Karl Westhoff
Marie-Luise Kluck
RAPORTUL PSIHOLOGIC:
REDACTARE $I EVALUARE
Traducere si adaptare:
Dragos Iliescu, Mihaela Minulescu, Catalin Nedelcea, Andrei lon
Publicat de D&D/Testcentral & SINAPSIS Cuprins
1 Introducere . 6.2. Informayia cunescuta inainte de a incepe
1A. Scop evaluarea. 40
12, Privre generala 63. Profil ceringelor 45
3. Note privind utiizarea acestei cart 64. Inrebsrile psiholagice voce
64.1. Gruparea intrebailr pshologice conform
2 Fundamentele abordarii noastre .......7 ecuatiei comportamentale.....ssseee+seee M6
21. Evaluate psihologice orientate spre detizie.8 6.4.2, Intrebani psihologice legate de conditile
22. Persp tiva nasa asupta pribologiel 19 motivationale. a7
7% Scopurie evaluat onentate spre decizie... 11. 613, Intrebir psihologice legate de conditile
2.4, Condigi pentru evaluarea psihologica ...... 12 intelectuale.... 2A?
25. Chteni generale pentru evaluarea rapoartelor 6.4.4. intrebaii psihologice legate de depisirea
psihologice ee... 3 tensiunii emotionale $i fzice «.....esseses 7
645. Intebir pshologice legate de concitile
3 Intrebarea clientulu 15 oar aaa aie Ui
44. Decizle pentru sau tmparriva Intrebarll 646, Muduri alternative dea structura tnt
clientulut : severe TB rnihalagice as
Jd Postulate necesatesseessessecssessesse 17 647 Constultea orlentat’ de decizle a ipotezelor
33, Profil cerinfelor....cssssssseesseeeeeees 18 In cazul evaluatii cu utlitate jurdica, pentru
3A, Cunostinge necesare pentru munca de Cae eens a
evaluate i 20
25. Predictiacomportamentulu individval.....20 7 Planifcarea evalua 55
36, Citatea intrebériiclientulu in raportul 7.1, Rolul planului de evaluare ............-+--- 56
pathologic 2172. Planul yeneta al evaluat 5
7.3. Planul detaliat de evaluare 37
4 Selectia variabilelor . +2374 Raportul cost-benefic ca sl eriteriu pentru
4.1, Ecuatia comportamentalé.. es planificarea unei evaluari psthologice ...... $8
42. Variable de mediv... 2
43. Vatiabile fziologice .........-. 26 8 — Analiza strategiei a-pri 61
44. Vatiabile cognitive 28 BI, Analiza strategiei a-priori pentru intrebarile
45. Variable emoyionale 30 provenite din cacuti specific 0
46. Vatiabile motivationale cecee31 82. Analizacalitativa a strateghel a-prionl 68
47. Vanabile sociale . essssses32 83. Optimizarea strategie de evaluare 83
/ 48. Irelclase de informatii pentru explicarea i -—«8.4._Analiza cantitaiva a strategie! a-priori pentru
predictia comportamentului individual... 33 intrebarile nstitutionale .......+ 1
49. iter pentru selectiavariabilelor..........34 85. Analiza strategie a-prior pentru intrebarile
institutionale referitoare fa evaluarca
5 Intrebarile psihologice aptitudinilor........ : 6
(-Ipoteze)
5.1, Functiantrebitlr paihologice 33 9 — Caracteristici ale surselor de Informare in
5.2. Construirea intrebarilor psihologice ........38 evaluare a
53, Formularea intrebarilor psihologice ........39 91. Funeti/ale caracterstcilor sursclor de
54, Numérul de intieb@r pstholagice 40 informare in evaluate .........-eeeeesss sss 68
9.2. Natura observatoruli +68
© —Exemplificarea lucrului cu problema unui 9.3, Continuturle observatiei ent TO
client... ant 43° 94, Momentul si durata obser vaiei n
6.1. Thtrebarea clientulu .. 4495, Trasaturle caracterstice ale abservatiel 77 vw
1943.
wad,
105.
10.5.1
1052.
106.
107.
u
a,
n2.
4
nA
12
124
12.2.
123
124,
125,
06
17.
128,
129,
12.10.
121
12.12,
12.13.
Cupins
Proceduri standardizate de evaluare ..75
Crivetiile Ue selectie a procedutilor
standardizate de evaluare 76
0 defnifie teoretica a muncit psihologice ... 78
Functilleteorilor core stau la bazo procedurilor
de evaluate... Haan 7Z
Oblectivitatea procedurilar stancandizate .. 78
biectivitatea in aplicare.... 78
Misuri pentru cresterea obiectivtati in
fapicores ene : 79
Obie tivitated i MOLE esses tees eee TS
‘Obiectivitatea interpreta 87
Fidelitatea procedunlor standardizate...... 83
Decizia asupra unui tip de fidolitate........ 84
Evaluatea fidelitatil Beit o
Validtratea proceduriinr standardivale...... 85
Cateva comentari despre marimea
coeficientilor de valiitate.......+ssseeesse+ 86
Partaa intai a planulul de evaluare
pentru intrebarea clientului considerata
drept exemplu, referitaare la evaluarea
aptitudinilor ...... 89
Proceduri standardizate........ssssee+++4+ 90
Decizi in selectarea proceduritor
standardizate 1
Selectarea procedurilor standardizate...... 92
Descricrea procedurilorstandardizate in
raportul psihologic . 3
Interviul orientat cétre decizie 95
Defintie.......00+0 ss
Scopurie dverselor tut de interva..... 96
GGhicul de intervi pentru interviul orientat
catre decizie... a
Functia ghidului de interviu. 198
Coracteristiclle ghidurilor de interviu...... 100
Structura pe lary ¢ ghidului de interviu..., 101
Structura detaliaté a unul ghd de interviu. 102
Caracteristicile intrebarilor adecvate,-...+, 103
Intrebatile inadecvate,......-.sseeec000ss 105
Gradiul de deschidere al unei intrebar.... 106
Gradul de ditectionare a unei intiebat ...107
Condipile prealabile efectuai interviuilor
orientate catre decizie 2108
Condii pentru uniter de eveluare de
succes 108
1B
13a.
132,
a
4
142,
16
16.1.
162.
163,
164
1652,
Partea a doua a planului de evaluare,
pentru cazul-exemplu de evaluare a
apthtudintlor .....0..0c6ceeeeeeeee 119
Ghid de interviu pentru interviul orientat spre
decile... eee
Selecya procedurilor semi standardizate gia
celor nestandardizate......... 15
Descrivtea procedurilor semistandardizate si
nestandardizate din raportul psihologic ...116
Formarea perceptiei despre alte persoane
si judecatile evaluative . 19
Formarea percentlel despre celelalte
persoane, in viata cotidiana ¢i in judecagile
evaluative. wo
Importanta cercetitilor realizatc in psihologia
sociala in domeniul formérii perceptiel despre
alle persoane. 121
Diferente individual n jure ate
evaluative 1m
jorsiuni si erori in procesul de formare
a judecasllor evaluative......
Descrierea eronilor si distorsiunilor in procesul
de formare a judecatilor evaluative..s...4. 124
Erori si distorsiuni in intrebarile
psihologice, 2124
Fron atrsun in plnificarea evalu 127
Eror I dstorsluni In prezentarea rezultatelor
evaluat... 128
Exot gi istorsiunl in formularea
condluzior 129
1. [rot gi distorsiuni general observable in
coneludi : 1%
Erol dstsunl cre suit elorninae de
personaitatea specialstulul evaluator... 130
Posibilitagi de minimizare a erorilor
$4 distorsiuntlor in dectziile din cadrul
evaluarii.... ‘133
tExtinderea fondului de cunostinge.....0+0 134
Condi initiale ..esssseesevse+ 135
Combinares afumatiilor.. 1136
rte deciionale 136
Atnbuirea tasatuilor. 137
Patru tipuri de descrieri comportamentale. 137
Caracteristic ale trisiturilor de
personalitate ....sseesee 138 Laorins
166.
18
19
191
192
193,
wa,
20
21
aa
212,
213.
214.
m5
218.1
152
253.
254.
4215.
216.
Construitea unor planuri de evaluare
documentate ...sseesees 2138
Evaluarea Observatiilor
Comportamentale. 141
Tipuri de observati comporamen az
Scorarea tstelor.. seo 8
Prezentarea rezultatelor la teste. 4
Interviuri orientate citre decizie: analizi,.. 146
Rezultatele interviului: prezentare. . 146
Prezentarca rezultatclor din interviu in limba
indirect. 148
Seciunea de date a exemplulul de raport
psihologic 9
Sectiune de rezultate. 157
Scopurile evaluatorulu in secunea de
reruitate 158
Procedura urmatd de evaluator, in sectiunea de
rezultate, 2158
Recomandari si sugestiin raportul psihologic
160
Formularile din sectiunea de rezultate. .... 161
Sectiunea de rezultate din raportul-
exemplu co seseeeees 163
Fundamente pentru o teorie a evaluarii
psihologice orientate spre decizie... 173
Postulate ale teoril 174
Convingerile sunt cogniti care directlonezé
actiunea wal seeel75
Expectatile sunt cogniii care dinechioneza
actiunes.. 176
Despre posibilizatea de restarea teoriel 178
Primele revultate ale testelor emplrice asupra
teorlel evaludl psihologice orientate spre
decizie . . seven UY
Evaluarea conform leg familie cum este st
‘cum ar putea fi... 2179
Despre dezvoltarea strategilor de
evaluare... ss 179
Intervul orientat sore decicie in evaluarea
psihologics 180
Formarea in evaluarea psihologica ........181
5. Recomandari pentru procesul de evaluare
(Guidelines for the Assessment Process, GAP) 181
Evaluarea urienlala spre decizie -0 tehnalogie
utils 182
216.1.
2162.
21.63.
22
2.
22,
23.
22.4.
Ds
226.
ni.
228.
29.
2210.
23
24
232,
233
Ba,
235,
236.
234.
238,
239.
23.10,
231
23.12.
23.13.
23.14.
vit
|. Tehnologia -o necesitate in evaluarea
psihalgi 182
Utlizatea ca cel mai inal entariu al tehnologie!
182
Optimizarea strateaillor de evaluare 102
Ghid pentru evaluarea rapoartelor
psihologice, pentru persoanele care nu
au studii in domeniul psthologlel.... 185
Structura raportului psthologie.s.+..e+0+4+ 186
Tranzparenta raportului psihologic........187
Tormulér in reportul psihologic: 188
nels cents 18
Formularea intrebstilor psihologice ....... 189
bescrierea planului de evaluare din raportul
psiholoaic 109
Scorarea si analiza testelor si chestionarelor in
sectiunea de date a raportulul psihalagic...180
Desc
rea 51 analiza interviului gia
informatillor srise nestandardizate din
sectiunea de date a raportului psihologic. 191
Secjiunea de recullale a raportului
psthologic 12
comands! ssugestiinraport
pathologic 194
Punctaj de idel pentru sprijinul
evaluatorului psihologic pe parcursul
procesului de evaluare gi redactare a
raportutui psihologic....+sss+ee+e+ 195:
Checklist: Intrebarea clientulul.. 197
Checklist. Profil ceringelor 197
Checklist: Cunostinge 197
Checklist: Selecta grupelor de variabile ... 197
Checklist: Selecta variabilelor de mediu...198
Checklist: Selectia variabilelor organice....198
Checklist: Sele vatabielor cognitive. 198
Checklist: Selectia vatiabilelor emotionale.. 198
Checklist: Selectia variabiletor
motivationale, : -199
Checklist: Selecta variable sociale. 199
Checklist: Crteril pentru selecrarea
variabilelor 199
Checklist Formularea intrcbsilorpsholoaice
(ipoteze) . zi 199
Checklist: Selec tates surselor de infarmagie 199
‘Checklist: Planul detaliat al evaluaril....... 200 vin
23.15, Checklist: Costurile si benefcile ecdrei surse
de informatie. 200
23.16. Checklist: Evaluates unui observalor 700
23.17. Checklist: Continutul abservatillar 200
23.18, Checklist: Caracterstcl ala observagilor
stingificereferitoarela comportament. .... 200
23.19, Checklist: Crtern pentru selectia procedurilor
standardizate. 201
2820, Checklist: Obiectivitatea execute’ procedurilor
de evaluare psiholoaics, 201
23.21. Checkiist:Criterii pentru scorarea si analiza
proceduritor de evaluare psihologica...... 201
23.22. Checklist: Condi pentru alinyerea celui
mai inall grad poibil de obiectivitate tn
Interpretarea procedurilarstandardlzate de
evaluate psihologica 201
23.23. Checklist: Fidelitatea procedunlor
standardizate de evaluare psihologicd..... 202
23.24. Checklist: Validitatea procedutilor
standardizate de evaluare psthologicd .... 202
23.25. Checklist: Planificarea interviului orientat spre
decizie (DON. 202
73.26, Checklist: Structra amp a yhidului de
intervie 203
2397. Checklist: Structura derallara a ghiculul de
Interviu 203
23.28, Checklist: Formularea intrebarilor ‘pune’ .. 203
23.29, Checkist intreban distorsionante 204
23.30, Checklist: Conditii pentru interviul orientat
spre decizic. 204
23.31, Checklist rezentare planull de evaluere in
raportul psihologic +204
23.32. Checklist. Scorarea testelor gia chestionarelor
* siprezentarea datelor in rapoortul psiholagic
208
2833. Checkiist: Analiza si prezentarea informayel
provenite din interviui si din surse scrise
Nestandardizate in sectiunea de date a
raportului psihologic... i 205
2334, Checklist Sectunea de rezultate a oportull
psiholoaic +206
29.35. Checklist: Recomandéri si sugesti in portal
ailvulugie.. ; BHO:
23.36, Checkist: Formula it secfiunea de eile a
raportului psihoogic 207
23.37. Checklist: Structura ranortulul psinalogic ..207
24 — Ghid pentru evaluarea rapaartelor
psihologice de citre specialist fara stud
domeniu psihologiei... + 209
24.1. Structura raportului psiholoaic. 210
24.2. Transparent raportului psihologic........210
243. Formulérile cuprinse in raportul psihologic 210
244. intebares clientului m0
245. Formularea intrehavilor psihologice 210
246 Descrlerea planulll de evaluare, in raportul
psthologie aw
247. Scorareas analiza testelor sa chestionarlor,
in sectiunea de date @ raportulu psihologic211
248. Analiza si prozentarea informatilor din
interviuri si din surse nestandardizate de
informati crise, in sectiunea de date a
raportulul psihologic. am
249, Sectiunea de rezultate 4 reprtului psinologic
a
24.10. Reromandiar sl sugesti, In raportul pshologic
212
BIBLIOGRAFIE cesses 213
INDEX Le 223
Index de termeni .
za Capitolul 1
Introducere
1.1. Scopuri — 2
1.2. Privire generala. — 2
1.3, Note privind utilizarea acestei carti — 4 2 Capitotul 1 introducere
1.1, Scopuri
Pe jrucursul viefii, oamenii se confrunti ade-
sea cu decizii importante. Unele din aveste
deeizii sunt dificile pentru ei, deoarece fiecare
allernativa implica consccinte scrioasc. in asttel
de situatii, au posibilitatea unei consilieti pie
hologice, care si ofere un sprijin pentru luarea
decizici. Judecttori, medici, profesori. print
sau cupluri cautd 0 asifel de comsiliete gi se
asteaptd la raspunsuri care sa-i sprijine in luarea
decizici. Cea mai detaliat& forma de rispuns
este raportul psihologic scris. De abicei, citito-
rul unui astfel de raport psihologic este cel care
decide dacd acesta realizeazi in mod real ceea
ce se presupune ca trebuie s4 realizeze si daca
este suficient de coerent si in ultima instanga
“bun”. $8 judcei dac& un raport psihologic este
bun este o sarcin’: provocatoare chiar si pentru
majoritatea psihologilor calificagi, ca s8 nu mai
vorbim de persoancle fari studii psihologice.
Pornind de la © astfel de problem’, intentia
acestei carfi este aceea de a descrie caracte-
tisticile rapoartelor psthologice bune. Dupa ce
vor jurcurge sugestiile noastre, persoanele care
citese un raport psihologic vor fi ,echipate”
adcevat pentru a putea decide daca raportul ti
aajuta si in ce privinge ar fi putut fi mai bun.
Cei ce citese rapoarte psihologice se intrea-
bi adesea: Ce ar trebui sa contina un raport? Ce
nu ar trebui sa confing? Cum as putca aprecia
daca a fost realizat intr-o manierd profesionisti?
Intenfionm si raspundem acestor intrebari si
altora pe care si le pun non-psihologii, Iegat de
rapoartele psihologice
Psihologii carora lise cere sa pregateasc ra-
poarte psihologice sc confrunta inifial cu acelagt
gen de intrebiri ca gi cititorii avestor rapoarte,
Dar exist gi alte intrebari la care incearcd st
raspunda: Cum tradue problema chentulut
intr-o . problem psihulugica”? Cum planific 0
evaluare psihologica? Ce surse de informagie
pot folosi? Ce caracteristict ale testelor, chesti
onarelor, cerlificatelor, dsarelor, interviurilor $i
observatiilor comportamentale pot folosi? Cum
planific si cum pregatesc un raport psihologic?
Caror lucruri trebuie s8 le acord atentie in timp
ce desfasor evaluarea psihologica? Ce posibile
surse de eroare exist? Cum ar putea influenja
acestea evaluarea psihologica? Cum put evita
erorile? Cum introduc informatia in raport, intr-
un mod clar? Cum pot s& combin informatia
generind afirmayii ulile? Cum si formulez re-
comandarile legate de moduri de acgiune pentru
viitor? Care este Yorma lingvistie corecti pen
iru un raport psihologie? Cum pot si stin dacd
am gandit sau am facut tot ceea ce se cere?
Acestca sunt doar citeva intrebirt la care
rebuie Si se ispunda si astfel de decizii trebu-
iese realizate atunci cind psihologii intoemese
rapoartc psthologice. Intenjia noastra in aceasta
carle esle Si-i asistim in acest proces.
Privire generala
Dupa accasté introducere, in Capitolul 2 dese
em fundamentele sboubinii noastre, explicand,
printre altele, ideile de baza aflate in spatele
cvaludrilor orientate spre decizie si prezentiind
criteriile yenerale penta evaluarea rapoartelor
psihologice.
intrebarile clientilor determina ceea.ce in-
litate de psihologi. In Capitolul
3 descriem felul in care decidem pentru sau
‘mpotriva unei probleme particulare a clientului
si ce presupuneri sau ipoteze trebuie si faccm
Exploriim de asemenea importanga cunostinjelor
1 un profil al cerintelor.
Care dintre variabilele care determina com-
portamentul individual uman ar putes fi utile
pentru a rispunde la intrebarea clientului? Cum
gisim astfel de variabile si cum decidem care
dintre ele ar trebui Iuale in considerate fn cursnl
ulterior al procesului de evaluare? in Capitoiul
4 vom prezenta 0 procedur& simpli dar efictenti
pentru atingeres acestui scop
Dupa {area variabilelor, explicam in ra-
portul psihologic pe care dintre ele le vom avea
in vedere in forma unur intrebaci psihologice si
in ca
vesliy ire generals
<2 ce. De ee vorbim de probleme psihologice
= Joc sa vor aleve? Cun formulim
veste probleme psihologice? Cite probleme
hhologice ar trebui incluse in total? Acestea
sunt aspectele cArora Ii se adreseaza Capitolul
de
Informagia care a fost prezentata pana in
acest moment este ilustrati in Capitolul 6 cu
ssutorul a trei exemple de intrebari ale clienjilen,
ii diferite de evaluare: eva-
-uarea aptitudinilor, evaluari psihologice cerute
1n procese legate de dreptul familici (drepturile
12 custodic gi acces), ale
credibilityii martorilor,
Planul de evaluare nu numat ci ne spune
evea ce trebuic si facem in urma evaluiri, ci
si explicd persnanelor care vor citi raportul psi-
hologic ce procedura am urmat. Dupa cum se
explicd in Capitolul 7, proportia cost-bencficiu
legaté de o anumita procedura este intotdeauna
criteriul fundamental pentru a decide daca va fi
Tolosita sau nu o anume sursa de informatie.
© strategie a priori este acca abordare a
evaluarii care a fost folosité pent a isp
a intrebarea clintului pana in momentul cand
sarcina de a serie un raport psihologic es
méanaté evaluatorului. in Capitolul 8, aratim ci
© analiza a stateyiei a privri poate aduce infor-
magi utile pentru o tratare optima a probleme
clientulu
Caracteristicile sursclor de informatie pe
cate Ie suyerim in Capitolul 9 vor face mai
usoara decizia legata de valoarea unei anumite
surse. in acelasi timp, aceste caracteristici vor
ajuta in planificarea procesului de eval
Testele i chestionarele sunt uneltele clasice
care pot fi utilizate ca instrumente standardizate
in munea de evaluare. in Capitolul 10 discutim
caracteristicile centrale de obievtivitate, fideli-
tate si validitate ale acestor unelte in relatie cu
importanta lor pentru evaluarea psihologici pe
care 0 planificam,
in Capitolul 11, ne intoareem Ia primul
exemplu de problema a clientului gi prezentam
prima parte a planului de evaluare pentru accas-
18 problema. Aici indicam faptul c&, aya cum
novenind din rei
fe in-
se intimpla deseori, la majoritates problemelor
psihologice nu se poate raspunde cu instru-
mente psihologice standardizate, ci numat cu
instrumente partial standardizate, in particular
cu intervinti
in Capitolul 12, mergem mai departe pentru
a discuta fundamentele legate de intervievarca
oricntaté spre decizic. Explicam nm
I cum irebuie sa planificam si s& prega-
tim interviurile psihologice, dar si care anume
puncte importante pot fi luate in considerare in
cursul interviurilor, penta a ne asigura de fap-
tul ca rezultatele sunt utilizabile. Planul pentru
imterviu este rezumat intr un ghid de interviu,
Acest set de repere este un ajutor decisiv pentru
realizarea de intervinei psihologi
Apoi, in Capitolul 13, prezentam un ghid de
interviu pentru exemplul nostru legat de evalu-
arca aptitudinald, folosind acest exemplu pentru
a ilusira (isiturile importante ale ghidurilor de
interviu pentru interviurile psihologi
Printre alte lueruri, judecatile implicate in
evaluare depind de percepfia pe care evaluato-
rul o are asupra persoanei evaluate, Acest lucru
da nastere ta intrebari precum: in ce misuri
poate fi invatatd sau formatd abilitatea noastra
de generate a judecijilor despre oameni? Cat
de relevante sunt diferenjele dintre evaluatori?
Aceste intrebiri sunt substanfa Capitolului 14.
Au fost identificate in psihologie un mare
numdt de erori de judecata si de tendinge de
distorsiune. Le descriem pe scurt in Capitolul
19 gi indicdm felul cum ele pot afecta evaluarca
psihologic’. Nu numai eX indiciiy ce tipuri
dle eroti gi de tendinge de distorsiune sunt im-
portante, ci facem in Capitolul 16 i sugestii
practice privind felul in care putem si evitim
crorile de judecata si s4 minimizan tendinfele
de distorsiune.
Odata ce au fost adunate rezultatele testelor,
chestionarclor, interviurilor, observatiilor com-
portamentale yi a allor surse de informafie, avem
de decis care informatie este utila gi va fi utili
zata pentru a raispunde la intrebatile psihologice
si in ultima instanga la problemele elicntului. tn
Capitolul 17 sugerim criterii pentru evaluarea
ynwstice: 4 Capitola y«Introducere
interviurilor si observatiilor comportamentale gi
prezentim calculele psihometrice pentru anali-
za testelor gi ehestionarelor unui eaz singular.
Scetiunea de date a cxemplului nostru de raport
psihologic este prezentata in Capitotul 18
in secyiunea de rezultate a raportului psi-
hologie sunt aduse laolalta toate informatiile
care au fost raportate anterior in sectiunea de
date, pentru a raspunde problemei psihologice
si in ultima instanga probleme: clientului. in
Capitolul 19 deseriem scopurile pe care evalu-
atorul le are in sectiunea de rezultate, explicam
metoda practica de scriereredactare a sectiunii
de rezultate si discutim forma lingvisticd care
se utilizeaza
in multe cavuri, clien{ii cer explicit suyestii
sau recomandari privind felul in care s& proce-
deze in continuare. De aceea descriem si modul
cum putem si formulim astfel de recomandin
in acord cu abordarca descrisd aici, a evaluarii
onientate spre decizie.
Capitolul 20 prezint® secjiunen de rezultate
a raportului psihologie dat ca exemplu.
Aceasta ne aduce la partea finald a rapor
tului psihologic, anexele, care, in plus faji de
referinte, contin de obicei o gama de informatii
suplimentan: care, deyi nu sunt direct necesare
pentru injelegerea raportului, asigur’ posibilita-
tea ca acesta 84 fie validat de un cititor.
in Capitolul 21 exemplificm fundamentele
tcorici noastre privind cvaluarca. psihologics
orientata spre decizie. Dupa ce descriem postu-
latele fundamentale, ne centram pe importan(s
convingerilor si expectatiilor, care sunt cognitii
ce directioneaz actiunile pe parcursul plani
fic8rii evaluérii psihologice. Apoi continuim
pentru a explica felul in care teoria noastra
poste fi festa empiric. Sunt indicate rapoarte
ale primelor rezultate publicate privind testa-
rea empirica ale teoriei evaluarii psihologice
orientate spre decizie. in final, demonstram cd
cvaluarca oricntata spre decizic este un instru-
ment util pentru evaluarea psihologica curenta
in wate domeniile aplicative ale psihologie’
Capitolul 22, este un ghid pentru evaluarea
rapoartelor psihologice de citre non-psihologi
yi va da posibilitatea non-psihologilor s4 evalu-
eze inteligibilitatca si gradul de verificabilitate
al unui raport, Pentru ca non-psihologii si fe
capabili sa evalueze felul cum este prezentat ra-
portul, descriem sistematic toate aspectele unui
taport psihologic: care pot fi evaluate, Acest
capitol rezums pentru psihologi toate aspectele
care pot fi gisite in capitolele anterioare, legate
de prezentarea informatiei in rapnartele psiho~
logice.
Capitolul 23 contine liste de verificare care
sprijin’ evaluatorul psiholog in scrierea unui
raport psihologic.
Ca urmare a unor numeroase cereri primite
de la non-psihologi care lucreaza freevent cu
rapoarte psihologice, am furnizat in Capitolul
24 gi liste de verificare pentru evaluarea rapoar-
telor psihologice. Cu ajutorul acestora, pot si
nonepsitiluyii si verifice
gice principale ale raportului
Rapoartele psthologice care sunt scrise
conform sugestiilor noastre intrunesc normele
pentru redactarea rapoartelor psihologice si
reperele ce trebuiese urmate in procesul de eva-
luare (Guidelines for the Assessment Process)
dezvoltate de Asociajia European’ de Evaluare
Psihologica (EAPA) (Fernandez-Ballesteros
ct al, 2001, Westhoff, Iornke & Westmcycr,
2003),
turile: nietololee
1.3. Note privind utilizarea acestel
carti
Cu ajutorul acestet cfrti, e posibil att pentru
non-psihologi cat si pentru psihologi sa evalueze
calitatea unui raport psihologie. Non-psihologii
Vor fi capabili sd evalueze inteligibilitates gi
verificabilitatea unui raport cu ajutorul explica-
jiilor din Capitolul 22 gi a listelor de verificare
relevante din Capitolul 24. Mai mult, psihologii
pot utiliza cartca pentru a evalua aspecte teorcti-
ce, metodolugive gi de substan(a ale rapoartelor
psihologice, acesta fiind un lucru care in mod
normal nu poate fi ficut in mod sistematic sau
comprehensibil dke ui non-psitolog Note privind utlizaree acestei citi
X Pentru psihologii care dorese s& serie un
raport psihologic, presupunem existenfa unor
Eanostinge de bast in psihologie si o formate
de baza in domeniul metodelor de evaluare. De
aceea furnizim doar referinte selectate gi ne
ferim si justificdm afirmatiile cu cat de multe
referinye posibil devarece, conform experienjei
noastre, acestea nu adancese intelegerea, ci mai
degrabi deseurajeazi eititort
La inceputul fiecdrei sectiuni, listim pune-
tele pe care le vorn discus. In textul care
urmeaza vom discuta punctele respective in
detaliu. Accasti structuri furnizeazi cititorulut
© imagine globala a ceea ce se va discuta in
figcure capitol gi, tolodalfi, o rezumare clara
punetelor principale,
Cand vorbim despre “comportament”, ne re-
ferim intotdeauna atit la comportament cat si la
indurile gi sentimemtele (raite. Termenul com-
portament denota astfel comportamentul care
poate fi observat din extertor si de asemenea,
cel care poate fi descris numai de respectivele
persoane.
Pentru a pastra textul cét mai simplu cu
putint, utilizim termeni precum “psiholog”,
“evaluator” sau “persoand testaté” in sensul lor
generic. Capitolul 2
Fundamentele abordarii noastre
2.1, Evaluarile psihologice orientate spre decizie — 8
2.2. Perspectiva noastra asupra psihologiei — 10
2.3. Scopurile evaluarii orientate spre decizie — 11
2.4. Canditii pentru evaluarea psihalogics. — 12
2.5. Criterii generale pentru evaluarea rapoartelor psihologice. — 13 8 Capitolul 2- Fundamentele abordrii noastre
2.1. Evaluarile psihologice orientate
spre decizie
Procesul de evaluare
1. Intrebarea clientului
2. Postulate
3, Profilul cerinfelor
4, Intrebiti psihologice (— ipoteze)
5. Plan de evaluare
6, Desfagurarea evaluant psihologice
7. Raportarea datelor
8. Sectiunea de revultates cum se raspunde
la intrebérile psihologice si astfel la inte
barea clientului
9. Sugesti s! recomandar privind procedura
Orientarea primara tn procesul de evaluate &
dart de intrebarea clientului, pentru c sarcina
noastri este si ajutim clientul intro decizie
dificila, De aceea, un raport psihulogic serveste
imotdeauna la pregitirea si sprijinirea deciziilor
importante. Exemple de astfel de probleme
nt dick cineva ar (rebut Si primease’ © pene
sie de invaliditate, ce tip de terapie ar trebui sa
primeasc 0 persoana, cc tip de scoala ar fi cel
vwvti polrivil pentru un copil, sau ce fel de custo-
die ar fi cel mai putin in detrimentul copilutui
in acest sens, munca noastré de cvaluare este
corientat& decizional
Producerea unui raport psihologic elude
© serie de decizii care trebuiese +
psiholog. Piecare stadiu al acestui drum spre
realizarea unui raport psihologte cere, de ase~
de decizii ale evuluatorului, Si
lizate de
expunem mai intdi o vedere de ansamblu asupra
acestor stad, Ulterior in carte vom aborda in
ddetalin fiecare stalin al procesului
Intrebarea clientul
La inceputul unei posibile evaluari psihologice,
cineva contacteaz psthologul 51 enunta o intre-
bare, de exemplu intreahi daca poate sper si
iba succes intr-un anume program de formare.
Imediat ce psihologul sc confrunt& cu o astfel
de problema, trebure luate mai multe decizii
De exemplu, psihologul trebuie si se intrehe
dacd este profesionistul adecvat pentru rezolva-
rea unei astfel de probleme, sau daca problema
poate fi rezolvati, adicd dac& cste posibil sa
aibA un rspuns. Vom discuta aceste devivii
individuale mai detaliat mai jos. in fiecare si-
tuatie, intrebarea clientului trebuie intotdeauna
formulati expres in raportul psihologic, exact in
maniera in care a exprinat-o clientul sau intr-o
form’ ulterioara, la care s-a ajuns de comun
acord intre evaluator gi client
Postulate
inainte ca psihologul sa inceap’ munca de
evaluare, trebuie si cnunfe cateva postulate
fundamentale despre comportamentul urman
Un fuindament al studiului comportamentului si
al muneii psihologice stiintifice este postulatul
conform ciruia, de principiu, comportamentul
aman este fnieeun anume mod “ordonat” sau
“regulat". Altminteri nu ar fi posibil sa explici,
s@ prezici sau_si_influentezi comportamentul
De ficcare dati in evaluarca psihologica tre-
hie exprimate mai multe astfel de postulate,
De aceea le vom discuta in detaliu mai tarziu.
Aceste presupuncri nu sunt exprimate ca atare
)intr-un raport psihologic. Dar este important,
fart indoiala, ca psihologul si fie capabil si le
{numeasca, sa le explice si sa le justifice.
Profilul cerintelor
Cénd trebuie luate decizii, avem nevoie de
criterir cu ayutorul efirora si putem compara
alternativele aflate la indemana noastid. Aveas-
(4 mecesitate este acuti pentru probleme legate
de adecvarea unei persoane pentru o anumita
protesic, dar si pentru probleme legate de
tipul de terapie
de succes pentru un set particular de probleme
comportamentale. Agadar, avem nevoie si
ceva despre .ccrinfcle” care se aplica unei
persoane in fiecare dintre alternativele posibile.
Psihologia ocupasionala are un termen pentru
totalitatea acestor cerinfe, respeetiv profilul ce-
rintelor” (“profile of requirements”), Deoarece
we are cele ui bune yanse 2... Evalusrile psiholocice orientate spre decizie
este nevoie de critert de decizie si pentru alte
zrobleme decizionale, adoptam acest termen cu
clerire gi la problemele educationale, clinice $i
Se psihologie judiciara. in cazul problemelor
chmiee, legate de gradul in care 0 persoand
srecinta simptomele unci anumite tulburari,
sceastl tulburare corespunde cu profilul de ce-
singe. Profilul de cerinte nu este o parte separata
2 raportului psihologie, ci este necesar si avem
un profil de ceringe pentru a fi capabili s8 tucram
‘ntr-o manier& logics,
Intrebari psihologice
Inurebarea elientului este exprimati de obicei
nto forma atat de generala ineat trebuie
cransformatd si sparti in mai multe “intrebare
psihologice”. Aceste intrebari psihologice ne
jut si ne structuram activitatea de evaluare
in acelagi timp, ofera celui care citeste un
caport psihologie © strueturd generala pentru
prezentata, care este usor de ur
Aceast§ structur& ajuti de asemenea pe cel ce
viteste raportul sd retina informatia. Aceste
intrebari psihologice apar in urmitoarca parte
2 raporlului psibologic, divect dup intreharea
clientului.
nirit.
Planul de evaluare
Asemeni oric&rui proces complex, producerea
unui raport psihologic necesita un plan intocmit
eu atentic, care este punet de refering in cursul
intregului proces. in aceast’ parte a raportului,
deseriem procedurile psihologice utilizate gi
alte surse de informatie intr-o maniera pe care
cititoral 0 poate urmari cu usurinti, Ar fi ins&
henevesar si.ar depayi scopul unui rapont psilin-
logic dact am include aiei pentru client o dare
de seama serisi a altor informatii, detaliate, le
gate de planificarca intern a tuturor activitatilor
intreprinse. Vom aria cum si luerian eficient
utilizand aceste pari ale planului de evaluare.
Desfasurarea evaluarii psihologice
Situagia de evaluare cere evaluatorului sa ia
multe decizii de moment, De aceea sfatul pe
care il dam este accla de a intra cat mai bine
° 2
pregititi in evaludri, Vom aria cum, prin
planificare si pregatire atentd, cei implicati pot
ajunge si colaboreze eficient gi cu uyurings
Raportarea datelor
Tosateiafnrna ile:
raspuns la intrebarile clientului sunt prezentate
in “sectiunea de date” a raportului psihologic,
ordonate in functie de sursi. Acesta este locul
1 care face g preventare clara si inteligibi
a rezultatelor Ia teste, chestionare, interviuri,
observatii comportamentale i alte surse de
informatii precum certificatele, dosarcle sau
rapoartele mediale.
portantes in elaboraress unui
Sectiunea de rezultate
fu sectinnea de resultate: evaluatorul ¢
toate informafiile pentru a raspunde la proble-
mele psihologice si, in acest fel, rispunde la
intrebarea clientului, Ulterior vom arata cum,
pentru at evils erorile: de judevat
pentru evaluator sa fie constient de regulile prin
care combind informatia aflati Ia indeméina sa,
luand decizii legate de raspunsul la intrebarea
clientului
hin
este esenfil
Sugestii si recomandari
Muli dintre intrebvirile cliengilor cer
expres recomandari legate de felul in care si
procedeze - un alt motiv bun pentru a urma
‘© orientare centrati pe decizie. In acest caz,
at (rebui prezentate: altermativele gi ar trebui
descrise consecingele lor posibile. inca o data,
sarcina noastri este aceea de a ajuta clientul
si orice alta persoand implicata si ia cele mai
bune decizii posibil.
Procesul de evaluare deseris pana aici se
destigoari linear, in ordinea prezentati de noi,
‘insa, ar putea sa fie necesar ca la un anumit
‘moment in cursul evalurii s& se negocieze cu
clientul o noua intrebare sau sa fe formulate in-
trebiri psihologice suplimentare fad de
fiale, care fiseseri uitate sau trecute cu vedere
in cursul planificarii inigiale sau care au reiesit
ca importante abia dupa ce a ineeput procesul
de cvaluare. Cursul ulterior al evaluarii trebuie
c ini- 10 Capitolul 2-Fundamentele abordsi no
sf fie planificat si executat in concordant’ eu
aceste noi intrebiri psthologice. In acest
ul de evaluare este in principiu recussiv
proc
dupa cum a fost deseris de Kaminski (1970),
Structura unui raport psihologic
Titlul
Cuprins
Detalii privind persoana implicata
1. intrebarca clientului
aici: analiza inforneiilor din surse
arhivistive (dosare) in finetie de criteriile
psihologice
intrebért psihologice (ipoteze)
4. Metode de evaluare: descrierea procedurilor
si justificarea lego de implicatiile lor in
acest eaz particular
Seeyiunea de date (prezentare; postbil aict
pentru prima dati
Liza informnajiilor din
dosare in functie de eriteniile psihologice
6. Sctiunca de rezultate:
Combinaes si cintarirea datelor indivi-
duale; se raspunde la intrebarile psihologice
gi astfel la intrebarea clientului (cvaluarca)
Daca se cere: sugerarea unor soluti si/sau
recomandari pentru actiuni viituze, prosibil
rezultate ale unor incereir (partial) de
solujionare (inrerventit)
8. Data, Semnatura
9. Anexe: _ referinje bibliogra
posibil: tabele cu
rezultatclor la teste
posibil: rapoarte suplimentare
posibil alte dacumente
rezumatele
certificare legal (numai daca se
cere)
2.2. Perspectiva noastra asupra
psihologiei
Psihologia este o stiinta empiricd
bazata pe teorie. Scopurile ei sunt si
1. descrie,
2. explice,
3. predic’ 3
4
influenteze sau modifice comportamentul
Individual (interventie).
Fxista un acord prineipial gi o convingere larg
raspandita printre psihologi ca psihologia este @
stiina empirica, bazata pe teorie. Pentru multe
ari ale comportamentulut uman_ individual
exist acum teorii care sunt foarte utile pentis
scopuiri practice si care an fins estate cu succes
din punet de vedere mene
7A we vom referi doar Ia asttel de abordari, Nu
mpiric. In cele ee
asupra
comportamentului umane pentru care nu exist
doveci empirice adecvate sau accle perspective
care au Tost invalidate din punet
empiric.
Ohiectivele psig
O) si explice, (3) st previ
en(eze si $1 modifice compo:
vidual. Primele trei scoputi s
parte @ evaludrit psihologive, in plus, evaluarea
psihologied contribuie indirect fa modificarca
comportamentului uman individual. Psibolugii
influenteara
vor fi discwtare aici acele perspective
vedere
i Sunt (1) sa deseri
si (4) sa influ-
amentul indi
Wt de asemenea
direetcomportimentul —altora
alunci eine fumnizeaza de exemplu formar sau
lerapie
Descriere
Prevemditia pentru a atinge aveste objective
este observanes abiectiva, fidela gi adeevata
& comportamentului canviel Daci asttel de
observatii sunt inlocuite de afitmatit ab
despre subieet, acest lueru va conduce la 1
Poarte psihologice inutilzabile. Vom descri
mai departe, conditiile care tac posibill realiza~
tea de observajii utilizabile. in plus, vom arta
cum putem sa deseriem observatiile in aga fel
incdt $4 se imanifeste cat mai pugine distorsiuni
31 erori posibil ourileevaluari orientate spre decizie
xplicare
“14 @ explica comportamentul individual in-
~ s manterl stiintiticd, este nceesar si descriem
-ditille in care acesta se manifest, Ne aces
‘ie mu atat s4 dim o explicayie plauzibil
+ sa furnizam o explicatie care poate fi testa
sare poate rezista obicetiilor critice.
Predictie
>= hologia
ca stiintd empiricd bazaté pe tcoric
se caracterizata de abilitatca de a prezive cu
S.ceey. comportamentul individual
insa de
ei acest lucru necesita combinarea cunoag
empirice rezultate din abordiri teoretic
Everse,
Modificare
Zehologii au la indemana o gama larga de
practice penta influenfa si modi
emportamentul uman (interventie). Psihologia
Sinica gi educationald poate ajuta atunci
copul este accla de a invata noi modele de
mportament sau de le Schimbat pe cel
Aista deja. Cu sprijinul psihologiei ocupationa-
= pot fi planificate conditile in care luereazi
amenii in aga mod incat munca si nu fie doar
~ai siguid gi eficiew!a, ci yi mai pleut
2.3. Scopurile evaluarii orientate spre
decizie
Scopurite evaluaril orientate spre declzie este
acela de 4 descrie, explica si prezice compor-
tamentul individual
comportament (si nu in general, ca in carul
unui profil de personalitate.
Aceasta inseamna c& trebuie identificate
conditiile decisive pentru comportamentul
trecut, prezent si vitor intr-o arie particularé
de comportament.
tee arie definita de
Dupa cum am vazut deja, obiectivele psiho-
logiei includ descrierca, explicatia si predictia
comportamentnlui individual in cee ce prie
" 2
veyle obiectivele evalua psihologice, acelasi
lucru este valabil, insa intr-un mod inca si mai
ingust: suntem deja preocupati doar de © parte
a compaitamentului unei persoane Niciodaet
nu cautim si deseriem
2 tip de persoana
este cineva", 1 mai degraba dorim si descri-
em conditiile care fac posibil eumportanentul
mentionat in intrebarea clientului, acesta find
comportamentul specific care trebuie explieat
sau prezis,
Este important si injelegern im acest context
ci pentru evaluarea aferenti a comportamentu-
lui este necesar sa evaluam nu doar comporta
mentul individual, ci si, atunci céind este cazul
relatiile interumane, caracteristicile persoanci
sau diverse aspecte situationale.
Unele inttehiri ale clientului nu sunt legate
in primul rind de un singur individ ci de relatia
i, ca de exemplu in consilierea
iu in cazurile privitoare la dreptul
Deoarece noi considerdim ca suntem
tamilici.
in prezenfa unei relatii atunci ean un individ
igi aulaplea/’ comportumentul propriu la un alt
individ, afirmatiile anterioare despre obiectivele
evaluarii psihologice se aplica de asemenea gi
la relatiile dintre oameni (nu doar la comporta-
mentul definit strict)
Toarte adesea, psihalogilor lise pun
inebari referitoare la comportamentulunor
persoane diferite in aceeasi situatie. in acest
caz problema este aceea de a descopen care
anume condifit condue la un comportament
particular; de exemplu, sofarea intr-o directie
gresit pe autostiada. Ta inceput, se presupune
4 acest Iucru se datoreaz’ persoanei si carac-
teristicilor sale, care se reflecta in tipul de con
ducatori auto denumiti uneort “soferi fantoma”
(“ghost drivers”). Ins, atunci cénd intrebarea
este investigat’, poate reiesi faptul cA de fap!
anumite candi siluaionale de unele singure,
sau in combinayie cu anumite caracteristici ale
persoanei, au condus la acest gen particular de
comportament. De exemplu, dupa investigatii
corespunziitoarc, rampele de intrate in autostra-
zile din Germania au fost modificate ustfel incat
sii nu mai existe conditiile specifice care ar fi
putut duce la sofarea in directie gregita. 12 Capitolul 1 -Introducere
Alte exemple de imrebiiri legate de evalua-
rea situatiilor sunt: ,,Cum se dezvolta ostilitatea
fata de straini?” si “De ce apar accidente de
circulajic cu 0 fecvenfi si severitate peste
medie cand tinerii conduc spre casa dinspre
discoteci?”. in astfel de cazuri, in plus fata de
conditiile situationale, sunt de obicci relevante
yi cametetislicile persoanei. All exempln ar
putea fi unmatorul: De ce baiejelul nostru
Emil, de 5 ani, mai face inca pipi in pat?”,
Aceasté problema poate fi privité la inceput tot
cao iutrebare de tip situa{ional, dav in enrsnl
evaluarii vor juca un rol si alte aspecte decit
cele situationale. Caracteristicile persoanei sau
relationarea pot de ascmenca ajuta in explicarea
comportamentului
Niciodata nu incercam sa furnizim o de-
seriere completa a comportamentului_ complex
manifestat de cineva, Nu avom ca scop produ-
cerea unui “profil de personalitate™ yi, tn mod
cert, nu am fi capabili s& indeplinim ceringele
pentru acest lucru. in loc sa inceream asa ceva,
ne limitim chiar de la bun inceput la conditiile
care fac posibil comportamental menfionat in
intrebarea clientului, De aceea noi consideram
cf exist arii ale comportamentului care nu sunt
importante pentru explicarca si predictia altor
ari comportumentle
2.4. Conditii pentru evaluarea
psihologica
Conditiile pentru evaluarea psihologica
sunt:
1. Oabordare orientaté comporiamental
pentru
2 planihca evaluarile necesare,
— acolecta informatille necesare,
ss evalua sursele de informate,
— a.combina informatia pentru a réspun-
de la problemele pzihologice 41 astfel
la Intrebarea cllentulul;
2, Evitarea erorilor de judecata §! reducerea
tendintelor de distorsiune;
3. Decizil explicite, cu Iuarea In considerare a
costutilor si benefcilor.
Fundamentul principal al evaluarii psihologice
este abordarea comportamentala, Dorim astfel
si accentuam faptul c& este ne
devin infotdeauna comportamentul coneret, de
exemplu sentimentele, gandurile si acyiunile
oamenilor in situatii particulare. Aceste Iucru
Inseamna cA, atunci cénd descriem comporta-
mentul, nu folosim cuvinte care descriu exrac~
teristici. Daca este necesar, astfel de termeni
pot fi folost{i ulterior in procesul de evaluare,
pentru a rezuma sau caracteriza un grup de
observatii. Aceasta este 0 cutuma a psihologie’
stiingifice gio rezultanta a fundamentului ei:
trebuie s& folosim intotdeauna pentru deserierea
comportamentului individual cele mai concrete
deserieri posibil
Deoarece evaluarea psihologica este un
proces foarte complex, putem si ne simplificam
munca proprie gi munca alior persone: implica
te prin intermediul unei planificari eficiente.
astlel de planificare este de asemenea orientatd
asupra comportamentului, Cand planificam fie~
care elaps a procesului de evalusre, incerck si
ne clarificam alternativele comportamentale gi
consccintele legate de ficcare alternativa,
Cand adundm informagia ceruta, este necesara
© abordare orientatS tot spre comportament, iar
unul din avantajele majore
in contextul acumularii de informatii cu valoarc
sliingificd este avels aju la evitarea everilor
de judecata. in special in timpul interviurilor cu
subjectul este in avantajul tuturor celor impli
caji daca cvaluatorul roaga subiectul si descrie
comportamentul avut, in ariile de interes. Pentru
a-l ajuta pe subiect sa se concentreze exclusiv
supra comportamentului, acesta este uncort
rugat ,sil vizualizeze precum un film”,
in psihologie, observayiile comportamentale
sunt descriptori de comportament coneret. Infor-
matiile produse direct de psiholog vor fi si cle
descripiori de comportament, ins acest Incr
nu este intotdeauna valabil si pentru dosarele
sau documentele de arhiva, care deja exist cu
referire la persoana evaluat’. Aceste documente
descriu cel mai adesea subiectul in termeni de
abstractiuni gi judecai subjective
le acestei abordari ee
isi-
ard
iar
fi
are
lor
i-
rie
siv
ori
ale
Dt
2.5. Crier generale pentru evaluarea rapoartelorpsihologice
su privire Ia comportamentul sau, folosind
cori cuvinte care descriu caracteristici, O
2 judecata gi tendinte de distorsiune sa fle mai
sor de recunoscut, iar informatia care descrie
somportamentul coneret si este astfel relevant
centr fispunde la intrebarea cliemtului, sie
mai ugor de gasit gi de extras.
in seetiunea de rezultate, toate informatiile
acumulate de psiholog sunt combinate, cu sen
pul de a raspunde intrebarilor psihologice si
astfel la intrebarea clientului. Atat scrierea cat
evaluarca rapoartelor psihologice sunt mult
nai uyoare atunci can
il Gace ex acess evar
int apart este dlexcris
doar comportamentul coneret si atunei cand
nformatia este rezumati in termeni de carac-
ceristici doar acolo unde acest lucru este posibil
SW Sa se produca distorsiuni,
Evaluatea psihologica este plina de prilejuri
n care se pot manifesta erori de judecati sau
Mistorsiuni. Ne-am referit deja pe scurt la cea
nai important’ misuri preventiva flat la
indemana psihologului: 0 abordare comporta
mental. Mai térziu ne vom ocupa in detaliu de
erorile de judecati yi de tendinfele de distorsi-
une si vom face apoi sugestii privind felul in
care putem si le evitim sau si le reducem cit
‘mai mult posibil.
Actiuntea complementart unei deserieri ori-
entate spre comportament cere ca toate deciziile
necesare si fie luate in mod explicit, Mai intai
trebuie s ne clarificdm unde anume in procesul
de evaluare trebuie luste decizii. In al doilea
rind, trebuie sa ne clarificam altemativele pe
care le avem la indemand, in cazul acestor deci-
aii, Ayadat, tebuie sidan vispuns uriatuarclor
intrebari: “Ce altemative avem?” si “Care sunt
posibilele consecinfe ale fiecdrei alternative?”
Un al treilea aspect al deciziei explicite este
aplicarea congtient a anumitor reguli. De
exemplu, 0 afirmatie precum “Noi de fiecare
datd facem acest Iueru in acest mod” este un fel
de regula de decizie, dar nu va conduce in mod
ccesar la decizii satisfacatoare.
Luarea unei decizii pro sau contra unei
proceduri de evaluare in functic de ponderca
8 2
cost-beneficiu pare tehnocrata gi non psihologi
c&. In realitate, cu tofii ne orientim in functie de
acest criteriu. Nimeni, de exemplu, nu ar visa
sii evalueze aptitudinea unei persoane pentru
© anume profesic observand comportamentul
respeetivei persoane zi de zi timp de mai multi
ani! Costurile si beneticiile sunt intotdeauna
uate in considerare, chiar dai acest uct a
este mereu explicit. De aceea, decizii mai bune
sunt posibile doar dacé eriteriile de deeizie sunt
Juste tn considerare tn mod explicit
2.5. Criterii generale pentru evaluarea
rapoartelor psthologice
Criteriile pentru evaluarea afirmatiilor
stlintifice sunt:
1. Gradul de valditate. Acesta depinde de
= tipul si calitatea afirmarillor teoretice
pe cate se bareasa;
daca regulile logicii au fost urmate
atunci cénd s-au combinat afirmati
— adecvarea modului in care sunt utiliza
te constructele ipotetice:
— caracteristicile de obiectivitate si
fidelitate ale procesului empiric; si
aria de aplicare.
2. Gradul de comprehensibilitate. Acesta
depinde de
= transparenta procesului, in toate
ctapele;
gradul in care intrequl proces cate
verificabil
Raportul psihologic este rezultatul unei activitati
stiingifice. De aceea el trebuie sa indeplineasca
criteriile care se aplicd in general afirmatiilor
stiintifice: validitate si comprehensibilitate.
Gradul de validitate
Raportul psihologie const& dintr-o serie de afir-
afi gliinjifice, eon De aceea un
raport nu este pur si simplu corect sau incorect,
ci valoarea Iui de “adevar” jine de cat de mult
ale intre 14 Capitolul 2 Fundamentele aborrii noastre
aproximeazi idealul validitatii complete. Vali-
ditatea afirmagiilor stiimjifice depinde in primul
rand de tipul si calitatea afirmatiilor teoretice pe
care acestea se bazeazi. Accasta inseamni cd
un ruport psiholugic depinide de calitatea abor=
darilor teoretice utilizate. Un eriteriu central pe
care ar trebui si-! implineased fiecare teorie este
corectitudinea logica a demersului prin care au
fost combinate afirmatiile individuale, Faptul c
acest lucru nu este intotdeauna urmat e exem-
plificat printre altele, dupa cum a demonstrat
Werbik (1974), de cele mai cunoscute teorii
privind agresivitatea
Pe drumul parcurs de la formularea unei
tcorii pind fa demonstrarea validitatii ei, este
necesar ca afirmatiile centrale ale acestcia si
fie testare empi
traduse in actiuni si comportamente, care pot
corespunde ideilor inifiale intr-un grad mai
mare san mai mic. Cu cat teoria este tradusi mai
imperfect fn actiuni, cu a
rezultata este mai scdizuta.
Cand testim cmpiric 0 teorie, trebuie
realizate observatii concordante cu teoria. Cu
cat aceste observagii sunt mai obiective gi mai
fidele, cu atat este mai serios testul la care este
spusi tcoria,
Utilitatea unei teorii reste odata cu gradul
in care afirmagiile pe care le face, tn aria sa de
aplicabilitate, sunt conerete. Cu cat aceasta arie
de aplicabilitate este deserisi mai precis, cu atat
este mai usor si infelegem cum pot fi utilizate
teoria si rezultatele empirice usociate ci, in
ic. In acest scop, ideile trehuie
\ dovatla de validitate
situatii reale, Din pacate, tcoriile psihologice
nu con(in de abies’ afirmaii legate de aria lor
de aplicabilitate, Acestea pot fi inferate doar din
munca empiricd legata de teorie.
Gradul de comprehensibilitate
Toate afirmatiile stintifice sunt inutile daca nu
pot fi comunicate alto, oameni. Astfel, com
pehensibilitatea afirmatiilor stiintifice, adicd
gradul in care ele sunt inteligibile pentr
persoane, este un criteriu central al calitatii lor.
Cu cat afirmaiile noastre pot fi mai bine inte
ese de alji oameni, cu atét am comunicat mai
bine — iar scopul unui raport psiholugic este gi
acela de a comunica informatii si rezuliate.
Pentru a ne asigura cf eititorit unui raport
psihologic sunt capabili sa inteleaga rationamen-
tele evaluatorului, este cel mai bine ca avesia
sii descrie toti pagii intrepringi de el. Aceasta
descricre pas cu pas se constituie de asemenea
ints-um fandament penteu verificarea procesului,
cel putin principial. De exemplu, este pusibil si
verifici daca observatiile sunt realizate adecvat
si dacd afirmatiile sunt combinate una cu alta in
mod Ia
‘Mai mult, pentru a ne asigura c& afirmajiile
din raportul psihologic pot fi verificate, toata
literatura citaté in raport trebuic cnumerati
into sectiune: de hibliografie, plasata la sfar-
situl raportului si redactatt conform normelor
Asociatiei Psihologilor Americani. Aceasta
secfiune de referinte bibliogratice este o parte
independenta 4 raportului Capitolul 3
intrebarea clientului
31
3.2,
3.3.
3.4,
3.5.
3.6.
Decizie pentru sau impotriva intrebarii clientului 16
Postulate necesare — 17
Profilul cerinfelor — 18
‘Cunostinte necesare pentru munca de evaluare — 20
Predicjia comportamentului individual — 20
Citarea intrebarii clientului in raportul psthologic. — 21 16
31
Crit
clientului
1
Jul 3 Intrebarea clientului
Decizie pentru sau impotriva
intrebarii clientului
il pentru acceptarea intrebaril
Intrebarca clientului este formulata tara
ambiguitate?
da: accep
= nu:cereti o formulare lipsité de
ambiguttate,
— posibll sugestll pentru reformulare,
Psihologul este un expert relevant
penta respec tiva intesbare?
= da:accept.
nu: recomandati clientului un expert
relevant.
Exista suficiente cunostinge la indemana,
fn principiu, pentru a lucra asupra
intrebariiclientului?
da: accept.
— nut explicagi de ce nu se poate lucra
fn problema respect
~ posit: sugerati reformularea.
Este legal s8 lucrezi asupra intreb
clicntului?
— da: accept,
r explicati de ce nui se poate hucra
in problema respectiva. Dacé este
posibil sugerati alternative permise
din punct de vedere legal.
Este etic sa lucrezi asupra intrebari
lientului?
~ da: accept.
ru: explicati rezervele ctice in
termeni de potentiale benefici
costuti (pierce
— posibil: sugerati o formulae justifica-
bili etic pentru intrebarea clientului.
Intrebarea clicntului impune limite
nejustificabile asupra modalitayilor de
actiune aflate la dispoviia evaluatoruh
— nuraccept.
da: sugerati o formulare acceptabila
2 problemel si obtineti acordul
Clientului pentru aceasta
Este sugerara o Imervenyte care prefigu-
reazd un anume rezultat al evaluarii?
?
nu: accept.
— da: sugerati o formulare acceptabila
a intebari yi objine|i aprobarea
lientului.
inainte ca evaluatorii si lucreze asupra intre-
barii clientului, trebuie s8 fi infeles exact felul
in care © infeleye elientul. De ae
clientului twebuie formulata fara ambiguitate.
Acest lueru nu se intimplé intotdeauna, De
obicei ambiguitatea apare tn aceasti faz pen-
tru c& psihologul vede aria respectiva intr-o
maniera mai diferentiata decat o vede clientul.
in asticl de cazuri, este important ca mai intai
Sd se ajumpA la un acon ass
intrebarii. Pure ajuta clientul non-psiholog si
pe noi ingine la clarificarea ariei de investigare,
prin formularea unor intrebari secundare, care
sunt confinute in probler original’ a client
lui. Pe baza unor astfel de formulari alternative
va fi mult mar usor apor pentru acesta si spundi
ce doreste
Uneori, psihologilor lise cere s& rezolve
probleme pentru care ei nu sunt experti re
levanti. in astfel de cazuri, este important si
expli
ca experti gi ce alt arie a cunoasterii stingifice
este reprezentativa pentru problema sa.
fn unele cazuri rare se pun intrebari pentru
care psihologia ar G aria de expertiza corecta,
dar pentru care nu exist suficiente cunostinje
in psihologie, datorti laptului ed investigate
cempirice in astfel de arii sunt fundamental im-
posibile. Inainte de 2 putea rispunde intrebarii
referitoare 1a masura in care exist suficiente
cunostin{e in psihologic. pe tematic’ atinsa de
intrebarea clientului, tebuie si culm aceste:
date in literatura stiinyifica relevanta. in ultima
Instanta, lipsa de cunostinfe din partea unui
anumit psiholog nu este un indicator valida care
Mi arate Cau exist in principiu, in psihologie,
cunostinjele respective. Daca in principiu nu
se poate rispunde intrebirn chentului, it vor
spune acest lucru. fn astfel de cazuri, putem dis-
cuta cu clientul formulari alternative si putem
sa ajungem astfel la un acord privind problema
care poate fi in mod real investigaté.
Evaluator! poate i abordat eu tutretsare
pentru a carei investigayie el nu are permisiunea
legal, Daca problema ca intreg permite o retor-
mulare a intrebarii clientului, a carci analiza sa
intrebarea
sensului real al
m elientalni de ce nu sunten whevan{i tenecesare
t
=z permisé legal, psthologul poate sugera acest
smu clientului.
Tipul de intrebari ale clientului asupra carora
~2 este etic sa fucram sunt cel mai adesea cele
= care clientul ar plati pentru raportul psiholo-
£6 si ar participa in procesul dee evaluare, car
=r Vea un potential beneficiu foarte scAzut, sau
= sare raportul psihologie ar putea chiar dauna
ccemtului, in astfel de cazuri, ca si in toate
caruile in care consider ch mu este etic si
‘2 angajiim ir investigarea intrebarii respective,
som discuta cu chentul despre problema sa,
sentry a cauta soluii acceptabile din perspec-
\a elicii, Ar putea fi vorba, de exemplu, de
» reformulare a intrebarii clientului care sa fie
coreeti din punet de vedere ctie, sau ar putea fi
corba de optarea pent cn totul alta ahora,
‘n locul evaluarii psihologice.
Unul din prineipiile rezultate din nesfarsitele
aiscuti despre coca ce este sau nu este etic in
svaluave piholugick ese acelt ch evalualorii
pot decide asupra acestor aspecte pentru ei
ingigi, in fumetie de cunostinfele lor g1 de buna
lor creding’. Principiile care ghideaz o astfel
Je decizie sunt rezultate din legile statului in
sare psihologul igi desfuisoara activitatea, dar gi
de obligatille ctice profesionale care se aplick
pentru psihologi si care, cel putin parfial, deriva
din aveste legi. De exemplu, in Romania, aceste
obligatii sunt prezentate in ghidurile etice ale
Asociatici Psihologilor din Romania si ale Co-
legiului Psiholugilar din Romania
Toate indicatiile cu privire la evaluarea psi-
hologicd, prezentate in acest volum, sunt con-
sonante cu normele intemationale ale acestui
domeniu, in 2001, Asociagia European de Eva-
luare Psihologica gi-a publicat “Recomandarile
privind procesul de evaluare” (Guidelines for
the Assessment Process”, Fernandez-Rallesteros,
de Bruyn, Godoy, Homke, Ter Laak, Vizearro,
Westhoff, Westmeyer, & Zaccagnini). Acestea
au fost publicate si in alte state curopene, de
exemplu in germand de Westhof, Hornke si
Westmeyer (2003),
” 3
3.2.
Postulate necesare
Postulate:
1. Comportamentul individului poate fi
descris, explicat, prezis si modificat pe
bara telalie’ dinire variabilele definite
2. Existenta acestor relatll poate fi determI-
hat empiri. in anumite conditi.
3. Tipul si forja relafllor testate empiric
dintre variabilele selectate sunt de ase-
menea valabile pentru cazul individual
discurat
4, Pentru a investiga intrebarea clientului,
tiebuie determinal gradul sau nivelul de
intensitate al manifestérii variabilelor.
astfel incat ele $3 poatd fi procesate
folosind o regula adecvata
Postulatul 1
Ca in oviee alti st
(4 empiric’, psihologia
pomneste de la presupunerea ferma conform
cdreia exist relatu regulate intre variabilele din
cadrul ariei de investigatic si cd aceste relatii
pot fi observate de evaluator. Relagiile regulate
dintre caracteristicile comportamentului_uman
individual pot fi utilizate pentru a descrie,
explica, previce si modifica manifestari ale
comportamentului indivizilor,
Datorita multitudinii afirmatuilor mdividuale
legate de comportamentul uman, poate si apara
impresia — chiar si in rindul psihologilor ~ ca
in cadrul psihologiei nu exista astfel de relatii
regulate, Cu toate acestea, in viata cotidian’,
majoritatea vamenilor au succes in a previce ce
vor face ei sau alti oameni in anumite situai.
Cu atat mai mult sunt valabile astfel de predict
pentru psihologia profesionists. Orice volum
introductiv de psihologie va descrie un _mare
numar de astfel de relatii utihzabile la nivel
practic.
Postulatul 2
Existenfa accstor relajii regulate dintre varia-
ilele care descrin comporianentul individual 18 Capitolul 3-Intrebarea clientuli
poate fi de asemenea stabilitd, experimental
La fel ca in orice stiinga fundamentata empiric,
in paibulogie cxistenjs acestor relaii pose fi
Geterminata, daca sunt intrunite conditiile ne-
cesare. Irebuie mereu si decidem cu exactitate
daca aceste conditii sunt valabile in cazul unei
anume intrebari puse de client, Asemeni altor
stiinje, psihologia cere informagii despre con
ditiile in care se aplic& anumite relat si este
evident ca in fipsa conditiilor necesare, nici
chiar relatiile clasice dintre anumite variabile
nu se vor manifesta,
Postulatul 3
Ceea ce infelegem prin sintagma “tip de relatie”
intre dou sau mai multe variabile se referd la
caracteristica relatiei: monotand. sau cuthilini-
ara. In psihologie, relayia liniara este cel mai
des intalnit caz special de relatie monotond gi
este exprimat, de exemplu, prin clasicul indice
dle covela(ie. O ast le rel
sau negative
poate f positive
in psihologie, relatiile curbiliniare
includ in general relatit in form de U (sau U
inyersat). Trebuie desigur si cunoastem, din
motive practice, ce Gp de relajie exist’ intre
variabilele asupra carora ne vom concentra,
Cunoasterea literaturii stiintfice este de mare
ajutor pentru a determina forta unei telatii. For
{a unei relajii ne spune cat de importanta este
de fapt relatia, pentru scopurile noastre practice
(Bredenkamp, 1972). O relatic slaba nu merita
de cele mai multe ori si fie luati
pe cand o relatie puternica poate fi utilizaa in
scopuri practice. in acest context este important
ca psihologul si facd o diferemtiere claré intre
conceplul de fori a relaied (sau putere a eft
tului) si conceptul de prag de semnificatie, care
nu comunici mimic despre forfa relatici,
Atunci cind facem predict, trebui s& fim ea-
pabili s8 presupunem c& tipul gi forja relajiei se
aplica de asemenea cazului individual discutat,
Sau, altfel spus: presupunem ci acel caz indi-
vidual apartine populatiei de caznti investigate
empiric, Acest lucru sun’ relativ simplu, ins&
este destul de complicat in practied, de vreme
ce in literatura de specialitate de obicei lipsesc
considerate,
informatiile despre felul in care au fost deter-
minate tipul si forfa relafiei investigate. Peutta
a hotiri care este tipul relagiei si forfa relayiei
dintre variabile, psihologul se va baza asadar
pe literatura de specialitate si pe cxperienta
Tui, vezultati din interaetiuness lui anterioara cu
respectivele variabile, insa pentru a hotari dacd
aceste caracteristici se aplicd st cazului discutat
de cl, de cele mai multe ori va trebui sa judece
exclusiv pe bara experien(ei sale profesionale.
Postulatul 4
Daca se pot postula cele trei afirmagii anterivare,
singura sareina care ne riméne este aceea de a
determina nivelul de manifestare al vartabilelor
jn cazul nostru individual, astfel ca apoi si le
pulem proces folosind u regult adeevatd In
cercetarile psihologice din domeniul proceselor
decizionale sunt descrise numeroase astfel de
reguli. Cea mai important& distinctie este cea
dintre regulile de decizie de tip compensator
sau noncompensator (Feger & Sorembe, 1982).
Regresia lincara multipla cste cel mai bine
cunoscut exemplu de regula de decivie cum
pensatorie
3.3. Profilul ceringelor
Cerintd: nivelul necesar al unei caracteristict
comportamentale a unui individ, intr-o anu-
me arie a comportamentului
Profil de cerinte: setul tuturor cerintelor.
Doua trasatun ale cerintelor:
1. compensarea si
2. stabiltatea
Cerinfele ar trebut definite in modahtity com-
portamentale si ar trebui s8 poat fi determinate
cit iniai obiectiv, fidel yi valid posibil
Evaluarea psihologica include atribuirea
cdtre individ a acclor conditii care i se potrivese
cel mai bine. in practica, aceasta ai de- 3.3, Profil cerintelor
ssrierea, de exemplu, a eclor mai bune conditii
se formare, munca sau terapie pentru persona
unui copil, acest lueru
‘nseamna descrierea, de exemplu, a celor mai
Dune conditit pentru dezyoltarca sa, in anumite
sircumstante date. Insa caracteristicile impor
ame ale acestor condifii de formare, munca,
‘srapie sau dezvoltare trebuiese determinate an-
rior evaluirii, Numai dacd aceste caracteristici
nt cunoscute cat mai complet posibil, putem
determina masura fn care un individ corespunde
scestor caracteristici
in psihologia _ industrial-organizatiomal:
astfel de caracteristici sunt denumite “cerinye”,
Desi in general este neobisnuit sa vorbesti de
serine” in cazul psihologiei cliniee sau judi-
siare, suntem pentru interpretarea si
acestui fermen in sensul lui generic, De exem-
plu, adesea avem de evaluat ce forma de terapie
ste cea mai promifitoare pentru o anume per-
soand. In ultima instang
valent cu a te intreba c&ror ceringe terapeutice le
sorespunde cel mai bine subiectul. in cazurile
privind custodia parentala, de exemplu, cerin-
je se aplica tutorilor lepali gi yin de grija pe
cure acestia trebuie s& 0 ofere copilului, urmand
apoi sa decidem care din alternativele posibile
intruneste ecl mai bine cerintele enuntate. Con-
ceptul de profil al cetinjelor este agadar general
«plicabil in evaluatea psihologica.
espectiv. In eazul
utili areca
acest hier este: echi-
Compensarea
Cerinjele adunate intr-un profil al cerinjelor se
pot compensa una pe cealalti, de exemplu in
vazul unei nivel se&zut ale unei cerinje, aceasta
poatc fi compensati printr-un nivel mai ridieat
al alteia. La polul opus, pot exista situatii cand
nivelul seazut al uneia dintre cerinte nu poate fi
compensat de nivelul ridicat al alteia. in asifel
de caruri, spent ca o cering& nu poate fi com-
pensata,
Stabilitate
Trtim into lume in continua schimbare
i tebuie s& tinem cont de faptul e& cerintele
dintr-o aric particulara se pot uncori schimha ca
19 3
usurint&. O cerinta care este important aseizi
poate avea o importanta mult mai mica peste
un an, De aceea este necesar si cstimam pentru
ficcare cerinja in parte cat este de probabil ca ea
sf ramaina stabil,
Cerinjele cuprinse in profilul cerintelor
corespund anumitor caracteristici alc persoanei
care este cvaluatd. Aceste caracteristi persinns-
le pot fiin mai mare sau mii urisura stabile ele
insele, Este un fapt bine cunoscut ¢a toate ca-
racteristicile legate de performantele cognitive
sunt relative stabile pentru perioade lungi din
viaja unci persoane. Pe de alta parte, atitudinile,
expectafiile, scopurile, convingerile yi opiniile
se pol schimbwa foarte rapid,
Trebuie si facem o distinctie clara intre
stabilitatea caracteristicilor personale i abili-
tatea acestora de a se schimba, De exemplu, 0
abilitate slaba de silabisire poate i arte stabil
cand ni se: Face: nici un efort de remediere, Date
find precondigiile necesare, precum 0 motivatie
putemica sau o formare adecvati, abilitatea
slaba de silabisire este foarte usor de imbund-
titit. Atunci cand trebuie sa determindm eal de
bine se potriveste cineva cu profilul ceringelor,
irebuie s& ludm in considerare ambele aceste
aspeete.
Cerinfele vag formulate sunt evident criterii
slabe. Cu cat 0 cerinta defineste mai coneret
comportamentul necesar dint=0 anume arie de
interes, cu alil mai obiectiv, mai fidel gi mai
valid putem determina gradul in care cineva
indeplineste aceasta cerinta.
O evaluare obicctiva ¢ caracterizata de con-
vergenta dintre evaluatori diferii, Convergenta
poate fi “fue inal” sau “foarte slaba”, sau
se poate plasa intre aceste doua extreme. Eva.
luarile foarte convergente nu sunt insi in mod
necesar si valide. De exemplu, in cazul in care
toti cvaluatorii au acclasi set de prejuclec’
pot fi foarte apropiali in evaluarile pe care le
realizeaz’, Prd ca acestea s& fie si corecte.
Cu cat rezultatul masurdrilor sau al evalu-
arilor poate fi repetat, cu att accstea sunt mai
fidele. Pentru repetarea une’ misurari sau a
unei evaluari poate fi folosit’ fie 0 procedura
diferit’, fie aceeasi procedura la un alt moment,
i, ei 20 © Capitotul 3 Intrebarea clientului
Modul in care este determinata fidelitates nu
trebuie si fie arbitrar, et trebure sit depindi in
mod fundamental de scopurile urmérite si de
teoriile folosite.
in psihologie exists: multe proceduri 51 me~
ode care pot futile pentru a determina gradul
de validitate al observatiilor. In ultima instanya,
intentia din spatele tuturor acestora este sa teste~
ze empitic, utilizand cele mai bune gi adecvate
metode, cit de bine sunt sprijinite de realitate
ideile teoretice expuse printr-o afirmatic. Cu cat
un construct sau 0 teorie confine mai multe idei
Si cu cat avestea au fost testate mai fieevent si
mai cu succes fa nivelul realitaii empirice, cu
att mai bine a fost dovediea validitatea respec-
tivei teorti
Din toate discutiile de mai sus rezulta
caractensticile comportamentuui individual cat
si ccrintele trebuie definite si justificate teoretic
si trebuie validate cu succes, inainte ca cle sa fic
fiolosite in evaluarea psihologicd. Totus, pentru
rmulle cerinje nu puter intruni aceste eondijii de
calitate, De aceea trebuie si decidem de la caz
Ja caz daca o cerinja specifica poate ft utilizata
ca cerinté adecvata in munca de evaluare,
4, Cunostinte necesare pentru
munca de evaluare
Cunostingele necesare pentru munca
Intr-o problema de evaluare sunt:
= cunostinge profesionale,
w= exporient profesionala, si
= expetienta de vial’;
toate constau in:
= informatie concrcté,
testabil, si
— valida
La momentul in care suntem confruntati cu in-
trebarea unui client, indiferent dacit accasta este
insotiti sau nu de un profil de ceringe pre-exis-
tent, trebuie s8 ne intreb&im daca avem suficien-
te cunostinje pentru a ne lansa in activitatea de
evaluare. in termeni de cunostinte profesionale,
este necesara nu doar o cuprindere clara a fun
damentclor psihologici, ci si o trecere in revista
je pentia lew
a literaturii de spevialitate relev:
respectiva. Cliengii se asteapra pe bund dreptate
ca psihologii, ca oameni de gtiinta, sa fie la
curent cu datele cele mai noi din domeniul lor
dle activitate, Optarea din abignuingi sau clin de-
lsare pentru cunostinje sau practici care nu mai
reprezinta cele mai moderne concluzii stiintifice
este incompatibila cu 0 cvaluare stiintitica,
in plus fata de cunostintele profesionale,
surse importante de informatie sunt si experienya
profesionala si experienta de viata. De fapt, este
imposibil s8 produci un raport psihologic fra
acestea. Nu wate aspectele care pot fi relevante
jn procesul de evaluare pot sau trebuie si fle
investigate stiintific. Vom discuta un numar de
astfel de situatii ulterior.
Tadependent de clasificares cunostin{elor
drept cunostinje profesionale, experienya profe-
sionala sau experienta de viata, cunoasterea tre
buic intotdeauna s& fic “corecta”. Cunoasterea
rafiiTionter
estes aceen Iucratit pre ali
concrete despre comportament, care pot fi testa-
te gi care in urma testarii se dovedese a fi valide.
Este important si mu facem din propriul set de
prejudecd{i anisura tuturor Tucrurilur, Di
triva, criteriile fundamentale ale intregii munei
stiinfifice de evaluare trebuie sd fie validitatea
si gradul in care activitatea realizata poate fi
injeleasi de ceilalgi (comprehensibilitsies)
Predictia comportamentului
individual
Predictia comportamentului individual cotidi-
an cere:
— orlentarea spre predictia comportamen-
tulul,
= includerea tuturor varlabllelor Importante,
= ilizarea tuturor surselor de informatie
poltivite, tlientului in eapartul psibologic
ctarea_psihologie& se concentreazi_ de
Pei pe dese
cportamentului individual. Uimitor de puji-
“2 atentie se acorda predictiei. Numai anumite
sseare din cerectarea stiintificd se ocupa de
in practic, pe de alti purie, ne astep-
“iz: ca psihologii, in cadrul anumitor limite, sa
capabili si prezicd corcet comportamentul
Orientarea psihologici generale
serierea comportamentului sia condiyiilor
are influenteaza comportamentul face ca de
22.2 mat multe ori in ascrtiunile tipiec pentru
Secasta ramura SA nu existe dee
ssirins de variabile care si poatd fi cervetate
‘erimental. De aceea in astfel de situatu nu
25 i investigate decdt anumite aspecte speci
Ke comportamentului. in cercetares asupra
‘sonalitatii, unde accentul este mai degraba
elativ deci experimental, ne coneenttdim
= general asupra unui construct particular,
court inteligents, anxietatea sau creativitaea,
1 psihologia sociala sunt investigate conditile
oetale ale comportamentului, in timp c¢ alte
conditii rman in general neabontate. fn aveste:
rii de corcerare si in altele, gaisim rareori abor-
dari legate de integrarea cunostintelor cu seopul
anor predictii practice. In capitolul urmator
comm descrie: sngestiile nowsire legate de aceasta
ea, explicarea yi modificarea
cate
situate.
in predictia comportamentului individual
dian, stim ca este crucial sA includem toate
sariabilele relevante, sau edt de multe posibil
dintre aceste variabile. De exemplu, vedem
suecesul posibil al unui program de formare ca
find dependent nu numai de variatele aspecte
ale abilitayii mentale care caracterizeaza partici-
pantii, ci gi de conditiile emotionale, motivatio-
ale si sociale, precum si de factorii fizici si de
seins
aspectele de
Procedurile standardizate de evaluare psiho-
togicd precum testele st chestionarele nu sunt
singura sursi posibila de informatii care sa cou
cue la predictia comportamentului individual.
Dupa cum vom arita, exist multe alte surse
de informatie, utile pentru cvaluarc. in multe
cazuri, aceste surse furnizeaza semnificaliv mai
3
2
‘mult informatie, atét in termeni de cantitate cat
si de relevanfi, decal testele si chestionarele,
3.6. Citarea intrebarii clientului in
raportul psihologic
Citarea tntrebaril cllentulul in raport:
Intrebarea clientulul este prima secgl-
tune a raportului psihologie (secriune
separata).
~ Intrebarea clientului este citata
complet si cuvant cu cuvant,
~ aga cum este specificata de client la
contractare,
{3rd schimbéri sau completiri
ulterioare,
Deoarece toate partile procesului de evaluare
depind de intrebarea elientului, este necesar ca
procesul de evaluare SA parneaseH de fav
alent a intrebarii clientului, Daca se considera
necesar in urma acestei analize, intrebarea poate
fi discutati si reformulat& impreuna cu clientul,
rerultand astfel la o foros fil
raport psihologie nu poate fi injeles fra intreba-
rea clientului, aceasta trebuie si fie prima parte,
separati, a orielirui raport psihologic.
Pentru a evita neinfeleperile, futrebarea cli-
entului este citara complet i cuvant cu cuvant.
aga cum s-a agreat intre client gi evaluator, De-
oarece intrebarca clicntului este parte a contrac:
tului dinte elie
Deourece un
yi evulitor, orice modificare
a intrebarii necesita acordul ambelor pari. De
aveea, este necesar 88 fie objinut acest acord
inainte de a se utiliza o versiune revizuita a in-
web a4 bavi pentru evaluare. Mai
mult, nu trebuiese operate nici aga numite im
bunatatiri lingvistice, fara o aprobare explicit a
clicntului, deoarcce chiar si 0 uyoara modificare
verhala poate camduce lao schimbare decisive
in sensul intrebarii
i clientul Capitolul 4
Selectia variabilelor
44.
4.2.
4.3.
45.
4.6.
47.
48.
49.
Ecuatia comportamentala. — 24
Variabile demediu — 25
Variabile fiziologice 26
Variabile cognitive — 28
Variabile emofionale — 30
Variabile motivationale — 31
Variabile sociale — 32
Trei clase de informatii pentru explicarea si predictla
comportamentului individual — 33
Criterii pentru selectia variabilelor — 34 24 Capitolul 4. Selerya varailalor
4.1, Ecuatia comportamentala
Ecuatia comportamentala: B = f, (En, O,
Em, M,$).
Comportamentul este o functic a urmatoarelor
‘grupe de variabile:
= variabile de mediu (Environment) (en),
— variahile Fiziolaghee (Organism) (0),
Vvatiabile cognitive (C),
vatiabile emayionale (Em),
variabile motivationale (M),
variabile sociale (5) si
interactiunile lor (subscript D.
Ecuafia comportamentalt sugeratt mai sus ser-
vegte mai multe scopuri:
|, Grupeazi variabilele care sunt importante
pentru explicarea, predlicia si modificarea
comportamentului individual in edteva cate
gorii si permite astfel
sirueturarea acestei arii vaste a pusibilelor
variabile
Ne permite sa verificam daca au fost incluse
in evaluarea psihologicd toate aspectele
importante.
De aceea ecuatia comportamentald este un. aju-
tor in munca practicd a psihologului evaluator
wea7a, vom explica in detaliu
fiecare grup de Variabile sugerat mai sus si vom
ilustra semnificafia sa cu ajutorul unor variabile
importante. La acest moment, este innportant sa
sublinier ci aceste sase grupe de variabile pot
fi grupate in doua clase:
L._ grupe de variabile non-psihologice (Fn, Q);
2. grupe de variahile: psihologice (C, Em, M,
9).
In cele ce
Variabilele non-psihologice din mediu (En) se
roferd la comifiile exterioare de viata, precum
situatia rezidengiala gi financiard. Grupul de va-
riabile non-psthologice fiziologice (O) include
toate conditile fizice precum boala, afectiunile,
dlizabiliaile sau capacitatea de a face fata
stresului fizie. Se stic eat de puternie: influen-
feazi aceste variahile comportamentul umaa.
Conform experienfei noastre, este foarte usor
pentru non-psihologi si infeleagé modalitatea
de manitestare si de influcnta a variabilelor din
aceste ari
Grupul variabilelor psihologice cognitive
(C) se referd la abilitatca mental’ si inchide,
de exemplu, concentrarea, mesnoria, inteligenta
si creativitatea. Acesta este grupul de variabile
care pot fi masurate cel mai ugor si mai bine cu
ajutorul testelclor psihologice.
Situatia este complet diferita atunei cand
vorbimt de variabilele emotionale (Em). Acestea
sunt adesea ignorate, sau evaluate doar partial
prin intermediul doar a stabilitaqii enmionale. in
anumite sitatii, ernoiile de tipul fricii, vinova-
{iei sau iubirii sunt decisive pentru manitestarea
comportamentului nostru.
Este evident 4 motivatia ne determina com-
portamentul, Totusi, mulfi cercetatori considera
8 este dificil sa detectez sau si misori exis-
tenfa une! variabile motivationale specifice (M).
Putem totusi masura fori anumitor motive, de
exemplu fort motivelor legate de performanta,
si aceste informatii pot fi ubilizate pentru pre-
diotia comportamentului individual. Experiena
noastr ne spune c% pot fi realizate preditii mai
bune atunci cand alaturi de celelalte variabile
discutate pind acum sunt masurate si variabile
mottvationale, precum valorile, scupurile, do-
rin(ele, crevlinele gi expectariile relevante ale
subiectului.
Variabilele sociale (S) ne influcnfeari px:
toli in multiple moduri. in evaluarea psihologi«
cA, tiehuie s4 luim in considerare atat normele
si responsabilitatile care obligd o persoan’ la
anumite comportamente, cat si influenfs allor
persoane semnificalive (“significant others”).
Rejeaua de relayii sociale in care triieste o
persoana trebuie si fie luati in considerare daca
vrem si explic&m si s& anticipzim cu succes
comportamentul
In discuyiile urmatoare, care vor detalia
diferitele grupe de variabile, vom aloca fiecare:
variabil unui grup particular. Sunt desigue 4.2.-Yeriabile de medi
posibile si alte grupiri sau aranjamente ale vie
nabilelor, Ins4 obiectivul nostru nu este oferirea
unei taxonomu perteete. Intentia noastra aici
este sugerarea unei posible struct
variabile. Aceasta structurare propusa de noi s a
dovedit foarte utila pentru munca psihologic:
‘h general si pentru evaluarea psihologiea in
special. Consideram ca doar astfel ne putem
asigura c& in actul de evaluare psihologic
iost luate in considerare toate variabilele indivi-
duale importante.
in plus fati de aceste grupuri de variabile
aumite (ia psihologiea, exist si alte
uupe de variabile care pot afecta indirect
aacestor
somportamentul individual, ca de exemplu va-
rabilele sociologice, politice sau istorice. Vom
presupnne ca lle aceste variabile igi exercics
S-ar putea să vă placă și
- 2 14308 423 Conflictele Dintre Profesori Si EleviDocument2 pagini2 14308 423 Conflictele Dintre Profesori Si EleviValentina BircaÎncă nu există evaluări
- Portretul Copilului Cu Dif de Inv - FiseDocument7 paginiPortretul Copilului Cu Dif de Inv - FiseCornel MarianÎncă nu există evaluări
- Evaluare AdhdDocument9 paginiEvaluare AdhdCornel Marian100% (1)
- AntagonieDocument3 paginiAntagonieCornel MarianÎncă nu există evaluări
- Pe Vremea Cand Umblam Pe JosDocument2 paginiPe Vremea Cand Umblam Pe JosCornel MarianÎncă nu există evaluări
- Povestea Lui Ion AmericanuDocument2 paginiPovestea Lui Ion AmericanuCornel MarianÎncă nu există evaluări
- Scala Singurătății DiferențialeDocument3 paginiScala Singurătății DiferențialeCornel MarianÎncă nu există evaluări
- Indicele Reactivității InterpersonaleDocument1 paginăIndicele Reactivității InterpersonaleCornel MarianÎncă nu există evaluări
- Scala de Măsurare Instrumentală A Activităților ZilniceDocument2 paginiScala de Măsurare Instrumentală A Activităților ZilniceCornel MarianÎncă nu există evaluări
- Viata Ca o IntrebareDocument2 paginiViata Ca o IntrebareCornel MarianÎncă nu există evaluări
