Sunteți pe pagina 1din 82

STUDIU DE CAZ

ANALIZA FINANCIARA LA S.C. TRNAVA S.A.

Studenti :
Hrincescu Diana
Macovei Daniela

7.1 PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII


A.Denumirea,sediul societii,foma juridic,capitalul social i modul de
constituire a societii.
DENUMIREA: S.C. TRNAVA S.A.
SEDIUL: Str. Mihai Eminescu, nr.69, Sighioara, jud. Mure;
FORMA JURIDIC:

-persoana juridic roman


-societate pe aciuni
-capital integral privat

COD UNIC DE NREGISTRARE LA OFICIUL REGISTRUL COMERULUI: RO 1228504;


NUMR DE ORDINE N REGISTRUL COMERULUI: J 26171991;
DURAT: nelimitat
CAPITAL SOCIAL SUBSCRIS I VRSAT: 1.610.720,10 lei;
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE VALORILOR MOBILIARE emise de societatea
comercial: aciuni comune emise n form dematerializat;
PIATA REGLEMENTATA PE CARE SE TRANZACTIONEAZA VALORILE MOBILIARE
emise : Sistemul Alternativ de Tranzacionare (XMBS )
CAPITAL SOCIAL este structurat astfel:
3.184.512 actiuni apartin Asociatiei Tarnava PAS ,adica 59,3122 % si
2.184.55 actiuni apartin Altor persoane fizice si juridice ,adica 40,6878 % si sunt cotate la bursa.

B.Scurt istoric
Societatea comerciala a fost fondata in anul 1949 ca o cooperativa mestesugareasca ce se
numea "16 Februarie". In anul 1962, cooperativa a trecut la sectorul de stat si, in acelasi timp, sia majorat capacitatea de productie prin construirea unei noi cladiri de fabricatie, cu dotare
tehnica la cel mai inalt nivel din aceea perioada.

Societatea comerciala Tarnava S.A. Sighisoara a luat fiinta in anul 1990, in conformitate cu
prevederile Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat in regii
autonome si societati comerciale, prin Hotararea Guvernului nr. 1224/23.11.1990, precum si in

baza legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale. S.C. Tarnava S.A. are sediul in Sighisoara,
Str. Mihai Eminescu Nr. 69, Jud. Mures si este inmatriculata la Registrul Comertului Mures sub
numarul J 26/17/1991, cod unic de identificare R1228504.

In anul 1996 societatea s-a privatizat, in baza Legii nr. 58/1991, 77/1994, 55/1995, odata cu
semnarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 171/08.04.1996, incheiat intre Fondul
Proprietatii de Stat Bucuresti si Asociatia salariatilor din Tarnava PAS pentru 51% din capitalul
social. Diferenta de 49% s-a constituit prin schimb de carnete cu certificate de proprietate sau de
cupoane nominative de privatizare, contra actiuni.
S.C. Tarnava S.A. este persoana juridica romana, cu forma juridica de societate pe actiuni, cu
capital integral privat si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu
prevederile statutului societatii, intocmit in baza legii nr. 31/1990.

C.Obiect de activitate-principalele produse i activiti


Conform actului constitutiv al S.C. TRNAVA S.A, obiectul principal de activitate l
constituie producerea i comercializarea pe piaa extern i intern a confeciilor textile pentru
brba i i femei.
Activitatea principal const n fabricarea altor articole de mbrcminte, exclusiv lenjerie de
corp, conform cod CAEN 1413. S.C.TRNAVA SA i desf oar activitatea de producie la
sediul social din municipiu Sighioara i are 6 puncte de lucru pentru desf urarea activit ii de
comer n localit ile: Sighioara, Tg. Mure, ClujNapoca, Braov i Alba Iulia.
n detaliu, obiectul de activitate al societii este definit astfel:
Producerea i comercializarea pe piaa extern i intern a confeciilor textile pentru brba i
i femei. Activitatea principal const n fabricarea altor articole de mbrcminte, exclusiv
lenjerie de corp, conform cod CAEN 1413.

D. Piata si concurenta
Piata de aprovizionare si de desfacere pentru S.C.TARNAVA S.A. Sighisoara este marca de
profilul si specialitatea produselor.In calitate de cumparator societatea se aprovizioneaza cu
materii prime si materiale necesare procesului de fabricatie,pentru care,in mod analog procesului
de livrare,exista un numar limitat de furnizori atat nationali cat si internationali.

Societatea TARNAVA S.A. isi desface produse pe piata interna in proportie de 80% din
totalul productiei externe .La extern societatea realizeaza 20 % din valoarea productiei livrate in
special articole de imbracaminte pentru femei si barbati. Principali parteneri de afaceri sunt din
Germania ( WAPPEN, TONI DRESS, HAUBER), Italia (BENETTON, MAX MARA,
MARELLA, TRS Evolution), Franta (BILL TORNADE), Elvetia ( KAUF) etc.

Cota de piata detinuta: societatea sa impus pe piata autohtona a confectiilor de textile fiin
d acreditata de SRAC pentru implementarea sistemului de calitate si mediu (ISO9001 si
ISO 14001) pentru a face fata europene n domeniu. De asemenea societatea urmare te conso
lidarea brandul Tarnava pepia a interna prin deschiderea unor magazine, precum i impu
nerea pe pia a europeana a marcii TARNAVA.

E. Canalele de distribuitie utilizate de societate


Pentru a-si desface produsele pe piata si S.A. TARNAVA S.A. ca si alti producatori apeleaza
la intermediari.Transportul se realizaeaza cu mijloace de transport ce apartin societatii (auto),cat
si a beneficiarilor.Firma are spatiu de depozitare in mediu inchis datorita produselor fabricate.

F. Activitatea de marketing
S.C. TARNAVA S.A. acorda o importanta deosebita activitatii de marketing,dar mai ales
activitaii de promovare si distributie.Pentru buna desfasurare a activitatii promotionale si de
distributie,societatea efectueaza:
Cheltuieli necesare activitii promoionale n vederea creterii cifrei de afacere a firmei
Pregtirea personalului n vederea cunoaterii importanei activitii promotonale,ale
modalitilor folosite de firma n activitile de promovare
Informarea personalului asupra sarcinilor care i revin n aceast activitate ,deoarece trebuie s
fac fa unor clieti din ce n ce mai exigeni i mai bine informai
Activitatea promoional este nemijlocit legat de celelalte activiti desfurate de societate

Obiectivele politicii de produs i strategii de produs


Prezentarea produselor companiei TARNAVA S.A., a beneficiilor pe care acestea le
ofer consumatorilor i a diferenierii acestora fa de produsele oferite de firmele concurente.

Aceast difereniere este un element important ntruct concurenta pe articolelor vestimentare


este foarte aceraba. n acest context, compania TARNAVA S.A. ncearc s i elaboreze
politicile i strategiile de produs astfel nct s i adapteze produsele provocrilor acestei piee.

Politici de produs
Inovaie: stimularea procesului de producie i de mbuntire a produselor prin
activiti de cercetare i prin investirea n noi tehnologii
Cercetare : analiza i urmrirea continu a pieei, produselor i a poziionrii
acestora pe pia
Marca / imagine: analiza imaginii produselor i a companiei n rndul
consumatorilor
Lund n considerare aspectele de mai sus, putem s delimitm obiectivele
politicii de produs adoptate de TARNAVA S.A.:
Consolidarea poziiei pe piaa produselor vestimentare
Poziionare ct mai bun pe aceast pia
Diferenierea fa de produsele similare oferite de concuren, avnd n vedere
faptul c pe aceast pia concurenta este foarte puternic
Creterea cotei de pia prin atragerea unor noi utilizatori

Strategiile de produs adoptate de companie sunt :


Diversificarea sortimental
Meninerea sortimental
nnoire sortimental
mbuntirea sortimental
Stabilitatea calitativ

Obiectivele politicii de pre i strategii de pre


Preul este o component a mixului de marketing, astfel, obiectivele politicii de pre se
afla n strns corelaie cu cele ale politicilor de produs, de promovare i de distribuie.
n cadrul companiei TARNAVA S.A., obiectivele politicii de pre sunt stabilite att pe
termen lung, ct i pe termen scurt. Astfel, obiectivele pe termen lung vizeaz lrgirea clientelei
i consolidarea i creterea poziiei concureniale pe pia. Pe termen scurt compania i
stabilete obiective legate de vnzri, mai precis, maximizarea cantitativ a acestora. Creterea
vnzrilor este un factor determinant pentru bunul mers al firmei i pentru maximizarea
profitului acesteia.
Observm astfel ca formarea preurilor este un proces oarecum complex, deoarece
trebuie armonizate interesele companiei, ct i ale consumatorilor.
Metodele de stabilire a preurilor utilizate de TARNAVA S.A. sunt metoda bazat pe
costuri, prin adaos (n cazul produselor , preul acestora fiind influenat mult de evoluia preului
materiei prime), metoda bazat pe comparaia cu concurenta, n funcie de preul pieei i metoda
bazat pe valoarea perceput de consumator. Aceast ultim metod este utilizat de obicei
pentru produsele noi care urmeaz a fi lansate pe pia, n faza de testare analizndu-se i ct este
dispus potenialul consumator s plteasc pentru noul produs. Bineneles, aceasta metod este
utilizat n combinaie cu metoda bazat pe costuri.
Strategii de pre:
Compania i stabilete preul produselor prin metoda adaosului, adic la costul
produsului, aplica un adaos standard. Costurile, mpreun cu materia , reprezint 60% din preul
produselor. Din totalul costurilor, cele cu salariile au o pondere de 15 %, restul fiind costuri cu
combustibilul, energia, apa i servii prestate de ctre teri. De obicei, preurile se determina
astfel nct s fie acoperite cheltuielile de producie, de distribuie i de vnzare.
Pentru a atinge obiectivele politicii de pre, compania dezvolta urmtoarele strategii:
preuri mai ridicate pentru produse nou pe piaa
preuri joase pentru atragerea clienilor

preuri promoionale pentru clienii en detail i en gross


Obiectivele politicii de distribuie i strategii de distribuie

Politica de distribuie a companiei TARNAVA S.A. se refer la activitatea generatoare


de canale de distribuie ctre client i de modele de comunicare cu clienii. Nu putem s analizm
politicile i strategiile de distribuie n cadrul companiei TARNAVA S.A. nainte de a arunca o
privire asupra pieei imbracamintei, a cotei de pia deinute de TARNAVA S.A. i mai ales
asupra concurenilor.

Obiectivele politicii de distribuie n cadrul companiei sunt urmtoarele:


Acoperirea larg a pieei
Maximizarea vnzrilor din punct de vedere al volumului
Asigurarea disponibilitii produselor TARNAVA S.A. pentru un numr ct mai
mare de consumatori
Recunoaterea mrcii TARNAVA S.A de un numr ct mai mare de consumatori
Sprijinirea intermediarilor
Un control ct mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura c produsele
ajung la consumatorul final pstrndu-i standardele de calitate
Respectarea i luarea n considerare a specificului local

Obiectivele politicii de promovare i strategiile de promovare

Dac n capitolele anterioare am prezentat politicile i strategiile de produs, pre i


distribuie, acest ultim capitol vine s completeze mixul de marketing al societii TARNAVA
S.A, prin prezentarea politicilor i strategiilor de comunicare i promovare utilizate. Ne vom
concentra att asupra politicilor i strategiilor de promovarea a companiei i implicit a mrcii, ct

i asupra campaniilor de lansare, de comunicare i de promovare a produselor TARNAVA S.A..


Nu vom omite nici o scurt analiz a site-ului companiei, ntruct mediul online joac un rol din
ce n ce mai important n ceea privete activitile de comunicare i promovare.
La fel cum am precizat i n capitolele i subcapitolel anterioare, ultimii ani au adus
modificri majore pe piaa articolelor de imbracaminte. Aceste modificri nu s-au nregistrat
doar la nivelul comportamentului i preferinelor consumatorilor. Astfel, diversificarea gamei,
branduirea produsului i expunerea acestuia n ambalaje atrgtoare au atras dup sine
necesitatea adoptrii de ctre companiile de profil a unor strategii de promovare mai complexe.
n acest capitol vom analiza aciunile prin care compania TARNAVA S.A. i face cunoscute
produsele pe pia i modul n care i atrage consumatorii.
Obiectivele politicii de promovare / comunicare sunt urmtoarele:
Consolidarea imaginii TARNAVA S.A.
Creterea gradului de recunoatere al companiei i al produselor sale
Aducerea "personajului" TARNAVA S.A. mai aproape de consumatori
Diferenierea fa de concuren
Unicitate

G. Aspecte juridice reprezentative


Asigurri
S.C. TARNAVA S.A. a inchiat polie de asigurare pentru cldiri,mijloace de
transport,utilaje i pentru salariai.
Dreptul mediului
Activitatea

desfurat

de

S.C.TARNAVA

S.A

nu

afecteaz

mediul

nconjurator,ncadrndu-se n limitele standardelor impuse de Agenia pentru Protecie


Mediului.Entitatea a obinut avizul de protective a mediului.

Societatea are implementat sistemul de management al mediului conform standardului


SR EN ISO 14001:2005.
Identificarea aspectelor de mediu ia n considerare:
-emisiile de aer;
-deversarile n ap;
- utilizarea materiilor prime i a resurselor naturale;
- utilizarea energiei;
- energie emis (cldura, radiaii, vibraii);
- deeuri i subproduse.
Pentru evitarea nclcrii legislaiei privind protecia mediului, societatea si- a elaborat
proceduri referitoare la pregtirea pentru situaiile de urgen i capacitii de rspuns care sunt
adecvate necesitilor sale particulare, planuri de gestionare a deeurilor generate de fiecare
sector.

Dreptul fiscal
Conform proceselor verbale ntocmite de ctre Administraie Financiar a municipiului
Hunedoara,Grzii Financiare i Curii de Conturi rezulta c S.C. TARNAVA S.A. a respectat
legislaia fiscal i a achitat toate obligaiile fa de bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale.

Dreptul muncii
Personalul angajat lucreaz n baza contractului individual de munca ncheiat n
conformitate cu legislaia n viguare n contractual colectiv de munc.Contractele individuale se
rennoiesc anual,dup semnarea contractului colectiv pe anul respective.n cadrul societii
comerciale se aplic prevederile Regulamentul de Ordine Interioar.
Se asigura perfecionarea i instruirea continua a personalului prin programe de instruire
i perfecionare att la nivelul societii cu personal de specialitate ct i cu alte instituii de
specialitate.
Salariaii din societate nu sunt organizai n sindicat, negocierile purtndu-se intre patronat

reprezentat de conducerea societii i salariai desemnai din rndurile lor. Raporturile de munc
sunt reglementate prin contractul colectiv de munc. Nu s-au nregistrat conflicte de munc ntre
conducere i salariai.
PROCESUL DE PRODUCIE
In cadrul S.C. TARNAVA S.A Sighisoara se utilizeaza procese si procedee tehnologice
avansate, specifice productiei moderne de camasi pentru barbati si bluze pentru femei.
Procesele tehnologice raspund celor mai exigente standarde practicate de societatile
comerciale cu profil similar din tara si strainatate.
Grupate pe stadii principale ale procesului de farbricatie, procesele tehnologice sunt:

- croirea detaliilor, constand in operatii de incadrare a reperelor;

- spanuire - operatie realizata manual, in proportie de 80%,

- sectionare span si decupare a detaliilor manual, mecanizat;

- repere prin termocolare, numerotare, sortare;

Activitatea este organizata pe 3 formatii, cate una pentru fiecare din cele 3 ateliere de productie.
Confectionatul detaliilor consta din operatii de prelucrare si montaj, pe sase linii tehnologice
dotate cu echipamente specifice - masini de cusut simple si speciale.
Transportul semifabricatelor in cadrul liniilor de prelucrare si montaj este realizat pe carucioare
cu transport la sol si transportor suspendat. Finisatul produselor consta in operatii de calcare
finala, realizate, dupa caz, de prese de calcat specializate sau instalatii de calcat. Ambalarea
produselor se realizeaza la fiecare sectie de productie. Finisarea si ambalarea produselor se
realizeaza la capatul liniilor de prelucreare - montaj.
Intretinerea utilajelor in stare de functiune se efectueaza de catre formatii specializate.

7.2 Analiza pozitiei financiare la al S.C. TRNAVA S.A


Analiza pozitiei financiare vizeaza analiza de ansamblu a pozitiei financiare si analiza
echilibrului pozitiei financiare conform metodologiei existente.

7.2.1.Analiza de ansamblu a pozitiei financiare


In cadrul analizei de ansamblu a pozitiei financiare se urmaresc aspect privind evolutia si
structura elementelor de active /datorii/capitaluri proprii.

7.2.1.1Analiza evolutiei pozitiei financiare


Analiza evolutiei sau tendintei pozitiei financiare se determina prin intermediul
indicatorilor cu baza in lant ,calculate pentru elementele de active /datorii/capitaluri proprii,asa
cum se prezinta in Anexa 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare

A.Analiza evolutiei activelor

Pe componentele principale de active ,pe perioada 2010-2012 evolutia se prezinta astfel :


Graficul 7.1. Evolutia activelor la S.C. TRNAVA S.A
7000000
6000000
5000000
4000000

2010

3000000

2011

2000000

2012

1000000
0
ACTIVE
IMOBILIZATE

ACTIVE
CIRCULANTE

CHELTUIELI IN TOTAL ACTIVE


AVANS
(A+B+C)

Sursa : preluari pe baza Anexei 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare

Se poate constata din graficul de mai sus ,ca perioada de analiza 2010-2012 ,totalul
activelor inregistreaza o evolutie fluctuante respectiv o crestere in 2012 cu aprox.0.78
%.Cresterea cu 0.78 % inregistrata in 2012 de totalul activelor se datoreaza cresterii valorii
activelor circulante (cu 12.17 %) cat si cresterii cheltuielilor in avans cu (102.85 %).Scaderea cu
aprox. 9.32 % inregistrata de totalul activelor 2011 se datoreaza in exclusivitate scaderii valorii
activelor imobilizate (cu 21.66 %).

A.1.Analiza evolutiei activelor imobilizate pe categoriile principale de imobilizari pe


perioada 2010-2012 se prezinta astfel :

Graficul 7.2. Evolutia activelor imobilizate la S.C. TRNAVA S.A


2500000
2000000
1500000

2010
2011

1000000

2012
500000
0
IMOBILIZARI
NECORPORALE

IMOBILIZARI
CORPORALE

IMOBILIZARI
FINANCIARE

ACTIVE
IMOBILIZATE

Sursa : preluari pe baza Anexei 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare


Pe baza datelor extrase din Anexa 1 Analiza pozitiei financiare si a graficlui de mai
sus se remarca o scadere a activelor in 2011 fata de 2009 cu 0.64 %,urmata tot de o scadere in
2012 fata de 2011 cu 21.66 % . Aceaste scaderi a activelor imobilizate se datoreaza unor scaderi
cu 22.26 % in 2012 a imobilizarilor corporale prin scoaterea din folosinta a unor masini ,utilaje
,terenuri.
Pentru aprecieri pertinente se va provceda la efectuare de analize diagnostic detaliate de
la modul de evolutie extensive si intensive al elementelor de active imobilizate:imobilizari
necorporale ,imobilizari corporale si imobilizari financiare.

A.1.1 Analiza evolutiei imobilizarilor necorporale


Din notele la situatiile financiare aflam ca imobilizarile necorporale sunt reprezentate la nivelul
anului 2011 de un program informatic Sistem Assyst,versiune 2010 pentru constructii si
tipare+licenta aferenta la nivelul anului 2012,de doua licente (sistem Assyst ,versiunea 2011 si
website magazin online) in valoare totale de 10 256 lei.

A1.2.Analiza evolutiei imobilizarilor corporale


Imobilizarile corporale ale entitatii sunt reprezentate de Terenuri si
constructii(T),Instalatii tehnice si masini (I),Alte instalatii ,utilaje si mobilier(AI) si
Avansuri si imobilizari corporale in curs (AVC).Categoria Avansuri si imobilizari corporale
este reprezentata in mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale
ce urmeaza a fi decontate pe masura facturarii imobilizarilor respective (informatii obtinute din
notele la situatiile financiare )
Analiza evolutiei imobilizarilor corpoarele necesita doua abordari esentiale deoarece
imobilizarile corporale reprezinta in marea lor majoritate capacitatile productive ale
entitatii,carte participa la crearea de valoare:
Din punct de vedere extensiv se pune in evidenta cresterea sau scaderea de valoare a
capacitatilor productive ,de la un an la altul (analiza indicelui cifrei de afaceri nete

);

Din punct de vedere intensiv se pune in evidenta masura eficientei utilizarii respectivelor
capacitati in productie ,subliniind aspecte privind eficienta modului de gestionare a acestora
(analiza corelativa intre indicele cifrei de afaceri nete

si indicele valorii nete a imobilizarilor

).
a) Analiza utilizarii extensive a imobilizarile corporale : (analiza ritmului de modificare al
imobilizarilor corporale ):

Tabel 7.1. Analiza utilizarii extensive a imobilizarilor corporale


Perioada

IndicatoriCorelatii
2010/2011
>100

Interpretare/Cauze
Se constata urmatoarea situatie :
In anul 2011 fata de 2010,imobilizarie corporale inregistreaza o scadere de
0.59%,infulenta datorata scaderii valorii altor instalatii ,utilaje si mobilier cu
(23.66 %) ca urmare a scoterii unora din functiune.Alte modificari cuprinse in
acest an sunt :valoarea terenurilor si constrctiilor inregistreaza o scadere cu 5.87 %
iar avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie isi accentueaza

evolutia fluctuanta volumul acestora fiind de 2 ori mai mare decat cel in perioada
anterioara.

2011/2012

> 100

Sinteza
2010-2012

>100

77.15%; In anul 2011 fata de 2012 cauza principala a scaderii imobilizarilor


corporale reprezinta scaderea valorii terenurilor si constructiilor ,precum si
scaderea valorii instalatiilor tehnice si masini ca umare a ponderi ce o detin aceste
active (sub 90 %), de asemenea avansurile si imobilizarile corporale in curs isi
accentueza evolutia descrescatoare ,valoarea acestora fiind cu 98.46 % mai
scazuta fata de valoarea inregistrata in anul 2011.
!!!!Conclizii
Per ansamblu ,evolutia imobilizarilor corporale este una descendenta ,entitatea
nefiind interesata de innoirea echipamentelor si utilajelor sale.

b)Analiza utilizarii intensive a evolutiei imobilizarilor corporale (analiza corelativa a


si
) se prezinta astfel:
Tabelul 7.2 Analiza utilizarii intensive a imobilizarilor corporale
Perioada

IndicatoriCorelatii
2011/2010 ICAN>IIC

2012/2012 ICAN>IIC

Sinteza
ICAN>IIC
2009-2011 ICAN>IIC

Interpretare /Cauze
Se constata urmatoarea situatie :
= 99.41%
In anul 2011 fata de 2010 se constata o crestere accentuata a cifrei de afaceri nete
comparativ cu scaderea imobilizarilor corporale,ceea ce inseamna ca imobilizarile
corporale genereaza benefiici economice intr-un ritm inferioare dotarii de care
dispune societatea.Acesta este un aspect nefavorabil situatia ce reflecta o utilizare
ineficienta a acestora pe perioada 2010-2011.
ICAN=87.29% si IIC = 77.15%
In anul 2012 fata de anul 2011 s-a realizat o scaderea mai accentuata a activelor
imobilizate comparativ cu scaderea in registrata de cifra de afaceri neta.
Concluzii:
Societatea nu utilizeaza capacitatile productive eficent pe toata perioada de
analiza,efectele fiind nefavorabile si pot genera pierderi pe termen lung.

A.1.3. Analiza evolutiei imobilizarilor financiare


Imobilizarile financiare ale entitatii sunt reprezentate de Titluri detinute ca imobilizari
si Alte imprumuturi .Din nota 1 Active imobilizate aflam ca Titlurile detinute ca
imobilizari sunt reprezentate de titiluri de participare detinute la BRD si doar la nivelul celor
trei ani analizati ,in suma de 50 de lei.Conform aceleisi note explicative ,aflam ca Alte
imprumuturi reprezinta garantii constituite in suma de 46 729 lei in 2010, 45 235 lei in 2011 si
44 997 lei in 2012.

A.2. Analiza evolutiei activelor circulante pe categoriile principale de active circulante


,pe perioada 2010-2012 ,se prezinta im mod grafic astfel :
Graficul 7.3. Evolutia activelor circulante la S.C. TRNAVA S.A
5000000
4000000
3000000

2010

2000000

2011

1000000

2012

0
STOCURI

CREANTE

CASA SI
CONTURI LA
BANCI

ACTIVE
CIRCULANTE

Sursa : preluari pe baza Anexei 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare


Pe baza datelor extrase din Anexa 1 Analiza poitiei financiare si a grafucului de mai
sus se constata urmatoarele :
Remarcam o evolutie fluctuanta a valorii activelor circulante ,atat pe total cat si pe elementele
componente (stocuri,creante ,trezorerie)
In 2011 fata de 2010 se inregistreaza o scadere a activelor circulante cu 13.41%,fapt ce se
datoreza mai ales scaderii volumului stocurilor cu aprox.13.14 %dar si a scaderii volumului
creantelor cu 14.91 %.
In anul 2012 trendul activelor circulante este unul ascendent inregistrandu-se o crestere cu
aprox.12.17 % a valorii activelor circulante.Aceasta s-a datorat in principal cresterii volumului
creantelor cu aprox. 18.77% dar si cresterii volumului stocurilor cu 9.48 %.

A.2.1. Analiza evolutiei stocurilor


Pe baza datelor extrase din Anexa 1 Analiza pozitiei financiare si a graficului de mai jos se
poate constata o evolutie diferentiata a stocurilor de la un an la altul,astfel:

Graficul 7.4. Evolutia stocurilor la S.C. TRNAVA S.A


1400000
1200000

Materii prime si materiale


consumabile
Productia in curs de executie

1000000
800000
600000

Produse finite si marfuri

400000

Avansuri pentru cumparari de


stocuri

200000
0
2010

2011

2012

Sursa : preluari pe baza Anexei 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare


In 2011 fata de 2010 volumul stocurilor scade cu aprox. 13.15 % ( =86.59 %),
scadere datorata : scaderii valorii productiei in curs de executie cu aprox.21.7 %,dar si scaderii
valorii produselor finite si a marfurilor(

).Valoarea avansurilor pentru cumparari

de stocuri evolueaza nesemnificativ.


In anul 2012 fata de 2010 volumul stocurilor creste cu aprox.12.17 %.Aceasta crestere se
datoreaza cresterii volumului produselor finite si a marfurilor cu aprox.31.81%, precum si a
cresterii de aprope 2 ori a valorii avansurilor pentru cumparaturi de stocuri ,acordate furnizorilor
de stocuri(

.In anul 2012 totalitatea stocurilor au un trend ascendant ,avand

evolutii mai putin semnificative.

A.2.1.1 Analiza evolutiei stocului de materii prime si materiale


Deoarece materiile prime si materialele reprezinta unul din factorii de productie esentiali
pentru orice societate cu profil productive ,se impune ca analiza evolutiei acestei categorii de
stocuri sa fie abordata sub dublu aspect:
Din punct de vedere extensive ,aspect care pune in evident cresterea sau scaderea de valoare a
stocurilor de materii prime si materiale ,de la un la altul (analiza

).

Din punct de vedere intensive ,aspect care evidentiaza eficienta utilizarii resurselor material in
productie ,subliniind aspect privind eficienta modului de gestionare a acestora (analiza corelativa
a

) ,unde:

reprezinta indicele stocurilor de materii prime si material;

- reprezinta indicele cheltuielilor de materiale


-

reprezinta indicele cifrei de afaceri

a)Analiza extensive a evolutiei stocului de materii prime (SMP) (analiza ritmului de


modificare al SMP pe perioada 2010-2012 ) se prezinta astfel :
Tabelul 7.5. Analiza utilizarii extensive a stocurilor
Perioada

IndicatoriCorelatii

2011/2010
>100
2012/2011

Sinteza
2010/2012

Indicatori-Corelatii
=149.19%.Se inregistreaza o crestere semnificativa a SMP cu 49.19 %
ca urmare a cresterii consumului specific normat de material la o unitate
valorica a cifrei de afaceri.
;Situatia reflecta o scadere a stocurilor de materii prime fata
de perioada care se datoreaza in mare masura a reducerii cheltuielilor
materiale sub 90%,datorita scaderii normelor de consum ,scaderii costului de
achizitie.
Stocul de materii prime si material fluctueaza de-a lungul perioadei analizate
tendinta generala este insa de imbunatatire lenta a eficientei utilizarii
acestora ,pe perioada analizata.

b)Analiza intensive a evolutiei stocului de materii prime si materiale(analiza corelatiei


intre dinamica cifrei de afaceri nete ):
Tabelul 7.4. Analiza utilizarii intensive a stocurilor
Perioada

IndicatoriCorelatii
2011/2010
100 %

Interpretare /Cauze

2012/2011

Ismp = ,Ican=, Ican >Icm;Situatia reflecta o scadere mult mai accentuata a


stocurilor de materii prime si materiale comparatic cu anul anterior,pe findul
cresterii gradului de valorificare abaterilor prime si materialelor datorita
scaderii normelo de consum,scaderii costului de achizitie ,ceea ce reprezinta
un aspect favorabil pentru entiate.
!!!!Concluzii.
Entitatea isi gestioneaza mai bine stocul de materii prime si materiale in
2012 fata de 2011

Sinteza
2010/2012

100 %

100 %

si
100 %

= 141 %,
=,
=,
< ;Situatia reflecta o crestere a stocurilor
de materii prime si material pe fondul scaderii gradului de valorificare a
materiilor prime si materiale.

A.2.1.2. Analiza evolutiei stocului de productie in curs de executie (SPCE):


Este abordata sub dublu aspect:
Extensiv,aspect care pune in evident cresterea sau scaderea de valoarea a stocurilor de productie
in curs de executie(Ispce) ,
Intensiv,aspect care surprinde eficienta modului de gestionare a productiei pe flux (analiza
corelativa intre Ispce si Ispf ).

a)Analiza extensiva a stocului de productie in curs de executie se prezinta astfel:

Tabelul 7.5. Analiza utilizarii extensive a stocurilor de productie in curs de executie


Perioada

IndicatoriCorelatii

2011/2010

Interpretare /Cauze
In 2011 fata de 2012 se constata o evolutie a SPCE,inregistrandu-se o
crestere cu aprox.41.19 %.
In anul 2012 fata de 2011 se constata o scadere semnificatica SPCE cu 48.83
% (Ispce= 92.36 %) corelat cu aspectele intensive se constata ca aceasta
scadere a SPCE este datorata reducerii duratei ciclului de fabricatie ,aspect
favorabil.
Analizand ritmul modificarii evolutiei stocului de productie in curs de
executie se observa cursul fluctuant de analiza culminand in anul 2012 cu o
scadere accentuata.Pentru analiza mai pertinent a evolutiei stocurilor de
productie in curs de executie se impune adancirea analizei din punct de
vedere intensive.

2012/2011

Sinteza
2010/2012

b)Anliza intensiva a stocului de productie in curs de executie (analiza corelatiei intre


dinamica SPCE si dinamica SPF ).
Tabelul 7.6. Analiza utilizarii intensive a stocurilor de productie in curs de executie
(SPCE)
Perioada
2011
/2010

IndicatoriCorelatii

Interpretare /Cauze
Ispce=100%,Ispf=141.19 % si Ispce>Ispf.Aceasta situatie reflecta o crestere
a duratei cilului de fabricatie in paralel cu o crestere a costurilor de productie
ce au ca efecte cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante (dupa cum se
observa din Anexa 4 Analiza indicatorilor de activitate),eliberari de active
circulante si cresterea profitului brut aferent productiei stocate.Aceasta

situatie reflecta un aspect favorabil entitatii atata timp cat structura


sortimentala a produselor se mentine neschimbata.
2012/2011

Ispce=92.36 %,Ispf=141.19 % si Isppe <Ispf;


Aceasta situatie reflecta o scadere a duratei cilului de fabricatie in paralel cu
o diminuare a costurilor de productie ce au ca efecte cresterea vitezei de
rotatie a activelor circulante
!!!Concluzii
Se observa gestiune buna a productiei in curs de executie pe intreaga
perioada analizata cu efecte positive asupra societatii.

Sinteza
2010/2012

A.2.1.3.Analiza evolutiei stocului de produse finite si marfuri este reflectata in tabelul de mai
jos :
Tabelul 7.7. Analiza dinamiciii stocurilor de produse finite si marfuri (SPF)
Perioada

IndicatoriCorelatii

2011/2010
< 100
Si
2012/2011
< 100
Si
Sinteza
2010/2012

Si

Interpretare /Cauze
ISPF=141.19 % si ICAN= 93.45%
Se constata o crestere de peste doua ori valorii SPF fata de perioada
anterioara care corelata cu ICAN pe 2011 de 93.45 % reflecta o situatie
favorabila in gestionarea SPF,datorata fie respectarii termenelor de livrarea
,fie scaderii costului de productie unitar.
ISPF si ICAN
Situatia favorabila in privinta gestionarii SPF se mentine si in acest an.

Pe intreaga perioada analizata societatea realizeaza un plus de eficienta in


gestionarea stocurilor de produse finite si marfuri situatie care daca ramane
constatnta poate genera efecte pozitive pe termen lung,luand in considerare
si ponderea relativ scazuta a acestui post bilantier in totalul stocurilor.

A.2.1.4.Analiza evolutiei avansului pentru cumparari de stocuri (Avs) se prezinta astfel:


Tabelul 7.8. Analiza dinamiciii avansului pentru cumparari de stocuri (AVS)
Perioada

IndicatoriCorelatii

2011/2010
2012/2011

Sinteza
2010/2012

SI

Interpretare /Cauze
IAVS=0
IAVS=201.56 %
In 2012 ,valoarea avansurilor pentru cumparari de stocuri creste brusc fata
de perioada anterioara ,situatie ce se explica angajarea de noi avansuri catre
furnizori.
!!!!Concluzii
Avansurile pentru cumparari de stocuri inregistreaza cea mai accentuata
crestere in 2012,avand in vedere ca in 2010 se inregistreaza o valoare nula.

A.2.2 Analiza evolutiei creantelor


Din parcurgerea informatiilor privind creantele reflectata prin Bilant constatam ca acestea
sunt reprezentate doar la posturile Creante comerciale si Alte creante .Postul Alte creante
contine un amalgam de categorii de creante iar pentru o analiza detaliata se impune apelarea la
informatiile oferite de Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor .Aceasta nota explicativa este
dedicatea detalierii elementelor de creante si datorii ale entitatii.
In ce priveste creantele in cazul societatii S.C. TARNAVA S.A. ,regasim o detaliere a
acestora dupa natura lor,pe categoriile de creante comerciale,creante fata de buget,decontari
prin operatiuni in curs de lamurire si debitori diversi.
Creantele comerciale sunt reprezentate de :
-Clienti-inregistrati in contul 4111
-Clienti incerti sau in litiugiu-inregistrati in contul 4118
Alte creante reprezentate de:
Creantele fata de bugetul de stat sunt reprezentate prin intermediul contului 4424 ,afernt TVAului de recuperate de la bugetul statului.
Suma inregistrata in cadrul debitorilor diversi : 87 529 lei
Decontarile din operatiunile in curs ,in curs de clarificare inregistrate in contul 473 reprezinta
majorari si penalitati de intarziere amanate in vedearea scutirii pana la indeplinirea conditiilor
din conventia de esalonare la plata a obligatiilor bugetare restante incheiata cu Casa Nationala a
Asigurarilor de Sanatate.
Evolutia volumului creantelor pe cele doua categorii de creante representative la nivelul
societatii S.C. TARNAVA S.A. si anume Creante comerciale si Alte creante ,pe perioada 20102012 se prezinta mai jos :

Graficul 7.5 Evolutia creantelor la S.C. TARNAVA S.A.


2000000
1500000
Creante comerciale

1000000

Alte creante
500000
0
2010

2011

2012

Sursa : preluari pe baza Anexei 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare

Analizand ritmul modificarii creantelor utilizand graficul de mai sus si utilizand


infomatiile funizate de Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor constatam urmatoarele :
-Volumul creantelor evolueaza diferentiat de la un an la altul, inregistrand o scadere
semnificativa de aproximativ 20% in 2011 fata de 2010 urmata de o crestere in anul urmator cu
aproximativ 6% din valoarea anul anterior (ICR=86.65%)
-In anul 2010 scaderea semnificativa de 20% a volumui creantelor se datoreaza scaderii
volumui creantelor comerciale cu aproximativ 21% si pe fondul reducerii altor creante cu
aproximativ 5%.
-In anul 2012 cresterea nesemnificativa a volumui creantelor cu aproape 6% din valoarea
anului anterior se datoreaza cresterii volumului creantelor comerciale ,de asemenea cu aproape
14% din valoarea anului anterior si (ICC=98.25%),precum si cresterii volumului altor creante cu
aproximativ 88% (IACR=183.74%).

A.2.2.1.Analiza evolutiei creantelor comerciale

Necesita o abordare sub dublu aspect :


Din punct de vedere extensiv aspect care pune in evident extinderea sau diminuarea activitatii
comerciale ,puse in evidenta prin ritmul modificarii creantelor comerciale (Icc=)
Din punct de vedere intensive aspect care surprinde eficienta modului de gestionare a creantelor
comerciale(analiza corelativa inter Icc si Ican).

a)

Analiza extensive a creantelor comerciale (analiza ICC) se prezinta astfel:

Tabelul 7.9 Analiza ritmului de modificare al creantelor comerciale (CC)


Perioada

IndicatoriCorelatii

2011/2010

Icc=85.42%
Creantele comerciale scad in 2011 15 % fata de 2010 ,valoarea lor ajungand de la
1795467 lei in 2010 la 1527690 lei in 2010 pe fondul scaderii creantelor
comerciale,dar si a diminuarii altor creantelor.
Icc=103.86%
Creantele comerciale ating un volum de 1586713 lei inregistrand o crestere
accentuata fata de 2011.Pe fondul corelarii cu analiza intensiva,constatan ca situatia
reflecta totusi o dezvoltare a activitatii comerciale (volumul vanzarilor este in
crestere) datorita unui ritm de incasare superior ritmului de facturare.
Exista o intensificare a activitatii comerciale a entitatii in 2012.

2012/2011

Sinteza
2010/2012

Interpretare/Cauze

SI

b)Analiza intesiva a volumului creantelor comerciale (analiza corelativa intre Icc si Ican) se
prezinta astfel :
Tabelul 7.10. Analiza corelatiei intre dinamica creantelor comerciale (CC) si dinamica cifrei
de afaceri (CAN)

Perioada

Indicatori/
Corelatii

Interpretare /Cauze
=85.09%,

2011/2010

=111.71% ,

<

>100
>100
Si

Aceasta situatie reflecta o etindere a activitatii comerciale care este insotita de


o politica de incasare corespunzatoare.Cu alte cuvinate ritmul de facturare este
insotit de un ritm corespunzator al incasarilor.In aceasta situatie se constata
intensificarea vitezei de rotatie a creantelor comerciale in 2010 fata de anul
precedent .

2012/2011

<100
>100
Si

ICC=103.86%,ICAN=87.29 ,ICC>ICAN
In 2011 fata de 2010 se constata o dezoltare a activitatii comerciale cu o incasare a
creantelor intr-un ritm superior timpilor de facturare .Are loc o crestere a vitezei de rotatie a
creantelor datorata scaderii volumului creantelor comerciale pe fondul scaderii cifrei de
afaceri ,situatiue favorabila.

Sinteza
20102012

>100
>100
Si

!!!Concluzie
Comparativ pe perioada de analiza ,se constata ca pe fondul unei gestionari efeciente a
creantelor comerciale,situatia pare totusi mai favorabila in 2011 pentru ca ritmul de crestere
a vitezei de rotatie a creantelor comerciale este mai mare decat in 2011.

SI
>100
<100

Analiza creantelor comerciale reflecta o etindere a activitatii comerciale a entitatii


in 2010 ,corelata cu o poltica de incasare corespunzatoare.Apare astfel un echilibru
intre ritmul de facturare si ritmul incasarilor, care daca se mentine in timp duce la o
situatie etrem de favorabila pentru entitate.La nivelul managementului trebuie
monitorizate atent aspectele privind incasarile pentru a adopta o politica de incasari

cat mai eficienta,cu scopul de areduce posibilitatea aparitei problemelor de lichidit.

A.2.2.2.Analiza evolutiei altor creante


In Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor se precizeaza ca in cazul societatii analizate
,acesta categorie este reprezentata in procent semnificativ.de clienti si decontari din operatiuni in
curs de lamurire (majorari si penalitati de intarziere amanate in vederea scutirii pana la
indeplinirea conditiilor din conventia de esalonare la plata a obligatiilor bugetare restante
incheiata cu Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate), iar restul reprezinta creante fata de buget
(rezultate din impozite si taxe platite in plus).
Tabelul 7.11. Analiza dinamicii creantelor (ACR)
Perioada

Indicatori/

Interpretare/Cauze

Coletatii
2011/2011

< 100

=95.89 %

Se remarca o scadere mai putin semnificativa a acestora de 4.11 %


fata de 2010.Aceasta scadere a altor creante se datoreaza scaderii
volumui tva-ului de recuperate de la bugetul statului,scaderii sumelor reprezentate
de decontarile din operatiile in curs de clarificare,
precum si decontarii creantelor privind debitorii diversi.
2011/2012

Sinteza
20102012

> 100

< 100

=183.74 %

In 2011 valoarea acestor creante creste semnificativ fata de 2010


cu 87.85 % inregistrandu-se cresteri ale TVA-ului de recuperate.
Aceste detalieri sunt mentionate in nota eplicativa numarul 5 Situatia creantelor si
datoriilor aferenta anului 2011.
In privinta situatiei entitatii la categoria alte creante ,se constata ca pe perioada
analizata sumele pe care aceasta le are de incasat scad in 2011 si cresc
seminificativ in 2012 acestea fiind aferente relatiilor cu diversi debotori :atat statul
cat si furnizori debitori.

A.2.3 Analiza evolutiei trezoreriei


Deoarece entitatea nu are investitii financiare pe termen scurt analiza trezoreriei se reduce
la analiza disponibilitatilor din casa si din conturile detinute la banci.

Tabelul 7.12 Analiza dinamicii numerarului din casa si din banca


Perioada

IndicatoriCorelatii
2011/2010
>100
2012/2011

<100

Sinteza
>100
2010/2012 Si apoi
<100

Interpretare /Cauze
= 102.82%; se observa o majorare a dispinibilitatilor banesti cu aproximativ 2%
in 2011 fata de 2010.Situatia care indica o imbunatatile a starii de lichiditate.
Icb=74.67%;Se observa o scadere spectaculoasa a trezoreriei , inregistrand o
pondere de 74.67% in 2012 fata de 2011. Situatia indica deteriorare a starii de
lichiditate care, in conditiile in care se extinde pe o perioada mai mare de timp,
poate genera de onorare a platilor imediate,intarzieri in onorarea obligatiilor ce
implica penalitati suplimtare pe de o parte si nevoia de a apela la credite de
trezorerie purtatoare de dobanzi ,pe de alta parte .
La SC TARNAVA SA analiza trezoreriei revina la analiza dispibilitatilor banesti in
casa sau conturi la banci .Analizand ritmul de evolutie al trezoreriei se constata ca
aceasta nu prezinta o tendinta uniforma de la un an la altul ,inregistrandu-se
alternante de cresteri si scaderi.Volumul trezoreriei scade in 2011 ca urmare a unei
gestionari mai putin eficiente a stocurilor si creantelor fata de anul anterior.Atentia
managerului societatii trebuie indreptata spre o mai buna gestionare a activelor
circulante care sa vizeze atat politic de incasare a creantelor cat si o mai buna
gestionare a stocurilor de materii prime si materiale in curs.

A.3 Analiza cheltuielilor in avans


Din notele la situatiile financiare (Nota 10 Alte informatii ) aflam urmatoarele
informatii privind componeta cheltuililor in avans:
Pe intreaga perioada analizata se remarca o evolutie fluctuanta a cheltuielilor in
avans.Din situatia evolutiei pozitiei financiare aflam urmatoarele informatii privind evolutia
cheltuielilor in avans:
In 2010 cheltuielile in avans inregistreaza o scaderea accentuata de aproximativ 50%.
In 2012 aceste inregistreaza cresteri semnificative de aproximativ 2 ori fata de anul
precendent,153.64%

B.Analiza evolutiei datoriilor

Datoriile entitatii sunt reprezentate atat de datoriile propriu zise concretizate in obligatiile
actuale ale entitatii rezultate din relatii cu diversi terti cat si veniturile in avans.Remarcam faptul
ca societatea nu are constituite provizioane ,de a lungul perioadei analizate 2010-2012.

Evolutia datoriilor pe total si pe elemente componente este redata in graficul de mai jos :

Graficul 7.6. Evoltutia datoriilor la S.C TARNAVA S.A.

4000000
3500000
DATORII PE TERMEN SCURT
(SUB UN AN)

3000000
2500000

DATORII PE TERMEN MEDIU


SI LUNG (PESTE UN AN)

2000000

VENITURI IN AVANS
1500000
TOTAl DATORII

1000000
500000
0
2010

2011

2012

Sursa : preluari din Anexa 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare


Din analiza graficului de mai sus ,precum si din informatiile oferite de Anexa 1Analiza
pozitiei financiare constatam urmatoarele:
Pe perioada de analiza 2010-2011 remarcam o evolutie fluctuanta a totalului datoriilor ;
Datoriile peste un an sunt reprezentate atat de credite bancare cat si alte datorii,incluiv datorii
fiscale si datorii privind asigurarile sociale;
In anul 2011 se constata o scadere a datoriilor totale cu procent de aproximati 17 % fata de anul
anterior,situatia datorata scaderii volumului datoriilor pe termen scurt cu aproximativ 27%
( IDTS=73.94%) si datoriilor pe termen lung cu aproximativ 11%(IDTL=89.48%).
In 2012 se constata o crestere cu aproximativ 30% a totalului datoriilor cauzata in principal de
cresterea ponderilor atat a datoriilor pe termen scurt cat si a datoriilor pe termen lung ,
IDTS=118.91% ,respectiv IDTL=109.14%.
Venturile in avans inregistreaza valoare nula pe toata perioada de analiza.

B.1.Analiza evolutiei datoriilor propriu zise


Pentru analiza detaliata a datoriilor propriu zise eploatam informatiile din Nota 5 Situata
creantelor si datoriilor asa cum am prezentat in Anexa 1 Analiza evoulutiei financiare Informatiile extrase din nota 5 Situata creantelor si datoriilor-privind situatia datoriilor si
Informatii suplimentare privind componenta datoriilor pe naturi de datorii si evolutiile acestora.
La o parcurgere sumara a informatiilor mai sus mentionate constatam urmatoarele:
Entitatea are contarctate credite pe termen scurt(termen de exgibilitate de sub 1 an),mediu si
lung(termen de exigibilitate de peste 1 an) fata de banci.
Alte datorii pe care le detine societatea sunt reprezentate de :
Avansuri incasate in contul comenzilor
Datorii fata de furnizori
Datorii fiscale
Datorii fata de actionai
Alte datorii care nu au fost mentionate in niciunadin categoriile de mai sus
Existenta de plati restante fata de bugetul asigurarilor sociale doar in 2012.
Evolutia datoriilor propriu-zise clasificate dupa natura lor o redam in graficul de mai jos:
Graficul 7.7. Evolutia datoriilor propriu-zise ,dupa natura
DATORII BANCARE

4000000
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0

Datorii comerciale
Datorii cu personalul si
asigurari sociale
Datorii fiscale
2010

2011

2012

Decontari cu grupul+alte
conturi cu asociati

Sursa : Preluari din Anexa 1.1. Informatii suplimentare privind componenta datoriilor pe
naturi de datorii si evolutiile acestora

Din graficul de mai sus dar si utilizand informatiile din Anexa 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare Informatii extrase din nota 5 Situatia creantelor si datoriilor -privind componenta datoriilor pe nature de
datorii si evolutia acestora putem aprecia urmatoarele :

Totalul datoriilor propriu zise are evolutie descrescatoare in 2011 fata de 2010 inregistrand o
pondere de 83.40% ,in timp ce in anul 2012 remarcam o crestere brusca a volumului acestora
ajung la 112.53% din valoarea inegistrata in 2011 ,datorata cresterii inregistrate la aproape toate
categoriile de datorii ,mai putin cele fata de actionari.Cresteri mai pronuntate in 2012 constatam
ca se inregistreaza la sumele creditori diversi care cresc de aproximativ 45 de ori fata de valoarea
din anul precedent,cazul datoriilor fiscale care inregistreaza o crestere de aproximativ 65 % fata
de anul precedent.
In ce priveste datoriile financiar bancare aflam din notele explicative ca SC TARNAVA SA are
credite contractate la BRD Sighisoara .
Entitatea nu inregistreaza datoriilor finanaciar bancare pe termen scurt,sub un an,ci doar
datorii comerciale, alte datorii,inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurari sociale,efecte
de comert de platit si avansuri acordate in contul comenzilor doar in 2010.
Tabelul 7.13 Analiza datoriilor bancare de peste un an
Perioada

Indicatori/

Interpretari/Cauze

Corelatii
2011/2010

IDFBL< 100

2012/2011

IDFBL> 100

Sinteza

IDFBL< 100

2011 IDFBL=87.57%,2012 IDFBL= 109.24%


Concluzii: Pe toata perioada de analiza datoriilor bancare pe termen lung are
o evolutie fluctuanta pe toata perioada de analiza inregistrand o scadere de
aproximativ 13% in 2011 si in 2012 constatam o crestere accentuata de 22%

2010-2012 IDFBL> 100

In ceea ce privesc datoriile comerciale acestea sunt in intregime sub un an si sut


reprezentate de datoriile catre furnizori pe toata perioada de analiza si avansuri acordate in contul
comenzilor(clienti creditori) doar in 2010.Analiza datoriilor cmerciale o efectuam intabelul de
mai jos:

Tabelul 7.14 Analiza datoriilor comerciale sub un an


Perioada

Indicatori/

Interpretare/Cauze

Corelatii

2012/2011

IDCS> 100

Sinteza

IDCS< 100

IDCS =71.33% Are loc o diminuare a datoriilor comerciale ca urmare a:


diminuarii costului de achizitie a materialelor de la furnizori,precum
obtinerea de preturi mai favorabile de la furnizori,prin inchierea de noi
contracte
datorita rambursarii sumelor catre furnizori si neangajarii in activitati
comerciale suplimentare
datorita reducerii la 0 a avansurilor incasate in contul comenzilor
ca urmare a decontarii integrale a lor in 2011 si a neangajarii altor avansuri
contractate de clienti.
IDCS=116.27%. Are loc o crestere accentuata cu aproximativ 45% a datoriilor
comerciale ca urmare a cresterii volumului activitatii,sub forma cresterii volumului
fizic ale stocurilor de active.
Concluzii:

2010-2012

si

Datoriile comerciale au o evolutie fluctuanta pe toata perioada de analiza .

2011/2010

IDCS< 100
-

IDCS > 100

Datorii fiscale sunt angajate atat pe o perioada de sub un an cat si o perioada de peste un
an si din punct de vedere al naturii sunt reprezentate de obligatiile catre urmatoarele destinatii :
-Obligatii fata de bugetul statului privind impozitul pe profit,impozitul pe salar,TVA.
Tabelul 7.15 Analiza dinamicii datoriilor fiscale sub si peste un an
Perioada

Indicatori/

Interpretare/Cauze

Corelatii
2011/2010 IDFS< 100
IDFL> 100

2012/2011 IDFS< 100


IDFL< 100

IDFS=79.53%; IDFL=193.38%;
Se consta o reducere a datoriilor fiscale pe termen scrut cu aproapre 21 % in 2011
fata de anul precedent,iar in cazul datoriilor fiscale pe termen lung se constata o
majorare a acestora cu aproximativ 90% fata de 2010.

IDFS=133.37%; IDFL=106.80%;
Se constata o majorare atat in cazul datoriilor fiscale pe termen scurt cat si in cazul
datoriilor pe termen lung.Majorarea se datoreaza inregistrarii penalitatilor si
majorarilor privind intarzierea la plata in 2012.

Sinteza

IDFS< 100

2010-

IDFL< 100

2012

IDFS< 100

Concluzii:
Datoriile fiscale cunosc o majorare semnificativa pe aproximativ toata perioada
de analiza

IDFL< 100

B.2 Analiza evolutiei veniturilor in avans si provizioanelor


Veniturile in avans si provizioanele inregistreaza valori nule pe toata perioada de analiza.
C. Analiza evolutiei capitalurilor proprii
Toate capitalurile societatii sunt reprezentate de capitalurile proprii,neexistand angajeri de catre
sat in capitalul entitatii.evolutia capitalurilor proprii se prezinta astfel:
Graficul 7.8. Evolutia capitalurilor proprii

3000000
2500000
2000000
Capitaluri proprii

1500000
1000000
500000
0
2010

2011

2012

Sursa : Anexa 1Analiza evolutiei pozitiei financiare


Din graficul de mai sus se poate constata o evolutie fluctuanta a capitalurilor
proprii,inregistrand in 2011 o crestere nesemnificativa de aproximativ de 3 983 lei in valori
absolut (ICPR=100.14%)e,dupa care se inregistreaza o scadere accentuata de aproximativ
33%.(ICPR=67.16%).

Un rol informational extrem de important pentru analiza evolutiei capitalurilor proprii


revine Situatiei modificarilor capitalului propriu,cea de-a treia componenta a situatiilor
financiare obligatoriu de intocmit de entitatile incadrate in categoria de marima mari.Un rol
informational deosebit il are de asemenea Nota explicativa 7 Actiuni si obligatiuni.
Prin explorarea informatiilor oferite de aceste componente ale situatiilor financiare
suntem in masura sa efectuam o analiza detaliata a factorilor si cauzelor ce au condus la cresterea
sau diminurea capitaluirlor proprii,pe fiecare an din cadrul analizei:
In 2011,ICPR=100.14% asa cum rezulta din Situatia modificarilor capitalului propriu aferenta
anului 2011 cresterile de capital propriu se datoreaza in mare parte profitului net inregistrat in
exercitiul aferent,cat si a cresterilor volumului de rezerve,ca element a politicii prudentiale
promovate de entitate
In 2012 , ICPR=67.16% asa cum rezulta din situatia modificarilor capitalului propriu aferenta
anului 2012 constatam ca valoarea foarte scazuta inregistrata se datoreaza pierderii nete
inregistrate,chiar daca rezervele si-au majorat procentul cu aproximativ 11%
Societatea TARNAVA S.A. beneficiaza de o crestere foarte mica in 2011 a surselor proprii de
finantare,dar in 2012 inregistreaza pierdere drastica cu efecte nefavorabile asupra capacitatii de
autofinantare si asupra indicatorilor de profitabilitate.Luand in considerare ritmul de crestere al
capitalurilor proprii si scaderea datoriilor totale in 2011(ICPR=100.14%,I DT=83.40% ) putem
spune ca in acest an se constata o situatie foarte buna,societatea reusind sa-si majoreze sursele de
finanatare concomitent cu scaderea datoriilor totale.Nu acelsi lucru se intampla si in 2012 cand
datoriile cresc concomitent cu scaderea surselor prorpii de finantare ( ICPR=67.16%,
IDT=112.53% ).

7.2.2.Analiza structurii pozitiei financiare


Analiza structurii pozitiei finanaciare vine sa surprinda modificarile structural survenite in cadrul
celor trei component ale pozitiei financiare:active,datorii si capitaluri proprii.Acest tip de analiza
presupune determinarea ratelor de structura ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii
care sunt calculate si prezentate in Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare.Pe baza
acestora avem urmatoarele rezultate ale analizei:

A.Analiza structurii activelor


Ratele generale de structura ale activelor sunt reprezentate de Rata activelor
imobilizate(RAI) , Rata activelor circulante (RAC) si Rata cheltuielilor in avans (RCav) care
la nivelul societatii analizate sunt reprezentate graphic astfel:
Graficul 7.9. Rate generale de structura ale activelor

100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%

Cheltuieli in avans

50.00%

Active circulante

40.00%

Active imobilizate

30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
2010

2011

2012

Sursa : Preluari din Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare


Din analiza ratelor generale de structura ale activelor se constata urmatoarele:
O pondere mai accentuate a activelor circulante (in medie de aproximativ 60%)
comparativcu ponderea activelor imobilizate (de aproximativ 38%) pe tori anii supusi
analizei.Constatam insa o reducere in 2011 a ponderii activelor circulante in favoarea
cresterii ponderii activelor imobilizate in total active.
Ponderea activelor imobilizate creste in 2011 cu aproximatv 3 procente apoi inregistreaza
scadere semnificativa de aproximativ 6%.Cresterea ratei imobilizarilor fata de anul 2010
se datoreaza une cresteri mai accentuate a acestor active in comparative cu cresterea mai
leta celorlalte elemente de active.Situatia semnifica o consolidare,modernizare a
infrastructurii entitatii care are consecinte favorabile in directia cresterii credibilitatii
firmei in fata investitorilor si a creditorilor. Scaderea activelor imobilizate se datoreaza
cresterii inregistrate de activele circulante din 2012.
Din analiza ratei cheltuielilor in avans rezulta ca aceasta este nesemnificativa,cu o medie
pe toata perioada analizata de 1.55%,de alfel o situatie obisnuita oentru entitatile din

Romania.Aceasta rata pune in evidenta directionarea resurselor financiare ale entitatii in


perioada curenta pentru obtinerea de beneficii in perioada urmatoare.

Concluzii:
Din analiza ratelor generale de structura se pune in evidenta orientarea politicii firmei spre
activitatea de exploatare, insa in anul 2012 compania este interesata de investitia in capacitate
productive,societatea sporindu-si astfel credibilitatea in fata investitorilor.

Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate pune in evidenta mutatiile structurale
produse in cadrul politicii investitionale a entitatii.Pe perioada supusa analizei,se constata
urmatoarele:
Ponderea covarsitoare in totalul imobilizarilor,pe toti anii analizati o detin
imobilizarile corporale (aproximativ 98%).La formarea lor contribuie in cea mai mare
proportie terenurile si constructiile in medie cu 58%,valoarea instalatiilor tehnice si
masini in medie de 35%,urmate de valoarea avansurilor si imobilizarilor in curs de
executie cu o pondere de peste 5%.
Imobilizarile necorporale inregisreaza o pondere sub 1% in totalul imobilizarilor pe
toata perioada analizata,cu usoara tendinta de crestere de la un an la altul,ajungand in
2012 la o pondere de 0.51%.Cresterea se datoreaza inregistrari a doua licente(system
Assyst si website magazin online).
In cadrul politicii investitionale a entitatii,investitiile in imobilizari si alte tipuri de
imprumuturi reprezinta un procent de aproximativ 2%,in continua crestere pe toata
perioada analizata.
Concluzii :

In sectorul investitional entitatea se orienteaza cu precadere spre investitiile in capacitate


productive (in medie aproximativ 98%) in defavoarea investitiilor nemateriale sau a investitiilor
pe piata de capital(in medie de 2%).

Ratele interne ale activelor imobilizate pun in evidenta mutatiile structurale produse in cadrul
politicii investitionale a entitatii si sunt reprezentate de Rata imobilizarilor necorporale
(RIN),rata imobilizarilor corporale(RIC) si Rata imobilizarilor financiare (RIF).
Pe perioada supusa analizei,mutatiile in structura activelor imobilizate se reflecta in graphic
astfel:

Graficul 7.10. Ratele interne ale activelor imobilizate

100.00%
80.00%

IMOBILIZARI
FINANCIARE

60.00%

IMOBILIZARI
CORPORALE

40.00%

IMOBILIZARI
NECORPORALE

20.00%
0.00%
2010

2011

2012

Sursa : Preluari din Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare


Din analiza ratelor interne de structura ale activelor imobilizate se constata urmatoarele:
Ponderea covarsitoare in totalul imobilizarilor,pe toti anii analizati o detin imobilizarile
corporale (aproximativ 98%),in usoara scaderea de la un an la altul.Ponderea ridicata a
imobilizarilor corporale in total imobilizari nu trebuie apreciata ca fiind
nefavorabila,atata timp cat investitiile respective au fost necesare pentru dezvoltarea
ulterioara a societatii si o crestere a valorii sale de piata.Ca urmare un procent mare a
acestor rate trebuie apreciata prin prisma existentei unei capacitate a activelor respective
de a genera beneficii economice viitoare.Pe parcursul celor trei ani s-au facut achizitii
marunte,de exemplu in 2010 s-au achitionat o masina de cusut si un parasolar in suma
totala de aproximativ 12 000 lei,in 2011 s-au achitionat doua masii de cusut butoniere si
doua masini de cusut nasturi in valoare totala de 78 186 lei.Pe parcursul anului 2012 au
inregistrat doua achizitii de mijloace fixe : copiator Toshiba si un autoturism Audi in
valoare totala de aproximativ 150 000 lei.

Imobilizarile necorporale detin o pondere nesemnificativa in totalul imobilizarilor,sub


1%,fiind reprezentate numai de investitiile in concesiuni,brevet,licente cu valori doar in
2012<an in care se achizitioneaza 2 licente,system Assyst si website magazin online.
Imobilizarile financiare detin o pondere medie de aproximativ 2% remarcandu-se in
general o crestere de la un an la altul,ajungand in 2012 la un procent de 2.35% de la
1.83% in 2011.Ponderea semnificativa in cadrul imobilizarilor financiare o are contul
Alte imprumuturi,aproximativ 98% din total imobilizari financiare.
Concluzii :
In sectorul investitional entitatea se orienteaza cu precadere spre investitiile in capacitate
productive (in medie aproximativ 98%) in defavoarea investitiilor nemateriale sau a investitiilor
pe piata de capital (in medie de 2%).
Ratele interne ale activelor circulante pun in evidenta mutatiile structural produse in
cadrul produse in cadrul politicilor adoptate la nivelul activelor exploatare,cu referiri
stricte la mutatiile inregistrate in privinta gradului de lichiditate al acestora.In acest sens
se calculeaza in principal Rata stocurilor (RS),Rata creantelor (RCR) si Rata trezoreriei
(RTR).Pe perioada analizata ,2010-2012 acestea se reprezinta grafic astfel:
Graficul 7.11. Rate interne ale activelor circulante

100.00%
80.00%

TREZORERIE

60.00%

CREANTE

40.00%

STOCURI

20.00%
0.00%
2010

2011

2012

Sursa : Preluari din Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare

Din analiza ratelor interne de structura ale activelor circulante se constata urmatoarele:
Pentru perioada analizata, in cazul ratei stocurilor se constata o crestere usoara in 2011
fata de nivelul anterior (de la 52.59% la 52.74% ) si o scadere de 1.3% in anul 2012 fata

de anul 2011,aceasta evolutie a structurii fiind corelata cu volumul lor.Asadar,ponderea


lor in totalul activelor circulante oscileaza diferit,reflectand importanta contributiei lor la
formarea totalului.Totusi o crestere a ponderii lor este apreciata ca fiind nefavorabila
deoarece presupune imobilizari suplimenatre de fonduri,impunandu-se o gestionare mai
eficienta a acestora.
Rata creantelor indica importanta contributiei lor la formarea activelor circulante.Acestea
scad in anul 2011 cu aproximativ 1% ajungand la un nivel de 43.39% indicand o
apropiere importanta a entitatii fata de clientela,dupa care inregistreaza o crestere de
aproximativ 2%,depasind astfel si nivelul inregistrata in 2010.Scaderea din 2011 se
datoreaza in principal reducerii in marimi absolute a volumului creantelor dar si a
cresterii ponderii trezoreriei in totalul activelor circulante.
Analizand rata trezoreriei,constatam ca aceasta creste semnificativ in 2011(de la 3.25% la
3.86% ) prin cresterea contributiei numerarului in activele circulante.In 2012 se
inregistreaza scaderi pana la 2.92%.Ponderea disponiblitatilor banesti mai ales in anii
2010 si 2011 ai analizei indica o consolidarea a starii de lichiditate financiara cu
implicatii favorabile asupra mentinerii echilibrului financiar pe termen scurt.In ceea
incadrarea valorilor din cei patru ani analizati a disponibilitatilor banesti in intervalul
acceptabil al ratei de trezorerie,contatam ca se afla in limitele admise,3%-5% din activul
circulant.
Concluzii:
Din analiza ratelor interne ala activelor circulante constatam ca in 2011 se constata o ameliorare
a gradului de lichiditate a activelor circulante,prin reducerea ponderii stocurilor(elemente mai
putin lichide) si a majorarii ponderii trezoreriei(elemente de lichiditate maxima). In 2012 gradul
de lichidate al activelor circulante s-a redus comparative cu anul precedent,pe fondul cresterii
ponderii stocurilor(elemente mai putin lichide) si a reducerii ponderii trezoreriei(elemente de
lichiditate maxima),inregistrandu-se o situatie inversa ca cea precedenta.
Putem concluziona astfel ca anul 2011 a fost unul mai eficient in ceea ce priveste gestionarea pe
ansamblu a activelor circulante.

Ratele interne de structura ale stocurilor sut reprezentate de Rata stocurilor de materii
prime si materiale (RSMP), Rata stocurilor de produse in curs de executie (RSPCE)Rata
stocurilor de produse finite (RSPF) si Rata avansurilor pentru cumparari de stocuri(RAvs).
La societate TARNAVA S.A. mutatiile din structura stocurilor sunt reflectate in graficul de mai
jos:

Graficul 7.12. Rate interne ale stocurilor


60.00%

Materii prime si materiale


consumabile

50.00%
40.00%

Productia in curs de
executie

30.00%

Produse finite si marfuri

20.00%
10.00%

Avansuri pentru cumparari


de stocuri

0.00%
2010

2011

2012

Sursa : Preluari din Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare


Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constata:
Cea mai importanta pondere in totalul stocurilor o au produsele finite si marfurile cu rata
medie de aproximativ 52%,urmata apoi de ponderea productiei in curs de executie de
aproximativ 31% si ponderea materiilor prime si materialelor cu 16.28%.Avansurile
pentru cumparari de stocuri inregistrand valori nesemnificative(sub 1%).
In privinta produselor finite si a marfurilor,se inregistreaza o scadere de la un an la
altul,pe toata perioada analizata cu aproximativ 5 % in fiecare an.Diminuarea stocului
poate fi un aspect nefavorabil pentru entitatii daca diminuarea esta cauzata de scaderea
volumului de lucru sau inexistenta unei cereri adecvate pentru produsele respective.Poate
avea si o inclinatia favorabile in cazul in care vanzarile au crescut iar stocul de produse
finite si marfuri s-a epuizat rapid.
Analizand rata stocurilor de produse in curs de executie contatam o diminuare a acestea
in anul 2011 cu aproximativ 3 puncte procentuale,urmata de o majorare mai
semnificativa de aproximativ 7 % in 2012.Cresterea este datorata diminuarii celorlalte

categorii de stocuri in conditiile mentinerii stocului de produse in curs de excutie


aproximativ constat si datorita cresterii volumului de productie in curs fata de celelalte
elemente ale stocului.Un aspect nefavorabil al cresterii ponderii stocului de produse in
curs de executie poate fi incetinirea vitezei de rotatie a acestor stocuri.
Stocul de materii prime si materiale inregistreaza o crestere semnificativa a ratei interne
in 2011 de aproximativ 7 % datorat diminuarii ratelor celorlalte categorii de
stocuri,aprovizionarii peste necesar datorita fluctuatiilor de pret sau modificari in
structura de fabricatie in favoarea unor sortimente.Un aspect nefavorabil ar putea fi
incetinirea vitezei de rotatie a acestor categorii de stocuri si un ciclu productive
greoi,existand imobilizari de numerar sau echivalente de numerar in faza de lansare.In
2012 se inregistreaza o diminuare nesemnificatica a stocului cu aproximativ 1%.
Concluzii :
Apreciem anul 2012 mai bun din punct de vedere al gestionarii ciclului productiv,decat 2010 si
2011.
Ratele interne de structura ale creantelor sunt reflectate in graficul de mai jos:
Graficul 7.13. Rate interne ale creantelor
100.00%
80.00%
60.00%

Creante comerciale

40.00%

Alte creante

20.00%
0.00%
2010

2011

2012

Sursa : Preluari din Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare

Din analiza ratelor interne ale creantelor putem constata urmatoarele:


Creantele comerciale inregistreaza ponderea covarsitoare,de peste 90% in 2010 dupa care
ponderea inregistreaza o scadere de 1 procent in 2011 si de 5 procente in 2012.
Nivelul ridicat din 2010 se datoreaza scaderii volumului altor creante,adica a unor sume
pe care societatea le are de incasat in anul analizat si care sunt aferente relatiilor cu
diversi debitori.(atat statul,cat si banci si furnizori debitori.).Scaderile inregistrate in anii
urmatori pot fi datorate si cresterii altor creante( Alte creante inregistrand o crestere
accentuate pe toata perioada ajungand la 11.62% in 2012 de la 5.83% in 2010)
Scaderile inregistrate in 2011 si 2012 sunt aspecte favorabile pentru societate datorita
eficientei cu care incasarile de creante sunt echivalate cu generarea(facturarea) creantelor.
Concluzii :
Per ansamblu are o loc o scadere a creantelor comerciale in totalul creantelor datorita atat unui
volum al activitatii comerciale intr-o scadere mai accentuate decat anul anterior ,2011 cat si
cresterii volumului altor creante intr-un ritm mai accentuat decat in anul precedent ,2010.
B.Analiza structurii datoriilor si capitalurilor proprii
Ratele generale de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii reprezinta o prima
categorie de rate de structura ale pasivelor si vizeaza reflectarea gradului de dependent
financiara generala puse in evidenta prin Rata autonomiei financiare totale (RAF) si Rata de
indatorare globala (RDT).
Graficul 7.14.Ratele generale de structura ale datoriilor si capitalurilor
80.00%
60.00%
40.00%

Capital propriu

20.00%

Datorii

0.00%
2010

2011

2012

Sursa : Preluari din Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare

Din analiza ratelor generale de structura ale datoriilor si capitalurilor se desprind concluzii
privind ponderea surselor de finantare ale entitatii,atat cele proprii ca si cele atrase,astfel:
In cadrul surselor de finantare ponderea cea mai imortanta o detin sursele atrase de
finantare constituite de totalul datoriilor societatii(in medie de 57.65%),cu o scadere de
doar 4.53 puncte procentuale in 2011 ,dar cu tendinta medie generala de
crestere,ajungand sa reprezinte apropate 2/3 din totalul surselor.In acest context Rata
autonomiei financiare totale (RAF) apare ca fiind una consolidate incadrandu-se in
intervalul de siguranta financiara apreciat de specialist la [30%,100%] si al carui nivel
inregistreaza o crestere in 2011 de aproximativ 5%,dar continua cu o scadere de de
aproximativ 13%,nivelul ei fii in medie unul descrescator.
Ponderea capitalurilor proprii in total surse se diminueaza considerabil in 2012 fata de
2011,in ciuda cresterii inregistrate in 2011 de aproximativ 5%,ajungand sa reprezinte 1/3
din totalul surselor de finantare in 2012.
Ratele combinate de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii pun in evindenta
gradul de dependent financiara pe nivele prin utilizarea urmatoarelor rate de structura
combinate ale datoriilor si capitalurilor proprii cum ar fi: Rata stabilitii financiare (RSF) ,
Rata autonomiei financiare la termen (RAFL) ,Rata indatorarii financiar bancare (RDFB) ,
Rata ndatorrii financiar bancare la termen (RDFBL) , Rata prghiei financiare-capitaluri
proprii (Debt to equityRatio) (RPFCPR).
Pe baza calculelor efectuate si reflectate in Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiareRatele de independenta financiara,se constata urmatoarele rezultate:
Rata stabilitii financiare (RSF) desi reflecta o consolidare stabilitatii financiare pe
perioada analizata,ea se incadreaza in intervalul de siguranta financiara de
[60%,100%],in 2011 evolueaza favorabil dupa care in 2012 inregistreaza minimul
celor trei ani analizati de 76,38%.
Rata autonomiei financiare la termen (RAFL),cu o valori cuprinde intre 46.54% si
58.58% se incadreaza in intervalul de siguranta financiara de [50%-100%] doar in
2010 si 2011,in 2012 rata autonomiei financiare la termen fiind sub limita minima a
intervalului,ceea ce arata o evolutie nefavorabila.
Rata indatorarii financiar bancare (RDFB) pune in evidenta gradul de indatorare al
entitatii din surse financiar bancare si se situeaza mult peste intervalul de siguranta

financiara de [0%-50%].Se inregistreaza un trend ascendent,fiind astfel un indicator


cu evolutii nefavorabile societatii.
Rata ndatorrii financiar bancare la termen (RDFBL) reflecta gradul de indatorare pe
termen lung.La fel ca in cazul ratei indatorarii financiar bancare,si rata ndatorrii
financiar bancare la termen inregistreaza valori cu mult peste intervalul,cu
aproximativ 37% peste limita maxima a intervalului.O majorare a ratei indatorarii la
termen indica o agrava a starii de solvabilitate a societatii.
Rata prghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to equityRatio) (RPFCPR) arata in ce
masura datoriile societatii pot fi achitate pe seama capitalurilor proprii.Rata
inregistreaza o evolutie nefavorabila (ascendenta) incadrandu-se deocamdata sub
limita maxima de 200% a intervalului de siguranta.Cu alte cuvinte datoriile totale
trebuie sa fie cel mult de doua ori mai mari decat valoare capitalurilor proprii,acest
lucru fiind valabil in cazul societatii analizate.In anul 2012 se apropie de pragul de
200% ,inregistrand un procent de 181.33% si o creste insemnata fata de 2011,ceea ce
poate afecta pe viitor solvabilitatea entitatii.
Concluzii:
Entitatea are contracte de credit pe termen mediu si lung care pot afecta solvabilitatea societatea
daca nu se face o analiza riguroasa,dar cu toate acestea capacitatea generala a entitatii de a face
fata achitarii datoriilor este una buna si se incadreaza in limitele admise de specialisti,cu exceptia
catorva categorii de indicatori.Per ansamblu apreciem ca ratele de dependenta financiara reflecta
o capacitate de plata a datoriilor buna,societatea putand prezenta credibilitate in fata
creditorilor,fara nicio rezerva.
Ratele interna ale datoriilor pun in evidenta ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o
detin in totalul datoriilor.Pornind de la informatiile primordial oferite de Bilant,se poate pune
in evidenta pentru inceput,pornind de la clasificarea datoriilor dupa exigibilitate urmatoarele
rate:Rata datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de 1 an(RD<1an),Rata datoriilor ce trebuie
platite intr-o perioada de peste 1 an (RD>1an) si Rata provizioanelor(RPV).
La nivelul societatii analizate,situatia structurii datoriilor,intr-o clasificare a lor dupa
exigibilitate,se prezinta astfel:

Graficul 7.15.

Ratele interne ale datoriilor,dupa exigibilitate

100%
80%
60%
Datorii TS

40%

Datorii pe TML

20%
0%
2010

2011

2012

Sursa : Preluari din Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare

Din analiza ratelor interne a datoriilor dupa exigibilitate,se pune in evidenta ponderea pe
diferitele categorii de datorii o detin in totalul datoriilor,astfel:
Ponderea semnificativa in totalul datoriilor o detin datoriile pe termen mediu si lung
pentru toata perioada analizata,inregistrandu-se o crestere in 2011 de aproximativ 5
procente fata de 2010 si continuand o scadere de 2 procente,ajungand sa reprezinte in
2012 63.36% din total.Situatia se explica prin prisma scaderii valorii absolute a
datoriilor sub un an in 2011,dar si prin prisma cresterii cresterii datoriilor pe termen
lung din 2012.
Remarcam un nivel nul al veniturilor in avans si a provizioanelor socieatii pe toata
perioada analizata.

Concluzii :
Din analiza ratelor interne ale datoriilor dupa exigibilitate se constata o orientare generala a
resurselor de finantare a societatii pentru finantarea pe termen lung.Sunt majoritare ca pondere
iar situatia este aprecita favorabila in conditiile in care noi investitii inseamna crearea premiselor
pentru majorare a potentialului de crestere viitoate al societatii.

Mai departe,datoriile clasificate dupa exigibilitate,pot fi clasificate din punct de vedere al naturii
acestora,prin calculul ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt sip e termen mediu si lung,pe
baza informatiilor oferite de Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor
Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt pun in evidenta mutatiile structural in cadrul
surselor de finantare pe termen scurt,in functie de natura datoriilor (bancare ,comerciale,
fiscale,salariale,fata de actionari,etc.).La nivelul societatii noastre constatam urmatoarele
structure redate in graficul de mai jos:

Graficul 7.16.

Rate interne ale datoriilor pe termen scurt

100%
Decontari cu grupul+alte conturi
cu asociati

90%
80%

Datorii fiscale

70%
60%
50%

Datorii cu personalul si asigurari


sociale

40%

Datorii comerciale

30%
Datorii bancare pe termen scurt

20%
10%
0%
2010

2011

2012

Sursa : Prelucrari pe baza Anexei 2 Informatii suplimentare privind structura datoriilor


cu termen de scadenta mai mic de 1 an.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constata urmatoarele:
Aproximativ jumatate din totalul datoriilor pe termen scurt este reprezentata de
datoriile bancare pe termen scurt,exceptie facand anul 2011 in care se inregistreaza un
nivel 0 al datoriilor pe termen scurt,urmata de datoriile comerciale care reprezinta in
medie aproximativ 25 % din totalul datoriilor pe termen scurt,un procent de 12% este
reprezentat de datoriile cu personalul si asigurarile sociale iar restul de 3% este
reprezentat de datoriile fiscal.

Plati restante

2010

2011

2012

1.Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale

0 123000

1.1.Contributii la fondul asigurarilor de sanatate

33000

1.2.Contribuita pentru pensie suplimentara

90000

2.Impozite si taxe neplatite la termen stabilit la bugetul de stat

57118

TOTAL

0 180118

Asa cum rezulta din tabelul de mai sus in 2012 exista datorii restante,obligatii
restante fata de bugetul asiguarilor sociale si obligatii fata de bugetele fondurilor
special,ceea ce implica de asemenea penalitati de intarziere dar o deteriorare a
credibilitatii societatii in ochii tertilor.
Remarcam insa faptul ca modul de gestionare a obligatiilor fata de institutiile de
credit este unul eficient deoarece nu se inregistreaza intarzieri sau penalitati de
intarziere pe perioada 2010-2012.
Ratele interne ale datoriilor pe termen lung pun in evidenta mutatiile structural in cadrul
surselor de finantare pe termen lung,in functie de natura acestor datorii(bancare,comerciale,
fiscal, fata de actionari,etc),considerate pe termen scurt.
Din calculul si analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen lung se constata urmatoarele:
Datoriile pe termen lung sunt reprezentate aproximativ in totalitate de datoriile
financiar bancare in procent de 96.83%,urmate de alte tipuri de datorii,inclusive
datorii fiscale si datorii pentru asigurarile sociale in procent mediu foarte redus de
3.17%.
Pe perioada analizata datoriile fata de institutiile de credit pe termen lung au o
evolutie fluctuanta,inregistrand o scadere in 2011 de aproximativ 2 puncte
procentuale si apoi in 2012 o crestere foarte mica.Aceste fluctuatii de datoreaza
diferentei de curs valutar din cresterea cursului BNR chiar daca liniile de credit si-au
pastrat aceasi plafoane.
In cadrul tabelului de mai sus este evidentiat faptul ca pe parcursul perioadei
analizate,2010-2012 societatea nu a inregistrat credite si dobanzi restante,ceea ce
reprezinta un aspect favorabil privind gestionarea datoriilor financiare bancare.
Ratele interne ale capitalurilor proprii reflecta mutatiile structurale din cadrul capitalurilor
proprii din calculul urmatoarelor rate de structura:Rata capitalului social (RCS),Rata primelor

legate de capital(RPC), Rata rezervelor din reevaluare (RReev), Rata rezultatului reportat (RRR),
Rata rezultatului exercitiului (RRE), Rata repartizarii rezultatului exercitiului (RRRE).
La nivelul societatii analizate,ratele interne ale capitalurilor proprii se reflecta in graphic
astfel:
Graficul 7.17.

Rate interne ale capitalurilor proprii

90.00%
80.00%
70.00%

Capital subscris varsat

60.00%

Rezerve din reevaloare

50.00%

Total rezerve

40.00%

Rezultatul reportat

30.00%

Rezultatul exercitiului

20.00%

Repartizarea profitului

10.00%
0.00%
2010

2011

2012

Sursa : Preluari pe baza Anexei 2 Analiza structurii pozitiei financiare

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constata urmatoarele:


In totalul capitalului propriu ponderea semnificatica o detine capitalul subscris
varsat(de aproximativ 64%),acesta fiind intr-o continua crestere pe toata perioada
analizata,in 2012 inregistrand o crestere maxima de 27.09%.
O pondere medie de aproximativ 45 % o detin rezervele , ceea ce demonstreaza
politica prudentiala accentuata dusa de societate prin constituirea unui nivel
substantial de reserve,menite sa vizeze acoperirea unor eventuale pierderi viitoare.
Se poate constata ca entitatea a preferat atragerea de surse proprii,nu doar din
capitalul social ci si din reserve si reserve din reevaluare incercand pe cat posibil sa
nu afecteze valoarea castigurilor actualilor actionari,protejand astfel interesele
acestora.Putem constata astfel o politica de protejare a vechilor actionari dusa de
managementul entitatii.
Concluzii :
Din analiza strusturii capitalurilor proprii se remarca adoptarea unei politici de protejare a
vechilor actionari pe fondul unei politici prudentiale accentuate.

7.2.3. Analiza echilibrului pozitiei financiare


In cadrul analizaei echilibrului financiar se impune o cercetare amanuntita a modului cum se
realizaeaza echilibrul pozitiei financiare la cele trei nivle si anume:
Analiza lichiditatii financiare
Analiza solvabilitatii financiare
Analiza gestiunii resurselor controlate

7.2.3.1 Analiza lichiditatii financiare


In acest sens vom utiliza calculele Anexei 3 Analiza lichiditatii financiare si solvabilitatii
entitatii
Pentru a pune in evidenta starea de lichiditate, vom calcula si interpreta cel putin urmatorii
indicicatori: 1. Rata lichiditatii curente (RLC) - Current Liquidity, Rata lichiditatii imediate (RLI) Acid Test, Rata lichiditatii efective (RLE) - Cash Ratio, Capitalul de lucru (CL), Rata capitalului
de lucru (RCL).
La nivelul entitatii analizate,valoarea si evolutia indicatorilor de lichiditate se reflecta in graficele
de mai jos:

Graficul 7.18. Evolutia indicatorilor de lichiditate

350.00%
300.00%
250.00%
Rata lichiditatii curente

200.00%

Rata lichiditatii imediate

150.00%

Rata lichiditatii efective

100.00%
50.00%
0.00%
2010

2011

2012

2 800 000
2 700 000
2 600 000
2 500 000
2 400 000
2 300 000
2 200 000
2 100 000
2 000 000

Capitalul de lucru

2010

2011

2012

Sursa : Preluari pe baza Anexei 3 Analiza lichiditatii financiare si solvabilitatii entitatii


Privind starea de lichiditate ,pe perioada 2010-2012 putem face urmatoarele aprecieri:
Referitor la nivelul si evolutia lichiditatii curente,constatam ca aceasta se situeaza
cu mult peste intervalul de siguranta finanaciara [150%-250%] ajungand la o
pondere de 328.46% in 2011.In anii 2010 si 2012 nivelul acesteia inregistreaza
nivele mai apropiate de maximul intervalului de siguranta,283.97%,respective
275.48%.Un nivel mare al lichiditatii curente,care depaseste 200%,nu este
considerat unul foarte bun,ci este asociat unei gestiuni necorespunzatoare a
activelor circulante.In acelasi timp o tendinta de crestere a lichitatii curente poate
fi apreciata ca fiind favorabila.
Din analiza nivelului si evolutiei ratei lichiditatii immediate constatam faptul
ca,pe intreaga perioada analizata,exista un excedent de lichiditate imediata,care se
accentueaza in 2011 ajungand pana la 158.27% de la 139.08% in 2010,dupa care
scade pana la 137.61%.Situatia indica un grad prea mare al valorii elementelor
imediat lichide (creante si trezorerie) comparative cu nevoile de finantat curente.
Rata lichiditatii efective idica pe toata perioada analizata,o acoperire deficitara a
datoriilor curente din trezorerie,valoarea acestea inregistrand procente cu mult sub
limita inferioara a intervalului de siguranta finanaciara, [20%-60%].Valoare
medie a celor 3 ani ajunge la aproximativ 10%,jumatate din minimul
acceptat.Situatia se datoreaza si lipsei de investitii financiare pe termen scurt care
sa realizeze consolidarea starii de lichiditate,precum si existent unui volum mult
mai redus al disponibilitatilor din casa si banci comparative cu volumul datoriilor

curente.Ameliorarea RLE din 2011 se datoreaza reducerii valorii datoriilor curente


cu apoximativ 384510 in valori absolute.
Analizand in evolutie capitalul in lucru,apreciem ca entitatea se afla in echilibru
financiar pe termen scurt deoarece dispune de o marja de siguranta privind
finantarea activelor curente,marja realizata pe seama unei parti din capitalurile
permanante.Tendinta capitalului de lucru este de scadere de la un an la altul
ajungand la valoare de 2276703 lei in 2012 de la 2714619 in 2010.Totusi , din
analiza ratei capitalului de lucru,apreciem ca aceasta marja de siguranta apare
fiind mult prea mare , ponderea sa in totalul activelor depasind cu mult valoarea
optim,data de nivelul mediu inregistrat pentru tarile dezvoltate (de 5%).Valorile
mult prea exagerate ale ratei capitalului de lucru care ajung in 2011 chiar la
41%,ridica un semn de alarma asupra magamentului defectuos intreprins la
nivelul activelor si datoriilor de exploatare.
Din analiza corelativa a indicatorilor ce reflecta gradul de lichiditate al entitatii
desprindem concluzia ca volumul creantelor este prea mare comparative cu
datoriile curente de finantat.Managerul ar trebui sa gaseasca solutii de accelerare a
rimului de incasare a creantelor si de asemenea sa adopte o mai buna politica la
nivelul datoriilor comerciale si fiscale.In acest mod s-ar optimiza indicatorii de
lichiditate imediata dar si efectiva.
Concluzii :
Per ansamblu,apreciem existent unui nivel al lichiditatilor curente excedentar pe toata perioada
anlizata,din 2010 pana in 2012.Lichiditatea imediata reflecta de asemnea un nivel excedentar pe
tota perioada analizata.Un nivel ridicat al lichiditatii poate avea efecte nefaste asupra eficientei
ulterioare(obtinerea de beneficii economice)
Lichiditatile prea mari la nivel current si imediat nu se reflecta si in in lichiditatile efective care
sa acopere nevoile curente,la un nivel optim,desi nivelul acestora sa amliorat foarte putin in
2011.Entitatea trebuie sa caute solutii care sa duca la ameliorarea lichiditatii effective,iar solutiile
trebuie cautate in accelerarea vitezi de rotatie a creantelor precum si in adoptarea unei politici
mai effective de gestionare a datoriilor comerciale si fiscal.

7.2.3.2 Analiza solvabilitatii financiare


Pentru a pune in evidenta astrea de solvabilitate,vom calcula si interpreta cel putin urmatorii
indicatori:Rata solvabilitatii generale (RSG), Rata solvabilitatii generale pe termen lung (RSGL),
Capacitatea de rambursare a datoriilor (CRD), Gradul de acoperire al serviciului datoriei
(GASD), Rata de acoperire a dobanzilor din rezultat (TIE), Rata de acoperire a dobanzilor din
cash (CCR).
La nivelul societatii analizate valoarea si evlutia indicatorilor de solvabilitate se reflecta in
graficele de mai jos:

Graficul 7.19.

Evolutia indicatorilor de solvabilitate

300.00%
250.00%
200.00%

Rata solvabilitatii generale

150.00%
Rata solvabilitatii generale
pe termen lung

100.00%
50.00%
0.00%
2010

2011

2012

1.50
1.00

Rata de acoperire a
dobanzilor din cash

0.50
0.00
-0.50
-1.00
-1.50

2010

2011

2012

Rata de acoperire a
dobanzilor din rezultat
Capacitatea de rambursare
a datoriilor

-2.00
-2.50

Sursa : Preluari pe baza Anexei 3 Analiza lichiditatii financiare si solvabilitatii entitatii

Privind starea de solvabilitate pe perioada 2010-2012 putem face urmatoarele aprecieri:


Rata solvabilitatii generale reflecta un nivel confortabil de acoperire a datoriilor
totale din volumul activelor,incadrat in intervalul de siguranta finanaciara admis
,de [150%-300%].Remarcam o consolidare a starii de solvabilitate generale in
anul 2011,in care se inregistreaza o crestere de aproximativ 15%.In 2012 ajunge
la un nivel apropiata de pragul critic al acestui indicator,fiind datorat scaderii
accentuate a activelor totale si cresterea datoriilor totale in anul analizat.
Rata solvabilitatii generale pe termen lung evolueaza ascendant din 2010 pana in
2011,inregistrand o crestere de aproximativ 21%,iar 2012 este caracterizat printro scadere accentuara a indicatorului de 55%,reducere datorata cresterii datoriilor
financiar bancare intr-un ritm mai accentuat decat cresterea capitalului angajat.Pe
toata perioada analizata valoarea indicatorului se afla peste limita maxima a
intervalului de siguranta,de [80%-180%],lucru care reflecta un exedent de
solvabilitate pe termen lung.
Capacitatea de rambursare a datoriilor inregistreaza o creste nesemnificativa in
2011 dupa care 2012 inregistreaza o scadere accentuata ajungand la un minim
greu de restabilit de -0.09 datorat rezultatul net al exercitiului negative (pierdere) ,
la fel ca in 2010 cand inregistreaza o valoare de -0.04.Datorita nivelelor scazute a
acestui indicator putem aprecia faptul ca entitatea are o capacitate dificila de
rambursare a datoriilor care ii nu ii va permite rambursarea lor in maxim 4 ani.
Rata de acoperire a dobanzilor de rezultat reflecta acoperirea deficitara a
dobanzilor din rezultat,o crestere inregistrata in 2011 fiind un semn bun,dar
scaderea inregistrata in 2012 este considerata un aspect nefavorabil.Cu cat valorea
indicatorului este mai mica cu atat pozitia entitatii poate fi considerara mai
riscanta.Nu se incadreaza in limita minimade siguranta,de cel putin 2.Rata de
acoperire a dobanzilor din cash reflecta la fel o stare destul de grava a entitatii
care se datoreaza nivelului ridicat al cheltuielilor cu dobanzile.

Concluzii :
Din analiza ratelor de solvabilitate a entitatii constatam ca se inregistreaza un nivel scazut al
solvabilitatii,ceea ce reflecta o capacitate dificila de a face fata datoriilor angajate de

societate.Situatia se datoreaza si angajarii intr-o masura ridicata la relatiile de credit cu institutiile


financiar bancare.

7.2.3.3.Analiza gestiunii resurselor controlate

Calculul si analiza modului de gestinare a resurselor controlate de entitate presupune calculul


vitezelor de rotatie pentru principalele elemente de active , datorii si capitaluri proprii,dar si
pentru elementele component ale acestora astfel:Viteza de rotatie a activelor totale, Viteza de
rotatie a activelor imobilizate,Viteza de rotatie a stocurilor totale,Viteza de rotatie a
creantelor,Viteza de rotatie a datoriilor.
Redam mai jos grafica vitezelor de rotatie pentru principalele elemente de resurse controlate:

Graficul 7.20.

Evolutia vitezelor de rotatie

7.00

Viteza de rotatie a
activelor totale

6.00

Viteza de rotatie a
activelor imobilizate

5.00
4.00

Viteza de rotatie a
stocurilor totale

3.00
2.00

Viteza de rotatie a
creantelor

1.00
0.00
2010

2011

2012

Viteza de rotatie a
datoriilor

Sursa : preluari pe baza Anexei 4 Analiza indicatorilor de activitate

Din analiza vitezelor de rotatie ale activelor,datoriilor si capitalurilor proprii ale entitatii
prezentate in Anexa 4 Analiza indicatorilor de activitate se constata urmatoarele:
Viteza de rotatie a totalului activelor reflecta numarul de rotatii pe care il fac activele
totale pentru obtinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri
In dinamica,viteza de rotatie a activelor totale fluctueaza pe intreaga perioada
analizata,culminand cu o crestere in 2011 fata de 2010 (I11/10KAB= 132.19%)
,urmata de o scadere in anul 2012,ceea ce evidentiaza o alocare mai putin
eficienta a activelor in 2012.

Ca si nivel,viteza de rotatie a activelor totale este mai apropiat de nivelul optim de


2-2.5 rotatii in 2011,in 2010 valoarea acesteia fiind cea mai redusa.
Viteza de rotatie a activelor imobilizate arata numarul de rotatii pe care il fac activele
imobilizate pentru obtinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri.
In dinamica,viteza de rotatie a activelor imobilizate prezinta o evolutie ascendenta
pe toata perioada analizata,crestere explica prin cresterea cifrei de afaceri intr-un
ritm superior ritmului de crestere a activelor imoblizate.In fiecare an de analiza a
viteza de rotatie a crescut cu aproximati 0.45 rotatii/an.
Ca valoare aceasta se situeaza peste media tarilor dezvoltate(peste media de 3
rotatii), ceea ce reflecta o foarte buna gestionare a activelor imobilizate ,pe toata
perioada analizata.
In cadrul activelor imobilizate,imobilizarile corporale detin ponderea
covarsitoare,ca atare nivelul si evolutia acestora influienteaza majoritar nivelul si
evolutia totalului activelor imobilizate.
Viteza de rotatie a stocurilor totale arata numarul de rotatii pe care il fac stocurile pentru
obtinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri.
In dinamica se inregisreaza o usoara crestere a vitezei de circulatie a stocurilor in
2011 reflectand o mai buna gestionare a stocurilor in 2011 decat in anul
precedent,dupa care in 2012 valoarea scade fata de anul precedent cu aproximativ
0.49 rotatii/an.
Ca valoare ,viteza de rotatie a stocurilor totale se situeaza sub progul critic de 912 rotatii pe an pe toata perioada analizata.
Pe elemente de stocuri se constata o evolutie fluctuanta de la un an la altul a
vitezei de rotatie a stocurile de materii prime si materiale consumabile,la fel si in
cazut stocului de produse in curs de executie,reflectand modificari in eficienta
gestionarii acestora (mai efficient sau mai putin eficient)
Viteza de rotatie a creantelor arata numarul de rotatii pe care il fac creantele pentru
obtinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri.
In dinamica viteza de rotatie a creantelor cunoaste o crestere in anul 2011 fata de
2010 cu aproximativ 1.49 rotatii/an,iar in 2012 inregisreaza scadere fata de anul
precedent, o scaderea de 1 rotatii/an.

Ca valoarea se situeaza cu mult sub media de 12 rotatii/an,pe toata perioada


analizata.
Comparativ cu viteza de rotatie a datoriilor remarcam o viteza de rotatiea
creantelor superioara vitezei de rotatie a datoriilor pe toata erioada analizata,din
2010 pana in 2012.Situatia reflecta o gestionare eficienta a raportului
creante/datorii pe toata perioada de analiza.
Viteza de rotatie a datoriilor arata numarul de rotatii pe care il fac datoriile pentru
obtinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri.
In dinamica,viteza de rotatie a datoriilor cunoaste o crestere de la 2.28 rotatii/an la
3.05 rotatii/an in 2011,apoi inregistreaza o scadere de aproximativ 0.68
rotatii/an(I11/10KAB=133.94%< I11/10KAB= 77.58%).Situatia reflecta o gestionare
inadecavata a datoriilor societatii in 2011,prin accelerarea platii datoriilor,cu
influiente nefavorabile asupra fluxurilor de numerar,dar acest lucru se
amelioreaza in anul urmator,2012.Totusi,in comparative cu evolutia vitezei de
rotatie a creantelor,situatia refleta o gestionare eficienta a raportului
creante/datorii pe toata perioada analizata.
Viteza de rotatie a capitalurilor proprii arata numarul de rotatii pe care il fac capitalurile
proprii pentru obtinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri.
In dinamica,viteza de rotatie a capitalurilor proprii cunoaste o evolutie crescatoare
pe toata perioada analizata,gestinarea capitalurilor actionariilor fii bine gestinate.
Concluzii:
Gestionarea eficienta a resurselor controlate este realizata pe toata perioada analizata cu cateva
exceptii.La nivelul perioadei de analiza vitezele de rotatie se afla in parametrii optimi pentru
media sectorului industrial,inregistrand abateri in cazul vitezei de rotatie a creantelor, stocurilor
totale si datoriilor totale.

O apreciere analitica de tip SWOT a pozitiei financiare pe elementele component se poate


prezenta astfel:

Tabelul 7.18. Sinteza analizei SWOT a pozitiei financiare a societatii TARNAVA S.A. pe
perioada 2010-2012
PUNCTE FORTE(+)
Cresc investiile in sfera imobilizarilor
corporale,ca o crestere a inetresului pentru
politia investitionala.
Scade ponderea elementelor de active
circulante mai putin lichide (stocurile si
creantele) in paralel cu o crestere a
elementelor cu o lichiditate
maxima(trezoreria)
Se constata un raport favorabil creante/datorii
pe toata perioada analizata.
Trezoreria creste semnificativ in 2011 prin
cresterea disponibilitatilor banesti.
Activele evolueaza mai dynamic decat
datoriile entitatii,in sensul favorabil.
Capital de lucru pozitiv dar prea mare ca si
pondere in active.
Exista un nivel excedentar al lichiditatii
curente si immediate.
DATORII
Autonomie financiara buna pe toata perioada
analizata.
O buna gestionare a datoriilor fata de
institutiile de credit.
Ratele de dependent reflecta o capacitate buna
de plata a datoriilor buna si cu tendinta de
amaliorare,societatea putand prezenta
credibilitate in fata creditorilor.
CAPITALURI Se apeleaza la surse proprii de finantare fata
PROPRII
de sursele externe de finantare
Rezervele majorate conduc la o politica
prudentiala accentuate dusa de societate
Politica de protejare a vechilor actionari prin
atragerea de surse proprii,altele decat cele
provenind din capitalul social,din dorinta de a
nu afecta valoarea castigurilor actualilor
actionari.
ACTIVE

PUNCTE SLABE(-)
Scade ritmul de crestre al
eficientei gestiunii elementelor de
active,considerabil in ultimul an de
analiza.
Lipsa unor investiilor financiare pe
termen scurt,care sa fructifice
excedentul de disponibilitati
banesti.
Exista un nivel ingrijorator al
solvabilitatii,ceea ce reflecta o
capacitate dificila de a face fata
datoriilor angajate de societate.
Exista deficit al lichiditatii
efective.

Exista restante la plata obligatiilor


fata de bugetul asigurarilor sociale
in 2012
Exista impozite sit axe nep-latite
la termenul stabilit la bugetul de
stat in 2012
Scade atractivitatea pentru
investitori deoarece entitatea nu
repartizeaza dividend pe toata
perioada analizata.
Nu exista majorari de capital
social.

7.3. Analiza performantelor financiare la S.C. TARNAVA S.A.


Sursa informationala principala a anlizei performantelor financiare o reprezinta Contul de profit
si Pierdere.Analiza performantelor financiare se refera la urmatoarele aspect:
A. Analiza de ansamblu a performantelor financiare
B. Analiza starii de profitabilitate
C. Analiza starii de rentabilitate
D. Analiza performantelor bursiere
7.3.1.Analiza de ansamblu a performantelor financiare si a starii de profitabilitate pe nivele
de activitate la S.C. TARNAVA S.A.
Vizeaza analiza performantelor generate pe ansamblul performantelor financiare sip e nivele de
activitate urmarind evolutia si mutatiile structurale produse in cadrul acestora.
1.1.Analiza evolutiei performantelor financiare generale si a starii de profitabilitate pe
nivele de activitate
Conform Anexei 5 Analiza evolutiei performantelor financiare dar si utilizand informatii din
Anexa 5.1. Analiza starii de profitabilitate si a evolutiei acesteia pe nivele de activitate avem
urmatoarele concluzii:
a) Nivelul de exploatare
Graficul 7.21. Evolutia profitabilitatii la nivelul exploatarii

Productia exercitiului (Q)

10000000
8000000

Marja industriala (MI)

6000000
4000000

Marja comerciala (MC)

2000000
0
-2000000

Valoarea adaugata (VA)


2010

2011

2012

Sursa : preluari pe baza Anexei 5.1. Analiza starii de profitabilitate si a evolutiei acesteia
pe nivele de activitate

Analizand evolutia rezultatului exploatarii in ceea ce priveste activitatea de exploatare


constata o extindere accentuate a volumului activitatii de exploatare in anul 2011(creste cu
aproximatic 133000 lei),urmand ca in 2012,performantele activitatii de exploatare sa
inregistreze o scadere accentuate datorata majorarii cheltuielilor din exploatare si a
diminuarii vemiturilor din exploatare,diferenta fiind de aproximativ 352 000 lei.Modul de
generare a performantelor de exploatare pe total si pe elemente component a fost insa
diferentiat,contributia acestora in mod analitic,o detaliem astfel:
Rezultatului exploatarii se concretizeaza in profit in ani 2011 si 2012 si pierdere in
2012.Prezinta o crestere semnificativa in 2011 de aproximativ 133 000 lei cu un
procent de 335.39% fata de anul precedent, ca urmare a extinderii activitatii,urmata
de o pierdere accentuate datorat cresterii cheltuielilor din exploatare si a diminuarii
veniturilor din exploatare.
Cifra de afaceri neta cunoaste crestere anuala fata de 2011 de aproximativ 11
%,urmata de o scadere pronuntata in 2012 fata de 2011cu aproximativ 24% ca urmare
a scaderii volumului productiei vandute care detine ponderea semnificativa in cadrul
CAN.
Productia exercitiului urmeaza trendul productiei vandute,datorita ponderii
semnificative a acesteia in total de peste 85%.Astfel aceasta inregistreaza o crestere
semnificativa in 2011(cu aproximativ 1 112 000 lei din valoarea anului anterior) dupa
care in 2012 se restange la valoare de 7 235 387 lei,aproximativ egala cu valoarea
inregistrata in 2011.
Valoarea adaugata inregistreaza o crestere I 2011 de aproximativ 574 600 lei fata de
2010 (8%) dupa care inregistreaza o usoara scadere in 2012 cu aproximativ 11
%.evolutia valorii adaugate pe perioada 2010-2012 este imprimata de evolutia marjei
industrial si a marjei comerciale in acelasi sens astfel:
Marja industrial inregistreaza o crestere in 2011 si apoi o scaderea in 2012,in acelasi
ritm cu valoarea adaugata,de unde deducemproportia majoritara in formarea valorii
adaugate.Factorii care influienteaza cresterea marjei industrial cu aproximativ 9% in
2011 si apoi scaderea de 11% din 2012 sunt urmatorii:

Evolutia in acelasi sens a productiei exercitiului,respective cresterea mai


accentuate a acesteia in 2011,urmata de o scaderea destul de accentuate in
2012(aproximativ 10%)
Cresterea semnificativa a cheltuielilor cu materii prime si materiale in 2011
fata de 2010 cu aproximativ 41% si scaderea din 2012 cu 8% fata de 2010.
Cresterea cheltuielilor privind lucrarile realizate de terti cu aproximativ 8%
fata de 2010 si scaderea cu aproximativ 13% din 2012 fata de 2010.
Intrucat valoarea adaugata este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprima
volumul activitatii unei intreprinderi,analza modului de repartizare a acesteia este
importanta pentru a pune in evidenta gradul de participare a fiecarei categorii la
generarea valorii adaugate si de asemenea pentru a aprecia nivelul de redistribuire in
raport cu efortul depus.In cee ce priveste analiza ditributiei valorii adaugate pe
categoriile de participant la viata economica ,apreciem urmatoarele:
Pondere majoritara din valoarea adaugata (peste 75%) este destinata
remunerarii personalului,pondere care creste de la un an la altul ajungand sa
reprezinte 84.18% din valoarea adaugata in 2012,in conditiile in care in
2010 ponderea in valoarea adaugata era de 76.34.
Pe locul al doilea se afla distributiile din valoarea adaugata ce este destinata
finantarii obligatiilor bugetare,pondere care fluctueaza pe perioada
analizata,inregistrand o valoare mai scazuta in 2011 fata de 2010,cu
aproximativ 2%,dupa care in 2012 revinde ajungand pana la 8.78% din
valoarea adaugata.
Rata autofinantarii are o evolutie ,la fel,fluctuanta,dar inregistreaza si valori
negative atat in 2010 cat si in 2012,de 2.20%,respective -4.44%.Doar in anul
2011 se reuseste o distribuire din valoarea adaugata entitatii.Scaderile
accentuate inregistrate in 2010 si 2012 se datoreaza diminuarii capacitatii de
autofinantare nete intr-un ritm mai accentuat decat scaderea valorii
adaugate.
Un procent de apoximativ 2% este alocat remunerarii creditorilor
financiari(bancile)
Remarcam valoarea nula alocata finantarii proprietarilor prin dividend.

Din comparatia intre rezultatul brut de exploatare si rezultatul exploatarii constatam


valoarea cu mult diminuata a rezultatului exploatarii comparative cu rezultatul brut
din exploatare.
Explorand informatiile din Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare pe perioada 2010-2012
obtinem o detaliere a rezultatului exploatarii intro structurare a cheltuilelilor dupa functie.Pe
baza prelucrarilor effectuate in Anexa 6 a lucrarii,avem urmatoarele concluzii:
Se inregistreaza o crestere a rezultatului din exploatare foarte accentuate in 2011, de peste
3 ori comparative cu nivelul anului anterior.Aceasta evolutie se datoreaza cresterii cifrei
de afaceri nete intr-un ritm mai accentuat (de 12%) comparativ cu costului bunurilor
vandute si al serviciilor prestate (de 10%) cee ce demonstreaza o crestere pronuntata (de
13%) a rezultatului brut aferent cifrei de afaceri nete.Scaderea cheltuielilor de
administratie in 2011 a influientat pozitiv si a determinat obtinerea unei valori mai
ridicate a rezultatului din exploatare pe baza rezultatului brut afferent cifrei de afaceri
nete,in 2011.
In 2012 rezultatul din exploatare inregistreaza pierdere datorita majorarii cheltuielilor de
exploatare si diminuarii veniturilor din exploatare.Daca analizam factorii component ai
rezultatului din exploatare,pe baza structurii cheltuielilor dupa functie,contatam ca
rezultatul brut afferent cifrei de afaceri nete a scazut in 2012 cu aproximativ 27%.
b) Nivelul financiar
Rezultatul financiar este un indicator care masoara rentabilitatea unei intreprinderi la
nivelul fluxurilor financiare.Pentru societatea TARNAVA S.A.,aceasta se concretizeaza
pe toata perioada analizata in pierdere care evolueaza spre ameliorare,astfel:
In 2011 fata de 2010 se constata o ameliorare a rezultatului de natura
financiara,inregistrand o scadere fata de anul precedent de aproximativ
12%.Situatia se datoreaza unei cresteri a veniturilor financiare fata de cheltuielile
financiare in 2011(I11/10CF=97.71% si I11/10VF=110.67% )
In 2012 fata de 2011 se inregistreaza de asemenea o ameliorare a rezultatelor
activitatii financiare,chiar daca rezultatul este inca in pierdere.Situatia se explica
printr-o scadere a cheltuielilor financiare intr-o valoare absoluta mai mare decat

scaderea veniturilor,60 652 lei,respectiv 52 882 lei,cee ce per ansablu a generat o


diminuare a pierderii pe toata perioada analizata.
c) Nivelul extraordinar
Rezultatul extraordinary este un indicator care masoara rentabilitatea unei intreprinderi la
nivelul fluxurilor extraordinare.Societatea S.C. TARNAVA S.A. nu inregistreaza rezultat
la acest nivel intrucat nu realizeaza in nici un an al perioadei analizate activitati de natura
extraordinara.
d) Nivelul global
Starea de profitabilitate la nivel global,o reflectam in graficele de mai jos:

Graficul 7.22. Evolutia profitabilitatii la nivel global


Rezultatul exploatarii

200000
100000
0

Rezultatul financiar
2010

-100000

2011

2012

-200000

Rezultatul brut al
exercitiului/Rezultat
curent
Rezultatul net al
exercitiului

-300000
-400000
-500000
-600000

400000
300000
200000
100000
0
-100000
-200000
-300000
-400000
-500000
-600000

Rezultatul brut inainte de


dobanzi si impozite(EBIT)

2010

2011

2012

Rezultatul brut inainte de


dobanzi,impozite si
deprecieri(EBITDA)
Rezultatul brut al
exercitiului(RBE)
Rezultatul net al exercitiului
(RNE)
Capacitatea de autofinantare
(CAF)

Sursa : preluari pe baza Anexei 5.1. Analiza starii de profitabilitate si a evolutiei


acesteia pe nivele de activitate

Rezultatul curent(RC) coincide cu rezultatul brut al exercitiului (RBE) si se


concretizeaza in pierdere in 2010 si 2012,iar in 2011 inregistreaza profit in
valoare de 3 982 lei.Pierderea inregistrata in 2010 se datoreaza valorii negative
inregistrate la nivelul rezultatului financiar,cauzat de cheltuielile financiare mult
mai mari decat veniturile financiare.Pierderea rezultatului financiar acopera
profitul inregistrat de rezultatul exploatarii.In cazul pierderii inregistrate in 2012
contatam ca aceasta se datoreaza pierderilor inregistrate atat la nivelul financiar
cat si la nivelul de exploatare.Atat activitatea financiara cat si cea de exploatare au
influientat nefavorabil rezultatul brut al exercitiului,generand pierderi financiare
pe toata perioada analizata,mai putin in 2011.
Rezultatul brut inaintea deducerii dobanzilor si a impozitelor (EBIT) evolueaza
fluctuant de la un an la altul,inregistrat valori negative ,atat in 2010 ,cat si in 2012
datorita rezultatului brut al exercitiului care inregistreaza pierdere.Valoarea
pozitiva din 2011 se datoreaza nivelului pozitiv al cheltuielilor cu dobanzile si a
rezultatului brut pozitiv.
Rezultatul brut inaintea deducerii dobanzilor,a impozitelor si a deprecierilor
(EBITDA) evolueaza fluctuantde la un an la altul,inregistrand o crestere in 2011
de aproximativ 79 000 lei fata de 2010(in procent de 29%),datorita nivelului mare
al deprecierilor inregistrate de societate ,apoi inregistreaza o valoare negativa in
procent de -46.13% fata de 2011.
Rezultatul brut al exercitiului (RBE) are o evolutie fluctuanta,de la pierdere la
profit apoi din nou pierdere.Cresterea semnificativa din anul 2011 se datoreaza
majorarii veniturilor intr-un ritm superior majorarii cheltuielilor totale.In ceilalti
ani,2010 si 2012 cheltuielile totale depasesc semnificativ veniturile totale.
Rezultatul net al exercitiului (RNE) se concretizeaza in pierdere in 2010 si
2012,iar in 2011 in profit.
Capacitatea de autofinantare (CAF) corespunde cu capacitatea de autofinantare
neta (CAFN) reflecta potentialul financiar de crestere economica a
intreprinderii,fiind sursa interna de finantare generate de activitatea industriala si
comerciala.La nivelul societatii analizate,capacitatea de autofinantare
inregistreaza pierderi in 2010 si 2012 deteriorand semnificativ activitatea

entitatii.In 2011 se constata o evolutie pozitiva a capacitatii de


autofinantare,ajungand la valoarea de 169 570 lei.
Evolutia performantelor generale ale entitatii pe perioada analizata trebuie explicate prin
prisma evolutiei veniturilor si cheltuielilor entitatii,pe fiercare element de venituri si
cheltuieli,clasificate dupa natura.O explicatie detaliata a cauzelor si factorilor ce au condus la
obtinerea de rezultat brut al exercitiului o redam mai jos :
In 2011 comparativ cu 2010
Pe total activitate,cresterea rezultatului brut al exercitiului de 2.59% se datoreaza unei
scaderi a cheltuielilor totale intr-un ritm mai rapid decat a veniturilor totale ale entitatii in
anul 2011 fata de anul 2010(I11/10CT=104.36% < I11/10VT=106.12%).
Analizand generarea rezultatului brut al exercitiului din cele 3
activitati(exploatare,finanaciare,extraordinare) constatam faptul ca cresterea rezultatul
brut al exercitiului in 2011 s-a datorat in mod exclusive cresterii rezultatului
exploatarii,de 3 ori mai mult decat in anul precedent (I11/10REXP=335.39% ).Situatia s-a
datorat unei cresteri a veniturilor din exploatare (cu 6%) intr-un rotm mai intens decat
cheltuielile din exploatare (cu 4%)( I11/10REXP=335.39%, I11/10VEXP=106.05% >
I11/10CHEXP=104.63%),factori cu influienta pozitiva asupra cresterii rezultatului din
exploatare si implicit asupra majorarii rezultatului brut al exercitiului.
In cadrul activitatii de exploatare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al
exercitiului sunt :
Factori de influienta pozitiva (ce au determinat cresterea rezultatului brut al exercitiului):
Cresterea cifrei de afaceri nete cu aproapre 11%( I11/10CAN=111.71%).La randul sau
aceasta a fost influientata pozitiv de :
Cresterea productiei vandute fata de anul anterior cu 15.38%
( I11/10VEXP = 115.38 % ).
Cheltuielile cu alte impozite,taxes si varsaminte assimilate inregistreaza o scadere cu
aproape 25% fata de anul anterior(I11/10IT =74.44%).
Productia de imobilizari creste de 8 ori fata de anul 2011(I11/10Qi=861.15%).

Alte cheltuieli scad cu aproximativ 65% (I11/10ACH = 32.16%).


Cheltuielile cu ajustarile pentru deprecierea activelor circulante inregistreaza o
crestere semnificativa de 75 204 lei.
Constatam si reduceri comerciale la marfurile primate de 4 309 lei.
Factori de influienta negative(ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercitiului):
Veniturile din vanzarea marfurilor scad (I11/10VM = 92.18%) cu aproximativ 8%.
Variatia stocurilor reflecta un sold creditor foarte scazut in 2011,de 80 364 lei fata de
2010 care se inregistra 295 211 lei intrucat in cursul anului 2011 s-au vandut produse
finite doar pe seama productiei realizate in cursul anului 2010.
Chetuielile cu materiile prime si materiale consumabile au crescut fata de 2010 cu
aproximativ 7% (I11/10MPMC=106.05%).
Alte cheltuieli materiale inregistreaza o crestere mai semnificativa comparative cu
2010,de aproximativ 21%( I11/10ACM=112.57%).
Chetuielile cu energia si apa cresc de asemenea intr-un procent de 8 %
( I11/10CEA=108.49%).
Chetuielile cu personalul inregistreaza cresteri cu 11%( I11/10CP=111.03%) datorita in
principal cresterii salariilor madii ale angajatilor.
Cheltuieli privind prestatiile externe cresc cu un procent de 8% fata de anul precedent.
In cadrul activitatii financiare factorii care au condus la modificarea rezulatului brut al
exercitiului sunt
Factori de influienta pozitiva:
Cresterea veniturile financiare cu aproximativ 10% din valoarea anului anterior
(I11/10VF=110.67%) datorita cresterii semnificative a veniturilor din dobanzi,de 5 ori mai
mare decat in 2010 (I11/10VD=535.56%).
Diminuarea cheltuielior cu dobanzile cu aproximativ 9%( I11/10CD=91.28%).
Ritmul cresterii veniturilor financiare a influientat pozitiv ritmul scaderii cheltuielilor
financiare generand per ansamblu un rezultat financiar mai mare decat anul anterior de 185 893 lei in 2011 fata de -210 575 lei in 2010(chiar daca acesta s-a concretizat in
pierdere ,pierderea s-a diminuat in 2011)

Factori cu influienta negativa:


Desi veniturile cresc in 2011,cresterea cheltuielilor financiare,generand pe total activitate
financiara o pierdere finanaciara,dar o pierdere mai diminuata decat in 2010.

In 2012 comparativ cu 2011


Scaderea foarte accentuate a rezultatului brut al exercitiului(de aproximativ 12 000%) in 2012
fata de 2011 se datoreaza scaderii veniturilor totale comparativ cu veniturile totale inregistrate in
anul anterior intr-un ritm mai accentuat decat cheltuielile totale ale entitatii, astfel : I12/11VT =
89.29% < I12/11CT = 94.40%.
In cadrul activitatii de exploatare factorii care au dus la modificarea rezultatului brut al
exericitiului sunt :
Factori de influienta negative:

Scaderea cifrei de afaceri nete cu aprope 13% din valoare realizata in anul precedent
(I12/11CAN = 87.29%).La randul sau aceasta a fost influientata negative de :
Scaderea productiei vandute fata de anul anterior cu aproximativ 29%
(I12/11Qv = 86.71%).
Scaderea veniturilor din vanzarea marfurilor cu aproximativ 1 procent
(I12/11VM = 91.20%).
Productia de imobilizari scade accentuat in 2012 fata de 2011 cu aproximativ 815 %
(I12/11Qi = 46.87%).
Crestere cheltuielilor cu apa si energia cu un procent de 5 % fata anul precedent.
Cheltuielile cu ajustarile pentru deprecierea valorii imobilizarilor corporale si
necorporale cresc cu aproximativ 9% fata de 2011.
Cheltuielile cu ajustatile activelor circulante inregistreaza o crestere de 10 702 lei in 2012
fata de 2011,cand sunt inexistente.

Cheltuielile cu impozite,taxele si varsamintele assimilate cresc semnificativ in 2012,cu


aproape 1/3 din valoarea lor din 2011,aproximativ 34 %
( I12/11IT = 108.96%).
Alte cheltuieli materiale inregistreaza o crestere mai semnificativa comparative cu 2010,de
aproximativ 21%( I12/11ACM=112.57%).
Factori de influienta pozitiva:
Variatia stcurilor reflecta un sold creditor,de peste 10 ori mai mare decat in 2011
(I12/11Qs = 292.72%) ,intrucat in cursul anuui 2012 s-au vandut produse finite doar pe
seama productiei realizate in cursul exercitiului financiar 2012.
Alte venituri din exploatare cresc de peste 30 de ori mai mult decat in 2011
(I12/11Avexpl=352.01%).
Cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile a scazut cu aproximativ 22%
fata de anul 2011 pe fondul scaderii valorii elementelor de cheltuieli de natura materiala,o
scaderea mai accentuate inregistrandu-se in cazul chaltuielilor materiale(altele decat cu
materiile prime /materiale)( I12/11CM=87.52%).
Cheltuielile cu personalul inregistreaza o scadere cu aproximativ 15%, (I12/11CP=95.52%)
datorita scaderii volumului salariilor ca urmare a scaderii numarului de angajati, de la 329
in 2011 la 301 in 2012.
In cadrul activitatii financiare factorii care au condus la modificarea rezultatului brut al
exercitiului,in 2012 sunt:
Factori de influienta negativa:
Scaderea veniturilor financiare este destul de accentuate fata de anul precedent ,intr-un
procent de 42% datorata exclusiv scaderii veniturilor din dobanzi de aproximativ 50 de
ori mai mare fata de anul 2011(I12/11VD = 11.64%).
Factori de influienta pozitiva :
Scaderea cheltuielilor financiare cu aproximativ 15% fata anul precedent datorita
scaderii inregistrate atat de cheltuielile privind dobanzile cu aproximativ 9% ,cat si a altor
cheltuieli financiare cu aproximativ 21%.

Chiar daca ritmul scaderii veniturilor financiare este peste ritmul scaderii cheltuielilor
financiare se genereaza per ansamblu un rezultat financiar mai mare decat anul anterior,178 123 lei in 2012 fata de -185893 lei in 2011(chiar daca acesta s-a concretizat in
pierdere ,pierderea s-a diminuat in 2012).
Concluzii :
Performantele generale ale societatii nu sunt foarte bune,rezultatul brut al exercitiului este
reprezentat in 2010 si 2012 de pierdere accentuate,mai putin in 2011 cand se inregistreaza profit
,dar in valoare destul de mica.Performantele bune realizate se datoreaza performantelor realizate
de activitatea de exploatare,rezultatul din exploatare inregistrand profit atat in 2010 cat si in
2011.Per ansamblu activitatea financiara se confrunta cu deficiente.
O apreciere sintetica de tip SWOT a evolutiei si structurii performantelor generale ale entitatii,pe
elemente componente poate fi detaliata astfel:
Tabelul 7.19. Sinteza analizei evolutiei performantelor financiare a societatii TARNAVA
S.A. pe perioada 2010-2012
PUNCTE FORTE(+)
PUNCTE SLABE(-)
1.GLOBAL
Profit doar in 2011
Rezultate globale negative, atat in 2010,cat
Rezultate globale pozitive doar in
si 2012 (RBE,RNE,EBIT,EBITDA,CAF),
2011(RBE,RNE,EBIT,EBITDA,CAF)
cu exceptia EBITDA din 2010.
Rezultat pozitiv in cazul EBITDA in 2010 Impozitul pe profit a inregistat valoare doar
in 2010.

2.ANALITIC
(pe activitati)
a.Activitate
Rezultatul din exploatare creste
de exploatare
spectacular in 2011 fata de 2010.
Cifra de afaceri neta creste in 2011
Creste productia vanduta in 2011
Variatia stocului creste in 2012
Marja industriala creste in 2011
Valoarea adaugata creste in 2011
Scad cheltuielile cu materiile prime si
materiale si cheltuielile salariale in 2012
b.Activitate
financiara

Veniturile din dobanzi cresc semnificativ


in 2011
Pierderea financiara se amelioreaza de la

Rezultatul din exploatare inregistreaza


pierdere in 2012
Cheltuielile din exploatare sunt mai mari
decat veniturile din exploatare
Marja comerciala inregistreaza evolutie
descrescatoare pe toata perioada analizata
Valoarea adaugata evolueaza descendent in
2012
In toti anii analizati se inregistreaza
pierdere din activitatea financiara
In 2012 cheltuielile financiare cresc intr-un

un an la altul
c.Activitate
extraordinara

ritm mai accentuat decat veniturile


financiare
-

2.1. Analiza structurii performantelor financiare


Presupune calculul urmatoarelor categorii de rate de structura a performantelor financiare pe
baza Contului de Profit si Pierdere:
o Ratele generale de structura ale rezultatelor,veniturilor si cheltuielilor
o Ratele interne de structura a veniturilor si cheltuielilor
o Ratele de structura pe baza veniturilor totale
Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 6 Analiza structurii performantelor
financiare,avem urmatoarele concluzii :
A. Analiza ratelor generale de structura ale rezultatelor,veniturilor si cheltuielilor
Din analiza ratelor generale ale rezultatelor se constata urmatoarele:
Rezultatul din exploatare participa exclusiv la obtinerea de rezultat brut,
intr-un procent foarte ridicat de peste 4000 %,in conditiile in care
rezultatul financiar este unul negativ pe toata perioada analizata(pierderea
rezultatului financiar fiind apropiata de profitul rezultatului de
exploatare),dar care se amelioreaza spre sfarsitul perioadei de analiza.
Rezultatul extraordinar inregistreaza o valoare nula.
Rata impozitului pe profit reflecta o pondere de 5.36 % in rezultatul brut
inregistrata doar in 2010.In restul perioadei se inregistreaza o valoare nula
a impozitului.Situatia se explica prin reducerea volumului de cheltuieli
nedeductibile in raport cu veniturile neimpozabile de-a lungul perioadei de
analiza,evolutie care o apreciem favorabila.
Din analiza ratelor generale ale veniturilor se constata ca veniturile totale sunt
generate,in majoritate covarsitoare ,din activitatea de exploatare (peste 98%).
Din analiza ratelor generale ale cheltuielilor se constata ca ponderea majoritara
in cadrul cheltuielilor totale o detin cheltuielile de exploatare (peste 96%),cu o

crestere usoara a ponderii lor in total,de la un an la altul,pe toata perioada


analizata,care se explica astfel:
In 2011,cresterea ponderii cheltuielilor din exploatare in total cheltuieli,se
datoreaza unei scaderii inregistrate de cheltuielile financiare,ceea ce
agenerat o rata de structura a cheltuielilor din exploatare in total
cheltuieli,in scadere in 2011
In 2012 cresterea cheltuielilor din exploatare in total cheltuieli se
datoreaza unei reduceri a cheltuielilor financiare cu 0.44%
B. Analiza ratelor interne de structura a veniturilor si cheltuielilor
Din analiza ratelor interne ale structurii veniturilor din exploatare se constata
urmatoarele:
Cifra de afaceri neta reprezinta ponderea majoritara in totalul veniturilor
din exploatare,de peste 98%,desi in valoare absoluta inregistreaza o
evolutie fluctuanta de-a lungul perioadei de analiza.
In cadrul cifrei de afaceri nete,productia vanduta detine o proportie
majoritara de circa 85%,in conditiile in care ponderea veniturilor din
vanzarea marfurilor se mentine la un nivel apropiat de 14% pe toata
perioada analizata.
Din analiza ratelor interne de structura ale cheltuielilor din exploatare se
constata urmatoarele:
In totalul cheltuielilor din exploatare ponderea semnificativa o detin
cheltuielile cu personalul ,de peste 60%
Locul al doilea ca pondere in totalul cheltuielilor din exploatare il detin
cheltuielile materiale cu o medie de 15.72%,urmate imediat de alte
cheltuielile din exploatare cu o medie de 9.95%.
In cadrul ratelor interne de structura ale cheltuielilor materiale remarcam
pondere semnificativa a cheltuielilor cu materii prime si materiale
consumabile (cu o medie de aproximativ 66%).
Din analiza ratelor interne ale veniturilor financiare se constata ca ponderea
majoritara de aproximativ 99% o detin Alte venituri financiare ,iar restul de
aproximativ un procent este detinut de veniturile din dobanzi.Ponderi ratelor

interne ale veniturilor financiare,se pastreaza aproximativ la acelasi nivel,pe toata


perioada de analiza.
Din analiza ratelor interne de structura ale cheltuielilor financiare constatam
ca ponderea semnificativa o detin cheltuielile cu dobanzile cu o medie de
aproximativ 50% ,iar restul revine altor cheltuieli financiare.Din cadrul altor
cheltuieli financiare fac parte cheltuielile din diferente de curs valutar si
pierderile din investiile de actiuni,ca forme reprezentative de cheltuieli financiare
ale societatii analizate.
C. Analiza ratelor de structura pe baza veniturilor totale
In ceea ce priveste raportul structural efort/efect respectiv cheltuiala/venit pe total
activitate si pe nivele se constata ca :
Ponderea intre eforturile generale ale entitatii (concretizate in cheltuieli
totale) de a genera efecte generale (sub forma de venituri totale) se
situeaza la un nivel mediu de peste 100%,respectiv 102.43% pe toata
perioada analizata,cu o usoara tentinta de scadere in 2011 (aprox. 2%)
urmata de o perioada de crestere in 2012 fata 2011.
In perioada 2011/2010 are loc o scadere a raportului efort/efect,de la
101.65% in 2010 la 99.96% in 2011.principala cauza o reprezinta
cresterea veniturilor din exploatare intr-un ritm mai accelerat decat ritmul
de cresterii cheltuielilor totale (I11/10CT =104.36%, I11/10VT = 106.12% ,
I11/10Vexpl = 106.05%).
In perioada 2012/2011 are loc o crestere a raportului efort/efect,de la
99.96% pondere inregistrata in 2011 la 105.68% ,pondere inregistrata in
2012.Principala cauza o reprezinta scaderea veniturilor din exploatare intrun ritm mai accelerat decat ritmul scaderii cheltuielilor totale
(I12/11CT = 94.40%, I12/11VT = 89.29% , I12/11Vexpl = 89.64%).
In ceea ce priveste raportul structural efect/efort respectiv venit/venit dar si
rezultat/venit pe total activitate si pe nivele,concluzionam urmatoarele:
Raportul intre efecte generate de activitatea de exploatare (sub forma
veniturilor din exploatare) si efectele totale generate de intreaga activitate
(sub forma de venituri totale) se situeaza la un nivel de aproximativ

98%,pe toata perioada analizata,cu tendinta de usoara crestere pe perioada


2010-2012.
Ponderea rezulatului brut al exercitiului in veniturile totale creste de la 1.655 in 2010 la 0.04% in 2011, ceea ce reflecta o crestere a puterii de
generare de rezultate de catre veniturile totale in 2011.Urmeaza o scadere
accelerata de la 0.04% in 2011 la -5.68% in 2012 datorita scderii mai
accentuate a veniturilor totale fata de scaderea cheltuielilor
totale,rezultand o pierdere de valoare la nivelul rezultatului brut al
exercitiului.
Concluzii :
Chiar daca activitatea financiara este deficitara,performantele generale sunt mentinute
satisfacatoarea datorita cresterii spectaculoase a activitatii de exploatare din 2011.Per ansamblu
situatia nu este foarte buna concretizata in scadere de rezultat curent/brut ,atat in 2010 ,cat si in
2012.O apreciere sintetica de tip SWOT a structurii performantelor generale ale entitatii,pe
elemente componente poate fi detaliata astfel:
Tabelul 7.19. Sinteza analizei structurii performantelor financiare a societatii TARNAVA
S.A. pe perioada 2010-2012
PUNCTE FORTE(+)
PUNCTE SLABE(-)
Activitatea de exploatare genereaza ponderea
Ponderea rezultatului brut/curent al exercitiului
covarsitoare a rezultatului exercitiului intr-o
inregistreaza valori negative ,atat in 2010 ,cat
scadere accentuata in ultimul an de analiza.
si in 2012.
Activitatea financiara genereaza pierdere pe
Activitate financiara restransa pe toata
toata perioada de analiza,cu o tentinta de
perioada analizata.
ameliorare de la an la an.
Activitatea de exploatare furnizeaza peste 98% Ponderea veniturilor financiare in totalul
din veniturile totale,cu tendinta usoara de
veniturilor este relativ scazuta.
scadere in 2011 si apoi o crestere in 2012.
Ponderea cheltuielilor totale in venituri totale
are o evolutie fluctuanta,dar in 2011 are
tendinta de scadere.
Ponderea veniturilor financiare in total venituri
creste usor in 2011.
Ponderea rezultatului brut al exercitiului in
venituri totale creste usor in 2011.
Lipsa activitatii la nivel extraordinar

7.3.2. Analiza ratelor de profitabilitate la S.C. TARNAVA S.A.

Profitabilitatea reprezinta conditia esentiala pentru a asigura succesul in afacerii al unei entitatii
economice.Pe langa forma absoluta a starii de profitabilitate,pusa in evidenta prin indicatorii de
profitabilitate pe nivele de activitate,prezentati in capitolul anterior,formele relative de exprimare
a starii de profitabilitate sunt extrem de utile deoarece permit comparatii in timp si spatiu cu
competitorii sau cu media sectoriala.Deoarece aceste rate caracterizeaza eficienta activitatii
comerciale si competitivitatea produselor,ele mai sunt denumite si rate ale profitabilitatii
comerciale.
Calculul ratelor de profitabilitate comerciala la nivelul societatii TARNAVA S.A. pe perioada
2010-2012,il redam in Anexa 7 Analiza ratelor de profitabilitate comerciala iar reprezentarea
grafica a evolutiei acestora se prezinta astfel:

Graficul 7.22. Evolutia ratelor profitabilitatii comerciale


30.00%
25.00%

1.Rata marjei brute a


profitului

20.00%
15.00%

2.Rata marjei nete a


profitului

10.00%

3.Rata marjei brute a


profitului din exploatare

5.00%

4.Rata merjei brute din


vanzari

0.00%

5.Rata marjei comerciale


2010

2011

2012

-5.00%
-10.00%

Sursa :preluari pe baza Anexei 7 Analiza ratelor de profitabilitate comerciala

Pe baza graficului de mai sus si a informatiilor oferite de Anexa 7 extragem urmatoarelor


concluzii privind starea de profitabilitate a societatii TARNAVA S.A. pe perioada de analiza
2010-2011:

Din analiza ratei marjei brute a profitului se poate constata trendului fluctuant pe
intreaga perioada analizata.Se observa ca pe ansamblu valoarea ratei marjei brute a
profitului inregistreaza valori foarte scazute,mult sub nivelul mediu in industrie,apreciat
pentru tarile dezvoltate.In 2010 si 2012 aceasta inregistreaza valori negative datorita
pierderii inregistrate la nivelul rezultatului brut al exercitiului financiar,iar in 2011 ar
tentinta usoara de crestere datorita profitul inregistrat in acest an.Evolutia foarte scazuta a
ratei marjei brute a profitului pe perioada analizata evidentiaza capacitatea foarte redusa a
activitatii entitatii de a degaja profit din cifra de afaceri neta,cu o redresare
nesemnificativa in 2011.
In ceea ce priveste rata marjei nete a profitului,se poate constata ca aceasta evolueaza in
sensul ratei marjei brute a profitului,atingand un nivel pozitiv in 2011 in valoare de
0.04%.Valorile se situeaza sub mediile sectoriale.
Evolutia ratei marjei brute a profiului din exploatare este una ascendenta in primii doi
ani de analiza,iar in 2012 inregistreaza o scadere accentuata datorita pierderii inregistrate
de rezultatul exploatarii.In 2011 se inregistreaza cea mai mare valoare a ratei marjei brute
a profitului din exploatare (de 1.98%),situatie care se datoreaza faptului ca ritmul de
cresterii al rezultatului aferent exploatarii este superior ritmului de crestere al cifrei de
afaceri nete.In 2012 se inregistreaza o valoare negativa datorita pierderii inregistrate de
rezultatul exploatarii.Valorile reduse inregistrate de aceasta rata evidentiaza capacitatea
redusa a entitatii de a degaja profit din activitatea de exploatare redresarea fiind evidenta
doar in primii ani de analiza.
In ceea ce priveste evolutia marjei brute din vanzari,aceasta urmeaza acelasi trend ca rata
marjei brute a profitului si a ratei marjei nete a proftului.Valorile acestei rate sunt egale
cu valorile ratei marjei brute a profitului.Situatia care justifica capacitatea redusa de a
degaja profit din vanzari prin raportrea profitului strict obtinut din vanzari si vanzarile
propriu-zise.Cauzele trebuie cautate in politica de cheltuieli aferente producerii cifrei de
afaceri si ne referim aici la cheltuielile activitatii auxiliare si cheltuielile indirecte de
productie ,toate inregistrand o crestere mai ridicata decat cresterea veniturilor la care au
contribuit in 2011.
Rata marjei comerciale exprima procentul de adaos comercial practicat,procentul mediu
al perioadei analizate fiind de aproximativ 26%,reflectand o activitate a comertului cu

marfuri profitabila.Ponderea ridicata a ratei marjei comerciale reflecta faptul ca societatea


nu se focalizeaza pe activitati productive ci este o societate cu profil comercial.
Concluzii:
Privind gradul de profitabilitate comerciala per ansamblu,remarcam o stare scazuta a profitabilitatii
comerciale ,situatia justificata prin realizarea unui nivel general al rezultatelor cu o putere foarte mica de
generare a cifrei de afaceri.Starea profitabilitatii comerciale se amelioreaza insa datorita valorilor ridicate
inregistrate de marja comerciala.Remarcam in 2011 nivelul cel mai ridicat al ratei marjei brute si
nete,marjei brute a profitului din exploatare si celei din vanzari,ceea ce reflecta o stare buna de
profitabilitate comerciala in acest an.

7.3.3. Analiza starii de rentabilitate la S.C. TARNAVA S.A.


3.1. Analiza rentabilitatii financiare

Rentabilitatea financiara evidentiaza nivelul de remunerare a capitalului investit de catre


investitori si este pus in evidenta de urmatoarele rate: Rata rentabilitatii capitalului propriu
(ROE) si Rata rentabilitatii capitalului angajat (RCPM).
La nivelul societatii TARNAVA S.A. evolutia ratelor rentabilitatii financiare pe perioada 20102012 se prezinta astfel:

Graficul 7.23. Evolutia ratelor rentabilitatii financiare


5.00%
0.00%
2010
-5.00%

2011

2012

1. Rata rentabilitatii
capitatlului propriu (ROE)

-10.00%
-15.00%
-20.00%

2. Rata rentabilitii
capitalului angajat
(RCPM)

-25.00%
-30.00%

Sursa :preluari din Anexa 8 Analiza starii de rentabilitate

Din graficul de mai sus dar si analizand informatiile furnizate de Anexa 8 Analiza starii de
rentabilitate se constata urmatoarele:
In privinta evolutiei ratei rentabilitatii financiare in forma sa generala de rata a
capitalurilor proprii(ROE), se remarca evolutia fluctuanta pe toata perioada
inregistrata,inregistrat doar in 2011 o valoare pozitiva,iar in 2010 si 2011 se constata
valori foarte scazute.Nivelul indicatorului se afla cu mult sub media tarilor dezvoltate pe
toata perioada de analiza.Privita prin prisma modelului multiplicativ evolutia ROE se
explica astfel:
In 2011,cresterea a valorii ROE se datoreaza cresterii prerformantelor activitatii
comerciale generale(reflectate prin cresterea marjei nete a profitului) si a modului
de gestionare a activelor totale (viteza de rotati a activelor totale creste),in
conditiile in care gradul de finantare a activelor totale din surse proprii(reflectat
prin levierul financiar) scade usor.
In 2012 scaderea accentuata cu aproximativ 25% se datoreaza diminuarii
semnificative a modului de gestionare a activelor totale precum si diminuarii
levierului financiar,in conditiile in care profitabilitatea activitatii comerciale
scadere semnificativ(cu aprox 6%).
Rata rentabilitatii capitalului angajat creste semnificativ in 2011 la aproximativ 3.60% de
la o valoare de -0.72%.In 2012 inregistreaza o scaderea accentuata pana -8.55%.Prin
prisma factorilor de influienta,evolutia sa se poate explica astfel:
In 2011,factorul determinant pentru cresterea ratei rentabilitatii capitalului angajat
a fost cresterea EBIT de aproximativ ori comparativ cu anul 2010.
In 2012,scaderea rentabilitatii capitlului angajat se datoreza scaderii accentuate
rezultatelor generale reflectate prin EBIT (de aproximativ 2 ori fata de anul 2011)
pe fondul cresterii capitalurilor angajate pe termen lung.
Concluzii :
Nivelul ratelor de rentabilitate financiara are valori foarte scazute comparativ cu mediile
sectoriale la nivelul anilor 2010 si 2012,iar la nivelul anului 2011 se constata o ameliorarea
usoara a rentabilitatii capitalului actionarilor la ambele nivele (atat la nivelul capitalurilor proprii

cat si la nivelul capitalurilor angajate pe termen lung),desi in cazul ratei rentabilitatii capitalui
propriu se inregistreaza o valoare sub media tarilor dezvoltate,dar este o valoare pozitiva.

3.2. Analiza rentabilitatii economice


Ratele rentabilitatii economice arata eficienta modului de utilizare a resurselor entitatii in
vederea realizarii de profit si este pusa in evidenta prin patru mari rate : Rata rentabilitii
activelor (ROA), Rata rentabilitii economice (RRE), Rata profitabilitii activelor (BEP), Rata
rentabilitii cheltuielilor (RRC).
La nivelul societatii TARNAVA S.A. evolutia ratelor rentabilitatii economice pe perioada 20102012 se prezinta astfel:
Graficul 7.24. Evolutia ratelor rentabilitatii economice
4.00%
Rata rentabilitatii
activelor(ROA)

2.00%
0.00%
2010

2011

-2.00%
-4.00%
-6.00%
-8.00%

2012

Rata rentabilitatii
economice(RRE)
Rata profitabilitatii
activelor(BEP)
Rata rentabilitatii
cheltuielilor(RRC)

-10.00%

Sursa :preluari din Anexa 8 Analiza starii de rentabilitate


Din graficul de mai sus dar si analizand informatiile furnizate de Anexa 8 Analiza starii de
rentabilitate se constata urmatoarele:
In ceea ce proveste modul de utilizare a resurselor entitatii se constata o crestere a valorii ratelor
de rentabilitate economica in 2011(este vorba despre rata rentabilitii activelor (ROA), rata
rentabilitii economice (RRE), rata profitabilitii activelor (BEP), rata rentabilitii
cheltuielilor (RRC).Valorile inregistrate de cele patru rate se situeaza mult sub media tarilor
dezvoltate pentru toate acestea.Factorii care au influientat scaderea drastica a acestor rate trebuie

cautati in nivelul mare al deprecierilor inregistrate(valoarea mare a ajustarilor pentru imobilizari


corporale si necorporale in condiitiile in care societatea nu constituie provizioane)
In ceea ce priveste eficienta consumului total de resurse exprimat prin cheltuieli,reflectat
sub forma ratei rentabilitatii cheltuielilor,se contata o evolutie fluctuanta pe toata
perioada analizata,inregistrand o crestere in 2011 fata de 2010 ajungand la 0.04% situatie
care se datoreaza cresterii profitului net in 2011.Situatia se inverseaza in 2012 cand se
inregistreaza o scadere accentuata de aproximativ 5%,datorita pierderii inregistrate de
rezultatul net al exercitiului.
Concluzii:
Per ansamblu eficienta utilizarii resurselor controlate de entitate prin generarea de rezultate
creste in 2011,dar atinge nivele care se aflta sub medile sectoriale indicate pentru sectorul
industrial,dar in 2012 se inregistreaza valori foarte scazute in cazul tuturor ratelor de
rentabilitate economica.
Analiza corelativa ROE si ROA
La nivelul societatii analizate reflectarea corelativa a starii de rentabilitate financiara(reflectata
prin ROE) cu starea de rentabilitate economica (reflectata prin ROA),o redam prin prezentarea
grafica de mai jos:
Graficul 7.24. Evolutia ROE si ROA
5.00%
0.00%
-5.00%
-10.00%
-15.00%
-20.00%

2010

2011

2012
Rentabilitatea
economica (ROA)
Rentabilitatea
financiara(ROE)

-25.00%
-30.00%

Sursa :preluari din Anexa 8 Analiza starii de rentabilitate

Din comparatia rentabilitatii financiare cu rentabilitatea economica putem constata o mai


buna evolutie a rentabilitatii economice ROA comparativ cu ROE.Evolutia ROE prin
prisma ROa se explica astfel:
In 2011 cresterea ROE la 0.14% se datoreaza exclusiv cresterii Roa la 0.07% in
conditiile in care levierul financiar genereaza scadere.La cresterea ROA au
contribuit deopotriva atat cresterea ratei marjei nete a profitului(RMRNE) cat si
cresterea vitezei de rotatie a activelor totale(KAB).
In 2012,se constata scaderea accentuata a ROE cu 25%.Scaderea se explica
exclusiv prin prisma unui efect de levier financiar ce actioneaza egativ in
conditiile in care se inegistreaza o scaderea mai putin accentuata a rentabilitatii
economice.Factorii care au dus la scaderea ROA in 2012 au foat scaderea marjei
nete a profitului (RMRNE) si viteza de rotati a activelor totale are a inregistrat o
scadere de 0.08 %.

7.3.4 Analiza performantelor bursiere


4.1. Analiza performantelor bursiere prin rate bursiere
Ratele bursiere(in alte acceptiuni ratele rentabilitatii investitiilor de capital sau rate de piata) sunt
cele mai cuprinzatoare masuri ale performantei unei entitati deoarece ele reflecta influienta
coroborata a ratelor financiare de risc si rentabilitate.
Redam mai jos reprezentarea grafica a principalelor rate bursiere pentru societatea TARNAVA
S.A. pe perioada 2010-2012 :
Graficul 7.25. Evolutia capitalizarii bursiere PER,PBR,PSR
3000000
2500000
2000000
1500000

Capitalizare bursiera

1000000
500000
0
2010

2011

2012

Coeficientul de
capitalizare bursiera

500
400
300

Valoarea de
piata/valoarea contabila
actiune(PBR)

200
100

Pret de piata/Cifra de
afaceri pe actiune(PSR)

0
-100

2010

2011

2012

Sursa : preluari pe baza Anexei 9 Analiza ratelor bursiere


Din analiza ratelor bursiere de crestere la societatea TARNAVA S.A., pe perioada 20102012,apreciem urmatoarele :
Capitalizarea bursiera (KB) are o evolutie fluctuanta de la un an la altul ,trendul fiind
general fiind de inrautatire lenta.Acest indicator este influientat semnificativ de pretul de
piata al actiunilor entitatii,numarul de actiuni mentinandu-se la acelasi nivel pe intreaga
perioada supusa analizei.Se remarca o scadere semnificativa a capitalizarii bursiere in
2012 datorita scaderii pretului actiuni cu 60% fata de anul anterior aceasta ajungand la
0.3 RON/actiune.
Rezultatul pe actiune (EPS) este reprezentat de raportul dintre Rezultatul net al
exercitiului si numarul de actiuni emise de entitate.In anul 2011 se remarca valoarea cea
mai mare a EPS ,crestere explicata de cresterea semnificativa a reultatului net al
exercitiului ,in conditiile in care numarul de actiuni emise ramane constat pe toata
perioada de analiza.
Cash EPS sau Trezoreria pe actiune inregistreaza o crestere in 2011 ajungand la valoare
de 0.02534 unitati monetare pe actiune,dupa care in 2012 inregistreaza o diminuare de
aproximativ 0.00642 lei.
Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) arata cat de mult sunt dispusi sa plateasca
investitorii pentru o unitate monetara de profit.Indicatorul reflecta o valoare foarte mare
in 2011 (de 405:1) dupa care inregistreaza o scadere semnificativa in anul 2012 ajungand
la o valoare negativa.Indicatorul exprima o incredere a investitotilor in viitorul firmei
foarte scazuta,situatie valabila insa pentru tot mediul economic investitional,in contextul

crizei economico-financiare mondiale.Nivelul PER,in 2010 si 2012 este mul sub media
sectorului in industrie,la nivelul tarilor dezvoltate(intre 7-14 ori).
Raportul valoare de piata/valoare contabila actiune (PBR) reflecta o valoare de piata a
actiunilor inferioara valorii contabile pe toata perioada analizata.Remarcam o crestere
semnificativa a acestui raport in 2011,dupa care raportul inregistreaza o diminuare in
2012.Cu un nivel situat in intervalul (0.79-0.83) ,valoare pER se situeaza sub media
sectoriala de (0.9-1.7 ori) ceea ce reflecta o incredere diminuata a pietei de capital in
potentialul economic al societatii,pe toata perioada de analiza.
Raportul intre pretul de piata al unei actiuni si cifra de afaceri neta ce revine pe
actiune(PSR) are o evolutie descrescatoare inregistrand pe toata perioada de
analiza,datorita nivelului redus de incredere oferit de investitori(reflectat printr-un pret de
piata al actiunilor societatii ce nu inregistreaza o crestere pe masura cresterii volumului
vanzarilor).
Concluzii :
Per ansamblu se constata ca anul 2011 este unul de amelioare a valorii ratelor bursiere ,iar 2012
este anul de scaderea accentuata a valorii acestora in contextul crizei economico-fiananciare
mondiale.
Din analiza ratelor bursiere de dividend la societatea TARNAVA S.A. ,peperioada 2010-2012
apreciem urmatoarele:
Valoarea dividendelor ce revin pe o actiune (DIVA) este nula pe toata perioada
analizata,deoarece nu se repartizeaza dividende catrea actionari pe toata perioada de
analiza
Randamentul dividendelor (RDIV) este minim datorita faptului ca nu se platesc dividende
pe toata perioada analizata.
Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflecta un nivel maxim in conditiile in care
nu se acorda dividende.

Concluzii :
Societatea nu acorda atentie nivelului de remunerare al actionarilor prin dividende,cee ce va duce
in timp la o scadere a interesului investitorilor minoritari sau pe termen scurt.

7.4. Analiza fluxurilor de trezorerie/numerar la S.C. TRNAVA S.A.


Fluxurile de trezorerie au capatat o importanta tot mai mare in analiza starii unei entitati
deoarece obtinerea de profit nu este neaparat o garantie pentru existenta unei bune capacitati de
plata care sa asigure continuitatea activitatii si sa asigure pe aceasta cale un risc de faliment
scazut.
Situatia fluxurilor de trezorerie este insa facultative,fiind obligatorie doar pentru entitatile
mari.Din datele ce reies inca din capitolul de preentare a societatii,se evidentiaza faptul ca
societatea analizata face parte din cadrul entitatilor mari si este deci,obligata sa constituie
Situatia fluxurilor de numerar.
Constatam ca metoda de construire a fluxurilor de numerar adoptata de catre societate este
metoda directa.
Reprezentam mai jos ,evolutia fluxurilor de numerar la S.C. TRNAVA S.A. pe perioada 20102012, pe cele trei activitati si pe total activitate :

Graficul 7.27. Evolutia fluxurilor de numerar


200000
150000

Flux de numerar din


exploatare

100000

Fluxuri de numerar
total

50000

Profit din exploatare

0
2010

2011

2012

Sursa : prelucrari pe baza Anexei 11 Analiza fluxurilor de trezorerie

Din analiza Situatiei fluxurilor de numerar ale societatii TARNAVA S.A. pe perioada 2010-2012
se constata urmatoarele:

Societatea incheie anii analizati cu un excedent de numerar,datorita activitatii de


exploatare care inregistreaza profit pe toata perioada analizata.Mentionam ca activitatea de
investitii si de finantare este inexistenta.
Pe toata perioada analizata ,se constata ca activitatea de exploatare contribuie in totalitate
la obtinerea excedentului de trezorerie pe toata perioada analizata ,cu un nivel mult mai
pronuntat in valoare absoluta in 2012.In mod detaliat ,analiza evolutiei si a modului de generare
de fluxuri din activitatea de exploatare se prezinta astfel:

In anul 2009 activitatea de exploatare genereaza excedent de trezorerie substantial care a

contribuit in mod favorabil si exclusiv la cresterea totala a trezoreriei.

In 2010 se remarca o scadere atat a incasarilor din activitatea din exploatare cat si platilor

aferente,dar in ciuda scaderii inregistrate atat de incasari cat si de plati, per ansamblu se obtine
un flux de numerar din activitatea din exploatare mai mare comparativ cu cel inregistrat in 2010.

La nivelul activitatii de exploatare in 2012 se constata o intensificare atat a incasarilor cat

si a platilor.Dar fluxul de numerar din activitatea de exploatare a inregistrat o scadere


semnificativa de 87 939 lei.

Din analiza raportul intre fluxurile nete de exploatare si rezultatul de exploatare ca in

2010, nivelul numerar net genereaza profitul din exploatare in proportie semnificativa,de 133%
,in 2011 profitul din exploatare genereaza numerar net in proportie de aproximativ 71%.In 2010
se inregistreaza pierdere din exploatare.Situatia reflecta astfel o buna gestionare in 2010 a
raportului profit/bani generati de activitatea din exploatare ,o situatie relativ buna in 2011 si
situatie dificila in 2012.

Analizand gradul de generare de numerar din profitul net ,la nivel global,apreciem ca in

ani 2010 si 2012 se inregistreaza pierdere.In 2011 raportul reflecta generarea profitului net din
fluxul de numerar total.
Concluzii :
Entitatea realizeaza excedent de trezorerie pe toata perioada analizata datorita activitatii de
exploatare care contribuie in totalitate,celelalte activitati inregistrand valori nule in toti ani supusi
analizei.

7.5. Analiza riscurilor la S.C. TARNAVA S.A.


Potrivit Modelului Alman se constata urmatoarele rezultate privind riscul de faliment :
Pe toata perioada de analiza remarcam o valoare a scorului Z situata in intervalul
(69 - 152) ceea ce reflecta faptul ca societatea nu are dificultati financiare,dar trebuie sa se
protejeze importriva riscului adoptand o strategie corespunzatoare.
In ceea ce priveste evolutia scorului Z remarcam o crestere continua a acestuia ata in
2011 cat si 2012,remarcand ca in 2010 se inregistreaza o valoare nula.Situatia reflecta
eforturile sustinute ale echipei de management in contracararea riscurilor.Astfel ca in
perioada 2011-2012 managementul adopta cu succes solutii de contracarare a riscurilor
de faliment,reusind sa-l diminueaze.
Concluzii :
Pe baza scorului Z obtinut in ultimii doi ani de analiza se constata ca entitatea TARNAVA S.A.
se afla in situatia in care nu intampina dificultati.Falimentul societatii este exclus deoarece in
ultimii ani ai analizei scorul Z se situeaza cu mult peste pragrul critic de 1.8,remarcandu-se in
2012 un nivel foarte ridicat.
Potrivit modelului Canon-Holder starea financiara a entitatii de-a lungul celor trei ani se prezinta
ca fiind destul de agravata,Valorile lui Z sunt cu mult sub limita de demarcatie a intervalelor de
siguranta financiara.In mod detaliat,se prezinta astfel:
In 2010 se inregistreaza valoare nula a scorului Z.In 2011 valoarea notei Z este de
-24.95 < 9,probabilitatea riscului de faliment inregistrand valori foarte ridicate ,firma
putand face fata cu dificultati platii obligatiilor la scadenta
In 2012 valoarea notei Z este de -96.01% < 9,aceasta valoarea conturand de asemenea
posibilitatea foarte ridicata a riscului de faliment.

Concluzii :
De-a lungul anilor celor 3 se constata o valoare a scorului Z este mult sub 9 ,ceea ce reflecta
faptul ca riscul aparitiei unei incapacitati de plata este foarte mare,societatea ne fiind capabila
sa-si onoreze datoriile la scadente.
Concluzii finale privind riscul de faliment :
Din interpretarile rezultatelor indicatorilor din cele doua modele Altman si Canon-Holder reiese
ca riscul de faliment este foarte ridicat si ca entitatea se afla in situatia de a nu-si putea platii
obligatiile la scadenta.

Concluzii finale generale :


Puncte forte constante:
Performante generale buna la nivelul intregii activitati doar in anul 2011
Situatie buna la nivelul echilibrului financiar,asigurata de nivelurile capitalului de
lucru si cel angajat
Puncte slabe constante:

Valoare mare a creantelor


Lipsa unei politici mai eficiente de fructificare a disponibiltatilor banesti
Politic de dividende nula,valori in general slabe ale performantelor bursiere
Valori descurajatoare ale indicatorilor de lichiditate si profitabilitate

Oportunitati :

Marirea cotei de piata


Obtinerea de parteneriate noi cu societati de profil externe
Amenintari:

Criza economico-financiara actula ce ameninta intreaga economie moniala


Concurenta straina