Sunteți pe pagina 1din 15

Preferata

DANEMARCA

Danemarca este o tara care se prezinta convingator, iar clientii lor sunt in general multumiti.
Pentru o tara cu o suprafata de aproximativ 40 000 de km2 (mai mica decat Letonia sau
Lituania si pe care cei trei vecini nordici ai sai o fac sa para si mai mica) si a carei populatie
abia daca insumeaza 5 milioane de locuitori, Danemarca se situeaza pe locul 25 in randul
economiilor mondiale (cu mult inaintea Norvegiei, Finlandei, Arabiei Saudite, Hong Kong-ului,
Africii de Sud, Iranului si Poloniei, printre altele).
Chiar mai impresionant decat cifra PIB-ului total este faptul ca o mare parte a acestuia o
reprezinta produsele de calitate, atat in industrie, cat si in agricultura. Danezii nu vand ieftin,
insa mereu se gasesc amatori pentru produsele lor. Exporturile vizibile depasesc, de obicei,
importurile vizibile. Succesele comerciale demonstreaza ca danezii se bucura de un nivel de trai
ridicat. PIB-ul pe cap de locuitor, probabil cea mai uluitoare statistica, depaseste 32 000 $,
detinand recordul intre tarile membre UE, cu exceptia Luxemburgului, care beneficiaza de
anumite avantaje. Populatia Danemarcei se afla pe locul sapte in lume in randul tarilor cu cea
mai varstnica populatie si inregistreaza o crestere dintre cele mai lente.
Danemarca este tara cu cele mai mici familii din lume (alcatuite din 2,2 persoane), iar locuitorii
sai ocupa locul trei pe plan mondial in ceea ce priveste utilizarea telefonului si locul sapte intre
cei mai mari bautori. De asemenea, este tara cu cea mai mare ocupare a fortei de munca din
Europa (55,8%), intrecuta numai de Singapore in restul lumii.

De ce se bucura danezii de atata succes?


Ca s-o luam cu inceputul, ei au fost prin preajma de o lunga perioada de timp, iar tara nu este
chiar atat de mica. Danemarca nu este numai cea mai veche monarhie din Europa, dar
cuprinde Danemarca propriu-zisa, Insulele Faroe si inca o insula din emisfera vestica, deloc de
neglijat, si anume Groenlanda. Aceasta ultima parte a regatului masoara 2 670 de km de la nord
la sud si 1 050 de km de la est la vest. Nu este toata formata numai din gheata, pe 16% din
suprafata, aceasta lipsind. Groenlanda a fost de fapt colonie daneza pana in 1953 si are
propriul sau buget inca din 1979, insa ramane loiala regatului si este administrata de guvernul
danez. Danezii, flexibili, le acorda locuitorilor din Groenlanda o autonomie considerabila. Acestia
au propriul drapel, sunt scutiti de stagiul militar si nu au aderat la UE. Ca si in cazul Norvegiei,
drepturile de pescuit tind sa complice procesul aderarii. Un acord similar exista si in cazul
locuitorilor Insulelor Faroe, care au doi reprezentanti in Parlamentul danez si sunt reprezentati si
in Consiliul Nordic.
Cultura, Valorile Flexibilitatea, toleranta si discernamantul in afaceri sunt trei dintre cele
mai importante caracteristici ale danezilor.
Ei sunt in principal luterani, iar multe dintre valorile lor sunt protestante, impartasite de vecinii lor
nordici. Cinstea, curatenia, etica muncii, egalitarismul, dreptatea sociala, drepturi egale pentru
femei si spatiile publice ingrijite stau la baza existentei daneze. Insa in unele privinte, danezii se
deosebesc in mod considerabil de alti nordici. Adesea priviti ca latini nordici, ei sunt mai
comunicativi, nepretentiosi, expansivi si se integreaza mai usor in comunitatea internationala
decat suedezii, norvegienii sau finlandezii.
Consultarea cu colegii inainte de a lua o decizie este obligatorie, ca si in Suedia, insa danezilor
le este mai la indemana acest lucru si apoi actioneaza rapid. Dupa incheierea discutiilor
cuvenite, ei doresc autonomie si independenta. Danezii sunt de parere ca se pricep sa ia
decizii, dupa modelul finlandez, intr-o maniera pragmatica si urmarind un anumit scop. Danezii
sunt deseori ironici si sarcastici. Deoarece ei cred in egalitarismul absolut, savureaza
franchetea usturatoare si ironiile inteligente.
Orice forma de laudarosenie sau rezerva este taxata fara mila, la fel ca in Australia. Danezilor le
place sa-si enumere cele zece porunci: Sa nu te crezi buricul Pamantului. Sa nu crezi ca esti
egalul nostru. Sa nu te crezi mai destept ca noi. Sa nu te crezi mai bun decat noi. Sa nu crezi ca
stii mai multe ca noi. Sa nu crezi ca insemni mai mult ca noi. Sa nu crezi ca ti se cuvine ceva.
Sa nu razi de noi. Sa nu crezi ca ii pasa cuiva de tine. Sa nu crezi ca ne poti invata ceva. Totusi,
daca aceste admonestari si avertismente vi se par teribile, retineti ca le puteti evita fiind potrivit

de modest si moderat atunci cand tratati cu danezii. Intr-adevar, jovialitatea si stilul lor de afaceri
aparent impasibil in general le face pe celelalte natii sa se simta in largul lor.
Concepte, Stilul de conducere si statutul
Conceptiile fundamentale ale danezilor sunt in general in conformitate cu pozitia lor democratica
si cu principiile protestante. Liderii se aleg pe baza realizarilor lor si a demonstrarii competentei
tehnice. Ei trebuie sa fie rezervati si blajini si sa se consulte cu colegii. Tara detine foarte putine
firme de proportii si are peste 5 000 de companii cu mai putin de 250 de angajati. Prin urmare,
managerii din industria daneza tind sa devina proprietari-manageri, dupa cum exista multi
proprietari-capitani de nave. Implicarea personala in afaceri are drept rezultat crearea unei
opinii favorabile in privinta investitiilor interne si reinvestirea profitului in companii in scopul unei
imbunatatiri a activitatii. Alte efecte secundare sunt dinamismul si avantul. Statutul are la baza
calificarile, competenta si rezultatele, totusi materialismul este bagatelizat. Se pune accent pe
prosperitate.
Spatiul si timpul
La danezi, notiunea de spatiu se refera la faptul ca ei functioneaza cel mai bine intr-un mediu
vast, aerisit, bine proiectat si igienic. Birourile sunt in general aranjate cu gust si in culori vii. In
ceea ce priveste timpul, danezii sunt punctuali, insa fara a face din acest lucru o obsesie.
Danezilor le place sa serveasca pranzul devreme si au un program de lucru rezonabil. Ei isi
petrec timpul liber in mod creativ.
Factorii culturali ai comunicarii Modele de comunicare si utilizarea limbii
Danezii sunt niste vorbitori cursivi, insa calmi si cu o voce grava. Sunt cei mai vorbareti dintre
locuitorii tarilor nordice, insa nu la modul suparator. Suedezii, finlandezii si norvegienii ii
considera oarecum accesibili si inteligenti. Discutiile serioase sunt presarate cu glume. Au un
simt al umorului inrudit cu cel al anglo-saxonilor. Aptitudinile lor lingvistice, in special pentru
limba engleza si germana, sunt remarcabile.
Tipul de ascultatori
Danezii sunt niste buni ascultatori, care isi intrerup rareori interlocutorul, insa dornici de a pune
intrebari ulterior. Intrebarile sunt utile si pertinente, demonstrand ca faptele au fost asimilate
eficient. Se pricep sa poarte un dialog plin de inteles.
Comportamentul la intalniri si negocieri
Danezii sunt unul dintre cele mai placute popoare, nefiind nici prea agresivi, nici prea pasivi. Ca
si britanicii, ei schiteaza o linie rezonabila a argumentatiei care va sta la baza desfasurarii unei
activitati. Dau dovada de flexibilitate in fata obstacolelor si nu le lipseste rabdarea in cautarea
solutiilor. Ii preocupa procedurile si procesele egalitare este singurul domeniu in care refuza sa

faca vreun compromis. Toti membrii unei delegatii isi vor exprima opiniile. Sunt niste negociatori
iscusiti, echilibrati, avand talentul de a obtine afaceri profitabile fara a-si face dusmani. In cadrul
propriilor companii si in afacerile interne, danezii sunt lipsiti de menajamente (ca si olandezii) si
considera ca pot combate o opinie fara ca acest lucru sa insemne si combaterea persoanei care
a exprimat-o. Ei pretind sa fie luata in serios comunicarea pe orizontala, iar cele cateva influente
ierarhice care pot intra in joc sa fie transparente. Este tabu sa duci o munca de lamurire intensa,
iar lobby-ul prea insistent starneste banuieli. Ordinea de zi este in general respectata, iar
punctualitatea functioneaza. Daca nu s-a luat o decizie pana la sfarsitul zilei, aceasta va fi
lasata pentru a doua zi, insa amanarea nu va tine la nesfarsit. Programul de lucru este scurt, iar
orele suplimentare nu vor duce neaparat la rezultate mai bune.
Maniere si tabuuri
Danezii sunt in general oameni foarte ospitalieri si simpatici, care-ti inspira inca de la inceput
incredere si siguranta. Hygge a crea o atmosfera tihnita pentru fiecare reprezinta o preocupare
si un obiectiv omniprezente. Danezii sunt gurmanzi si nu dau randamentul maxim atunci cand le
e foame. Le place sa bea cand ies in oras, insa nu le sta in fire sa bea peste masura.
Strangerea mainii se face intr-un mod ceremonios, cu calcaiele apropiate si cu o clatinare
energica din cap (barbatii), urmata insa imediat de o familiaritate agreabila. Printre subiectele lor
tabu se numara: criticile la adresa egalitarismului, a drepturilor femeilor, a bunastarii sociale si a
diverselor minoritati. In general, danezii nu-i privesc cu ochi buni pe cei care se imbogatesc
prea repede si sunt invidiosi pe succesele individuale de exceptie.
Cum sa te intelegi cu danezii
Danezii par intotdeauna rezonabili, imperturbabili si echilibrati. Pun accentul mai mult pe
progresul social decat pe avantajele capitalismului. Evitati confruntarile directe sau subiectele
neplacute. In general, danezii vor sa auda adevarul, insa evita grosolania si nu le place sa fie
repeziti. Le plac anecdotele, in special cele care urmaresc sa ofere o analiza inteleapta a
situatiei curente. Umorul este elementul-cheie in Danemarca. Secretul este sa te comporti
familiar pastrandu-ti in acelasi timp corectitudinea si decenta. Danezii sunt anglofoni si totodata
sustinatori ferventi ai cooperarii intre tarile nordice. Problemele de ordin militar si alinierile
politice stricte nu se numara printre subiectele lor favorite. Fiind o natiune cu intreprinderi
preponderent mici si mijlocii, danezii sunt mai putin impresionati de marile companii decat
suedezii.

Danemarca este constituit din peninsula Iutlanda (Jylland) i 443 insule care au primit nume.
Dintre acestea, 76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt Zealand (Sjlland) i Funen (Fyn).
Insula Bornholm se afl mai la est de restul rii, n Marea Baltic. Multe dintre insulele mai

mari sunt legate prin poduri; Podul Oresund leag Zealand de Suedia, Marele pod al centurii
leag Funen de Zealand, i Micul pod al centurii leag Iutlanda de Funen. Feriboturile fac
legtura cu insulele mai mici.
ara este n cea mai mare parte plat, cu mici zone nalte, cel mai nalt punct natural fiind
Mllehj, la 170,86 de metri. Alte dealuri n aceai zon, la sud-est de rhus sunt Yding Skovhj
cu 170,86 metri nlime i Ejer Bavnehj cu 170,77 metri. Suprafaa apelor interne este de 210
km (Danemarca de Est), respectiv 490 km (Danemarca de Vest).
Climatul este temperat, cu ierni blnde i veri rcoroase. Iernile nu sunt deosebit de friguroase,
avnd temperaturi medii n jur de 0,5 C, iar verile sunt rcoroase, cu medii de 16 C. Vntul
sufl foarte des, fiind mai puternic pe timpul iernii i mai slab vara. Danemarca are, n medie,
170 de zile ploioase pe an, cele mai puternice ploi aprnd n lunile septembrie, octombrie i
noiembrie.[9]
Oraele principale sunt capitala Copenhaga (pe Zealand), Aarhus, Aalborg (n Iutlanda) i
Odense (pe Funen).

Subdiviziunile Danemarcei

Subdiviziunile administrative ale Danemarcei


.

Danemarca este mprit n 5 regiuni (danez regioner, singular: region) i 98 de comune.


Regiunile au fost create n 1 ianuarie, 2007 ca parte a Reformei Municipale Daneze, pentru a
nlocui organizarea tradiional a rii n 13 amtere i 270 kommuner (echivalentul comunelor).
Insulele Feroe i Groenlanda sunt, de asemenea, parte a Regatului Danemarcei, dar sunt regiuni
autonome care se auto-guverneaz

Obiective turistice Copenhaga


Zona pietonala Stroget

Anuleaza Login
ok

Den Gamle By
Vechiul Oras consta intr-o colectie de 75 de
cladiri daneze datand din perioada 15971909, aduse aici pentru a creea un muzeu in
aer liber. Aici sunt si cateva magazine si
restaurante, specifice perioadei istorice.

Gronnessedyssen
Karlstenen
Unul dintre cele mai mari monumente
megalitice poate fi vazut in padurea
Gronnesse.

Muzeul Bangsbo
Unul dintre cele mai importante muzee in aer liber din peinsula Iutlanda, acesta contine
cladiri din secolul XVIII aflate langa ramasitele unui conac cu metereze din secolul XIV.

Un interes special prezinta un vechi hambar din 1580, care adaposteste echipamente
utile la o ferma. Casa principala are o serie de curiozitati precum obiecte facute din par
uman, relicve din cel de-al doilea razboi mondial si suveniruri nautice. In una din cladiri
se afla vasul viking Ellinga, o reconstructie a
unui vas excavat la 5km de Frederikshavn.

Ferma Ericksson
Una dintre cele mai incantatoare ferme de pe
insula, aflata la marginea orasului Ronne.
Construita in 1806, ferma contine mobila
veche si picturi in ulei, multe dintre ele
apartinand lui Kristian Zahrtmann. O parte din
obiecte memoreaza casatoria unei
descendente a familiei Ericksson. Gradina
fermei contine 160 de specii de trandafiri
si
alte flori.

Muzeul Carl Nielsen


Un muzeu ce aduce un omagiu vietii
compozitorului de muzica clasica ce s-a
nascut langa Odense, Carl Nielsen.

Padurea Tropicala (Randers


Regnoskov)
Un centru expozitional zoologic si tropical, unde va puteti aventura in safari pe un teren
cu stanci impresionante, fluturi colorati si vidre jucause. aceasta expozitie este
adapostita in doua domuri de sticla aflate
langa raul Gudena.

Castelul Egeskov
Un castel medieval datand din 1554, aflat la
30km sud. Proprietarul actual a adaugat mai multe elemente, printre care un labirint, un
muzeu al veteranilor auto, un muzeu de
jucarii si multe altele.

Catedrala Ribe
Turnul bisericii va ofera o vedere
panoramica a orasului si a imprejurimilor.

Parcul Tivoli Gardens


Tematica: un parc de distractie cu un
program cultural si muzical select, dar si
gradini spectaculoase
Se adreseaza: turistilor de toate varstele;
Tivoli Gardens, este un parc de distractii
neobisnuit (82.717 mp), caci pe langa
obiectivele (in jur de 25) distractive si
surprinzatoare poti mirosi 400.000 de flori in
minunatele gradini sau poti numara 110.000
de felinare ce lumineaza iarna alaturi de
milioanele de becuri si beculete multicolore.
Deschis in 1843, Tivoli a fost oferit publicului ca o gradina a placerilor, cu un bazar,
cladiri in stil exotic apartinand unui Orient imaginar, teatru, sala de concerte, foarte
multe restaurante si cafenele, o scena destinata concertelor si cateva amenajari
distractive pentru copii. Tivoli este unul din putinele parcuri situate in centrul unui
oras, fiind unul dintre cele mai vechi din Europa. Nu doar un centru de amuzament,
parcul reprezinta si un obiectiv cultural si muzical, cu ale sale spectacole si dansuri
traditionale, simfonice, de balet, circ, pantomima, tir, scena in aer liber pentru concerte
rock, jazz si focuri de artificii. Parcul tine capul de lista al celor mai vizitate atractii
turistice ale Danemarcei conform unui clasament realizat in anul 2008 de catre un
portal turistic national.

Elbjorn
Spargataorul de gheata este acum un restaurant in portul Aalborg. In interiorul vasului se afla un
restaurant, un bar, un atelier de sticla si un muzeu.

Zidul Atlanticului
Ramasitele celei mai mari fortarete din cel
de-al doile arazboi mondial.

Biserica Ingropata
Procesul de desertificare din secolele XVIII, XIX a dus la abandonarea bisericii
parohiale. Nisipurile migratoare au acoperit aceasta biserica, doar turnul ramanand
deasupra dunelor, ramanand ca un reper.

Muzeul de Arta
Principala atractie a muzeului este
autoportretul lui Rembrandt din 1563.
Intemeiat in 1899, muzeul contine in jur de
12.000 de picturi si desene.

Castelul Kronborg

Pozitionat strategic, cu vedere spre


Sound, castelul regal are o valoare
simbolica imensa pentru danezi si a jucat
un
rol esential in istoria Europei din secolele
XVI-XVIII. Constructia castelului a inceput
in
1574, iar apararea a fost consolidata in
secolul XVII. Castelul a ramas intact, iar in
cateva camere se afla colectii baroce si
renascentiste. In temnitele sinistre al
ecastelului se afla statuia Danezului
Holger, un erou fictional. Piesa Hamlet a fost pusa in scena pentru prima data in acest
castel in 1937, avand in rolurile principale pe Laurence Olivier si Vivien Leigh.

Muzeul Bornholm
Pentru a crea acest muzeu, localnicii au scotocit prin poduri dupa curiozitati si au
adunat o multime de lucruri interesante, de la jucarii antice din secolul XIX, pana la
obiecte din aur descoperite de fermieri. Expozitiile nautice sunt instalate intr-un vechi
spital si prezinta istoria pozitiei unice in Marea Baltica prin obiecte de arheologie, folclor,
costume traditionale, navigatie si traditii agrare. Un interes special in prezinta colectia
de ceasuri si cele aproximativ 5.000 de
obiecte din ceramica si sticla.

Palatul Marienlyst
Palatul si parcul regal sunt executate in stil
Louis XVI. Aici se afla o colectie de pictura si
obiecte de argint.

Palatul Rosenborg
Palatul Rosenborg - Rosenborg Slot - in
Copenhaga.

Palatul Christiansborg
Palatul Christiansborg - Christiansborg Slot in Copenhaga.

Palatul Amalienborg
Palatul Amalienborg - Amalienborg Slot - in
Copenhaga.

Turnul Krudttarnet
O ramasita a fostei citadele care s eafla aici in anii 1600, folosita de danezi in timpul
Marelui Razboi Nordic.

Muzeul Hans Christian


Andersen
O parte din muzeu se afla in casa in care se presupune ca s-a nascut Andersen.
Colectiile constau in mare parte in documente datand din viata sa si piese de mobilier
din acea perioada.

Mica Sirena - Den lille


Havfrue
Mica Sirena - Den lille Havfrue este simbolul
turistic al capitalei Copenhaga. Celebra
statuie din bronz a fost creata de Edward
Eriksen in 1913, avand ca tema una dintre
povestile scriitorului Hans Christian
Andersen.

Muzeul Regal Naval Orlogsmuseet


Muzeul Regal Naval - Orlogsmuseet - in
Copenhaga

Muzeul National de Stiinta si Tehnologie


Muzeul prezinta progresele stiintei, industriei si tehnologiei. Exista o mare colectie de
motoare cu abur, biciclete, motociclete si masini antice. Muzeul mai contine si o colectie
de peste 30 de avioane.

Muzeul Marii Nordului


Dedicat vietii marine, piesa de rezistenta a muzeului este Oceanarium, un acvariu de
4,5 milioane de litri.

Biserica Grundtvig
Biserica Grundtvig - Grundtvigs Kirke - in
Copenhaga.