Sunteți pe pagina 1din 168
CUPRINS 1. ROLUL $I NECESITATEA DEPOZITARIT GAZELOR NATURALE...... 1.1. Obiectivele depozitarii gazelor naturale 1.2. Tendinge in utilizarea depozitetor de gaze naturale ... 12 1.3. Concepte noi privind depozitarea gazelor naturale .... wid 1.4. Programe de cercetare-proiectare in domeniul depozitSrii gazelor naturale... eee SCG 2. DEPOZITAREA SUPRATERANA A GAZELOR NATURALE..... 2.1. Inmagazinarea gazelor naturale in conducte de transport......22 2.2. Depozitarea gazelor naturale in distribiutoare inelare 25 2.3. Interconectarea sistemelor de transport gaze naturele.........27 2.4, Rezervoare pentru depozitarea supraterand a gazelor naturale. 3. DEPOZITAREA GAZELOR LICHEFIATE, 3.1. Depozitarea gazelor petrollere lichefiate (GPL) >.#, Depozitare gazelor naturale lichefiate (GNL).e.0o...-... 4. DEPOZITAREA SUBTERANA A GAZELOR NATURALE IN MEDIT POROS - PERMEABILE. 39 4.1 Proprietatile mediului poros - permeabil... 52 4.2, Curgerea gazelor naturale prin medil aoroase. 60 +3. Curgerea gazelor naturale in zona adiacent’ sonde! 75 4.4. Curgerea gazelor naturale prin tevile de extractie,. 73 45 Inmagazinarea gazelor naturale in z&cAminte depletate...,...100 Inmagazinarea gazelor naturale in acvifere....... seasoned 33 5 DEPOZITAREA GAZELOR NATURALE IN CAVERNE SALINE..,..144 5 1. Generali 2 Proiectarea si dezvoltarea unei cavit&ti saline...... 147 148 wd 49 152 5.7, Factoril care influenteazé instabilitatea cavernelor saline.....153 5.3. Proprietatile sali... §.4. Tehnologia realiz&ril cavit&tii saline... 5.5. Factoril care influenteaza procesul de dizolvare........ 5,6, Prograrwul de constructie a sondei. §.8, Caleulul deformérii cavitati... none 5S 5.9. Calculul transferului de caldura prin peretii cavitati 156 5.10. Verificarea inventarului cavitatii. 159 6. ANALIZA COMPARATIVA A DIFERITELOR TIPURI DE DEPOZITE. BIBLIOGRAFIE Depozitarsa gazelor naturale 4 Capitolul 1 ROLUL $I NECESITATEA DEPOZITARII GAZE! OR NATURALE 1.1. Obiectivele depozitarii gazelor naturale Variatiile cere-ii de gaze sunt determinate in special de modificarea consumului la incdlzirea spa + de locuit, administrative si comerciale de la vara le iarna, de la o zi de iarn& normala la zile de iarna cu temperaturi deosebit de scézute, de la ore de varf la ore cu consum minim etc. Toate aceste variatii pot fi redate prin aga numitele curbe de sarcina care pur in evidenta varfuri de consum sezoniere, diurne sau orare, diferite ca aspect de la consumator la consumator, de la un sector economic la altul, de la localitate la localitate, de la ora la ord in cazul aceluiagi consumator sau grup de consumatori. Ectilibrarea permanent& a cererii de gaze cu sursele disponibile este avuts im vedere si din perspectiva modific&rilor ce apar la sursele disponibile, Unele reduceri ale productiel interne sau ale imporcurilor pot fi determinate de motive foarte variate: tehnice, financiare, politice etc. Este sarcina gazelor naturale stocate de a prelua impactul acestor variagii sl modifi i de consum, de a compensa efectele diminuarii temporare ale productiei sau ale importu ", precum si censecintele unor incertitudini ce au existat atunci cénd s-a prevazut pe termen scurt marimea real& a consumului. in general companiile furnizoare de gaze naturale trebule s& mentin’ un sistem eficient, coordonat si economic de aprovizionare cu gaze naturale in zona geografic&’ sau segmentul de piaté in care tloneaza, Depositares gazelor naturale Gazele naturale sunt cumpérate, transportate si vandute la consumatori casnici, industriall sau comerciali, fntr-o anumitS masura compania de gaze poate influenta nivelul cereril consumatorilor prin politica adoptata si comportarea comercial’. Necesitatea planificdril pe termen scurt, mediu si lung conduce la elaborerea unor scenaril privind cererea si resursele. De aici rezults Modul in care gazele naturale pot pune de acord cele dou’ componente ale balantei cererii si resurselor in diferite Perioade de timp, zone geografice si segmente de plata, Pentru acoperirea varfurilor diurne de consum se foloseste una sau mai multe din urmatoarele metode: = inmagazinarea gazelor naturale in conducts ‘magistrate; acest proces are loc noaptea cénd consumul este mai mic; * depozitarea gazelor in rezervoare metalice supraterane, in stare natural (gazometre) sau in staré lichid’, situate in apropierea marilor consumatori; » depozitarea gazelor in distribuitoare inelare de presiune inalt; » interconectarea sistemelor de transport ~ folosirea statiilor de comprimare intermediara; Pentru acoperirea varfurilor sezoniere de consum se poate apela la urmétoarele solutii » inmagazinarea gazelor in stare natural in zSciminte de petrol sau de gaze depletate, partial sau tctal epuizate: (76,8 %) din total; * Inmagazinarea gazelor in stare natural in acvifere (14,8 %); > inmagazinarea gazelor tn stare naturala in cavit&ti executate in samburi de sare (7,9%); Oeporitarsa gazelor naturale > inmagazinarea gazelor naturale lichefiate (GNL) sau a gazelor petroliere licheflate (GPL) in depozite saline sau in alte depozite etanse (mine), (0,5%). Depozitarea subterand a gazelor naturale este o practic’ economics destinaté echilibrari cererii de gaze a consumatorilor cu posibilitdtile economice de livrare ale furnizorilor conditiiie in care se are in vedere sistemul complex constituit din: » Productia interna; » Importurile; > Capacitatile de transport existente; » Cererile variabile (sezoniere, zilnice, orare} determinate de modul in care se desfasoar’ activitatea economic’ si socialé, sub influenta factorilor climatici si metecro og} G buné parte din volumele de gaze consumate depind de conditille de temperaturs ambientalé. La dimensionarea sistemului de transport gaze se are in vedere satistacerea intr-un anumit grad @ situatlilar celor mai severe de consum, Se are in vedere de asemenea un anumit nivel de risc, asumat atat de investitori cét si de operatori. La baza stabilirii nivelelor maxime de consum ce se anticipeaza stau analizele statistice ale temperaturii medii zilnice aferente de consum precum sia serie de calcule economice. . Sstemele de alimentare cu gaze naturale in unele tri (ex.: Marea Britanie) se proiecteaza pentru a putea fece fat& cererilor maxime ce au Probabllitatea s4 apar& intr-un singur an din 20 ani consecutivi. La dimensionarea depozitelar de inmagazinare acest raport este insa de 1:50 Un sistem de aprovizionare cu gaze naturale, functionand in conditii de inalt& sigurant& si fScdnd fatZ unor situatii exceptionale de cauze Oepazitarea gazelormaturale tehnice, economice, politice etc, trebuie s& dispund de capacitatl de rezerva si in acelasi timp sa fie eficient din punct de vedere economic, Gazele naturale se gasesc in z&cdminte sub form’ de gaze Jibere Sau gaze asociate petrolutui (gaze din capul de gaze sau gaze dizolvate). Acestea sunt corstituite din componentii mei volatili ai seriei parafinelor, sare contin de la unu la patru atomi de carbon in molec la care se adauga in mai mic& masuré componenti mai grei (Cs-Cs), prezenti in conditii normale sub forma de vapori, Gazele asociate sunt gazele din zécamintele de petrol si acestea pot proveni, in functie de conditille de presiune si temperatura din zAc3mant, din capul natural (primar) de gaze care se formeaz4 Th 23c3mintele de petre| saturate, sau pot exista dizolvate in petrol in condifii initiale de zic’mant (in z3cdmintele de petrol nesaturate de gaze). aintre hidrecarburi, metanul este componentul principal, participarea acestuia in compozitia gazelor naturale depinzand de natura gazelar: lidere (CH4>90%) sau asociate (CH;<70%), °¢ langa hidracarburi, in compozitia gazelor naturale mai pot fi gsiti component! ca: xidul de carbon, azotul, hidrogenul suifurat si apa sub forma de vapori. Dintre acesti componenti, hidrogenul sulfurat si vaporli de ap& pot canduce la complicatii in exploatarea 2&cdmintelor si transpertul gazelor. Hidrogenul sulfurat este toxic si are o actiune coroziva in prezenta apei, iar vaporii de ap§ pot trece in anumite conditli in stare lichid& si chiar solid’, formand dopuri care pet bloca conductele prin cere circul gazele naturale in functie de compozitia acestora, gazele se pot clasifica in gaze sérace si gaze bogate. Gazele sarace (FSr3 continut de condensat) sunt alcdtuke prepanderent din metan si.au un continut redus de hidrocarburi mai grele (cu temperatura de fierbere mai ridicata), Gazele bogate (in amestec cu condensat in conditii de z&c3mant, la care ratia gaz- Pepazitarea gazelor naturale Candensat depaseste 27 000 Stm’/m*) au un continut de metan de pan’ 'a 70% 5) au un continut relativ mic d2 hidrocarburi mai grelé (Cs-Cs), prezente in stare de vapori. Gazele cu condensat (gazele in amestee cu condensat in conditii de z&cémant, la care ratia gaz~condensat este cuprinsé intre 540-27 000 Stm*sm") constituie un caz particular al gazelor bogate care sunt compuse din alcani cu pan& la 12 atomi de carbon in molecul, metan in Proportie de 50-90%, componenti intermediari Cs-Cs si compusi mai grei Cs-Cp, in proportie mult mai mic’. Componenta chimicd a gazelor naturale din cateva z&cdminte din fara noastra este redat& in tabelul urmater : Tabel ar. 1- Componenta chimicd a gazelor naturale din Romania Gaz metan Gaze pemociote |_MBrginent cu gett Bibicow Borex intea. Pentru acoperirea necesitatilor de vart din timpul anotimpulul friguros al anului, s¢ recurge din ce in ce mai mult la solutia amenajarii unot depozite de inmagazinare subteran’ a gazelor naturale situate in apropierea marilor centre de consum. inmagazinarea subteran a gazelor naturale reprezinté unicul proces eéficient care combina ‘urnizarea constanté de gaze naturale, prin intermediul conductelor de mare lungime, cu cererile variabile ale pietei, care depind de variatii diurne sau sezoniere de consum. Seposiarsagarelornatuaie ig Depozitul subteran de inmagazinare a gazelor reprezintS un z8c&mant in care se poate injecta un volum de gaze sub presiune, pentru Ca apel, in perioada consumului de varf, aceast cantitate de gaze sA poata fi exploatat. Depozitele subterane de inmagazinare a gazelor naturale sunt destinate asigurarii unui surplus de gaze naturale pentru consum in perioadele de vart, cénd cererea pietei depSseste capacitatea de Preductie a zécdmintelor aftate in exploatare si joacS un rol important in eliminarea riscurilor care apar in cazul unor intreruperi ale furnizSrii gazelor (din motive de natura tehnicd sau economic’). in timpul verii, cand cantitatea de gaze extrasi din zicAmintele naturale depaseste cu mult ¢ererea de consum, gazele naturale sunt injectate in depozite de inmagazinare, urmand a fi extrase cel mai adesea in pericada de iarna, cand consumul de gaze creste foarte mult. Necesarul de gaze pentru perioada de iarn’ este determinat prin prelucrarea statistic3 a unor parametri (temperatura si viteza vantului in Sezonul rece) pe un interval de 10-30 anf. Temperatura aerului incepand de unde nu este nevoie de Incdizire a fost determinat in S.U.A. la valoarea de 18,3°C, iar sub aceasta limité este nevoie de utilizarea gazelor naturale pentru incdizire, fn cazul inmagazinarii Bavelor In zic3minte de petrot depletate, sazele injectate in zicdmént formeaz’ un cap secundar de gaze, care pe de 0 parte poate fi exploatat in sezonul rece, iar pe de altS parte poate ajuta fa marirea factorului de recuperare al petrolului ramas in 2Scdmént. Inmagazinarea gazelor in acvifere este deosebit de ccmplex’, deoarece gradul de cunoastere a acestora este uneori destul de limitat. © alts metod’ folasits pentru inmagazinarea gazelor este in cavitatile saline obtinute in urma dizolvarit sri din domurile de sare, cu ajutorul apei injectate prin sonde special sSpate in acestea. Fig. 1.1. Tipuri de depozite subterane de gaze naturale De asemenea s-au mai realizat depozite subterane de gaze in mine abandonate, in caverne spate in roci consolidate (ex. in Polonia si Cehia depozite in granit), Amenajarea de depozite subterane de gaze constituie o problem’ destul de complex’, deoarece necesita o perioada de realizare de cativa ani si comporté un volum de cheltuieli care nu este deloc de neglijat. Ca atare, eficlenta economicd a acestel metode trebule analizat’ fcdndu-se © comparatie cu alte solutli tehnice echivalente de satisfacere @ varfurilor sezoniere de consum, cum sunt comprimarea intermediar’ a gazelor pe traseul conductelor magistrale, trecerea uner consumatori pe alti combustibili in timpul iernii, crearea de capacit&ti sezoniere de extractie si dublarea echivalent3 a conductelor etc. Sursele naturale de gaze sunt situate la distante foarte mari de marile centre de consum, iar conditiile tehnice nu permit realizarea unar capacitat| de extractie ale gazelor ia nivelul debitelor solicitate in anotimpu| friguros: Dey izelor le = it Proiectele de inmagazinare subteran’ sunt precedate de o serie de studii care stabilesc cerintele de consum ale pietel si influenta temperaturilor “asupra consumului de gaze naturale. Se -ealizeaz’ Prelucréri statistice ale datelor meteorologice, se fac prognoze pentru urmatorii ani gi se stabilesc perioadele si orele de varf de consum (fig. 1.2,), Odata stabiliti necesitatea realizérii unui depozit se trece la urmétoarea etapa, aceea de cSutare a celor mai favorabile 2%cZminte, in functie de marimea acestora, de locatie, de acces la conductele de gaze si de multi alti factori. Cele mai favorabile sunt 28c4mintele depietate de gaze datorit faptului c& procesul de injectie-extractie se apropie cel mal mult de Procesul natural, exists un volum mare de date, o cunoastere bun’ a 2écmantulul si sunt create deja o parte din facilititile de suprafat’, Zacémintele depletate de gaze cu condensat sunt de asemenea potrivite, dar pot aprea probleme legate de comportarea retrograda si de curgerea bifazica. Zacémintele depletate de petrof sunt in general satisfacdtoare Pentru transformarez in depozite, dar apar si aici unele probleme legate de existenta petrolulci rezidual, In cazul acviferetor, evaluarea unor caracteristici suplimentare necesit 9 analizé mult mai aprofundata a zic3mantulul, flind necesars cunoasterea unul Volum suplimentar de date. Primele patru tipuri de z3c3minte Sunt constituite din roc poros- bermeabile si sunt preferate pentru inmagazinare. in cazul ultime or douad tipuri, gazele sunt inmagazinate intr-o cavernd creaté artificial prin activitati miniere sau de exploatare a sirli. Cavernele executate artificial au © serie de proprietati care uneori rispuind mai bine unor cerinte: debite foarce mari, control asupra migrSrii gazelor, inversarea rapid’ a Depozitarea aazelar naturale SF] Procesulul injectie-extractie. Tehnologiile utilizate in realizarea depo: lor in roci poroase sunt diferite de cele utilizate pentru cavitati miniere sau saline, Exist& de asemenea caverne formate natural in anumite tipuri de roc, dar nu s-a incercat utilizarea acestera in scopul inmagazinarii gazelor. A pronionar seman si cerere Coaucn te rane gane madzpon Aprovizi 12 3 456 7 8 89 w HW BP Timp (uni) Fig. 1.2. Tlustrarea caracterului sezonier al consumului 1.2. Tendinte in utilizarea depozitelor de gaze naturale in contrast cu functia traditionala a depozitelor de a participa la echilibrarea variatillor sezoniere, zilnice gi orare ale consumulul, in Prezent acestea sunt folosite ca un instrument de aprovizionare i comercializare, In zonele calde aparitia varfurilor de consum este determinata de consumu mérit de gaze pentru producerea energie! electrice care la randul ei este folesité pentru conditionarea aerului. in afar de aspectul ciclic al depozitarii s-a dezvoltat depozitarea pentru perioade mai extinse Oepozitares gazelor naturale de timp legate de satisfacerea unor solicitari in caz de urgent’ sau pentru revanzarea gazelor in perioade cu conditii de piat’ mai favo-abile. De asemenea unele contracte de aprovizionaré ce includ si servicii de depozitare au inceput sa devina atractive. Incertitudinile legate de modificdrile componentelor resurselor si ale cererli, ceglementérile federale, modalitatile cu care gazele sunt cumpérate si vandute au creat oportunititi pentru campaniile gaziere care au putut face fatd la conditiile pietei tot mai schimbatoare. Astfel scompaniile de comercializare au asimilat diferitele aspecte ale functiei de comerciant adesea faré a beneficia de proprietate direct in mijloace specifice industriilor de gaze Functii care in trecut erau considerate ca nu au leg&turd direct® cu Gepozitarea gazeler: dispecerizarea, comertializarea, _transportul, schimbul ("swap") pot fi acum realizate ca efect al stimulitor introdusi de dezvoltarea depozitelor in contextul unor sisteme de transport cu multiple interconectri. fn felul acesta un operator dé depozite pentru gaze naturale are acces direct ta mai multi producditori 1 consumatori, Un efect important se observa la produc&tori care isi pot optimiza activitatile de extractie chiar in conditiile unor plete de consum fluctuante. Pe de alta parte consumatorii ru mai sunt expusi efectelor costisitoare ce apar in cazul reduceri| sau intreruperii aprovizionarilor. © ‘companie gazierS avand facilititi diversificate (conducte, depozite, etc.) isi poate asuma functla comerciala intr-o tranzactie data beneficiind si de o profitabilitate crescutd, deoarece este capabild si ofere Servicil multiple in cadrul aceleiasi relatii contractuale. Chiar in conditile in care prevaleaz’ o piaté bazats pe tranzactii pe termen scurt ("spot market" se acordd in acelasi timp o importants insemnats aranjamentelor pentru perioade mari de timp privind Deporitarea gazetor a 14 aprovizionérile de lung’ durati, transportul si schimbul de gaze (“swaping”). fn condittile in care persistS fenomene ciclice de piaté, au fost dezvoltate concepte wizdnd sisteme ce folosesc Ccapacitati independente de depozitare, numeroase interconectéri si implicarea unei organizatii centrale de dispecerizare pentru a se putea asigura servicii competitive pe plata. fn ciuda unei aparente abundente de resurse de gaze naturale, datoritd limitelor ce exist’ Ce priveste posibilitatea livrarilor instantanee marite, se inregistreazd preturi de livrare mai mari la gaze naturale in perioadele cu temperaturi scdzute. Depozitarea gazelor naturale apare ca © solutie fezabila in acest context in masura in care preturile curente din perioada rece depiisesc costurile de transport $i depozitare. 1.3. Concepte noi privind depozitarea gazelor naturale Aceste noi concepte pot exercita o influenti semnificativ’ in abordarea manierel de proiectare, operare si utilizare a depozitelor de gaze naturale: 1, Depozitarea pentru scopuri sezoniere si depozitarea in sistem tampon pentru nevoile ia anumite termene si pentru perioade determinate ale producdtorilor de electricitate $i ale campaniilor locale de distributie de gaze. 2. Depozitarea pentru asigurarea functionarii sistemului de contracte pe termen scurt (“spot market”). 3. Transferul de gaze intre sisteme de transport poate fi facilitat de existenta unor depozite conectate care impreuna cu conductele lor de legaturé pot asigu:a o capacitate méarité fata de cea a depozitelor Depozitarea gazelor natural 15 dividuale propriu-zise. in acest mod se asigur’ premize de optimizare a traseelor de transport. 4, Capacitatile de depozitare integrate cu sisteme de interconectari Multiple pot reprezenta mijloace fizice de solutionare rapids a unor dezechilibre ce pot epirea tn sistemele complexe de alimentare cu gaze in conditiile unor costuri competitive. Aceste solutii de echiliorare ale sistemelor trebuiesc considerate in contextul unor conditii comerciale dure iin care penalitatile ce trebuiesc platite conform prevederilor din contracte in cazul unor dezectilibre in aprovizionare, variaz’ intre 120 5 240$ pe 1000 Nm’, Aceste cifte trebuiesc comparate cu cifrele ce reprezinta pretul Gazului, la care se adaugd costul serviciului asigurat de depozit pentru echilibrarea sistemelor si care nu depasea 8 pe 1000 Nm? (in S,ULA.). 1.4, Programe de cercetare-dezvoltare in domeniul depozitérii gazelor naturale Pups cum s-a aratat mai inainte toate segmentele industriei americane de gaze au interes comune in domeniul depozitéri’ gazelor naturale, Pentru acoperirea varfurilor de consum si pentru a realiza o @provizionare fiabilé a tuturer consumatorilor, s-a extins utilizarea inmagazindrilor subterane a Qazelor sub forma unui instrument de legatura Intre sursele de aprovizionare si retelele de transport $i distributie, Tendintele inregistrate deplaseaz’ tehnologille de depozitare catre ‘sistemul de depozitare pe scard larg’ in formatiuni subterane (caverne, acvifere, z&céminte de hidrocarburi epuizate), Depozitarea gazelor naturale 7 16 Capacitatea de inmagazinare subterand in formatiuni poroase este dependenta de cantitatea de gaze ce poate fi retinutd ca "pern’” « trebuie sa asigure un nivel minim de presiune al depozitului. Cercetarile §/ realizdrile recente au solutionat infocuirea gazelor naturale din “pernd® cu gaze erte, In conditii de economicitate. O alté directie de cercetare este aceea ce are ca obiectiv reducerea sau eliminarea migraril gazelor injectate in afara limitelor depozitulul. Eforturile cercetarii sunt indreptate in directia reducerli costurilor pentru operarea si intretinerea depozitelor. Aceste costuri detin o pondere de 5% din costurile totale de transport si distributie. Un alt program important de cercetare se refera la determinarea criterillor ce trebuie sd fundamenteze dezvoltarea unor noi depozite competitive din punctul de vedere al costurilor. Reducerea volumului “pernei” de gaze are o impartanté economicd deosebita. In conditi care exista in S.U.A. 0 reducere cu 10% a acestui volum poate aduce o suplimentare a livrarilor de gaze naturale valoare de cca. 1 miliard $ (volumul “pernei” depozitelor in S.U.A. este de cea. 10 miliarde Nrm*), in prezent dezvoltarea de noi depozite subterane in S.U.A, implic’ 0 cot de 30-50% din volumul investitiilor s& fie alocata volumulul de gaze mecesar pentru perna. in functie de caracteristicile depozitelor subterane formate in medii poroase, ponderea gazelor din pern& variazé intre 15 si 75 %. Q parte din gazele din pernd pot fi substituite cu bloxid de carbon sau azot, care sunt mai ieftine. 9 limitare a aplicari’ acestei solutii, o reprezintaé probabilitatea amestecaril in depozit a gazului inert cu gezul natural ceea ce ar putea conduce /a situatia ca gazul extras sé nu corespunda conditiilor de calitate impuse gazelor ce se introduc in conductele de transport. Acest risc poate fi stapanit printr-un ile geologo- unor proceduri de exploatare control adecvat al proceselor, tinand seama de caracteri fizice ale rezervoruui urmare a aplica Qepezitarea gazelornsturle gn adecvate, Clarificarea aspectelor privind amestecurile gazelor de natura diferita in conditiile mediului poros al zic&mintelor, ca si implementarea unor tehnici economice de separare a gazelor combustibile de cele inerte in conditii de suprafaté sunt numai c&teva din mésurile ce trebuie solutionate pentru prevenirea efectelor nedorite prezentate mai sus. Cercetarile efectuate in ultimii 10 ani de cStre Institutul de cercet&ri pentru gaze din Chicago - Winois, au vizat identificarea celui mai potrivit gaz inert pentru inlocuirea partialé a gazelor naturale necesare constituirii “pernei” precum si integrarea unor procese $i tehnologii viabile din punct de vedere economic pentru separarea gazelor inerte de gazele raturale, Ca rezultat al cercetérilor s-a adoptat drept gaz inert azotul, iar Pentru separare, dezvoltarea unor procese de separare metan/azot, cu ajutorul membranelor. O unitate comercialé de separare cu membran’ avand pe-meabilitatea de 10°" mp, Pentru o presiune de lucru de 100 bara intrat in functiune ta inceputul anilor 90 in S.UAL in cazul utilizdrii gazulut inert pentru “perna” este important sd se asigure ccntrolul plasarii acestuia cu scopul minimizarii volumelor care se amesteca cu metanul in conditiile existente in mediul poros. Avand in vedere variatiile mari care exist intre depozitele subterane, ca si variatille de proprietati in interiorul flectruia dintre ele, a fost necesar si Se dezvolte un simulator de rezervor (zdicimént) cu scopul de a examina relatille parametrice dintre elementele ce definesc mediu! poros 5 fluidele Continue de catre acesta. A fost dezvoltat un model numeric bifazic, tridimensional deopotriva valabil pentru depozitare in zécdminte de gaze Semiepuizete sau in acvifere. Modelul include difuziunea moleculara, dispersia hidrodinamic& precum i segregarea gravitatioral. ca mecanisme ce guyermeaz amestecarea gazelor, Modelul a fost validat prin calibrare pe datele de presiune din jstoricul de functionare a dous depozite din S.U.A. Repezttarea gazelornaturnte gg ‘Simuldrile efectuate au indicat o mentinere foarte bun& a separatiel dintre gazul inert si gazul natural, indicand o concentratie de numai 1% gaz inert in gazul natural si mai putin de 0,5% pierderi anuale prin amestecare. Dup& un numar de cicluri injectie-extractie, desfasurate pe parcursul a 3-9 ani se ajunge la un profil de concentratje stabilizat. Factorii principali care determina profilele de concentratie ca si pierderile de gaz inert sunt: © debitul si durata ciclurilor de injectie - extractie; * volumul de gaze naturale extras in fiecare ciclu. S-a dezvoltat ,OMEGA” un simulator de rezervor imbunatatit, bifazic care incorporeazd efectele gravitatiei, presiunii capilare, permeabilitatea rocil si neuniformitatea propriet&tilor in interiorul rezervorului, Faza gazoasa este considerata un amestec nemiscibil de doi componenti, S-au inclus de asemenea transportul conectiv a componentilor in interiorul fazei gazoase, precum si fenomenele de difuzie si dispersie datorate gradientilor de concentratie si de vitez’. Pentru reducerea dispersiei numerice a erorilor s-a introdus ,Metoda de caracterizare” gi in felul acesta se poate estima cu destull exactitate cum are loc difuaia fizica. O alt& problema importants o reprezint& controlul migrdrii gazelor in timpul formarii acumulatii de gaze in cazul depozitarii acestora in strate acvifere, Uneori gazele injectate se canalizeazd la mari distante de acumularea principala datorita unei mobilitati sporite a gazelar in raport cu apa, Aceste gaze migrate sunt greu de recuperat si reduc volumul gazului de lucru, Una din solutiile de rezolvare o reprezinté folosirea spumelor formate din ap& si gaze cu rol de agent pentru controlul mobilitatii fazelor. Spuma este constituita in proportie de 95% din gaze naturale si din acest punct de vedere reprezinta cel mai compatibil mijloc Depozitares gazelor natural L de control al migrarii gazelor naturale in mediul poros neomogen. in fig.1.3 este redata uniformitatea cu care se realizeazé acumularea de gaze in acvifer in cazul utilizSrii spumelor: TS LES Feamiicimpoentiia Legends a) ma de ae inject oma de apa GEEERLEED onal de spud ] iy hy Fig. 1.3. Efectul introducerit spumetor in prevenirea migrsrif neuniforme a gazelor injectate intr-un acvifer 9) fara introducere de spumd; b) cu utitizarea spumeior Inainte de initieea Procesului de injectie a gazelor se procedeaza la injectarea prin sonde a unor dopuri de solutie tensioactiv3, Aceste dopuri deplasate de catre gazele injectate si in contact cu apa de ze4mant formeaza o patura de spuma. Se obtin urm&toarele efecte: Beporitares gazefor naturale 7 20 = se imbundt&teste eficienta deplasérii apei de citre gaze. Zonele mai permeabile sau fisurate in care are loc migrarea necontrolatd a gazelor sunt invadate cu spume, presiunea de injectie creste si zone mal putin permeabile sunt incluse in procesul de dislocare. * are loc o reducere a segregarii gravitationale datorité cireia gazele tind s& se deplaseze preferential in zona de ,,acoperis” a stratului acvifer. * se contracareaza efectele introduse de eterogenitatea geologica a formatiunilor. Substantele tensioactive utilizate pentru prepararea spumelor trebuie s& fie compatibile cu apa s&raté de zcdmant. De asemenea trebuie s8 dea nastere unor spume stabile in conditii de zicamant. S-au investigat urmatoarele substante: = alfa olefin sulfonat (produs Shell Enordet); « alcool etoxilat; + alcool etoxisulfat; * alkilsulfanat (Chevron Chaser). Spumele anioice pe baza de alfa olefinsulfenat au fost stabilizate prin adaos de alcooli cu lanturi moleculare lungi, ex.: CHs(CH2)11 - 14 OH (Concentrate pand la 0,2%), Cercetri experimentale au permis determinarea prepriet&tilor reologice in medii poroase si au pus in evident relatia dintre vascozitatea aparenta si debitul de spumé. intr-o celula experimentala dup& obtinerea conditjilor stabilizate de injectie simultand de gaze gi solutie tensoactiva s-a intrerupt injectia solutiel si imediat a avut loc blocarea injectiei de gaze. Presiunea a scazut pana la valoarea presiunii statice din celula. Dup& blocarea curgerii, valoarea masurat& a permeabilitatii pentru gaze nu @ depasit 1% din valoarea permeabilitStii absolute a mediului poros testat. Deporitares gazelormatyrale at Cercetarile pentru optimizarea exploatarii inmagazinarilor subterane de gaze se concentreaza in urmatoarele directil: * detectarea $i cuantificarea scurgerilor de gaze atat subterane cat si de suprafata; + repararea colcanelor de productie; + completarea, fepararea si intretinerea sondelor; + imbundtatirea productivitatii sondetor; + analiza efectelor modificarilor ciclice de presiune si temperatura. Depezitares azefor naturale 22 Capitolul 2 DEPOZITAREA SUPRATERANA A GAZELOR NATURALE 2.1. Inmagazinarea gazelor naturale in conducte de transport Cea mai simplé metoda folosits pentru pretuarea varfurilor orare de fonsum c constituie folosirea capacitatii de inmagazinare a conductelor magistrale. Ea se realizeaz’ intre perieada de consum minm (cana Gatorité faptului c& debitul nominal al conductel este mai mare decat debitul consumat, jar presiunea in punctul final ajunge la valoarea maxima) si perioada de consum maxim (cdnd necesarul de gaze este mai mare decat debitul nominal al conductel, iar presiunea in punctul final atinge valoarea minima), Pentru determinarea capacititii de stocare a unei conducte trebuie Introdus © expresie pentru continutul total al conductel cara va tine Seama de conditiile variabile de presiune de-a lungul acesteia, Cue esemenea expresie se determin’ cantitatea total din conduct in regim normal de curgere si in conditiile acumulSrii unei cantitati suplimentare, jar din diferenta celor douS rezults cantitatea de gaze stocat’. intr-o conducts are loc o acumulare atunci cand Preluarea din conduct’ tinde catre un minimum, in cazul in care debitul de intrare se mentine constant, iar presiunga de intrare tinde c&tre un maximum, Debitul Pentru conditille acumularii este o medie intre debitul minim si cet mediu Pentru 0 21, Dintr-o conduct’ se iau cantitti suplimentare de gaze atunci cand preluarea tinde c&tre un maximum, iar Presiunile scad cStre o valoare minima in conditille in care debitul de intrare se mentine constant, Depozitarea aazelor naturale 23 Pentru ecuatia lui Weymouth poate fi derivata o expresie care ia in consideratie variatia compresibilitatii gazelor in functie de presiune. Se noteazé cu p presiunea absolutS in orice punct al conductei, Astfel formula lui Weymouth pentru debitul transportat printr-o conducté de lungime L in orice conditii de curgere are form: (2.1) in care: qn ~ debitul orar [Nm°/h]; T $i Troe ~ temperatura gazelor in conduct si cea de referinta [K]; Fig. 2.1. Variatia presiunii de-a lungu! conductei P, Pror 31 92 ~ presiunile la intrare, iesire si de referinta [bar]; D - diametrul condustei [cm]; £ - lungimea conductei [km]; Depozitaree azelornatwale gg Por §1 Trer Sunt conditiile de refering considerate, iar Pre: $i Zmeg SUN densitatea relativa in raport cu aerul si respectiv factorul de abatere al gazelor. Notam : (2.2) (2.3) (2.4) 2401-10" 73, Un element de volum infinitezimal in conditiile curgerii se poate scrie: dV =1000AdL. (2.5) unde A ~ aria sectiunii de curgere. In conditiile de referintS vam avea: ,, av = 1000 ade Pt (2.6) ea Integrand se afl volumul total de gaze din conduct’: fev = io (2.7) Inlocuind in (2.7) valoarea iui p din (2.3) obtinem: Vv =1000A (2.8) V = 10004 2.9 Fp (2.9) VSIA (2.10) Oepozitarea gazefor naturale 25 Raportat la intreaga lungime avem: (iri) i Ke (2.11) A (deoarece A - in m*, iar Din cm) (2.12) ee 4-10 Inlocuind in (2.11) si (2.12) in (2.10) obtinem volumul ce gaze din conducté, la un anumit moment: f} (243) (2.14) Pai ] PEPy Din diferente volumelor de gaze continute in conductS la doud momente date, obtinem volumul inmagazinat. Cepacitatea ce inmagazinare a unei conducte este cu atat mai mare €u cat presiunea la intrarea in conducté este mai mare si cu cat volumul acesteia este mai mare (eficienta maxima o prezint& sistemele de transport interconectate). fn intervalul in care se face inmagazinarea, Capacitatea de transport a conductel se diminueaz’ pe masura ce Presiunea la capatul final al conductei creste. 2.2. Depozitarea gazelor naturale in distribuitoare inelare Parcurile de razervaare prezinté o investitie considerabila din cauza consumului mare de metal necesar pentru construirea lor; inseamn’ cA inmagazinarea gazelor in rezervoare de inalt presiune este neeconomica. Cea mai bung exemplificare o reprezint’ determinarea presiunii de Deporitarca gazelormaturale inmagaznare corespunztoare unui volum optim, Din ecuatia general a gazelor DoVy = ZRF (2.15) rezults (2.16) I Py Reprezentarea graficd a functiel (2.16), redat® in figura 2.2. care arata cd volumul maxim de gaze ce poate fi inmagazinat in rezervoare este de 160 bar, ceea ce conduce la consum imens de material si folosirea compresearelor speciale pentru incircarea acestor rezervoare. Fig. 2.2. Variatia volumului de gaze inmagazinate in recipiente de inalts presiune in loc de utilizarea parcurilor de rezervoare se poate folosi un sistem redat in figura 2.3. Mai multe conducte magistrale, venind din zone diferite, sunt interconectate la sosire printr-o conducta lara, cu Giametrul mare, amplasaté inafara perimetrului de consum. In acest fel 8@ asiguré 0 continuitate a livrarilor de gaze, se utilizeaz’ mai eficient capacitatile de transport ale Conductelor si se mareste substantial cantitatea de gaze care pot fi inmagazinate in conducte in timgul noptit Depozitares aazelor naturale 2 pentru 2 satisface varfurile de consum de a doua zi. Un astfel de sistem constituie cel mai ficient regulator de debit atunci cAnd varful orar de consum este pronuntat, Fig. 2.3. Interconectarea conductelor magistrale de transport gaze faturate 2.3. Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale Dac& debitul de gaze necesar pentru acoperirea varfurilor este mai mare dec&t debitul maxim al unei conducte magistrate, se recomands folosirea conductelor interconectate. Interconectarea sistemelor de transport gaze prezints mai multe avantaje in procesul tehnologic de alimentare cu gaze a consumatorilor situati in diferite zone; dintre acestea reamintim urmatoarele: *mérirea sigurantel in exploatare; in cazul aparitiel unei defectiuni Pe un tronson, alimentarea totalé sau partials a cosumatorilor se face prin celelalte tronsoane aflate in functiun *marirea supletei functionarii sistemului de alimentare cu gaze prin crearea posi r de a se efectua schimbarea sensului migcdrii gazelor Prin conductele interconectate (prin schimbarea nivelulu’ productiel by Depozitares gazelor natural surselor de gaze) si a regimurilor tehnologice pe conducte ceea ce permite utilizarea oatima a capacitatilor de extractie $i de transport; *utilizarea maxima a capacitatilor de extractie si de transport a unei conductelor prin mentinerea unei presiuni maxime de exploatare presiuni minime la sosire; deficitul temporar de debit pe o conduct poate fl compensat dintr-o alta conducta in care exist’ un excedent de debit. in perioadete de varf orar si diurn din perioada de iarna, interconectarea sistemelor de transport poate realiza debite suplimentare de 15.,.20%, 2.4, Rezervoare pentru depozitarea suprateran’ a gazelor naturale Exist doud mari categorii de rezervoare de gaze naturale si anume acela de presiune jeasa, la care presiunea relativ’ nu depaseste 0,05 bar si acela de presiune inalta, in care depozitarea gazelor se efectueaza la presiuni relative de 5 pana fa 7 bar. la randul tor, rezervoarele de presiune joasé se impart in rezervoare cu etansare hidraulicé (umede) si rezervoare cu etansare uscaté (uscate). Ambele tipuri sunt rezervoare cu volum variabil $i presiunes aproximativ constant’. Un rezervor cu etangare hidraulic’. are drept parti componente un bazin umplut cu api, un clopot suspendat cu ajutorul unul dispozitiv special si care este in fond un rezervor fara fund, scufundat cu partea & dese in apa din ‘bazin, precum si una sau mai multe sectiuni telescopice, adicd rezervoare fara fund si fara capac. Pot fi considerate rezervoare umede numai cu capac sau clopot si ¢u una pana la tret sectiuni telescopice, Depoziterea gazelormaturale Intrare Fig. 2.4. Rezervor cu etangare hidraulicd [41] in cazul cel mai simplu al rezervorului umed far’ sectiuni telescopice, clopotu! coboar& in bazin atunci cand rezervorul se galeste si Se ridicd la umplerea rezervorului cu gaze. Clopotul fiind partez mobil a rezervorului, mentine in acesta presiunea necesar’ i asigurd lesirea gazelor pentru consum la rezervoarele eu una sau mai multe sectiuni telescopice, Presiunea depinde de nr. sectiunii ridicate. Nu au fost construite rezervoare cu mai mult de 3 sectiuni telescopice, deoarece ‘inditimea rezervorului devine foarte mare, Rezervoarele umede reprezinta sistemul cel mai vechi de depozitare @ gazelor naturale, iar functionarea acestara in timp de arn este dificil, Geoarece este necesara o instalatie pentru incSlzirea apei din bazin si a Sistemulul de etansa’e hidraulicé a clopotului si a sectiunii telescopice Rezervoarele uscate de presiune joas& sunt mai perfectionate $i au forma uner rezervoare cilindrice obignuite in interiorul c&rora se gaseste un disc mobil (pistor). Acest piston se ti ic& la umplerea rezervorului cu 992€ $1 coboard Ja golirea iui, Deoarece pistonul conditioneaza presiunea gezelor din rezervor, aceasta rimane practic constant, Singura cauzé de Oepozitarca gazelar natural 30 variatie a presiunil @ constituie fréeearea pistonului de perete, care la constructiile ingrijite nu depgeste insd 10%..1,5*107 bar, Rezervoarele uscate pot fi construite pentry capacit&ti foarte mari, Pand la céteva sute de mii de metri cubi standard. Din calcule rezultd cd ite de peste 10000 Stm’, consumul de metal pentru Stm? de gaze depozitate este mai mic decat la rezervoarele umede. Problema cea mai importanta ridicaté de functionarea rezervoarelor de la o capa uscate este realizarea garniturii de etansare a pistonului. Au fost propuse mai multe sisteme de etangare, cu inele de cauciue sau cu benzi de piele Fig. 2.5. Rezervor cu etangare uscaté [41] Fate de cele umede, rezervoarele uscate au avantajele de a necesita un consum mal'mic de metal si cheltuieli mai mici de exploatare, de a exercita 0 presiune mai mic& pe sol si de a nu mari umiditatea gazelor. De asemenea, presiunea gazelor este aproximativ constanta, iar rezervorul poate fi mrit prin supraindltare, fara a fi scos din exploatare. Dezavantajele constau tn formarea ghetli pe peretii corpului si sub piston in tmpul iernii, Atunci cand gazul este umed se ingreuneazé activitatea Pistonului 9i in aceste conditii poate lua nastere un amestec exploziv intre piston si capac, deoarece etansarea nu este perfects. Un alt Qepositarea gazelor naturale dezavantaj const in faptul c3 este necesari in faza de executie gi montare 0 precizie deosebit de mare. Rezervoarele de presiune inalté sunt instalatii foarte simple, fara parti mobile, cu o exploatare facili. Functionarea acestora poate fi in intregime automatizata. Presiunile de lucru sunt de cca. 4 bar, presiunea de proiectare (nominala) cca, 6-7 bar. Rezervoarele de presiune inalt’ au volum constant si sunt, in general, de forma cilindricd. Acestea pot fi asezate vertical 5 orizontal, insé se intalnesc si recipienti sferici, Se executa din tabla de ofel carbon si sunt detensionate dup& sudura. Caracteristicile geometrice ale acestor recipienti sunt: » Recipienti cilindrici orizontali: diametrul de 5-10 m si lungime de 12-60 m, capacitate la 4 bar — 1-18 mii Nmc; » Recipienti cilindrici verticali: diametrul de 6-12 m gi indltime de 30 m, capacitate la 4 bar - 2-12 mii Nme; » Recipienti sferici: diametrul de 12-24 m, capacitate la 4 bar ~ 2-35 mii Nme. Volumul geometric al unui asemenea rezetvor se calculeazé cu formula: (2.17) jar grosimea peretelui recipientului este: Re Pa Drm niae (2.18: 26. -F a3) unde: Vq~ Volumul geometric al recipientului in m3; Viel - Volumul gazelor stocate in Nm?; Pn ~ presiunea nominal in bar; Proin.ivrare ~ presiunea minima de livrare in bar: G - grosimea peretelui in mm; K - coeficient de sigurant’; Depozitarea gazelorogiurale | ge . — rezistenta minima la curgere a otelulul in kg/cm"; F - factorul de sudurd longitudinals. K si F au valori functie de clasa de locatie si fat de distanta la care se afla adiectivele invecinate, Pentru alimentarea cu gaze a retelei de repartitie din parcul de rezervoare, |ang8 aceasta se instaleaza o statie de reglare a presiunii. in cazul in care exista un astfel de parc, gazele naturale ies dir statia de Predare prin cel putin dou conducte, dintre care una alimenteaz’ refeaua de reparatie la presiunea necesara, lar cealalt’ alimenteazd Parcul de rezervoare. In cazul in care alimentarea nu este necesara, rezervoarele fiind pine, gazele din conducta de alimentare a parculul trec direct in statia de reglare a presiunil, de unde sunt introduse in reteaua de reparatie. Atuncl cand consumul de gaze creste, intreaga cantitate de gaze din statie intra in reteaua de reparatie, iar gazele din rezervoare trec prin statia de reglare a presiunii in aceeasi retea. Se mai poate realiza si o schem& in care parcul de rezervoare Serveste ca tampon pentru asigurarea alimentSrii continue: Capacitatea necesars a rezervoarelor se calculeaz3 pe baza graficulur de consum zilnic. Volumul de gaze care poate fi livrat din rezervoare se numeste capacitatea de lucru a acestora, Daca V este volumul rezervoarelor, Pi- presiunéa de lucru maxima din aceasta si p - Presiunea la intrare in retea, capacitatea dé lucru este - py fllnd presiunea normala ; v2 c (2.19) Py in aceast formul’, volumul V se exprima in Stm?, iar presiunile in bar. Atur dnd presiunea din rezervoare scade, pAnS la presiunea de la intrare in retea, capacitatea de lucru este utilizatd integral, Se intampla Depozitarea aazelor naturale == 33 ‘ins@ ca presiunea din rezervoare sa scadi numai pana la o valoare curenté p. Sepozitarea in caverne create in mod artificial Propanul $i butanul se stocheazi sub forms lichid’, deoarece la femperaturi de 15°C este nevole de o presiune relativ’ de 1,1 bar, Fespectiv 2,2 bar, pentru obtinerea lichefierii acestora. Aceste presiuni sunt usor de atins in subsol la ad&ncimi de cateva sute de metri, Dey ree gazelor naturale: Fig. 3.1, Depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) in caverne saline Ia Depozitarca gazelor naturale _ —_________#6 GPL este un sistem multicomponent format din mai multe hidrocarburi, dintre care cele saturste sunt mentionate in tabelul 2. Curgerea GPL fn cadrul sistemului de inmagazinare are loc prin Spatiul inelar dintre tubing si coleand, in depozit, iar apoi prin tubing. Curgerea prin spatiul inelar si in depozit a GPL are loc numai in faza lichida, in timp ce prin tubing este o curgeré monofazica in faza initiala, lar apoi cevine bifazicS (lichid-gaze). 3.1.2, Stocarea in cavitati saline a GPL 0 alté metod’ de depozitare a gazelor naturale sau petroliere lichefiate, in cantitati mari, este in caverne realizate in masive de sare. Aceste caverne sunt in special indicate pentru depozitarea gazelor lichefiate cu un punct de fierbere mai ridicat decdt cel al metanului, ca de exemplu propanul lichid. Tehnica utilizat’ este asemanatoare cu cea descrisd si in capitolul 5, cu singura deosebire c& adancimile necesare pentru inmagazinare nu sunt atat de mari, Pentru realizarea unel astfel de caverne (fig.3.1), se sap’, se sondeaza si se clmenteaz& coloana 1, in interiorul c&reia se introduc alte doua coleane, notate cu 2 $i 3, cu diametre succesiv mai mici. Aceste dou colcane sunt fibere in sensul ci lungimea acestora poate fi variata de la suprafats pentru a se da cavernei forma dorit’, fntre coloanele 1 gi 2 se Introduce gazolin’ cu ajutorul pompei 4, Pentru a se proteja coloana 1 de coroziunea care s-ar produce in contact cu Saramura. Cu ajutorul pompel 6 se introduce apoi ap’ dulce in samburele de sare, prin interioru! coloanei centrale 3, iar saramura formata se evacueazé prin spatial elar dintre coloanele 2 si 3 si in continuare prin Bepozitarea gazelor naturale IZ conducta 7, Pentru realizarea unei forme convenabile a cavernei, Circulatie apei si a saramurii pot fi inversate. Centrolul formei caverne: Poste fi efectuat cu ajutorul uaui aparat tip wsonar". Dup& realizarea cavernei, inainte de introducerea gazelor lichefiate, gazolina se evacueaz’ prin conducta 5, prin impingere cu saramura. Introducerea gazelor lichefiate se efectueazai cu ajutorul pompei 4, dezlocuindu-se saramura din caverns, care se evacueazd prin coloana 3si conducta 7. ta baza cavernei, se mentine in permanenta un strat de saramura n care patrund coloanele 2 si 3, pentru a se evita astfel eventualele pierderi de gaze naturale lichefiate. Problema stabilitStii nu prezint& important practic’, deoarece in cavitate se pastreazd o presiune mare. la finalul crearii cavitatii se trece 's incercerea etansietStii cavitatii, similar cazului ‘inmagazinaril gazelor naturale, Pentru a se putea inmagazina sau extrage GPL, cavi tea trebuie si fle tot timpul plind cu saramurd 51 GPL. Separarea dintre cele dou fluide se realizeaza prin secregare gravitationala! Este necesar 8 se dispund de rezerve de saramurd saturat pentru 2 nu afecta volumul cavitati,, Manipularea saramurit saturate creeazi fumeroase probleme (precipitarea sBrii tn saramur8, diluarea s¥ril in sonda etc,), Se mai poate utiliza in exploatare apa dulce, dar trebuie luate masuri suplimentare de urmBrire a procesulul prin ecometrie pentru Geterminarea farmei si dimensiunilor cavitStil, aceasta Solutie constituie © premiza de crestere progresiv§ a di ensiunilor cavernei, Depozitarea gazetor marae ag 3.1.3, Stocarea in mine abandonate Pentru stocarea GPL in cavitatile rezultate in urma unei exploatari miniere este necesar ca aceste cavitati s& fie etanse, iar formatiunile geologice in care sunt create cavitatile s§ nu reactioneze cu butanul sau Propanul. in cazul And o min& raspunde acestor conditii si amenajarea acesteia se incadreaza in limite economice acceptabile, se poate opta pentru alegerea unui astfel de depozit. Cunostintele geologice de detaliu Sarea $i argila sunt recunoscute ca flind roci care asigur& conditii de stabiltate unei cavitati, dar in anumite conditii se pot utiliza si cavitati existente in calcar, granit etc. in scopul realizirii unui depozit de GPL intr-o cavern se culeg informatil despre tuneluri, galerii miniere etc. Apoi se efectueaz’ studil privind dimensiunea cavitatii, stabilitatea galeriei si a pilonilor de sustinere, se evalueazé costul sdpSrii unel sonde in galerie. fn cazul Focilor etanse plastice se realizeaz’ un strat de beton in scopul eliminSril deformarilor cavitatii Exrloatarea se poate realiza in dou moduri: * Cu nivel de apd constants, cu o zond de gaze in partea superioara; . » Cu nivel de apa variabil cand cavitatea este tot timpul plind cu apa si GPL, Pentru extractie se va dispune de un volum de ap& suplimentar, care va fi injectat in cavitate, Sendele de control vor m&sura in permanenta nivelul piezometric, Revoritares gazefor naturate ee 3.2, Depozitarea gazelor naturale lichefiate (GNL) 3.2.1. Generalitati Transportul gazelor naturale in locuri inaccesibile conductelor se poate efectua in stare lichida, ceea ce permite inmagazinarea intr-un volum redus a unor cantit3ti importante de gaze dupa cum rezulta din tabelul 3 Tabel nr. 3 - Volumut si densitatea gazelor licheflate j [Temperature de] — cata Sroviatea [Greutatea] Prestunaa | Temperatura Formula | simtoar | tertere | vaportore erties, | crits “€ chimed a aletrun | tarsarere | Mempsene totem! | Pet ea7a.tsx utah | antici |(1,25-10°%)| (Sheateaveriy (0.98 bar) sit = “= Metan ) 585 Sr) B62 47,2 “825 chy Hy | Propan | 336 [42,3 | a0 6582 a4 | 336.8 CHa nButan | 237 “05 238,7 OL) a703 38,7 | +182 nCHag | Uchefierea gazelor naturale permite stocarea $i transportul acestora in canditii tehnico-economice avantajoase. intr-o uzind de lichefiere, gazele naturale sunt tratate si lichefiate prin efectul cresterii presiunii, P01 Sunt transferate in metaniere. Dupa transpertul GNL cu metanierele, lichidul este transferat in rezervoare de stocare, care sunt aseménatoare celor din uzinele de lichefiere, aperatie urmarité de pompare sf re- gazeificare. in zonele mari consumatoare de gaze naturale (care sunt la mare distanta de sursele de gaze), cu fluctuatii mari ale consumului, unde solul Depozitares aazelor naturale 4g nu permite realizarea unui depozit subteran, iar diametrul si tungimea conductei de transport ar fi foarte mari, stocarea GNL este solutia optima. in acest caz este nevoie de o unitate de lichefiere gi una de regazeificare. Pentru micii utilizatori de GNL sunt necesare un rezervor si o statie de regazeificare. 3.2.2. Lichefierea gazelor naturale hefierea gazelor naturale, care au un continut in metan de peste 80% in volum, se poate realiza fie in apropierea parametrilor critici, fie la presiunea atmosfericd, dar la temperaturi mai scizute. Deoarece procedeul de lichefiere a gazelor naturale la presiuni ridicate este neeconomic, se prefers lichefierea la o presiune apropiats de cea atmosfercd, datorité simplificérii constructiei recipientelor in care se depoziteaz’ GNL. Lichefierea_metanului ta presiunea atmosferics se realizeaz’ la temperatura de -161,5°C gi in consecint’, gazele naturale ver avea o temperatura de lichefiere apropiaté de cea a metanului, deoarece acesta este componentul de baza al acestara Aspectele particulare ale lichefierli gazelor naturale sunt legate de temperatura scazuté la care are loc procesul: - necesitatea separSrii, inainte de ricire, a substantelor continute in gazele de 73cémant care la ~161,5°C condenseaza sub forma solida si ar bloca procesul de lichefiere; - Mecesitatea extragerii prin distilare a hidrocarburilor grele (Cs,), care condenseaz& de asemenea la temperaturi joase, acestea separate pentru ca pot fi valorificate direct; ~ fecesitatea de a utiliza cantitati mari de energie pentru lichefiere. Depozitarea gazelor natural at 3.2.3. Depozitarea gazelor naturale _lichefiate rezervoare 3.2.3.1. Aspecte privind depozitarea gazelor naturale lichefiate in rezervoare Dud lichefiere, gazele naturale sunt depozitate in rezervoare, construite ca si cele pentru aer lichid sau amoniac lichid. Rezervoarele sunt metalice si prevazute cu pereti dubli, intre care se introcuce un material izolant (spuma de sticld, policlorura de vinil expandata sau alte materiale). Peretele interior este construit dintr-un aliaj rezistent la temperaturi sc&zute, cum ar fi aliajul aluminiu-magneziu, sau otel cu 9% nichel si foarte putin carbon. Pentru depozitarea cantitatilor mai mari de gaze lichefiate se amenajeazi rezervoare subterane, care sunt mai economice si prezint un grad sporit de siguranta. Rezervoarele se amenajeaz in cavitati sSpate in sol, in care se pompeaz’ gazele lichefiate, iar prin inghetarea peretilor se asigura etangarea corespurzatoare. De asemenea, se pot realiza gi cavitati in masive de sare, prin dizolvarea acesteia, O alti experient& reugita a fost procedeul criagenic, adic’ amenajarea rezervoarelor in soluri inghetate artificial. Transportul gazelor naturale lichefiate se face cu vase maritime, cu cisterne de cale feraté sau cu autocisterne, Toate aceste mijloace de transport trebuie $8 fie construite din materiale rezistente la temperaturi de -200°C, sa fie izolate termic si si posede toate aparatele necesare de protectie. Gezele naturale prezinté dezavantajul de a avea un volum mare $i de a nu putea fi transportate la distanté decdt printr-o concuct&, care Depozitares aazelor naturale 42 este o instalatie costisitoare. Mai mult, exist situatii in care constructia unei asttel de conducte nu este posibilé sau prezinté mari dificultat), a99 cum este cazul transportului intercontinental al gazelor. 0 rezolvare fevorabilé a problemei se poate realiza prin transportul si depozitarea gazelor naturale in stare lichid’, deoarece volumul acestora se reduce astfel de circa 600 o1 mare perte din metan, prezinté in acest sens un avantaj, deoarece Gazele naturale, compuse in cea mai metanul poate fi lichefiat la presiuni relativ mici, dacd temperatura este suficient de sc&zuté. Dac rezervoarele in care se depoziteaz’ gazele lichefiate sunt bine izolate, astfel ca temperatura s8 se mentin’ scSzutd, greutatea rezervoarelor se micsoreaz§ considerabil si se realizeaz’ o economie apreciatilé fat de consumul de metal necesar pentru depozitarea in stare gazoasé. De asemenea, la temperaturi scdzute pierderile de gaze din rezervar sunt minime. Pentru lichefierea gazelor naturale este necesaré a temperatura foarte. stazuta, devarece pentru metan, temperatura de lichefiere [a Presiunea atmosferica este de 111,46 K. Din acest motiv, ciclu) masinilor utilizate comporta recircularea gazelor racite. Instalatiile sunt de tipul célor intrebuintate la lichefierea aerulul Din calculele economice rezulté ca pretul transportulut gazelor lichefiate la distante Mari este mai mic decat pentru ceilalti combustibili Transportul maritim al gazelor naturale lichefiate se efectueaz3 cu vase construite special in acest scop, numite metaniere. Acest transport Implic& $\ constructia unor rezervoare corespunzatoare pentru depozitarea temporara a gazeler naturale lichefiate, in porturile dé incdrcare gi de descircare a metanierelor. Existé mai multe tipuri de astfel de rezervoare, o clasificare Putandu-se face in functie de pozitia acestora fati de suprafata solului, Ca si la petrolul brut si produsele petroliere lichide, rezervoarele sunt, din Qepozitarea gazelor naturals a acest punct de vedere, de suprafataé, semiingropate sau ingropate (subterane). Rezervoarele metalice de suprafat utilizate pentru depozitarea gazelor raturale lichefiate sunt construite de obicei din oteluri inalt aliate, cu cantinut ridicat de nichel, care nu se fragilizeaz’ la temperaturi scézute. Rezervoarele au pereti dubli, iar intre acestia se introduce un material care asigura izolatia termic’. Depozitarea efectuandu-se la presiunea atmosfericd, temperatura gazelor lichefiate trebuie mentinuts la 110,16 K, pentru a se impiedica evaporarea metanului. Rezervoarele de gaze naturale licheflate de pe vasele metaniere au © constructie similar’. Rezervoarele subterane pot fi realizate prin excavarea unor cantitati din solu! inghetat in prealabil. Depozitarea se efectueaza tot la presiunea atmosferca si la temperatura de 110,16 K. Pentru a se realiza un astfel de rezervor, se sap, la distante egale de circa 2 m, un gir de gauri pe circumferinta unui cerc cu diametrul mai mare decat cel ales pentru rezervor. Ad&ncimea gaurilor astfel sdpate este ceva mai mare decét inaltimea rezervorului. Dupa echiparea cu coloanele necesare, sé circuld prin aceste gduri saramura concentrata, cu temperatura sub 0°C, astfel ca solul s8 inghete. In continuarea acestei operatii, se excaveaz’ solul din interiorul sirulul de gduri, creandu-se astfel cavitatea cilirdric’ a rezervorului. La suprafati se construieste un inel de beton pe care se amplaseaz& un capac metalic prevazut cu o izolatie termicd, Prin acest capac trec conductele instalatiel frigorifice gi conducta prin care, cu ajutorul unei pompe, se introduce si se extrage lichidul din rezervor (fig.3.2.). Deperitarca gazelor mawrate Frig Pomp’ Ine] de beton Sel inghetat Fig. 3.2, Rezervor pentru depozitarea gazelor lichefiate a Primele cantitati de gaze naturale lichefiate introduse in rezervor servesc la racirea in continuare, pand la temperatura de depozitare mentionata. Instaletia frigorificd asigurS mentinerea acestei temperaturi. Gazele lichefiate depozitate in rezervoarele din apropierea centrelor de consum trebuiesc evaporate si aduse la temperatura de cca. O°C, Pentru a se recupera o parte din energia consumata la lichefiere, se utilizeaz doud procese de vaporizare redate in schema din figura 3.3. Prin comprimarea lichidului fa 50-70 bar si prin evasorarea la aceasta presiune, se poate recupera pan’ la 30% din energia consumata la lichefiere, Renozitares aazelor naturale. weed te tet et tte Caze naturale cu presiune redust — — Cure naturale eu presiuine ridieata Evaporarea gazului natural La pres 4. + Caz metan sub presiune ne atmostericd Fig. 3.3. Schema de principiu a unei instalatii de re-gazeificare 1 - schimbator de cdIdur’; 2- pompe; 3 - rezervoare; 4 - compresor; 5 - cisterna pentru transportul gazului natural Prin utilizarea frigului in schimbdtoarele de caldurd, in seopuri tehnice, se poate recupera o parte din energie, dar tinand seama de Intermitentele cu care decurge acest program, valorificerea este problematica, Deoarece gazele lichefiate participa la acoperirea wvarfurilor de consum, evaporarea trebuie 3 se desfasoare dupS un program precis si de aceea trebuie s& existe totdeauna o surs de cdldurd, care sé asigure c§idura de vaporizare. Aceast& sursa poate fi aburul, apa calda, apa de mare, apa de rau, aerul incalzit, etc. Vaporizarea cu ajutorul aerului necesita suprafete de sch mb foarte mari si de aceea nu este prea raspandita. Utilizarea aburului prezinta dificultati care cons:au in obturarea tevilor schimbatoarelor, dacé procesul ajunge in apropierea temperaturti de inghet a apel Deporitares gazelor naturale ts Cea mai economicd sursd de vaporizare o constituie apa rece, cu ajutorul cSreia procesul se poate conduce in circuit deschis, prin turnuri de racire, Dard in apropiere este disponibilé ap& de mare, atunci se poate asigura cildura necesard vaporizirii fri turn de rcire si procesul devine costisiter. Un alt scop al proceselor la temperaturi joase este de a extrage din gazele naturale hicrocarburile C2,, astfel ca in consum s& fie furnizat numai metan aproape pur, valorificandu-se superior _celelalte hidrocarburi. Acest procedeu este utilizat acolo unde aceastS extractie nu se poate face la surse, fle din cauza cantit&tilor prea reduse, fie din cauza unor dificultati in valorificarea fractillor C2. in apropierea surselor. Un caz cenere: il constituie conductele care transport’ gaze asociate dezbenzinate, care contin importante cantitati de C2, $i care nu ar putea fi valorificate in schele, In aceste cazuri se realizeaza o instalatie de extractie la marginea orasului, inaintea statiei principale de reglare si mSsurare. Gazele din corducta sunt mai intdi deshidratate pana la un punct de roug de - 40° C prin adsorbtie cu alumin’ sau silicagel. Dup& deshidratare, gazele trec printr-un schimbtor regenerativ unde se récesc. in continuare sunt r&cite cu etan, sunt din nou r&cite si apoi separate. Lichidul retinut este destins si separat din nou. Gazul de echilibru din primul separator este apoi comprimat $i introdus in conduct’ Pentru a fi trimis la consum. Lichidul reginut este dirijat la o instalatie petrocl imic&, constituind © pretioas& materie prima. Aceste instalati au luat o mare rispandire in ultimul timp, deoarece |n petrochimie se pot valorifica superior fractille C2., care sunt nérational folosite in cazul arderil focare. Depgzitares qazelor naturale 42 Utilizind un schimbator regenerativ, sarcina frigorificd se reduce mult si procesul devine mai economic. Lichefierea gazelor naturale asigur3 posibilitatea _transportrii acestora la orice distant& pe glob, de aceea este in plind dezvoltare si constituie unul din cele mai eficiente mijloace de acoperire a necesarului de combustibil a marilor aglomeratii urbane si industriale, 3.2.3.2, Izolarea rezervoarelor pentru depozitarea gazelor naturale lichefiate 3.2 3.2.1. Izolarea rezervoarelor cilindrice (tuburilor metalice) Spuma de poliuretan este sistematic utilizat pentru izolarea termic’ a rezervoarelor cilindrice de gaze naturale lichefiate sau a gazelor reci. Grosimea stratulul de izolatie este un compromis intre exigentele tehnice si cele economice. Astfel, pentru rezervoarele cilindrice considerate, izolatia se poate face in scopul: reducerii intrSrii cdlduril in interiorul rezervorului si poate avea un cost acceptabil; >» mentineril rezervorului in afara fenomenului de deformare datorité mansoanelor de gheat& voluminoase (in acest caz intrarea cdldurit nu are important). Spuma de poliuretan sub forma de vapori este acoperit de un film de bitum si de dou’ fol de aluminiu intarite cu fibré de sticlé, cu rol de protectie la umiditate, gocuri exterigare st protectie ignifug’. 3.2.3.2.2. Izolarea rezervoarelor de capacitate mica Rezervoarele de capacitate mic’, de tipul baloanelor de purjare din instalatiile de gaze naturale lichefiate, sunt de obicei protejate la variative de temperatura (protectie ignifuga), spatiul dintre peretii dubli lind injectat din constructie cu poliuretan, Aceast& tehnic& este aseménstoare celei de constructie a tuburilor metalice, Depozitay zelor natural ag Cisternele rutiere pot fi de asemenea protejate la incendiu prin casi metoda, sau cu perlit& mentinuta sub presiunea absoluta (1kPa), 3.2.3.2.3, Izoiarea rezervearelor cu membrana Pentru rezervoarele cu membrana, materialul izolant este pus pe suprafata intern a cuvei exterioare, iar cuva interioar& este fixata pe izolatie. » Tehnica Technigaz: Izolatia este bazatd de Klegecel (PVC), cu gresime totalé de 168 mm gi 0 contraplacé de 12 mm, pozitionata pe membrana, care imbracd peretii si fundul rezervorulul. Capul este izolat cu vata de sticlé de 300 mm grosime; > Tehnica Gaz Transport: Izolatia este din pudra de perlita slasata pe interiorul rezervorului, in spatiul izolatiei termice trebuie mentinutd © presiune mai micd decdt presiunea absolut’ (0,1 - ikPa), sau treauie presurizata pentru a proteja pudra de perlitd la umiditate Pentru rezervoare cu cuva autoportanté, izolatia este realizat8 cu perlité pentru partea lateral’, din fibrd pentru fundul rezervorului si din vata de sticld pentru capac. 3.2.3.3. Urmirirea rezervoarelor in exploatare Pertru urmarirea rezervoarelor in exploatare a fost conceput un dispozitiv utilizat pentru expertizari punctuale si care permite controlul: -_ strii suprafetel interne a rezervorului (suduri, fisuri ete.) pozitiei sistamelor de securitate (clapeta de fund etc.) ~ stdrli aparacelor de masura (sondelor de nivel etc.) ‘Acesta este compus din: * Aparat de vizualizare, care este constituit dintr-un endoscop rigid cu lentil, compus dintr-un ocular, un tub telescopic si un abies » Q prisma montaté fn fata obiectivulul, permite prin Depozitarea gazelor naturale a8 variatia inclinarii ei, trecerea de la o vedere axial la una taterala; Sistem de iluminare, compus din lampi cu halogen de joasd tensiune, cu fascicul dirijabil, care se poate orienta cu ajutorul unor comen: de la distant prin cablu si astfel este posibili dispunerea lampilor ja adancimea dorit’; » Ansamblu de protectie, care este compus dintr-o sits maturata de un curent de aer cald, uscat gi inert, pentru fiecare din aparatele de mai sus, izolindu-se astfel de atmosfera rece din partea superioard a rezervorului. 3.2.3.4, Precautii fa utilizarea gazelor naturale lichefiate Aportul de cSidur& intr-un echipament care contine gaze naturale lichefiate are ca urmare vaporizarea partial a acestora si dacd gazul se gaseste intr-un spatiu inchis, aceasta duce la o crestere rapidi $i inevitabila de presiune. Pentru spatii de mic& importanté (tronson de teava intre dou’ robinete), se monteaz’ supape pentru a le proteja de cregterile de presiune peste limita admisibild. Aburii rezidua'i rezultati dintr-o instalatie de gaze naturale lichefiate au 0 valoare energetic’ important si de aceea sunt utilizati, in mod uzual; » Pentru comprimare, intorcandu-se la faza dinaintea lichefieril; » Pentru consumurile energetice interne. Gazele naturale lichefiate sunt un amestec de gaze pure. Compozitia gazelor dintr-un rezervor etang este diferita pentru faza lichid’ si faza gazoasa. Gazul natural fichefiat rezidual va avea o concentratie foarte mare de compusi mai putin volatili (hidrocarburi grele), acest fenomen fiind denumit imbatranirea gazelor naturale lichefiate, Coborarea temperaturii echipamentului (pentru a-l pune in functiune pentru prima data, dupd o reparatie, ori dup& o inc&lzire excesiv’) se face progresiv. in conditii de exploatare normale, echipamentele sunt pe cat posibil mentinute la temperaturi scdzute, fie prin circulatia, fie prin evaporarea de gaze naturale lichefiate. Mentinerea ta temperaturi scazute prin evaporar2 necesita precautji suplimentare: » fnnoirea periodic’ a gazului natural lichefiat pentru a evita imbitranirea acestuia; » Supravegherea dispozitivelor de regazeificare pentru a evita riscul de p&trundere de lichid in circuitul de vapori. Armaturile (rebinete, vane etc.) au o parte care lucreaz’ la temperatura mediului ambiant $i alta care lucreaz’ la temperatura gazului natural Icheflat; si dup& aceea, separarea termicd este asiquratS de lungimea pieselor, calitatea izolatiei locale $i absenta scpSrilor de gaze, care pot modifica gradientul termic. La majoritatea tipurilor de pompe, arborele nu functioneaz’ la o temperatura uniform. linierea corespunzatoare a pieselor si o bund functionare a garniturilor eriogenice necesita o supraveghere atenti. Izolarea echipamentelor se efectueaza in scopul: » asigurarii protectiei mecanice fatd de suprasarcina aparuta din inghetarea condensului atmosferic si a posibilititilor de deformare; > limitérfi aportului caloric generat de evaporare, in special pentru rezervoarele de gaze naturale lichefiate, Problemele de securitate ale unei instalatji de gaze naturale lichefiate sunt rezolvate prin utilizarea de: Depozitares aazelor naturate a * Materiale criogenice; * Moduri de preve e si de indepdrtare a accidentelor datorate gazelor naturale lichefiate; >» Reguli de exploatare impuse personalului, Atentia personalului care exploateaz3 aceste instalatji este in mod deosebit solicitata: > In timpul manevrelor, cum ar fi izolarea unui rezervor, in conditille in care vanele nu sunt niciodata perfect etange; > Datorit8 risculul aparitiel de probleme respiratorii la personalul care jucreazi in atrosfera de gaze. Valorile stabilite pentru puterea calorific’ a gazului natural care se acumuleezi jintr-un rezervor de gaze naturale ficheflate nu sunt intotdeauna respectate in ceea ce priveste valorile maxime, mai ales cand timpul de stocare depdseste momentul de aparitie a imbatranirii gazelor naturale ichefiate. Corectia se poate efectua : > Prin amestecarea, in faz lichid’, cu un gaz natural lichefiat mai putin bogat; > Prin adSugarea de gaze inerte (azot, aer) » Prin extragerea de GPL. Deporitarea gazelor naturale Capitolul 4 DEPOZITAREA SUBTERANA A GAZELOR NATURALE £N MEDII POROS ~ PERMEABILE 4.1. Proprietatile mediului pores — permeabil 414, Porozitatea Porozitatea, parametru fizic important in caracterizarea zacdmintelor de gaze naturale, este proprietatea unui mediu de a contine ji care te spatil interstitiale (goluri) lipsite de materia solidi a mat delimiteaz8, spatii numite pori. Hidrocarburile dintr-un zacémant se g&sesc cantanate exclusiv in porii rocilor colectoare, in conditii date de temperatura si presiure, Totalitatea golurilor interstitiale (porilor) se constituie intr-o serie de canale comunicante sau nu jntre ele, Avem dou’ categorii: port intercomunicanti si pori necomunicanti. Raportul dintre volumul porifor comunicanti si volurnul total al porilor dintr-un colector este alt parametru util in stabilirea volumului de rezerve de hidrocarburi posibil a fi extras, Porii neccmunicant! sunt o categorie aparte care, desi contin hidrocarburi, nu participa la sectiunea total prin care se realizeaz& curgerea in strat. Traiectul neregulat aj canatelor (porilor) nu poate fi modelat matematic. Diametrul canalelor poate lua valori mult submilimetrice, poate chiar de ordinul mieronilor, Relatia cea mai simpli de determinare a porozititii este urmatoarea: mine (4.1) Depozitares gazelor naturale 53 unde: m - porozitatea rocil, %; V; = volurnul porilor, in unitati de volum; Vi = volumul brut al rocii, in unitati de volum. Sau, stiind cS Vy = Vs + Vo, unde V, - volumul parti solide a colectorului, atunci se poate scrie : (4.2) Porozitatea unui colector poate fi clasificata dupa mai multe criteri: a) dup& modul de formare a interstitiilor (spatiului poros): parazitate primar’ (specified depozitelor de sedimente in urma praceselor de cimentare si compactare), respectiv porozitate secundard (specifica fracturilor aparute sau cavitatilor generate de dizolvarea_rocilor calcaroase); b) cup& categoria de pori la care se raporteaz’: porozitate absolut (se refera la volumul intregului spativ poros), respectiv porozitate efectivS (se referé la volumul porilor intercomunicanti, participanti la curgere). Mediul poros-permeabil find in realitate neomogen, porozitates poate fi considerat& ca 0 functie de punct, Raportand mediul pores la un sistem (Oxyz), porozitatea intr-un punct de coordonate (x*, y*, 2*) din domeniu va fi de fapt porezitatea unui cub (de laturd infinitezimala) centrat in acel punet. Ca urmare, aricirui punct de coordonate (x*, ¥* 2+) 1 se poate asocia o functie continu m = m (x*, y", 2°), functio porozitate . Dacd m (x,y,z) = ct., mediul poros este considerat omogen. in practicS, porozitatea rocilor colectoare ia valori intre 5% si 40%. Depozitares gazelor naturale 2S Sa 4.1.2. Permeabilitatea Este o proprietate adiacent& curgetii fluidelor prin mediul poros- permeabil sub actiunea unui gradient de presiune, cand mediul este saturat cu fluid. La exploatarea unui z&cimént de hidrocarburi, modul de curgere a fluideflor este hotérator determinat de parametrii fizici ai stratulul (temperetura, presiune) si de modul de manifestare a tensiunilor superficiale ta interfata fluid-solid, Tensiunea interfacialé din mediu! saturat cu hidrocarburi actioneaz’ ca factor de atenuare a curgerii si influenteaza, in final, gradul de recuperare a hidrocarburilor prin exploatare. Gradul de recuperare poate atinge la z&cmintele de gaze 85- 95%, in conditiile unel functionari normale a gabaritului de sonde productive, Notiunea de permeabilitate a ap&rut prima oara in urma cercetarilor efectuate de savancul francez Henri Darcy. Acesta stabilea experimental c& debitul de fluid este proportional cu suprafata de curgere, cu diferenta de potential (de presiune) aplicaté esantionului de curgere, precum si cu un factor de permeabilitate specific fiecirui mediu poros in parte; in acelasi timp, debitul de fluid este invers proportional cu lungimea segmentului poros si vascozitatea fluidului. Toate aceste concluzil pot fi grupate in formula urm&toare: =p Ale Ps) a unde: q ~ debitul de lichid, cm?/s; 4 (4.3) A ~ aria suprafetei de curgere, cm*; Px, P2 ~ valarile presiunilor de intrare, respectiv de iesire din egsantionul poros-permeabil, in kgf/cm?; u ~ vascozitatea dinamica a lichidului, cP; | - lungimea egantionulut, cm; Depozitares gazelor naturale k - permeabilitatea mediului, D. Din relatia de mai sus, se poate calcula permeabilitatea mediului astfel: bt keg—*—_ 4. Tre! (4.4) Prin urmare, daca un lichid de vascozitate = 1 cP curge printr-un mediu care are dimensiunile | = 1 cm si A = 1 cm’, realizind un debit q = 1icm’/s sub o diferenté de presiune Ap = 1 kgf/cm’, permeabilitatea mediului poros supus testului este k = 1 Darcy (1 D = 0,981 x 10" m’) Darcy este 0 unitate de masuré echivalent& unitatii de masura a suprafetei, deci in $.1. permeabilitatea se masoara in m’. Legea lui Darcy de determinare a debitului de fluid este similaré cu legea lui Ohm pentru propagarea curentului printr-un conductor electric. ‘Aceasti similitudine usureazi modelarea matematic’ a fenomenelor hidraulice si poartS numele de ,analogie electrica”. Astfel, debitul de fluid poate fi asimilat cu Intensitatea curentulul electric, c&derea de presiune este echivalent’ diferentei de potential aplicate circuitului s.a.m.d. Permeabilitatea colectoarelor are valori mult mai mici decat 1 D ca ordin de mé&rime, de aceea se foloseste in mod curent unitatea miliDarcy (1mB=10°D). . ‘ Spre exempllficare, permeabilitatea gresiilor de Kliwa ia valori intre 30 - SO mD, far permeabilitatea unor strate nisipoase intre 100 ~ 2000 md. Ca §i poroztatea, permeabilitatea medillor poros-permeabile (i general neomogene) poate fi consideraté 0 functie de punct. Curgerea urui fluid mai poate fi studiat& si cu ajutorul unui alt parametru numit mobilitate, exprimat prin relatia: wea gazetor natur’ (4.5) unde y — vascozitatea dinamica a fluidului. Exist 0 clasificare a tipurilor de permeabilitate, si anume: a) Permeabilitatea absoluta sau totald (k) reprezin-a summa permeabilitatilor tuturor canalelor existente in roca. b) Permeabilitatea efectiva reprezinté suma permeabilitétilor tuturor canalelor si subcanalelor prin care poate avea loc curgerea. In general, tea efectivA a rocii, parozitatea efectiv’ influenteaz’ direct permeabil mai pujin la arcile si mame, !a care indiferent de porozitate, permeatilitatea este practic nulé. c) Permeabilitatea efectiva de faz reprezinté proprietatea mediului poros de a permite curgerea mai multor tipuri de fluide existente si avem: ka - permeabilitatea efectiva a rocii pentru gaze; ka - permeabilitatea efectivd a rocii pentru apa; Kec - permeabilitatea efectiva a rocii pentru titel, respectiv candensat. d) Permeabilitatea relativa reprezint& raportul dintre permeabilitatea efectiva si cea absoluta a unei roci colectoare, are valori subunitare. Permeabilitatea unui strat colector poate fi determinata pe doud cai principale: > méasurarea directa prin teste de curgere efectuate in laborator, cu ajutorul unui aparat numit permeametru; > deerminarea ei prin calcule, pe baza unor investigatii geofizice sau cercetari hidrodinamice (ex. cercetare la inchidere, teste izocronale ete.). Atst porozitatea, cat si permeabilitatea mediului poros-permeabil Sunt influentate si de un alt factor - anume de compresibilitatea Foci (Bo): Depozitares gazelor natural sr A= (4.6) und Vo - volumul brut; P - valoarea presiunii aplicate rocii. Scéderea porozitdti colectorului in cazul aplicarii unei presiuni este evident’ la nisipuri si marne slab consolidate, si mal putin la roci consolidate Mai mult, se poate face abservatia ca porozitatea rocilor scade odata cu adancimea, din cauzé ca apasarea stratelor superioare induce 0 presiune suplimentar’ care se adaug’ presiunii gazelor din z&c&mant, la care se manifest aceeasi tendinta de crestere cu adancimea. Permeabilitatea este influentatd de unele fenomene secundare ce Insotesc curgerea fluidelor: fenomenul de adsorbtie-solvatare (fixarea unor substante pe peretii canalelor gi reducerea sectiunii libere pentru curgere) si electrofiltratia (incArcarea electrostatic’ a mediului pores- permeabil la frecarea fazei fluide cu cea solid’, fapt ce genereaz un consum de energie suplimentar si micgorarea permeabilitatii). in legatura cu cei doi parametri fizici ai rocii colectoare prezentati in subcapitolele de mai sus, de subliniat ar fi si faptul c&, dac& porozitatea fluenteaz’ volumul total de resurse de hidrecarburi rocii colectoare existente in 2c4mant, permeabilitatea influenteaza gradul de recuperare din totalul resursei prin exploatare gi deci rezerva exploatabila. 4.1.3. Retele capilare. Distributia porilor Distributia porilor pe dimensiuni mai poartd si numele de distributie porometricd, Ea analizeaza statistic dimensiunile porilor. Desi rezultatele experimentelor nu sunt foarte edificatoare, determinarea dimensiunilor se poate face prin doua tipuri de metode: directe si indirecte. Depozitarea gazelor naturale 58 Determinarile directe au la baza: a) vizualizarea si interpretarea tortuozitatil si a gradelor de intereonexiune si accesibilitate; b) interpretarea imaginilor obtinute cu microscopul electronic, cu mérire considerabilé a c&mpului investigat. Permite determinarea dimensiunilor porilor pana la ordinul micronilor. Deiermindrile indirecte au \a bazi determinarea razelor ce curburé ale meniscurilor in deplasare ce separ doua faze nemiscibile saturdnd succesiv reteaua de canale. 4.1.4, Saturatia in fluide Roca se considera saturata de fluide atunci cand spatiul poros este ocupat in totalitate de fluide (gaz, apa, titel etc.) Saturatia reprezinta reportul dintre volumul porilor ocupati de fluid si volumul total de pori al rocii Relatjile pentru saturatja in diverse fluide sunt: 104%) (4.7) si xh00(%) (4.8) iar Sot Sa = Si, (4.9) unde: ‘Sq Sa - saturatia in gaze, respectiv in apa, (%); ‘Sr- saturatia totald, (%); Vp. Va~ volumul porilor saturati cu gaz, respectiv cu apa, em?, m?; Vr- volumul total al porilor rocii, cm3, m?. Benozitares gazelor neturale _ = in porii cu cele mai mici dimensiuni din roc& se afla cantonata o cantitate important de ap, care nu poate fi antrenata in migcare odata cu curgerea gazelor, de aceea ea se numeste apa interstitialé sau remanenca. De aici apare $i notiunea de saturatie in apa interstitial’ (S;)). Marimea parametrului saturatie se determina prin teste de laborator cu ajutorut unei aparaturi speciale. Existé procedee de extragere a fluidelor din carota prelevata din orizontul productiv. Se masoari greutatea si volumul lichidelor, apoi rezultatele determiniril se transpun prin calcule de simulare in conditile de temperatura si presiune existente in zicimant. Metoda are un oarecare grad de eroare, care se datoreaza imposibilitatii de a evita alteraree carotei cu ap din fluidul de foraj, noroi pierdut in strat in timpul forajului, produse petroliere etc, Saturatia remanenta a rocii se determina saturad cu apa sératé o carota si supundnd-o la presiune; o parte din apa sdrata este extrasa, iar restul, determinat prin masuratori gravimetrice, il reprezint apa remanen&. in continuare se poate calcula Sy. Modul de ararjare a fluidelor intr-un z&c3mant este dictat de legea gravitatiei: gazele ix cupola boltirii, titeiul pe anticlinal, apa pe sinclinal (la limita inferioara). Distributia saturatiilor in fluide intr-un zSc3madnt in conditiile initiale (inainte de deschiderea stratului productiv) este conditionata de mal multi factori, intre care: = conditiiie de migrare a fluidelor de la roca-mamé la roca-rezervor} ~ caracteristicile fizico-chimice ale fluidelor; = caracteristicile fizico-chimice ale rocil; = conditiile de presiune initiala si temperatura din zicdmant; Deporitares gazelor naturale ee 60 - existenta fenomenelor capilare (ascensiunea capilaré a apei pe vertical, de-a lungul unor meniscuri din spatiul poros saturat cu gaze, aparand astfel ase-numite zone de tranzitie apa-gaz). Se poate face observatia cA parametrul saturatie in fluide este hotarator fn cea ce priveste mArimea resursei de hidrocarburi dintr-un zc3mant, existnd matematic o dependent® liniar& intre saturatie i valoarea resursei calculate prin metoda volumetric’, 4.2. Curgerea gazelor naturale prin medii poroase Pentru a realiza inmagazianarea subterané a gazelor naturale se poate apela la urmatoarele solutii: > inmagazinarea gazelor in stare naturalé in zicéminte de petrol sau de gaze depletate, partial sau total epuizate: (76,8 %) din total; = inmagazinarea gazelor in stare naturald in acvifere (14,8 %); es inmagazinarea gazelor in stare naturala in cavitat) executate in smburi de sare (7,9%); Pentru proiec:area unui depozit de tipul zacamant depletat sau acvifer apare necesitatea cunoasterii fenomenului de curgere a gazelor naturale >rin medii poros - permeabile. Extragerea (injectia) de fluide In z8cminte are drept consecintai modificarea presiunii in raport cu timpul sau/si cu spatiul. Dacd 2icamantul este \chis o perioadé suficienta de timp pentru ca egalizarea Presiunii s& aib@ loc, atunci se inregistreaz’ presiunea statics. in caz contrar avem de-a face cu presiunea dinamicd. Presiunea este variabila dependent’ cea mai important’, deoarece reflectd conditiile ce prevaleaz’ in zacimant, marimea rezervelor, gradul Oepozitares aazelor naturale 6 de golire si alte informatii. Variabilele independente sunt referitoare la timp si spatiu, Daz’ se cuncaste presiunea p ca o functie de timp si spatiu in coordonate x, y, z sl ¢, atunci se poate determina marimea debitului de curgere prin diferentierea presiunii pentru obtinerea_valorilor corespunzatoare ale timpului $i spatiului. Jinand seama de gredienti, se pot calcula cu ajutorul legii lui Darcy vitezele locale superficiale in sectiunile transversale de curgere gi se poate obtine debitul de productie (injectie) in conditjile de la talpa sondei, care apoi poate fi convertit pentru conditii de suprafati. Acest lucru se poate realiza folosind informatii privind comportarea presiune - volum ~ temperatura a gazelor Trebuie cunoscuti de asemenea parametrii fiuidelor si rocilor din zScAminte (permeabilitatea, porozitatea, compresibilitatea, fectorul de expansiune al gazelor, etc.). ZScSmintele in care o serie de parametri variaz’ dupa diferitele directii (ex: permeabilitatea) sunt considerate neizatrope. Dac’ modificarile din zSc3minte depind de timp, atunci ne afiam in cazul unui proces nestatlonar sau tranzient. Dacd nu au loc modificari in bile, atunci procesul se numeste stationar. in timp a nici uneia dintre. vari realitate prevaleazi conditiile nestationare, deoarece operatiunile de extractle sau de inmagazinare (injectie) presupun scdderea sau cresterea cantit&tli de hidrocarburi in zécémant. in anumite conditii debitul sau presiuneas de zic&mant devin constante si procesul devine pseudostationar. in cazul proceselor stationare ecuatille curgeri in mediul poros devin mai simple. in continuare vom detalia studiul la solutiile curgerii stationare. Presiunea este dependenta de coordonatele spatiului si de timp P= plx.y.2.0) (4.10) ozitares aazelor naturale = 62 Descrierea completi a procesulul de curgere in mediul poros necesité determinarea vitezelor (u} si a densitatilor (@) in orice punct (%,¥-2) $i la orice moment (t). Uy = U(x, y,z,t) (4.11) Uy = Uy, ¥ez,t) (4.12) Ur = UAX,Y,z,t) (4.13) p = p(x,y,z.t) (4.14) Marimile p, u, uy up si p sunt necunoscutele (variabilele dependente). Variabilele independente sunt (x, y, z §/ t). Este necesar deci un numér de cinci ecual Acestea se obtin apeland la trei principii ale fizicii: + ecuatia continuitatji (legea conservaril maset); + ecuatia Darcy sau oricare alt ecuatie care exprima marimea debitului; + 0 ecuatie termodinamicd de stare, 4.2.1. Ecuatia continuitatii Aceasté ecuate arata c& intr-un anumit element de volum ce mediu poras considerat, fluxul de masa intrat& datorita curgerii minus fluxul de masé iesitd datorité curgerii, plus fluxul de masa introdusa dintr-o sursé exterioard, trebuie si fie egal cu cresterea continutului in masi a elementulti considerat. in figura 4.1 este redat un element de mediu Poros rectangular tricimensional cu dimensiunile exterioare Ax, Ay si Az intr-un moment ¢ la care are loc curgerea in zicSmant, Debitele de masa la intrare si lesire pe fiecare din cele trei directii, ‘sunt redate in tabelul urm&tor: Depozitarea gazelor naturale Tabelul nr. 4 - Debitele de masd la intrare i iesire Directia Debit iesire | Debit masic net | x Aydz[pu.+ ~AyazA(pu,) Alpur)] # puyaxdz Axdz[pu,+ =AxAzA(pu,) A(puy)] Zz (pudxdy Axdyfeu-+ ~AxAyA(pu.) A(oue)] _ | Acumularea produsa intr-un Interval de timp At: -At{AyAzA(pu,)]-At[AxdzA (pu,))-AtLAxAyA(pu.)]=AxdyAzm[prro-P) wy (4.15) ‘ pure B(pup) put Alpa,) az put Afpu,) ¥ Fig. 4.1, Curgerea printr-un element de volum a! mediulul poros ozitarea gazefor naturale. Ecuatia (4.15) poate fi rescrisa: _ Atpre,) Ad.) Ae OY (4.16) fn care m — porozitatea rocil. in ecuatia (4.15) avem: > AxayAz - volumul brut al elementului; > mx Vol. brut - volumul de goluri al elementulul; > vol. goluri x variatia densit&til - acumularea, Aplic&ndu-se condiiile limit& in care variabllele independente tind cBtre zero: 4 3. mie 4.17) lend (at 4 =m ¢ sau din(auy = 22 (ec. continuit&til) (4:18) fr coordonate polare: 12 tam.) ne (4.19) 4.2.2. Ecuatia lui Darcy =n (4,20) Hu incare: u- vectorul de vitez& (debitul volumetric pe unitate de sectiune transversal pe directia de curgere); A® = gradientul potentialului de deplasare pe directia de curgere; = vascozitatea dinamica a fluidului; &- permeabilitatea mediului poros; p- densitatea fluidului. pepoziterea gazelor naturale Semnul minus indied o curgere pozitivé in directia descrestert potentialulul Conform lui Hubert; Potentialul a= [vac (4.21) jn care: 2 - indigmea deasupra unui plan de referinta; g - acceleratia gravitationala; Po - presiunea de referinta. proiectarea pe cele trel directii ale vectorulul din ecuatia (4.20) conduce la: (4.22) (4.23) (4.24) fr ultimele ‘rei ecuatii s-a considerat cS valoarea permeabilitatii este diferit8 pe cele trei direct. Introducdnd vaioarea @ din ecuatia (4.21) se obtine: (4.25) (4.26) (4.27) pentru curgerea radiala orizontald, ecuatia Darcy devine: wen (4.28) oor ne 4.2.3. Ecuatia de stare Pentru un gaz ideal, relatia presiune, volum, temperaturé este urmatoarea: arat (4.29) incare —_p - presiunea; V - volumul; 1 ~ masa; M ~ greutatea molecular; R- constanta gazelor; T — temperatura absoluta. beearece p=/; vom ave ee (4.30) POR Deoarece curgerea in mediul poros este izotermica: (4.31) Pentru un gaz real: (4.32) 4.2.4, Ecuatia diferentialS pentru curgerea lichidului Pentru curgerea izotermica a fluidului cu compresibilitate mica si constant — c - se combin’ legea lui Darcy, ecuatia continuitatii si expresia densitatii ca o functie de compresibilitate si valoare neglijabilé a termenului pStratic, atunci se obtine: Depozitares gazelor naturale ap ae += = +e me (4.33) Daca se admite neglijarea gravitatiei, vascozitate, permeabilitate si porozitate constante, valoare mica pentru compresibilitate si valoare neglijabil& pentru termenul p&tratic, atunci se obtine: mue dp wee 34) kar i438) 19s) ral"H) (4:38) Facand aceleasi supozitii ca mai sus, obtinem: pi ldp _ mpc op - — 4. Foe k 30) Ecuatia (4.36) descrie curgerea radialé a fluidului cu compresibilitate redus$ prin mediul poros in regim nestationar. Se utilizeazé pentru calculul deplasdrii apei adiacente z&ckmantului de depozitare. 4.2.5, Ecuatia diferentiala pentru curgerea gazelor Se parcurg aceiasi pagi ca si in cazul curgeril lichidelor. in plus trebule introdus’ relatia dintre presiune si densitate, indiferent cd este vorba de gazul ideal sau gazul real. in cazul gazelor ideale: M tp §i Se are? Dacd se combina legea lui Darcy cu ecuati de stare p= admit constante vascozitatea si proprietatile rocilor, dacd se neglijeaza gravitatia 51 termenii gradientului p&tratului presiunii, atuncl se obtine: (4.37) (4.38) (4.39) Ecuatia (4.39) este neliniara. 4.2.6. Ecuatia de curgere in regimul radial nestationar Consideram sistemul notat cu $ in figura 4.2. ca un model pentru curgerea nestationard, orizontalé si radialii. Suprafetele interioare si exterioare ale disculul din care se separé S sunt reprezentate p'in razele lor fs gi respectiv r:, grosimea este h, porozitatea este m si permeabilitatea k. Curgerea este orizontala, centripet# sau centrifuga, dinspre suprafata exterioara (r.) spre cea interioar’ (r,) ‘Conform principiului conservaril masel; (debitul masic la intrare) - (debitul masic la iesire) + (debitul masic creat) = (debitul de crestere al masei in S) Dacé q si p surt debitul volumetric si respectiv densitatea gazului la 0 raz oarecare r, atunci: oP), = har 2 (4.40) (ap, +2(4p), ar (ap), =2mhnde 2 (4.41) ar Bepozilarce gazelornaturale 00 8D Din legea lui Darcy: (4.42) rezulta: (4.43) «ap» h dr rm Fig. 4.2. Modetul curgerii radiale nestationare Se defineste compresibilitatea - ¢ = ca fiind: © (4.44) si G ae 4.4! pay (4.45) in care G = masa gazului, rezulta ci: pale cals)” (4.46) gi respectiv : Bepozitersa gazelor naturale zo epip = ap (4.47) ap ap BP We a a Pa (4.48) si care se introduce in relatia (4.43) si rezulta: laf a | ap Ua ph 4.49 +3 wea) a (4.48) Ecuatia (4.49) reprezinté curgerea radial nestationara a unui fluid compresibil intr-un mediu pores izotrop, avand forma unui disc cu o deschidere inelara siuata in centru. intr-un depozit de gaze naturale avem: C= 6(1-S2) + C4554 6 (4,50) Relatia (4.50) prezint& efectul total al compresibilit&tii gazelor depozitate (c,) ; al apei (¢3) si al matricei rocii (ex). Termenul S, reflect saturatia in apa. 1 if ae c, ata l(2 4.51 ar {=| (sty M , le reale p= F : Pentru gazele reale p= 5\ eevatia (4.49) devine Lay, Map) _mulf afar) ae ir} kip 2 ela Ste Ste, li Compresibilitatea apei si a rocii sunt mici, iar saturatia in apa determinatd de efectul formarii conurilor este mult sub valoarea unitard. Ecuatla anterioard se simplified astfel: es i2 (ee vil Zoars ap JZ a Ecuatia (4.53) este neliniara datorit’ faptulul ci o serie intreaga de coeficienti depind de presiune. (4.53) Ecuajia (4.49) este ecuatia de bazd cu diferentiale partiale pentru curgerea radial a unui fluid compresibil intr-un mediu poros omogen Deporitaragazefornaturafe 00 Coericienti ” si mep sunt functie de presiune, care este o variabili # dependen:a. Pentru gasirea unor solutii analitice la ecuatia (4.49) este necesara © linearizare, prin care, in cea mai mare parte, dependenta coe‘icientilor de variatia presiunil s& fie eliminata. 4.2.7, Derivarea ecuatiei de curgere linearizata. Curgerea Darcy. Pseudopresiunea p, se defineste astfel: P, Ay 2flap (4.54) ieee Urmeazd teansformarea presiunii ca variabili dependent’ in pseudopresiune si rezulta: oz aan gi af (4.56) Daci se, consideri densitatea p a si se substitule in ecuatia (4.49) vom avea: 1af, mse pM ZO, (4.57) (4.58) Deporitersa aazelor naturale z Ecuatia (4.53) este aproape liniarizaté, avandu-se in vedere dependenta de presiune a coeficientului = gi faptul c& presiunea ia randul el este 9 variabila dependent’, Pentru completa liniarizare s-au folesit transformarile propuse de catre R.G. Agarwal in forma conceptulul de pseudotimp: p= pt ; (4.59) j Ecuatia devine: ror” ar Lay, Rem fe (4.60) Ecuatia (4.60) este versiunea linearizatd a ecuatiei (4.58), 4.2.8. Ecuatiile diferentiale ce descriu curgerea gazelor reale Pentru cazul general de curgere laminara inertiala si turbulent’ a gazelor reale, cu vascozitatea, compresibilitatea | factorul 2 dependente de presiune si temperatura, una din ecuatille constitutive (ex ecuatia Darcy modificatd), combinaté cu ecuatia continuitatii si cu ‘expresia ecuatiel de stare conduce la ecuatia cu derivate partiale care descrie curgerea: . (4.61) incare: — p—presiunea; '™m ~ poroztatea; k - tensorul permeabilitagi; 2 - factorul de neidealitate; ¢- timpul; V- operator; ita = ee eee 6 - factor de corectie. = (4.62) 14 x, in care: B - este factor de turbulenta; p - densitatea gazelor; Ir - vscozitatea; u, - component al vectorului vitezS pe directia 1. Tinand seama de presiunea pseudoredus3 din relatia (4,5€) pentru cazul general al curgerii radiale, care nu se supune legit lui Darcy si utilizand factorul de modificare 6,, se obtine: | Daca se introduce notiunea de pseudatimp, relatia (4.63) devine: la a, m apy 13a, era By) _ mie Var) ko (4.63) (4.64) 4.2.9. Solutiile curgerii stationare Acestea deriv’ din integrarea ecuatiei diferentiale. Curgerea stationaré este descrisé ca 0 curgere in care presiunea la conturul de alimentare este constant, respectiv in aceasta zon’ nu aré loc curgerea. In cazul lichidelor care curg prin mediul poros relatia debitului este data de so.utia de curgere pentru o singurd faza (lic von Ah 2 = Ps (4.65) # ia Pentru curgerea semistationara se obtine: pp, = -4 pom Alinta 2) (4.66) Repozitarse gazelor naturale za (4.67) in care: re este raza exterioard fa conturul zécSmantu fs - raza g&urii de sond§ - em; 2~ presiunea medie in zona de drenaj - ko/cm?; Pr - presiunea in gaura de sonda in cugerea semistationara - kg/em?; q~- debitul sondel ~ em*ysec; H - Wascozitatea cP; k - permeabilitatea Darcy; ‘fA - grosimea stratului — em: Ritmul de sc&dere al presiunii in timp este: Mg a ch (4.67) Termenul cher?m reprezint volumul porilor rocii ocupat de fluid multiplicat cu compresibilitatea acestuia - relatia (4.49). 4.2.10, Cazul curgerii gazelor. Curgerea stationara Figura 4.2 reprezintd un model de curgere si pentru curgerea radial cilindric& @ gazelor, Intreducand ecuatia cu derivatele partiale, rezult’ relatla debitului in curgerea stationard radiala vascoasi: = 40.007 LP # prin’ (4.68) Pentru cazul presiunii constante la contur, dar cu valoarea Z variabilé, rezult urmatoarea solutie aproximativa pentru curgerea stationara: Bepozitares qarelornatwale gg (4.69) Integrala din expresia de mai sus se rezolva prin integrare grafic’, cunoscandu-se pentru un amestec de gaze dat madul in care variaz’ parametrul 2 jin functie de p. 3, Curgerea gazelor naturale in zona adiacenté sondei 4.3.1. Cazul in care admitem legea liniara de filtrare in cazul legii liniare de filtrare, se admite c& gradientul de presiune este de forma: & dp eon (4.70) nds pentru curgerea radial plana simetric3 avem: =u lark (4.71) deci, relatia (4.70) devine: g= tmnt P (4.72) bdr incare — q— debitul in m’/s in conditii de z&cémant; & ~ permeabilitatea stratulul in m?; f — grosimea stratului in m. Exprimand debitul in conditii normale, relatia (4.72) devine (4.73) care integratd, cénd rcreste de la r; raza sondel la re raza contucului, cu valorile corespunzatoare ale Presiunii p;, flind presiunea in sonda si pe Depozitares gazelor naturale og presiunea la contur, se ol e relatia debitului sondei de gaze in curgerea radial plana simetric’: skitT |p! ~ p?) 4% = (4.74) sip in Care poate fi Scrisd sub forma: 9 =1,-8p" (4.75) evident ecuatia unei drepte ce trece prin origine, iar J, este indicele de Productivitate. Din datele de productie, respectiv, perechi de valori debit Produs 5i diferenta p&tratelor presiunilor sub care s-a produs acest debit, Se obfin mai multe puncte. Prin metode matematice cunscute se poate scrie ecuatia dreptei (figura 4.3) si se afl tg a, respectiv i, Jt io” kh (4.76) bp? Fig. 4.3. Determinarea dreptei ce trece prin punctele de misura debit — diferenta pitratelor de presiune Bepogiaree garelornaturaje Avand cunoscut& valoarea J,, se poate scoate valoarea capacitatit de curgere, apoi, cunoscdndu-se grosimea stratului productiv, se calculeaza valoarea permeabilitStli: HET, In" (4.77) oe Pen:ru sonda imperfect’, debitul este dat de relatia oi = milo! = pi) (4.78) wp, ne iar r, este raza redusi caleulaté cu relatia : rat (4.79) in care c este parametrul de imperfectie al sondei si are doua componente: C= ont cy (4.80) in care c,, este parametrul corespunzétor imperfectici dup modul de deschidere. in literatura de specialitate sunt date relatil si nomagrame (Muskat, Koseny, Sciurov) pentru stabilirea valorilor parametrilor ¢m $i cs. 4.3.2. Caaul in care admitem o lege nel ara de filtrare in cazul legii neliniare de filtrare, se admite cd gradientul de presiune este de forma: ai b (4,81) dr in care : a ai ~ depinde de proprietétile de permeatie ale stratului si de viscozitatea gazulul; Repoatereagarelornatuaie —28 5 = pD- unde p este masa specific’ a garului, iar O este factorul de turbulent’. Ecuatia continuittii pentru debitul masic de gaze este: G=u-p-2akk (4.82) ‘ecuatia (4.81) devine: G G p= 8 thy p_! 183 Ben ah Oger A483) sau exprimand masa specifica fn conditii normale: uh" Gu “pdr | DG" “ear » 2 fnip = GH par, DG" "pdr 4.84 Pacer Jive is r (4.84) gi integrénd, cand raza creste de la raza sondei fs unde presiunea este Ps, la raza conturului re, unde presiunes este p. si revenind la debitul velumic cu relatia: Gama (4.85) Se obtine in final cack se neglijeazé _ (fiind mic in raport cu 1), relatia: =A+ Bay (4.86) unde s-a notat: 42Tp, lo ak (4.87) (4.88) Din datele de productie se gaseste ecuatia dreptei (figura 4.4), deci, valorile A 51 B reprezentand capacitatea de curgere: (4.89) Depovitarea gazelor natural 79 ay % A I ao Fig. 4.4. Determinarea dreptei ce trece prin punctele de masurd si apoi permeabilitatea: t= (4.90) lar factoru! de turbulent’ D se calculeaz3 cu relatia: Bathe, (4.91) De fapt in tim se recalculeazi acesti parametri, urmirindu-se variatia capacitatii de curgere dup mai multe etape de productie a sondei. 4.4. Curgerea gazelor naturale prin tevile de extractie Curgerea gazelor naturale este insotit’ de variatia parametrilor de stare. Pentru alegerea instalatiilor de suprafat’ si pentru stabilirea tehnologiilor de extractie sunt necesare relatii matematice cu care sé se calculeze parametri de stare la ascensiunea acestora, Dencsitareagarelormatwraie gg 4.4.1. Variatia presiunii Gradientul total de presiune la ascensiune este dat de Felatia: ()-(2) (4), (2) (4.92) in care: { de (a Feprezint acea parte a gradientulul consumat pentru invingerea fortelor inertial gi a caror valoare este mare la pornirea si la Oprirea sandei, precum si la modificarea debitulul de la extractie pana la stabilizarea curgerii, up stabilizarea curgerli (#) =0; a { ‘| | reprezinté acea parte a gradientului de presiune censumats dh, pentru invingerea frec&rilor; (dp? reprezinté acea parte a gradientului de presiune cansumata pentru invingerea greutatii gazului in miscare, in extractia gazelor se pot int&ini urmStoarele situatii; in coloana de extractie avem fazi unicd gazoas’, deci, curgerea omogené la ascensiune; in coloana de extractie avem curgere bifazici gaze + apa de zScimant respectiv gaze + nisip de strat; im coloana de extractie avem curgere multifazic’ gaze + ap’ de zScdmént si/sau nisip de strat. in practica extractiei gazelor cel mai adesea avem curgerea unei singure faze gazoase, de aceea se va prezenta ecuatia curgerii fazei unice gazoase printr-o conducté inclinat& facand unghiul a cu planul orizontal. Se considerd un element, dintr-o astfel de conductii, de lungime df, intre sectiunile 1 si 2 aflate la o diferent de cot’ dh. Depozitares gazeior natura 81 aie Fig. 4.5, Schema unet conducte inclinate care face unghiul « cu planut orizontal Admitem sensu: de curgere cel indicat de sageata. Notm diametrul conductel cu D, iar sectiunea de curgere cu S, avand evident formula: 5 (4.93) 4 Pornind de la eepresia gradientului total de presiune prezentaté in relatia (4.82) si considerand curgerea stabilizaté, deci (2) =0, rezulta: ral (2 ( el ={| Pe) + 4,94 (¢ ah ), dh), coe sau dp = dpr + apy (4.95) relatie care are semnificatia c& pierderea de presiune are doul componente, una consumat’ pentru invingerea frecSrilor dp,, iar cealalta consumats pentru invingerea greutatii proprii a gazelor in ascensiune dp,. or nat az Expresia lui doy, potrivit relatiel Weisbach - Darcy, scris& pentru elementul de conduct din figura 4.5 este; dl dp, TAS A (4.96) jin care A este coeficientul de pierderi liniare de sarcina a c&rei valoare se poate calcula in functie de regimul de curgere, u este viteza gazului in m/s, 9 este masa specifica a gazului in kg/m’, D este diametrul interior al conductei in m. Expresia Iui dp, este data de telatia: dp, = peih (4.97) sau dp, = paalsinae (4.98) unde evident: (4.99) in care p este masa specific’ a gazulul, iar g este acceleratia gravitationala. Introducand relatia (4.96) $i (4.97) in relatia (4.95) se obtine: dp. AS ps moana (4.100) Expresia vitezei se scoate din ecuatia continuitdtii scrisé pentru debitu! masic: (4.101) in care G este debitul masie al gazelor scurse printr-o conduct in kg/s, p este masa specifcd a gazului in kg/m’, iar S este suprafata de curgere fn mm’. Masa specifica are expresia: a itsa = 4.102 ZRF 6 ) in care M este masa moleculara kg/kmol, p este presiunea in N/m*, R este constanta universalé a gazelor in J/kmo/ K, T este temperatura Depozitarea gazelor naturafe gazului in K, iar Z este factorul de neidealitate. Dac& se tine seama de (4.101) si (4.102) relatia (4.100) devine: GT ay Moe p= t— CT _ gg BP POEs Mpa aR alsin a (4.103) fn aceasta forma relatia (4.103) nu poate fi integraté pentru cd valoarea factorului de neidealitate Z depinde de variatia presiunii. De asemenea, temperatura T, in ideea cé relatia obtinuté urmeaz’ sé fle particularizat& pentru sonde de gaze, variazd cu adancimea. Pentru a integra ecuatia (4.103) admitem pentru factorul de neidealitate z o valoare zm, pe care 0 consider&m constanté in raport cu variatia presiunii. De asemenea gi pentru T admitem o valoare Tm, pe care o considersm constant in ragort cu adancimea, Urmeazi si compensim erorile introduse prin aceste considerente la rezalvarea ecuatiei. In acest fel ecuatie (4.103) devine: I, ap = AO FT __ 5 Po“ T SM pd (108) Pracedim la sepa‘area variabilelor: (4.105) (4,106) Integram: (4.107) (4.108) epozitarea gazelor naturale a4 (4.109) (4.110) (4.111) Considerdnd punctul de referinta ta cap&tul initial, deci, 4) - fs = # (unde | este lungimea conductel) relatia (4.111) va avea forma: (4.112) Aceasta ecuatie se particularizeaz’ pentru urmitoarele cazuri : a) Varitia presiunii in coloane statice de gaze, respectiv variatia presiunii in sonde de gaze inchise. Pentru acest caz @ = 90° sina = 1, Sonda find inchisi G = 0 si rezulta: P= pet : (4.113) in care £ este adincimea de fixare a siului coloanei de extractie, p: este presiunea citi la manometrul de la capul de eruptie, iar py este presiunea gazelor la giu. b) Variatia presiunii in coloane dinamice de gaze si anume: 6.1. Extractia gazelor se face prin coloana de extractie Pentru acest caz sina = 1; $ = xd//4; lar D devine diametrul interior al coloanei de extractie ; p2 este presiune in tevi la capul de itarea r faturale —_____—i eruptie in N/m, iar p: este presiunea la siul coloanei de extractie in Nes (4.114) Toate marimile se introduc in unitatile corespunzétoare sistemulul international de unit&ti de masura (STAS 737/68-88) b.2, Extractia gazelor se face prin spatiul inelar dintre coloana de extractie si coloana de exploatare Pentru acest caz sina = 1, S = n(D? - d,”)/4, iar diametrul D se inlocuieste cu diferenta D) - de, in care Q este diametrul interior al coloanai de exploatare, d. este diametrul exterior al coloanei de extractie, astfel relatia (4.92) devine: (4.115) b.3, Extractia gazelor se face simultan prin tevile de extractie i prin spatiul inelar dintre coloana de extractie si coloana de exploatare Caracteristic pentru acest caz devine sina = 1, S = a(Di-d?+d/)/4. Diame:rul D se ve infocui cu diametrul hidraulic definit ca: 4s a, 4.116 . a é : unde este perimetrul udat: Dy = x(D; + de +d) (4.117) rezultand (4.118) (4.119) Depozitarea gazelor naturale se in relatiile (4.113), (4.114), (4.115) gi (4,119) se noteaz’: (4.120) (4.121) unde dj, este diarretrul hidraulic, ¢) — Calculul valorit coeficientului de pierderi liniare de sarcind Valoarea coeficientului A depinde de regimul de curgere. Regimul de curgere se stabileste in functie de valoarea cifrei Reynolds. ke ee os (4.122) pentru curgerea prin conducte si tevi de extractie: Re —et=d,)_ Wd.) “a Pentru curgerea prin spatii inelare in care p este masa specific’ a (4.123) gazului in kg/m’, W este viteza de curgere in m/s, d; este diametrul interior al tevilor in care are loc curgerea, D este diametrul interior al coloanei de exploatare, d, este diametrul exterior al tevilor de extractie, toate ecestea in m, y este viscozitatea dinamicd a gazului in Ns/m”’, iar v este viscozitatea cinematicé in m’/s. Dac’ ReRe, curgerea este turbulenté 9i in acest caz avem urmatoarele regimuri turbulente: 2) regim turbulent neted end Re.k unde 6 este grosimea substratului laminar, lar k este rugozitatea absolut& Grosimea 6 substratului laminar este: __30d Revd in acest caz rugozitatea conductei nu influenteazé valoarea lui A si (4.126) aceasta se va calcula cu relatii de tipul: A= A(Re) (4.127) Astfel, pentru 2300Re; caracterizat prin faptul C3 grosimea substratulul laminar este mai micd decat rugozitatea absoluta &, deci 5ck, In acest caz A se calculeaza cu relatii de tipul: A = a(t) Astfel s-a dzterminat refatia; Depogitaree darcior nature wal (4.138) k sau relatii de forma: (4.139) in care parametric si m au valori care tin seama de marimea rugozitatii absolute. © astfel de relatie foarte utilizata este relatia: 0,094 a (4.140) Ve valabilé pentru tevi de otel exploatate in canditii de corozivitate moderata pentru care k = 0,05...0,2 mm. Din practica S.N.G.N, ROMGAZ Medias, avand la baz’ masuratori efectuete in santierele de extractia gazului metan din tard se recomanda urmatearele relati de calcul pentru A in functie de regimul de curgere: * pentru Re<2190, se utilizeaz’ formula Hagen-Poiseuille, de forma: 64 & 4.141 mE ¢ ) + pentru 2190 PO D+d, d, D-d, (4.146) unde D este diametrul interior al coloanei de exploatare, iar d, este diametrul exterior al coloanei de extractie. Valoarea coeficientului pierderilor liniare de sarcina pentru cazul extractiei prin spatiul inelar se citeste din diagrama Moody, prezentata in figura 4.6, apoi se multiplicd cu raportul dintre diametrul efectiv si diametrul hidraulic. de (4.147) di, unde d,; este diametrul efectiv: d, =D a? (4.148) in care notatiile au semnificatiile prezentate mai sus, d, este diametrul hidraulic dat de relatia (4.138), A este valoarea coeficientulul de pierderi liniare de sarciné determinata cu ajutorul diagramei Moody (figura 4.8), tar Asr eSte coeficientul de pierderi liniare de sarcin’ pentru curgerea gazelor arin spatiy! inelar. in cazul extractief simultane prin tevi $i prin spatiu! inelar diametrul hidraulic este: (4.149) iar diametrul efectiv este; d, (4,150) Depozitarza gazelor natural 9 294 oF Fig. 4.6. Valorile coeficientutui A in functie de regimul de curgere in care d, este diametrul inelar al coloanei de extractie. Coeficientul de pierderi liniare de sarcina Ass, la extractia gazelor simultan prin tevi si spatiul inelar este: (4.451) aide: neste? Valosraa) coaficlentulundetarmninatd ey egutorul ‘diagradiel Moody. ‘Aga cum s-a precizat mai sus, la deducerea relatiflor de calcul s-a considerat pentru factorul de neidealitate 2 o valoare constanta 2, De asemenza, pentru temperaturé s-a considerat o valoare constant Tw, care nu depinde de adancime. Pentru rezolvarea relatjilor (4.113), (4.114), (4.115) gi (4.119) se fac incercdri succesive, admitand pentru p: © valoare cu care se calculeaz’ valoarea medie 4 presiunii pm, astfel Depozitares gazefor naturale 32 r+ » fn cortinuare se \s temperatura medie 7, = pp.) calculeazd parametri redusi, 2, unde pe i Te sunt Parametri critici. Cu valorile parametrilor redusi cunoscute se citeste valoarea factorului de neidealitate Z din diagrame de tipul Z = Z(p,, T:). Pentru usurarea ca\culelor iterative se poate utiliza un program de calcul in EXCEL. La procesul de injectie relatiile sunt identice, dar sensul de curgere este in sens invers ceea ce duce la schimbarea notatiilor: p — pes, iar p> ~ Psiue » Variatia temperaturii Tmportanta cunoasterii temperaturii gazelor in ascensiunea prin coloane de extractiz este deosebité pentru determinarea cantitatilor de apa condensata, ca urmare a modificarilor parametrilar de stare , precum 9i pentru cuncasterea pasibilitatjlor de exploatare a sondelor de gaze intr- un regim, in aga fel stabilit, inc&t si nu existe peéricolul formarii criohidratilor. Nu poate fi neqli t faptul c& alegerea instalatiilor de suprafata ale sondelor de gaze se face in raport cu valorile parametrilor de stare ai gazelor produse. Extractia gazelor se poate face prin tevile de extractie s| In acest coz temperatura gazelor la capul de eruptie este mai mare, deoarece schimbul de cdidur& cu zona adiacent3 sondei este mai mic, Dar extractia gazelor se poate face si prin coloana de exploatare, In acest caz temperatura gazelor la capul de eruptie este mai mics, deoarece plerderea de c&ldurd in zona adiacentS sondel este mai intens3, Depozitwea gazelormturaie ig Fenomenul de schimb de c&idurd cu zona adiacenté este complex si valoarea coeficientului de schimb de ciidura nu poate fi corect determinata pe cale analitic’. Din aceastd cauza este necesara cercetarea sondei pentru obtinerea datelor necesare determinarii coeficientului de schimb de cldur3 pe baza unor misurari in santier. Pentru modelarea matematic’ a fenomenului scriem ecuatia de bilant energetic, considerand un element de teava de extractie intr-o sonda de gaze care Produce cu debit q un gaz cu masa specificd p gi cdldura specific’ cp. Fig. 4.7, Schema unui element de teava de extractie aflat intr-o sond3 de gaze pe, (dP +7, 4 aDalkeT —T. = 0 (4.152) In care dT este variatia temperaturil intre sectiunile 1 gi 2.ce urmare a schimbulul de cdldur& cu zona adiacent’, dT, este sciderea temperaturit a urmare a scéderii presiunii la curgerea gazului intre sectiunile 1 si 2, t este timpul in care gazul parcurge spatiul dintre sectiunile 1 2, D este diametrul interior al tevilor de extractie, T este temperatura gazului in Sectiunea 1, aflata la distanta /, masurat8 de la siul tevilor de extractie pe Degozitar og care |-am considerat la nivelul perforaturilor unde temperatura gazelor este 7. $i egala cu temperatura de zacdmant; k este coeficientul de Schimb de caldurd, jar T; este temperatura in zona adiacenté sondei la cota sectiunii 1, Considerand c& variatia temperaturil, ca urmare a variatiel presiunii in elementu| de lungime dl, este proportional’ cu ATp, reprezenténd r&cirea gazului, ca urmare a sc&derii presiunil la parcurgerea intregii coleane de extractie de lungime d: (4.153) rezult&: (4.154) Daca valoarea gradientului geotermic este grad Teste evident: T+ (L-lygradt =. = grad (4.155) Pentru / ‘Cantitates total de gaze (mil m') Fig. 4.16 Diagrama presiune — volum; ciclul de operare caracteristic unui rezervor cu impingere de ap in figura 4.16, linia OA reprezinté un rezervor cu impingere de apa care are un volum infinit. DacS gazul este injectat in rezervor, nu este PerceputS o schimbare a presiunil. Acest caz pu poate fi intdinit in practic’, dar poate fi considerat ca find un caz itd. Linia OB din figura 4.16 ilustreazi 9 curb tipicS a declinului de presiune pentru un rezervor cu impingere de apa. Trebuie subliniat faptul c& toate finiile reprezintd cenditii d= presiune egala in rezervor. Figura 4.17 ne arata ciclul de operare pentru un tip caracteristic de rezervor cu impingere de ap3. AceastS diagrams aratd la fel cu cea a unui ciclu de cperare pertru un rezervor volumetric, prezentat in figura 4.13. Depozitarea gazelor naturale —____120 Totusi aici sunt c&teva diferente importante. in ambele cazuri linia intrerupta reprezinté curba de declin a presiunil pentru rezervor. in cazul rezervorulul volumetric aceasta linie trece prin originea graficulul, fn cazul rezervarului cu impingere de ap’ aceast® linie nu trece prin originea graficului, Presiunes (10° Nim?) Cantitatea totala de gaze (mil m°) Fig. 4.17. Diagrama presiune ~ volum; cictul real de operare pentru un rezervor cu impingere de apd in figura 4.17 perioada de injectie este reprezentat& de linia AB. Prima portiune a acestel linii poate fi ceva mai abrupta dec&t aceeasi linie in figura 4.13, aceasta deoarece apa a ocupat spatiul ISsat liber de gaz (in timpul perioadei de extractie, cdnd presiunea este scdzut3) si gazele au fost injectate tntr-un volum mic de pari. Acest efect nu poate fi perceput, decat dac& rezervorul a avut 0 permeabilitate mare Presiunea in punctul 8 este mai mare deaarece gazele nu au impins apa in intregime. Linia BC arat perioada de inchidere dup§ perioada de injectie. In timpul acestej Perioade presiunea scade considerabil. in punctul C, dup perioada de injectie, presiunea este incd mai mare decat in cazul rezervorulul volumetric. Aceasta se intampla Depozitares gazelor naturale 421 deoarece presiunéa nu este egalizata in Partea de gaze a rezervarului. Argumentul ar fi acela ci gazul nu a impins in intregime apa pana la echilibru, Linia CB arata ciclul de extractie. La sfarsitul acestei perioade, punctul © are o presiune mai micd decat iy cazul rezervorului volumetric, datorit& faptului c& apa nu a reusit s4 umple spatiul porilor lsat liber de gaze. Din aceast’ cauza, volumul rémas pentru depozitarea gazelor, va fi mai mare. Linia DA reprezinta Perioada de inchidere dupa ciclul de extractie. In timpul aces:ei perioade de Inchidere presiunea in sond’ creste pn’ tn punctual A. Presiunea in acest punct este considerabil mai joasd decat linia de declin a presiunii, datorité conditiilor tranzitorii de presiune tn rezervor si datorit? faptulul e& afluxul de apa nu este complet. Fig. 4.18. Diagrama presiune ~ volum; ciclul real de operare pentru depozitul Urziceni [41] Depozitul de gaze Urziceni constituie un exemplu de rezervor cu impingere de apa. Figura 4.18 aratd ci exploatarea depozitulul de gaze Depozitarea gazelor naturale a Urzicen’ se face in regim mixt, cu impingere de ap&. Analiza cicluritor de exploatare (istoricul presiune - volum de gaze injectate si extrase pentru depozitul Urziceni) reprezentate graphic in figura 4.18 in perioada 1978 - 2002 arat& c& depozitul Urzicent nu a avut pierderi de gaze. Figurile 4.13 ‘91 4.17 reprezinté rezervoare care au fost transformate in unitati de depozitare, au atins cicluri de operare stabile repetabile si sunt etanse. 4.5.2.5, Dezvoltarea zicémantului de depozitare fn timpul dezvolt&rii (umplerii rezervorului cu gaze) se intdlnesc cicluri de tranzitie. Pentru un rezervor volumetric dezvoltarea istoriculul presiune ~ volum poate arta ca in figura 4.19. Dup& ce pema de gaze a fost injectat8, (gazul tampor) numai o parte din gazul curent (gaz de lucru) este injectat in primul an. Dupa ciclul de injectie o mic& parte din gazul curent, care a fost injectat, este extras. Acest model poate fi urmat timp de doi sau mai multi ani pana ce intreg valumul curent de gaze a fost injectat. Acest program este de obicel cuvernat de disponibilitatea gazului de a fi injectat in z3cdmant. Ciclurile de presiune - volum din timpul perloadei de dezvoltare sunt aflate, in jurul curbei de decline a presiunii, Cand toate gazele au fost injectate, z&c&mantul se va comporta ca in figura 4.13. Pentru rezervorul cu ap& activa istoricul presiune - volum poate arata chiar diferit. in multe cazuri, rezervorul cu ap’ activ poate s8 fi fost ori inchis, ori s& produca la presiuni relativ mici pentru perioade lungi de timp. Aceasta a permis ca apa s8 ocupe locul gazeler din rezervor, Cand injectia gazelor incepe, acestea trebuie s3 dizlocuiascii apa. Figura 4,20 prezinté diagrama presiune — volum in acest caz. Injectia pernei de gaze a fost efectuata intr-un ritm la care, desi presiunea este suficient& pentru a tndeprta apa, viteza de filtrare a Depozitarea aazelor naturale 123 acesteia este foarte mic&. Ca rezultat, curba presiune — volum se va situa deasupra curbei de declin a presiunii ap Preston tnd? at a a a a a) Cantitoted toleld de gexe (mileane ni} Fig. 4.19. Dezvoltarea ciclicé a rezervorului de gaze Cantitatea de gaze injectaté pe sezon poate fi guvernatS de disponibilitatea gazelor, De asemenea, poate fi limitaté pentru a permite fluxului de apa sa fie "in pas” cu injectia gazelor, Oricum, rezervorul este ‘inchis la sfargitul perioadei de injectie si presiunea scade, Urmeaz’ ca restul din perna de gaze gio mica parte din gazul curent (gaz! de lucru) 58 fie injectate Intr-o a doua perioada. in timpul iernii gazul curent este extras. in ciclurile urm&toare se injecteaz’ toatS cantitatea din gazul curent, astfel inet ciclurile presiune - volum se mut& la dreapta diagramei, apropiindu-se de curba de decline a presiunii, In timp ce apa va continua Si fie eliminata. Bupa cdteva cicluri variatia functiel p = f(AG) va avea alura redata in figura 4.17. epozitaree gazelor naturale 124 Presunea int run? Tara 3800 2 taniiote “ton oe geetmiiase ot Fig. 4.20, Dezvoltarea ciclica in cazul unui rezervor cu impingere de apa 4.5.2.6, Zicdminte neetanse Toate diagramele presiune — volum descrise pan& acum au fost pentru rezervoare care nu aveau scurgeri de gaze. Odata cu atingerea parametrilor projectati ai depozitulut valum, care se pot folosi pentru urmarirea stocului. Aceleasi perechi de se pot trasa curbe presiune - valori, corespunz&toare diferitelor puncte, pot fi comparate pentru doi ani diferiti. Dacd punctele sunt aceleasi, se poate deduce c& nu existé vreo scurgere. De obicei nu este posibil si se compare exact aceleasi puncte din cicki, datorit& diferentelor operationale de la an la an cauza aceasta este nevoie uneori $8 interpolim pentru scopul de a obtine o comparatie valida. Gazele din rezervor sunt depozitate in spatiile poroase d sponibile in zicémant. Acestea sunt denumite “Volumul porilor cu hidrocarburi” (VPH). Dac3 volumul porilor cu hidrocarburi, presiunea de zaicémant si temperatura sunt cunoscute, atunci cantitatea de gaze din zdcamant Depozitarea gazelor naturale 125 poate fi evaluat’. Invers, dac& volumul de gaze depozitate si temperatura de zicimant sunt cunoscute, volumul porilor cu hidrocarburi poate fi determinat. In cazul depozitelor de gaze, unde volumul de pori cu hidrocarburi (VPH) se modificd de la un ciclu la altul, acesta se poate calcula cu retatia: (4.180) VPH este velumul de pori ocupat cu hidrocarburi, [mil. mw]; Ve - volumul gazului curent extras sau inmagazinat, [mil. m*y]; \: = volumul gazulul tampon la inceputul ciclulul de inmagazinare, und respectiv, la inceputul ciclului de extractie, [mil. mn]; Po Px ~ presiunea in zacémant ta inceputul ciclulul de inmagazinars, respectiv, presiunea in zicémant la incegutul ciclului de extractie, [bara]; 2, Zz - factorul de compresibilitate al gazelor, corespunzétor inceputulul inmagazinarii, respectiv, inceputul extractiei, calculate in T - temperatura gazelor in zécdmant la inceputul ciclulul de inmagazinare, respectiv, la inceputul ciclului de extractie, [K]; Tp - temperatura gazelor in conditii normale, [K]. in ciuda simplitatii acestui tip de cdleul pot apare probleme la implementarea lui, Dacd rezervorul este neetans, cantitatea de gaze depozitata este incerta. Orice scurgere de-a lungul unel perioade mari de timp (cAtiva ani) poate duce la coneluzia c& volumul de gaze din depozit nu este corect caiculat. Pentru inléturarea acestor erori se vor folosi mai multe masurdtori care s8 nu acopere perioade foarte lungi de timp. Ecuatia de stare a gazelor reale poate fi scris& sub forma: (4.181)