Universitatea ,,Lucian Blaga-Sibiu

Facultatea de drept ,,Simion BarnutiuSibiu

Materia: Drept administrativ I

Profesor coordonator: Vesma Daiana
Student: Roca Luca-Rare,an II, grupa 6.

Tema: ,, Sistemul autoritilor administraiei

publice n Romnia

1.Raportul dintre Preedintele Romniei i

Guvern.
1.1 Sistemul instituional romnesc reprezint
ansamblul relaiilor dintre diferitele puteri i
autoriti ale statului.
1

Pot fi distinse:

autoritatea deliberativ, ndeplinind n principal funcia legislativ;

autoritatea prezidenial, ndeplinind funcia de mediere ntre

puterile statului, precum i ntre stat i societate, de reprezentare a
statului roman i de garant al independenei naionale i teritoriale a
rii;

autoritatea guvernamental, avnd ca funcie principal asigurarea

nfptuirii politicii interne i externe a rii i exercitarea conducerii
generale a administraiei publice.

Unele autoriti sunt centrale (Parlamentul, Guvernul), altele

sunt locale (Consiliul local, Primria).
Guvernul interacioneaz cu Parlamentul prin cteva mijloace specifice:

-exercit dreptul la iniiativ legislativ;

-poate solicita delegarea legislativ pentru emiterea de ordonane i
trebuie s solicite aprobarea Parlamentului pentru ordonanele de urgen
emise;
-poate provoca un vot de nencredere sau o moiune de cenzur,
angajndu-i rspunderea n faa Parlamentului;
- poate solicita Parlamentului adoptarea unor proiecte de legi n
procedur de urgen;
-membrii Guvernului au acces la lucrrile Parlamentului.
1

https://bogdanmandru.wordpress.com/stiinte-politice--institutii-politice-si-guvernare/

ntre cele dou Camere exist relaii caracteristice reglementate prin

regulamente speciale:

-organizarea unor edine commune;

-transmiterea proiectelor de legi i a propunerilor legislative de la o
Camer la cealalt n vederea dezbaterii i eventualei lor adoptri;
-constituirea comisiei paritare pentru declanarea procedurilor de
mediere, atunci cnd una dintre Camere adopt un proiect de lege sau o
propunere legislativ ntr-o redactare diferit de cea aprobat de cealalt
Camer.
-Preedintele poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente i
de importan deosebit; el poate participa la edinele Guvernului, caz n
care prezideaz acele edine; primul-ministru contrasemneaz unele
dintre decretele emise de preedintele Romniei, angajndu-i astfel
propria rspundere politic.

1.2 GUVERNUL NTRE PARLAMENT I

PREEDINIE

Pentru cazul concret al Romniei exist dou categorii de guvernani:

Preedintele i Guvernul, ntre aceste dou autoriti existnd o anumit
dualitate care face ca regimul politic romnesc s fie definit ca unul
semiprezidenial, deoarece eful statului nu are doar un rol pur onorific, ci
puteri reale pe care le poate exercita n raport cu Parlamentul prin
intermediul mesajelor, n raport cu Curtea Constituional prin numirea
unui numr de judectori ai acesteia, n raport cu
Guvernul sau mpreun cu acesta, precum i prin dreptul de a recurge la
referendum.

Guvernul este rezultatul voinei comune a Preedintelui i Parlamentului

i este de presupus c doar cu greu i-ar putea exercita mandatul fr
ncrederea efului Statului.

1.3 RAPORTURILE DINTRE GUVERN I

PREEDINTE

Primul Ministru are drept de contrasemntur asupra unora din

decretele prezideniale, ceea ce implic o serie de puteri commune n
domeniul politicii externe, aprrii naionale, n acordarea graierii sau
conferirea decoraiilor i titlurilor de onoare.
Existena majoritii prezideniale asigur preedintelui o larg marj de
manevr, pe ct vreme coabitarea absolut sau relativ i limiteaz sfera
de influen. Coabitarea absolut presupune c majoritatea guvernamental
este compus din reprezentanii curentelor adverse Preedintelui, care
astfel nu beneficiaz de nici un suport parlamentar, pe cnd coabitarea
relativ este rezultatul unei coaliii guvernamentale din care fac parte i
concureni sau adversari politici ai efului statului.

Preedintele este nvestit i cu dreptul de a numi, n caz de remaniere

guvernamental sau de vacan a postului, la propunerea Primului Ministru,
pe unii membrii ai Cabinetului. Premierul poate propune i Preedintele
poate numi minitrii n caz de remaniere, fr a mai consulta Parlamentul.
2

2.Administraia ministerial n Romnia

Administratia ministeriala este formata din ministere, din organe de

specialitate, purtnd diferite denumiri, Institutii, Autoritati Nationale,
Comise Nationala, organizate n subordinea Guvernului sau a ministerelor.
Componenta principala o reprezinta nsa ministerele.
Aceste autoritati publice functioneaza n subordinea Guvernului. Ele au
misiunea desfasurarii unor activitati de aceeasi natura sau asemanatoare
ntre ele, fiind considerate structuri specializate sau de specialitate ale
administratiei centrale. Ministerele sunt create pentru a executa, fiecare n
ramura sau domeniul sau de activitate legile.
2

http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/administratia-ministeriala41907.html?ref=doc3

Att Constitutia ct si Legea 37/1990 sau alte acte normative cu putere de

lege nu limiteaza n nici un fel numarul ministerelor, ceea ce presupune ca
acesta trebuie sa corespunda necesitatilor momentului, atributiilor si
sarcinilor ce revin Guvernului, Statului n general. Numarul ministerelor,
mai ales ntr-o perioada de tranzitie este variat fiindca el este influentat de
dinamica relatiilor sociale, de finalitatea actiunii guvernamentale. In opinia
noastra ar avea consecinte negative daca am avea un numar de ministere
fixat pentru o perioada de timp, mprejurare care ar obliga pe primulministru al Guvernului sau, la momentul formarii Guvernului pe candidatul
desemnat de Presedintele Romniei pentru functia de Prim-ministru, sa-si
adapteze programul de guvernare la o structura preexistenta a viitorului
cabinet.
Prin Legea pentru organizarea ministerelor din iulie 1929 se stabilea un
numar fix de ministere, structura fiecaruia, atributiile, ceea ce a condus la
cresterea centralizarii nu a descentralizarii. Aceasta masura legislativa
pornea de la nevoia unei stabilitati structurale la nivel ministerial,
societatea romneasca fiind bine organizata, institutiile sale functionnd
corect, n firescul unui stat modern, fara sincope. Nu este cazul n prezent
cnd reformarea institutionala a Statului se dovedeste o operatiune destul
de greu de realizat, fiind ramasa la nivel declarativ, uneori chiar
politicionist. Mai sunt destule etape si obiective de parcurs n planul
reformarii institutiilor publice din perspectiva ruperii de regimul
centralizarii, de proprietatea unica a ntregului popor, pentru a ne apropia
de faza preliminara a integrarii n modelul european" respectiv n Uniunea
Europeana si n comunitatile europene.
nfiintarea ministerelor. Exista un principiu al dreptului public, ca
ministerele se nfiinteaza numai n subordinea Guvernului. nfiintarea lor se
face potrivit legii, desi nu avem o lege speciala de nfiintare a ministerelor,
asa cum era aceea din iulie 1929. Practica guvernamentala de dupa
Decembrie 1989 a condus la faptul ca ministerele se nfiinteaza de principiu
prin hotarre de Guvern cu exceptia Ministerului Apararii Nationale si a
Ministerului de Interne care nfiinteaza prin lege. Aceste exceptii de la
regula de mai sus pornesc de la faptul ca n conditiile n care celelalte
structuri cu caracter militar se nfiinteaza si functioneaza prin lege
organica, att mai mult Armata Tarii, Politia si elementele lor de structura

trebuie sa-si desfasoare activitate pe baza unei legi care sa le asigure

stabilitate functionala.
Fiecare minister are o denumire care reflecta domeniul sau de activitate,
iar n cazul unor ministere cu activitate mai vasta domeniile cum este cazul
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Ministerului Mediului, Apelor si
Padurilor etc., denumirea putnd fi modificata n functie de natura
schimbarilor ce intervin cu privire la domeniul de activitate sau de
complexitate sarcinilor Administratiei la un moment dat. Unele ministere
au denumiri traditionale, consacrate, cum este cazul Ministerului de Justitie,
Ministerului Afacerilor Externe sau a Ministerului de Interne, ori de Finante.
n lipsa unei legi speciale care sa consemneze numarul si denumirea
ministerelor s-a creat practica potrivit careia o data cu prezentarea
Programului de guvernare si a listei membrilor Guvernului, se stabileste si
numarul si denumirea ministerelor care, sunt acceptate de Parlament.
Presedintele Romniei o data cu numirea Guvernului, practic consolideaza
si denumirea ministerelor ai caror titulari sunt membri ai Guvernului.
Competenta fiecarui minister este strict legata de domeniul de activitate
al ministerului. Astfel, pentru Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de
Interne, nfiintate prin lege, ci se stabileste competenta si evident natura
sarcinilor ce-i revin fiecaruia dintre ministerele n cauza. Pentru celelalte
ministere, Guvernul este acela care prin propria hotarre defineste si
delimiteaza competenta fiecarui minister n parte, putnd interveni cu mai
multa mobilitate la adaptarea acestei competente n raport de dinamica
cerintelor sociale n respectivul domeniu de actiune al ministerului. Faptul
ca Guvernul este cel care nfiinteaza ministerele si le stabileste
competentele nu schimba cu nimic datele problemei privind atribuirea
competentei pentru ca, Guvernul defalca din competenta sa generala, o
parte pentru fiecare minister.
3

3.Autoritaile centrale, autonome de

specialitate ale administraiei publice

http://www.scritub.com/administratie/Autoritatile-administrative-ce83175.php

nfiintarea unor autoritati ministrative autonome este prevazuta prin

nsusi textul Constitutiei, urmnd ca organizarea si functionarea lor sa fie
reglementata n mod amanuntit prin lege organica (art. 117 alin. 1).

Constitutia permite nsa si formarea a altor autoritati ministrative

autonome dect cele prevazute n nsusi textul ei, cu conditia ca nfiintarea
lor sa aiba loc prin lege organica (art. 116 alin. 3).

Aceste organe autonome ale administratiei publice au o trasatura comuna

cu organele administrative centrale subordonate Guvernului si anume,
ntocmai ca acestea, exercita o activitate executiva, avnd ca obiect
organizarea aplicarii si aplicarea n concret a legii, precum si asigurarea
bunei functionari a serviciilor instituite n cadrul lor. Prin urmare, att prin
natura activitatii ndeplinite, ct si prin subordonarea lor legilor autoritatile
administrative autonome centrale se ncadreaza n categoria organelor
administratiei publice[1].

Autoritatile administrative autonome se deosebesc de ministere si de

celelalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului prin mai
multe trasaturi specifice.

n primul rnd, daca ministri si conducatorii celorlalte organe de

specialitate, care fac parte din componenta Guvernului, sunt numiti de
Presedintele Republicii pe baza votului de nvestitura adoptat de
Parlament, cele mai multe dintre organele administrative autonome,
cunoscute pna n prezent, sunt numite de Camerele Parlamentului, pe baza
unor propuneri venite fie din interiorul lor, fie dinafara. Astfel, de exemplu,
directorul Serviciului Romn de Informatii este numit de Parlament la
propunerea Presedintelui Romniei; presedintele si presedintii de sectii ale
Consiliului Legislativ se numesc cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor reuniti n sedinta comuna, pe baza a cte trei propuneri facute
de birourile permanente ale celor doua camere ale Parlamentului pentru

fiecare functie, cu avizul comisiilor juridice reunite etc. Doar n cazul

Consiliului Suprem de Aparare a arii membrii sai fac parte din acest organ
de drept.

n al doilea rnd, organele centrale administrative autonome nu sunt

dependente n activitatea lor nici de Guvern, nici de vreun minister, ceea ce
da expresie caracterului lor autonom n cadrul aparatului executiv al
statului. Ele sunt nsa dependente fata de Parlament. Aceasta dependenta
fata de Parlament poate sa mbrace forme diferite. Astfel, de exemplu, nsasi
Constitutia prevede, n ce priveste Consiliul Legislativ, ca el este "organ
consultativ de specialitate al Parlamentului " (art. 79). Alteori, se prevede ca
organul respectiv este supus controlului Parlamentului, la propunerea
Presedintelui Republicii. Este cazul directorului Serviciului Romn de
Informatii. Dependenta fata de Parlament a Consiliului Suprem de Aparare
a arii si gaseste concretizare n obligatia lui de a prezenta anual rapoarte
Parlamentului, etc. Ceea ce caracterizeaza dependenta fata de Parlament a
autoritatilor administrative autonome este faptul ca ea este directa, spre
deosebire de ministere, care raspund n fata Parlamentului prin intermediul
Guvernului.

n al treilea rnd, daca organele de specialitate ale caror conducatori fac

parte din Guvern, pot fi nfiintate de Guvern, cu conditia ca prin lege sa i se
recunoasca aceasta competenta, autoritatile administrative autonome nu
pot fi nfiintate dect prin lege organica si conducatorii lor nu fac parte din
Guvern.

Dintre autoritatile administrative autonome centrale, Consiliul Suprem de

Aparare a arii se bucura de o pozitie speciala.

Aceasta pozitie este consecinta faptului ca, potrivit Constitutiei, aceasta

autoritate organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc
apararea tarii si siguranta nationala.

4.Primarul localitilor

4.1Alegerea i sarcinile primarului, istoric i drept

comparat.
Din perspectiva dreptului comparat, funcia de primar reprezint o funcie
tradiional n adminisraia public local, nu numai din Europa, dar i din
alte continente, ca, de exemplu, n America, unde a patruns influena
european[1]. Legislaia contemporan conine mai multe soluii cu privire
la modalitatea de investitur, la atributii i la raporturile primarului cu
organul colegial (adunarea, consiliul etc.) ori cu alte autoritai publice
autonome sau, dupa caz, guvernamentale.
De pilda, n Elvetia, n zona german, cel puin, primarul se alege o dat
cu consiliul comunal, el trebuind sa fie i membru al consiliului, cetenii
voteaz pentru persoana respectiv de dou ori, ca membru n consiliu i ca
primar, existand, fireste, mai multe candidaturi pentru functia de primar,
postul ocupandu-l cel care intruneste cel mai mare numar de voturi. n
Franta, dimpotriv, consiliul este cel care alege primarul i adjunctii
acestuia, prin vot secret, cu majoritate absolut, alegerea avand loc n prima
edin a consiliului. Cu toate acestea, primarul, n sistemul francez, este i
preedinte al consiliului municipal, asigurand buna desfurare a edinelor
i respectarea ordinii n cadrul consiliului.
n Belgia exist alt formul, primarul comunei este numit de Rege dintre
membrii consiliului comunal, la propunerea consilierilor, naintat prin
guvernatorul provinciei. Legea belgiana admite, ca excepie de la aceast
regul, numirea primarului i din rndul altor alegtori care au mplinit 25
de ani, dar n acest caz este nevoie de avizul conform al delegaiei
permanente a consiliului provinciei. n Italia, att primarul, ct i
preedintele consiliului provinciei sunt alei de structurile pe care le vor
prezida, primarul de ctre giunta comunal, la randul ei aleas de consiliul
comunal, iar preedintele de ctre consiliul provinciei. Interesant este c

http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/Referat-Drept-AdministrativPr663.php

alegerea, prin vot deschis i cu majoritatea absolut, se face pe baza unui

program, la care trebuie s se subscrie 1/3 din membrii giuntei.[2]
Sub aspectul evoluiei istorice, la noi, prin Legea comunal din 1864 s-a
impus soluia alegerii consiliului local i a primarului de ctre locuitorii
comunei rurale, pe baza votului cenzitar, fiind scutii de cens numai anumii
funcionari. Primarul era magistratul comunal, cruia legea i ncredina
ntreaga administraie a comunei, dar, n acelai timp, era i delegatul
puterii centrale, n comunele rurale, unde trebuia s fie confirmat de catre
prefect. n comunele urbane, primarul era numit de Domn, dintre primii trei
consilieri care intrunisera cele mai multe voturi. Legea comunal din 7 mai
1887, cu modificrile din 1894 i Legea organizrii comunelor rurale i
administraiunea plailor din 1 mai 1904(care a nlocuit Legea din 1887) au
venit cu alt solutie: primarul era ales de ctre consilieri dintre membrii cu
cu tiint de carte i confirmat de prefectul judeului. Primarul lucra sub
controlul direct al consiliului, fcnd acte de administraie propriu-zis i
acte de poliie comunal.

O inovaie a Legii din 1904 a constat n faptul c orice cetean putea

cere primarului s intenteze aciunile ce credea c aparin comunei, iar dac
primarul refuza nentemeiat, cel interesat avea dreptul s reclame
prefectului. Legile ulterioare, pn la instaurarea dictaturii regale, s-au
nscris cnd ntr-o formul, cnd n alta, cu anumite variaii date de modul
n care a fost conceput administraia judeean de la nivelul plasei etc. Nu
trebuie s uitm c, la un moment dat, legislaia reglementa doi prefeci,
unul politic, numit de Guvern, i altul administrativ,ales.[3]
Astfel, ultima reglementare democratic, Legea administrativ din 27
martie 1936 a consacrat soluia alegerii primarului de consiliu: Consiliul, o
dat constituit, va proceda la alegerea primarului, ajutorilor de primari, a
unei comisiuni financiare, compus din trei membri, iar la municipii si a
unei delegaiuni a Consiliului. Aceasta era regula, care admitea i excepii,
anume exercitarea atribuiilor de primar de ctre preedintele de vrst,
pn la alegerea sau numirea primarului(art. 57). Legea admitea i
ipoteza numirii primarului, se intelege atunci cand din orice cauza
primarul n-a putut fi declarat ales.[4]

4.2Alegerea, validarea si statutul juridic al primarului,

potrivit legislatiei actuale
Legislaia actual n vigoare a optat pentru soluia alegerii primarului, la
fel ca i consiliul, direct de comunitatea local, indiferent c este vorba de
mediul rural sau urban, stabilind, totodata, incompatibilitate ntre funcia
de consilier i aceea de primar. De asemenea, Legea nr.69/1991 a desfiinat
funcia de presedinte al consiliului local, oprindu-se la o soluie mai simpl,
cea a preedintelui de edint, soluie reinut i de Legea nr. 215/2001 cu
unele precizri i completri. Articolul 44 alin. 2 din Legea 67/2004 arat c
pentru funcia de primar se depun candidaturi separate de catre partide,
aliante politice, aliante electorale sau candidaturi independente, candidaii
independeni trebuind s prezinte o list de susintori care s cuprind
minimum 2% din numarul total al alegtorilor nscrii n listele electorale
permanente din circumscripia n care candideaz, dar nu mai puin de 200
n cazul comunelor, 300 n cazul oraelor, 1000 n cazul municipiilor i
sectoarelor municipiului Bucureti i 5000 n cazul municipiului Bucureti.
Pentru funcia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul
electoral de circumscripie. Este declarat primar candidatul care a ntrunit
majoritatea voturilor valabil exprimate. Dac nici unul dintre candidai nu a
obinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemneaz n
procesul verbal ncheiat de biroul electoral de circumscripie, se
organizeaz un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se
organizeaz si in acest caz de balotaj ntre mai muli candidai la funcia de
primar. La al doilea tur de scrutin particip numai candidaii clasai pe
primele dou locuri, respectiv candidaii aflai n situaie de balotaj. Al
doilea tur de scrutin are loc la dou sptmni de la primul tur de scrutin. n
al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obtinut cel
mai mare numar de voturi valabil exprimate. n cazul n care unul dintre
candidaii la funcia de primar, ntre care urmeaz s se desfoare turul al
doilea de scrutin, decedeaz, renun sau nu mai ndeplinete condiiile
prevzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa
candidatul situat pe locul urmtor. Daca situaiile prevzute la alin. (1) se
produc n cazul unuia dintre candidaii aflai n situaia de balotaj, nu vor
mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripie declarandu-l primar
pe cellalt candidat. De vreme ce sunt candidaturi separate, chiar dac

alegerile pentru primar se desfoar concomitent cu cele pentru consiliul

local, biroul electoral de circumscripie ncheie procese verbale separate.
Conform art. 95 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 privind alegerea
autoritilor publice locale dosarul alegerii primarului se nainteaz, cu
paz militar, n cel mult 48 de ore, la judecatoria n a crei raz teritorial
se afl localitatea pentru care a fost ales iar n cazul primarului general al
Capitalei, la Tribunalul Municipiului Bucureti, iar certificatul alegerii ca
primar se elibereaz de biroul electoral de circumscripie.

4.3Validarea alegerii primarului

Validarea alegerii primarului se face n termen de 20 zile de la data
desfsurrii alegerilor n camera de consiliu a judectoriei n a crei raz
teritorial se afl comuna sau orasul, de ctre un judector desemnat de
preedintele judecatoriei. Dupa validare, primarul depune n faa
consiliului, jurmntul de credin, iar daca refuz este considerat
demisionat de drept.
i n aceast situaie, ca i n cazul consilierului care refuz s depun
jurmntul, sanciunea ar trebui sa constea n retragerea validarii.
Validarea este operaia prin care o autoritate a statului sau a
administraiei publice locale, aleas prin vot universal, egal, direct, secret i
liber exprimat, este confirmat n vederea ocuprii i a exercitrii funciei
respective.[5]
Invalidarea alegerii primarului se pronunta numai in cazul in care se
constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea s-a facut
prin frauda electorala. Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate
fi atacata de cel interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de
contencios administrativ.Instanta de judecata este obligata sa se pronunte
in termen de 30 de zile. Din aceste dispozitii, nou introduse prin Legea nr.
215/2001 privind administratia publica locala rezulta urmatoarele aspecte
sesizate de doctrina actuala: actiunea in contecios apartine doar celui
interesat, adica persoanei fizice care a candidat si a carei alegere a fost
invalidata sau, dupa caz, partidul politic pe lista caruia a candidat.

In caz de invalidare a alegerii primarului, la propunerea prefectului,

Guvernul va stabili data alegerilor in termen de cel mult 30 de zile de la data
invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a
hotararii judecatoresti, in conditiile legii.[6]
Potrivit legii, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El
este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de
specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce
si il controleaza. Fata de dispozitiile actualei reglementari, in doctrina au
fost identificate trei categorii de sarcini ale primarului, in calitate de
autoritate executiva a consiliului local, in vederea realizarii autonomiei
locale si anume: de reprezentare, de executiv al consiliului local si de sef al
administratiei locale si a aparatului[7] .
Astfel, sub primul aspect, potrivit legii, primarul reprezinta comuna sau
orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice
romane sau straine, precum si in justitie. In calitate de executiv al
consiliului local, primarul are atributii pentru pregatirea deciziei consiliului
local, pentru punerea acesteia in aplicare si de a raporta. In calitate de sef al
administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate,
primarul are trei directii de actiune, dupa cum este vorba despre
personal, despre mijloacele materiale si financiare sau despre serviciile
publice locale.

4.4Atribuiile primarului.
In functie de specificul activitatii la care se refera, atributiile primarului,
prevazute in art. 68 din Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001
pot fi clasificate in mai multe categorii:
-atributii privind asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei,precum si punerea
in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si a
ordonantelor Guvernului; luarea masurilor necesare si acordarea
sprijinului pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter
normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor
administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;
prin exercitarea acestei categorii de atributii se urmareste imbinarea

intereselor generale ale statului cu cele ale localitatii pe care primarul o

reprezinta;
-atributii privind aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local: in
situatia in care primarul apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3
zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;
-atributii in domeniul economic si financiar: intocmeste proiectul
bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre
aprobare consiliului local, exercita functia de ordonator principal de
CREDITE; verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor
din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;
-atributii in domeniile social, cultural, stiintific si urbanistic: asigura
ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei,
jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie
civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii; ia
masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele specializate
ale statului; ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al
localitatii si il supune spre aprobare consiliului local;
- atributii in domeniul organizatoric: poate propune consiliului local
consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de
interes deosebit; ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea
adunarilor publice etc.
In legatura cu atributiile primarului in raporturile cu consiliul local, in
doctrina actuala s-a pus intrebarea ce se intampla in cazul in care primarul
nu aduce la indeplinire o hotarare a consiliului local? Ce poate face consiliul
local intr-o astfel de situatie? Daca tinem seama, in mod strict, de atributiile
consiliului local, prevazute de lege, se sustine ca acesta nu poate sa ia nici o
masura directa impotriva primarului, fiind posibila, cel mult, o actiune
impotriva primarului, la instanta de contecios administrativ. O asemenea
masura ar putea fi luata numai in cazul in care primarul ar fi ales direct de
catre consiliul local.
In calitate de autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul localitatii,
primarul exercita atributiile de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila,
sarcinile ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant, la

organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie

civila etc. Prestigiul de care se bucura primarul se manifesta si printr-un
semn distinctiv al acestuia, si anume, o esarfa in culorile drapelului national,
pe care acesta este obligat sa o poarte la solemnitati, ceremonii publice si la
celebrarea casatoriilor.[8]
Primarul deleaga unele din atributiile sale viceprimarului sau
viceprimarilor, dupa caz. Asfel, potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr.
215/2001, primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor,
prin dispozitie emisa, in termen de 30 de zile de la validarea alegerii sale,
exercitarea urmatoarelor atributii:
- indrumarea si supravegherea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
-controlul igienei si salubritatii localurilor publice si produselor alimentare
puse in vanzare pentru populatie;
-repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;
-inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si
domenilui privat al comunei sau al orasului;
-organizarea evidentei lucrarilor de constructii din localitate si punerea la
dispozitia autoritatilor administratiei publice centrale a rezultatelor acestei
evidente;
-luarea masurilor pentru controlul depozitarilor deseurilor menajere,
industriale sau de orice fel pentru asigurarea igienizarii malurilor de apa
din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor
locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarilor,
secretarilor sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit
legii. Aceste dispozitii ale art. 70 din Legea nr. 215/2001 aduc un
amendament principiului potrivit caruia delegarea de atributii poate avea
loc numai daca este prevazuta in mod expres de lege. Astfel, legea
precizeaza, pe de-o parte, atributiile a caror delegare este obligatorie, iar, pe
de alta parte, lasa acestuia posibilitatea de a delega si alte atributii ale sale,
fara a mentiona, in concret, care sunt aceste atributii.

Totusi, pentru a se evita riscul delegarii unor atributii foarte importante

ale primarului, Legea nr. 215/2001 precizeaza in mod expres atributiile a
caror delegare este interzisa. Aceste atributii sunt urmatoarele:
a)atributiile ce-i revin primarului in calitate de reprezentant al statului, cu
exceptia celor de ofiter de stare civila;
b) atributiile privind respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale
ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si a celorlalte acte ale
autoritatilor publice, inclusiv a hotararilor consiliului judetean si consiliului
local;
c) organizarea si desfasurarea referendumului pentru consultarea
populatiei cu privire la problemele locale de interes deosebit;
d) prezentarea de informari consiliului local privind starea economica si
sociala a comunei sau orasului si asupra modului de aducere la indeplinire a
hotararilor consiliului local;
e) intocmirea proiectului bugetului local si a contului de incheiere a
exercitiului bugetar si supunerea lor spre aprobare consiliului local;
f) exercitarea functiei de ordonator principal de CREDITE;
g) luarea de masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor
naturale, epidemiilor sau epizootiilor;
h) asigurarea ordinii publice si linistii locuitorilor prin intermediul
autoritatilor si institutiilor publice de specialitate;
i) luarea masurilor prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor
publice;
j) luarea masurilor de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,
reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de
drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
k) emiterea de avize, acorduri si autorizatii date in competenta sa prin lege.
Din analiza textului art. 70 al Legii nr. 215/2001, deducem ca pot fi
delegate urmatoarele atributii ale primarului:

a) verificarea incasarii si cheltuirii sumelor din bugetul local si comunicarea

celor constatate consiliului local;
b) luarea masurilor pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate
de animale;
c) luarea masurilor pentru elaborarea planului urbanistic general al
localitatii si supunerea lui spre aprobare consiliului local, asigurarea
respectarii prevedrilor acestuia si ale planurilor urbanistice zonale si de
detaliu;
d) conducerea serviciilor publice locale, altele decat cele de stare civila si de
autoritate tutelara a caror delegare este prevazuta expres de lege;
e) propunerea, spre aprobare,consiliului local a organigramei, statului de
functii, a numarului de personal si a regulamentului de organizare si
functionare a aparatului propriu de specialitate al administratiei publice
locale;
f) numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de
specialitateal administratiei publice locale si a conducatorilor regiilor
autonome, ai institutiilor si ai serviciilor publice de interes local.
Indiferent de caracterul obligatoriu sau facultativ al delegarii, primarul
trebuie sa controleze modul in care cei delegati isi exercita atributiile
delegate si sa ia masurile necesare pentru indeplinirea lor corespunzatoare.

4.5Suspendarea i ncetarea mandatului primarului.

Durata mandatului primarului este de 4 ani si poate fi prelungita prin
lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. Durata mandatului
primarului expira la data depunerii juramantului de catre noul primar. Pe
toata durata mandatului, contractul de munca al primarului la regiile
autonome, societatile comerciale cu capital majoritar de stat sau la
institutiile bugetare se suspenda.
Suspendarea mandatului primarului are loc, de drept, in cazul in care
acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de
indata de catre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, cinstata
suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica, de indata,
primarului care il poate ataca la instanta de contencios administrativ

Suspendarea mandatului primarului dureaza pana la incetarea masurii

arestarii preventive. Daca primarul suspendat din functie a fost gasit
vinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii.[9]
Incetarea mandatului primarului, inainte de termen, are loc, de drept, in
urmatoarele cazuri:
-deces;
-demisie;
-incompatibilitate;
-schimbarea domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala;
-imposibilitatea de a fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni
consecutive, cu exceptia cazurilor de suspendare din functie;
-condamnarea definitiva la o pedeapsa privativa de libertate prin hotarare
judecatoreasca definitiva;
-punerea sub interdictie judecatoreasca definitiva;
-pierderea drepturilor electorale prin hotarare judecatoreasca definiva.
O cauza speciala de incetare de drept a mandatului primarului o
constituie starea de incompatibilitate reglementata de art. 87 din Legea nr.
161/2003. Potrivit acestui text de lege, functia de primar si viceprimar,
primar general al municipiuluiBucuresti, presedinte si vicepresedinte al
consiliului judetean este incompatibila cu urmatoarele functii:
-functia de consilier local sau judetean;
-functia de prefect sau subprefect;
-calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca,
indiferentcde durata acestuia;
-functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director,
MANAGER, administrator, membru al consiliului de administratie ori
cenzor sau orice fel de conducere ori de executie la societatile comerciale,
inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societati de asigurare si cele

financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si

societatile nationale, precum si la institutiile publice;
-functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale
actionarilor sau asociatiilor la o societate comerciala;
-functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile
generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al
statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes
national;
-calitatea de COMERCIANT persoana fizica;
-calitatea de membru al unui grup de interes economic;
-calitatea de deputat sau senator;
-functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie
asimilabila acestora;
-orice alte functii publice sau activitatiremunerate, in tara sau in strainatate,
cu exceptia functiilor sau activitatilor in domeniul didactic, al cercetarii
stiintifice si al creatiei literar-artistice, precum si a functiilor in cadrul unor
asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale, fara scop
COMERCIAL. Desi, legea nu prevede in mod expres, deducem ca, nici de data
aceasta, calitatea de actionar sau asociat la o societate comerciala nu este
incompatibila cu functia de primar.
Incetarea mandatului primarului se constata de catre prefect, prin ordin,
care poate fi atacat de catre primar la instanta de contencios administrativ,
in termen de 10 zile de la comunicare, fara indeplinirea procedurii
administrative prealabile. Instanta de contencios administrativ are obligatia
legala de a se pronunta asupra cererii de anulare a ordinului prefectului, in
termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii la instanta competenta,
hotararea instantei fiind definitiva si irevocabila.
Mandatul primarului poate inceta, inainte de termen, si prin vointa
alegatorilor exprimata pe calea unui referandum local. Referendumul
pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii
adresate, in acest sens, prefectului, de locuitorii comunei sau ai orasului,
care sunt nemultumiti de activitatea primarului. Cererea pentru

organizarea referendumului va cuprinde motivele care au stat la baza

acestuia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul
buletinului sau ale cartii de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor
care au solicitat organizarea referendumului. Potrivit legii, motivele pentru
care se poate solicita organizarea referendumului constau in nesocotirea de
catre primar a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarea
de catre acesta a atributiilor ce-i revin, inclusiv a celor pe care le exercita in
calitate de reprezentant al statului.
Organizarea referendumului poate avea loc daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
-sa fie solicitata de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot;
-acest procent sa fie realizat in fiecare dintre localitatile componente ale
comunei sau orasului.
Dupa primirea cererii pentru organizarea referendumului, prefectul va
proceda, in termen de 30 de zile, la anlizarea temeiniciei motivelor invocate,
a indeplinirii conditiilor mentionate, precum si la verificarea veridicitatii si
autenticitatii semnaturilor solicitantilor. Dupa efectuarea acestei verificari,
prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administratiei si
Internelor, o propunere motivata de organizare a referendumului. Pe baza
propunerii prefectului prefectului si a avizului Ministerului Administratiei
si Internelor, Guvernul se va pronunta, prin hotarare, in termen de 60 de
zile de la solicitarea prefectului, asupra cererii de organizare a
referendumului, In caz de aprobare a acestei cereri, Guvernul va stabili data
organizarii referendumului, care va fi adusa la cunostinta locuitorilor
comunei sau ai orasului, prin grija prefectului.
Referendumul local se organizeaza, prin grija prefectului, cu sprijinul
secretarului si al aparatului propriu de specialitate al consiliului local
respectiv. Cheltuielile pentru desfasurarea referendumului se suporta de
bugetul local. Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel
putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.
Mandatul primarului inceteaza inainte de termen daca s-a pronuntat, in
acest sens, cel putin jumatate plus unu din numarul total al cetatenilor cu
drept de vot. In acest caz, prefectul va propune Guvernului, pe baza
rezultatului referendumului, organizarea alegerilor pentru functia de

primar. Data organizarii alegerilor va fi stabilita de catre Guvern, in termen

de 30 de zile de la data desfasurarii referendumului.[10]

4.6 Actele primarului.

In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter
normativ sau individual.
Dispozitiile normative devin executorii numai dupa ce au fost aduse la
cunostinta publica, iar cele individuale de la data comunicarii lor
persoanelor interesate. Aducerea la cunostinta publica a dispozitiilor
normative ale primarului poate avea loc prin publicare in presa locala sau
prin afisare la sediul consiliului local si in alte locuri special amenajate,
accesibile publicului. Dispozitiile cu caracter individual se comunica direct
celor interesati, sub semnatura sau prin posta, cu dovada de primire.
Dipozitiile primarului se avizeaza pentru legalitate de catre secretarul
comunei sau orasului.
Secretarul nu va aviza favorabil dispozitiile primarului pe care le
considera ilegale, dar in aceste cazuri va prezenta primarului motivele
refuzului sau. Secretarul comunica prefectului dispozitiile primarului, de
indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data emiterii acestora. Comunicarea
dispozitiilor primarului, insotite de eventualele obiectii cu privire la
legalitatea acestora, se face, in scris, de catre secretar si va fi inregistrata
intr-un REGISTRU special destinat acestui scop. Secretarul asigura
comunicarea dispozitiilor primarului si altor autoritati sau institutii publice,
precum si persoanelor interesate, in termen de cel mult 10 zile de la
emiterea acestora, daca legea nu prevede altfel.
De asemenea, secretarul asigura aducerea la cunostinta publica a
dispozitiilor normative ale primarului, dar numai dupa 5 zile de la data
comunicarii lor oficiale catre prefect. In cadrul acestui termen, prefectul va
examina legalitatea dispozitiei primarului si, in cazul in care considera ca
aceasta este ilegala, va solicita primarului reanalizarea dispozitiei in cauza,
cu propuneri motivate de modificare sau revocare a acesteia. In urma
interventiei prefectului este posibil ca publicarea dispozitiei primarului sa
nu mai aiba loc, daca insusi primarul va accepta ca dispozitia sa este ilegala
sau are dubii in legatura cu legalitatea acesteia.

55.Consiliul

local

Potrivit art. 3 alin. (3) din Constituia Romniei Teritoriul este organizat,
sub aspect administrativ, n comune, orae i judee. n condiiile legii, unele
orae sunt declarate municipii. Municipiile pot avea subdiviziuni
administrativ-teritoriale a cror delimitare i organizare se stabilesc prin
lege.
Unitile administrativ-teritoriale au personalitate juridic i organe
proprii de conducere care se ocup cu soluionarea problemelor de interes
local. Aceste organe sunt consiliile locale i primarii. Consiliile locale sunt
autoriti deliberative, primarii sunt autoriti executive, iar modalitatea de
formare a acestora este prin alegere. Ambele autoriti ale comunei i
oraului se bucur de legitimitate popular direct, iar ntre ele nu exist
raporturi ierarhice, de supra i subordonare.
Potrivit art. 120 alin. (1) din Constituie administraia public din
unitile administrativ-teritoriale se ntemeiaz pe urmtoarele principii:
- principiul descentralizrii;
- principiul autonomiei locale;
- principiul deconcentrrii serviciilor publice.
Principiul descentralizrii serviciilor publice const n transferarea unora
din atribuiile autoritilor administrative publice centrale de specialitate
ctre un serviciu determinat n unitile administrative teritoriale, ce
beneficiaz de personalitate juridic i putere de decizie asupra
problemelor aprute n plan local.
Autonomia local reprezint principiul care confer colectivitilor locale
dreptul i capacitatea de a rezolva i gestiona, n cadrul legii, sub propria lor
rspundere i n interesul populaiei acestora, o parte important din
treburile politice
Deconcentarea constituie o msur intermediar n procesul
descentralizrii, fiind privit ca un transfer de activiti de la centru de
ctre agenii puterii centrale aflai la conducerea diferitelor organisme
5

http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/consiliul-local-208139.html?ref=doc3

locale; ea nseamn mult mai puin dect descentralizarea i presupune

recunoaterea unei anumite puteri de decizie, n favoarea agenilor statului
repartizai pe ntreg teritoriul rii (prefectul, serviciile exterioare ale
ministerelor rspund ideii de deconcentrare)
Conform art. 121 alin. (1) din Constituie, consiliile locale sunt autoriti
ale administraiei publice prin care se realizeaz autonomia local n
comune i orae, n condiiile legii.
Legea administraiei publice locale (Legea nr. 215/2001), actualul cadru
legislativ n materia regimului general al autonomiei locale, dar i al
organizrii i funcionrii autoritilor administraiei publice locale, adaug
celor 3 principii constituionale alte 3 principii i anume:
- Eligibilitatea autoritilor administraiei publice locale;
- Legalitatea;
- Consultarea cetenilor n problemele locale de interes deosebit.
Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea alegerilor locale , consiliile locale,
comisiile judeene, precum i primarii se aleg prin vot universal, egal,
direct, secret i liber exprimat.
Consiliile locale (ca i cele judeene) se aleg pe circumscripii electorale
prin vot exprimat pe baza reprezentrii proporionale, n cadrul unui
scrutin de list. Pentru a fi ales consilier (primar) candidatul n alegeri
trebuie s respecte anumite condiii stabilite de Constituie i lege. Aceste
condiii de eligibilitate sunt cumulative i se refer la calitatea de alegtor,
dreptul de a fi ales i domiciliul.
Conform legii, consiliul local se caracterizeaz prin urmtoarele:
- Este o autoritate deliberativ, aleas prin vot direct, cu caracter colegial,
care lucreaz n edine; aceast autoritate se bucur de un statut autonom
potrivit cruia delibereaz asupra intereselor specifice ale colectivitilor
locale i hotrte asupra modului lor de realizare, fr amestecul altor
autoriti publice sau ale administraiei publice.

- Este o autoritate administrativ, rspunderea sa politic fiind numai de

ordin electoral.
- Nu are vocaie politic, fiind nzestrat cu competena specific
administraiei publice locale pentru a hotr asupra modului de rezolvare a
problemelor administrative.
- Autoorganizare, ntruct activitatea deliberativ i dezbaterile consiliilor
se desfoar ntr-un cadru precizat de propriile regulamente de
funcionare, n limita competenelor conferite de lege.
Potrivit art. 121 alin. (1) din Constituia Romniei Autoritile
administraiei prin care se realizeaz autonomia local n comune i orae,
sunt consiliile locale alese i primarii alei, n condiiile legii.
Conform alin. (3) al aceluiai articol, consiliile locale se pot constitui i n
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Consiliile
comunelor i oraelor sunt compuse din consilieri alei prin vot universal,
egal, direct, secret i liber exprimat.
66.Consliul

Judeean

Componen i constituire
Consiliul Judeean este autoritatea adiministraiei publice locale
constituit la nivelul judeului pentru coordonarea activitii consiliilor
comunale i oreneti n vederea realizrii de servicii publice de interes
judeean.
Consiliul Judeean este compus din consilieri alei prin vot universal,
direct,egal, secret si liber exprimat pe baza scrutinului de lista in condiiile
stabilite de lege.
Numrul consilierilor Consiliului Judetean este stabilit de Prefect, n
funcie de populatia judeului , raportat de Institutul Naional de Statistic
i Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau dup caz, la
data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dup cum urmeaza:
- Pn la 350.000 locuitori 31 membrii

http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/consiliul-judetean-227756.html

- Intre 350.000 si 500.000 locuitori 33 membri

- Intre 500.000 si 650.000 locuitori 35 membri
- Peste 650.000 locuitori 37 membri
Constituirea Consiliului Judeean se face in conformitate cu prevederile
legale n termen de douzeci de zile de la data alegerilor. La sedina de
constituire particip Prefectul sau reprezentantul acestuia . Validarea
mandatelor se face de ctre comisia de validare format din cinci-sapte
consilieri alei din randul membrilor si.
La prima edin a Consiliului Judetean dac nu particip doua treimi din
numrului consilierilor declarai alei se va organiza o alt sedina . In acest
scop Prefectul va emite un nou ordin de convocare. Dac nici de aceast
data nu se prezint doua treimi din numrul consilierilor, Prefectul va face
o alta convocare peste trei zile. Daca nici la a treia convocare nu se prezinta
cel putin doua treimi din membrii Consiliului Judetean, iar acestia nu au
absentat din motive obiective (motive medicale ce au necesitat
spitalizarea/plecarea in strinatate din motive de serviciu etc), Prefectul va
declara posturile vacante fiind atribuite urmtorilor membrii de pe lista de
supleani.
Dac la prima edin va fi prezent cel puin dou treimi din numrul
consilierilor alei, se va proceda la alegerea celor doi vicepreedini.
Atribuiile Consiliului Judeean
1. Atribuii de conducere sau coordonare a unor activiti la nivel judeean
- Adopt strategii prognoze i programe de dezvoltare economic-sociala a
judeului
- Coordoneaz activitatea consiililor locale ale comunelor si oraelor n
vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean
- Hotrte nfiinarea de instituii publice i de servicii publice de interes
judeean
- Aprob documentaiile tehno-economice pentru lucrrile de investiii de
interes judeean

- Asigur resurse financiare n limitele competenelor pe care le are, pentru

desfurarea in bune condiii a activitii institutiilor de cultur,serviciilor
publice de educaie, ocrotire i asisten social, instituiile de protecie a
copilului
- Stabilete orientrile generale privind organizarea i dezvoltarea
urbanistic a judeului i amenajarea teritoriului
- Modernizeaz, intreine i construiete drumuri de interes judeean
2. Atribuii ce privesc organizarea intern a Consiliului Judeean i aparatul
propriu
- Alegerea vicepreedintilor Consiliului Judeean
- Adoptarea regulamentului de funcionare a Consiliului Judeean
- Aprobarea organigramei i a numrului de personal
3. Atribuii referitoare la patrimoniul judeului i la bugetul acestuia
- Administreaz domeniul public i privat al judeului
- Adopt bugetul judeului si contul de ncheiere a exerciiului bugetar
- Stabilete impozite i taxe locale pentru jude, precum i unele taxe special
pe timp limitat, n condiiile stabilite de lege
- D n administrare societilor comerciale de interes judeean sau
instituiilor de interes judeean bunuri ce apartin domeniului public
(concesioneaz, nchiriaz)
4. Atribuii referitoarea la organizarea si funcionarea serviciilor publice
- Infiinarea de instituii i societii comerciale de interes judeean
- Eliberarea din funcie a conductorilor societilor comerciale si ai
instituiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Judeean
- Infiinarea de instituii social-culturale
- Atribuitrea n folosin gratutit pe termen limitat de imobile sociale i
instituii de utilitate public
5. Atribuii referitoare la activitatea extern

- Stabilirea legturilor de colaborare cu asociaii administrative teritoriale

similare din strintate, n scopul promovrii unor interese comune cu
respectarea legislaiei n vigoare.
77.Statutul

aleilor locali

Autoritile administraiei publice prin care se realizeaz autonomia

local n comune i orae sunt consiliile locale, comunale i oreneti, ca
autoriti deliberative, i primarii, ca autoritti executive. Consiliile locale i
primarii se aleg n condiiile prevzute de Legea privind alegerile locale.
Consiliile locale i primarii funcioneaz ca autoriti ale administraiei
publice locale i rezolv treburile publice din comune i orae, n condiiile
legii.
n fiecare jude se constituie un consiliu judeean, ca autoritate a
administraiei publice locale, pentru coordonarea activitii consiliilor
comunale i oreneti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes
judeean. Aleii locali sunt primarul, consilierii locali i consilierii judeeni.
n asigurarea liberului exerciiu al mandatului lor acetia ndeplinesc o
funcie de autoritate public, beneficiind de dispoziiile legii penale cu
privire la persoanele care ndeplinesc o funcie ce implic exerciiul
autoritii de stat.
Consilierii locali si consilierii judeteni, precum si primarii se aleg prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre cetatenii cu drept de
vot din unitatea administrativ-teritoriala in care urmeaza sa-si exercite
mandatul,potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor
administratiei publice locale.
Viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sunt alesi
prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administratiei publice
locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Delegatul satesc se alege potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Primarul si viceprimarul

http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/administratia-publica-locala-alesii-locali178959.html?ref=doc3

Comunele,orasele si municipiile au cate un primar si cate un viceprimar,

iar municipiile resedinta de judet au un primar si doi viceprimari,alesi in
conditiile legii.
Viceprimarul este subordonat primarului si inlocuitorul de drept al
acestuia, care ii poate delega atributiile sale. Viceprimarul este ales cu votul
majoritatii consilieriilor locali in functie, din randul membrilor acestuia.
Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin
hotarare adoptata cu votul majoritatii consilierilor in functie, la propunerea
primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali in functie.
Pe durata mandatului, primarul si viceprimarul primesc o indemnizatie
lunara ca unica forma de renumerare a activitatii corespunzatoare functiei
de primar, respectiv de viceprimar,si care reprezinta baza de calcul pentru
stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul
salarial. Primarul si viceprimarul nu beneficiaza de sporul de vechime in
munca si nici de alte sporuri prevazute de lege. Durata mandatului
constituie vechime in munca si in specialitatea studiilor absolvite.
Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza statutul de
consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut.
Validarea alegerii primarului se face de catre judecatoria in raza careia se
afla unitatea administrativ teritoriala, de catre un judecator desemnat de
presedintele instantei. Cererea se judeca in sedinta publica fara citarea
partilor. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere in termen de 10 zile
de la data depunerii, prin hotarare executorie. Rezultatul validarii sau
invalidarii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in
sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta
extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.
Primarul isi exercita drepturile si isi indeplineste indatoririle ce ii revin pe
intreaga durata a mandatului pentru care a fost ales.
Primarul intra in dreptul deplinei exercitari a mandatului dupa depunerea
juramantului. Dupa depunerea juramantului in cadrul unei ceremonii
publice, primarului i se inmaneaza legitimatia, care va fi semnata de
presedintele de sedinta, un semn distinctiv al calitatii de primar, pe care
acesta are dreptul sa il poarte, potrivit legii, pe intreaga durata a
mandatului, precum si esarfa in culorile drapelului national al Romaniei.

Modelul legitimatiei de primar, al semnului distinctiv si al esarfei se

stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Esarfa va fi purtata in mod obligatoriu la Ziua Nationala a Romaniei, la
solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor,
indiferent de locul de desfasurare a acestora.
Legitimatia si insemnul de primar se pot pastra dupa incetarea
mandatului, cu titlu evocativ.

Bibliografie :

1)

https://bogdanmandru.wordpress.com

2)

http://biblioteca.regielive.ro

3)

http://www.scritub.com

4)

http://www.creeaza.com

5) Ioan Santai , DREPT ADMINISTRTIV I

TIINA ADMINISTRAIEI, Volumul I,
ed.Alma Mater, Sibiu,2014