Sunteți pe pagina 1din 8

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.

CONSTRUCIA REAZEMELOR SUPLIMENTARE


Funcionalitatea reazemelor suplimentare
Rezemarea suplimentara a semifabricatului este justificata in cazul unor piese insuficient
de rigide si are rolul de:
-

sporire a stabilitatii in timpul prelucrarii;


crestere a rigiditatii piesei sub actiunea fortelor de prelucrare in vederea cresterii
preciziei de prelucrare, prevenind astfel vibratiile si deformatiile.

Astefl, la prelucrarea cotei a(Ta) din fig.1, piesa este orientata prin baza de asezare (1), in
raport cu care se face si fixarea. Sub actiunea fortelor de prelucrare, piesa se va deforma,
compromitand precizia de prelucrare impusa. Pentru a preveni aceasta deformatie este ca pe
suprafata B sa se realizeze o rezemare suplimentara. Insa, aceasta rezemare nu poate fi fixa
deoarece variatia cotei h(Th) pentru lotul de piese ar face ca nu toate piesele sa fie in contactc
cu suprafata reazemlului. Asadar, rezemarea suplimentara se va realiza prin intermediul unui
mecanism prevazut cu posibilitati de compensare a lantului de dimensiuni.

Fig.1 Utilizarea reazemelor suplimentare

Pentru ca schema de orientare a piesei sa nu fie modificata este necesar ca in timpul


orientarii reazemul suplimentar sa se comporte ca ca un reazem mobil. Astfel, piesa se va
aseza in mod corespunzator pe baza de asezare, se va fixa cu forta F si apoi se va aduce
reazemul suplimentar in contact cu suprafata B, blocandu-l in aceasta pozitie. Din acest
moment, reazemul se comporta ca un reazem rigid, prevenind deformatia piesei. La
inchiderea activitatii de prelucrare, mai intai se va debloca reazemul suplimentar si apoi se va
extrage piesa de pe reazemele principale. La inlocuirea piesei de prelucrat fazele se succed in
mod identic. Rezulta ca reazemele suplimentare nu preiau grade de libertate.
Clasificarea reazemelor suplimentare
Exista o larga diversitate de reazeme suplimentare ca urmare a varietatii mecanismelor
prin care se realizeaza functionalitatea lor si a formelor de suprafete prin care se realizeaza
rezemarea:
Dupa functionalitate:
- cu autoasezare
1
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.8

cu asezare ulterioara

Dupa constructie:
- cu plunjer-pana
- cu plunjer-surub de blocare
- cu plunjer-bila
- cu parghie-bila
Dupa modul de actionare:
- cu actionare manuala
- cu actionare mecanizata
Dupa suprafata de rezemare a semifabricatului:
- pentru suprafete plane
- pentru suprafete cilindrice
- pentru alte suprafete (conice, inclinate, etc.)
Dupa numarul de puncte de reazem:
- simplu
- multiplu
Reazeme suplimentare cu autoaezare
Proprietatea de autoasezare este urmare a existentei unui element elastic, de regula un arc
elicoidal de compresiune, care face ca reazemul propriu-zis sa vina in contact cu
semifabricatul. Aceste reazeme isi stabilesc pozitia odata cu orientarea corecta pe reazemele
principale ale dispozitivului, dupa care sunt blocate, devenind rigide.
Constructiv, aceste reazeme sunt caracterizate prin trei elemente componente distincte,
conform schemei bloc din fig.2:
- elementul de contact reazem-semifabricat (EC)
- elemente elastice pentru autoasezare (EE)
- element de blocare (EB)

Fig.2 Constructia generala a reazemelor suplimentare cu autoasezare

In general, toate constructiile de acest gen au in componenta un plunjer (1) ghidat in


corpul (3) dispozitivului si aflat sub actiunea elementului elastic EE. Pe capatul plunjerului
este asezat elementul de contact EC, a carui forma depinde de forma suprafetei de rezemare a
semifabricatului. Prin plunjerul (2) se face blocarea plunjerului (1) in pozitia de lucru
necesara, prin intermediul unui element de blocare EB.
2
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.8

Forma constructiva a elementului de contact pentru suprafete plane este plana sau sferica.
Constructia unui reazem suplimentar este prezentata in fig.3. In corpul dispozitivului (1) se
monteaza o bucsa intermediara (2) in care culiseaza plunjerul (3). Pe capul acestuia este
montat cepul reglabil (5) si un capac (4) de protectie. Blocarea plunjerului se face cu tija (7)
care ale la un capat un profil de pana de unghi , iar la celalalt capat prezinta un orificiu
filetat, pentru tragere. In cazul actionarii de la distanta se utilizeaza o tija intermediara (8),
care este prezata de surubul (10). Bucsa (9) este impiedicata sa se roteasca de catre stiftul
(11).

Fig.3 Constructia reazemelor cu autoasezare pentru suprafete plane

Efectul de blocare al plunjerului se realizeaza ca urmare a valorii unghiului , care trebuie


sa respecte conditia de autoblocare: = (6 ... 8), de asemenea, ca urmare a unghiului de
inclinare a spirei filetului surubului (10).
Plunjerul (3) se gaseste in permanenta sub actiunea arcului elicoidal (6), care creeaza o
forta suficienta pentru a impinge plunjerul cand nu este blocat, dar insuficienta pentru a ridica
piesa de pe reazemele principale.
Pentru garantarea functionalitatii este necesar ca ajustajul de montaj dintre plunjerul (3) si
tijele (7, 8) sa fie un ajustaj cu joc d1, d4, iar ajustajul bucsei (2) cu corpul sa fie presat d2.
Capacul (4) formeaza un ajustaj cu joc cu bucsa (2) d3, protejand ajustajul plunjerului de
patrunderea aschiilor. Cursa plunjerului se stabileste astfel incat, in stare libera, suprafata
activa a cepului (5) sa nu depaseasca nivelul suprafetei de rezemare suplimentara a
semifabricatului, impingand usor, comprimand arcul elicoidal. Desurubarea elementului
filetat (10), pentru deblocarea plinjerului, se face dupa fiecare piesa prelucrata.
Forma sferica a suprafetei active a cepului reglabil (5) se alege atunci cand suprafata de
rezemare nu este prelucrata sau este brut prelucrata (forjata). Pentru suprafete plane de
rezemare se mai pot utiliza formele plate sau inelare de corpuri reglabile.
Un exemplu de element de contact utilizat in cazul suprafteleor cilindrice de rezemare
(fig.4) este cel in care capatul plunjerului este profilat sub forma de prisma (fig.4.a) sau pe
care se monteaza o prisma (fig.4.b).
Elementele pentru blocarea plunjerului dintr-un reazem suplimentar cu autoasezare pot fi:
3
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.8

surub-pana (fig.3, 4)
excentric-pana (fig.5)
arc-pana (fig.6)
pana-forte de contact (fig.7)

Fig.4 Reazem suplimentar de tip surub-pana

Fig.5 Reazem suplimentar de tip excentric-pana

Fig.6 Reazem suplimentar de tip arc-pana

Fig.7 Reazem suplimentar de tip pana-forte de contact

Mecanismul de rezemare suplimentara din fig.5 realizeaza blocarea plunjerului prin


intermediul tijei (3) presata de axul cu excentric (4). Arcul (5) readuce tija in pozitia initiala
in stare libera.
Mecanismul din fig.6 permite blocarea plunjerului (1) prin intermediul fortei arcului
elicoidal (6), care prezeaza pana (5). Pentru deblocare se utilizeaza cepul (8) montat pe axul
(9).
In toate aceste mecanisme, este utilizat un singur plunjer pentru rezemare suplimentara.
La mecanismul din fig.8, prin actionarea surubului (3), care preseaza asupra tijei (4) si
aceasta asupra plunjerului (1), se produce o tragere a bucsei (2) prin care trece plunjerul (1).
Ca urmare a acestui fapt, plunjerul (1) este blocat pe ambele parti: pe partea sub forma de
pana si pe partea cilindrica opusa prin efectul fortelor de contact. In cazul acestui mecanism,
reazemul cu autoasezare realizeaza rigidizarea in doua puncte de contact. Functionarea este
similara mecanismului din fig.7.

Fig.8 Constructia reazemelor suplimentare cu doua puncte de contact

4
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.8

Tot cu doua plunjere este si mecanismul din fig.9. constructia este mai complexa ca
urmare a automatizarii strangerii piesei pe reazemul principal, dar si a automatizarii blocarii
reazemelor suplimentare.

Fig.9 Constructia reazemelor suplimentare automatizat

Semifabricatul se orienteaza pe bucsa de centrare (3), iar pentru fixare se utilizeaza boltul
(5) si saiba detasabila (4). Forta F este realizata prin pana (7) existenta pe tija motorului M1.
Evident, pentru o buna orientare este necesar ca penele (8) ale reazemelor suplimentare sa fie
retrase. Arcurile (10) vor determina contactul elementului (11) cu suprafata semifabricatului.
Forma elementului de contact este inelara pentru a permite prelucrarea alezajului. Pentru
blocarea plunjerului (1) se utilizeaza motorul hidraulic M2, care prin pana (8) deplaseaza tija
(9). Actiunea uleiului in motorul M2 se realizeaza punand maneta distribuitorului (6) pe
pozitia I. Uleiul va trece spre motorul M1, iar dupa ce se inregistreaza o presiune minima
necesara dezvoltarii fortei de fixare F, se va deschide releul de presiune R care permite
alimentarea celor doua motoare M1 si M2 ale reazemelor suplimentare.
Blocarea tangentiala a plunjerului de rezemare suplimentara este prezentata in fig.10.
Dupa autoasezarea corespunzatoare, plunjerul se blocheaza ca urmare a tijei (2), montate pe
pistonul (3) al motorului hidraulic sau chiar pneumatic. Capatul tijei este tronconic si la
deplasarea sa spre plunjerul (1) creeaza efectul de impanare.

Fig.10 Blocarea tangentiala a plunjerului de rezemare suplimentara

Reazeme suplimentare cu aezare ulterioar


Spre deosebire de reazemele cu autoasezare, reazemele suplimentare cu asezare ulterioara
sunt aduse in contact cu suprafetele de sprijin ale semifabricatului numai dupa ce s-a realizat
orientarea si fixarea in raport cu reazemele principale. Constructia lor este realizata astfel
incat sa nu afecteze semifabricatul de pe reazemele principale.
5
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.8

Solutiile constructive de reazeme suplimentare cu asezare ulterioara sunt diverse in


functie de forma piesei si de modul de actionare. Se deodebesc, in general, trei categorii de
reazeme tipice:
-

reazeme utilizate pentru suprafete plane libere


reazeme utilizate pentru suprafete plane paralele sau cilindrice interioare
reazeme utilizate pentru prelucrari prin strunjire sau rectificare sau rectificare rotunda

Constructia caracteristica, normalizata, de reazem cu asezare cu asezare ulterioara, este


cea utilizata in cazul suprafetelor plane libere, conform fig.11.

Fig.11 Constructia standardizata a reazemului suplimentar cu asezare ulterioara

Semifabricatul este centrat si asezat pe boltul cu guler (1) montat in corpul dispozitivului
(2). Semifabricatul se fixeaza cu forta F. In vederea rigidizarii prelucrarii determinate prin
cotele H si A se impinge pana (4) pana ce plunjerul (3), ridicandu-se, vine in contact cu
suprafata semifabricatului. In aceasta pozitie se infileteaza surubul (7) si prin bila (6) si
penele-disc (5) se produce blocarea penei. Unghiul penei trebuie sa indeplineasca aceleasi
conditii de functionalitate ca in cazul reazemelor cu autoasezare: = (6 ... 8). La inchierea
prelucrarii se va debloca mai intai pana, dupa care se trage spre dreapta. Se introduce si se
fixeaza pe bolt un nou semifabricat, dupa care fazele se repeta.
Constructia unor reazeme din a doua categorie este prezentata in fig.12. rigidizarea
laturilor ghidajului se realizeaza fie prin deplasarea bacurilor (1), articulate pe suportul (4), cu
ajutorul unei bile (3) existente la capatul surubului de actionare (fig.12.a), fie cu ajutorul
plunjerelor (1) actionate prin bila (3) (fig.12.b). Mecanismele pot fi utilizate acolo unde se
pune problema rigidizarii pe doua directii.

Fig.12 Constructia reazemlor suplimanter cu aseazare ulterioara pentru suprafete plan paralele sau cilinstrice
interioare

Rigidizarea pieselor de tipul arborilor lungi se face prin utilizarea unor reazeme
suplimentare, de regula ulterioare, numite linete. Prin prelucrarea unor asemenea piese, prinse
intre varfuri de centrare sau intre universal si varf de centrare, sub actiunea fortelor de
prelucrare sau chiar a greutatii proprii, apare:
- incovoierea piesei in timpul prelucrarii
- instabilitatea regimului de prelucrare ca urmare a vibratiilor
6
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.8

Si intr-un caz si in celalalt este afectata precizia de prelucrare si calitatea suprafetei


prelucrate. Deformatia principala a semifabricatului se face sub actiunea fortei P2 (fig.13).
Aceasta, in timpul prelucrarii pe lungimea L, este mobila. Deci pentru prelucrari de precizie,
rezemarea suplimentara trebuie realizata astfel incat componenta P2 sa se descarce in
totalitate.

Fig.13 Actiunea fortei principale de aschiere in cazul prinderii intre varfuri si centrare

O astfel de lineta este o lineta mobila sau lineta de urmarire. Pentru prelucrarea, lineta
mobila se monteaza pe sania transversala a strungului si se va deplasa odata cu aceasta.
Prelucrarea de degrosare, se realizeaza cu linete fixe, montate pe ghidajele strungului, pentru
care s-au prelucrat initial tronsoane de centrare.
Din punt de vedere constructiv se utilizeaza un numar mare de linete, care pot fi
clasificate functie de:
mobilitate
- fixe (stationare)
- mobile
gradul de universalitate
- speciale
cu semilagare
cu galeti
- universale
cu role
cu rulmenti
numarul bratelor de lineta
- simple (cu un brat)
- duble (cu doua brate)
tipul elementelor reglabile
- cu plunjer
- cu falci
capacitatea de amortizare a vibratiilor
- normale (obisnuite, fara amortizor)
- cu amortizor
reglarea elementelor active
- independenta
- simultana (sincrona)
Conditiile impuse linetelor sunt:
- sa aiba rigiditate mare, pentru a garanta precizia si stabilitatea prelucrarii;
7
vladac-uvab.webnode.ro

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.8

elementele de contact trebuie alese astfel incat sa nu deterioreze suprafata prelucrata;


sa permita ungerea suprafetei de contact, evitand uzura;
sa asigure reglarea corespunzatoare elementelor active in asa fel incat elementele de
contact sa fie la fel de incarcate

O lineta fixa (fig.14) este formata din doua parti principale: corpul (6), prin care se
moteaza pe ghidajele strungului si capacul (1). De regula, in capac este un suport si in corp
sunt doua suporturi pentru plinjerul (3) care se poate deplasa radial datorita surubului (2).
Plunjerele sunt impiedicate sa se roteasca.

Fig.14 Constructia linetelor fixe

Fig.15 Constructia linetelor de urmarire

In pozitia de lucru plunjerele se blochiaza cu suruburile (5). Elementul de contact cu


semifabricatul este o placuta (4). Capacul linetei poate fi rabatat in jurul boltului (9), pentru
introducerea semifabricatului. De asemenea, se poate inchide pe corp cu ajutorul unui surub
(8) ce poate fi rabatat. Fixarea de ghidajul masinii-unelte se face cu o placa (7).
Lineta mobila (fig.15), contine doua plunjere. Aceste plunjere sunt actionate de suruburile
(2) si au la capatul opus elementele de contact efectiv fie rulmenti (4), fie placute de contact
(4). Corpul linetei se fixeaza cu un surub (5) pe sania transversala a strungului si cu un alt
surub, prin orificiul a, lateral.

8
vladac-uvab.webnode.ro