Semestrul II, 2014-2015, D.Teh..lab.

DISPOZITIVUL TEHNOLOGIC N INGINERIA

INDUSTRIAL
Sisteme de prelucrare tip
Printr-o analiza a pieselor utilizate in constructiile tehnice se constata ca 70-75% din
totalitatea acestora contin piese marginite sau care au in componenta, suprafete plane si
cilindrice, 12-15% au suprafete plane si conice, restul prezentand alte suprafete.
Astfel, este prezent un procent foarte ridicat de utilizare a suprafetelor plane si cilindrice
in forma generala a pieselor pentru a caror realizare sunt adoptate procedee de prelucrare tip.
Majoritatea procedeelor de prelucrare mecanica utilizate pentru generarea suprafetelor, se
clasifica in doua categorii principale, in functie de suprafetele pe care le genereaza: operatii
tip frezare si operatii tip strunjire (fig.1).

Fig.1 Clasificarea generala a operatiilor tehnologice de prelucrare prin aschiere

Cu precadere, prima categorie genereaza suprafete plane, a doua genereaza suprafete

cilindrice. Astfel, se poate considera ca cele doua categorii de operatii sunt operatii
fundamentale, in timp ce alte tipuri de prelucrari constituie operatii derivate. Trecerea de la
un procedeu de prelucrare la altul din aceeasi categorie se face printr-o modificare a
parametrilor cinematici, schema generala de lucru fiind aceeasi.
Pentru realizarea acestor operatii se poate considera existenta unor sisteme tip de
prelucrare. De ex. in cazul prelucrarilor tip frezare cu utilizarea capului de frezat vertical al
masinii (fig.2), generarea suprafetelor are loc ca urmare a interactiunii dintre scula
aschietoare (SA), fixata in arborele principal al masinii si piesa fixata in mod corespunzator
in raport cu masa masinii, aflata in miscare de translatie.
1
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh..lab.1

Fig.2 Schema generala de prelucrare prin frezare

In cazul operatiei de frezare, SA efectueaza o miscare de rotatie in jurul propriei axe, ce

nu modifica principiul de generare al intregii categorii de prelucrare. Forma suprafetei
prelucrate si precizia sa depind de pozitia piesei in raport cu directia avansului si pozitia
taisurilor principale a SA.
Categoria prelucrarilor tip strunjire este caracterizata prin faptul ca piesa de prelucrat este
pozitionata in raport cu arborele principal al masinii si executa miscarea principala de rotatie
np in jurul propriei axe (fig.3), scula aschietoare aflandu-se in miscare de avans rectiliniu.

Fig.3 Schema generala de prelucrare prin strunjire

Calitatea si precizia prelucrarilor in acest caz sunt dependente de pozitia piesei in raport
cu axa arborelui principal si directia avansului sculei montate intr-un suport propriu.
Specific activitatilor de prelucrare mecanica prin aschiere este interactiunea dintre
elementele sistemului tehnic (ST):
Masina-unealta (MU);
Scula aschietoare (SA);
Semifabricat (SF).
Energia consumata are rolul de a produce lucru mecanic util, adica procesul de aschiere al
materialului supus prelucrarii.
Dispozitivul n cadrul sistemului tehnologic
Analizand d.p.d.v. functional, cele doua categorii de prelucrari rezulta faptul ca
dispozitivele se gasesc intr-o dependenta biunivoca cu celelalte verigi ale sistemului
2
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh..lab.1

tehnologic. Rolul de baza in cadrul sistemului tehnologic elastic al dispozitivului il constituie

legarea masinii-unelte de scula aschietoare si semifabricat in contextul miscarilor generate
cinematic.
Legea functionala (fig.4) dintre elementele caracteristice ale sistemului tehnic (ST) de
prelucrare MU-SA-SF este realizata prin:
Dispozitivul prin intermediul caruia se realizeaza pozitionarea corespunzatoare a
semifabricatului DSF, numit si dispozitiv de prelucrare mecanica;
Dispozitivul ce pozitioneaza scula aschietoare in raport cu MU numit si Idispozitivul
sculeiI DSA sau uneori, dispozitiv auxiliar.

Fig.4 Schema sistemului tehnic de prelucrare prin aschiere

Prin notiunea de semifabricat SF se are in vedere atat piesa supusa prelucrarii cat si piesa
supusa controlului, montajului, etc..
Rolul dispozitivului de prelucrare
Conform lexiconului tehnic romanesc, dispozitivul reprezinta un component auxiliar al
unui ST care constituie o unitate d.p.d.v. functional, ale carei legaturi ii permit o mobilitate
limitata si care in serviciu raman in repaos relativ.
Elementele de dispozitiv, legate functional intre ele, pot fi deplasate unele in raport cu
altele pentru a aduce SF intr-o pozitie bine stabilita, dupa care trebuie ca aceasta pozitie sa fie
mentinuta intr-un repaos relativ fata de celelalte componente ale ST. Astfel, pentru
prelucrarea prin strunjire a unui reper (fig.5) este necesar ca axa x-x sa se suprapuna cu axa
geometrica a strungului, materializata de axa arborelui principal. dispozitivul utilizat in acest
scop este o mandrina universala, numita si universal de strung (fig.3).

Fig.5 Schema prelucrarii prin strunjire

SF este adus in pozitia de prelucrare daca se apropie bacurile de strangere prin deplasarea
lor simultana, determinate de constructia strungului. Legatura functionala dintre elemente
este determinata de elementele componente: angrenajul pinion-cremaliera, coroana-bacuri.
3
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh..lab.1

Dispozitivele se gasesc intr-o dependenta, biunivoca cu celelalte verigi ale ST. Baza in
cadrul SF este constituita de legarea MU de SA si SF, in contextul miscarilor de generare
cinematica. Dispozitivele de prelucrare in cadrul ST, au rolul de a orienta suprafata de
prelucrat a SF in raport cu traiectoriile presupuse ale taisurilor printipale ale sculei
aschietoare si sa pastreaze aceasta pozitie pe toata durata procesului de prelucrare.
Scopul proiectrii dispozitivelor
Investitia necesara realizarii si prelucrarii pieselor in dispozitive este justificata de
functiuni de ordin tehnic, economic si organizatoric.

Cresterea productivitatii la prelucrare

Cresterea productivitatii muncii este realizata prin trei categorii de factori:

- Reducerea timpului auxiliar necesar fixarii sau desfacerii SF: eliminarea unor
faze ajutatoare de pozitionare, reglare, strangere simultana a mai multor piese
(fig.6);

Fig.6 Cresterea productivitatii prin strangere simultana

Reducerea timpului de baza prin: reducerea unor faze sau operatii de trasarepozitionare, intensificarea regimului de aschiere, prelucrarea simultana a mai
multor piese (fig.7);

Fig.7 Cresterea productivitatii prin prelucrare simultana

Suprapunerea timpului de baza cu timpul auxiliar, in cazul unor dispozitive cu

prelucrare simultana a mai multor piese sau prelucrarea unei piese cu mai
multe scule (fig.8).

Fig.8 Crestrea productivitatii prin prelucrarea cu mai multe scule

4
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh..lab.1

Imbunatatirea preciziei de prelucrare

Imbunatatirea preciziei in momentul prelucrarii SF se poate realiza prin:

- Eliminarea erorilor subiective de trasare, pozitionare, verificare;
- Reducerea erorilor de orientare si fixare a SF;
- Crearea conditiilor pentru obtinerea interschimbabilitatii totale a lotului de
piese prelucrate

Largirea posibilitatilor tehnologice ale MU si reducerea inverstitiilor

Extinderea variantelor tehnologice posibile pe MU se poate obtine prin:

- Executarea unor operatii tehnologice care nu fac parte din domeniul prelucrarii
MU respective. Exemplu: se pot realiza suprafete sferice interioare pe masini
de gaurit (fig.9), masini de frezat sau pe strunguri. De asemenea, se pot realiza
tot cu ajutorul dispozitivelor, operatii de strunjire pe masini de gaurit sau
frezat;

Fig.9 Prelucrarea suprafetelor sferice interioare pe o masinia de gaurit

Executarea unor prelucrari de precizie ridicata pe MU uzate fizic, utilizand

dispozitive cu precizie inchisa (precizia prelucrarii este dependenta doar de
precizia dispozitivului), cum ar fi dispozitigele de gaurit cu bucse de ghidare a
burghielor.

Reducerea efortului uman

Reducerea efortului uman se poate obtine prin mecanizarea si automatizarea operatiilor

de fixare si sporirea gradului de securitate a muncii.
Condiiile tehnice impuse dispozitivelor
Satisfacerea functiunilor presupune ca dispozitivele sa indeplineasca o serie de conditii,
printre care:
Rationalitate: sa prezinte un grad corespunzator de specializare, mecanizare si
automatizare, astfel incat activitatea cu dispozitivul sa fie superioara activitatii fara
acesta.
Aceasta conditie presupune optimizarea variantei de orientare si fixare a SF, realizarea
unei constructii armonioase d.p.d.v. tehnic si ergonomic.

5
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh..lab.1

Rigiditate si fiabilitate suficienta pentru a inlesni aplicarea unor regimuri intensive de

prelucrare si mentinerea in timp a preciziei de prelucrare.

Aceasta conditie presupune utilizarea unor materiale cu o buna rezistenta mecanica si

dimensionarea corespunzatoare a elementelor componente.

Constructie simpla, usor de intretinut si realizata la un pret de cost redus, adecvata

functiunilor si scopului propus.

Structura funcional-organologic a dispozitivului

Functiile impuse dispozitivului sunt realizate prin intermediul unor grupe de elemente
caracteristice, general acceptate:
Orientarea SF;
Fixarea SF;
Ghidarea, reglarea, pozitionarea SA;
Pozitionarea sau reglarea pe MU;
Automatizare, mecanizare;
Legatura interna.
O structura generala a unui dispozitiv tehnologic este prezentata in fig.10. Corespunzator
functiilor mentionate anterior, dispozitivul contine:
Elemente de orientare, fixare sau elemente de orientare si fixare a SF;
Elemente de ghidare sau reglare a SA;
Elemente de pozitionare sau reglare pe MU;
Elemente pentru automatizare, mecanizare;
Elemente de legatura interna.

Fig.10 Structura functional-organologica a dispozitivului

6
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh..lab.1

Structura unui dispozitiv este determinata de:

Forma geometrica a SF;
Volumul productiei al reperului de prelucrat;
Gradul de mecanizare si automatizare al actionarilor;
Numarul si natura prelucrarilor executate.
Grupele organologice de elemente constructive (fig.11), deriva din necesitatea integrarii
dispozitivului in sistemul tehnologic (STh) de prelucrare. Fiecare grupa de elemente prezinta
o anume functionalitate, intre grupe fiind legaturi de interdependenta.

Fig.11 Schema generala de orientare si fixare

Clasificarea dispozitivelor
Ca urmare a unei marii diversitati de tipodimensiuni de piese existente in constructia de
masini si a caracterului oarecum independent de proiectare, exista o foarte mare varietate de
constructii de dispozitive.
Totusi, in industrie, dispozitivele de prelucrare s-au putut clasifica dupa trei criterii:
Dupa natura activitatii de baza a ST (destinatia tehnologica):
- dispozitive de prelucrare pe MU, utilizate pentru orientarea si fixarea SF in
raport cu miscarile de generare ale MU. La randul lor, acestea pot fi grupate
dupa natura prelucrarii in: duspozitive pentru strunjit, dispozitive pentru
frezat, dispositive pentru gaurit, etc.;
- dispozitive de control, utilizate pentru orientarea corespunzatoare a SF, in
raport cu traiectoriile instrumentului de control (operatii de control interfazic
si control final);
- dispozitive de asamblare, utilizate pentru pozitionarea reciproca a pieselor
necesar a fi ansamblate;
- dispozitive de transport sau depozitare;
- dispozitive pentru tratamente termice, etc..

Dupa gradul de specializare:

- universale, destinate unei game mari de tipodimensiuni de piese: mandrine
universale, menghine de masina, capete de divizare universale, varfuri
rotative, etc.;
- specializate, destinate prelucrarii unor familii de piese, realizate prin
intermediul unor elemente reglabile: platouri magnetice, dispozitive de
prelucrat sferico-toroidal, etc.;
- speciale, sunt utilizate pentru prelucrarea unei singure piese si a unor anumite
operatii tehnologite.

Dupa sursa de energie utilizata pentru actionare:

- manuale;
7

vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh..lab.1

mecanizate (pneumatice, hidraulice, electrice, etc.)

automatizate (sunt compet mecanizate, iar operatorul are doar rolul de
supraveghere si comanda).

Schema genarala de clasificare a dispozitivelor de lucru, in domeniul ingineriei industriale

este prezentata in fig.12. Se remarca mai multe criterii de clasificare, printre care:
Dupa specificul activitatii:
- dispozitive de prelucrare mecanica;
- dispozitive de prelucrare neconventionala;
- dispozitive de control;
- dispozitive de asamblare;
- dispozitive de transport;
- dispozitive de tratament termic.

Dupa gradul de universalizare:

- dispozitive universale;
- dispozitive modulate;
- dispozitive specializate;
- dispozitive speciale;

Fig.12 Schema clasificarii dispozitivelor de lucru in sistemul tehnologic

8
vladac-uvab.webnode.ro