Adolescenta-spaima educatiei

Adolescenta considerata ori varsta de aur ori varsta ingrata este una dintre cele mai
controversate probleme in psihologia varstelor datorita complexitatii acestei etape a vietii care se
distinge prin dinamica si varietatea formelor de manifestare.
Gerald Adams si Michael Berzonsky afirma ca exista dovezi substantiale in ceea ce
priveste scaderea motivatiei scolare,a atasamentului fata de scoala si a rezultatelor scolare de-a
lungul primelor ani ai adolescentei. In multe cazuri scaderea motivatiei si a rezultatelor scolare
coincide cu trecerea de la gimnaziu la primul an de liceu. Eccles si Midgley au sugerat ca aceste
aspecte negative ale dezvoltarii rezulta din faptul ca liceele nu ofera un mediu educational
potrivit pentru cei aflati la inceputul adolescentei sau cei care sunt in primul an de liceu:
existenta unui control sever din partea profesorului combinata cu o slaba stimulare a autonomiei
elevului si a luarii de decizii;relatiile negative dintre profesori si elevi; instruirea la nivelul
intregii clase este bazata pe compararea sociala si increderea scazuta a profesorului ca este
capabil sa se ocupe de toti elevii.
In adolescenta apar legaturi affect-experienta inedited care reprezinta care reprezinta baza
unei schimbari substantiale in reteaua asociativa a afectelor si emotiilor(p.316)
Indivizii care si-au dezvoltat identitatea au pornit de la explorarea unor directii in viata
inainte sa isi asume angajamente in timp ce indivizii cu identitate inclusa si-au asumat
angajamente inainte sa faca anumite explorari semnificative(p.243)
Apelurile adolescentilor la influenta personala in contextual conflictului adolescentparinte afera un mechanism pentru renegocierea si largirea granitelor autoritatii adolescentului
asupra sinelui(p.294)
Adolescenta este considerate de obicei o perioada a desprinderii de familie si a integrarii
mai hotarate in lumea pritenilor.Se asteapta de la tineri sa petreaca mai mult timp cu prietenii, sasi construiasca o viata centrata mai mult pe relatiile cu alti tineri sis a apeleze la acestia pentru
sprijin emotional si material(p.367)
Furman si Wehner au avansat idea ca partenerii romantici devin figure importante pentru
functionarea celor patru sisteme comportamentale: afilierea, reproducerea sexuala, atasamentul si
grija pentru celalalt(p.355)

In primul an de liceu exista o probabilitate mai mare decat in clasele gimnaziale sa existe
o serie de caracteristici nepotrivite elevilor:

Control sever din partea profesorului

Slaba stimulare a autonomiei elevului
Relatii negative intre elev si professor

Studentii care considera ca mediile de invatare sunt extreme de compatibile cu ei, le vor
percepe ca fiind mult mai stimulative si vor obtine mai multe beneficii de pe urma
facultatii(p.198)
Experienta in munca joaca un rol important in maniera in care se autodefinesc
adolescentii. Confruntarea cu realitatea muncii platite ii poate stimuli sa analizeze cu seriozitate,
de multe ori pentru prima data in viata cine isi doresc sa fie(sau sa nu fie) sau c ear putea fi pe
piata muncii(p.140)
Dimensiunile educarii si stilurile generale de crestere joaca un rol important in perceptiile
de sine ale adolescentului dar si ele sunt mediate de alte circumstante familiale. Extinzand
perspective stimei de sine in vederea includerii imaginii de sine positive si negative, va fi
posibila o intelegere mai profunda a rolului sinelui(p.342)
Religia este un process de atasare fata de altii(dint-o organizatie, fata de organizatie si fata
de divinitate). In functie de necesitatile unui tanar modelul sau de atasament religios va tinde sa
corespunda elementelor care au dat roade in cadrul sistemului familial si/sau va compensa ceva
ce nu a mers bine(p.81)
Din unele studii (Pascarella si Terenzini) reiese faptul ca schimbarile aparute la adolescentii
ce urmeaza o facultate s-au inregistrat la nivel intellectual; dovezile clare sunt abilitatile
cantitative si verbale, gandirea critica si folosirea gandirii principale in rezolvarea problemelor
morale. Faptul ca un adolescent termina o facultate are o semnificatie mai mare decat tipul
facultatii absolvite sau experientele avute. Detinerea unei diploma de absolvire a unei facultati
ofera persoanelor anumite avantaje pe viitorul carierei sale, in medie, persoanele care au absolvit
o acultate au venituri mai mari, locuri d emunca stabile, mobilitate si rezultate mai bune in
cariera. Un avantaj al adolescentilor este ca ar putea aplica pentru un loc de munca ce nu necesita
foarte multe studii (superioare) in sarcinile pe care le vor realiza. In concluziea, admiterea,
urmarea si ceea ce este mai important, finalizarea (absolvirea) unei facultati este o investitie

inteleapta, dar aceasta nu va da acelasi rezultat pentru toti, fiind mai profitabila pentru unii decat
pentru altii.

Bibliografie:
Gerald R. Adams , Michael D. Berzonsky Psihologia Adolescentei Ed. Polirom 2009

Tolea Iolea Anisoara

Psihologie zi
An II, grupa 2
Psihologia varstelor-seminar