Sunteți pe pagina 1din 41
Karl Westhoff Marie-Luise Kluck RAPORTUL PSIHOLOGIC: REDACTARE $I EVALUARE Traducere si adaptare: Dragos Iliescu, Mihaela Minulescu, Catalin Nedelcea, Andrei lon Publicat de D&D/Testcentral & SINAPSIS Cuprins 1 Introducere . 6.2. Informayia cunescuta inainte de a incepe 1A. Scop evaluarea. 40 12, Privre generala 63. Profil ceringelor 45 3. Note privind utiizarea acestei cart 64. Inrebsrile psiholagice voce 64.1. Gruparea intrebailr pshologice conform 2 Fundamentele abordarii noastre .......7 ecuatiei comportamentale.....ssseee+seee M6 21. Evaluate psihologice orientate spre detizie.8 6.4.2, Intrebani psihologice legate de conditile 22. Persp tiva nasa asupta pribologiel 19 motivationale. a7 7% Scopurie evaluat onentate spre decizie... 11. 613, Intrebir psihologice legate de conditile 2.4, Condigi pentru evaluarea psihologica ...... 12 intelectuale.... 2A? 25. Chteni generale pentru evaluarea rapoartelor 6.4.4. intrebaii psihologice legate de depisirea psihologice ee... 3 tensiunii emotionale $i fzice «.....esseses 7 645. Intebir pshologice legate de concitile 3 Intrebarea clientulu 15 oar aaa aie Ui 44. Decizle pentru sau tmparriva Intrebarll 646, Muduri alternative dea structura tnt clientulut : severe TB rnihalagice as Jd Postulate necesatesseessessecssessesse 17 647 Constultea orlentat’ de decizle a ipotezelor 33, Profil cerinfelor....cssssssseesseeeeeees 18 In cazul evaluatii cu utlitate jurdica, pentru 3A, Cunostinge necesare pentru munca de Cae eens a evaluate i 20 25. Predictiacomportamentulu individval.....20 7 Planifcarea evalua 55 36, Citatea intrebériiclientulu in raportul 7.1, Rolul planului de evaluare ............-+--- 56 pathologic 2172. Planul yeneta al evaluat 5 7.3. Planul detaliat de evaluare 37 4 Selectia variabilelor . +2374 Raportul cost-benefic ca sl eriteriu pentru 4.1, Ecuatia comportamentalé.. es planificarea unei evaluari psthologice ...... $8 42. Variable de mediv... 2 43. Vatiabile fziologice .........-. 26 8 — Analiza strategiei a-pri 61 44. Vatiabile cognitive 28 BI, Analiza strategiei a-priori pentru intrebarile 45. Variable emoyionale 30 provenite din cacuti specific 0 46. Vatiabile motivationale cecee31 82. Analizacalitativa a strateghel a-prionl 68 47. Vanabile sociale . essssses32 83. Optimizarea strategie de evaluare 83 / 48. Irelclase de informatii pentru explicarea i -—«8.4._Analiza cantitaiva a strategie! a-priori pentru predictia comportamentului individual... 33 intrebarile nstitutionale .......+ 1 49. iter pentru selectiavariabilelor..........34 85. Analiza strategie a-prior pentru intrebarile institutionale referitoare fa evaluarca 5 Intrebarile psihologice aptitudinilor........ : 6 (-Ipoteze) 5.1, Functiantrebitlr paihologice 33 9 — Caracteristici ale surselor de Informare in 5.2. Construirea intrebarilor psihologice ........38 evaluare a 53, Formularea intrebarilor psihologice ........39 91. Funeti/ale caracterstcilor sursclor de 54, Numérul de intieb@r pstholagice 40 informare in evaluate .........-eeeeesss sss 68 9.2. Natura observatoruli +68 © —Exemplificarea lucrului cu problema unui 9.3, Continuturle observatiei ent TO client... ant 43° 94, Momentul si durata obser vaiei n 6.1. Thtrebarea clientulu .. 4495, Trasaturle caracterstice ale abservatiel 77 vw 1943. wad, 105. 10.5.1 1052. 106. 107. u a, n2. 4 nA 12 124 12.2. 123 124, 125, 06 17. 128, 129, 12.10. 121 12.12, 12.13. Cupins Proceduri standardizate de evaluare ..75 Crivetiile Ue selectie a procedutilor standardizate de evaluare 76 0 defnifie teoretica a muncit psihologice ... 78 Functilleteorilor core stau la bazo procedurilor de evaluate... Haan 7Z Oblectivitatea procedurilar stancandizate .. 78 biectivitatea in aplicare.... 78 Misuri pentru cresterea obiectivtati in fapicores ene : 79 Obie tivitated i MOLE esses tees eee TS ‘Obiectivitatea interpreta 87 Fidelitatea procedunlor standardizate...... 83 Decizia asupra unui tip de fidolitate........ 84 Evaluatea fidelitatil Beit o Validtratea proceduriinr standardivale...... 85 Cateva comentari despre marimea coeficientilor de valiitate.......+ssseeesse+ 86 Partaa intai a planulul de evaluare pentru intrebarea clientului considerata drept exemplu, referitaare la evaluarea aptitudinilor ...... 89 Proceduri standardizate........ssssee+++4+ 90 Decizi in selectarea proceduritor standardizate 1 Selectarea procedurilor standardizate...... 92 Descricrea procedurilorstandardizate in raportul psihologic . 3 Interviul orientat cétre decizie 95 Defintie.......00+0 ss Scopurie dverselor tut de interva..... 96 GGhicul de intervi pentru interviul orientat catre decizie... a Functia ghidului de interviu. 198 Coracteristiclle ghidurilor de interviu...... 100 Structura pe lary ¢ ghidului de interviu..., 101 Structura detaliaté a unul ghd de interviu. 102 Caracteristicile intrebarilor adecvate,-...+, 103 Intrebatile inadecvate,......-.sseeec000ss 105 Gradiul de deschidere al unei intrebar.... 106 Gradul de ditectionare a unei intiebat ...107 Condipile prealabile efectuai interviuilor orientate catre decizie 2108 Condii pentru uniter de eveluare de succes 108 1B 13a. 132, a 4 142, 16 16.1. 162. 163, 164 1652, Partea a doua a planului de evaluare, pentru cazul-exemplu de evaluare a apthtudintlor .....0..0c6ceeeeeeeee 119 Ghid de interviu pentru interviul orientat spre decile... eee Selecya procedurilor semi standardizate gia celor nestandardizate......... 15 Descrivtea procedurilor semistandardizate si nestandardizate din raportul psihologic ...116 Formarea perceptiei despre alte persoane si judecatile evaluative . 19 Formarea percentlel despre celelalte persoane, in viata cotidiana ¢i in judecagile evaluative. wo Importanta cercetitilor realizatc in psihologia sociala in domeniul formérii perceptiel despre alle persoane. 121 Diferente individual n jure ate evaluative 1m jorsiuni si erori in procesul de formare a judecasllor evaluative...... Descrierea eronilor si distorsiunilor in procesul de formare a judecatilor evaluative..s...4. 124 Erori si distorsiuni in intrebarile psihologice, 2124 Fron atrsun in plnificarea evalu 127 Eror I dstorsluni In prezentarea rezultatelor evaluat... 128 Exot gi istorsiunl in formularea condluzior 129 1. [rot gi distorsiuni general observable in coneludi : 1% Erol dstsunl cre suit elorninae de personaitatea specialstulul evaluator... 130 Posibilitagi de minimizare a erorilor $4 distorsiuntlor in dectziile din cadrul evaluarii.... ‘133 tExtinderea fondului de cunostinge.....0+0 134 Condi initiale ..esssseesevse+ 135 Combinares afumatiilor.. 1136 rte deciionale 136 Atnbuirea tasatuilor. 137 Patru tipuri de descrieri comportamentale. 137 Caracteristic ale trisiturilor de personalitate ....sseesee 138 Laorins 166. 18 19 191 192 193, wa, 20 21 aa 212, 213. 214. m5 218.1 152 253. 254. 4215. 216. Construitea unor planuri de evaluare documentate ...sseesees 2138 Evaluarea Observatiilor Comportamentale. 141 Tipuri de observati comporamen az Scorarea tstelor.. seo 8 Prezentarea rezultatelor la teste. 4 Interviuri orientate citre decizie: analizi,.. 146 Rezultatele interviului: prezentare. . 146 Prezentarca rezultatclor din interviu in limba indirect. 148 Seciunea de date a exemplulul de raport psihologic 9 Sectiune de rezultate. 157 Scopurile evaluatorulu in secunea de reruitate 158 Procedura urmatd de evaluator, in sectiunea de rezultate, 2158 Recomandari si sugestiin raportul psihologic 160 Formularile din sectiunea de rezultate. .... 161 Sectiunea de rezultate din raportul- exemplu co seseeeees 163 Fundamente pentru o teorie a evaluarii psihologice orientate spre decizie... 173 Postulate ale teoril 174 Convingerile sunt cogniti care directlonezé actiunea wal seeel75 Expectatile sunt cogniii care dinechioneza actiunes.. 176 Despre posibilizatea de restarea teoriel 178 Primele revultate ale testelor emplrice asupra teorlel evaludl psihologice orientate spre decizie . . seven UY Evaluarea conform leg familie cum este st ‘cum ar putea fi... 2179 Despre dezvoltarea strategilor de evaluare... ss 179 Intervul orientat sore decicie in evaluarea psihologics 180 Formarea in evaluarea psihologica ........181 5. Recomandari pentru procesul de evaluare (Guidelines for the Assessment Process, GAP) 181 Evaluarea urienlala spre decizie -0 tehnalogie utils 182 216.1. 2162. 21.63. 22 2. 22, 23. 22.4. Ds 226. ni. 228. 29. 2210. 23 24 232, 233 Ba, 235, 236. 234. 238, 239. 23.10, 231 23.12. 23.13. 23.14. vit |. Tehnologia -o necesitate in evaluarea psihalgi 182 Utlizatea ca cel mai inal entariu al tehnologie! 182 Optimizarea strateaillor de evaluare 102 Ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice, pentru persoanele care nu au studii in domeniul psthologlel.... 185 Structura raportului psthologie.s.+..e+0+4+ 186 Tranzparenta raportului psihologic........187 Tormulér in reportul psihologic: 188 nels cents 18 Formularea intrebstilor psihologice ....... 189 bescrierea planului de evaluare din raportul psiholoaic 109 Scorarea si analiza testelor si chestionarelor in sectiunea de date a raportulul psihalagic...180 Desc rea 51 analiza interviului gia informatillor srise nestandardizate din sectiunea de date a raportului psihologic. 191 Secjiunea de recullale a raportului psthologic 12 comands! ssugestiinraport pathologic 194 Punctaj de idel pentru sprijinul evaluatorului psihologic pe parcursul procesului de evaluare gi redactare a raportutui psihologic....+sss+ee+e+ 195: Checklist: Intrebarea clientulul.. 197 Checklist. Profil ceringelor 197 Checklist: Cunostinge 197 Checklist: Selecta grupelor de variabile ... 197 Checklist: Selecta variabilelor de mediu...198 Checklist: Selectia variabilelor organice....198 Checklist: Sele vatabielor cognitive. 198 Checklist: Selectia vatiabilelor emotionale.. 198 Checklist: Selectia variabiletor motivationale, : -199 Checklist: Selecta variable sociale. 199 Checklist: Crteril pentru selecrarea variabilelor 199 Checklist Formularea intrcbsilorpsholoaice (ipoteze) . zi 199 Checklist: Selec tates surselor de infarmagie 199 ‘Checklist: Planul detaliat al evaluaril....... 200 vin 23.15, Checklist: Costurile si benefcile ecdrei surse de informatie. 200 23.16. Checklist: Evaluates unui observalor 700 23.17. Checklist: Continutul abservatillar 200 23.18, Checklist: Caracterstcl ala observagilor stingificereferitoarela comportament. .... 200 23.19, Checklist: Crtern pentru selectia procedurilor standardizate. 201 2820, Checklist: Obiectivitatea execute’ procedurilor de evaluare psiholoaics, 201 23.21. Checkiist:Criterii pentru scorarea si analiza proceduritor de evaluare psihologica...... 201 23.22. Checklist: Condi pentru alinyerea celui mai inall grad poibil de obiectivitate tn Interpretarea procedurilarstandardlzate de evaluate psihologica 201 23.23. Checklist: Fidelitatea procedunlor standardizate de evaluare psihologicd..... 202 23.24. Checklist: Validitatea procedutilor standardizate de evaluare psthologicd .... 202 23.25. Checklist: Planificarea interviului orientat spre decizie (DON. 202 73.26, Checklist: Structra amp a yhidului de intervie 203 2397. Checklist: Structura derallara a ghiculul de Interviu 203 23.28, Checklist: Formularea intrebarilor ‘pune’ .. 203 23.29, Checkist intreban distorsionante 204 23.30, Checklist: Conditii pentru interviul orientat spre decizic. 204 23.31, Checklist rezentare planull de evaluere in raportul psihologic +204 23.32. Checklist. Scorarea testelor gia chestionarelor * siprezentarea datelor in rapoortul psiholagic 208 2833. Checkiist: Analiza si prezentarea informayel provenite din interviui si din surse scrise Nestandardizate in sectiunea de date a raportului psihologic... i 205 2334, Checklist Sectunea de rezultate a oportull psiholoaic +206 29.35. Checklist: Recomandéri si sugesti in portal ailvulugie.. ; BHO: 23.36, Checkist: Formula it secfiunea de eile a raportului psihoogic 207 23.37. Checklist: Structura ranortulul psinalogic ..207 24 — Ghid pentru evaluarea rapaartelor psihologice de citre specialist fara stud domeniu psihologiei... + 209 24.1. Structura raportului psiholoaic. 210 24.2. Transparent raportului psihologic........210 243. Formulérile cuprinse in raportul psihologic 210 244. intebares clientului m0 245. Formularea intrehavilor psihologice 210 246 Descrlerea planulll de evaluare, in raportul psthologie aw 247. Scorareas analiza testelor sa chestionarlor, in sectiunea de date @ raportulu psihologic211 248. Analiza si prozentarea informatilor din interviuri si din surse nestandardizate de informati crise, in sectiunea de date a raportulul psihologic. am 249, Sectiunea de rezultate 4 reprtului psinologic a 24.10. Reromandiar sl sugesti, In raportul pshologic 212 BIBLIOGRAFIE cesses 213 INDEX Le 223 Index de termeni . za Capitolul 1 Introducere 1.1. Scopuri — 2 1.2. Privire generala. — 2 1.3, Note privind utilizarea acestei carti — 4 2 Capitotul 1 introducere 1.1, Scopuri Pe jrucursul viefii, oamenii se confrunti ade- sea cu decizii importante. Unele din aveste deeizii sunt dificile pentru ei, deoarece fiecare allernativa implica consccinte scrioasc. in asttel de situatii, au posibilitatea unei consilieti pie hologice, care si ofere un sprijin pentru luarea decizici. Judecttori, medici, profesori. print sau cupluri cautd 0 asifel de comsiliete gi se asteaptd la raspunsuri care sa-i sprijine in luarea decizici. Cea mai detaliat& forma de rispuns este raportul psihologic scris. De abicei, citito- rul unui astfel de raport psihologic este cel care decide dacd acesta realizeazi in mod real ceea ce se presupune ca trebuie s4 realizeze si daca este suficient de coerent si in ultima instanga “bun”. $8 judcei dac& un raport psihologic este bun este o sarcin’: provocatoare chiar si pentru majoritatea psihologilor calificagi, ca s8 nu mai vorbim de persoancle fari studii psihologice. Pornind de la © astfel de problem’, intentia acestei carfi este aceea de a descrie caracte- tisticile rapoartelor psthologice bune. Dupa ce vor jurcurge sugestiile noastre, persoanele care citese un raport psihologic vor fi ,echipate” adcevat pentru a putea decide daca raportul ti aajuta si in ce privinge ar fi putut fi mai bun. Cei ce citese rapoarte psihologice se intrea- bi adesea: Ce ar trebui sa contina un raport? Ce nu ar trebui sa confing? Cum as putca aprecia daca a fost realizat intr-o manierd profesionisti? Intenfionm si raspundem acestor intrebari si altora pe care si le pun non-psihologii, Iegat de rapoartele psihologice Psihologii carora lise cere sa pregateasc ra- poarte psihologice sc confrunta inifial cu acelagt gen de intrebiri ca gi cititorii avestor rapoarte, Dar exist gi alte intrebari la care incearcd st raspunda: Cum tradue problema chentulut intr-o . problem psihulugica”? Cum planific 0 evaluare psihologica? Ce surse de informagie pot folosi? Ce caracteristict ale testelor, chesti onarelor, cerlificatelor, dsarelor, interviurilor $i observatiilor comportamentale pot folosi? Cum planific si cum pregatesc un raport psihologic? Caror lucruri trebuie s8 le acord atentie in timp ce desfasor evaluarea psihologica? Ce posibile surse de eroare exist? Cum ar putea influenja acestea evaluarea psihologica? Cum put evita erorile? Cum introduc informatia in raport, intr- un mod clar? Cum pot s& combin informatia generind afirmayii ulile? Cum si formulez re- comandarile legate de moduri de acgiune pentru viitor? Care este Yorma lingvistie corecti pen iru un raport psihologie? Cum pot si stin dacd am gandit sau am facut tot ceea ce se cere? Acestca sunt doar citeva intrebirt la care rebuie Si se ispunda si astfel de decizii trebu- iese realizate atunci cind psihologii intoemese rapoartc psthologice. Intenjia noastra in aceasta carle esle Si-i asistim in acest proces. Privire generala Dupa accasté introducere, in Capitolul 2 dese em fundamentele sboubinii noastre, explicand, printre altele, ideile de baza aflate in spatele cvaludrilor orientate spre decizie si prezentiind criteriile yenerale penta evaluarea rapoartelor psihologice. intrebarile clientilor determina ceea.ce in- litate de psihologi. In Capitolul 3 descriem felul in care decidem pentru sau ‘mpotriva unei probleme particulare a clientului si ce presupuneri sau ipoteze trebuie si faccm Exploriim de asemenea importanga cunostinjelor 1 un profil al cerintelor. Care dintre variabilele care determina com- portamentul individual uman ar putes fi utile pentru a rispunde la intrebarea clientului? Cum gisim astfel de variabile si cum decidem care dintre ele ar trebui Iuale in considerate fn cursnl ulterior al procesului de evaluare? in Capitoiul 4 vom prezenta 0 procedur& simpli dar efictenti pentru atingeres acestui scop Dupa {area variabilelor, explicam in ra- portul psihologic pe care dintre ele le vom avea in vedere in forma unur intrebaci psihologice si in ca vesliy ire generals <2 ce. De ee vorbim de probleme psihologice = Joc sa vor aleve? Cun formulim veste probleme psihologice? Cite probleme hhologice ar trebui incluse in total? Acestea sunt aspectele cArora Ii se adreseaza Capitolul de Informagia care a fost prezentata pana in acest moment este ilustrati in Capitolul 6 cu ssutorul a trei exemple de intrebari ale clienjilen, ii diferite de evaluare: eva- -uarea aptitudinilor, evaluari psihologice cerute 1n procese legate de dreptul familici (drepturile 12 custodic gi acces), ale credibilityii martorilor, Planul de evaluare nu numat ci ne spune evea ce trebuic si facem in urma evaluiri, ci si explicd persnanelor care vor citi raportul psi- hologic ce procedura am urmat. Dupa cum se explicd in Capitolul 7, proportia cost-bencficiu legaté de o anumita procedura este intotdeauna criteriul fundamental pentru a decide daca va fi Tolosita sau nu o anume sursa de informatie. © strategie a priori este acca abordare a evaluarii care a fost folosité pent a isp a intrebarea clintului pana in momentul cand sarcina de a serie un raport psihologic es méanaté evaluatorului. in Capitolul 8, aratim ci © analiza a stateyiei a privri poate aduce infor- magi utile pentru o tratare optima a probleme clientulu Caracteristicile sursclor de informatie pe cate Ie suyerim in Capitolul 9 vor face mai usoara decizia legata de valoarea unei anumite surse. in acelasi timp, aceste caracteristici vor ajuta in planificarea procesului de eval Testele i chestionarele sunt uneltele clasice care pot fi utilizate ca instrumente standardizate in munea de evaluare. in Capitolul 10 discutim caracteristicile centrale de obievtivitate, fideli- tate si validitate ale acestor unelte in relatie cu importanta lor pentru evaluarea psihologici pe care 0 planificam, in Capitolul 11, ne intoareem Ia primul exemplu de problema a clientului gi prezentam prima parte a planului de evaluare pentru accas- 18 problema. Aici indicam faptul c&, aya cum novenind din rei fe in- se intimpla deseori, la majoritates problemelor psihologice nu se poate raspunde cu instru- mente psihologice standardizate, ci numat cu instrumente partial standardizate, in particular cu intervinti in Capitolul 12, mergem mai departe pentru a discuta fundamentele legate de intervievarca oricntaté spre decizic. Explicam nm I cum irebuie sa planificam si s& prega- tim interviurile psihologice, dar si care anume puncte importante pot fi luate in considerare in cursul interviurilor, penta a ne asigura de fap- tul ca rezultatele sunt utilizabile. Planul pentru imterviu este rezumat intr un ghid de interviu, Acest set de repere este un ajutor decisiv pentru realizarea de intervinei psihologi Apoi, in Capitolul 13, prezentam un ghid de interviu pentru exemplul nostru legat de evalu- arca aptitudinald, folosind acest exemplu pentru a ilusira (isiturile importante ale ghidurilor de interviu pentru interviurile psihologi Printre alte lueruri, judecatile implicate in evaluare depind de percepfia pe care evaluato- rul o are asupra persoanei evaluate, Acest lucru da nastere ta intrebari precum: in ce misuri poate fi invatatd sau formatd abilitatea noastra de generate a judecijilor despre oameni? Cat de relevante sunt diferenjele dintre evaluatori? Aceste intrebiri sunt substanfa Capitolului 14. Au fost identificate in psihologie un mare numdt de erori de judecata si de tendinge de distorsiune. Le descriem pe scurt in Capitolul 19 gi indicdm felul cum ele pot afecta evaluarca psihologic’. Nu numai eX indiciiy ce tipuri dle eroti gi de tendinge de distorsiune sunt im- portante, ci facem in Capitolul 16 i sugestii practice privind felul in care putem si evitim crorile de judecata si s4 minimizan tendinfele de distorsiune. Odata ce au fost adunate rezultatele testelor, chestionarclor, interviurilor, observatiilor com- portamentale yi a allor surse de informafie, avem de decis care informatie este utila gi va fi utili zata pentru a raispunde la intrebatile psihologice si in ultima instanga la problemele elicntului. tn Capitolul 17 sugerim criterii pentru evaluarea ynwstice: 4 Capitola y«Introducere interviurilor si observatiilor comportamentale gi prezentim calculele psihometrice pentru anali- za testelor gi ehestionarelor unui eaz singular. Scetiunea de date a cxemplului nostru de raport psihologic este prezentata in Capitotul 18 in secyiunea de rezultate a raportului psi- hologie sunt aduse laolalta toate informatiile care au fost raportate anterior in sectiunea de date, pentru a raspunde problemei psihologice si in ultima instanga probleme: clientului. in Capitolul 19 deseriem scopurile pe care evalu- atorul le are in sectiunea de rezultate, explicam metoda practica de scriereredactare a sectiunii de rezultate si discutim forma lingvisticd care se utilizeaza in multe cavuri, clien{ii cer explicit suyestii sau recomandari privind felul in care s& proce- deze in continuare. De aceea descriem si modul cum putem si formulim astfel de recomandin in acord cu abordarca descrisd aici, a evaluarii onientate spre decizie. Capitolul 20 prezint® secjiunen de rezultate a raportului psihologie dat ca exemplu. Aceasta ne aduce la partea finald a rapor tului psihologic, anexele, care, in plus faji de referinte, contin de obicei o gama de informatii suplimentan: care, deyi nu sunt direct necesare pentru injelegerea raportului, asigur’ posibilita- tea ca acesta 84 fie validat de un cititor. in Capitolul 21 exemplificm fundamentele tcorici noastre privind cvaluarca. psihologics orientata spre decizie. Dupa ce descriem postu- latele fundamentale, ne centram pe importan(s convingerilor si expectatiilor, care sunt cognitii ce directioneaz actiunile pe parcursul plani fic8rii evaluérii psihologice. Apoi continuim pentru a explica felul in care teoria noastra poste fi festa empiric. Sunt indicate rapoarte ale primelor rezultate publicate privind testa- rea empirica ale teoriei evaluarii psihologice orientate spre decizie. in final, demonstram cd cvaluarca oricntata spre decizic este un instru- ment util pentru evaluarea psihologica curenta in wate domeniile aplicative ale psihologie’ Capitolul 22, este un ghid pentru evaluarea rapoartelor psihologice de citre non-psihologi yi va da posibilitatea non-psihologilor s4 evalu- eze inteligibilitatca si gradul de verificabilitate al unui raport, Pentru ca non-psihologii si fe capabili sa evalueze felul cum este prezentat ra- portul, descriem sistematic toate aspectele unui taport psihologic: care pot fi evaluate, Acest capitol rezums pentru psihologi toate aspectele care pot fi gisite in capitolele anterioare, legate de prezentarea informatiei in rapnartele psiho~ logice. Capitolul 23 contine liste de verificare care sprijin’ evaluatorul psiholog in scrierea unui raport psihologic. Ca urmare a unor numeroase cereri primite de la non-psihologi care lucreaza freevent cu rapoarte psihologice, am furnizat in Capitolul 24 gi liste de verificare pentru evaluarea rapoar- telor psihologice. Cu ajutorul acestora, pot si nonepsitiluyii si verifice gice principale ale raportului Rapoartele psthologice care sunt scrise conform sugestiilor noastre intrunesc normele pentru redactarea rapoartelor psihologice si reperele ce trebuiese urmate in procesul de eva- luare (Guidelines for the Assessment Process) dezvoltate de Asociajia European’ de Evaluare Psihologica (EAPA) (Fernandez-Ballesteros ct al, 2001, Westhoff, Iornke & Westmcycr, 2003), turile: nietololee 1.3. Note privind utilizarea acestel carti Cu ajutorul acestet cfrti, e posibil att pentru non-psihologi cat si pentru psihologi sa evalueze calitatea unui raport psihologie. Non-psihologii Vor fi capabili sd evalueze inteligibilitates gi verificabilitatea unui raport cu ajutorul explica- jiilor din Capitolul 22 gi a listelor de verificare relevante din Capitolul 24. Mai mult, psihologii pot utiliza cartca pentru a evalua aspecte teorcti- ce, metodolugive gi de substan(a ale rapoartelor psihologice, acesta fiind un lucru care in mod normal nu poate fi ficut in mod sistematic sau comprehensibil dke ui non-psitolog Note privind utlizaree acestei citi X Pentru psihologii care dorese s& serie un raport psihologic, presupunem existenfa unor Eanostinge de bast in psihologie si o formate de baza in domeniul metodelor de evaluare. De aceea furnizim doar referinte selectate gi ne ferim si justificdm afirmatiile cu cat de multe referinye posibil devarece, conform experienjei noastre, acestea nu adancese intelegerea, ci mai degrabi deseurajeazi eititort La inceputul fiecdrei sectiuni, listim pune- tele pe care le vorn discus. In textul care urmeaza vom discuta punctele respective in detaliu. Accasti structuri furnizeazi cititorulut © imagine globala a ceea ce se va discuta in figcure capitol gi, tolodalfi, o rezumare clara punetelor principale, Cand vorbim despre “comportament”, ne re- ferim intotdeauna atit la comportament cat si la indurile gi sentimemtele (raite. Termenul com- portament denota astfel comportamentul care poate fi observat din extertor si de asemenea, cel care poate fi descris numai de respectivele persoane. Pentru a pastra textul cét mai simplu cu putint, utilizim termeni precum “psiholog”, “evaluator” sau “persoand testaté” in sensul lor generic. Capitolul 2 Fundamentele abordarii noastre 2.1, Evaluarile psihologice orientate spre decizie — 8 2.2. Perspectiva noastra asupra psihologiei — 10 2.3. Scopurile evaluarii orientate spre decizie — 11 2.4. Canditii pentru evaluarea psihalogics. — 12 2.5. Criterii generale pentru evaluarea rapoartelor psihologice. — 13 8 Capitolul 2- Fundamentele abordrii noastre 2.1. Evaluarile psihologice orientate spre decizie Procesul de evaluare 1. Intrebarea clientului 2. Postulate 3, Profilul cerinfelor 4, Intrebiti psihologice (— ipoteze) 5. Plan de evaluare 6, Desfagurarea evaluant psihologice 7. Raportarea datelor 8. Sectiunea de revultates cum se raspunde la intrebérile psihologice si astfel la inte barea clientului 9. Sugesti s! recomandar privind procedura Orientarea primara tn procesul de evaluate & dart de intrebarea clientului, pentru c sarcina noastri este si ajutim clientul intro decizie dificila, De aceea, un raport psihulogic serveste imotdeauna la pregitirea si sprijinirea deciziilor importante. Exemple de astfel de probleme nt dick cineva ar (rebut Si primease’ © pene sie de invaliditate, ce tip de terapie ar trebui sa primeasc 0 persoana, cc tip de scoala ar fi cel vwvti polrivil pentru un copil, sau ce fel de custo- die ar fi cel mai putin in detrimentul copilutui in acest sens, munca noastré de cvaluare este corientat& decizional Producerea unui raport psihologic elude © serie de decizii care trebuiese + psiholog. Piecare stadiu al acestui drum spre realizarea unui raport psihologte cere, de ase~ de decizii ale evuluatorului, Si lizate de expunem mai intdi o vedere de ansamblu asupra acestor stad, Ulterior in carte vom aborda in ddetalin fiecare stalin al procesului Intrebarea clientul La inceputul unei posibile evaluari psihologice, cineva contacteaz psthologul 51 enunta o intre- bare, de exemplu intreahi daca poate sper si iba succes intr-un anume program de formare. Imediat ce psihologul sc confrunt& cu o astfel de problema, trebure luate mai multe decizii De exemplu, psihologul trebuie si se intrehe dacd este profesionistul adecvat pentru rezolva- rea unei astfel de probleme, sau daca problema poate fi rezolvati, adicd dac& cste posibil sa aibA un rspuns. Vom discuta aceste devivii individuale mai detaliat mai jos. in fiecare si- tuatie, intrebarea clientului trebuie intotdeauna formulati expres in raportul psihologic, exact in maniera in care a exprinat-o clientul sau intr-o form’ ulterioara, la care s-a ajuns de comun acord intre evaluator gi client Postulate inainte ca psihologul sa inceap’ munca de evaluare, trebuie si cnunfe cateva postulate fundamentale despre comportamentul urman Un fuindament al studiului comportamentului si al muneii psihologice stiintifice este postulatul conform ciruia, de principiu, comportamentul aman este fnieeun anume mod “ordonat” sau “regulat". Altminteri nu ar fi posibil sa explici, s@ prezici sau_si_influentezi comportamentul De ficcare dati in evaluarca psihologica tre- hie exprimate mai multe astfel de postulate, De aceea le vom discuta in detaliu mai tarziu. Aceste presupuncri nu sunt exprimate ca atare )intr-un raport psihologic. Dar este important, fart indoiala, ca psihologul si fie capabil si le {numeasca, sa le explice si sa le justifice. Profilul cerintelor Cénd trebuie luate decizii, avem nevoie de criterir cu ayutorul efirora si putem compara alternativele aflate la indemana noastid. Aveas- (4 mecesitate este acuti pentru probleme legate de adecvarea unei persoane pentru o anumita protesic, dar si pentru probleme legate de tipul de terapie de succes pentru un set particular de probleme comportamentale. Agadar, avem nevoie si ceva despre .ccrinfcle” care se aplica unei persoane in fiecare dintre alternativele posibile. Psihologia ocupasionala are un termen pentru totalitatea acestor cerinfe, respeetiv profilul ce- rintelor” (“profile of requirements”), Deoarece we are cele ui bune yanse 2... Evalusrile psiholocice orientate spre decizie este nevoie de critert de decizie si pentru alte zrobleme decizionale, adoptam acest termen cu clerire gi la problemele educationale, clinice $i Se psihologie judiciara. in cazul problemelor chmiee, legate de gradul in care 0 persoand srecinta simptomele unci anumite tulburari, sceastl tulburare corespunde cu profilul de ce- singe. Profilul de cerinte nu este o parte separata 2 raportului psihologie, ci este necesar si avem un profil de ceringe pentru a fi capabili s8 tucram ‘ntr-o manier& logics, Intrebari psihologice Inurebarea elientului este exprimati de obicei nto forma atat de generala ineat trebuie cransformatd si sparti in mai multe “intrebare psihologice”. Aceste intrebari psihologice ne jut si ne structuram activitatea de evaluare in acelagi timp, ofera celui care citeste un caport psihologie © strueturd generala pentru prezentata, care este usor de ur Aceast§ structur& ajuti de asemenea pe cel ce viteste raportul sd retina informatia. Aceste intrebari psihologice apar in urmitoarca parte 2 raporlului psibologic, divect dup intreharea clientului. nirit. Planul de evaluare Asemeni oric&rui proces complex, producerea unui raport psihologic necesita un plan intocmit eu atentic, care este punet de refering in cursul intregului proces. in aceast’ parte a raportului, deseriem procedurile psihologice utilizate gi alte surse de informatie intr-o maniera pe care cititoral 0 poate urmari cu usurinti, Ar fi ins& henevesar si.ar depayi scopul unui rapont psilin- logic dact am include aiei pentru client o dare de seama serisi a altor informatii, detaliate, le gate de planificarca intern a tuturor activitatilor intreprinse. Vom aria cum si luerian eficient utilizand aceste pari ale planului de evaluare. Desfasurarea evaluarii psihologice Situagia de evaluare cere evaluatorului sa ia multe decizii de moment, De aceea sfatul pe care il dam este accla de a intra cat mai bine ° 2 pregititi in evaludri, Vom aria cum, prin planificare si pregatire atentd, cei implicati pot ajunge si colaboreze eficient gi cu uyurings Raportarea datelor Tosateiafnrna ile: raspuns la intrebarile clientului sunt prezentate in “sectiunea de date” a raportului psihologic, ordonate in functie de sursi. Acesta este locul 1 care face g preventare clara si inteligibi a rezultatelor Ia teste, chestionare, interviuri, observatii comportamentale i alte surse de informatii precum certificatele, dosarcle sau rapoartele mediale. portantes in elaboraress unui Sectiunea de rezultate fu sectinnea de resultate: evaluatorul ¢ toate informafiile pentru a raspunde la proble- mele psihologice si, in acest fel, rispunde la intrebarea clientului, Ulterior vom arata cum, pentru at evils erorile: de judevat pentru evaluator sa fie constient de regulile prin care combind informatia aflati Ia indeméina sa, luand decizii legate de raspunsul la intrebarea clientului hin este esenfil Sugestii si recomandari Muli dintre intrebvirile cliengilor cer expres recomandari legate de felul in care si procedeze - un alt motiv bun pentru a urma ‘© orientare centrati pe decizie. In acest caz, at (rebui prezentate: altermativele gi ar trebui descrise consecingele lor posibile. inca o data, sarcina noastri este aceea de a ajuta clientul si orice alta persoand implicata si ia cele mai bune decizii posibil. Procesul de evaluare deseris pana aici se destigoari linear, in ordinea prezentati de noi, ‘insa, ar putea sa fie necesar ca la un anumit ‘moment in cursul evalurii s& se negocieze cu clientul o noua intrebare sau sa fe formulate in- trebiri psihologice suplimentare fad de fiale, care fiseseri uitate sau trecute cu vedere in cursul planificarii inigiale sau care au reiesit ca importante abia dupa ce a ineeput procesul de cvaluare. Cursul ulterior al evaluarii trebuie c ini- 10 Capitolul 2-Fundamentele abordsi no sf fie planificat si executat in concordant’ eu aceste noi intrebiri psthologice. In acest ul de evaluare este in principiu recussiv proc dupa cum a fost deseris de Kaminski (1970), Structura unui raport psihologic Titlul Cuprins Detalii privind persoana implicata 1. intrebarca clientului aici: analiza inforneiilor din surse arhivistive (dosare) in finetie de criteriile psihologice intrebért psihologice (ipoteze) 4. Metode de evaluare: descrierea procedurilor si justificarea lego de implicatiile lor in acest eaz particular Seeyiunea de date (prezentare; postbil aict pentru prima dati Liza informnajiilor din dosare in functie de eriteniile psihologice 6. Sctiunca de rezultate: Combinaes si cintarirea datelor indivi- duale; se raspunde la intrebarile psihologice gi astfel la intrebarea clientului (cvaluarca) Daca se cere: sugerarea unor soluti si/sau recomandari pentru actiuni viituze, prosibil rezultate ale unor incereir (partial) de solujionare (inrerventit) 8. Data, Semnatura 9. Anexe: _ referinje bibliogra posibil: tabele cu rezultatclor la teste posibil: rapoarte suplimentare posibil alte dacumente rezumatele certificare legal (numai daca se cere) 2.2. Perspectiva noastra asupra psihologiei Psihologia este o stiinta empiricd bazata pe teorie. Scopurile ei sunt si 1. descrie, 2. explice, 3. predic’ 3 4 influenteze sau modifice comportamentul Individual (interventie). Fxista un acord prineipial gi o convingere larg raspandita printre psihologi ca psihologia este @ stiina empirica, bazata pe teorie. Pentru multe ari ale comportamentulut uman_ individual exist acum teorii care sunt foarte utile pentis scopuiri practice si care an fins estate cu succes din punet de vedere mene 7A we vom referi doar Ia asttel de abordari, Nu mpiric. In cele ee asupra comportamentului umane pentru care nu exist doveci empirice adecvate sau accle perspective care au Tost invalidate din punet empiric. Ohiectivele psig O) si explice, (3) st previ en(eze si $1 modifice compo: vidual. Primele trei scoputi s parte @ evaludrit psihologive, in plus, evaluarea psihologied contribuie indirect fa modificarca comportamentului uman individual. Psibolugii influenteara vor fi discwtare aici acele perspective vedere i Sunt (1) sa deseri si (4) sa influ- amentul indi Wt de asemenea direetcomportimentul —altora alunci eine fumnizeaza de exemplu formar sau lerapie Descriere Prevemditia pentru a atinge aveste objective este observanes abiectiva, fidela gi adeevata & comportamentului canviel Daci asttel de observatii sunt inlocuite de afitmatit ab despre subieet, acest lueru va conduce la 1 Poarte psihologice inutilzabile. Vom descri mai departe, conditiile care tac posibill realiza~ tea de observajii utilizabile. in plus, vom arta cum putem sa deseriem observatiile in aga fel incdt $4 se imanifeste cat mai pugine distorsiuni 31 erori posibil ourileevaluari orientate spre decizie xplicare “14 @ explica comportamentul individual in- ~ s manterl stiintiticd, este nceesar si descriem -ditille in care acesta se manifest, Ne aces ‘ie mu atat s4 dim o explicayie plauzibil + sa furnizam o explicatie care poate fi testa sare poate rezista obicetiilor critice. Predictie >= hologia ca stiintd empiricd bazaté pe tcoric se caracterizata de abilitatca de a prezive cu S.ceey. comportamentul individual insa de ei acest lucru necesita combinarea cunoag empirice rezultate din abordiri teoretic Everse, Modificare Zehologii au la indemana o gama larga de practice penta influenfa si modi emportamentul uman (interventie). Psihologia Sinica gi educationald poate ajuta atunci copul este accla de a invata noi modele de mportament sau de le Schimbat pe cel Aista deja. Cu sprijinul psihologiei ocupationa- = pot fi planificate conditile in care luereazi amenii in aga mod incat munca si nu fie doar ~ai siguid gi eficiew!a, ci yi mai pleut 2.3. Scopurile evaluarii orientate spre decizie Scopurite evaluaril orientate spre declzie este acela de 4 descrie, explica si prezice compor- tamentul individual comportament (si nu in general, ca in carul unui profil de personalitate. Aceasta inseamna c& trebuie identificate conditiile decisive pentru comportamentul trecut, prezent si vitor intr-o arie particularé de comportament. tee arie definita de Dupa cum am vazut deja, obiectivele psiho- logiei includ descrierca, explicatia si predictia comportamentnlui individual in cee ce prie " 2 veyle obiectivele evalua psihologice, acelasi lucru este valabil, insa intr-un mod inca si mai ingust: suntem deja preocupati doar de © parte a compaitamentului unei persoane Niciodaet nu cautim si deseriem 2 tip de persoana este cineva", 1 mai degraba dorim si descri- em conditiile care fac posibil eumportanentul mentionat in intrebarea clientului, acesta find comportamentul specific care trebuie explieat sau prezis, Este important si injelegern im acest context ci pentru evaluarea aferenti a comportamentu- lui este necesar sa evaluam nu doar comporta mentul individual, ci si, atunci céind este cazul relatiile interumane, caracteristicile persoanci sau diverse aspecte situationale. Unele inttehiri ale clientului nu sunt legate in primul rind de un singur individ ci de relatia i, ca de exemplu in consilierea iu in cazurile privitoare la dreptul Deoarece noi considerdim ca suntem tamilici. in prezenfa unei relatii atunci ean un individ igi aulaplea/’ comportumentul propriu la un alt individ, afirmatiile anterioare despre obiectivele evaluarii psihologice se aplica de asemenea gi la relatiile dintre oameni (nu doar la comporta- mentul definit strict) Toarte adesea, psihalogilor lise pun inebari referitoare la comportamentulunor persoane diferite in aceeasi situatie. in acest caz problema este aceea de a descopen care anume condifit condue la un comportament particular; de exemplu, sofarea intr-o directie gresit pe autostiada. Ta inceput, se presupune 4 acest Iucru se datoreaz’ persoanei si carac- teristicilor sale, care se reflecta in tipul de con ducatori auto denumiti uneort “soferi fantoma” (“ghost drivers”). Ins, atunci cénd intrebarea este investigat’, poate reiesi faptul cA de fap! anumite candi siluaionale de unele singure, sau in combinayie cu anumite caracteristici ale persoanei, au condus la acest gen particular de comportament. De exemplu, dupa investigatii corespunziitoarc, rampele de intrate in autostra- zile din Germania au fost modificate ustfel incat sii nu mai existe conditiile specifice care ar fi putut duce la sofarea in directie gregita. 12 Capitolul 1 -Introducere Alte exemple de imrebiiri legate de evalua- rea situatiilor sunt: ,,Cum se dezvolta ostilitatea fata de straini?” si “De ce apar accidente de circulajic cu 0 fecvenfi si severitate peste medie cand tinerii conduc spre casa dinspre discoteci?”. in astfel de cazuri, in plus fata de conditiile situationale, sunt de obicci relevante yi cametetislicile persoanei. All exempln ar putea fi unmatorul: De ce baiejelul nostru Emil, de 5 ani, mai face inca pipi in pat?”, Aceasté problema poate fi privité la inceput tot cao iutrebare de tip situa{ional, dav in enrsnl evaluarii vor juca un rol si alte aspecte decit cele situationale. Caracteristicile persoanei sau relationarea pot de ascmenca ajuta in explicarea comportamentului Niciodata nu incercam sa furnizim o de- seriere completa a comportamentului_ complex manifestat de cineva, Nu avom ca scop produ- cerea unui “profil de personalitate™ yi, tn mod cert, nu am fi capabili s& indeplinim ceringele pentru acest lucru. in loc sa inceream asa ceva, ne limitim chiar de la bun inceput la conditiile care fac posibil comportamental menfionat in intrebarea clientului, De aceea noi consideram cf exist arii ale comportamentului care nu sunt importante pentru explicarca si predictia altor ari comportumentle 2.4. Conditii pentru evaluarea psihologica Conditiile pentru evaluarea psihologica sunt: 1. Oabordare orientaté comporiamental pentru 2 planihca evaluarile necesare, — acolecta informatille necesare, ss evalua sursele de informate, — a.combina informatia pentru a réspun- de la problemele pzihologice 41 astfel la Intrebarea cllentulul; 2, Evitarea erorilor de judecata §! reducerea tendintelor de distorsiune; 3. Decizil explicite, cu Iuarea In considerare a costutilor si benefcilor. Fundamentul principal al evaluarii psihologice este abordarea comportamentala, Dorim astfel si accentuam faptul c& este ne devin infotdeauna comportamentul coneret, de exemplu sentimentele, gandurile si acyiunile oamenilor in situatii particulare. Aceste Iucru Inseamna cA, atunci cénd descriem comporta- mentul, nu folosim cuvinte care descriu exrac~ teristici. Daca este necesar, astfel de termeni pot fi folost{i ulterior in procesul de evaluare, pentru a rezuma sau caracteriza un grup de observatii. Aceasta este 0 cutuma a psihologie’ stiingifice gio rezultanta a fundamentului ei: trebuie s& folosim intotdeauna pentru deserierea comportamentului individual cele mai concrete deserieri posibil Deoarece evaluarea psihologica este un proces foarte complex, putem si ne simplificam munca proprie gi munca alior persone: implica te prin intermediul unei planificari eficiente. astlel de planificare este de asemenea orientatd asupra comportamentului, Cand planificam fie~ care elaps a procesului de evalusre, incerck si ne clarificam alternativele comportamentale gi consccintele legate de ficcare alternativa, Cand adundm informagia ceruta, este necesara © abordare orientatS tot spre comportament, iar unul din avantajele majore in contextul acumularii de informatii cu valoarc sliingificd este avels aju la evitarea everilor de judecata. in special in timpul interviurilor cu subjectul este in avantajul tuturor celor impli caji daca cvaluatorul roaga subiectul si descrie comportamentul avut, in ariile de interes. Pentru a-l ajuta pe subiect sa se concentreze exclusiv supra comportamentului, acesta este uncort rugat ,sil vizualizeze precum un film”, in psihologie, observayiile comportamentale sunt descriptori de comportament coneret. Infor- matiile produse direct de psiholog vor fi si cle descripiori de comportament, ins acest Incr nu este intotdeauna valabil si pentru dosarele sau documentele de arhiva, care deja exist cu referire la persoana evaluat’. Aceste documente descriu cel mai adesea subiectul in termeni de abstractiuni gi judecai subjective le acestei abordari ee isi- ard iar fi are lor i- rie siv ori ale Dt 2.5. Crier generale pentru evaluarea rapoartelorpsihologice su privire Ia comportamentul sau, folosind cori cuvinte care descriu caracteristici, O 2 judecata gi tendinte de distorsiune sa fle mai sor de recunoscut, iar informatia care descrie somportamentul coneret si este astfel relevant centr fispunde la intrebarea cliemtului, sie mai ugor de gasit gi de extras. in seetiunea de rezultate, toate informatiile acumulate de psiholog sunt combinate, cu sen pul de a raspunde intrebarilor psihologice si astfel la intrebarea clientului. Atat scrierea cat evaluarca rapoartelor psihologice sunt mult nai uyoare atunci can il Gace ex acess evar int apart este dlexcris doar comportamentul coneret si atunei cand nformatia este rezumati in termeni de carac- ceristici doar acolo unde acest lucru este posibil SW Sa se produca distorsiuni, Evaluatea psihologica este plina de prilejuri n care se pot manifesta erori de judecati sau Mistorsiuni. Ne-am referit deja pe scurt la cea nai important’ misuri preventiva flat la indemana psihologului: 0 abordare comporta mental. Mai térziu ne vom ocupa in detaliu de erorile de judecati yi de tendinfele de distorsi- une si vom face apoi sugestii privind felul in care putem si le evitim sau si le reducem cit ‘mai mult posibil. Actiuntea complementart unei deserieri ori- entate spre comportament cere ca toate deciziile necesare si fie luate in mod explicit, Mai intai trebuie s ne clarificdm unde anume in procesul de evaluare trebuie luste decizii. In al doilea rind, trebuie sa ne clarificam altemativele pe care le avem la indemand, in cazul acestor deci- aii, Ayadat, tebuie sidan vispuns uriatuarclor intrebari: “Ce altemative avem?” si “Care sunt posibilele consecinfe ale fiecdrei alternative?” Un al treilea aspect al deciziei explicite este aplicarea congtient a anumitor reguli. De exemplu, 0 afirmatie precum “Noi de fiecare datd facem acest Iueru in acest mod” este un fel de regula de decizie, dar nu va conduce in mod ccesar la decizii satisfacatoare. Luarea unei decizii pro sau contra unei proceduri de evaluare in functic de ponderca 8 2 cost-beneficiu pare tehnocrata gi non psihologi c&. In realitate, cu tofii ne orientim in functie de acest criteriu. Nimeni, de exemplu, nu ar visa sii evalueze aptitudinea unei persoane pentru © anume profesic observand comportamentul respeetivei persoane zi de zi timp de mai multi ani! Costurile si beneticiile sunt intotdeauna uate in considerare, chiar dai acest uct a este mereu explicit. De aceea, decizii mai bune sunt posibile doar dacé eriteriile de deeizie sunt Juste tn considerare tn mod explicit 2.5. Criterii generale pentru evaluarea rapoartelor psthologice Criteriile pentru evaluarea afirmatiilor stlintifice sunt: 1. Gradul de valditate. Acesta depinde de = tipul si calitatea afirmarillor teoretice pe cate se bareasa; daca regulile logicii au fost urmate atunci cénd s-au combinat afirmati — adecvarea modului in care sunt utiliza te constructele ipotetice: — caracteristicile de obiectivitate si fidelitate ale procesului empiric; si aria de aplicare. 2. Gradul de comprehensibilitate. Acesta depinde de = transparenta procesului, in toate ctapele; gradul in care intrequl proces cate verificabil Raportul psihologic este rezultatul unei activitati stiingifice. De aceea el trebuie sa indeplineasca criteriile care se aplicd in general afirmatiilor stiintifice: validitate si comprehensibilitate. Gradul de validitate Raportul psihologie const& dintr-o serie de afir- afi gliinjifice, eon De aceea un raport nu este pur si simplu corect sau incorect, ci valoarea Iui de “adevar” jine de cat de mult ale intre 14 Capitolul 2 Fundamentele aborrii noastre aproximeazi idealul validitatii complete. Vali- ditatea afirmagiilor stiimjifice depinde in primul rand de tipul si calitatea afirmatiilor teoretice pe care acestea se bazeazi. Accasta inseamni cd un ruport psiholugic depinide de calitatea abor= darilor teoretice utilizate. Un eriteriu central pe care ar trebui si-! implineased fiecare teorie este corectitudinea logica a demersului prin care au fost combinate afirmatiile individuale, Faptul c acest lucru nu este intotdeauna urmat e exem- plificat printre altele, dupa cum a demonstrat Werbik (1974), de cele mai cunoscute teorii privind agresivitatea Pe drumul parcurs de la formularea unei tcorii pind fa demonstrarea validitatii ei, este necesar ca afirmatiile centrale ale acestcia si fie testare empi traduse in actiuni si comportamente, care pot corespunde ideilor inifiale intr-un grad mai mare san mai mic. Cu cat teoria este tradusi mai imperfect fn actiuni, cu a rezultata este mai scdizuta. Cand testim cmpiric 0 teorie, trebuie realizate observatii concordante cu teoria. Cu cat aceste observagii sunt mai obiective gi mai fidele, cu atat este mai serios testul la care este spusi tcoria, Utilitatea unei teorii reste odata cu gradul in care afirmagiile pe care le face, tn aria sa de aplicabilitate, sunt conerete. Cu cat aceasta arie de aplicabilitate este deserisi mai precis, cu atat este mai usor si infelegem cum pot fi utilizate teoria si rezultatele empirice usociate ci, in ic. In acest scop, ideile trehuie \ dovatla de validitate situatii reale, Din pacate, tcoriile psihologice nu con(in de abies’ afirmaii legate de aria lor de aplicabilitate, Acestea pot fi inferate doar din munca empiricd legata de teorie. Gradul de comprehensibilitate Toate afirmatiile stintifice sunt inutile daca nu pot fi comunicate alto, oameni. Astfel, com pehensibilitatea afirmatiilor stiintifice, adicd gradul in care ele sunt inteligibile pentr persoane, este un criteriu central al calitatii lor. Cu cat afirmaiile noastre pot fi mai bine inte ese de alji oameni, cu atét am comunicat mai bine — iar scopul unui raport psiholugic este gi acela de a comunica informatii si rezuliate. Pentru a ne asigura cf eititorit unui raport psihologic sunt capabili sa inteleaga rationamen- tele evaluatorului, este cel mai bine ca avesia sii descrie toti pagii intrepringi de el. Aceasta descricre pas cu pas se constituie de asemenea ints-um fandament penteu verificarea procesului, cel putin principial. De exemplu, este pusibil si verifici daca observatiile sunt realizate adecvat si dacd afirmatiile sunt combinate una cu alta in mod Ia ‘Mai mult, pentru a ne asigura c& afirmajiile din raportul psihologic pot fi verificate, toata literatura citaté in raport trebuic cnumerati into sectiune: de hibliografie, plasata la sfar- situl raportului si redactatt conform normelor Asociatiei Psihologilor Americani. Aceasta secfiune de referinte bibliogratice este o parte independenta 4 raportului Capitolul 3 intrebarea clientului 31 3.2, 3.3. 3.4, 3.5. 3.6. Decizie pentru sau impotriva intrebarii clientului 16 Postulate necesare — 17 Profilul cerinfelor — 18 ‘Cunostinte necesare pentru munca de evaluare — 20 Predicjia comportamentului individual — 20 Citarea intrebarii clientului in raportul psthologic. — 21 16 31 Crit clientului 1 Jul 3 Intrebarea clientului Decizie pentru sau impotriva intrebarii clientului il pentru acceptarea intrebaril Intrebarca clientului este formulata tara ambiguitate? da: accep = nu:cereti o formulare lipsité de ambiguttate, — posibll sugestll pentru reformulare, Psihologul este un expert relevant penta respec tiva intesbare? = da:accept. nu: recomandati clientului un expert relevant. Exista suficiente cunostinge la indemana, fn principiu, pentru a lucra asupra intrebariiclientului? da: accept. — nut explicagi de ce nu se poate lucra fn problema respect ~ posit: sugerati reformularea. Este legal s8 lucrezi asupra intreb clicntului? — da: accept, r explicati de ce nui se poate hucra in problema respectiva. Dacé este posibil sugerati alternative permise din punct de vedere legal. Este etic sa lucrezi asupra intrebari lientului? ~ da: accept. ru: explicati rezervele ctice in termeni de potentiale benefici costuti (pierce — posibil: sugerati o formulae justifica- bili etic pentru intrebarea clientului. Intrebarea clicntului impune limite nejustificabile asupra modalitayilor de actiune aflate la dispoviia evaluatoruh — nuraccept. da: sugerati o formulare acceptabila 2 problemel si obtineti acordul Clientului pentru aceasta Este sugerara o Imervenyte care prefigu- reazd un anume rezultat al evaluarii? ? nu: accept. — da: sugerati o formulare acceptabila a intebari yi objine|i aprobarea lientului. inainte ca evaluatorii si lucreze asupra intre- barii clientului, trebuie s8 fi infeles exact felul in care © infeleye elientul. De ae clientului twebuie formulata fara ambiguitate. Acest lueru nu se intimplé intotdeauna, De obicei ambiguitatea apare tn aceasti faz pen- tru c& psihologul vede aria respectiva intr-o maniera mai diferentiata decat o vede clientul. in asticl de cazuri, este important ca mai intai Sd se ajumpA la un acon ass intrebarii. Pure ajuta clientul non-psiholog si pe noi ingine la clarificarea ariei de investigare, prin formularea unor intrebari secundare, care sunt confinute in probler original’ a client lui. Pe baza unor astfel de formulari alternative va fi mult mar usor apor pentru acesta si spundi ce doreste Uneori, psihologilor lise cere s& rezolve probleme pentru care ei nu sunt experti re levanti. in astfel de cazuri, este important si expli ca experti gi ce alt arie a cunoasterii stingifice este reprezentativa pentru problema sa. fn unele cazuri rare se pun intrebari pentru care psihologia ar G aria de expertiza corecta, dar pentru care nu exist suficiente cunostinje in psihologie, datorti laptului ed investigate cempirice in astfel de arii sunt fundamental im- posibile. Inainte de 2 putea rispunde intrebarii referitoare 1a masura in care exist suficiente cunostin{e in psihologic. pe tematic’ atinsa de intrebarea clientului, tebuie si culm aceste: date in literatura stiinyifica relevanta. in ultima Instanta, lipsa de cunostinfe din partea unui anumit psiholog nu este un indicator valida care Mi arate Cau exist in principiu, in psihologie, cunostinjele respective. Daca in principiu nu se poate rispunde intrebirn chentului, it vor spune acest lucru. fn astfel de cazuri, putem dis- cuta cu clientul formulari alternative si putem sa ajungem astfel la un acord privind problema care poate fi in mod real investigaté. Evaluator! poate i abordat eu tutretsare pentru a carei investigayie el nu are permisiunea legal, Daca problema ca intreg permite o retor- mulare a intrebarii clientului, a carci analiza sa intrebarea sensului real al m elientalni de ce nu sunten whevan{i tenecesare t =z permisé legal, psthologul poate sugera acest smu clientului. Tipul de intrebari ale clientului asupra carora ~2 este etic sa fucram sunt cel mai adesea cele = care clientul ar plati pentru raportul psiholo- £6 si ar participa in procesul dee evaluare, car =r Vea un potential beneficiu foarte scAzut, sau = sare raportul psihologie ar putea chiar dauna ccemtului, in astfel de cazuri, ca si in toate caruile in care consider ch mu este etic si ‘2 angajiim ir investigarea intrebarii respective, som discuta cu chentul despre problema sa, sentry a cauta soluii acceptabile din perspec- \a elicii, Ar putea fi vorba, de exemplu, de » reformulare a intrebarii clientului care sa fie coreeti din punet de vedere ctie, sau ar putea fi corba de optarea pent cn totul alta ahora, ‘n locul evaluarii psihologice. Unul din prineipiile rezultate din nesfarsitele aiscuti despre coca ce este sau nu este etic in svaluave piholugick ese acelt ch evalualorii pot decide asupra acestor aspecte pentru ei ingigi, in fumetie de cunostinfele lor g1 de buna lor creding’. Principiile care ghideaz o astfel Je decizie sunt rezultate din legile statului in sare psihologul igi desfuisoara activitatea, dar gi de obligatille ctice profesionale care se aplick pentru psihologi si care, cel putin parfial, deriva din aveste legi. De exemplu, in Romania, aceste obligatii sunt prezentate in ghidurile etice ale Asociatici Psihologilor din Romania si ale Co- legiului Psiholugilar din Romania Toate indicatiile cu privire la evaluarea psi- hologicd, prezentate in acest volum, sunt con- sonante cu normele intemationale ale acestui domeniu, in 2001, Asociagia European de Eva- luare Psihologica gi-a publicat “Recomandarile privind procesul de evaluare” (Guidelines for the Assessment Process”, Fernandez-Rallesteros, de Bruyn, Godoy, Homke, Ter Laak, Vizearro, Westhoff, Westmeyer, & Zaccagnini). Acestea au fost publicate si in alte state curopene, de exemplu in germand de Westhof, Hornke si Westmeyer (2003), ” 3 3.2. Postulate necesare Postulate: 1. Comportamentul individului poate fi descris, explicat, prezis si modificat pe bara telalie’ dinire variabilele definite 2. Existenta acestor relatll poate fi determI- hat empiri. in anumite conditi. 3. Tipul si forja relafllor testate empiric dintre variabilele selectate sunt de ase- menea valabile pentru cazul individual discurat 4, Pentru a investiga intrebarea clientului, tiebuie determinal gradul sau nivelul de intensitate al manifestérii variabilelor. astfel incat ele $3 poatd fi procesate folosind o regula adecvata Postulatul 1 Ca in oviee alti st (4 empiric’, psihologia pomneste de la presupunerea ferma conform cdreia exist relatu regulate intre variabilele din cadrul ariei de investigatic si cd aceste relatii pot fi observate de evaluator. Relagiile regulate dintre caracteristicile comportamentului_uman individual pot fi utilizate pentru a descrie, explica, previce si modifica manifestari ale comportamentului indivizilor, Datorita multitudinii afirmatuilor mdividuale legate de comportamentul uman, poate si apara impresia — chiar si in rindul psihologilor ~ ca in cadrul psihologiei nu exista astfel de relatii regulate, Cu toate acestea, in viata cotidian’, majoritatea vamenilor au succes in a previce ce vor face ei sau alti oameni in anumite situai. Cu atat mai mult sunt valabile astfel de predict pentru psihologia profesionists. Orice volum introductiv de psihologie va descrie un _mare numar de astfel de relatii utihzabile la nivel practic. Postulatul 2 Existenfa accstor relajii regulate dintre varia- ilele care descrin comporianentul individual 18 Capitolul 3-Intrebarea clientuli poate fi de asemenea stabilitd, experimental La fel ca in orice stiinga fundamentata empiric, in paibulogie cxistenjs acestor relaii pose fi Geterminata, daca sunt intrunite conditiile ne- cesare. Irebuie mereu si decidem cu exactitate daca aceste conditii sunt valabile in cazul unei anume intrebari puse de client, Asemeni altor stiinje, psihologia cere informagii despre con ditiile in care se aplic& anumite relat si este evident ca in fipsa conditiilor necesare, nici chiar relatiile clasice dintre anumite variabile nu se vor manifesta, Postulatul 3 Ceea ce infelegem prin sintagma “tip de relatie” intre dou sau mai multe variabile se referd la caracteristica relatiei: monotand. sau cuthilini- ara. In psihologie, relayia liniara este cel mai des intalnit caz special de relatie monotond gi este exprimat, de exemplu, prin clasicul indice dle covela(ie. O ast le rel sau negative poate f positive in psihologie, relatiile curbiliniare includ in general relatit in form de U (sau U inyersat). Trebuie desigur si cunoastem, din motive practice, ce Gp de relajie exist’ intre variabilele asupra carora ne vom concentra, Cunoasterea literaturii stiintfice este de mare ajutor pentru a determina forta unei telatii. For {a unei relajii ne spune cat de importanta este de fapt relatia, pentru scopurile noastre practice (Bredenkamp, 1972). O relatic slaba nu merita de cele mai multe ori si fie luati pe cand o relatie puternica poate fi utilizaa in scopuri practice. in acest context este important ca psihologul si facd o diferemtiere claré intre conceplul de fori a relaied (sau putere a eft tului) si conceptul de prag de semnificatie, care nu comunici mimic despre forfa relatici, Atunci cind facem predict, trebui s& fim ea- pabili s8 presupunem c& tipul gi forja relajiei se aplica de asemenea cazului individual discutat, Sau, altfel spus: presupunem ci acel caz indi- vidual apartine populatiei de caznti investigate empiric, Acest lucru sun’ relativ simplu, ins& este destul de complicat in practied, de vreme ce in literatura de specialitate de obicei lipsesc considerate, informatiile despre felul in care au fost deter- minate tipul si forfa relafiei investigate. Peutta a hotiri care este tipul relagiei si forfa relayiei dintre variabile, psihologul se va baza asadar pe literatura de specialitate si pe cxperienta Tui, vezultati din interaetiuness lui anterioara cu respectivele variabile, insa pentru a hotari dacd aceste caracteristici se aplicd st cazului discutat de cl, de cele mai multe ori va trebui sa judece exclusiv pe bara experien(ei sale profesionale. Postulatul 4 Daca se pot postula cele trei afirmagii anterivare, singura sareina care ne riméne este aceea de a determina nivelul de manifestare al vartabilelor jn cazul nostru individual, astfel ca apoi si le pulem proces folosind u regult adeevatd In cercetarile psihologice din domeniul proceselor decizionale sunt descrise numeroase astfel de reguli. Cea mai important& distinctie este cea dintre regulile de decizie de tip compensator sau noncompensator (Feger & Sorembe, 1982). Regresia lincara multipla cste cel mai bine cunoscut exemplu de regula de decivie cum pensatorie 3.3. Profilul ceringelor Cerintd: nivelul necesar al unei caracteristict comportamentale a unui individ, intr-o anu- me arie a comportamentului Profil de cerinte: setul tuturor cerintelor. Doua trasatun ale cerintelor: 1. compensarea si 2. stabiltatea Cerinfele ar trebut definite in modahtity com- portamentale si ar trebui s8 poat fi determinate cit iniai obiectiv, fidel yi valid posibil Evaluarea psihologica include atribuirea cdtre individ a acclor conditii care i se potrivese cel mai bine. in practica, aceasta ai de- 3.3, Profil cerintelor ssrierea, de exemplu, a eclor mai bune conditii se formare, munca sau terapie pentru persona unui copil, acest lueru ‘nseamna descrierea, de exemplu, a celor mai Dune conditit pentru dezyoltarca sa, in anumite sircumstante date. Insa caracteristicile impor ame ale acestor condifii de formare, munca, ‘srapie sau dezvoltare trebuiese determinate an- rior evaluirii, Numai dacd aceste caracteristici nt cunoscute cat mai complet posibil, putem determina masura fn care un individ corespunde scestor caracteristici in psihologia _ industrial-organizatiomal: astfel de caracteristici sunt denumite “cerinye”, Desi in general este neobisnuit sa vorbesti de serine” in cazul psihologiei cliniee sau judi- siare, suntem pentru interpretarea si acestui fermen in sensul lui generic, De exem- plu, adesea avem de evaluat ce forma de terapie ste cea mai promifitoare pentru o anume per- soand. In ultima instang valent cu a te intreba c&ror ceringe terapeutice le sorespunde cel mai bine subiectul. in cazurile privind custodia parentala, de exemplu, cerin- je se aplica tutorilor lepali gi yin de grija pe cure acestia trebuie s& 0 ofere copilului, urmand apoi sa decidem care din alternativele posibile intruneste ecl mai bine cerintele enuntate. Con- ceptul de profil al cetinjelor este agadar general «plicabil in evaluatea psihologica. espectiv. In eazul utili areca acest hier este: echi- Compensarea Cerinjele adunate intr-un profil al cerinjelor se pot compensa una pe cealalti, de exemplu in vazul unei nivel se&zut ale unei cerinje, aceasta poatc fi compensati printr-un nivel mai ridieat al alteia. La polul opus, pot exista situatii cand nivelul seazut al uneia dintre cerinte nu poate fi compensat de nivelul ridicat al alteia. in asifel de caruri, spent ca o cering& nu poate fi com- pensata, Stabilitate Trtim into lume in continua schimbare i tebuie s& tinem cont de faptul e& cerintele dintr-o aric particulara se pot uncori schimha ca 19 3 usurint&. O cerinta care este important aseizi poate avea o importanta mult mai mica peste un an, De aceea este necesar si cstimam pentru ficcare cerinja in parte cat este de probabil ca ea sf ramaina stabil, Cerinjele cuprinse in profilul cerintelor corespund anumitor caracteristici alc persoanei care este cvaluatd. Aceste caracteristi persinns- le pot fiin mai mare sau mii urisura stabile ele insele, Este un fapt bine cunoscut ¢a toate ca- racteristicile legate de performantele cognitive sunt relative stabile pentru perioade lungi din viaja unci persoane. Pe de alta parte, atitudinile, expectafiile, scopurile, convingerile yi opiniile se pol schimbwa foarte rapid, Trebuie si facem o distinctie clara intre stabilitatea caracteristicilor personale i abili- tatea acestora de a se schimba, De exemplu, 0 abilitate slaba de silabisire poate i arte stabil cand ni se: Face: nici un efort de remediere, Date find precondigiile necesare, precum 0 motivatie putemica sau o formare adecvati, abilitatea slaba de silabisire este foarte usor de imbund- titit. Atunci cand trebuie sa determindm eal de bine se potriveste cineva cu profilul ceringelor, irebuie s& ludm in considerare ambele aceste aspeete. Cerinfele vag formulate sunt evident criterii slabe. Cu cat 0 cerinta defineste mai coneret comportamentul necesar dint=0 anume arie de interes, cu alil mai obiectiv, mai fidel gi mai valid putem determina gradul in care cineva indeplineste aceasta cerinta. O evaluare obicctiva ¢ caracterizata de con- vergenta dintre evaluatori diferii, Convergenta poate fi “fue inal” sau “foarte slaba”, sau se poate plasa intre aceste doua extreme. Eva. luarile foarte convergente nu sunt insi in mod necesar si valide. De exemplu, in cazul in care toti cvaluatorii au acclasi set de prejuclec’ pot fi foarte apropiali in evaluarile pe care le realizeaz’, Prd ca acestea s& fie si corecte. Cu cat rezultatul masurdrilor sau al evalu- arilor poate fi repetat, cu att accstea sunt mai fidele. Pentru repetarea une’ misurari sau a unei evaluari poate fi folosit’ fie 0 procedura diferit’, fie aceeasi procedura la un alt moment, i, ei 20 © Capitotul 3 Intrebarea clientului Modul in care este determinata fidelitates nu trebuie si fie arbitrar, et trebure sit depindi in mod fundamental de scopurile urmérite si de teoriile folosite. in psihologie exists: multe proceduri 51 me~ ode care pot futile pentru a determina gradul de validitate al observatiilor. In ultima instanya, intentia din spatele tuturor acestora este sa teste~ ze empitic, utilizand cele mai bune gi adecvate metode, cit de bine sunt sprijinite de realitate ideile teoretice expuse printr-o afirmatic. Cu cat un construct sau 0 teorie confine mai multe idei Si cu cat avestea au fost testate mai fieevent si mai cu succes fa nivelul realitaii empirice, cu att mai bine a fost dovediea validitatea respec- tivei teorti Din toate discutiile de mai sus rezulta caractensticile comportamentuui individual cat si ccrintele trebuie definite si justificate teoretic si trebuie validate cu succes, inainte ca cle sa fic fiolosite in evaluarea psihologicd. Totus, pentru rmulle cerinje nu puter intruni aceste eondijii de calitate, De aceea trebuie si decidem de la caz Ja caz daca o cerinja specifica poate ft utilizata ca cerinté adecvata in munca de evaluare, 4, Cunostinte necesare pentru munca de evaluare Cunostingele necesare pentru munca Intr-o problema de evaluare sunt: = cunostinge profesionale, w= exporient profesionala, si = expetienta de vial’; toate constau in: = informatie concrcté, testabil, si — valida La momentul in care suntem confruntati cu in- trebarea unui client, indiferent dacit accasta este insotiti sau nu de un profil de ceringe pre-exis- tent, trebuie s8 ne intreb&im daca avem suficien- te cunostinje pentru a ne lansa in activitatea de evaluare. in termeni de cunostinte profesionale, este necesara nu doar o cuprindere clara a fun damentclor psihologici, ci si o trecere in revista je pentia lew a literaturii de spevialitate relev: respectiva. Cliengii se asteapra pe bund dreptate ca psihologii, ca oameni de gtiinta, sa fie la curent cu datele cele mai noi din domeniul lor dle activitate, Optarea din abignuingi sau clin de- lsare pentru cunostinje sau practici care nu mai reprezinta cele mai moderne concluzii stiintifice este incompatibila cu 0 cvaluare stiintitica, in plus fata de cunostintele profesionale, surse importante de informatie sunt si experienya profesionala si experienta de viata. De fapt, este imposibil s8 produci un raport psihologic fra acestea. Nu wate aspectele care pot fi relevante jn procesul de evaluare pot sau trebuie si fle investigate stiintific. Vom discuta un numar de astfel de situatii ulterior. Tadependent de clasificares cunostin{elor drept cunostinje profesionale, experienya profe- sionala sau experienta de viata, cunoasterea tre buic intotdeauna s& fic “corecta”. Cunoasterea rafiiTionter estes aceen Iucratit pre ali concrete despre comportament, care pot fi testa- te gi care in urma testarii se dovedese a fi valide. Este important si mu facem din propriul set de prejudecd{i anisura tuturor Tucrurilur, Di triva, criteriile fundamentale ale intregii munei stiinfifice de evaluare trebuie sd fie validitatea si gradul in care activitatea realizata poate fi injeleasi de ceilalgi (comprehensibilitsies) Predictia comportamentului individual Predictia comportamentului individual cotidi- an cere: — orlentarea spre predictia comportamen- tulul, = includerea tuturor varlabllelor Importante, = ilizarea tuturor surselor de informatie poltivite, tlientului in eapartul psibologic ctarea_psihologie& se concentreazi_ de Pei pe dese cportamentului individual. Uimitor de puji- “2 atentie se acorda predictiei. Numai anumite sseare din cerectarea stiintificd se ocupa de in practic, pe de alti purie, ne astep- “iz: ca psihologii, in cadrul anumitor limite, sa capabili si prezicd corcet comportamentul Orientarea psihologici generale serierea comportamentului sia condiyiilor are influenteaza comportamentul face ca de 22.2 mat multe ori in ascrtiunile tipiec pentru Secasta ramura SA nu existe dee ssirins de variabile care si poatd fi cervetate ‘erimental. De aceea in astfel de situatu nu 25 i investigate decdt anumite aspecte speci Ke comportamentului. in cercetares asupra ‘sonalitatii, unde accentul este mai degraba elativ deci experimental, ne coneenttdim = general asupra unui construct particular, court inteligents, anxietatea sau creativitaea, 1 psihologia sociala sunt investigate conditile oetale ale comportamentului, in timp c¢ alte conditii rman in general neabontate. fn aveste: rii de corcerare si in altele, gaisim rareori abor- dari legate de integrarea cunostintelor cu seopul anor predictii practice. In capitolul urmator comm descrie: sngestiile nowsire legate de aceasta ea, explicarea yi modificarea cate situate. in predictia comportamentului individual dian, stim ca este crucial sA includem toate sariabilele relevante, sau edt de multe posibil dintre aceste variabile. De exemplu, vedem suecesul posibil al unui program de formare ca find dependent nu numai de variatele aspecte ale abilitayii mentale care caracterizeaza partici- pantii, ci gi de conditiile emotionale, motivatio- ale si sociale, precum si de factorii fizici si de seins aspectele de Procedurile standardizate de evaluare psiho- togicd precum testele st chestionarele nu sunt singura sursi posibila de informatii care sa cou cue la predictia comportamentului individual. Dupa cum vom arita, exist multe alte surse de informatie, utile pentru cvaluarc. in multe cazuri, aceste surse furnizeaza semnificaliv mai 3 2 ‘mult informatie, atét in termeni de cantitate cat si de relevanfi, decal testele si chestionarele, 3.6. Citarea intrebarii clientului in raportul psihologic Citarea tntrebaril cllentulul in raport: Intrebarea clientulul este prima secgl- tune a raportului psihologie (secriune separata). ~ Intrebarea clientului este citata complet si cuvant cu cuvant, ~ aga cum este specificata de client la contractare, {3rd schimbéri sau completiri ulterioare, Deoarece toate partile procesului de evaluare depind de intrebarea elientului, este necesar ca procesul de evaluare SA parneaseH de fav alent a intrebarii clientului, Daca se considera necesar in urma acestei analize, intrebarea poate fi discutati si reformulat& impreuna cu clientul, rerultand astfel la o foros fil raport psihologie nu poate fi injeles fra intreba- rea clientului, aceasta trebuie si fie prima parte, separati, a orielirui raport psihologic. Pentru a evita neinfeleperile, futrebarea cli- entului este citara complet i cuvant cu cuvant. aga cum s-a agreat intre client gi evaluator, De- oarece intrebarca clicntului este parte a contrac: tului dinte elie Deourece un yi evulitor, orice modificare a intrebarii necesita acordul ambelor pari. De aveea, este necesar 88 fie objinut acest acord inainte de a se utiliza o versiune revizuita a in- web a4 bavi pentru evaluare. Mai mult, nu trebuiese operate nici aga numite im bunatatiri lingvistice, fara o aprobare explicit a clicntului, deoarcce chiar si 0 uyoara modificare verhala poate camduce lao schimbare decisive in sensul intrebarii i clientul Capitolul 4 Selectia variabilelor 44. 4.2. 4.3. 45. 4.6. 47. 48. 49. Ecuatia comportamentala. — 24 Variabile demediu — 25 Variabile fiziologice 26 Variabile cognitive — 28 Variabile emofionale — 30 Variabile motivationale — 31 Variabile sociale — 32 Trei clase de informatii pentru explicarea si predictla comportamentului individual — 33 Criterii pentru selectia variabilelor — 34 24 Capitolul 4. Selerya varailalor 4.1, Ecuatia comportamentala Ecuatia comportamentala: B = f, (En, O, Em, M,$). Comportamentul este o functic a urmatoarelor ‘grupe de variabile: = variabile de mediu (Environment) (en), — variahile Fiziolaghee (Organism) (0), Vvatiabile cognitive (C), vatiabile emayionale (Em), variabile motivationale (M), variabile sociale (5) si interactiunile lor (subscript D. Ecuafia comportamentalt sugeratt mai sus ser- vegte mai multe scopuri: |, Grupeazi variabilele care sunt importante pentru explicarea, predlicia si modificarea comportamentului individual in edteva cate gorii si permite astfel sirueturarea acestei arii vaste a pusibilelor variabile Ne permite sa verificam daca au fost incluse in evaluarea psihologicd toate aspectele importante. De aceea ecuatia comportamentald este un. aju- tor in munca practicd a psihologului evaluator wea7a, vom explica in detaliu fiecare grup de Variabile sugerat mai sus si vom ilustra semnificafia sa cu ajutorul unor variabile importante. La acest moment, este innportant sa sublinier ci aceste sase grupe de variabile pot fi grupate in doua clase: L._ grupe de variabile non-psihologice (Fn, Q); 2. grupe de variahile: psihologice (C, Em, M, 9). In cele ce Variabilele non-psihologice din mediu (En) se roferd la comifiile exterioare de viata, precum situatia rezidengiala gi financiard. Grupul de va- riabile non-psthologice fiziologice (O) include toate conditile fizice precum boala, afectiunile, dlizabiliaile sau capacitatea de a face fata stresului fizie. Se stic eat de puternie: influen- feazi aceste variahile comportamentul umaa. Conform experienfei noastre, este foarte usor pentru non-psihologi si infeleagé modalitatea de manitestare si de influcnta a variabilelor din aceste ari Grupul variabilelor psihologice cognitive (C) se referd la abilitatca mental’ si inchide, de exemplu, concentrarea, mesnoria, inteligenta si creativitatea. Acesta este grupul de variabile care pot fi masurate cel mai ugor si mai bine cu ajutorul testelclor psihologice. Situatia este complet diferita atunei cand vorbimt de variabilele emotionale (Em). Acestea sunt adesea ignorate, sau evaluate doar partial prin intermediul doar a stabilitaqii enmionale. in anumite sitatii, ernoiile de tipul fricii, vinova- {iei sau iubirii sunt decisive pentru manitestarea comportamentului nostru. Este evident 4 motivatia ne determina com- portamentul, Totusi, mulfi cercetatori considera 8 este dificil sa detectez sau si misori exis- tenfa une! variabile motivationale specifice (M). Putem totusi masura fori anumitor motive, de exemplu fort motivelor legate de performanta, si aceste informatii pot fi ubilizate pentru pre- diotia comportamentului individual. Experiena noastr ne spune c% pot fi realizate preditii mai bune atunci cand alaturi de celelalte variabile discutate pind acum sunt masurate si variabile mottvationale, precum valorile, scupurile, do- rin(ele, crevlinele gi expectariile relevante ale subiectului. Variabilele sociale (S) ne influcnfeari px: toli in multiple moduri. in evaluarea psihologi« cA, tiehuie s4 luim in considerare atat normele si responsabilitatile care obligd o persoan’ la anumite comportamente, cat si influenfs allor persoane semnificalive (“significant others”). Rejeaua de relayii sociale in care triieste o persoana trebuie si fie luati in considerare daca vrem si explic&m si s& anticipzim cu succes comportamentul In discuyiile urmatoare, care vor detalia diferitele grupe de variabile, vom aloca fiecare: variabil unui grup particular. Sunt desigue 4.2.-Yeriabile de medi posibile si alte grupiri sau aranjamente ale vie nabilelor, Ins4 obiectivul nostru nu este oferirea unei taxonomu perteete. Intentia noastra aici este sugerarea unei posible struct variabile. Aceasta structurare propusa de noi s a dovedit foarte utila pentru munca psihologic: ‘h general si pentru evaluarea psihologiea in special. Consideram ca doar astfel ne putem asigura c& in actul de evaluare psihologic iost luate in considerare toate variabilele indivi- duale importante. in plus fati de aceste grupuri de variabile aumite (ia psihologiea, exist si alte uupe de variabile care pot afecta indirect aacestor somportamentul individual, ca de exemplu va- rabilele sociologice, politice sau istorice. Vom presupnne ca lle aceste variabile igi exercics