Sunteți pe pagina 1din 5

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se


estimeaza ca ar afecta peste 4 milioane de persoane din intreaga lume.Boala
Parkinson este o afectiune frecventa cu o prevalenta in jur de 1 la 1000, putand
ajunge la 1 la 200 in populatia varstnica, estimindu-se ca afecteaza peste 4
milioane de persoane din intreaga lume.
In Romania din statisticile medicale rezulta ce de aceasta boala sufera 40000
pacienti, in fapt existind 70000 de mii de bolnavi care ar fi afectati de aceasta.
Apare in toate zonele lumii si in toate grupele etnice desii este mai putin
frecventa in China si Africa, in toate clasele sociale si este ceva mai frecventa
la barbati decat la femei. In cele mai multe cazuri factorii ereditari nu pot fi
implicati dar la 5-10% dintre pacienti exista antecedente heredocolaterale.
Exista cazuri rare de angregare familiare cu transmitere dominanta si datele
genetice obtinute sugereaza influenta unei gene dominante cu penetranta redusa
totusi studiile mai recente de gemeni identici nu au putut evidentia o
concordanta mare atunci cand unul din gemeni este afectat. Aceasta sugereaza
ca boala nu este ereditara.
Studiile extensive nu au reusit sa identifice un agent viral responsabil de
boala parkinson iar incercarile de a explica toata cazurile ca efecte reziduale ale
encefalitei retargice au esuat. Boala parkinson nu exista la animale si nici nu
poate fi transmisa animalelor care probabil nu traiesc destul de mult pentru a
dezvolta o astfel de boala.
In pofida eforturilor stiintifice si medicale care se depun, nu s-a gasit inca un
leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson, dar noile scheme de tratament
le imbunatatesc semnificativ calitatea vietii. Contrar unei pareri larg raspandite,
boala Parkinson nu ii afecteaza numai pe varstnici.
Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de ani, una din
20 de persoane incep sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini
40 de ani. Pacientii diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de
asa-numita boala Parkinson cu debut precoce.

Cauze

Boala Parkinson este cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor


care produc dopamina, substanta neurotransmitatoare, responsabila cu
capacitatea organismului de a-si controla miscarile normal. Principala arie
afectata este situata profund, in substanta cerebrala, fiind numita si substantia
nigra (substanta neagra).

Simptome
Simptomele bolii Parkinson descrise de James Parkinson in 1817 ca
paralizie agitanta sunt astazi atribuite deficientei de dopamina la nivelul
striatului ca urmare a pierderii de neuroni din substantia nigra.
Anatomopatologic se constata pierderea neuronilor pigmentari din zona
compacta a substantei negre si prezenta unor incluziuni euzinofile, corpi levi, in
restul neuronilor.
Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa
20% fata de valorile normale. Nu toti pacientii au aceleasi simptome in acelasi
stadiu al bolii. Boala se manifesta foarte diferit de la un individ la altul; uneori,
trec ani buni pana sa se observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice.
Simptomele devin din ce in ce mai evidente pe masura ce boala evolueaza. Un
semn precoce care poate indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este
tremorul invizibil al mainilor un tremor interior, fara vreo manifestare
vizibila.
Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani intregi pana ca
simptomele sa devina suparatoare. In faza precoce a bolii, simptomele se
manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta
jumatate. Printre simptomele tipice ale bolii se numara:
- tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei; aceste
tremuraturi se manifesta cand membrul afectat este in repaus, poate afecta unul
sau mai multe membre si e mai putin vizibil in timpul somnului si al exercitiilor
fizice;
- rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si
inghesuit, ilizibil);
- lentoare si dificultate in miscari numite si bradkinezie sau akinezie; pe
masura ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai
dificila;
- instabilitate posturala - tulburari de echilibru si coordonare
datorate faptului ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia
diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul; aceste tulburari
apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt extrem de periculoase,

facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau


cadrelor de sustinere.
Mai exista insa si simptome fara legatura cu miscarea:
- tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna);
- depresie datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului;
- dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati la articularea
cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii - manifestari determinate de
rigiditatea muschilor faciali, disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea
controlului respiratiei;
- senzatie de nod in gat si dificultati la inghitire
- blocajul motor dificultati in initierea si executarea unor miscari
simple, cum ar fi pasirea peste prag, caz in care i se va muta cu blandete
piciorul sau I se va arata obstacolul cu o lanterna sau un dispozitiv cu laser;
- pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti. Multe dintre aceste
manifestari sunt ameliorate prin medicatie.

Tratament
Intrucat simptomele bolii Parkinson se datoreaza unui deficit de dopamina la
nivel cerebral, cele mai multe medicamente au fost denumite dopaminergice,
fiind concepute sa substituie deficitul de dopamina, sa copieze sau sa mimeze
actiunea acesteia sau sa stopeze metabolizarea acesteia.
Din schemele de tratament posibile pentru aceasta boala, o componenta
esentiala este levodopa (L-dopa), care, dupa ce ajunge in creier, este
transformata in dopamina. In organism, levodopa este metabolizata de enzime,
proces care determina reducerea cantitatii de medicament care ajunge acolo
unde este necesara, adica in creier. De aceea, o inhibitie a acestor enzime
stopeaza metabolizarea levodopei si astfel este disponibila in mai mare masura
la nivel cerebral, imbunatatind implicit controlul simptomelor.

Tratamentul pe termen lung


Tratamentul cu levodopa este foarte eficient, mai ales daca este administrat de
la bun inceput. Initial, controlul simptomelor este constant si sustinut pe toata
durata zilei. Dupa mai multi ani, la unii pacienti apar fluctuatii ale modului in
care medicatia proprie controleaza simptomele de obicei, sunt fluctuatii
motorii, dar se observa si grimase involuntare, miscari anormale asemanatoare
cu cele de dans (diskinezie) sau contractii musculare involuntare sustinute, ce

determina pozitii sau posturi anormale ale diferitelor parti ale corpului
(distonie).
In plus, simptomele de boala reapar sau se agraveaza considerabil inainte de
momentul stabilit pentru administrarea unei noi doze de medicament.
Reaparitia simptomatologiei este o diminuare a efectului medicatiei. Pe masura
ce acest fenomen (numit si wearing-off) devine tot mai evident, este din ce in
ce mai greu de stabilit intervalul de timp in care pacientul reactioneaza la
tratamentul cu levodopa (intervalul activ) si perioada cand tratamentul este
insuficient (intervalul pasiv).
Impotomele uzuale ale scaderii efectului medicatiei (fenomenul de wearingoff) sunt motorii (tremor, muschii sunt tepeni, miscarile devin greoaie si
dureroase, lente si imprecise) si non-motorii (anxietate, depresie, lentoare in
gandire sau probleme de memorie, furnicaturi, neliniste, oboseala, transpiratii,
salivatie excesiva, constipatie, variatii ale temperaturii corporale).
Recunoasterea simptomelor asociate fenomenului de wearing-off este
important, deoarece atunci terapia trebuie modificata pentru a controla mai bine
boala. Obtinerea unei reactii durabile si fara fluctuatii ale concentratiei de
levodopa este posibila doar prin asocierea altor medicamente care sa reduca
metabolizarea levodopei, optimizandu-i efectul terapeutic.

Un nou tratament pentru Parkinson


Compania Novartis a anuntat ca un nou produs sub forma de comprimate este
disponibil pe piata si compensat cu 100% pentru pacientii cu boala Parkinson.
Tripla Combinatie reduce simptomele bolii si amelioreaza capacitatea
pacientilor cu boala Parkinson de a-si efectua activitatile zilnice.
Tripla Combinatie asigura pentru pacient prelungirea intervalului activ in
care simptomele de Parkinson sunt bine controlate, iar activitatile de zi cu zi
pot fi duse la bun sfarsit in mod eficient, precum si modalitatea mai simpla si
mai convenabila de administrare a afirmat Prof.Dr. Ovidiu Bajenaru, Sectia de
Neurologie, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.

Cum se traieste cu boala Parkinson


Atitudinea pozitiva si mentinerea unei rutini zilnice sunt esentiale pentru
controlul pe termen lung al bolii. Stilul de viata al bolnavului de Parkinson
trebuie sa includa:

- o dieta echilibrata, bazata pe legume, fructe si alimente bogate in


proteine (lactate, cereale);
- consumul unei cantitati suficiente de apa si evitarea alcoolului si a
bauturilor cu cafeina;
- aport de multivitamine si minerale
- program de exercitii fizice sedentarismul inrautateste starea generala de
sanatate. Miscarea mentine flexibilitatea articulatiilor si tonusul postural,
tonifica muschii, imbunatateste circulatia sanguina si reduce stresul.
- activitati in aer liber (plimbari, gradinarit)
- cat mai multe modalitati de petrecere a timpului liber care ii fac placere
pacientului.
O stare psihica buna este esentiala pentru succesul tratamentului. E important
ca pacientul sa isi accepte boala si limitele, sa nu se descurajeze, sa accepte
ajutorul celor apropiati atunci cand are nevoie de el, sa continue sa faca ce ii
place, sa nu se lase coplesit de depresie cand activitatile de rutina devin dificile
si sa nu se izoleze, sa aiba in continuare viata sociala. Cu tratament, optimism
si sprijinul celor apropiati, pacientul se poate bucura de o viata relativ normala
multi ani.

S-ar putea să vă placă și