Sunteți pe pagina 1din 17

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA


FACULTATEA DE DREPT

Catedra tiine Penale

REFERAT
PARTICULARITATILE EFECTUARII CONSTATARII
TEHNICO-STIINTIFICE/MEDICO-LEGALE SI EXPERTIZEI

A eleborat: Nistreanu
Viorela an. IV,
gr.402

Lector superior:
Prodan Svetlana
doctor n drept.

Chiinu 2015
0

Cuprins
INTRODUCERE.............................................................................................................................3
1.CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA SI EXPERTIZA JUDICIARA...............................4
1.1.Noiuni generale despre constatarea tehnico-tiinific i expertiza judiciar.......................4
1.2Clasificarea expertizelor.Expertiza criminalistica si tipurile acesteia....................................6
1.3Modul de dispunere i efectuare a constatrilor tehnico-tiinifice i a expertizelor............9
1.4 Aprecierea i valorificarea concluziilor constatrii tehnico-tiinifice i expertizelor n
activitatea de cercetare penal...................................................................................................11
2.EXPERTIZELE MEDICO-LEGALE.........................................................................................12
2.1 Consideratii Generale privind expertiza medico-legala......................................................12
2.2 Clasificare expertizelor medico-legale................................................................................12
2.3Etapele efectuarii expertizei medico-legale pe cadavru ......................................................13
2.4 Particulariti n dispunerea i efectuarea constatarii expertizei medico-legale..................15
CONCLUZII..................................................................................................................................16
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................17

INTRODUCERE
Actualitatea temei,motivarea alegerii ei.Una din problemele ce stau la baza
descoperirii infractiunilor si circumstantelor acestestora este aflarea adevarului
pe baza unor cunostinte din alte domenii,cunostinte ce pot fi obtinute doar cu
ajutorul unor specialisti.Aflarea adevarului in unele cauze penale presupune
cunoasterea si rezolvarea unor probleme de stricta specialitate, motiv pentru
care se recurge la cunostintele unui expert,specialist. In aceasta privinta Codul
de procedura penala RM prevede ca atunci cind pentru constatarea
circumstantelor ce pot avea importanta probatorie pentru cauza penala sint
necesare cunostinte speciale in domeniul stiintei, tehnicii, artei sau a
mestesugaritului, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune la
cererea partilor sau din oficiu(O.U.P), efectuarea unei expertize sau constatari
tehinco-stiintifice.
Scopul lucrarii este cercetarea teoretica a modului de dispunere si efectuarii
constatarii tehnico-stiintifice,medico-legale si expertizei;enumerarea
particularitatilor acestora ;aprecierea si valorificarea concluziilor expertilor si
specialistilor.
Obiectul lucrarii l-a constituit constatarea tehnico-stiintifica,expertiza judiciara
si expertiza medico-legala.
Obiectivele propuse in lucrare sunt:
- De a efectua o analiza teoretica a expertizei judiciare,medico-legale,si
constatarii tehnico-stiintifice;
- De a analiza modul de dispunere si efectuare a constatarilor tehnicostiintifice si expertizelor;
- De a determina functiile si rolul acestora.
Continutul lucrarii prezinta aspect generale despre constatarea tehnicostiintifica ,expertiza judiciara si medico-legala.
Capitolul I contine notiuni generale despre constatarea tehnico-stiintifica si
expertiza judiciara ,clasificarea expertizelor,modul de dispunere si efectuare a
constatarii tehnico-stiintifice si expertizei judiciare.
Capitolul II este bazat in totalitate pe expertiza medico-legala si contine
clasificarea acestora;etapele efectuarii expertizei medico-legale pe cadavru;
particularitatile dispunerii si efectuarii expertizei medico-legale.

1.CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA SI EXPERTIZA


JUDICIARA
1.1.Noiuni generale despre constatarea tehnico-tiinific i expertiza
judiciar
Constatarea Tehnico-tiinific se poate dispune cnd exist pericol de
dispariie a unor mijloace de prob sau de schimbare a unor situaii de fapt i
cnd este necesar lmurirea urgent a unor fapte sau mprejurri ale cauzei.
Constatarea se efectueaz de regul de ctre specialiti sau tehnicieni care
funcioneaz n cadrul ori pe lnga instituia de care aparine organul de urmrire
penal.Poate fi efectuat i de ctre specialiti sau tehnicieni care funcioneaz
n cadrul altor organe.
Constatarea este menionat n Codul de procedura penala alturi de celelalte
mijloace de prob ,dar constatarea nu reprezint un mijloc propriu-zis de prob
ci un procedeu de probaiune ,o operaie tehnic ,o modalitate de examinare a
unor mijloace materiale de prob.
Definitia doctrinara :Constatarea este activitatea de interpretare i
valorificare imediat a urmelor mijloacelor materiale de prob i
mprejurrilor de fapt desfurate de specialitii sau tehnicienii care
funcioneaz n cadrul ori pe lng instituia de care aparine organul de
urmrire penal sau din alte organe n scopul identificrii fptuitorilor i a
obiectelor folosite pentru svrirea infraciunii.
Constatarile tehnico-stiintifice si constatarile medico-legale se dispun la
cererea sau din oficiu numai de organul de urmarire penala prin
rezolutie;instanta de judecata poate dispune doar refacerea sau completarea
raportului de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala ori sa efectuieze o
expertiza cu aceleasi obiective.Domeniile sunt diverse.1
CPP (Articolul Mijloacele de prob )prevede printre altele ca mijloace de
prob i expertizele.
Definitia legala care o gasim in Codului de Procedura penala:Cnd pentu
lmurirea unor fapte sau mprejurri ale cauzei n vederea aflrii adevarului sunt
necesare cunotinele unui expert organul de urmrire penal ori instana de

1 V.Bercheanu, I.Dumitrascu, Probele si mijloacele de proba, Ed. M.I , Bucuresti, 1994


p.229-230.
3

judecat dispune la cerere sau din oficiu efectuarea unei expertize.1


Expertizele sunt efectuate de experi si se dispun de ctre organul de cercetare
penal.
Definitia Doctrinara ne spune ca expertiza judiciar este rezultatul unei activiti
de cercetare tiinific realizat de unul sau mai multi experi, la cererea
organelor judiciare n vederea prelucrrii faptelor din anumite domenii ,pentru a
le face accesibile activitii judiciare.
Expertiza criminalistic este o activitate de cercetare tiinific a urmelor i
mijloacelor materiale de prob n scopul identificrii persoanelor, animalelor,
obiectelor, substanelor sau fenomenelor, de determinare a anumitor nsuiri ori
schimbri intervenite n coninutul, structura, forma i aspectul lor.
Cu ajutorul expertizei se realizeaz lmurirea unor situaii care necesit
cunotine de specialitate n anumite domenii de activitate.2

1 Codul de Procedura Penala al R.M din 14.03.2003


2 I. Dolea, Dm. Roman, I. Sedlechi, .a. Drept procesual penal,Chisinau 2009
4

1.2Clasificarea expertizelor.Expertiza criminalistica si tipurile acesteia.


In primul rind,expertiza este o cercetare ce consta in operatii
specifice,efectuate de un expert,pe baza cunostintelor sale de specialitate si a
aparaturii corespunzatoare, in urma carora ajunge la concluzii cu privire la
chestiunea ce trebuie lamurita.Concluziile expertului sunt probe iar raportul de
expertiza in care se cuprind constituie mijloc de proba.1
Datorit sferei largi de domenii n care se solicit i se folosete sprijinul
experilor nu s-a stabilit un criteriu unic de clasificare a constatrilor tehnicotiinifice i a expertizelor.
n literatura de specialitate se folosesc urmtoarele criterii de clasificare :
a)Dup natura problemelor ce urmeaz a fi lmurite prin expertize(Expertize
tehnice efectuate de experi tehnici;Expertize contabile efectuate de experi
contabili;Expertize medicale-efectuate de medici legisti sau alti medici abilitai
s efectueze expertiza; Expertize criminalistice sunt expertizele cele mai des
folosite de organele de poliie)
b)Dup modul n care legea reglementeaz necesitatea efecturii expertizei(Expertize facultative-sunt dispuse de organele judiciare atunci cnd acestea
socotesc c pentru lmurirea unor situaii este necesar opinia unui
expert;Expertize obligatorii cele a cror efectuare este expres prevazut de
lege.)
c)Dup modul de desemnare al experilor(Expertize simple-pentru efectuarea
expertizei expertul este numit de organul judiciar;Expertize contradictoriiexperii sunt numii de ctre organele judiciare i de ctre pri;Expertize
supravegheate-n acest caz prile pot desemna un specialist autorizat care s
controleze modul de efectuare a expertizei.)
d)Dup modul de organizare al experilor(Expertize simple efectuate de un
specialist dintr-un anumit domeniu de activitate;Expertize complexe-necesit

1 Gr.Gr Theodoru , T.Paiesu, op.cit p.256; E .Mihuleac , Expertiza

judiciara,Ed.Stiintifica Bucuresti,1971p.32

pentru lmurirea faptelor cunotine din mai multe domenii ,deci vor fi efectuate
de experi din mai multe domenii de activitate, cu specializri diferite)
Asa cum sint cel mai frecvent folosite de organele de urmarire penala,ne vom
opri mai amanuntit la expertizele criminalistice,care au o mare valoare la
descoperirea infractiunilor.
Expertiza criminalistica are ca obiect identificarea sau stabilirea apartententei de
grupa a persoanelor sau obiectelor care au lasat urme sau ramasitelor de
materiale care pot duce la identificare ,si cuprinde ,intr-o clasificare larga
,expertiza urmelor lasate de om ,a urmelor lasate de obiecte si a urmelor
materiale.1
Expertizele criminalistice sunt rezultatul activitilor de cercetare tiinific a
urmelor i mijloacelor materiale de prob n scopul identificrii persoanelor,
obiectelor, substanelor i fenomenelor aflate n legtur cauzal cu fapta.
n funcie de natura problemelor care sunt supuse expertului spre cercetare
expertizele criminalistice se mpart n:
Expertizele criminalistice ale scrisului i semnturii.
Se mai numete expertiz grafic i are ca obiect descoperirea falsurilor,
stabilirea autenticitii unor nscrisuri a autorilor unor texte sau semnturi.
Trebuie facut diferena ntre aceast expertiz i expertiza grafologic.
Expertiza grafologic are ca obiect stabilirea temperamentului, a configuraiei
caracteriale i a comportamentului subiecilor autori ai scrisului.2
Expertiza dactiloscopic are ca obiect stabilirea autorului urmelor digitale
gsite la faa locului.

Expertiza traseologic are ca obiect identificarea persoanelor, animalelor


sau obiectelor, urmelor imprimate de ctre acestea n diferite locuri..respectiv
urme de picioare, urmele lsate de mijloacele de transport ,de instrumentele de
efracie, urme de dini, urme de buze, de urechi, pr, corpuri delicate n caz de
incendiu.

1 Gr.Gr.Theodoru,T.Paiesu, op .cit.,p 265.


2 Tudor Osoianu,Victor Orindas,Procedura Penala,partea generala,Chisinau 2004
6


Expertiza balistic-are ca obiect identificarea armelor de foc i a
muniiilor dup urmele rmase pe proiectile, focoase i alte elemente.

Expertiza bancnotelor are ca obiect stabilirea bancnotelor false i modul


de falsificare .

Expertiza chimic are ca obiect identificarea substanelor corp delict sau


obiect al unei infractiuni precum i al componentelor acestora .

Expertiza tehnic a documentelor.

Expertiza vocii .

1.3Modul de dispunere i efectuare a constatrilor tehnico-tiinifice i a


expertizelor.
Expertizele nu se folosesc n toate cauzele instrumentate de organele judiciare ci
numai n cazurile cnd organul judiciar consider necesar expertiza i n
cazurile obligatorii expres prevzute de lege .Este bine ca organul judiciar s se
foloseasc de cte ori e posibil de prerea expertului.
Cazurile obligatorii sunt stabilite de Codul de Procedura Penala,ele fiind
urmtoarele:
*n cazul infraciunii de omor deosebit de grav.
*cnd organul de urmrire penal sau instana de judecat are ndoieli asupra
strii psihice a nvinuitului sau inculpatului.
*dac nu s-a stabilit cauza morii prin intermediul unei constatri medico-legale
anterioare .
Constatrile tehnico-tiinifice sunt dispuse prin rezoluie motivat de ctre
organul de urmrire penal iar expertizele se dispun prin ordonan emis de
organele de urmrire penal sau prin ncheiere emis de instana de judecat.
Dup alegerea timpului optim de dispunere a expertizei organul de urmrire
penal ntocmete rezoluia motivat sau ordonana1.
Pentru aceasta trebuiesc formulate o serie de ntrebri care s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a)s se refere la obiectul expertizei i la pregtirea specialistului sau expertului.
b)s fie clare i precise.
c)s fie formulate astfel nct s oblige la un rspuns cert pozitiv sau negativ
d)s aib o legatur logic ntre ele.
e)s nu solicite expertului sau specialistului s fac aprecieri cu privire la
ncadrarea juridic a faptei.
Urmtoarea etap sau activitate desfaurat de organul de urmrire penal
este numirea experilor recomandai .n cazul acestei etape trebuie s se in
seama de condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc experii i anume:
-s aib calificarea corespunztoare i o bogat activitate practic
-s nu fac parte din personalul unitii n care s-a svrit infraciunea
Referitor la dispunerea expertizelor organul de urmrire penal are i
urmtoarele obligaii:
1.s aduca lacunotinta aprtorul nvinuitului sau inculpatului c urmeaz a fi
1 Adrian Stefan Tulbure,Angela Maria Tatu, Tratat

de drept procesual penal,Bucuresti 2001 ,pag.198

dispus o expertiz
2.s cheme prile i s le aduc la cunotin dreptul pe care l au de a completa
cu ntrebri.
3.s pun n vedere prilor c au dreptul s recomande un expert pe lng cel
numit de organul judiciar.
O ultim activitate a organului de urmrire penal privind dispunerea
expertizei o constituie stabilirea termenului de realizare a acesteia i de depunere
a raportului, termen ce se aduce la cunotina expertului ales.
In ce priveste valoarea probanta a rapoartelor tehnico-stiintifice ,desi emana
de la organelle de specialitate ,nu li se da o valoare deosebita fata de celelalte
mijloace de proba ,ele fiind retinute numai daca prin incadrarea lor in ansamblul
probelor administrate produc incredere si sunt conforme cu adevarul.1
n vederea efecturii constatrilor tehnico-tiinifice i expertizelor se
efectueaz o serie de activiti care pot fi cuprinse n patru etape:
1.Examinarea prealabil -se verific legalitatea i coninutul actului de dispunere
2.Examinarea intrinsec -se examineaz materialul pus la dispoziie, cel ridicat
de la faa locului precum i modelele sau probele de comparatie .
3.Examinarea comparativ se compar mai nti proprietile i caracteristicile
generale iar apoi proprietile i caracteristicile individuale .
4.Evaluarea rezultatelor i formularea concluziilor(Concluziile cuprind
rspunsurile la ntrebrile formulate n actul de dispunere al expertizei)
Activitatea expertului se materializeaz ntr-un raport de constatare tehnicotiinific.
Acesta cuprinde trei pri:
Partea introductiv

Descrierea detaliat a modului n care a fost efectuat constatarea

Concluziile.

1 Gr.Gr.Theodoru,T.Plaiesu, op. cit. , p 264.


9

1.4 Aprecierea i valorificarea concluziilor constatrii tehnico-tiinifice i


expertizelor n activitatea de cercetare penal.
Aprecierea concluziilor cuprinse ntr-un raport de constatare tehnicotiinific se face de ctre organul de cercetare penal. Acesta decide dac
expertiza a fost efectuat conform normelor legale, este concludent i poate fi
folosit raportul ca material probatoriu.
Verificarea rapoartelor se efectueaz sub douaaspecte:
a)din punct de vedere al respectrii regulilor procedurale
b)din punct de vedere al coninutului
Referitor la primul aspect se va urmri:
-modul n care a fost numit expertul i dac nu sunt motive de recuzare.
-dac n raport exist o descriere clar a elementelor examinate de specialist
-dac s-a dat rspuns la toate ntrebrile i dac rspunsurile sunt complete
-dac prile au fost citate (n cazul n care legea prevede acest lucru)
-dac au existat opinii separate i dac acestea au fost consemnate n raport
-dac raportul este semnat, parafat i avizat de organul tutelar al expertului.
n cazul cnd condiiile prezentate mai sus sunt ndeplinite organul de
cercetare penal va trece la verificarea celui de-al doilea aspect stabilind:
*dac raportul corespunde exigenelor de ordin logic i tiinific
*dac raportul este suficient motivat
*dac specialistul a folosit toate materialele avute la dispoziie
*dac specialistul sau expertul a folosit metodele i tehnica cea mai noua i mai
adecvat domeniului respectiv
*se va verifica logica raionamentelor pe care se bazeaz expertul
*dac rspunsurile specialitilor i experilor la ntrebrile puse nu se contrazic
n urma verificrilor organul de urmrire penal poate admite raportul de
expertiz sau n cazul cnd acesta nu corespunde poate proceda dupa cum
urmeaz:
a)pentru rezolvarea unor neclariti organul judiciar poate chema pe expert
pentru a se lmuri.
b)dac expertiza este incomplet organul judiciar poate solicita un supliment de
expertiz.
c)dac concluziile expertului prezint inexactiti ori expertiza trebuie anulat
din diferite motive care nu pot fi remediate, se va dispune efectuarea unei noi
expertize.
10

2.EXPERTIZELE MEDICO-LEGALE
2.1 Consideratii Generale privind expertiza medico-legala
Expertizele medico-legale reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte in
practica medico-legala facind parte integranta din categoria expertizelor.
Expertizele medico-legale sunt mijloace de proba, forma practica in care
medicina legala sprijina organele competente in solutionarea cazurilor judiciare.
2.2 Clasificare expertizelor medico-legale
Expertizele medico-legale se clasifica in functie de anumite crtiterii.
I.Dupa materialul pe baza caruia sunt efectuate :

expertize pe cadavru

expertize pe persoane in viata

expertize pe baza de acte medicale

expertize de laborator .
Expertizele se efectueaza in reteaua de medicina legala de catre medici
legisti, dar in unele cazuri exceptionale unele categorii de expertize, inclusiv
cele pe cadavru sunt efectuate de medicul de medicina generala care au in aceste
cazuri calitatea de medic legist delegate,aprobata de directia sanitara a judetului
si avizul conducerii I.M.L.
Expertiza medico-legala pe cadavru este deosebita procedural si ca obiective
de autopsia realizata in serviciile de anatomie-patologie.
Autopsia medico-legala se efectueaza numai pe baza unor ordonante emise
organele imputernicite in acest sens,adica de procuratura ;birourile judiciare ale
politiei si instanta de judecata .Ordonantele pe de o parte aduc informatii asupra
imprejurarilor in care s-a produs decesul,date care rezulta din procesul verbal
intocmit la fata locului si din datele de ancheta, iar pe de alta parte se formuleaza
intrebarile-obiectivele la care trebuie sa se raspunda in raportul de expertiza la
capitolul concluzii.1
Autopsia medico-legala este obligatorie (conform C.P.P. art. 114) ori de cate
ori moartea este:moarte violenta- orice moarte care are cauze externe
1 I. Dolea, Dm. Roman, I. Sedlechi, .a. Drept procesual penal,Chisinau 2009
11

organismului fiind urmarea unui agent traumatic (mecanic,fizic,chimic)


omucidere ;sinucidere ; accident ;moarte suspecta.
Termenul de moarte suspecta include decesele inexplicabile, decesele
produse in imprejurari necunoscute si in locuri neobisnuite si decesele survenite
cu torul neasteptat la persoane in plina stare de sanatate aparenta. Deci este o
moarte care ridica suspiciuni prin conditiile si circumstantele prin care se
produce.In cadrul mortilor suspecte au fost inglobate si decesele survenite in
primele 24h de la internare in unitati spitalicesti;decesele in cursul interventiilor
chirurgicale ;decesele prin complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei ;decesele
copiilor 0-1 an ( acum anatomia-patologica infantila) ;decesele puse in legatura
cu deficientele in acordarea asistentei medicale ;cadavre cu identitate
neprecizata .
2.3Etapele efectuarii expertizei medico-legale pe cadavru .
Expertiza medico-legala pe cadavru tine sa atinga anumite obiective si anume
stabilirea identitatii cadavrului;stabilire felului mortii (violenta, neviolenta, prin
inhibitie) ;stabilirea cauzei medicale a mortii ;stabilirea datei producerii mortii ;
stabilirea existentei leziunilor corporale; precizarea legaturii cauzale intre
leziunile corporale si moarte ;felul si calitate ingrijirilor medicale
acordate;metodologia expertizei medico-legale pe cadavru .Totalitatea
elementelor tactice si tehnice ce se aplica in vederea solutionarii obiectivelor
formulate de organele de cercetare penala in ordonanta sau a obiectivelor
generale ale expertizei nu au reguli fixe,ci se adapteaza specificului fiecarui caz.
Expertiza medico-legala pe cadavru se efectuiaza in mai multe etape:
Etapa I Examenul la fata locului
Examenul la fata locului se efectueaza de o echipa operative formata din
procuror ,politist ,medic legist.In cadrul cercetarii la fata locului se examineaza
locul gasirii cadavrului (inclusiv urmele biologice) care pot fi diferit de locul
faptei, se pot face corelatii ulterioare intre acesta si ce se descopera la examenul
cadavrului.Medicul legist trebuie examineze pozitia cadavrului,imbracamintea
acestuia,deoarece hainele pot fi purtatoare ale unor urme materiale menite sa
lamureasca unele aspecte esentiale ale anchetei. Astfel acestea pot prezenta urme
ale solului, modul de dispunere ale acestuia poate da informatii asupra
mecanismului de producere a leziunilor (cadere, tarare, etc.); sfasieri, rupturi12

informatii despre dinamica agresiunii;cind e vorba de accidente rutiere se atrage


atentia la desenul pneurilor, amprenta mastii radiatorului, a farului, urme de
vopsea, etc. cind avem agresiuni cu arme albe : taieturi ce corespund sediului
plagilor constatate pe corpul victimelor;la impuscare : urme datorate factorilor
suplimentari (urme de pulbere nearsa, arsuri, urme de fum, etc.) ;
Pe haine se pot gasi urme de produse biologice ca sangele- de la victima si
agresor ;sperma in cazurile de viol si alte urme ce au importanta pt descoperirea
infractiunii ca urina, fecale, fire de par, etc.
Etapa II Examenul corpurilor delicte
La fata locului se urmareste:

existenta unor eventuale urme biologice pe suprafata acestora


corespondenta posibila dintre leziunile cadavrului si corpul delict Criminalistul
are un rol important aici, acesta:

realizeaza o descriere cat mai amanuntita a corpurilor delicte

prelevarea tuturor urmelor (amprente, etc.) in vederea identificarii


persoanelor care au utilizat acel corp delict
Corpurile delicte:

se ridica cu manusi

se ambaleaza (cutii, saci de plastic)

se eticheteaza

se trimit la laboratorul de biocriminalistica


Pana la inaintarea acestora la laboratoare acestea sunt in grija organelor de
cercetare penala.
Laboratoarele vor examina urmele corpurilor delicte si urmele biologice gasite,
stabilind natura, apartenenta de specie, grup, persoana.
Etapa III. Examenul cadavrului- autopsia cadavrului
Precedat de o cercetare medicala a imprejurarilor in care a survenit decesul,
informatii luate din:

documente medicale (FO)

apartinatori

persoane din anturaj


Autopsia consta intr-un examen extern si unul intern, uneori examenul extern
este precedat de un examen preliminar care intruneste elementele constatate la
13

fata locului sau la locul efectuarii autopsiei dar inainte de indepartarea hainelor
si realizarea toaletei cadavrului.
Examenul extern se efectueaza sistematic; cap-gat-trunchi-membre
superioare-membre inferioare
Datele culese in cadrul examenului extern pot fi impartite in mai multe categorii
distincte:

date de identificare

semnele mortii reale

semne de violenta

semne de tratament medical

semne diverse
Examenul intern consta in deschiderea cadavrului, examinarea si sectionarea
viscerelor.Deschiderea se realizeaza sistematic in urmatoarele parti ale corpului:
cutia craniana;cavitatea toracica ;cavitatea abdominala ;uneori deschiderea
coloanei vertebrale- pentru explorarea maduvei ;in cazul fracturilor- se diseca
focarul de fractura.
Autopsia se desfasoara fie pe teren fie in locuri special amenajate- sali de
autopsie la nivelul institutiilor medico-legale. Se efectueaza de catre medic si
laborant.
2.4 Particulariti n dispunerea i efectuarea constatarii expertizei medicolegale.
Expertiza medico-legal se efectueaz numai de medici legisti sau de comisii de
medicin legal n laboratoare i institute de medicin legal.
Expertiza medico-legal trebuie efectuat ntr-un moment foarte apropiat
comiterii faptei i de aceea se dispune de regul numai n faza de urmrire
penal.
In cazurile de omor, loviri sau vatamare corporala cauzatoare de moarte sau
moarte simpla,constatarile medico-legale trebuie avizate de comisiile de control
si de avizare medico-legala care functioneaza in cadrul Institutului de Cercetari
Medico-Legale si al filialelor sale.Avizul constituie o garantie asupra cauzelor
de deces1.In cazul tentativelor de omor ori in cazul leziunilor care nu au avut ca
urmare moartea victimei,avizul nu este obligatoriu2.
1 V.Dongoroz s.a

op.cit., p.264.

2 G.Antoniu ,N.Volonciu, Practica judiciara penala, vol.IV,Ed.Academiei Romane,Bucuresti 1993,p 141.


14

CONCLUZII
Expertiza judiciara prezinta o varietate de activitate practica, efectuata in scopul
cercetarii unor situatii de fapt pentru stabilirea adevarului in cauzele penale,
civile, efectuata in cazurile legate in baza ordonantei organului de urmarire
penala sau incheierii instantei de judecata, de catre personae competente in
stiinta, tehnica, arta si maiestrie.
Expertizele judiciare in R.M se efectueaza de personae competente din cadrul
institutiilor statale de expertiza, precum si de catre experti particulari, inclusi in
Registrul de Stat al expertilor judiciarI atestati, sau de alte personae competente
si necointeresate in rezolvarea problemelor ce intereseaza organelle de urmarire
penala.
Activitatea expertului trebuie s se finalizeze ntr-o formul concentrat, care
este chiar reglementat n ceea ce privete forma, coninutul i procedura de
realizare i administrare. Aceast formul este reprezentat de raportul de
expertiz
Importana raportului de expertiz judiciar este dat de statutul su de prob
tiinific, ce conine nu doar concluzii sau rspunsuri la ntrebri, ci i elemente
care prezint succint, dar veridic i acoperitor pentru justa soluionare a cauzei,
istoricul cauzei, etapele expertizei, constatrile i consideraiile expertului,
treptat, pn la formularea concluziilor. Datorit acestei varieti de informaii i
a desfurrii lor n mod logic, raportul de expertiz capt o valoare probatorie
deosebit, superioar mrturiei i chiar nscrisurilor.

15

BIBLIOGRAFIE
I.Acte normative nationale
1) Constitutia Republicii Moldova,adoptata la 29 iulie 1994
2) Codul de procedura penala al Republicii Moldova din 14.03.2003
II.Literatura Teoretica
1)I. Dolea, Dm. Roman, I. Sedlechi, .a. Drept procesual penal,Chisinau 2009
2)Adrian Stefan Tulbure,Angela Maria Tatu.Tratat de drept procesual
penal,Bucuresti 2001
3)Tudor Osoianu,Victor Orindas,Procedura Penala,partea generala,Chisinau
2004
4) V.Bercheanu, I.Dumitrascu, Probele si mijloacele de proba, Ed. M.I ,
Bucuresti, 1994
5) Expertiza judiciara,Ed. Stiintifica Bucuresti,1971
6)G.Antoniu,N.Volonciu,Practica judiciara penala, vol.IV,Ed.Academiei
Romane,Bucuresti 1993,p 141
III.Opinii editoriale
1)V.Dongoroz s.a op.cit., p.264.
2) Gr.Gr Theodoru , T.Paiesu, op.cit p.256