rezistenta sa si tensiunea aplicata la borne

P [ W ] = U [ V ] * I [ a ] = U [ V ]* U[ V ]
R[]
P [W] = U2 [ V ]
R[]

Rezistenta sa si curentul care il strabate

P [W] = U [ V ] I [ A ] = R [ ] I [ A ] I
[A]
P [ W ] = R [ ] I2 [ A ]

40

3.4 ENERGIA ELECTRICA

In sistemele SI si MKSA energia ( sub orice forma s-ar gasi ea ) se exprima
in Joule :
W[J]=P[W]t[s]
Aceasta unitate fiind putin utilizata in practica pentru masurarea energiei
electrice, electricienii utilizeaza o alta unitate de masura.
WATTORA ( Wh )
Wattora reprezinta energia consumata de catre un receptor de putere 1 Watt,
functionand timp de 1 ora.
W[J]=P[W]t[s]
W [ Wh ] = P [ W ] t [ h ]
Deoarece 1 h = 3600 s rezulta :

1 Wh = 3600 J

Cum se masoara energia electrica ?

Cu ajutorul unui Wattmetru si al unui cronometru

W [ Wh ] = P [ W ] [ h ] = . =
Practic aceasta metoda nu se utilizeaza la un abonat.

41

Cu ajutorul unui Wattorametru ( contor de energie electrica )

Energia electrica fiind egala cu :

W = P t = UI t
Contorul electric va trebui sa tina seama de :
Tensiune
Intensitatea curentului
Timpul de functionare

Ce contine un wattorametru?

42

ENERGIA INREGISTRATA DE CONTOR

Viteza de rotatie a unui disc este proportional cu puterea absorbita

de instalatie.
Oricare ar fi aceasta viteza de rotatie, energia inregistrata pentru o
tura este aceeasi.
Energia corespunzatoare unei rotatii a discului se numeste
constanta contorului ( K ).

Constanta unui contor in general este exprimata in : wattore.

Energia inregistrata va fi deci egala cu :
W [ Wh ] = K [ Wh ] : n
Mecanismul de ceasornicarie a fost calculat pentru a inregistra direct
energia absorbita de instalatie.

LEGAREA UNUI CONTOR

MONOFAZAT

In scopul de a evita sustragerea de energie, nu trebuie niciodata

inversate cele doua conductoare ( faza si neutru ) legate la retea.

43

Cum se determina cu ajutorul unui contor puterea absorbita de o instalatie electrica ?

Pentru a determina puterea unei instalatii este sufficient sa se inregistreze

numarul de rotatii ( n ) effectuate intr-un interval de timp ( t ) masurat cu
cronometrul

P [ W ] = W [ wh ] = K [ Wh ] n
t[h]
t[s]
3600
P [ W ] = 3600 K [ Wh ] n
t[s]

3.5 ENERGIA CALORICA

Energia caloric ( cantitatea de caldura ) cedata unui corp
depinde de :
Caldura sa specifica C
Masa corpului , m
Variatia de temperatura , t
W [ cal ] = C [ cal/gC] m [ g ] t [ C ]

Energia astfel calculate se exprima in calorie mica ( cal )

Caloria mica ( cal ) reprezinta cantitatea de caldura necesara
pentru a ridica temperature masei de 1 g de apa cu 1 C
( caldura specifica a apei este egala cu 1cal/gC ).

44

Energia calorica poate fi exprimata in calorii sau Joule.

Ce relatie exista intre calorie si JOULE ?

Experienta

45

CALCULUL ENERGIEI CALORICE DEGAJATE

LA TRECEREA UNUI CURENT ELECTRIC
PRINTR-UN CONDUCTOR

W[J]=P[W]t[s]=R[]I2[A]t[s]
Deoarece

1 cal = 4,18 J , rezulta

W [ cal ] = R [ ] I2 [ A ] t [ s ]
4,18
Q [ cal ] = _1__ R [ ] I2 [ A ] t [ s ]
4,18

Q [ cal ] = 0,24 R [ ] I2 [ A ] t [ s ]

Pentru a nota energia caloric se pot utiliza simbolurile Q sau W .

Observatie
In anumite aparate, ca de exemplu la termoplonjoare ( aparate
electrice de incalzit apa ), energia degajata nu se transmite in totalitate
apei. O parte din aceasta energie este transmisa aerului ambient , deci
se pierde. Acest tip de aparate au un randament caloric

= __Wutila____
Wabsorbita

46

4. MAGNETISM

Proprietatea pe care o poseda

un magnet ( atractia
particulelor de fier ) este o
manifestare a magnetismului.

Aceasta proprietate se
manifesta, in principal, in
regiunile situate la cele doua
extremitati ale sale, numite
polii magnetului.

Daca un magnet este mobil , el se orienteaza totdeauna in directia NORDSUD geografic.

Extremitatea care se orienteaza spre nord este numita POLUL NORD , iar
cealalta POLUL SUD al magnetului.

47

ACTIUNEA RECIPROCA A DOI MAGNETI

Experiente

Polii diferiti se atrag

Polii de acelasi fel se

resping

CAMP MAGNETIC

Regiunea din spatiu in care se manifesta actiunea unui magnet se numeste

camp magnetic.
Campul magnetic poate fi materializat prin Linii de forta, care
indica directia efectului sau.
Sensul liniilor de forta a fost ales conventional de la polul nord
catre polul sud, in exteriorul magnetului.

48

4.1 ELECTROMAGNETISM

Cand un current parcurge conductorul, acul magnetic se plaseaza

perpendicular pe acel conductor.

O deplasare de electroni intr-un conductor da nastere unui camp magnetic

in jurul acestuia.
Acest camp magnetic este comparabil cu cel creat de un magnet?
Campul magnetic produs de un current are aceleasi proprietati ca acela al
unui magnet, dar liniile de forta sunt circulare intr-un plan perpendicular
pe conductor.
Sensul liniilor de forta poate
fi determinat cu ajutorul
regulei tirbusonului
enuntata de Maxwell
Inaintand tirbusonul in
sensul curentului, sansul sau
de rotatie indica sensul
liniilor de camp.
49

DACA CONDUCTORUL FORMEAZA O BUCLA

Liniile de forta se afla

concentrate in interiorul
acesteia.

DACA CONDUCTORUL FORMEAZA MAI MULTE BUCLE SAU

SPIRE

Se obtine un solenoid numit

in mod obisnuit bobina. Daca
bobina este suficient de
lunga, campul magnetic din
interior este rectiliniu si
uniform.

Sensul liniilor de forta in interiorul unei bobine poate fi determinat tot cu regula
tirbusonului a lui Maxwell.

Rotind tirbusonul in sensul

circulatiei curentului, sensul
sau de deplasare indica
sensul liniilor de forta.

50

4.2 INDUCTIA MAGNETICA

In punctual P forta de atractie ce actioneaza asupra acului magnetic este

mai intense decat in punctual P . Se spune ca Inductia Magnetica are o
valoare mai mare in P decat in P.

Inductia magnetica B este o marime ce depinde de

intensitatea campului magnetic intr-un punct dat.
DE CE DEPINDE INDUCTIA MAGNETICA IN
INTERIORUL UNEI BOBINE ?
Experiente

Cu ajutorul unui reostat

sa facem sa varieze
intensitatea curentului in
bobina.

51

Cand I creste, forta de atractie exercitata asupra barei creste.

Inductia magnetica este proportional cu intensitatea curentului.

Doua bobine de lungime identica,

dar cu numai de spire diferite sunt
parcurse de acelasi curent electric.

Forta de atractie a bobinei avand numarul de spire mai mare este

mai puternica.

Inductia magnetica este proportional cu numarul de spire.

Doua bobine cu acelasi numar

de spire, dar de lungime
diferita sunt parcurse de
acelasi curent.

52

Forta de atractie a bobinei scurte este mai puternica.

Inductia magnetica este invers proportional cu lungimea bobinei.

Concluzie
Inductia Bo in interiorul unei bobine fara miez este:
Proportionala cu intensitatea I
Porportionala cu numarul de spire N
Invers proportionala cu lungimea bobinei l
Pentru I [ A ] si l [ m ], inductia B va fi exprimata in TESLA (T)

Bo [ T ] = 4 _ x N x I [ A ]
107
l[m]

Raportul N l [ A ] / l [ m ] se numeste intensitatea campului magnetic

H si se exprima in Amper spire / metro sau As / m .

Observatii
Relatia precedent nu este valabila decat pentru o bobina lunga in
comparative cu diametrul ei.
In cazul unei bobine plate, cu raza interioara r , relatia este:

Bo [ T ] = 4 _ x N x I [ A ]
107
r[m]

In sistemul CGS , inductia B se exprima in GAUSS ( G ):

1 T = 104 G

53

4.3 PERMEABILITATEA MAGNETICA

Experiente

Forta de atractie a bobinei care are miez de fier fiind mai mare , rezulta ca miezul
face sa creasca valoarea inductiei magnetice B.

Coeficientul r exprima cresterea relative a inductiei in fier in comparative cu

inductia in aer.
r se numeste coefficient de PERMEABILITATE RELATIVA.

54

Relatia precedent permite calculul inductiei magnetice in miezul

unei bobine:

B = Bo x r

Bo = 4 x N I
107
l

B [ T ] = 4 x N I [ A ] x r

107

l[m]

Observatii
In aceasta formula lungimea l pe care o consideram este aceea
a miezului si nu cea a bobinei.
Coeficientul r nu se manifesta la maximum decat in masura
in care fierul ocupa intregul circuit al liniilor de forta.

Permeabilitatea unui miez magnetic este constanta ?

Experienta

55

Aceasta curba arata ca valoarea coeficientului de permeabilitate r :

Este constanta intre 0 si 500 As/ m; B creste proportional cu NI/l
(portiunea liniara a curbei )
Scade rapid peste 500 As/m ; B nu mai creste proportional cu
NI/l , miezul se satureaza .
Saturatia complete poate fi obtinuta numai pentru valori foarte
mari ale NI/ l.

4.4 FLUX MAGNETIC

Sa consideram doua suprafete S1 si S2 plasate

perpendicular pe liniile de forta ale unui camp
magnetic uniform, de inductie constanta.

56

Suprafata S2 mai mare ca S1 este traversata de un numar de linii

de forta mai mare.
Se spune ca FLUXUL MAGNETIC cuprins de S2 este mai intens
ca cel cuprins de S1.
Fluxul magnetic care traverseaza o suprafata plasata
perpendicular pe liniile de forta este egal cu :
=BxS
Daca B [ T ], S [ m2 ] , atunci se exprima in WEBER ( Wb )

[ Wb ] = B [ T ] x S [ m2 ]

Inlocuind B prin valoarea sa , se obtine:

[ Wb ] =

4 x N I [ A ] x r x S [ m2 ]
107
l[m]

Daca suprafata S face un unghi cu directia liniilor de forta .

57

Fluxul magnetic ce traverseaza aceasta

suprafata este, in acest caz:
[ Wb ] = B [ T ] x S [ m2 ] x sin

Observatii

Inductia B reprezinta densitatea liniilor de forta :

B [ T ] = [ Wb ]
S [ m2 ]
Daca reprezinta numarul total de linii de forta intr-o
suprafata, B reprezinta numarul total de linii de forta pe
unitatea de sectiune.
In sistemul CGS , fluxul se exprima in MAXWELL ( mx ):
1 Wb = 108 Mx

58

4.5 CIRCUITUL MAGNETIC

Doua bobine cu acelasi numar de spire, parcurse de curenti
identici sunt montate pe circuite magnetice diferite.

Valoarea fluxului 1 este mai mica decat aceea a fluxului 2

Circuitul magnetic 1 se opune mai puternic liniilor de forta
decat circuitul magnetic 2.
Proprietatea unui current magnetic de a se opune liniilor de
forta se numeste RELUCTANTA ( R ).

De ce depinde reluctanta unui circuit magnetic ?

Expresia fundamental a fluxului .

= 4 x NI x rS

107

Se mai poate scrie sub forma :

= ___ NI______
107 x _l_
4
rS
NI se numeste FORTA MAGNETOMOTOARE (F)
F [ As ] = N x l [ A ]

59

107 x _l__
4
rS

reprezinta RELUCTANTA (R).

R = 107 x _l_[m]_____
4
r x S [ m2]

4.6 ANALOGIE INTRE CIRCUITUL MAGNETIC SI CIRCUITUL

ELECTRIC
Relatiile precedente ne permit sa scriem

[ Wb ]= F [ As ]
R

Aceasta forma de exprimare ( Legea lui Hopkinson ) se identifica cu Legea

lui Ohm
FORTA ELECTROMOTOARE E

FORTA MAGNETOMOTOARE F

= F_
R

I = _E_
Re
REZISTENTA

RELUCTANTA

Observatii
Aceasta analogie nu este valabila decat in masura in care circuitul
magnetic nu este saturat.
Calculul reluctantelor echivalente se efectueaza ca si calculul
rezistentelor echivalente :
- In serie
Re = R1 + R2 + R3 ..
- In paralel
_1_ = _1 _+ _1_ + _1 _ ..
Re R1 R2 R3

60

REGULA FLUXULUI MAXIMAL

Experienta

Liniile de forta sunt in sens

invers, magnetii se resping

Liniile de forta sunt in acelasi

sens, magnetii se atrag

Experienta 2

Cand acul magnetic este plasat in interiorul bobinei, regula de atractie si

respingere a polilor nu mai este valabila.
Acul magnetic se orienteaza astfel incat propriile sale linii de forta sa se
plaseze in acelasi sens cu liniile de forta ale bobinei.
Experienta 3

Sub influenta campului magnetic, miezul de fier este atras in bobina.

61

Experienta 4

Bobinele sunt infasurate in acelasi sens, dar parcurse de curenti in

sens contrar.

Respinsa la punerea
sub tensiune..

Bobina b se
intoarce.

Apoi este atrasa

Bobina B si-a plasat liniile de forta in acelasi sens cu liniile de forta ale
bobinei A.
Experienta 5

Conductorii se atrag : liniile

de forta au acelasi sens

Conductorii se resping : liniile

de forta au sens contrar

Aceste doua experiente diferite permit urmatoarea concluzie:

Cand doua ( mai multe ) fluxuri sunt suprapuse, fluxul resultant tinde
intotdeauna catre un maximum.

62

4.7 ACTIUNEA UNUI CAMP MAGNETIC ASUPRA UNUI CURENT

Experienta

Un conductor AB este plasat intr-un

camp magnetic. Cand acest conductor
este parcurs de un curent, el este
supus unei forte electromagnetice,
care tinde sa-l deplaseze
perpendicular pe liniile de forta.

DE CE DEPINDE SENSUL FORTEI ELECTROMAGNETICE ?

DE SENSUL CAMPULUI
MAGNETIC

DE SENSUL CURENTULUI

63

Sensul fortei poate fi determinat prin regula mainii drepte

Forta electromagnetica actionand asupra conductorului este

proportionala :
Cu inductia ( B )
Cu intensitatea curentului ( I )
Cu lungimea conductorului supus liniilor de forta ( l )
F [ N ] = B [ T ] X l [ A] x l [ m ]

Regula fluxului maximal permite si determinarea sensului fortei :

Constatam intr-adevar ca este necesara

deplasarea conductorului spre dreapta pentru ca fluxul resultant sa fie
maximal .

64

4.8 CICLUL HISTEREZIS

Experiente

Un miez de otel magnetizat este plasat in interiorul unei bobine :

Cu ajutorul reostatului se mareste progresiv intensitatea
curentului prin bobina :
- Inductia in miez creste dupa o curba deja studiata ( vezi
feromagnetismul )
Se diminueaza intensitatea curentului :
- Inductia scade , dar cu o oarecare intarziere : cand
curentul devine nul miezul mai prezinta o magnetizare.
Aceasta magnetizare se numeste MAGNETIZARE
PERMANENTA.
Se inverseaza sensul curentului si se mareste din nou
intensitatea lui :
- Pentru o anumita valoare a campului magnetic,
magnetizarea remanenta se anuleaza. Acrst camp se
numeste CAMP COERCITIV.

65

Aceasta curba reprezinta Ciclul Histerezis al miezului

In circuitul magnetic al masinilor cu flux alternativ , ciclul histerezis

exista in permanenta, determinand pierderi de energie susceptibile de a
compromite randamentul acestor masini.
Pentru a reduce aceste pierderi la un minim acceptabil , constructorii
utilizeaza anumite aliaje pe baza de fier, care au proprietatea de a
conserva foarte putin magnetizarea remanenta.

66

VAZUT LA OSCILOGRAFUL CATODIC

Ciclul de histerezis al unui

miez de otel

Ciclul de histerezis al unui

miez de fier

Pierderile de energie prin histerezis sunt proportionale atat cu

suprafata ciclului, cat si cu volumul miezului.

DEMAGNETIZARE
Obiectul de demagnetizat este
plasat intr-o bobina parcursa de
un curent alternative, apoi retras
progresiv.

In timpul deplasarii, magnetul este sediul unei inductii care, simultan, isi schimba
sensul si scade. Cand obiectul este suficient departat de bobina, magnetizarea
remanenta dispare complet.
Acelasi rezultat poate fi obtinut fara a deplasa obiectul : este suficient sa diminuam
progresiv intensitatea curentului bobinei.

67

Observatie
Obiectul de demagnetizat pierde toata magnetizarea daca
temperature sa este ridicata la 750 C.
La aceasta temperature agitatie moleculara distruge in
intregime orientarea magnetica a dipolilor

4.9 ELECTROMAGNET

ELECTROMAGNET AL
UNUI CONTACTOR

Circuitul magnetic este constituit din otel maleabil , cu magnetizare

remanenta foarte scazuta , armatura mobila nu trebuie atrasa decat atunci
cand bobina este alimentata.

68

Cand aparatul contine mai multe bobine, cum se

leaga acestea ?

Legarea bobinelor depinde de tensiunea lor nominala, ca si de

tensiunea sursei de alimentare. Dar pentru ca legarea sa fie serie
sau paralel, conexiunile intre bobine trebuie astfel realizate, incat
fluxurile lor sa se adune.

LEGAREA IN SERIE

LEGAREA IN PARALEL

4.10 FORTA PORTANTA A UNUI ELECTROMAGNET

Forta portanta a unui electromagnet este data de
relatia:

F [ N ] = 107 B2 [ T ] S [ m2 ]
8

69

5. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA
Experienta

In timpul deplasarii magnetului se

produce un curent in bobina.
Acest curent se numeste
CURENT INDUS.

ACELASI REZULTAT SE POATE OBTINE

Prin inlocuirea
magnetului cu un
electromagnet

Facand sa varieze
curentul prin bobina A

70

Nu se va induce nici un curent in bobina B daca planul spirelor

este paralel cu liniile de forta.

Acul miliampermetrului se
misca, aratand ca un curent
indus se produce in timpul
rotirii bobinei.

Concluzie
Ca sa se produca un curent indus intr-o bobina, este necesar ca bobina sa fie supusa unei
VARIATII DE FLUX ( ) .

Bobina care produce fluxul este numita:

INDUCTOR
Bobina in care se creaza curentul indus este numita:
INDUS

71

5.1 VALOAREA CURENTULUI INDUS

Legea lui Ohm I = E / ( R + r ) arata ca factorii care determina
intensitatea curentului furnizat de un generator sunt :
Tensiunea electromotoare
Rezistenta totala a circuitului
Pentru a calcula valoarea curentului indus este necesara determinarea,
in prealabil, a valorii TENSIUNII ELECTROMOTOARE INDUSE
( E ).
DE CE DEPINDE VALOAREA TENSIUNII ELECTROMOTOARE
INDUSE ?
Experienta 1

Cursorul reostatului este asezat in pozitia I

La inchiderea ( deschiderea ) intrerupatorului .
I din inductor variaza de la . la..
I = .
Fluxul in circuitul magnetic variaza proportional cu I
Acul milivoltmetrului deviaza cu diviziuni.

72

Cursorul reostatului este asezat in pozitia 2

La inchiderea ( deschiderea ) intrerupatorului ..
Variatia lui I in inductor creste cu I =
Variatia fluxului creste in aceeasi proportie .
Acul milivoltmetrului deviaza cu . diviziuni.

Tensiunea electromotoare ( t.e.m ) indusa este

proportional cu variatia de flux ( ) :

= max min
Experienta 2
Numarul spirelor indusului este dublu .

O aceeasi variatie de flux

produce o tensiune
electromotoare de doua ori
mai mare

Tensiunea electromotoare indusa este proportionala cu numarul spirelor

indusului ( N )
Experienta 3

Daca se produce aceeasi variatie de flux ca mai inainte, dar mai incet ,
actionand asupra cursorului reostatului .

73

Se constata o diminuare sensibila a t.e.m induse

T.e.m indusa este invers proportional cu durata de variatie (T)

Cele trei experiente precedente ne permit sa scriem

E [ V ] = [ Wb ] x N
t [ s ]

Observatie
T.e.m indusa exista in tot timpul duratei de variatie
Daca variatia fluxului este liniara, E pastreaza o valoare
constant ape toata durata variatiei fluxului magnetic.

74

DE CE DEPINDE SENSUL CURENTULUI INDUS ?

Experienta 1

La inchiderea intrerupatorului:
- Fluxul inductor creste
- Acul aparatului deviaza
intr-un sens

La deschiderea intrerupatorului :
- Fluxul inductor mentine
sensul, dar scade ;
- Acul aparatului deviaza in
sens opus

Sensul curentului indus depinde de sensul variatiei fluxului inductor

Experienta 2

La inchiderea intrerupatorului :
- Fluxul inductor creste ;
- Acul aparatului deviaza
intr-un sens

La deschiderea intrerupatorului :
- Fluxul inductor creste, dar in sens
invers;
- Acul aparatului deviaza in sens opus

Sensul curentului indus depinde de sensul fluxului inductorului

75

Experienta 3
Indusul este pus in scurtcircuit

Cand fluxul inductorului creste,

indusul este respins.
Curentul indus produce un flux de
sens opus fluxului inductor.

Cand fluxul inductorului scade,

indusul este atras.
Curentul indus produce un flux
de sens elgal fluxului inductor.

Sensul curentului indus este astfel orientat, incat sa produca un flux opus
variatiei fluxului inductor.

Cunoscand sensul fluxului inductor, sensul sau de variatie si sensul de

bobinare a indusului , se poate determina sensul curentului indus.

La inchiderea
intrerupatorului, fluxul
inductor creste.

Pentru a se opune acestei cresteri, fluxul

indusului este de sens contrar. Regula
tirbusonului a lui Maxwell permite
determinarea sensului curentului din indus
si, in final , a sensului bornelor t.e.m
induse.

76

Daca un conductor face parte dintr-un circuit inchis intersectat de

linii de forta , conductorul consitutuie chiar locul unde se creeaza
curentul indus.
Regula mainii stangi permite determinarea sensului curentului,
precum si polaritatea bornelor t.e.m induse.

Experienta

Aplicand regula mainii drepte ( actiunea campului magnetic

asupra curentului ), se poate verifica daca curentul indus se opune
deplasarii conductorului.

77

Concluzie
LEGEA LUI LENZ : sensul curentului indus este in
asa fel, incat el sa se opuna, prin efectul
electromagnetic, cauzei care l-a produs.

APLICATIE

Daca spira se roteste in sensul de rotatie al acelor ceasornicului, sa

se determine :
- Sensul curentului indus in conductorii activi AB si CD ;
- Polaritatea t.e.m induse.

78

5.3 CURENTII FOUCAULT

EXPERIENTA

Durata de oscilatie :
- Fara magnet t [s] =
- Cu magnet t [s] =

Durata de oscilatie :
- Fara magnet t[s] =
- Cu magnet t [s] =

Spira supusa la o variatie de

flux este sediul curentului
indus care se opune
deplasarii (legea lui Lenz).

Discul plin supus unei variatii

de flux este sediul curentului
indus, care apare in masa lui.

Orice masa metalica supusa unei variatii de flux este sediul unor curenti
indusi , ale caror circuite sunt slab definite.
Acesti curenti , denumiti CURENTI FOUCAULT , se formeaza
intotdeauna intr-un plan perpendicular pe liniile de forta.

79

INCONVENINTELE CURENTILOR FOUCAULT

Experiente
Doua bobine identice alimentate in curent alternative sunt legate in serie

MIEZ MASIV

MIEZ DIN TOLE

In scurt timp miezul se

incalzeste

Miezul se pastreaza la o
temperatura normala

Variatia fluxului produce

in masa miezului curenti
Foucault intensi, care
provoaca piederi de
energie sub forma de
caldura

Circuitul magnetic fiind

constituit din tole isolate
intre ele, curentii Foucault
sunt localizati in sectiunea
tolelor si din aceasta
cauza sunt limitati in
intensitate.

Circuitele magnetice trebuie sa fie sectionate in sensul fluxului

Circuit sectionat in sens

necorespunzator

Circuit sectionat in sens

corespunzator

80

AVANTAJELE CURENTILOR FOUCAULT

In contorul de energie electrica , discul este franat

prin intermediul curentilor Foucault.
Experienta

Daca discul se roteste in intrefierul

unui magnet, viteza de rotatie este
constanta si sensibil mai mica.
Durata de cadere a greutatii:
t [s] = .

Fara magnet, miscarea de

rotatie este uniform accelerate.
Durata de cadere a greutatii :
t [s] = .

In timpul rotatiei , prin intersectarea liniilor de forta, discul este sediul curentilor
Foucault , in virtutea legii lui Lenz, curentii Foucault se opun deplasarii discului.
Aceasta experienta realizata cu greutati diferit arata ca viteza de rotatie a discului
este proportionala cu cuplul motor.

81

5.4 AUTOINDUCTIE
Experienta 1

Circuitul cuprinde o rezistenta.

La deschiderea intrerupatorului
arcul electric este mic.

Circuitul cuprinde o bobina. La

deschiderea intrerupatorului,
arcul electric este mare.
Experienta 2

La inchiderea intrerupatorului:
- Curentul prin rezistenta se realizeaza instantaneu;
- Curentul prin bobina se realizeaza cu intarziere;

Arc electric important la deschiderea intrerupatorului ;

Intarzierea

82

5.5 TENSIUNE ELECTROMOTOARE DE AUTOINDUCTIE

Experienta

Tensiunea de alimentare este reglata la o valoare inferioada tensiunii

de amorsare a tubului cu neon.

La deschiderea intrerupatorului , tubul lumineaza un timp scurt :

DE CE ?

In timpul deschiderii intrerupatorului , bobina producand flux variabil,

este supusa propriei variatii de flux si constituie locul unde se induce o
t.e.m , denumita T.E.M de AUTOINDUCTIE. Asemenea t.e.m de
inductie, t.e.m de autoinductie este data de relatia:

E [ V ] = [Wb] x N
t [ s]

83

SENSUL T.E.M DE AUTOINDUCTIE

Fluxul creste; t.e.m de

autoinductie se opune
stabilirii curentului

Fluxul scade; t.e.m de

autoinductie se opune
diminuarii curentului

Ca si t.e.m indusa, t.e.m de autoinductie se supune legii lui Lenz.

INDUCTANTA UNEI BOBINE

84

Raportul

4 * N2 * r * S
107 * l
INDUCTANTA ( L )

se numeste :

Inductanta unei bobine se exprima in HENRY ( H ) :

L [ H ] = 4 * N2 * r * S [m2]
107* l [ m ]
In consecinta tensiunea electromotoare de autoinductie este egala cu :

E [ V ] = L [H ] x I [A]
t [s]

REMARCA
Practic este posibila realizarea unei bobine fara inductanta

O jumatate din spire produce fluxul 1 iar cealalta jumatate produce fluxul 2 ;
cum 1 = 2 , dar de sens contrar, fluxul este nul .

85

6. CURENTUL ALTERNATIV SINUSOIDAL

CURENT CONTINUU CURENT ALTERNATIV

Un curent continuu este un curent constant care parcurge

conductorul totdeauna in acelasi sens.
Experienta

Sensul curentuluise poate inversa prin schimbarea celor doua

conductoare.

Generatoarele, ca si bateriile, acumulatoarele, dinamurile,

produc curent continuu.

86

Un curent alternativ este un curent a carui intensitate

variaza in timp in faza cu forta electromotoare.

6.1 CUM VARIAZA CURENTUL ALTERNATIV IN FUNCTIE DE

TIMP

Evolutia intensitatii curentului alternative poate fi

descrisa de diferite functii. Curentul alternativ industrial
variaza totdeauna dupa o sinusoida.

87

Timpul necesar pentru curentul alternativ ca sa atinga

aceeasi valoare in acelasi sens de variatie se numeste
Perioada ( T ).
O variatie complete, intr-un sens sau in altul , se
numeste Alternanta.
Amplitudinea I este valoarea maxima a curentului
indicate de curba.
Valoarea instantanee i este valoarea intensitatii
curentului la un moment dat ( valoarea functiei I pentru o
valoare data a abscisei t )

FRECVENTA (f ) a unui curent alternative reprezinta

numarul perioadelor efectuate intr-o secunda:

f [ Hz ] = _1_
T [s]

Unitatea de masura a frecventei este HERTZ ( Hz )

1 Hz = 1 perioada /secunda

88

6.2 CONSTRUCTIA GRAFICA A UNEI SINUSOIDE

Marimile sinusoidale tensiunea si intensitatea se pot reprezenta prin FAZORI

rotitori in jurul unui punct, cu viteza unghiulara data de expresia :

[ rad/s ] = 2 x f [ Hz ]

Aceasta viteza unghiulara sau PULSATIA DE CURENT se exprima

in radiani pe secunde ( rad/s ).

89

6.3 CALCULUL VALORII INSTANTANEE ( i ) A UNUI CURENT

ALTERNATIV

unde

Sin = _i_
Im
i = Im x sin
= x t,

deci

i = Im x sin t

6.4 MASURAREA CURENTULUI ALTERNATIV

Curentul alternativ se masoara cu ajutorul aparatelor nepolarizate.

Aceste aparate sunt in general de tip ferromagnetic sau ferodinamic.

90

Experienta

Oricare ar fi sensul curentului, acul ampermetrului deviaza

intotdeauna in acelasi sens.

Sa legam acelasi aparat in circuitul alimentat cu curent alternativ.

Acul indicator al aparatului

deviaza si se stabileste la o
valoare care reprezinta
intensitatea eficace a curentului
alternativ.

6.5 VALOAREA EFICACE A CURENTULUI ALTERNATIV

Valoarea eficace a intensitatii curentului alternative este egala cu

valoarea intensitatii curentului continuu care produce in acelasi interval
de timp in aceeasi rezistenta , aceeasi cantitate de caldura .

91

6.6 RELATIA INTRE INTENSITATEA MAXIMA SI INTENSITATEA

EFICACE
Cantitatea de caldura produsa la trecerea curentului printr-o
rezistenta este egala cu :
Q = 0,24 R I2 t
Deci proportionala cu I2 si cu t .
Reprezentarea grafica a acestei cantitati de
caldura ( in ipoteza 0,24 R = const. = 1 )

Q [ cal ] = 0,24 R I2ef t

Q [ cal ] = 0,24 R I2max t/2

Suprafata I2ef x t

Suprafata I2max x t/2

92

In aceste egalitati, factorii ( 0,24 R t) sunt egali, deci se va putea

scrie :

I2ef = I2max /2
Ief = Imax / 2

De unde rezulta :
Deoarece I este proportional cu U , rezulta relatia :

Uef = Umax / 2
Remarca
Orice valoare de tensiune si de intensitate a curentului
alternative, data fara specificatii, reprezinta valoarea eficace
corespunzatoare a curentului.

6.7 DEFAZAJUL CURENTULUI

6.7.1 Circuitul cuprinde un receptor ohmic
Experienta

Un acelasi receptor este alimentat succesiv in

curent continuu si in curent alternativ.

93

In curent alternativ, desi exista o variatie a tensiunii si a intensitatii, raportul

U/I se mentine constant si egal cu valoarea corespunzatoare curentului
continuu , ceea ce implica proportionalitatea valorilor instantanee :
u2 = Uef = Umax
i
Ief Imax
Cand U creste/scade , va creste/scade si I;
Cand U are valoare maxima, I va avea valoare maxima (analog
pentru valoare minima);
Cand U trece prin zero, de asemenea I va trece prin zero.
Tensiunea si Intensitatea curentului alternativ sunt in faza.

6.7.2 Circuitul cuprinde o bobina

Experienta

O aceeasi bobina este alimentata succesiv in curent

continuu si curent alternativ.

94

Valoarea rezistentei bobinei este mult

mai mare in curent alternativ, decat in
curent continuu.
De ce?

Se stie ca o bobina este supusa variatiei proprii a fluxului si , ca

urmare, se produce o tensiune electromotoare de autoinductie. In
cazul curentului alternativ bobina este supusa unui flux variabil.
T.e.m de autoinductie rezultata din aceasta variatie a fluxului se
opune tensiunii generatorului, deci se manifestea ca o rezistenta
suplimentara la trecerea curentului alternativ. Aceasta rezistenta
suplimentara se numeste REACTANTA ( X ) si se masoara in ohmi
( ca si rezistenta obisnuita ).

95

Intr-o bobina alimentata in curent alternativ se manifesta doua

rezistente electrice :
Rezistenta R generate de materialul conductorului din care
este realizata bobina ;
Reactanta X generate de t.e.m de autoinductie.
Ansamblul acestor doua rezistente se numeste IMPEDANTA
( Z ) si ea se masoara in ohmi :

Z[]=U[V]
I[A]
Impedanta unei bobine se poate deci, teoretic,
descompune in doua component : o rezistenta si
reactanta legate in serie.

Tensiunea la bornele rezistentei

U1 = R * I
Este in faza cu intensitatea
curentului electric.

Tensiunea electromotoare de
autoinductie
Et = L * I/t
Se poate exprima si in functie
de reactanta :
E = X * I

T.e.m de autoinductie este in faza sau defazata fata de intensitate?

96

Stiind ca E se opune tensiunii generatorului, se poate

reprezenta caderea de potential U2 care anuleaza in orice
moment pe E.

Tensiunea U2 este defazata cu din perioada in avans fata de

intensitate.
Deoarece U2 = E si E = X * I , rezulta U2 = X *I

Tensiunea la bornele bobinei ( U = Z * I ) este egala cu suma geometrica

intre :
Caderea de potential ohmica ( U1 = R * I ) si
Caderea de potential inductiva (U2 = X * I )

97

Pe baza variatiei fluxului produs de bobina ( in faza cu I ) si

folosind legea lui Lenz, se obtine reprezentarea grafica pentru E.

Crestere in sens
invers

Scadere in
acelasi sens

Crestere in
sens invers

Scadere in
acelasi sens

si I fiind in faza,
a fost inlocuit prin
I

T.e.m de autoinductie este defazata cu din perioada in urma fata de

intensitatea curentului. Fazorial , acest defazaj este reprezentat printrun unghi de 90, respectiv de /2 radiani.

98

Aceasta constructie indica faptul ca, la trecerea printr-o bobina, intensitatea

curentului alternativ este defazata in urma tensiunii cu unghiul .

Daca se divide fiecare fazor cu marimea comuna I a intensitatii , se

obtine :

99

Cosinusul unghiului exprima defazajul intre intensitatea

curentului si tensiune.
Defazajul depinde de valorile respective ale lui R si X
- daca rezistenta are o valoare mai mare decat reactanta,
unghiul este mic ( < 450)
- in caz contrar, unghiul este mare ( > 450)

Constructia precedenta permite evidentierea relatiei

intre impedanta, rezistenta si reactanta

Z2 [] = R2 [] + X2 []

X [] = L[H] [rad/s]

REMARCA
Relatia cos = R/Z nu este valabila decat in cazul unei
bobine care nu transmite putere unui circuit magnetic
Cos este numit FACTOR DE PUTERE

100

6.7.3 Circuitul cuprinde un condensator

CONSTRUCTIA UNUI
CONDENSATOR

Condensator plat

Condensator cilindric

CONDENSATOR CONECTAT LA O TENSIUNE CONTINUA

La conectarea sub tensiune, acul indicator al ampermetrului

deviaza si apoi revine la zero.
DE CE?
Izolatorul aflat in campul electric al armaturilor se polarizeaza prin
influenta. Condensatorul se incarca cu o cantitate de electricitate.

101

Condensatorul este separat de sursa de curent

Se
pastreaza
o
diferenta de potential
intre armaturile sale

Acul ampermetrul deviaza in sens

invers: condensatorul se descarca.
Comportamentul lui este asemanator cu
cel al unui generator. Se descarca pana
cand armaturile devin neuter.
DE CE DEPINDE CANTITATEA DE ELECTRICITATE
INMAGAZINATA DE UN CONDENSATOR?
Aceasta cantitate este proportionala cu:
- tensiunea aplicata la borne
- capacitatea condensatorului
Q[C] =U[V]C[F]

Capacitatea unui condensator este

o marime care caracterizeaza
posibilitatea de inmagazinare a
unei sarcini electrice. Capacitatea
se exprima in FARAD (F)

102

CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR DEPINDE

DE CONSTRUCTIA LOR

C[F] = 8810-23 K-S[m]/e[m]

Un FARAD fiind o unitate foarte mare, in practica se

utilizeaza
MICROFARADUL (F) si PICOFARADUL (pI)
I F = 106 F = 1012 pF

103

CONDENSATORUL CONECTAT LA O
TENSIUNE SINUSOIDALA

Acul ampermetrului
deviaza in permanenta
DE CE?

U
creste:condensatorul
se incarca

U scade:
condensatorul se
descarca

U creste
condensatorul
se incarca

U scade:
condensatorul se
descarca

Un condensator conectata la o tensiune sinusoidala se inarca si se descarca

corespunzator frecventei sursei (doua
104incarcari si doua descarcari la fiecare
perioada).
Conducatorii de legatura sunt parcursi de curenti sinusoidali, avand aceeasi
frecventa ca si tensiunea, dar cu defazaj de de perioada in avans fata de
tensiune.

DE CE DEPINDE INTENSITATEA CURENTULUI PRIN

CONDUCTORII DE ALIMENTARE?

Experienta

Intensitatea curentului in conductoarele de alimentare

variaza proportional cu:
- tensiunea de alimentare
- capacitatea condensatorului
- frecventa curentului

I [A] = U[V] C [F] [rad/s]

[rad/s] = 2 [Hz]

105

Relatia precedenta se mai poate scrie sub formula

I=U
1
C
Aceasta forma a expresiei se poate asimila cu legea lui Ohm:
I= U I= U
1/C
R
_1__
C
este numita REACTANTA CAPACITIVA (x) si
reprezinta rezistenta ce se opune la trecerea curentului alternativ. Ca si
rezistenta, reactanta capacitive se exprima in ohmi.
X[] = ________1__________
C[F] [rad/s]

Intensitatea absorbita de un condensator se poate calcula in

functie de U si X
I[A] = U[V]/X[]

6.8 LEGAREA CONDENSATOARELOR

MONTAJ IN SERIE

106

CAPACITATEA
ECHIVALENTA A UNUI GRUP
DE CONDENSATOARE
CONECTATE IN SERIE

REACTANTA ECHIVALENTA A
UNUI GRUP DE
CONDENSATOARE
CONECTATE IN SERIE

Ut = U1 +U2 + U3
1 = 1 + 1 + 1__
Ci C 1 C 2 C 3

Se scoate I/ in factor comun:

I 1 = I (1 + 1 + 1)
C e C 1 C2 C3
Prin amplificare, obtinem

Se scoate I in factor comun:

I __1__ = I ( _1_ + _1__ + _1_)
Ce
C1
C2 C3
Prin simplificare obtinem:

1=1+1+1
Ce C1 C2 C3

Xe = X1 + X2 + X3

Inversa capacitatii echivalente

este egala cu suma inverselor
capacitatilor componente

Reactanta echivalenta este

egala cu suma reactantelor
componente.

Montaje in paralel

107

CAPACITATEA
ECHIVALENTA A UNUI
GRUP DE
CONDENSATOARE
CONECTATE IN PARALEL

REACTANTA
ECHIVALENTA A UNUI
GRUP DE
CONDENSATOARE
CONECTATE IN
PARALEL

It = I 1 + I 2 + I 3
UCe = UC1 + UC2 + UC3

Se scoate U in factor
comun:
U Ce = U (C1 + C2 + C3)
Prin simplificare, obtinem:

Se scoate U in factor comun:

UCe = U (C1 + C2 +
C3 )

Ce = C 1 + C 2 + C 3

1=1+1+1
Xe X1 X2 X3

Capacitatea echivalenta este

egala cu suma capacitatilor
componente

Inversa reactantei echivalente

este egala cu suma inverselor
reactantelor componente.

108

REMARCA
Daca condensatoarele sunt conectate in serie:
- cantitatea de electricitate inmagazinata in ansamblul condensatoarelor este
egala cu cantitatea de electricitate inmagazinata in fiecare condensator in
parte.
Daca condensatoarele sunt conectate in paralel:
- cantitatea de electricitate inmagazinata in ansamblul condensatoarelor este
egala cu suma cantitatilor de electricitate inmagazinate in fiecare condensator
in parte.
DEFAZAJUL

MONTAJ IN SERIE

Experienta
O impedanta ZB, o rezistenta R si o reactanta capacitive
XC sunt legate in serie:

109

 + + > .
Tensiunea la bornele ansamblului este mai mica decat suma
tensiunilor partiale.
DE CE?

DIAGRAMA DE TENSIUNE

Intensitatea curentului este aceeasi in

cele trei receptoare si se considera ca
origine a fazelor

Tensiunea la bornele ansamblului Ut este egala cu suma

vectoriala a tensiunilor partiale
Ut = Ub + UR + UC
sau Ut = U1 + U2 + UR + UC

110

Daca se imparte fiecare fazor din constructia anterioara

prin marimea comuna It se obtine

Impedanta echivalenta a schemei Ze este egala cu

suma vectoriala a impedantelor partiale.

Z e = Z B + R + XC

sau Ze = RB + XB + R + XC

REMARCA

Impedanta echivalenta Ze este rezultanta:

- unei rezistente echivalente Re egala
rezistentelor partiale
Re = RB + R
-

cu

suma

unei reactante echivalente Xe egala cu suma algebrica a

reactantelor partiale
Xe = XB - XC

111

MONTAJ IN PARALEL
Experienta

O impedanta Z; o rezistenta R si o reactanta

capacitiva Xe sunt legate in paralel.

+ + >
Intensitatea curentului total este mai mica
decat suma intensitatilor curentilor partiali.
DE CE?

6.9 DIAGRAMA INTENSITATILOR

112

Intensitatea curentului absorbita de ansamblul It este

egala cu suma geometrica a intensitatilor partiale

It = I B + I R + I C

Intensitatea absorbita de bobina poate fi descompusa

in:
- o componenta activa IaB in faza cu U si
- o componenta reactiva IrB defazata cu /2 in
urma fata de U

IB2 = IaB2 + IrB2

sau It = IaB + IrB + IR + IC

REMARCA

Intensitatea curentului It care circula prin ansdamblu

este rezultanta:
- unei intensitati active totale Iat egala cu suma
intensitatilor active partiale
Iat = IaB + IR
- unei intensitati reactive totale Irt egala cu suma
algebrica a inensitatilor reactive partiale
Irt = IrB - IC

113

7. PUTERILE IN CURENT ALTERNATIV

PUTEREA ABSORBITA DE UN RECEPTOR
OHMIC
Experienta

U x I = x=
Produsul U x I este egal cu valoarea indicate de Wattmetru.
Este cazul receptoarelor la care U si I sunt in faza.
PUTERILE ABSORBITE DE UN RECEPTOR INDUCTIV
Experienta

114

U x I = x=
Produsul U x I este diferit de valoarea indicate de wattmetru.
DE CE?

Intr-un circuit inductiv I este defazat in urma lui U. Wattmetrul tine seama de acest
defazaj, spre deosebire de produsul U x I.

CE REPREZINTA PUTEREA INDICATA DE

WATTMETRU?

Experienta

Alimentam receptorul inductive in current continuu si reglam

intensitatea la aceeasi valoare ca mai sus (Icontinuu=Ieficace)

115

Wattmetrul indica aceeasi valoare in current continuu si in current alternative. Ori in

current continuu, intervine numai rezistenta ( R ). Concluzia este ca puterea indicata de
wattmetrul in curent alternativ reprezinta puterea absorbita de elementul rezistenta al
receptorului.
Aceasta putere este denumita:
PUTEREA ACTIVA sau PUTEREA REALA (P) si se exprima in WATT [W]
Puterea activa poate fi deci calculata in functie de R si I.

P [W] = R[]I2[A]

Produsul UI este denumit PUTEREA APARENTA (S)

si se exprima in VOLT-AMPER (VA)

S[VA] = U[V]I[A]

Puterea aparenta poate fi de asemenea calculata in functie de Z si I

S = UI = Z I I

S [ VA ] = Z [ ] I2 [A ]

Dupa cum Z si R determina respectiv puterile aparenta si activa, elementul

reactanta determina o a treia putere, denumita PUTERE REACTIVA (Q)
exprimata in VOLT-AMPER-REACTIV (VAr)
Q [ VAr ] = X [ ] I2[ A ]

116

CONCLUZIE

OBSERVATII

1. Pe plan energetic puterea activa trebuie luata in considerare

(W [ Wh ] = P [ W ]t[ h ]:W[ J ]=P[ W ]t [ s ])
- puterea reactiva reprezinta o putere care circula intre generator si receptor
(generator-receptor)
- puterea aparenta este rezultanta puterii active si a puterii reactive
2. Puterea reactiva poate fi, de asemenea, exprimata in functie de Ut si I
P[ W ] = Ut [ V ] I [ A ]
- puterea reactiva poate fi exprimata si in functie de U2 si I
Q [ VAr ] = U2[ V ]I [ A ]

7.1 RELATIA INTRE Pt Q si S

117

P[W] = U [V ] I [ A ] cos

Q [ VAr ] = U [ V ] I[ A ] sin

S2[ VA ] = P2 [ W ] + Q 2[ VAr ]
Observatie

Puterea activa absorbita de un receptor inductiv care transmite o putere catre

un circuit magnetic se compune din:
- puterea absorbita de rezistenta conductorului ( P = RI2 )
- puterea transmisa circuitului magnetic ( Pm )
Cos = _P = _RI2 + Pm _R
S
ZI2
Z
In aceste conditii, R nefiind influentata de prezenta circuitului magnetic,
numai raportul P/S permite calculul lui cos.

7.2 PUTEREA ABSORBITA DE UN CONDENSATOR

118

Experienta

Un condensator nu absoarbe
o putere activa
DE CE?
Puterea activa este data de relatia
P = U* cos
Deoarece U si I sunt defazate cu 90 (cos = 0 )
P=0:
S2 = P2 + Q2 P =0 , S = Q
Q [ V Ar ] = U [ V ]*I [ A ]

Puterea reactiva absorbita de un condensator se mai poate

exprima :
- In functie de U si C :
Q = U * I = U * C * U
- In functie de I si C
Q = U * I = ( I/ C ) * I

Q [ V Ar ] = U2 [ V ] * C [ F ] * [ rad/s ]
Q = [ V Ar ] = _____l2 [ A ]_____
C[F] * [ rad/s]

119

7.2.1 AMELIORAREA FACTORULUI DE PUTERE AL UNEI

INSTALATII ELECTRICE CU AJUTORUL CONDENSATOARELOR
Experienta

S =U x I = .x = .
Cos = P / S = __________ =

S =U x I = .x = .
Cos = P / S = __________ =

Cand un condesator este legat la bornele unui

receptor inductiv, factorul de putere se
mareste. DE CE?

8. CURENTI TRIFAZATI
120

Curentii trifazati sunt produsi de un generator cuprinzand trei elemente

monofazate ( trei faze ), care produc trei tensiuni sinusoidale de
aceeasi valoare, de aceeasi frecventa, dar defazate intre ele cu 1/3 de
perioada ( 120).

121

Se pot lega intre ele cate un conductor din fiecare faza;

se obtine astfel un conductor COMUN , denumit
NEUTRU.

8.1 TENSIUNE DE FAZA SI TENSIUNE DE LINIE

Experienta

Ce reprezinta tensiunea indicata de

voltmetrul legat intre conductoarele de
faza R si S ?

122

Aceasta tensiune reprezinta suma vectoriala intre VR si VS:

U R-S = VR - VS

Tensiunile VR si VS sunt denumite TENSIUNI DE FAZA .

Tensiunea U R-S este denumita TENSIUNE DE LINIE.

Un sistem trifazat cuprinde deci :

Trei tensiuni de faza VR, VS, VT ;
Trei tensiuni de linie UR-S, US-T, UT-R
-

123

Cele trei tensiuni de linie sunt , asemenea tensiunilor

de faza, egale si defazate reciproc cu 120.

Ce raport exista intre tensiunile de faza si tensiunile de linie ?

Remarca
Pentru realizarea neutrului, conductoarele unite intre ele trebuie sa
formeze bornele de intrare/ iesire.
Daca aceasta conditie nu este indeplinita, tensiunile de linie vor fi egale
cu tensiunile de faza; in adevar U R-S este astfel egal cu suma vectoriala
dintre VR si VS:

Acest montaj poate fi utilizat dupa cum se va arata in continuare.

124

8.2 CONECTAREA RECEPTOARELOR IN CAZUL CURENTILOR

TRIFAZATI
Cum se leaga receptoarele la o retea trifazata ?

Receptoarele pot fi legate :

- Intre conductorul de faza sic el neutru ;
- Intre doua conductoare de faza .
Modul de legare depinde atat de tensiunea nominala a receptoarelor, cat si
de tensiunea retelei.

Daca tensiunea nominala a

receptoarelor corespunde tensiunii
de faza, receptoarele se vor lega
intre conductorul de faza si
conductorul neutru.

Daca tensiunea nominala a

receptoarelor
corespunde
tensiunii de linie a retelei,
receptoarele se vor lega intre
conductoarele de faza.

Acest montaj se numeste

Montaj Stea ( vezi schema )

Acest montaj se numeste Montaj

Triunghi ( vezi schema )

125

MONTAJ IN STEA

CIRCUIT ECHILIBRAT
Experienta

Trei receptoare identice (aceeasi impedanta, acelasi factor de putere )

sunt legate in stea :

Intensitatea in conductorul neutru este nula . DE CE?

Intensitatea in conductorul neutru este egala cu suma vectoriala a

intensitatilor celor trei curenti ce parcurg conductoarele de faza.
Intensitatile fiind egale si defazate cu 120, rezultanta este nula .

IR + IS + IT = I0 = 0
In cazul experientei ,
receptoarele fiind ohmice,
intensitatile sunt in faza cu
tensiunea de faza.

126

In montajul stea echilibrata,

conductorul neutru poate fi
suprimat.

Punctul comun al celor trei receptoare este numit punct neutru artificial .
Potentialul neutrului artificial este acelasi cu al conductorului neutru.

CIRCUIT DEZECHILIBRAT

Experienta

In cazul unui bransament stea

dezechilibrat, conductorul neutru este
indispensabil. Intensitatile curentilor
pe faze fiind diferite, suma lor
vectoriala conduce la o rezultanta
nenula in conductorul neutru :

IR + IS + IT = I0 = 0 =

127

Care sunt consecintele intreruperii conductorului neutru

intr-un montaj stea dezechilibrat ?
Experienta

Receptoarele de pe faza cea mai incarcata ( R )

sunt subvoltate ;
Receptoarele de pe faza cea mai putin incarcata
( T ) sunt supravoltate .

Potentialul punctului comun se deplaseaza

permanent spre potentialul fazei mai incarcate ;
Tensiunile de linie isi pastreaza valorile lor
normale .

128

MONTAJ IN TRIUNGHI

CIRCUIT ECHILIBRAT
Experienta

Trei receptoare identice ( aceeasi impedanta acelasi factor de

putere ) sunt legate in triunghi.

Intensitatea ( I ) a curentilor in conductoarele de faza este mai mare

decat intensitatea ( J ) a curentului prin receptoare .
De ce?
Intensitatea fiecarei faze ( I ) este egala cu suma vectoriala a
intensitatilor ( J ) corespunzatoare :

IR = JR-S JT-R
IS = JS-T JR-S
IT = JT-R JS-T
Deoarece aceste intensitati ( J ) sunt identice si defazate intre ele
cu 120, suma lor vectoriala este mai mare decat valoarea lor
proprie .

129

Determinarea grafica a lui I in functie de J.

In cazul experientei receptoarele

fiind ohmice, ( J ) in receptoare
sunt in faza cu tensiunea de linie.

Observatie
In circuit echilibrat , factorul de putere al
fazelor ( defazaj intre V si I ) este acelasi cu
factorul de putere al receptoarelor ( defazaj
intre U si J ).
RAPORT INTRE I SI J

130

CIRCUIT DEZECHILIBRAT

Analog circuitului echilibrat, intensitatile ( I ) ale curentilor din

conductoarele de faza sunt egale cu suma vectoriala a
intensitatilor ( J ) ale curentilor prin receptoare.

IR = JR-S JT-R
IS = JS-T JR-S
IT = JT-R JS-T

Observatii
In circuitul dezechilibrat:
Cos al fazelor ( defazaj intre V si I ) sunt diferite
de cos al fiecarui receptor ;
Raportul I/J nu mai este egal cu 3

131

8.3 PUTERILE IN CURENTI TRIFAZICI

MONTAJ IN STEA

Puterea activa absorbita de ZR : PR = VR * IR cos R

Puterea activa absorbita de ZS :PS = VS * IS cos S
Puterea activa absorbita de ZT : PT = VT * IT cos T
Puterea activa absorbita de ansamblu:

Pt = PR + PS +PT
DACA CIRCUITUL ESTE ECHILIBRAT

Deoarece PR = PS = PT , puterea activa totala se poate

scrie :

Pt = 3 P = 3 V I cos
Pt = 3 _U_ I cos
3
P [ W ] = 3 U [ V ] * I [ A ] *cos
132

MONTAJ TRIUNGHI

Puterea activa absorbita de ZR : PR = VR * JR cos R

Puterea activa absorbita de ZS :PS = VS * JS cos S
Puterea activa absorbita de ZT : PT = VT * JT cos T
Puterea activa absorbita de ansamblu:

Pt = PR + PS +PT

DACA CIRCUITUL ESTE ECHILIBRAT

Deoarece PR = PS = PT , puterea activa totala se poate scrie :

Pt = 3 P = 3 U J cos
Pt = 3U _J_ cos
3
P [ W ] = 3 U [ V ] * I [ A ] *cos

133

OBSERVATII

Relatia P = 3 * I cos poate fi utilizata in cazul

receptoarelor legate in stea sau triunghi.
U reprezinta intotdeauna tensiunea de linie , iar I
intensitatea curentului intr-un conductor de faza.

PUTEREA APARENTA PUTEREA REACTIVA

Demonstratia precedenta facuta cu ajutorul expresiilor fundamentale
S=V*I
sau S = U * I
Q = V*I sin
sau
Q = U * I sin
arata ca :
Puterea aparenta totala intr-un circuit echilibrat este :
S [ VA ] = 3 U [ V ] * I [ A ]
Puterea reactiva totala intr-un circuit echilibrat este :
Q [ VAR ] = 3 U [ V ] * I [ A ] sin

OBSERVATII
Calculul puterii aparente totale si al puterii reactive totale intr-un circuit
dezechilibrat nu prezinta interes.
Totusi , pentru determinarea unui cos mediu , necesar in special
pentru tarifarea energiei electrice , se ia :
Puterea activa totala egala cu suma aritmetica a puterilor active
pe faze;
Puterea reactiva totala egala cu suma algebrica a puterilor
reactive pe faze;
Puterea aparenta totala egala cu suma vectoriala a puterilor
aparente pe faze.

134

9.ALTERNATORUL . DESCRIERE SI FUNCTIONARE

GENERATOARE DE CURENT

135

ALTERNATORUL NU ESTE O MASINA INDEPENDENTA : FUNCTIONAREA

LUI ESTE LEGATA DE A MOTORULUI DE ANTRENARE ( TURBINA)

GRUP TURBO - ALTERNATOR

UZINA TERMICA

Turbina furnizeaza energie

mecanica

Alternatorul transforma
aceasta energie mecanica in
energie electrica

136

9.1 PARTI COMPONENTE ALE UNUI ALTERNATOR

Alternatorul se compune in principal

din :

Inductor sau rotor ( parte

rotitoare)

Indus sau stator ( parte fixa)

137

9.2 ALTERNATORUL MONOFAZIC

CUM FUNCTIONEAZA UN ALTERNATOR ?

Experienta
Facand sa se roteasca un magnet in fata unei bobine

La bornele bobinei va apare o tensiune electromotoare .

De ce?

Se stie ca orice bobina supusa unei variatii de flux este

sediul unei t.e.m induse.
Rotatia magnetului in fata bobinei produce in aceasta o
variatie sinusoidala de flux. Rezulta deci o tensiune
electromotoare indusa , de asemenea sinusoidala, dar
defazata cu /2 in urma fluxului.

138

Magnetul si bobina constituie un alternator elementar :

- Bobina este indusul
- Magnetul este inductorul

Practice pentru a obtine un flux cat mai mare, magnetul permanent

este inlocuit cu doua bobine alimentate in curent continuu.
Experienta
Alimentarea
inductorului prin
intermediul
sistemului de inele si
perii

139

9.2.1 MODALITATI DE A OBTINE CURENTUL ALTERNATIV

Bobinajele statorului pot fi parcurse de un curent electric

Experienta 1

Apropierea
sau
indepartarea
magnetului produce o variatie a
campului magnetic, care induce in
bobinaj un curent electric.

Este suficient ca ele sa fie

supuse unei variatii a campului
magnetic, care poate fi creata
prin deplasarea unui magnet
permanent .

Experienta 2

Apropierea sau indepartarea

electromagnetului produce o
variatie a campului magnetic,
care induce in bobinaj un curent
electric.

Sau prin deplasarea unui

electromagnet, a carui bobina
este parcursa de un curent
continuu.

140

Experienta 3

.. sau prin rotirea acestui electromagnet ( inductor )

Rotirea electromagnetului produce o

variatie a campului magnetic, care
induce un curent in bobinaj
Experienta 4
Remarca
Se conecteaza un ampermetru la bornele bobinei
Curentul parcurge bobinajul cand intr-un sens, cand in altul,
cu variatie continua . Este un Curent Alternativ .
Daca inductorul face o rotatie, acul deviaza, apoi revine la 0 ,
deviaza in celalalt sens si iar revine la 0 .
141

Daca acest process se efectueaza intr-o

secunda, curentul are frecventa de 1 Hz.
Frecventa curentului industrial este de 50 Hz

Remarca
Pentru ca frecventa sa fie de 50 Hz, inductorul trebuie sa se
invarteasca de 50 de ori pe secunda, adica sa efectueze 3000
rot/min.

142

Frecventmetrul cu lamele vibratoare

masoara frecventa curentului.
Inductorul
1 rotatie
3000rot/min

Curentul

1 perioada
50 Hz ( per/s )

Inductorul se roteste cu o viteza constanta. O marire a intensitatii

curentului in inductor ( curent de excitatie ) produce o intensificare
a campului magnetic, care se traduce printr-o crestere a tensiunii.
Experienta 5

143

Experienta 6

Daca se adauga o bobina in serie cu prima, tensiunea rezultata la

bornele ansamblului este mai mare decat tensiunea la bornele primei
bobine.

Majorarea curentului de
excitatie

Majorarea
tensiunii

Majorarea numarului
de spire in bobinaj

Experienta 7

Bobinajele pot fi asezate intr-un circuit magnetic : intensificarea campului

magnetic conduce la majorarea tensiunii induse.

144

9.2.2 INDUCTORUL UNUI ALTERNATOR POATE AVEA MAI

MULTE PERECHI DE POLI ?
Experienta 8

Se inlocuieste inductorul cu o pereche de poli printr-un

inductor cu doua perechi de poli .

145

In acest caz se obtine o perioada a t.e.m induse

pentru o jumatate de rotatie a inductorului

Pentru a obtine o frecventa de 50 Hz fara a mari viteza , este necesar

sa creasca numarul bobinajelor inductorului de la 2 la 4.
Obtinem astfel un inductor cu 4 poli.

146

Experienta 9

Viteza va ramane aceeasi : 1500 rot/min

Observatie
Inductor : pentru a obtine 2 poli nord fata in
fata si 2 poli sud fata in fata, la Indus se
inverseaza conexiunea unei bobine.

147

Experienta 10

Inductorul are 4 poli. Se pot monta doua bobine ( pe indus ) in fata polilor
neutilizati . Aceasta permite majoararea puterii alternatorului .

Observatie
Conexiunea celor doua noi bobine ale indusului :
Grupate in acelasi sens cu primele doua ;
Pentru a fi puse in paralel cu primul grup, se inverseaza una in
raport cu cealalta.

148

DE CE DEPINDE FRECVENTA T.E.M INDUSE ?

Experientele anterioare arata ca frecventa t.e.m induse [ Hz ] este:

Proportionala cu numarul de rotatii exprimat in rotatii pe

secunda n [ rot/s ]
Proportionala cu numarul perechilor de poli ( p ) .

[ Hz ] = n [ rot/s ] * p

9.2.3 UNGHI ELECTRIC SI COEFICIENT DE BOBINAJ

Indusul unui alternator are totdeauna mai multe bobine care pot
fi legate in serie/paralel. Aceste bobine sunt in mod obligatoriu
decalate in spatiu.

149

Experienta 11

Doua bobine decalate in spatiu cu 45 sunt conectate in serie .

Inductorul are o singura

pereche de poli

Inductorul are doua

perechi de poli

Se constata ca t.e.m totala nu este data de suma aritmetica

a tensiunilor electromotoare partiale.
De ce?

In cele doua bobine decalate in spatiu cu un unghi ( 45) se

creeaza t.e.m defazate intre ele cu un unghi .
Acest unghi se numeste unghi electric.

Unghiul electric depinde de marimea decalajului in spatiu intre

bobine ( unghiul ) si de numarul perechilor de poli ai
inductorului. Ca urmare ..

150

1.INDUCTOR CU O PERECHE DE POLI

(p=1)

1.INDUCTOR CU DOUA PERECHI DE

POLI ( p = 2 )

Inductorul parcurge 360 intr-o perioada

La = 45 corespunde :

Inductorul parcurge 180intr-o perioada

La = 45 corespunde :

_45 = _1_ perioada

360
8

_45_ = _1 _ perioada
180
4

Unghiul intre fazori este :

Unghiul intre fazori este :

= 45 = 45 x 1 per poli

= 90 = 45 x 2 per poli

=*p
CE SE INTELEGE PRIN COEFICIENT DE BOBINAJ ?

Coeficientul de bobinaj este un coefficient care tine seama de

unghiul electric in scopul calculului t.e.m a alternatorului.
151

EXEMPLU

Indus cu 8 bobine conectate in serie paralel ;

Inductor cu o pereche de poli .
Se presupune ca fiecare bobina produce o t.e.m de 100 V.

Aceasta conexiune se compune din doua grupe de cate 4 bobine legate in

serie, iar cele doua grupe sunt legate in paralel.

Et = E1 + E2 + E3 + E4
Din diagram fazoriala : Et = 260 V . Daca t.e.m ar fi fost in faza, atunci E t =
100 * 4 = 400V . Dar, tinand seama de unghiul electric, rezulta E t = 100 * 4
* K = 260V, de unde : K = _260_ = 0,65 reprezinta coeficientul de bobinaj.
100*4

152

REMARCA
In exemplul considerat , coeficientul de bobinaj este foarte mic,
rezultand o slaba utilizare a cuprului. Din aceasta cauza, in cazul
alternatorului monofazat , in scopul maririi coeficientului de
bobinaj, o parte a statorului ramane libera ( nebobinata ).

Dispozitia practica a bobinajului indusului

Practic, conductoarele care formeaza bobinajul indusului sunt

asezate in ancose. Mai jos este redata schema frontal pentru un
exemplu simplu.

Fiind toate bobinele conectate in serie, sa se calculeze :

- T.e.m totala ;
- Coeficientul de bobinaj .

153

9.2.4 CUM SE CALCULEAZA T.E.M A UNUI ALTERNATOR ?

Se cunoaste expresia fundamental a t.e.m induse :
E = __ * N
t
Se da un corrector practice al acestei expresii, considerand factorii
care determina pe E in cazul alternatorului.

VARIATIA FLUXULUI()
= max - min

Oricare ar fi numarul polilor inductorului, fluxul din indus variaza

de la max la 0, max fiind fluxul produs de un pol inductor.
Durata de variatie ( L )
Pentru a calcula valoarea E pentru t = perioada, se exprima t in
functie de n si p ( perechi de poli )

154

Valoarea unei perioade a t.e.m este egala cu :

T [ s ] = _1 __ ,
[ Hz ] = n [ rot/s ] * p
[Hz]
deci:

T [ s ] = ___1_______
n [ rot/s ] *p

Deoarece fiecare perioada cuprinde 4 variatii,

t = ____1______
4 n [ rot/s ]*p

NUMARUL DE SPIRE ( N )
In expresia fundamentala a lui E, N reprezinta numarul de spire.
Pentru un alternator este mai practice sa se considere numarul
conductorilor activi.
O spira contine doi conductor active, deci :
Nspire = Ncond / 2

Inlocuind in formula initial valorile , t, si N se obtine :

Emed = max *4*n*p* Ncond
2
Deoarece Eef = Emed * 1,11 rezulta Eef = 2,22 * max * n * Ncond * p

E [ V ] = K * [ Wb ] * n [ rot/s ] * N * p

Coeficientul K tine seama suplimentar de factorul deja

considerat, coeficientul de bobinaj .Coeficientul de bobinaj
fiind apropiat de unitate, K se situeaza in cazul general in
jurul valorii de 2,2 .

155

9.2.5 ALTERNATORUL IN SARCINA. REACTIA INDUSULUI

Alternatorul poate furniza energie electrica numai in masura in
care primeste energie mecanica.

Cand indusul este parcurs de curent , acesta se opune, prin actiunea sa

electromagnetica, rotirii inductorului ( legea lui Lenz ).
SE CONSIDERA O SARCINA PUR OHMICA....

In acest caz , I este

practice in faza cu E

Se stie ca E este cu de
perioada defazat in urma
fluxului inductor

Fluxul produs de indus

este in faza cu I, deci cu
E

156

 inductor este
maxim
indus este nul

inductor scade
indus este in
acelasi sens

inductor creste
indus este in
sens contrar

Considerand polaritatile ca mai sus, se constata ca fluxul indus se opune

rotatiei inductorului.
Ca urmare , trebuie majorat cuplul motor pentru a mentine viteza constanta a
inductorului.

Reactia indusului este transversal ( se opune rotatiei )

157

SE CONSIDERA O SARCINA PUR

INDUCTIVA
In acest caz intensitatea este defazata cu perioada in urma
lui E. Fluxul indus , in faza cu aceasta intensitate, este in
opozitie fata de fluxul inductor.

inductor este opus

lui inductor

indus favorizeaza
rotatia inductorului

indus se opune
rotatiei inductorului

Actiunea acestor doua cazuri este

nula

158

In acest caz, reactia indusului este longitudinala. Ea are

drept consecinta diminuarea fluxului rezultant, fara a se
opune rotatiei inductorului.

Deoarece nu absoarbe energie activa, nu necesita

surplus de energie mecanica.

Se considera o sarcina pur capacitiva

In acest caz, intensitatea este practice defazata cu

de perioada in avans fata de E.
Fluxul indus, in faza cu intensitatea , este de
asemenea in faza cu fluxul inductor.

159

indus si inductor
au acelasi sens

indus se opune
rotatiei inductorului

indus favorizeaza
rotatia inductorului

Efectul rezultant al acestor

doua cazuri este nul.

In acest caz, reactia indusului este longitudinala. Ea are drept

consecinta cresterea fluxului rezultant, fara a se opune roatatiei
inductorului.

Un condensator nu absoarbe energie

active, nu necesita energie mecanica.

160

9.2.6 PUNEREA IN FUNCTIUNE A ALTERNATORULUI

Experienta 12

OBSERVATII
Majorare vitezei majorarea frecventei tensiunii ;
Majorarea excitatiei majorarea tensiunii, diminuare
frecventei .
Se impune reglarea simultana a ambelor marimi.

161

ALTERNATORUL POATE FURNIZA O PUTERE

CRESCUTA ?
Experienta 13
Alternatorul poate furniza o putere crescuta

162

9.2.7 REGLAREA IN SARCINA A UNUI ALTERNATOR

Care sunt consecintele cresterii puterii active debitate
de un alternator ?

Asupra frecventei ?

Frecventa scade.
Cand sarcina unui alternator
creste, viteza lui de rotatie
scade.
Stiind ca : = n * p rezulta
ca scaderea numarului de
rotatii implica micsorarea
frecventei.

Asupra tensiunii ?

Tensiunea scade.
Sunt trei cauze care provoaca aceasta
diminuare :
Viteza E = K N n p
Caderea de tensiune
U=EZI
Reactia indusului care micosoreaza
fluxul rezultant
E=KNnp

Cum se mentin constante frecventa si tensiunea ?

163

Un motor (turbine
hidraulica sau termica )
furnizeaza energie
mecanica alternatorului

Un generator de curent continuu

( electric) este conectat pe acelasi ax
si furnizeaza curentul continuu
necesar inductorului alternatorului

Pentru a mentine frecventa si tensiunea constante sunt necesare simultan

doua operatii :
Marirea vitezei prin actiune directa asupra turbinei
=n*p
Marirea intensitatii curentului de excitatie prin actionare asupra
reostatului campului de excitatie
E=KN*n*p
Practic, cele doua operatii se pot realiza cu ajutorul unui regulator de
viteza si a unui regulator de tensiune.

164

9.2.8 DIAGRAMA DE FUNCTIONARE

Cadere de tensiune ohmica

prin indus ( R* I )

Tensiunea la bornele
generatorului

Caderea de tensiune
inductiva care echilibreaza
t.e.m de autoinductie ( L
I)

T.e.m produsa de fluxulk

inductor ( t.e.m masurabila
numai la mersul in gol )

Aceasta t.e.m ( E ) este egala cu suma vectoriala

dintre :
- Tensiunea ( U ) la bornele receptorului
- Caderea de tensiune ohmica ( R * I ) si
- Caderea de tensiune inductiva ( I I )
E=U+RI+LI

165

Alternatorul debiteaza tensiune si curent constant asupra

receptorului.

Ohmic cos = 1

Inductiv cos = 0,7

Capacitiv
Cos = 0,7

166

Defazaj mic al lui I

fata de E ()
Reactive transversal
data de indus ;
E valoare normala ;
Excitatie normala

I defazat in urma fata

de E () ;
Reactia indusului
longitudinala
(diminuata) ;
E valoare marita;
Excitatie marita

I defazat in avans
fata de E () ;
Reactia indusului
longitudinala
(aditiva);
E valoare
diminuata
Excitatie diminuata

9.3 ALTERNATORUL TRIFAZAT

Experienta 14

Avem un curent alternativ

Curentul este NUL cand polul trece prin dreptul bobinei induse.

167

1 rotatie 1 perioada

Experienta 15

O a doua bobina, montata la 120 de prima, va fi strabatuta de un

curent alternativ similar celui din prima bobina. Acest curent va fi
nul la 1/3 de rotatie dupa primul. Se zice ca este decalat (defazat)
cu 1/3 de rotatie sau cu 1/3 de perioada.

168

Experienta 16

O a treia bobina ( montata la 240 fata de prima) va fi

strabatuta de un curent defazat cu 1/3 de perioada in raport
cu al doilea si cu 2/3 de perioada fata de primul .

169

Experienta 17

Se obtin trei curenti egali, dar defazati cu 1/3 de perioada

unul fata de altul :

Acestia sunt curenti trifazati

170

9.3.1 CUM SE CONECTEAZA BOBINAJELE INDUSULUI

-

O borna a fiecarei bobine este conectata intr-un punct comun : este

punctul neutru ;
Patru fire vor iesi din alternator : conductorul neutru legat la punctul
neutru si trei conductor de faza legati la celelalte borne ale bobinelor.
Experienta 18

MONTAJUL IN STEA
Acest montaj permite sa se obtina :
- Trei tensiuni intre faza si
neutru
- Trei tensiuni intre faze

Tensiunea intre faze = tensiunea intre faze si neutru x 1,73

171

ALT MOD DE CONECTARE A BOBINAJELOR

INDUSULUI
Se pot lega cele trei bobine in serie si vor iesi din alternator
trei conductor conectati fiecare la o borna a fiecarei bobine.
Experienta 19

MONTAJUL IN TRIUNGHI

Se obtin trei tensiuni , care sunt tensiunile la bornele fiecarei bobine.

Acest montaj se utilizeaza foarte rar pentru alternatoare.

172

CONCLUZII
Intr-un bobinaj supus unei variatii alternante a
campului magnetic se va induce un curent alternativ.

Trei bobine plasate la 120 sunt locul a trei curenti

alternativi defazati cu 1/3 de perioada .

173

9.3.2 CUPLAREA ALTERNATORULUI LA RETEA

Alternatoarele utilizate la noi in tara nu debiteaza pe circuite
izolate , ci in reteaua interconectata.
Punerea in functiune a unui asemenea alternator necesita
punerea in paralel cu reteaua acestuia.

Ce conditii sunt necesare a fi indeplinite pentru a se cupla

un alternator la retea

Pentru a cupla un alternator la retea trebuie ca variatia t.e.m pe

care o produce sa fie identica cu variatia tensiunii
corespunzatoare a retelei.
Doua sinusoide se suprapun daca sunt satisfacute conditiile :
- Egalitatea valorilor maxime ;
- Egalitatea frecventelor ;
- Egalitatea fazelor .

174

OPERATIA DE CUPLARE

Punerea in functiune a turbinei

Punerea in viteza
Realizarea tensiunii
Punerea in functiune a dispozitivului de punere in paralel
Inchiderea intrerupatorului de cuplare in momentul in care
lampile fazelor sunt stinse
COMPORTAMENTUL LAMPILOR DE
FAZA

Partea de alimentare

Partea retelei

1. Tensiunile sunt identice, dar frecventele sunt diferite .

Exemplu : pentru retea = 8 Hz, pentru alimentator = 7 Hz
Se considera evloutia tensiunii la bornele lampii

175

1 tensiuni in faza lampa stinsa;

2 pentru o rotatie a fazorului VR , fazorul VA efectueaza numai 7/8 dintr-o
rotatie ; tensiunea la bornele lampii creste ;
3 pentru doua rotatii ale fazorului VR , fazorul VA are o ramanere in urma cu
2/8 dintr-o rotatie; tensiunea la bornele lampii creste suplimentar ;
4 pentru trei rotatii ale fazorului VR , fazorul VA are o ramanere in urma cu 3/8
dintr-o rotatie ; tensiunea la bornele lampii creste suplimentar;
5 pentru patru rotatii ale fazorului V R , fazorul VA are o ramanere in urma cu
4/8 dintr-o rotatie; tensiunea la bornele la bornele lampii creste in continuare;
6 tensiunea la bornele lampii scade ;
7 tensiunea la bornele lampii scade ;
8 tensiunea la bornele lampii scade ;
9 daca fazorul VR a efectuat opt rotatii, fazorul VA n-a efectuat decat 7 rotatii ;
tensiunea la bornele lampii este nula (VR si VA sunt din nou in faza ) ;
10 pentru o ramanere in urma cu o perioada , lampa lumineaza o singura data;
frecventa de luminare a lampii este egala cu diferenta de frecventa a fazorilor V R
si VA.

2. La dispozitivul de sincronizare, fenomenul este similar la frecventa egala, dar

cu defazaj constant.
Exemplu : VA este defazat inainte cu 90 fata de VR.

176

OBSERVATII
-

Fenomenele amintite sunt similar la toate cele trei faze.

Cuplajul nu este posibil decat daca frecventele sunt
identice si daca sinusoidele sunt egale si in faza
La prima instalare a unui alternator este posibil ca
fazele sa nu fie in concordanta.

In acest caz comportamentul celor trei lampi nu este simultan,

cuplajul nefiind posibil.
Punerea in sarcina a unui alternator cuplat la retea

Daca operatiile de cuplaj sunt terminate, alternatorul nu debiteaza

putere.
Reglarea puterii active :
Ca alternatorul sa furnizeze o putere active, trebuie marit cuplul
motor ( se actioneaza asupra admisiei de aburi in turbina).
Reglarea puterii reactive:
Pentru a varia puterea reactiva , se actioneaza asupra curentului
de excitatie a inductorului:
- Inductor subexcitat alternatorul absoarbe putere
reactiva;
- Inductor supraexcitat alternatorul furnizeaza putere
reactiva .

177

9.3.3 SURSE DE ENERGIE

178

10. TRANSFORMATORUL DE PUTERE

Care este rolul unui transformator de putere?

Transformatorul de putere permite

La iesirea (bornele)
alternatorului .

La locurile de
consum

Transformator din
centrale electrice

Transformator din
retele electrice

Ridicarea tensiunii in
vederea transportului
energiei electrice
(reducerea intensitatii
curentului in linie ).

Coborarea tensiunii in
vederea distribuirii
energiei electrice la
consumatori.

179

10.1 PRINCIPALELE ELEMENTE COMPONENTE ALE UNUI

TRANSFORMATOR

Izolator de Medie tensiune

Bobinaj parcurs de curent pe

partea de Medie tensiune

Izolator de Joasa Tensiune

Bobinaj in care se formeaza

curentul la joasa tensiune
Circuit magnetic

Cuva metalica umpluta cu

ulei (izolant racire )

180

181

10.2 CUM FUNCTIONEAZA UN TRANSFORMATOR

Practic toate transformatoarele de putere folosite in sistemul
energetic sunt trifazate

Aceste transformatoare trifazate pot fi separate in trei

transformatoare monofazate

Inalta tensiune

Joasa tensiune

182

Stiind ca fluxul este acelasi in toate punctele circuitului magnetic,

simplificand reprezentarea, vom putea plasa cate o bobina pe fiecare
coloana.

Primar

Secundar

Sa alimentam primarul cu o tensiune sinusoidala

Aceasta tensiune
induce in bobina
primara un curent
sinusoidal.

Bobina primara avand o

rezistenta foarte mica,
curentul in gol Iv este
defazat in urma Up cu
~90

Acest curent determina

in circuitul magnetic
un flux de asemenea
sinusoidal

Fluxul in circuitul
magnetic este in
faza cu curentul Iv

183

Bobina secundara supusa

acestei variatii de flux ,
produce o t.e.m de aceeasi
forma

T.e.m secundara Es
este defazata cu 90
in urma fluxului.

10.3 DIAGRAMA DE MERS IN GOL A TRANSFORMATORULUI

(transformatorul ideal)

Forta magnetomotoare care

determina fluxul in circuitul
magnetic

Forta electromotoare secundara Es este defazata cu 180 in raport

cu tensiunea primara.

184

DE CE DEPINDE FORTA ELECTROMOTOARE

SECUNDARA ?

Transformatorul fiind considerat ideal, tensiunea de alimentare

Up este permanent echilibrata prin f.c.e.m Ep (forta
contraelectromotoare)

F.c.e.m primara este :

- Ep1 = __ * Np
t1
1
Ep = Up
Up = __ * Np
t1

F.e.m secundara este :

Es = __ * Ns
t

Facand raportul acestor doua expresii,

Dupa simplificarea cu /t obtinem :

_Es_ = _Ns_
Up
Np

Es / Up este denumit raport practic de transformare, iar

Ns / Np raport teoretic de transformare

185

10.4 TRANSFORMATORUL IN SARCINA

Un transformator este in sarcina atata vreme, cat secundarul alimenteaza
diversi consumatori.
Ce se intampla cu curentul absorbit de primar cand curentul absorbit
de secundar creste ?
Experienta
Curba
Bobina
curentului
martorIp in
functie de Is

Ip

Is

Up

Is
0

Ip

Constatam ca Ip creste sensibil proportional cu Is ; dar , pe de alta parte,

remarcam ca f.e.m la bornele bobinei martor pastreaza aceeasi valoare pe
durata experientei. De aici rezulta concluzia ca fluxul din circuitul magnetic
ramane constant ( E = N x /t ) .

Ori, acest flux rezulta in circuitul magnetic :

Din fluxul magnetic produs de primar, p
Dintr-un flux produs de secundar, s ( bobina secundara fiind
parcursa de un curent ).
Cat timp p si s isi schimba valoarea in functie de Ip si Is, fluxul
rezultant r este constant si egal cu valoarea de la mersul in gol .
De ce?

186

r = p + s
= _4 _ N * I *r* S = N * I
107
I
R
Deoarece reluctanta circuitului magnetic nu se schimba, iar fluxul
rezultant ramane acelasi ca la functionarea in gol :
N p * Iv = N p * Ip N s * Is
Ori , NpIp sunt practic in opozitie : cand NsIs creste, NpIp scade cu
aceeasi cantitate , deci NpIv nu se schimba .
DIAGRAMA TRANSFORMATORULUI IN SARCINA

NpIv = NpIp + NsIs

Cos depinde de receptori
Cos -ul receptorilor reprezinta
decalajul dintre Us si Is.

Diagrama transformatorului in sarcina arata ca :

Factorul de putere ( cos ) al primarului depinde atat de
factorul de putere din secundar , cat si de curentul
debitat.
cos -ul primarului este in general inferior factorului de
putere din secundar,
atat timp cat transformatorul este in plina sarcina NpIp si
NsIs sunt practic egale.
187

NpIp = NsIs
Remarca
Numai variatia tensiunii primare poate modifica valoarea
fluxului rezultant in circuitul magnetic al unui transformator.

10.5 PUTEREA UNUI TRANSFORMATOR

Poate fi crescuta nelimitat intensitatea unui curent debitat de
secundarul unui transformator ?

Nu, caci transformatorul se caracterizeaza, printer altele, prin

puterea lui nominala.
Definim drept putere nominala, puterea aparenta maxima pe
care o poate debita secundarul unui transformator, fara ca
infasurarile lui sa se supraincalzeasca.

S [ VA ] = U [ V ] * I [ A ]

11. TRANSFORMATORUL MONOFAZAT

TENSIUNEA SECUNDARA

Ce face tensiunea de la bornele bobinei secundare cand

curentul debitat de transformator creste?
188
Experienta

Up

Is

Us

Us

Is
Constatam ca tensiunea secundara scade .
DE CE?
Bobina secundara poate fi considerate un generator . Cand ea debiteaza
un curent, un soc de tensiune ( u = ZI ) provoaca scaderea lui Us insa
t.e.m Es nu s-a modificat ( = const. ) . Putem scrie deci:
U s = Es Z I

In cazul experientei precedente, receptorii fiind ohmici ,

Us este in faza cu Is.

TENSIUNEA DE LA BORNELE
RECEPTORILOR
189
DEPINDE DOAR DE CURENTUL DEBITAT ?
Un transformator debiteaza curent cu aceeasi
intensitate prin receptorii
legati in serie :
Experienta
1 = ohmic
2 = inductiv
3 = capacitiv

Natura receptorilor

Es

Is

Us

Receptorii ohmici
Receptorii inductivi
Receptorii capacitivi

Receptorii inductivi defazeaza pe Us

in avans fata de Is

190

In timp ce t.e.m ( Es) si socul

de tensiune ( u = ZI ) pastreaza
valori constant ( Us) variaza in
functie de natura receptorilor.

La receptorii
ohmici, Us este in
faza cu Is

Receptorii
capacitivi defazeaza
pe Us in urma fata
de Is

Diagrama arata ca tensiunea secundara Us depinde

de factorii de putere ai receptorilor

Observatii
Diferenta algebrica Es si Us nu ne da socul de tensiune
interna ( u = Z I ) , ci un soc de tensiune practic, care in
general e mai mic decat Z I.
In expresia U = Z I, Z nu reprezinta doar impedanta bobinei
secundare , ci impedanta totala a transformatorului.
Vom vedea in capitolul urmator cum se determina practic
valoarea maxima a lui Z I .

11.1 INTENSITATEA CURENTULUI DE SCURT CIRCUIT

Care sunt valorile maxime ale curentilor in bobinele primare si secundare
la momentul defectului, in cazul
191unui scurtcircuit in secundar ?
Pentru a calcula valoarea intensitatilor, trebuie sa
CE ESTE
TENSIUNEA
DE SCURTCIRCUIT
cunoastem
tensiunea
de scurtcircuit a A UNUI
TRANSFORMATOR?
transformatorului.
Experienta

Tensiunea Ucc care trebuie aplicata in primarul

transformatorului pentru ca secundarul , in prealabil
scurtcircuitat, sa fie parcurs de curent la intensitatea
nominala este tensiunea de scurtcircuit a unui
transformator.
In general Ucc se exprima in procente din Up. Pentru
transformatoarele de distributie Ucc 5% Up.

Cunoscand valoarea Ucc este posibil sa determinam:

192

Intensitatea curentului de
scurtcircuit in bobina
secundara

Intensitatea curentului de
scurtcircuit in bobina
primara

Iscs = _Ins * Unp_

Ucc

Iscp = _Inp * Unp_

Ucc

Ins intensitatea nominal secundara

Inp intensitatea nominal primara
Unp tensiunea nominal primara

Tensiunea de scurtcircuit permite determinarea socului de

tensiune maxim ( Z I ) al transformatorului

Cand se aplica Ucc in primarul transformatorului, secundarul fiind in

scurtcircuit , tensiunea la borne este nula :
- Stiind ca : Us = Es - Z I
- Deoarece Us = 0 rezulta Es = Z I
In aceste conditii, obtinem expresia socului maxim de tensiune cand
intensitatea secundara este nominala :
Es = Ucc * Ns
Np

Z I = Ucc * Ns
Np

11.2 RANDAMENTUL TRANSFORMATORULUI

Puterea absorbita de primarul transformatorului este
total evacuata
193de secundar ?
Experienta

Is

Pp

Ps
0

Puterea activa primara Pp este superioara puterii active

secundare Ps. Transformatorul are deci :
- Un randament
- Pierderile P [ W ]
= _Ps_[ W]
Pp [ W ]

P [ W ] = Pp [ W ] P s [ W ]

12. TRANSFORMATOR TRIFAZAT

Am aratat deja ca un transformator trifazat poate fi descompus in trei elemente
monofazate.
194
Comportatea unui transformator trifazat este deci identica cu a unui
transformator
monofazat.
Trei transformatoare
monofazate alimentate de curenti trifazati sunt dispuse
conform schemei de mai jos. Plasand bobina de exploatare pe coloana centrala
astfel
construita , un
voltmetru conectat
la bornele
bobinei va indica o IN
tensiune
INTENSITATEA
CURENTULUI
ABSORBIT
LA FUNCTIONAREA
GOL
nula .

De aici rezulta ca fluxul in coloana central este nul . De ce?

Cele trei fluxuri produse de bobinele

primare fiind de marime egala si
defazate la 120 intre ele, rezultanta
lor este nula .

In aceste conditii, coloana centrala poate fi suprimata.

195

Pentru a simplifica realizarea practica a unui astfel de

circuit magnetic, este posibila plasarea celor trei coloane
in acelasi plan .

Desi este generalizata , aceasta simplificare prezinta

urmatorul inconvenient :

196

Intensitatea I2 a curentului din bobina primara montata pe coloana

central este mai redusa . De ce?
Cele trei tensiuni fiind identice, cele trei t.c.e.m care echilibreaza
aceste tensiuni vor fi si ele egale. In acest caz, t.c.e.m sunt produse de
fluxurile magnetice ( E = N * /t ) din fiecare coloana, care sunt
in mod obligatoriu de valoare egala. Reluctanta coloanei centrale este
insa mai redusa decat cea a coloanelor exterioare ( avand lungimea
mai mica) .
Deoarece = N * I/ R pentru aceeasi valoare a fluxului si o
reluctanta diminuata, intensitatea curentului va scadea.

Acest dezechilibru al intensitatilor in gol nu are practice nici o

repercusiune asupra functionarii in sarcina a transformatorului.

Cu toate acestea , unii constructori

produc circuite magnetice
echilibrate, care nu prezinta nici un
inconvenient.

197

12.1 LEGAREA TRANFORMATOARELOR TRIFAZATE

Bobinele primare si secundare ale unui transformator pot fi conectate in stea
sau in triunghi. Indiferent de modul de conectare fiecare bobina trebuie
alimentata la aceeasi tensiune. In consecinta, fiecare bobina secundara va
furniza intotdeauna aceeasi tensiune.

Daca tensiunea nominala

a unei bobine primare
corespunde tensiunii
compuse a retelei de
alimentare, bobinele vor fi
conectate in triunghi

Daca tensiunea nominala

a unei bobine secundare
corespunde valorii dorite
a tensiunii compuse a
retelei , bobinele vor fi
conectate in triughi

Daca tensiunea nominala

a unei bobine primare
corespunde tensiunii
simple a retelei de
alimentare, bobinele vor fi
conectate in stea.

Daca tensiunea nominala

a unei bobine secundare
corespunde valorii dorite
a tensiunii simple a
retelei, bobinele vor fi
conectate in stea.

198

12.2 INDICELE ORAR AL TRANSFORMATORULUI

( GRUPA DE CONEXIUNI)

Ce se intelege prin indicele orar al unui transformator?

Este un numar care determina pe un cadran orar defazajul intre t.e.m

secundara si tensiunea primara intre bobinele omoloage, inalta
tensiune ( I.T ) fiind luata ca referinta.

Ce interes prezinta cunoasterea indicelui orar ?

Indicele orar trebuie luat in considerare la conectarea in paralel a
transformatoarelor.
Exemplu
Este posibila legarea in paralel a doua transformatoare , ca mai jos ?

Nu , in conditiile reprezentate pe schema, deoarece

transformatoarele au indicele orar diferit.

199

CONEXIUNEA IN ZIG-ZAG

Cand un transformator trifazat debiteaza pe o retea foarte

dezechilibrata, conexiunea in zig-zag permite sa se obtina in primar
intensitati ale curentului sensibil echilibrate

Aceasta asociere, derivate din conexiunea in stea, nu se efectueaza

decat in secundarul transformatorului, care va avea astfel, in mod
obligatoriu, sase bobine.

200

DIAGRAMA TENSIUNILOR SECUNDARE

V = u3

U = 3u

U = V 3

TRANSFORMATOR TRIFAZAT IN SARCINA

Comportarea transformatorului trifazat in sarcina este aceeasi cu a

transformatorului monofazat.
INTESITATEA CURENTULUI ABSORBIT
Variaza cu sarcina. Daca infasurarile primare sunt conectate in triunghi,
intensitatea curentului intr-un conductor de faza este mai mare decat intr-o bobina
( un circuit echilibrat : I / J = 3 )

201

Tensiunea la bornele bobinelor secundare va scadea cand intensitatea

curentului absorbit se majoreaza :
Us = Es Z I
Tensiunea secundara depinde , de asemenea, de factorul de putere al
receptorilor. Cand bobinele secundare sunt conectate in stea, circuitul
fiind echilibrat , caderea de tensiune intre faze este egala cu caderea
de tensiune intr-o bobina, multiplicata prin 3.

TENSIUNEA DE SCURTCIRCUIT

Este tensiunea care trebuie aplicata la bornele unei bobine primare,

pentru a obtine curentul nominal in bobina secundara
corespunzatoare, in prealabil scurtcircuitata.

12.3 PUTEREA UNUI TRANSFORMATOR TRIFAZAT

Este puterea aparenta maxima care poate fi debitata de secundarul

transformatorului, fara incalzirea excesiva a infasurarilor sale.
S [ V A ] = 3 U [ V ] I [ A ]
RANDAMENTUL UNUI TRANSFORMATOR
TRIFAZAT

Este egal intotdeauna cu raportul puterilor active

= Ps [ W ] / P p [ W ]

202

13. LEGAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR

13.1 TRANSFORMATOARE MONOFAZATE

Experienta

Puterea ceruta in secundarul transformatoarelor

este foarte importanta

Intensitatile curentilor absorbiti in primar si

secundar avand valori excesive provoaca :
- Incalzirea anormala a bobinelor
- Caderi de tensiune exagerate in
secundar.

Pentru a remedia aceste inconveniente

este posibil sa se cupleze doua
transformatoare in paralel.

203

Sarcina va fi repartizata intre cele doua

transformatoare; receptoarele vor fi alimentate la o
tensiune normala.
ESTE POSIBILA LEGAREA IN PARALEL A
DOUA TRANSFORMATOARE OARECARE?
Penstru a putea fi cuplate in paralel transformatoarele trebuie sa aiba
caracteristici identice :
Aceeasi tensiune nominala primara
Acelasi raport de transformare ; t.e.m trebuie sa fie egale, pentru
evitarea curentilor de circulatie in gol intre bobine;
Aceeasi tensiune de scurtcircuit; stiind ca Z I = Uc * Ns / Np,
daca tensiunile nominale nu sunt egale, transformatorul cu
tensiunea de scurtcircuit mai joasa risca sa fie supraincarcat;
Aceeasi putere nominala . Totusi , in practica se admite o
diferenta de cel mult 40% din putera nominala.

204

LEGAREA IN PARALEL A DOUA TRANSFORMATOARE

Conectarea transformatoarelor trebuie sa fie simetrica. Daca se

leaga doua borne de semn contrar, infasurarile vor fi parcurse
de un curent de scurtcircuit.

Daca acul voltmetrului nu deviaza, legarea este buna,

intrerupatorul poate fi inchis.

13.2 LEGAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR

TRIFAZATE
Conditiile de legare in paralel a transformatoarelor trifazate sunt aceleasi cu
cele pentru transformatoarele monofazate, cu doua conditii suplimentare:
- Aceeasi conexiune a secundarelor ( triunghi, stea sau zig-zag)
- Acelasi indice orar sau indice reglabil.

205

A nu se uita legatura intre

neuter, pentru a se asigura
inchiderea circuitului
voltmetric
Voltmetrul va fi conectat succesiv in cele trei pozitii indicate in figura.
Daca voltmetrul nu deviaza cuplajul este bun, intrerupatorul poate fi
inchis.
Cand legatura intre neutre nu este posibila ( neutru inaccesibil sau
conexiune in triunghi in secundar ), va trebui efectuata verificarea
conform schemei de mai jos :

Punte asigurand
inchiderea circuitului
voltmetric

206

13.3 RAPORTUL DE TRANSFORMARE

La fel ca la transformatorul monofazat

RAPORT TEORETIC
Raportul numerelor de
spire ale unor bobine
secundare si al bobinei
primare

RAPORT PRACTIC
Raportul diferentelor de
potential la bornele unei
bobine secundare si ale unei
bobine primare

La transformatorul trifazat , poate fi considerat si un al treilea raport.

Acest raport, numit raport de ultilizare Ku , se face intre diferentele de
potential trifazat aplicate in primar si obtinute in secundar
Ku = _Ecs_
Ecp
Ees , Uep reprezentand diferentele de potential compuse din
secundarul , respective primar.
Remarca
Atunci cand conexiunile primare si secundare sunt identice,
raportul de utilizare Ku este egal cu raportul practice Kp.

207

CONVENTII

Bobinele de jos
reprezinta I.T cu
intrarile notate A, B, C
de la stanga spre
dreapta

Bobinele de sus
reprezinta J.T cu
intrarile notate a, b ,
c, de la stanga spre
dreapta

Schema se realizeaza astfel. Incat bornele A, B, C si a, b, c sa se

gaseasca in partea superioara a cuvei (bornele de conectare, singurele
accesibile ) .

Tensiunea primara si t.e.m secundara sunt reprezentate ca potentiale

simetrice ( sensul infasurarii celor doua bobine fiind acelasi).
Experienta urmatoare pune in evidenta faptul ca in cazul in care
borna de intrare I.T are un potential pozitiv, borna de intrare J.T este
de asemenea pozitiva.

208

14. AUTOTRANSFORMATORUL

Ce deosebire este intre transformator si autotransformator ?

Autotransformatorul are acelasi rol ca si transformatorul, dar

constructia lui este diferita.
In esenta, autotransformatorul nu are decat un singur bobinaj,
prevazut cu o prize intermediara o parte a bobinajului fiind comuna
primarului si secundarului.
Experienta

Ns / Np = Es / Up =

Ns / Np = Es / Up = ..

Ns / Np raport de transformare teoretic

Es/Up raport de transformare practic

Ca si transformatorul, acest aparat poate functiona

redactor sau ridicator de tensiune.

209

ca

AUTOTRANSFORMATORUL IN SARCINA

Experienta

Ic = I s - I p
=-

Intensitatea in partea comuna a bobinajului

este egala cu diferenta dintre Is si Ip .
De ce?
Comportarea autotransformatorului in sarcina este similara cu cea a
transformatorului.
Fluxul primar datorat lui Np si Ip si fluxul secundar datorat lui Ns si Is
sunt in opozitie. In consecinta , intensitatile ( marimi determinand defazajul
celor doua fluxuri ) sunt de asemenea in opozitie.
La coborare: Ic = Is - Ip
La urcare: Ic = Ip - Is

CARE ESTE CONSECINTA PRACTICA A ACESTEI CONSTATARI?

Sectiunea conductorului care constituie bobinajul unui

autotransformator, poate fi mai mica decat sectiunea
conductorului care constituie bobinajul secundar al unui
transformator care debiteaza o aceeasi intensitate.

210

DESI INTERESANT SUB ASPECT ECONOMIC, ACEST

APARAT PREZINTA UNELE PERICOLE

La functionarea ca reductor, circuitul secundar risca sa fie adus la

potentialul fazei primare fie ca urmare a unei inversiuni a
conductorilor de alimentare ( faza in loc de neutru ), fie in cazul
ruperii neutrului.
Acelasi inconvenient exista si in cazul in care primarul este legat
intre doi conductor de faza .

Experienta
LEGAREA CORECTA

FAZA SI NEUTRUL
INVERSATE

NEUTRUL INTRERUPT

Acest aparat nu poate inlocui transformatorul de distributie.

211

15. TRANSFORMATORI AI NUMARULUI DE FAZE

Acesti transformatori sunt destinati modificarii numarului de

faze ale unei surse de curent.
Exemplu : transformarea unui sistem trifazat intr-un sistem
bifazat sau invers .
Pentru aceasta operatie se utilizeaza dispozitive speciale .

15.1 TRANSFORMATORUL SCOTT

212

15.2 TRANSFORMATORUL LEBLANC

Folosit pentru modificarea numarului de faze

213

16. TRANSFORMATORUL DE MASURA

Care este rolul transformatoarelor de masura?

Transformatoarele de masura permit

Transformarea tensiunii.

Transformarea curentului

Reducerea tensiunii in
vederea masurarii ei

Reducerea intensitatii curentului

in vederea masurarii sale

Pe de alta parte , aceste transformatoare izoleaza aparatele

de masura de inalta tensiune.

214

16.1 TRANSFORMATORUL DE TENSIUNE

Experienta

Pentru un transformator de tensiune putem scrie :

Us / Up = Ns / Np = Up = Us * Np /Ns =
Np / Ns fiind raportul de trasnformare teoretic , deci:
Np / Ns = Up / Us
Up / Us reprezinta raportul de transformare practic.
In general, votmetrul legat in secundar este astfel gradat, incat
sa indice direct tensiunea primara:
- Tensiunea nominala secundara a unui TT este egala cu
100 V

Ce reprezinta clasa de precizie a unui transformator TT ?

Acelasi TT poate alimenta mai multe circuite de tensiune

ale aparatelor de masura legate in paralel.
Clasa de precizie este puterea aparenta maxima pe care o poate
debita transformatorul, pastrand raportul de transformare in
limitele clasei de precizie fixate de constructor.
215

16.2 TRANSFORMATORUL DE CURENT

Experienta

Pentru un transformator de curent ( transformator in

scurtcircuit ) putem scrie :
NsIs = NpIp = Ip = Is *Ns/Np =
Ns/Np fiind raportul de transformare teoretic , deci
Ns/Np = Ip/Is
Ip/Is reprezinta raportul de transformare practic.
In unele cazuri raportul de transformare este egal cu 1. Rolul
unui TC se limiteaza deci la izolarea ampermetrului fata de inalta
tensiune.
In general :
- Ampermetrul legat la secundar este gradar astfel incat sa
indice direct intensitatea din primar;
- Intensitatea nominala in secundar a unui TC este egala cu
5A

Trebuie totdeauna luata masura legarii in scurtcircuit a bornelor

secundare ale unui TC inainte de bransarea aparatului de masura.

216

CE REPREZINTA CLASA DE PRECIZIE A UNUI TC ?

Acelasi TC poate alimenta mai multe circuite de intensitate ale

aparatelor de masura cuplate in serie.
Clasa de precizie este puterea aparenta maxima pe care o poate debita
transformatorul, conservand raportul de transformare in limitele clasei
de precizie fixate de constructor.
Ultizarea unui TC prezinta pericole certe
Experienta

La bornele secundarului
unui TC apare o tensiune
periculoasa.
DE CE ?

Spre deosebire de transormatoarele de putere, intensitatea care parcurge

primarul este independent de secundar . Cand circuitul secundar debiteaza pe
circuitele de curent Is determina un flux secundar s in opozitie cu fluxul
primar p. Deoarece p nu creste deloc ( Ip este constant ) , fluxul rezultant r
din circuitul magnetic se diminueaza proportional ( inductia rezultanta 0,1
T ) , deci s = p. Fiindca fluxul rezultant este foarte redus , f.e.m secundara
este de asemenea foarte slaba.

La deschiderea circuitului secundar s dispare , astfel ca p ramane constant,

iar fluxul rezultant va fi egal cu p .
Fluxul in circuitul magnetic va creste considerabil, inducand la bornele
bobinei secundare o f.e.m de valoare foarte mare.

217

17. MOTORUL ELECTRIC INDUSTRIAL

Motorul electric industrial permite transformarea energiei electrice in

energie mecanica prin intermediul unui camp magnetic.

Diferite tipuri de motoare efectueaza aceasta transformare. In ateliere si

pentru intreprinderi rurale se intrebuinteaza indeosebi MOTORUL
ASINCRON , deoarece are :
- Robustete
- Pret de cost scazut
- Intretinere ieftina

218

17.1 MOTORUL ASINCRON

Pentru motorul asincron care functioneaza se pun 3
intebari :

219

17.1.1 ROTORUL

Printre diferitele piese care compun rotorul, singure

tolele magnetice si colivia participa la functionarea
electrica a motorului.

220

Tolele magnetice sunt destinate sa concentreze

campul magnetic generat de stator.

Colivia, din metal bun conducator de electricitate, este

strabatuta de un curent electric care produce rotirea sa .

Cum se produce acest curent in colivie ?

221

Barele care formeaza colivia nu sunt legate la vreo sursa de electricitate;

totusi , ele sunt parcurse de un curent electric. Pentru aceasta este
suficienta o viariatie a campului magnetic, care poate fi produsa prin.

Experienta 1

Apropierea/
indepartarea unui
magnet

Care induce in bobinaj..

Un curent electric

Experienta 2

Apropierea/indepartare
a unui electromagnet

Care induce in bobinaj..

Un curent electric
222

Experienta 3

Rotirea unui
electromagnet

Care induce in bobinaj

Un curent alternativ

Observam ca in acest caz, curentul parcurge bobinajul cand intr-un

sens, cand in cel opus, avand o variatie in orice moment.
Acesta este un curent alternativ
Experienta 4

Curentul alternative, trecand prin

bobinaj,
produce
un
camp
magnetic variabil; lama de otel
vibreaza

223

Experienta 5

Dupa scurtcircuitul bobinajului,

sa-l plasma in apropierea unui
camp magnetic variabil, produs
de un electromagnet strabatut de
un curent alternativ . Datorita
inductiei, bobinajul scurtcircuitat
este parcurs de un curent
alternativ, care se supune legii lui
Lenz, deci :

...bobina in scurtcircuit este respinsa .

Experienta 6

Daca montam bobina in

scurtcircuit pe un ax si o plasma
intre polii unui electromagnet
rotativ alimentat in curent
continuu.
Bobina mica se roteste

..campul magnetic alternativ

antreneaza bobina in
scurtcircuit .

224

Experienta 7

Rotirea electromagnetului
produce un camp variabil
Acest camp variabil induce in
bobinaj un curent alternativ
Acest curent alternativ, la randul sau
produce un camp variabil.
Interactia dintre cele doua
campuri variabile asculta de
legea lui Lenz:

Rotirea electromagnetului provoaca

rotirea bobinajului

Experienta 8

In
scopul
optimizarii
rotirii
bobinajului, acestuia i se da forma
unei colivii (denumita colivie de
veverita) .

225

Experienta 9

Si se adauga in
interiorul coliviei tole
magnetice, concentratoare
de camp magnetic .

17.1.2 STATORUL
Pentru a face sa se invarta rotorul, am utilizat rotirea unui electromagnet. In
motor, campul invartitor este produs de bobinajul fix.

Carcasa turnata sub presiune peste tole

Tole magnetice

Bobinaj stator din cupru emailat

226

Curentul este nul..

Sa luam trei bobine, pe care le
alimentam cu o singura sursa de
curent alternativ.
Campurile magnetice variabile
produse de aceste bobine sunt, in
fiecare moment egale.

. Deci campul magnetic este nul

Curentul este maxim

campul magnetic este maxim.

Sa alimentam acum bobinele de la trei
surse diferite.

SISTEMUL TRIFAZAT

Aceste trei surse au particularitatea de

a debita curenti variabili decalati in
timp.

Cele trei bobine produc deci campuri

variabile decalate in timp.

227

Sa plasam cele trei bobine la

120 pe o circumferinta si sa le
alimentam cu curent alternativ
trifazat.

Campurile variabile ale celor trei

bobine produc acelasi efect ca si
electromagnetul rotativ.

ACESTA ESTE UN CAMP

INVARTITOR

228

Sa plasam colivia si tolele

magnetice in centrul bobinelor

Cele trei bobine produc camp

magnetic invartitor

Acest camp induce in colivie un

curent alternativ

Interactia celor doua campuri

asculta de legea lui Lenz

Campul produs de cele trei bobine provoaca rotirea coliviei

.in scopul optimizarii

rotatiei coliviei ,

Bobinele vor fi divizate in cate doua

parti.

229

17.1.3 PLACA DE BORNE

Conductorii celor trei

bobinaje sunt legati la sase
borne accesibile

Trei conductor sunt suficienti pentru

alimentarea motorului trifazat.

230

Pentru ansamblul de trei surse ale unui

sistem trifazat este posibil sa se reduca
numarul de conductori de la sase la
patru: se unesc intr-un conductor comun
cei trei conductori de masa conductor
numit NEUTRU.
Exemplu : 220 V intre fiecare faza si
neutru.

Fiecare bobina trebuie legata la o

tensiune de 220 V. Fiecare sursa are
tensiunea de 220 V.
Aceasta tensiune exista deci intre
conductori.

Conductorul neutru poate fi suprimat, in

acest caz , motorul va fi alimentat prin
trei conductor. Aceasta legatura, numita
in stea, se realizeaza pe placa de borne a
motorului, scurtcircuitand trei borne in
linie dreapta si conectand conductorii de
faza la celelalte trei borne.

231

Ca si mai inainte, fiecare bobina

trebuie legata la o tensiune de
220V. In loc de aceasta, este
posibila utilizarea unui ansamblu
de trei surse de 127 V fiecare, cu
proprietatea ca intre conductorii
de faza preznta o tensiune de 220
V.

Bobinele vor fi legate intre doi

conductor de faza ( la 220 V ).

Aceasta legatura, numita in

triunghi, se realizeaza pe placa
de
borne,
scurtcircuitand
bornele doua cate doua si
conectand conductorii la barete.

232

17.1.4 CONCLUZII

Trei bobine parcurse de curenti alternativi trifazati creeaza un

camp invartitor

Un curent produs de o variatie a

campului creeaza la randul sau un
camp magnetic. Cele doua campuri
interactioneaza dupa legea lui Lenz .

Un conductor supus unei variatii de

camp este sediul unui curent electric,
conform legii inductiei.

233

17.2 INFLUENTA PORNIRII MOTORULUI ASINCRON ASUPRA

RETELEI DE DISTRIBUTIE

Pornirea motorului asincron poate produce perturbatii in reteaua de distributie.

Aceste perturbatii se datoreaza intensitatii curentului absorbit de motor in
momentul pornirii.

Experienta 1
234

Pe fiecare conductor de faza se

conecteaza in serie cate un
ampermetru:
- In momentul pornirii, acele
aparatelor deviaza, apoi revin
si se opresc intr-o pozitie
stabile;
- Devierea initiala mai mare se
datoreaza unei intensitati
crescute a curentului, generate
prin autoinductie.

Fenomenul de autoinductie se manifesta la pornire/oprire si la orice variatie

a curentului alternative de alimentare a unor bobinaje.

Experienta 2

La pornirea motorului se constata o

deviere brusca a acelor urmata de
revenirea spre pozitia initiala, ceea
ce demonstreaza ca devierea se
datoreaza unei cresteri suplimentare
a intensitatii curentului.

Experienta 3
235

Un motor asincron absoarbe la

pornire un curent majorat El
provoaca un soc de curent in reteaua
de distributie.
Curentul de pornire este de valoare
si mai ridicata daca motorul
porneste in sarcina.

Un asemenea soc de curent are influente :

Asupra retelei de distributie
Functionarea intempestiva a dispozitivelor de protectie ;
Aparitia unei caderi de tensiune excesive in circuitele de alimentare, ceea
ce are ca effect diminuarea fluxului luminous al becurilor instalate in
reteaua respectiva;
Asupra motorului insusi : curentii de autoinductie care apar in
infasurarile motorului pot produce arderea acestora, daca pornirea
dureaza prea mult.
Care este inconvenientul protectiei motorului asincron prin
sigurante fuzibile ?
Fuzibilele trebuie alese pentru a rezista la curentul
de pornire. Motorul nu va fi deci protejat pentru
curenti cu intensitate inferioara valorii de pornire,
dar superioara valorii de functionare normala. Intrun interval de timp suficient de lung, curentii de
intensitate superioara valorii de lucru produc
supraincalzirea si deteriorarea infasurarilor.
Releele magnetotermice au proprietatea de a
deconecta motorul cand acesta este supus la
suprasarcini permanente, fara ca ele sa functioneze
la pornirea motorului, care provoaca o
supraintensitate de scurta durata.

Socul de curent la pornire poate fi redus prin introducerea unor

rezistente regalbile ( reostate) montate in serie cu infasurarile
236 izolati fixate in crestaturile
motorului, realizate din conductor
tolelor magnetice.

Experienta 4
Pornirea unui motor cu rotorul bobinat. Rotorul se comporta ca o
colivie, daca reostatele sunt in scurtcircuit. Se noteaza socul de curent.
Experienta 5
Motorul este pus din nou sub tensiune. Reostatele sunt introduce cu
rezistenta maxima : intensitatea curentului absorbit este diminuata. Se
constata ca socul de curent la pornire a scazut.
Experienta 6

Dupa pornire, reostatele pot fi puse in scurtcircuit; nu vor mai apare

supracurenti. Factorul de putere al unui motor asincron se
optimizeaza cand sarcina sa creste.

17.3 INFLUENTA MOTORULUI ASINCRON IN FUNCTIONARE

ASUPRA RETELEI ( DUPA PORNIRE)
237

Un motor asincron, ca si celelalte receptoare electrice, absoarbe o

putere oarecare, masurata in wati. Sa luam de exemplu un bec :

Experienta 7
Puterea in wati absorbita de acest bec poate fi masurata cu
ajutorul unui wattmetru.

Experienta 8

Puterea astfel masurata ( W ) este sensibil egala ( erori

mici de masura ) ca aceea calculate prin produsul dintre
intensitatea curentului ( A ) cu valoarea tensiunii de
alimentare ( V ).
Daca adaugam o bobina in paralel cu becul , observam ca :
- Ampermetrul va masura intensitatea curentului prin
ambele receptoare ( bec si bobina) ;
- Wattmetrul va indica puterea absorbita de ambele
receptoare.
238

Sa verificam daca puterea ( W ) indicate de wattmetru este

egala cu produsul dintre intensitatea si tensiunea curentului.

Experienta 9
Puterea masurata de wattmetru ( W ) nu mai este egala cu
valorea calculate prin multiplicarea intensitatii cu
tensiunea.
Puterea ( W ) masurata de Wattmetru se numeste putere
activa.
Puterea calculata ca produsul dintre intensitatea ( A ) si
tensiune ( V ) se numeste Puterea Aparenta. Ea se masoara
in volt-amperi ( VA ).

239

240

Care este factorul de putere al unui motor asincron ?

Determinam factorul de putere pentru una dintre cele trei

infasurari ale statorului . El va fi acelasi pentru celelalte
doua infasurari.
Un wattmetru masoara puterea active ( W )
Un voltmetru si un ampermetru permit calculul puterii
aparente.

Experienta 10
Motorul asincron functioneaza in gol : factorul de putere este
foarte scazut.
Experienta 11
Motorul asincron functioneaza in sarcina : factorul de putere s-a
imbunatatit.

241

242

17.4 CONCLUZII

In reteaua de distributie

La pornire

In cursul functionarii

Soc de curent

Factor de putere scazut la

functionarea in gol si la sarcini
scazute. Putere aparenta mult
majorata pentru puterea activ
absorbita. Intensitati de curent
mult majorate pentru energia
absorbita.

243

INFLUENTE

Pentru producator si distribuitor

Pentru utilizator

Echipamente mai scumpe;

cheltuieli mai ridicate;
Alternatoare si transformatoare
transformatoare si a aparataj mai
de putere majorata;
puternice;
Conductor de linie cu sectiune
conductor cu sectiune marita;
mai mare;
Aparate de deconectare , protectie
etc, dimensionate mai larg;
Exploatare mai costisitoare;
Capacitate de transport redusa;
Randamentul alternatoarelor si
transformatoarelor mai redus;
Dificultati de exploare ( reglaje de
tensiune, protectie mai dificila ).
Pretul de cost pentru 1 kWh este
Cost mai ridicat al energiei.
mai ridicat.

244