Sunteți pe pagina 1din 100

Ministerul Educatiei

Cercetarii

Proiectul pentru Invatamantul Rural

GEOGRAFIE Geografia fizica a Romaniei

Mihai IELENICZ

2005

© 2005

Ministerul Educatiei §i Cercetarii ProiectuI pentru Invatamantul Rural

Nici o parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusa fara acordul scris al Ministerului Educatiei §i Cercetarii

ISBN 973-0-04221-7

CUPRINS

Cuprins

INTRODUCERE III 1. ROMANIA - POZITIE 9 GEOGRAFICA, ' COORDONATE DEFINATORII 1 Obiectivele unitatii de
INTRODUCERE
III
1.
ROMANIA - POZITIE 9 GEOGRAFICA, ' COORDONATE DEFINATORII
1
Obiectivele unitatii de invatare nr.1
1
1.1. Pozitia geografica
1
1.2. Frontierele
4
1.3. Coordonate geografice definitorii
6
Comentarii §i raspunsuri la teste
Lucrarea de verificare nr.1
Bibliografie minimala
13
14
14
2.
ALCATUIRE GEOLOGICA §I EVOLUTIE PALEOGEOGRAFICA
15
Obiectivele unitatii de invatare nr.2
15
2.1 Teritoriul Romaniei - mozaic petrografic §i structural
15
2.2 Evolutia paleogeografica
18
2.3 Resursele de subsol
22
Comentarii §i raspunsuri la teste
Lucrarea de verificare nr.2
24
25
Bibliografie minimala
25
3.
RELIEFUL
26
Obiectivele unitatii de invatare nr.3
26
3.1. Caracteristici definitorii
26
3.2. Relieful §i alcatuirea geologica
30
3.3. Tipuri de reliefuri create de agentii externi
33
3.4. Unitatile de relief
37
Comentarii §i raspunsuri la teste
Lucrarea de verificare nr.3
54
58
Bibliografie minimala
58
4.
CLIMA
59
Obiectivele unitatii de invatare nr.4
59
4.1. Factorii genetici ai climei
59
4.2. Elementele ce definesc clima Romaniei
62
4.3. Diferentieri climatice
68
Comentarii §i raspunsuri la teste
Lucrarea de verificare nr.4
78
82
Bibliografie minimala
82

ii Proiectul pentru Invatamantul Rural

Cuprins

5.

APELE

83

Obiectivele unitatii de invatare nr.5

83

5.1. Caracteristici generale

84

5.2. Apele subterane §i izvoarele minerale

89

5.3. Apele de suprafata

89

5.4. Resursele de apa

113

5.5. Marea Neagra

 

114

Comentarii §i raspunsuri la teste

118

Lucrarea de verificare nr.5

124

Bibliografie minimala

124

6.

VEGETATIA §I ANIMALELE

125

Obiectivele unitatii de invatare nr.6

125

6.1. Caracteristici generale

125

6.2. Zonele §i etajele biogeografice

128

Comentarii §i raspunsuri la teste

143

Lucrarea de verificare nr.6

146

Bibliografie minimala

146

7.

SOLURILE

147

Obiectivele unitatii de invatare nr.7

147

7.1. Caracteristici generale

147

7.2. Clase §i tipuri de soluri reprezentative

148

7.3. Diferentieri regionala

155

Comentarii §i raspunsuri la teste

164

Lucrarea de verificare nr.7

168

Bibliografie minimala

168

8.

MEDII GEOGRAFICE NATURALE

169

Obiectivele unitatii de invatare nr.8

169

8.1. Mediile geografice naturale. Caracteristici, evolutie

169

8.2. Riscuri §i hazarde

172

8.3. Tipuri de medii geografice

176

8.4. Protectia §i conservarea mediului natural

183

Comentarii §i

raspunsuri la teste

186

Lucrarea de verificare nr.8

187

Bibliografie minimala

187

BIBLIOGRAFIE

 

188

INTRODUCERE

Introducere

Spatiul romanesc prin pozitia geografica pe Glob §i in cadrul continentului european, prin intreaga evolutie a componentelor naturale §i a relatiilor dintre acestea §i activitatile umane constituie un macrosistem fizic cu o mare complexitate care se reflecta intr-o multitudine de tipuri de medii §i peisaje caracteristice ce cunosc o dinamica tot mai accentuata in ultimele decenii. Sistemul format din unitati montane, deluroase, de podi§ §i campie, cu geneza, alcatuire, structura §i functionalitate variate s-a dobandit treptat pe parcursul a sute de milioane de ani constituind unul din cele mai importante din spatiul terestru european. In acela§i timp fiecare component natural al mediului (relief, climat, ape, vegetatie, fauna, sol cu substratul geologic) in afara trasaturilor distincte pe care le are la nivelul fiecarei unitati, indiferent de rang ierarhic, incorporeaza numeroase caracteristici care deriva fie din pozitia sa in ansamblul european fie din relatiile pe care §i le-a dobandit in timp cu celelalte elemente ale sistemului. Se adauga multitudinea de aspecte pe care omul prin actiunile sale le-a creat §i transmis direct sau indirect in sistem provocand uneori dezastre §i modificari in structura §i infati§area unitatilor de mediu. Toate acestea conduc firesc la necesitatea unei abordari sistematice fn cunoa§terea fiecarui component dar avandu-se permanent fn vedere legaturile statornicite fn timp fn cadrul fiecarui sistem.

Ca urmare, aceasta lucrare se inscrie in seria celor destinate pregatirii pentru predarea geografiei in ciclul primar §i gimnazial de catre cadre didactice instruite deja in alte domenii didactice, are ca scop principal cunoa§terea la nivelul Romaniei atat a mediului fizic conceput ca un sistem unitar §i fn fntrepatrunderea cu cel antropic dar §i fntelegerea, raportata la spatiu §i timp, a unor notiuni, concepte, legitati care stau la baza.

Lucrarea a fost structurata in opt unitati de invatare ce pot fi grupate in trei sectiuni. In prima sunt cunoscute global, dar intr-o inlantuire logica cateva probleme a caror cunoa§tere este necesara pentru raportarea spatiala §i in timp a celorlalte §i intelegerea caracteristicilor generale in context european. Urmeaza analiza celor cinci componenti fizici (relief, climat, ape, vietuitoare, soluri) care este infaptuita atat la nivelul tarii cat §i la unitatile geografice de ordinul I §i II. Ultimul capitol se dore§te a fi o sinteza pe tipuri de mediu dar §i cu mai multe precizari referitoare la degradari, riscuri §i hazarde.

Introducere

In tratarea problemelor s-a tinut cont atat de nivelul pregatirii generale a celor care le sunt adresate dar §i de cerintele disciplinei care in educatia §i formarea elevilor are un rol esential. In acest sens s-a cautat pe de-o parte a se infaptui echilibrul intre tipurile de probleme, succesiunea lor, numarul de notiuni folosite iar pe de alta in elaborarea aproape la finalul fiecarei probleme a 3-4 intrebari a caror raspunsuri pot fi elaborate pe baza informatiilor din unitatea de invatare sau a unei sumare documentari. Studentul i§i poate realiza propria evaluare comparandu-§i raspunsul cu rezolvarea prezentata la finele fiecarei unitati de invatare.

Evaluarea nivelului de insu§ire de catre studenti a materialelor din fiecare unitate de invatare, inclusiv aprecierea priceperii posibilitatilor de interpretare §i de transmitere a ideilor de baza continute in ea se va face printr-o lucrare de verificare a carei formulare, cuprins §i surse de documentare sunt indicate la finele unitatii.

Raspunsurile intocmite de studenti sunt transmise tutorelui pentru a fi verificate §i notate pana la o data stabilita cu acesta. In preambul fiecarei lucrari vor fi trecute mai multe precizari - titlul disciplinei (Geografia fizica a Romaniei), numarul lucrarii care coincide cu cel al unitatii de invatare, numele §i prenumele studentului (se trece la baza fiecarei pagini scrise), adresa, specializarea universitara dobandita anterior cu anul absolvirii, §coala unde activeaza §i pozitia sa in cadrul corpului profesoral. Raspunsurile efective trebuie sa fie concise §i sa se refere strict la problemele indicate. Notarea se va face de la 1 la 10 (un punct din oficiu). Evaluarea finala a pregatirii cursantului se va face prin examen scris. Nota va rezulta din adunarea aprecierii generale de la lucrarile de verificare (40%) §i a celei de la examen (60%). Pentru o cat mai buna pregatire recomandam studentilor sa foloseasca surse de informare cat mai variate (lucrarea de fata, manuale §colare, atlas geografic, dictionare geografice, informatii geografice din mass-media etc.), dar pe care sa le inteleaga §i sa le poata transmite. Totodata este necesara confruntarea cu realitatile terenului din orizontul local sau din alte regiuni pe care le cunoa§te.

UNITATEA DE INVATARE Nr.1

i

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

ROMANIA - POZITIE GEOGRAFICA, COORDONATE DEFINITORII > * Cuprins Obiectivele unitatii de invatare nr.1 1
ROMANIA - POZITIE GEOGRAFICA, COORDONATE DEFINITORII
>
*
Cuprins
Obiectivele unitatii de invatare nr.1
1
1.1.
Pozitia geografica
1
1.2.
Frontierele
4
1.3.
Caracteristici geografice definitorii
6
Comentarii §i raspunsuri la teste
Lucrarea de verificare nr.1
Bibliografie minimala
13
14
14

Obiectivele unitatii de invatare nr.1

r

r

Pe baza cuno§tintelor din acest capitol vei reu§i sa-ti clarifici urmatoarele probleme:

• de ce pozitia geografica a Romaniei a fost §i este extrem de favorabila dezvoltarii vietii, a§ezarilor umane §i activitatilor economice;

• cunoa§terea raportului situarii geografice cu diferitele elemente ale sistemului natural ceea ce se reflecta in intelegerea caracteristicilor generale ale mediului;

• formarea unor pareri clare, obiective despre rolul Carpatilor, Dunarii §i Marii Negre §i a pozitiei geopolitice pentru tara §i poporul nostru.

1.1 Pozitia geografica

Romania, stat de marime mijlocie in Europa

Romania are o suprafata de 238.391 km 2 ocupand locul 13 in Europa cu cca 4,8 % din marimea acestuia §i al 80-lea pe Glob. Suprafata este mai mare daca se includ §i apele teritoriale (Figura

1.1).

Prin tara noastra trece paralela de 45 latitudine nordica fiind la jumatatea distantei dintre extremele emisferei nordice in plina zona temperata. Aproximativ prin centrul tarii se desfa§oara meridianul de 25 0 longitudine estica aflat la jumatatea spatiului european.

Romania, ' 9 tara

central europeana §i la jumatatea distantei dintre Polul Nord §i Ecuator

Intre coordonatele punctelor geografice extreme (Horodi§tea §i Zimnicea; Beba Veche §i Sulina) tara noastra se desfa§oara pe cca 525 km in latitudine §i 740 km in longitudine (Figura 1.3).

Pe trei directii fata de extremitatile continentului se situeaza la distante relativ egale (SV - Capul Roca - 2950 km, E - Muntii Ural

- 2600

km, N - Capul Nord - 2800 km) fiind mai apropiata in sud

(Capul Matapan din peninsula Peloponez - 1050 km) (Figura 1.2).

Pozitia Romaniei in centrul Europei face ca aici sa se produca importante interferente ale elementelor factorilor geografici specifice sectoarelor din nordul, vestul, sudul §i estul continentului care se reflecta regional in anumite particularitati de natura:

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii Figura 1.2 Romania - pozitia geografica in Europa 1 0
Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii Figura 1.2 Romania - pozitia geografica in Europa 1 0

Figura 1.2 Romania - pozitia geografica in Europa

10

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii Figura 1.3 Romania - coordonate geografice Principalele

Figura 1.3 Romania - coordonate geografice

Principalele

consecinte

_ climatica (fata de centrul §i vestul tarii cu un climat moderat de

9 e o 9 rafic e influenta oceanica, estul §i sud-estul este mai arid, secetos, cu

geruri §i viscole accentuate specifice ariei continentale; in sud-vest influentele dinspre Marea Mediterana determina ierni blande §i temperaturi mai ridicate; in nordul tarii climatul este mai rece §i mai umed fiind supus invaziilor de aer polar);

- biogeografica (pe teritoriul Romaniei intra in contact padurile de foioase vest europene cu stepa est-europeana la limita dintre ele dezvoltandu-se silvostepa; in Banat §i Dobrogea sunt specii de plante §i de animale sudice etc.);

- pedogeografica (aria larga a solurilor molice din Europa continentala se interfereaza cu cele ale argiluvisolurilor §i cambisolurilor din vest §i nord);

- hidrologica (in regimul scurgerii anuale a raurilor - in regiunile de est §i sud-est se impun debitele mari primavara §i cele foarte mici din vara §i pana in iarna iar in cele din Transilvania §i din vestul tarii ape mari primavara, viituri vara §i uneori iarna ca urmare a influentelor climatice deosebite).

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii Test de autoevaluare 1.1 1. Identificati pe harta fizica a

Test de autoevaluare 1.1

1. Identificati pe harta fizica a Romaniei (harta murala sau harta din

atlas) punctele geografice extreme ale tarii noastre §i calculati diferenta dintre acestea.

2. Intre extremitatile vestica §i estica ale Romaniei exista o diferenta de longitudine de 9 0 25'40''. Care va fi diferenta de timp intre cele doua puncte §tiind ca unui grad de longitudine ii revin 4 minute. Care este ora locala la Sulina cand la Beba Veche este

12,00?

3. Un fus orar are 15 0 . Primul fus orar se desfa§oara intre 7 0 30'

longitudine vestica §i 7 0 30' longitudine estica. In ce fuse orare se desfa§oara teritoriul Romaniei ?

4. Calculati pe o harta a Europei din Atlasul geografic distanta fata de alte puncte extreme ale continentului (ex. sudul Insulei Creta, vestul Islandei, nordul arhipelagului Spitzbergen.

Comparati realizarea acestor probleme cu ceea ce este dat la sfar§itul unitatii de invatare.

1.2 Frontierele Romaniei

In prezent lungimea totala a frontierelor Romaniei cu cele cinci state europene (Bulgaria, Republica Moldova, Serbia §i Muntenegru, Ucraina §i Ungaria) §i cu Marea Neagra este de 3149,9 km desfa§urate pe uscat, pe Dunare §i unele rauri (Tisa, Mure§, Nera, Prut etc.) sau la trecerea in apele international in mare. Desfa§urarea lor, stabilita initial prin acordurile Tratatului de la Versailles (1918) a suferit modificari prin Diktatul de la Viena 1940 §i definitiv prin Tratatul de la Paris (1945). Schimbari profunde s-au inregistrat in nord-est, est §i sud-est prin rapirea de catre U.R.S.S. a Bucovinei de nord §i Basarabiei §i cedarea Cadrilaterului la Bulgaria.

10

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Granitele Romaniei, Granita cu Bulgaria (631,3 km) se realizeaza pe Dunare (Pristol- rezultat al unor Chiciu-Ostrov - 470 km) §i prin Podi§ul Dobrogei (139 km). demersuri istorice

Granita cu Republica Moldova se face pe Prut (681,3 km intre Cuzlau §i confluenta cu Dunarea) §i apoi pe fluviu (cca 1 km)

Granita cu Serbia §i Muntenegru (546,4 km) se desfa§oara intre Beba Veche §i Zlatita prin Campia Banatului §i apoi in lungul Nerei §i Dunarii pana la Pristol.

Granita cu Ucraina (649,4 km) are doua sectoare - in nord unde in principal strabate Carpatii §i Podi§ul Moldovei (intre Halmeu §i Cuzlau) §i altul sudic in lungul Dunarii §i al bratului nordic din delta (Chilia).

Granita cu Ungaria se afla intre Halmeu §i Beba Veche (448 km).

Retineti!

se afla intre Halmeu §i Beba Veche (448 km). Retineti! Romania are frontiere cu cinci state

Romania are frontiere cu cinci state europene la care fn sud-est se adauga Marea Neagra (193,5 - fn lungul apelor international §i 225 km pe tarm); mai mult de jumatate (aproape 1800 km) sunt fn lungul raurilor, Dunarii §i pe mare.

Exista numeroase puncte de frontiera prin care se asigura legaturi feroviare (Halmeu, Carei, Valea lui Mihai, Episcopia Bihorului, Salonta, Curtici, Jimbolia, Stamora Moravita, Giurgiu, Criste§ti, Vic§ani, Valea Vi§eului, Campulung la Tisa etc.) §i rutiere. Peste Dunare sunt treceri directe la Portile de Fier I §i Giurgiu §i cu ajutorul bacului la Calafat, Corabia, Turnu Magurele.

Prin intrarea fn Uniunea Europeana granitele acesteia se vor afla fn nordul, estul §i sud-vestul Romaniei.

se vor afla fn nordul, estul §i sud-vestul Romaniei. Test de autoevaluare 1.2 1. Descrieti desfa§urarea

Test de autoevaluare 1.2

1. Descrieti desfa§urarea frontierelor Romaniei folosind harta fizica

dintr-un atlas geografic (pozitie geografica, sectoare conventionale §i cele din lungul raurilor, unitatile de relief strabatute, vecinatatea unor ora§e importante, puncte de frontiera pentru legaturi rutiere §i feroviare etc.).

2. Folosind o harta cu reteaua feroviara (vezi Mersul trenurilor) din

Romania, stabiliti punctele de frontiera importante pentru legaturi

rutiere §i feroviare etc.).

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

3. Care sunt locurilor de traversare rutiera §i feroviara a fluviului Dunarea intre Bazia§ §i Braila; care au rang international ?

Rezolvati aceste probleme §i comparati cu raspunsurile de la sfar§itul unitatii de invatare.

1.3 Caracteristici geografice definitorii

Sensul notiunii conduce la delimitarea dintr-o multitudine de caracteristici ale unui sistem la cele care au avut §i au rol semnificativ determinant in geneza §i evolutia sa, mai ales progresiva. Cand ne referim la poporul §i statul roman acestea trebuie raportate la patru caracteristici ce se raporteaza la insemnatatea Carpatilor, Dunarii, Marii Negre §i a pozitiei strategice la „rascrucea" marilor axe de legatura europene §i nu numai.

Romania este o

tara carpatic a

Carpatii care reprezinta cel mai lung lant muntos din Europa (1500 km) formeaza pe teritoriul Romaniei un uria§ inel (28% din suprafata tarii) din care lateral s-au dezvoltat dealuri, podi§uri iar in exterior §i campii intinse, toate strans legate intr-un sistem genetic §i evolutiv.

Din Carpati pornesc cursurile marilor rauri care strabat regiunile vecine ajungand la Dunare. Cantitatile mari de precipitatii ce cad in Carpati asigura izvoare cu debite bogate §i o scurgere cu debite ridicate primavara §i vara.

Carpatii sunt o bariera pentru masele de aer ce vin din diferite parti ale emisferei nordice determinand pe de-o parte nuantari evidente ale climatului temperat (uscat in est, umed §i racoros in vest, umed §i mai cald in sud-vest), iar pe de alta frecventa ploilor orografice pe versantii §i culmile aflate pe directia maselor de aer §i a efectelor foehnale pe cei adapostiti; dezvoltarea in altitudine §i fragmentarea accentuata impusa de depresiuni §i culoarele de vai au facilitat impunerea de topoclimate specifice (alpin, subalpin, montan de altitudine medie, de depresiuni etc.) (Figura 1.4).

10

Inaltimile ridicate ale Carpatilor au permis in cuaternar, in conditiile raciri generale a climatului, dezvoltarea ghetarilor la altitudini mai mari de 1800 m de la care au ramas numeroase forme de relief caracteristice (circuri, vai, morene glaciare). Dezvoltarea in trepte a reliefului Romaniei impusa de ridicarea Carpatilor a conditionat o desfa§urare etajata a tipurilor de sol §i a

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii Figura 1.4 Romania - tara carpatica formatiunilor vegetale

Figura 1.4 Romania - tara carpatica

formatiunilor vegetale (molisoluri §i formatiuni de stepa §i silvostepa, soluri argiloiluviale sub paduri de foioase in campii §i dealuri, apoi cambisoluri §i spodosoluri in dealurile inalte §i munti).

Prin caracteristicile fizice (cca 70% au inaltimi sub 1700 m, fragmentare mare data de depresiuni numeroase, culoare de vai adanci, pasuri joase) Carpatii au fost favorabili locuirii §i statornicirii populatiei inca din paleolitic §i neolitic dar §i accesul din orice directie. Cele mai insemnate fortificatii ale statului dac se afla in Carpati sau la marginea acestora.

j

J

Carpatii au constituit de-a lungul mileniilor nu numai spatiul necesar vietii §i diverselor activitati economice dar au avut un rol strategic semnificativ atat pentru siguranta populatiei cat §i pentru aparare.

Culmile §i crestele muntilor au reprezentat spatiul unei traditionale activitati pastorale milenare.

Resursele de subsol §i sol variate §i in cantitati suficiente, bogatul potential hidroenergetic au contribuit la dezvoltarea unei vieti economice §i a unei retele dense de a§ezari ce urca din culoarele vailor pana in culmi desfa§urate la peste 1200 m.

Toate

acestea

impun

Carpatii

ca

un

spatiu

care

a

favorizat

dezvoltarea unui singur popor §i a unui stat bine conturat.

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania este o

tara dunarean a

Pozitia tarii noastre in cadrul bazinului fluviului. Cca. 38% din lungimea acestuia se afla la hotarele §i rn interiorul

Romaniei; aproape 98% din bazinele hidrografice din tara noastra apartin sistemului dunarean definitivat in cuaternar prin formarea sectoarelor de colectare din campii (Figura 1.5).

J

9

Dunarea a avut §i are un rol semnificativ pentru poporul roman. In lungul ei sunt conditii de mediu (terenuri agricole, paduri, lacuri etc.), favorabile constituirii de a§ezari, desfa§urarii unor activitati economice variate §i realizarii de legaturi diverse. In istoria milenara fluviul a reprezentat nu numai o insemnata cale de navigatie folosita pentru schimburi economice dar uneori §i pentru diverse strategii militare.

Rolul sau s-a amplificat in ultimile decenii prin realizarea canalelor Dunare-Marea Neagra §i Rin-Main-Dunare prin care s-a definitivat o insemnata axa de legatura directa pe apa din estul in vestul Europei.

Conditiile naturale (poduri de terasa extinse, panze freatice bogate cu grad de potabilitate bun, soluri fertile, lemn din zavoaie, resurse piscicole insemnate etc.) au facilitate dezvoltarea unui numar mare de a§ezari (in spatiul romanesc cca 220 a§ezari din care mai multe ora§e (cele mai insemnate ca marime, numar de locuitori §i activitati economice fiind Galati, Braila, Drobeta Turnu Severin, Calara§i, Giurgiu, Tulcea), a unei retele importante de cai de comunicatie (in lungul fluviului pe terase §i in lunca inalta; drumuri comerciale stravechi ce legau a§ezarile din tara de ora§ele porturi devenite azi insemnate axe rutiere §i feroviare).

Se adauga debitul mare ce asigura mai intai un potential hidroenergetic distinct (valorificat partial prin hidrocentralele de la Portile de Fier) §i in al doilea rand cantitatea de apa necesara pentru irigatii, unele activitati industriale, functionarii canalului de navigatie din Dobrogea etc.

Retineti!

canalului de navigatie din Dobrogea etc. Retineti! Dunarea a avut un rol esential rn constituirea unor

Dunarea a avut un rol esential rn constituirea unor sisteme de mediu natural distinct (defileu, lunca, terase etc.), a influentat sistemele hidrografice limitrofe (de exemplu la raurile mici prin astuparea cu aluviuni a gurilor de varsare a dus la dezvoltarea de lacuri de tip liman), a asigurat conditii propice locuirii, dezvoltarii de a§ezari, cai de comunicatie §i activitati economice.

Cre§terea impactului activitatilor umane a produs modificari in structura §i functionarea sistemelor naturale care treptat au capatat grad diferit de antropizare cu reflectare imediata in peisaj.

10

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii Romania este o Figura 1.5 Romania - tara dunareana Marea

Romania este o

Figura 1.5 Romania - tara dunareana

Marea Neagra prin lungimea tarmului romanesc (225 km), cat §i

tara pontica prin caracteristicile sale fizice (favorabile a§ezarilor §i desfa§urarii

unor activitati bazate pe navigatie §i in ultimele decenii §i pe turism) au o importanta aparte pentru tara noastra (Figura 1.6).

Infati§area actuala este rezultatul atat al proceselor impuse de valuri, curenti (au creat faleze in loess §i plaje de nisip) cat §i a

multiplelor activitati antropice infaptuite milenar dar dominant in sec.

XX.

Marea Neagra este „responsabila" de medii individualizate pe fa§ia

de litoral (4-10 km latime in sudul §i centrul Dobrogei §i pe cea mai mare parte a Deltei). Intre acestea - producerea brizelor, temperaturi moderate, o umezeala mai mare a aerului, apoi desfa§urarea arealelor unor specii de plante §i animale sudice, balcanice, pontice; un relief cu multe sectoare de plaje cu nisip fin

etc.

Ca urmare, conditiile naturale din sectorul de litoral au favorizat

'

5

dezvoltarea de a§ezari, activitati economice §i culturale milenare (pe tarm sunt vestigii ale unor colonii §i ora§e - Histria, Tomis, Callatis, etc. intemeiate de greci, romani, bizantini etc. - ce-au constituit puncte in care se realizau legaturi multiple intre populatia locala §i navigatori ai statelor din Marea Mediterana.

Din sec. XX importanta strategica §i pentru economie a ie§ini Romaniei la mare a avut un rol hotarator nu numai pentru sectorul litoral dar pentru intreaga tara. S-a reflectat in: dezvoltarea unor ora§e porturi (Constanta, Mangalia, Sulina, Navodari), cre§terea populatiei, diversificarea activitatilor economice (schimburi comerciale, industrie - orientata pentru constructii navale, dar §i in prelucrarea produselor importate, activitati turistice, transporturi - mai ales naval, a unei agriculturi complexe in care produsele pentru alimentarea populatiei ora§elor §i turism au devenit primordiale).

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii Figura 1.6 Marea Neagra §i bazinele hidrografice aferente

Figura 1.6 Marea Neagra §i bazinele hidrografice aferente

Dezvoltarea a§ezarilor, multiplicarea §i amplificarea activitatilor economice au fost insotite de modificari profunde ale caracteristicilor mediului natural (s-au impus platforme industriale, portuare, cartiere rezidentiale, limitarea arealelor cu vegetatie spontana, amenajari turistice in lungul tarmului, retele de cai de comunicatie etc.).

Realizarea canalului Cernavoda-Agigea a amplificat sfera posibilitatilor unor legaturi directe §i rapide intre statele din bazinul Marii Negre §i cele din centrul §i vestul continentului.

Retineti!

§i cele din centrul §i vestul continentului. Retineti! de unde denumirea de stat pontic, s-a rasfrant

de unde denumirea de stat

pontic, s-a rasfrant in:

- deschiderea de legaturi economice cu diverse ora§e §i state de tot mapamondul situatie prezenta inca din antichitate dar amplificate din sec XX;

- dezvoltarea de a§ezari intre care mai multe ora§e cu functii

complexe unele avand un loc important intre marile porturi ale lumii (Constanta) sau statiunile turistice de la Marea Neagra (Mangalia, Eforie);

- modificari insemnate ale mediului natural din lungul litoralului care

Pozitia tarii noastre la Marea Neagra,

a capatat tot mai mult amprenta antropica;

- impunerea in sectorul litoral, prin influenta directa, a unor noi

caracteristici geografice care au condus la diferentierea de medii specif ice reflectate de peisaje distincte (delta, cam pie lagunara, podi§ de loess, ora§e §i statiuni balneo-turistice etc.).

Axa geostrategica este o directie de manifestare intr-o anumita etapa istorica a intereselor economice, politice, militare a unor state; depinde de potentialul §i cerintele militare, politice §i economice ale acestora.

Romania la intersectia unor importante axe geostrategice.

9

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Spatiul romanesc s-a aflat de-a lungul mileniilor fn sfera de interese

a unor puteri europene §i mondiale (Imperiile - roman in antichitate, apoi otoman, tarist §i habsburgic in sec. XV-XIX; U.R.S.S., tarile europene occidentale, S.U.A in sec. XX).

Dupa 1990, in urma prabu§irii sistemului comunist european, situatia geopolitica a Romaniei s-a modificat radical in contextul afirmarii unui ansamblu de interese ale tarii noastre in concordanta cu dorintele §i solicitarile din mai multe regiuni ale lumii (Europa Centrala §i de Vest, S.U.A., Asia Centrala, Orientul Apropiat, Balcani, Rusia etc.).

Ca urmare, s-au conturat §i sunt in curs de dezvoltare mai multe directii geostrategice mondiale cu desfa§urare §i peste spatiul romanesc, tara noastra fiind direct sau indirect implicata:

- axa vest-est intre tarile occidentale furnizoare de tehnologii

avansate §i Rusia, Ucraina, statele din Asia Centrala §i Caucaz care dispun de materii prime (mai ales energetice);

- axa maritima cu mai multe directii ce unesc interesele economice

(indeosebi transferul de petrol §i gaze) ale tarilor riverane Marii Caspice §i Marii Negre cu cele din Marea Mediterana §i Europa Centrala;

- axa dunareana (fluviul §i canalele derivate) pentru legaturi directe intre statele cuprinse in spatiul dintre Marea Nordului §i Marea Neagra.

Retineti!

in spatiul dintre Marea Nordului §i Marea Neagra. Retineti! Elementele geopolitice definitorii pentru Romania sunt: -

Elementele geopolitice definitorii pentru Romania sunt:

- tara suverana situata la trecerea dintre Uniunea Europeana §i

Europa de Est; - are o suprafata, populatie, potential economic §i militar semnificativ pentru corelarea cu programele geostrategice ale N.A.T.O. (membrii din 2002) §i Uniunii Europene fn randurile careia vom intra fn 2007;

- pozitie strategica fn rezolvarea de catre marile puteri a ariilor conflictuale din Orient §i bazinul Marii Negre;

- rol activ fn sistemele institutional mondiale, europene, balcanice etc

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii Test de autoevaluare 1.3 1. Urmarind harta fizica a Romaniei

Test de autoevaluare 1.3 1. Urmarind harta fizica a Romaniei din „Atlasul geografic", enumerati cinci bazine hidrografice importante ale caror rauri principale au obar§ii in Carpati §i punctele de varsare in Dunare pe teritoriul tarii noastre.

2. Folosind un atlas istoric, identificati cinci fortificatii daco-romane

§i cinci cetati medievale in Carpati; stabiliti rolul strategic al acestora.

3. Urmariti cursul Dunarii in aval de Bazia§, identificati ora§ele din

Romania §i le stabiliti importanta in sistemul de comunicatii.

4. Prin intrarea in functiune a canalelor de legatura ale Dunarii cu

Rinul §i Marea Neagra deduceti cu cate tari Romania are posibilitati de comunicatie directa pe apa in Europa.

Raspunsurile la aceste probleme sunt inserate mai jos. Daca nu reu§iti sa va apropiati de nivelul acestora recititi cu atentie intreaga unitate de invatare folosindu-va §i de hartile din atlas.

RASPUNSURI

§I

AUTOEVALUARE

COMENTARII

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

LA

INTREBARILE

DIN

TESTELE

DE

Testul de autoevaluare 1.1.

1. Punctele geografice extreme sunt: Horodi§tea 48 0 15'6'' lat. N §i Zimnicea 43 0 37'7'' lat. N

intre ele fiind o diferenta de 4 0 38'59'' latitudine; Beba Veche 20 0 15'44'' long. E §i Sulina 29 0 41'24'' long. E deci o diferenta de 9 0 25'40''.

2. Diferenta ca timp este de 37'42''. Daca la Beba Veche este ora 12,00 la Sulina ora

locala va fi de 12, 37'42''; la amandoua insa ora oficiala va fi ora fusului orar in care se

afla ora§ul Bucure§ti, deci 12.

3. Romania se afla in fusele orare 2 §i 3; capitala Bucure§ti este in fusul3, impreuna cu

centrul §i estul tarii; vestul tarii este in fusul orar 2. Trecerea de la un fus la celalalt se va face in lungul meridianului de 22 0 30'.

4. Centrul Romaniei se afla la cca 2700 km fata de vestul Irlandei, 3750 km fata de nordul arhipelagului Spitzbergen, 3500 km fata de nord-vestul Islandei, 1150 km fata de sudul Insulei Creta, 1650 km fata de M. Caspica.

Testul de autoevaluare 1.2.

1. Se realizeaza un exemplu pe care il folositi in celelalte situatii. Frontiera cu Ungaria se

desfa§oara in vestul §i nord-vestul Romaniei intre localitatile Beba Veche §i Halmeu. Dominant granita are caracter conventional; la vest de Nadlac ea se inscrie pe cursul raului Mure§. In totalitate strabate mai multe sectoare ale Campiei de Vest (Campia banato-some§ana) fiind in apropierea ora§elor Arad, Oradea, Satu Mare. Punctele de frontiera principale sunt Halmeu (cale ferata), Episcopia Bihorului (rutier §i feroviar), Curtici (feroviar §i rutier), Nadlac (rutier), Valea lui Mihai (rutier §i feroviar).

2. Legaturile pe calea ferata cu Ungaria se realizeaza din localitatile Halmeu, Carei, Valea

lui Mihai, Episcopia Bihorului, Salonta, Curtici, iar cu republica Serbia §i Muntenegru din Jimbolia, Stamora Moravita.

3. Dunarea este traversata in mai multe locuri peste urmatoarele constructii de tip pod sau

baraj hidroenergetic - barajul de la Portile de Fier I (rutier; legatura in Serbia §i Muntenegru), la Giurgiu-Ruse (pod cu cale ferata §i §osea; legatura cu Bulgaria), Fete§ti- Cernavoda (in Romania, sistem de poduri pentru §osea §i cale ferata), Giurgeni (pod rutier in Romania).

Testul de autoevaluare 1.3

1. Principalele bazine hidrografice cu izvoare in Carpati §i varsare in Dunare pe teritoriul

Romaniei sunt: Jiul, Oltul, Arge§ul, Ialomita, Siretul.

2. In spatiul carpatic sunt numeroase locurile unde exista urme de fortificatii §i a§ezari

dacice, daco-romane sau romane. Intre acestea importante sunt: complexul de cetati din Muntii Ora§tiei cu Sarmizegetusa Regia, Blidari, Pietrele Ro§ii, apoi Porolissum din nordul M. Mese§, Drobeta in estul Defileului Dunarii, Petrodava la vest de Piatra neamt, Sarmizegetusa Ulpia Traian (vestul Depresiunii Hateg) etc. La fel de insemnate sunt cetatile tarane§ti medievale de la Harman, Preymer, Ra§nov, cetatea Bra§ovului, castelul Bran etc. 3. In aval de Bazia§ sunt in lungul Dunarii, pe teritoriul Romaniei urmatoarele ora§e:

Moldova Noua (minier), Or§ova (centru industrial, port, turism), Drobeta Turnu Severin (important centru pentru transport pe apa, rutier §i feroviar; inclusiv pentru legaturile cu Serbia; Calafat (legaturi rutiere, feroviare, trecerea cu feribot in Bulgaria; in viitor intre Calafat §i Viadin se va realiza un pod pentru transport rutier §i feroviar), Corabia (trecerea cu bacul in Bulgaria), Turnu Magurele (port, trecerea cu bacul in Bulgaria), Zimnicea, Giurgiu (legaturi international cu Bulgaria pe cale ferata §i §osea), Oltenita (port), Calara§i (port, transport feroviar, rutier), Fete§ti (nod rutier, feroviar), Cernavoda (nod rutier, transport feroviar, port la Dunare §i canalul ce traverseaza Dobrogea), Har§ova

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

(port, transport rutier), Braila (insemnat centru economic, port §i nod feroviar, rutier, trecere cu bacul Dobrogea), Macin (port, nod rutier insemnat in nord-vestul Dobrogei), Galati (cel mai important centru economic dunarean, nod rutier, feroviar, port), Isaccea

(port mic, transport rutier), Tulcea (centru industrial, nod rutier, transport feroviar, aeroport in vecinatate, „poarta" de intrare in Delta Dunarii), Sulina (port fluvio-maritim).

4. In afara statelor din bazinul Dunarii (Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia §i Muntenegru,

Croatia, Ungaria, Slovacia, Austria, Germania) se adauga Franta, Olanda §i Belgia prin Meuse.

s f P

LUCRAREA DE VERIFICARE Nr. 1

Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoa§terea capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la intrebari vor fi transmise tutorelui pentru comentarii, corectare §i evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele :

-titulatura acestui curs -numarul lucrarii de verificare -numele §i prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina) -adresa cursantului Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat §i sa nu depa§easca o jumatate de pagina. Pentru u§urinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum §i o distanta similara intre raspunsuri.

Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, §coala unde activati §i pozitia in cadrul corpului profesoral.

Problemele la care trebuie sa raspundeti pentru aceasta tema sunt urmatoarele:

(raspunsurile sa nu depa§easca % pagini; punctele pentru notare sunt trecute in paranteza se adauga unul din oficiu). Raspunsurile dumneavoastra se pot da cu u§urinta daca urmariti hartile §i textul din sectiunile U.I. (mai ales cele de la rubrica „Retineti"). Daca intampinati greutati apelati la hartile din atlas §i la textele indicate in bibliografie. In eseu cautati sa scoateti in evidenta pe de-o parte insemnatatea celor trei caracteristici fundamentale prin raportarea la elementele geografice, iar pe de alta la insemnatatea geostrategica §i existenta poporului roman in acest spatiu.

Lucrarea va fi transmisa tutorelui pentru verificare §i notare (forma de trimitere §i notarea se vor stabili de catre tutore). 1. Analizati hartile din figurile 1.1,1.2,1.3 §i stabiliti importanta pozitiei geografice a Romaniei in functie de reperele existente. (3 p.)

2. Urmariti hartile climatice ale Romaniei dintr-un „Atlas geografic" §i stabiliti valorile de

temperatura §i precipitatii pentru regiunile din N, E, SE, S, SV, V, centrul tarii. Explicati

diferentele care apar intre acestea facand apel la pozitia geografica. (2 p.)

3.

Explicati rolul Carpatilor in diferentierea conditiilor de mediu de pe teritoriul Romaniei. (2

p.)

4.

Realizati un eseu prin compararea datelor ce rezulta din analiza hartilor din figurile

1.4,1.5,1.6. (2 p.)

Bibliografie minimala:

lelenicz M., Ileana Patru, (2005), Romania - Geografie fizica, vol. I, (pg. 5-22) Edit. Academica, Bucure§ti. *** (1983), Geografia Romaniei, vol. I, (pg. 21-32), Edit. Academiei, Bucure§ti.

UNITATEA DE TNVATARE Nr.2

i

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

ALCATUIRE GEOLOGICA §I EVOLUTIE PALEOGEOGRAFICA

Cuprins Obiectivele unitatii de invatare nr.2 15 2.1 Teritoriul Romaniei - mozaic petrografic §i structural
Cuprins
Obiectivele unitatii de invatare nr.2
15
2.1 Teritoriul Romaniei - mozaic petrografic §i structural
15
2.2 Evolutia paleogeografica
18
2.3 Resursele de subsol
22
Comentarii §i raspunsuri la teste
24
Lucrarea de verificare nr.2
Bibliografie minimala
25
25

Obiectivele unitatii de invatare nr.2

r

r

Pe baza cuno§tintelor din acest capitol veti reu§i sa va clarificati urmatoarele probleme:

• cunoa§terea alcatuirii geologice a teritoriului Romaniei §i a principalelor unitati structurale care s-au individualizat in acesta;

• intelegerea rolului factorilor interni in realizarea configuratiei actuale a marilor forme de relief;

• intuirea modului in care au luat na§tere componentele structurale §i a pricepe felul in care acestea s-au integrat intr-un sistem.

2.1 Teritoriul Romaniei - mozaic petrografic §i structural

Privind o harta §i cateva profile geologice e§ti impresionat de multimea fragmentelor ce au dimensiuni §i culori diferite dar care se asociaza creand imaginea unui mozaic ce urmeaza a fi inteles. Culorile §i simbolurile aplicate pe ele releva varsta acestora (de la cele mai vechi realizate acum un miliard de ani iar cele mai noi dobandite in ultimele mii de ani) §i principalele tipuri de roci (magmatice, metamorfice, sedimentare). Se adauga liniile ce reflecta modul de asociere al fragmentelor sau structura lor. Profilele redau alcatuirea de amanunt pe anumite directii dar §i pana la mari adancimi.

Mozaic petrografic

Atat

la

suprafata

uscatului

cat

§i

in

adancime

rocile

care

il

alcatuiesc sunt variate ca geneza, varsta, grosime etc.

La suprafata cea mai mare desfa§urare o au rocile sedimentare (argile, marne, gresii, loessuri, calcare, conglomerate, nisipuri etc.) care intra in componenta regiunilor de campie, podi§uri, dealuri §i in unele unitati muntoase. Urmeaza rocile metamorfice (§isturi cristaline de diferite tipuri prezente mai ales in Carpatii Meridionali, Muntii Bihorului, Muntii Banatului, Muntii Rodnei §i Maramure§ dar §i in centrul Dobrogei) §i rocile eruptive (formeaza muntii din vestul Carpatilor Orientali §i din sud-estul Muntilor Apuseni) §i magmatice (in nord-vestul Dobrogei §i in mai multe locuri din Carpati).

In adancime sub rocile aflate la suprafata urmeaza altele cu varsta tot mai veche, pretutindeni insa, baza lor situata la sute sau mii de metri este reprezentata de §isturi cristaline, granite, bazalte etc. (Figura 2.1)

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica 1.Munti din roci cristaline; 2.Munti din roci sedimentare vechi; 3.Munti

1.Munti din roci cristaline; 2.Munti din roci sedimentare vechi; 3.Munti din roci sedimentare noi; 4.Munti din roci magmatice vechi; 5.Munti din roci vulcanice noi; 6.Podi§uri §i munti foarte vechi din roci cristaline; 7.Dealuri §i podi§uri din roci sedimentare noi; 8.Maguri din roci cristaline §i vulcanice; 9.Campii §i depresiuni.

Figura 2.1 Harta geologica

Complexitate

Teritoriul tarii noastre se desfa§oara pe doua categorii de unitati

structurala

geologice - orogenul carpatic §i platformele aflate la exteriorul lui. Ele s-au format pe parcursul a cca un miliard de ani in sectorul sud vestic al placii Euroasiatice unde din ea s-au rupt mai multe bucati cu dimensiuni reduse (microplaci) care s-au ciocnit §i presat reciproc (panonica in vest, transilvana in centru, moesica in sud, Marea Neagra in sud etc.).

Platformele, au desfa§urare in Moldova, Campia Romana §i Podi§ul Getic. Au un fundament foarte vechi peste care sunt strate groase de roci sedimentare.

Orogenul carpatic constituie un domeniu larg care a rezultat la intalnirea §i ciocnirea microplacilor. Din rocile sedimentare, metamorfice §i magmatice au rezultat munti ce-au fost inaltati treptat. Unele sectoare din acest domeniu au suferit scufundari creandu-se depresiuni tectonice ce au reprezentat bazine marine in care s-au acumulat sedimente (depresiunile Transilvaniei, Panonica). Ridicarea Carpatilor a determinat pe de-o parte §i antrenarea lor in acest proces, regiunile devenind uscat iar pe de alta parte au generat structura lor (cutata, slab inclinata etc.).

Romania - tara cu seismicitate deosebita

9

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

Ciocnirea microplacilor dar mai ales coborarea celei din sud-est (numita microplaca Marea Neagra) sub orogenul carpatic (sectorul Carpatilor §i Subcarpatilor de Curbura) determina producerea de cutremure. Cele cu intensitate mare §i de care sunt legate pagube insemnate in economie §i chiar pierderi de vieti omene§ti se inregistreaza la intervale de mai multi zeci de ani (in sec. XX importante au fost cutremurele din 1940, 1977, 1986). Seisme cu intensitate mai mica s-au produs §i in Banat, Moldova, Transilvania.

Retineti! Alcatuirea petrografica a teritoriului Romaniei este complexa, in afara rocilor sedimentare (argile, marne, gresii, nisipuri, calcare, loess) sunt roci magmatice (bazalte, granite), eruptive (andezite), metamorfice (§isturi cristaline) care au pondere diferita in componenta reliefului. Unitatile structurale sunt platformele (au un fundament foarte vechi peste care urmeaza strate sedimentare groase de varste deosebite) aflate in sudul §i estul Romaniei §i orogenul carpatic alcatuit din lantul de munti §i mari depresiuni tectonice (in centrul §i vestul Romaniei) in care s-au acumulat strate importante de roci sedimentare. Mi§carea microplacilor tectonice genereaza seisme din care cele ce au amploare deosebita in zona Vrancea.

din care cele ce au amploare deosebita in zona Vrancea. Test de autoevaluare 2.1 Studiati din
din care cele ce au amploare deosebita in zona Vrancea. Test de autoevaluare 2.1 Studiati din

Test de autoevaluare 2.1 Studiati din atlasul geografic harta geologica a Romaniei §i stabiliti prin confruntarea explicatiilor din legenda acesteia cu continutul ei urmatoarele:

1.

Meridionali?

Ce roci

intra in alcatuirea Campiei

Romane §i a Carpatilor

2. Ce unitati structurale alcatuiesc Carpatii Orientali?

3. Unde au cea mai mare desfa§urare rocile cuaternare?

Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfar§itul unitatii de studiu.

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

2.2 Evolutia paleogeografica

Orice regiune geografica s-a realizat intr-un interval de timp, de la cateva la mai multe sute de milioane de ani, cand s-au confruntat factori care actioneaza din interiorul Pamantului (mi§cari tectonice, vulcanice etc.) cu cei care se manifesta din exterior. Daca primii creeaza marile forme de relief (munti, dealuri, campii, bazine tectonice acoperite de apa etc.) ceilalti mai intai le niveleaza pe acestea §i concomitent creeaza alte reliefuri de dimensiuni mai reduse. Prezentarea caracteristicilor unei astfel de evolutii in care se urmare§te rolul celor doua grupe de factori in cadrul unor etape, faze etc. raportate la erele, perioadele §i etajele stabilite de geologi, se realizeaza in cadrul analizelor paleogeografice (Tabelul din figura 2.2). Cu cat regiunea este mai extinsa §i mai variata ca alcatuire geologica cu atat evolutia paleogeografica va fi mai complexa §i invers.

Figura 2.2 Scara geocronologica

Ere

U c:

O a

O N

N

LU O

^

^^ E

E

o

m io

N

O N

O

a

O

N

O

E

<

CL

CO oo

 

Perioade

 

Epoci/Etaje

Orogeneze

CUATERNAR

Holocen

 

Faza attica

1,8 mil.ani

Pleistocen

NEOGEN

 

Romanian

>27 mil.ani

 

N

Dacian

Faza stirica

Faza stirica

LU

Potian

o

L

I

Meotian

P

 

Sarmatian

Badenian

Faza savica

Faza savica

N

LU C

M I

Helvetian

Burdigalian

Acvitanian

Alpina

Faza laramica

Faza laramica

PALEOGEN

Oligocen

47

mil.ani

Eocen

 
 

Paleocen

Faza austrica

CRETACIC

Danian

65

mil.ani

Senonian

 

Albian

 

Aptian

JURASIC

Malm

   

45

mil.ani

Dogger

 

Liasic

 

Chimerica

TRIASIC

 

40

mil. ani

PERMIAN

   

25

mil. ani

Hercinica

CARBONIFER

55

mil. ani

DEVONIAN

55

mil. ani

I O

I O

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

 

Caledoniana

PRECAMBRIAN

±2 mil.ani

Precambriana

Evolutia paleogeografica a spatiului romanesc este dependenta de deplasarea unor placi §i microplaci de-a lungul mai multor ere §i perioade geologice. Ele aveau dimensiuni variate, sectoare de uscat (supuse eroziunii) §i marine (se acumulau sedimente).

Inceputui evoiutiei apartine paleozoicului (acum 650 mil. ani) cand in urma deplasarii placilor de atunci sub impulsul energiilor tectonice din adanc s-au produs - ciocnirea lor §i comprimarea sedimentelor insotite de metamorfozari, vulcanism, cutarea §i ridicarea unor lanturi de munti, crearea de bazine marine.

In Europa au rezultat sistemele muntilor caledonici §i hercinici (se aflau §i pe teritoriul tarii noastre din ele ramanand la zi doar portiuni din Dobrogea) care au sudat temporar placile §i au creat un continent extins (Figura 2.3).

Cea mai mare parte a reliefului major s-a realizat in ultimii 250 mil.ani

La fnceputui mezozoicuiui prin formarea Oceanului Tethys §i a riftului Atlanticului de Nord s-au deta§at din marile regiuni de uscat din emisfera nordica placile euroasiatica, africana §i americana iar la contactul dintre acestea mai multe fragmente mai mici (intre acestea microplacile panonica, moesica etc.). Sectoarele de imbinare a microplacilor corespundeau unor bazine marine cu fose in care se acumulau sedimente ce sufereau transformari, cutari §i ridicari sub impulsul energiei tectonice din adanc. In a doua parte a mezozoicuiui §i apoi neozoic extinderea bazinului Atlantic a facilitat deplasarea placilor mari (Euroasiatica spre est, Africana spre nord), ciocnirea celor mici (din tara noastra), disparitia treptata a Oceanului Tethys.

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica Urmari ale evolutiei pliocen- cuaternare Figura 2.3

Urmari

ale

evolutiei

pliocen-

cuaternare

Figura 2.3 Evolutia paleogeografica

Pentru spatiul tarii noastre consecintele paleogeografice principale au fost:

- metamorfozarea §i cutarea rocilor din bazinele tectonice desfa§urate la contactul dintre microplaci insotita de crearea de lanturi de munti alcatuiti mai intai dominant din roci cristaline iar apoi (la inceputul neozoicului) din flis (marne, gresii, conglomerate);

7

}

5

- individualizarea unor depresiuni tectonice mari intre lanturile montane (Transilvania, Panonia) dar §i la contactul acestora cu regiunile de platforma dezvoltate pe placile moesica §i est europeana ce coborau spre orogenul carpatic; in ele se vor acumula depozite sedimentare groase;

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

- eruptii vuicanice in lungul unor fracturi adanci (in a doua parte a erei neozoice) in urma carora s-a cladit treptat lantul muntos din vestul Carpatilor Orientali, dar §i din sud-estul Muntilor Apuseni;

- reaiizarea unei unitati deluroase (Subcarpatii) la exteriorul Carpatilor Orientali §i Meridionali in a doua parte a erei neozoice, in care exista sectoare cu strate de roci cutate sau doare denivelate;

- umpierea §i exondarea bazinelor tectonice situate in interiorul §i la exteriorul Carpatilor la finele erei neozoice;

- ridicarea intensa a Carpatiior (in pliocen §i cuaternar) care a antrenat §i unitatile vecine, formarea ca uscat a regiunilor de campie §i din unele depresiuni intramontane, slabe manifestari magmatice ce-au creat maguri bazaltice;

- ciimatui rece din cuaternar (pleistocen) a perm is instalarea ghetarilor pe muntii cei mai inalti; ei au disparut odata cu incalzirea climei holocen;

- evoiutia din uitimii 10.000 ani (holocen) s-a concretizat in ridicarea

u§oara a celei mai mari parti din unitatile geografice (mai ales in munti), u§oare coborari ale unor sectoare de campie (mai ales in campiile Siretului, Timi§ului, Cri§urilor, Some§ului etc.) §i din unele depresiuni (Ciuc, Bra§ov), formarea Deltei Dunarii §i a campiei fluvio lacustre.

formarea Deltei Dunarii §i a campiei fluvio lacustre. Test de autoevaluare 2.2 1. Urmarind harta geologica

Test de autoevaluare 2.2

1. Urmarind harta geologica §i cele ce redau cateva episoade din

evolutia paleogeografica precizati care sunt unitatile formate in

paleozoic §i in cuaternar.

2. Cand s-au produs cele mai importante eruptii vulcanice §i care

au fost urmarile acestora.

3. Analizati hartile paleogeografice §i stabiliti pentru o unitatea de platforma cand a fost uscat §i cand au fost acoperite de apa.

Dupa ce ati rezolvat aceste probleme comparati raspunsurile cu cele aflate la sfar§itul unitatii de invatare. Retineti ceea ce este redat prin scriere cursiva.

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

2.3 Resursele de subsol

Sunt legate se variatele structuri geologice in care s-au format in diferite perioade de timp. Unele au fost cunoscute inca din vechime (aur, argint, minereu de fier, sare etc.), altele de abia incep a fi folosite (substantele radioactive) unele sunt aproape epuizate, altele, pe cale de a se imputina, sunt exploatate in cadrul unor programe rationale (petrol, gaze etc.).

Dezvoltarea societatii omene§ti, mai ales in ultimile secole (precumpanitor de la finele secolului al XIX-lea §i in secolul al XX- lea), a fost in stransa dependenta cu accelerarea cunoa§terii §i extragerii resurselor. Astfel, s-au dezvoltat diverse ramuri extractive §i prelucratoare. Astazi, in conditiile in care unele resurse sunt pe cale de a se epuiza sau exploatarea lor devine nerentabila datorita costurilor mari, accentul se pune tot mai mult pe o buna gospodarire a celor exploatabile §i pe prospectiuni, in vederea identificarii de noi resurse.

Distributia resurselor de subsol este dependenta de unitatile geografice in care precumpanesc minereuri feroase §i neferoase (in Carpati), substante minerale utile §i diver§i combustibili (in dealuri, campii), materiale de constructii (Carpati, Subcarpati etc.).

Carpatii, baza de resurse metalifere, carbuni superiori §i materiale de constructie

In unitatile cristaline carpatice, unde alaturi de rocile cristaline predominant exista §i roci magmatice §i sedimentare vechi, resursele sunt variate, dar rezervele sunt reduse, exploatarea multora dintre acestea fiind nerentabila.

Exista inca exploatari de minereuri de aur, argint (Muntii Apuseni), cupru (Muntii Poiana Rusca, Muntele Toroiaga din Muntii Maramure§ului), mangan (Obcina Mestecani§), fier (Muntii Poiana Rusca, Muntii Banatului), bauxita (Muntii Apuseni), mica (bazinul Lotrului). Carierele de bazalt andezit, marmura, calcar, travertin sunt numeroase, rezervele fiind foarte mari. In Muntii Banatului §i in Muntii Valcan, in rocile sedimentare vechi exista §i carbuni in rezerve mici (huila §i antracit).

La acestea se adauga rezervele de minereuri radioactive (Muntii Bihor, Muntii Almaj, Muntii Bistritei etc.), molibden (Muntii Aninei, Muntii Bihor), crom (Muntii Almaj), nichel (Muntii §ureanu), grafit (Muntii Parang).

In unitatea muntilor vulcanici §i sedimentaro-vulcanici §i vestul Carpatilor Orientali §i din sudul Muntilor Apuseni exista sulfuri polimetalice, cu concentratii diferite de aur, argint, cupru, plumb, zinc etc. Rezervele cele mai mari §i care se exploateaza se afla in muntii Igni§-Gutai §i Metaliferi.

Exista §i rezerve de sulf in Muntii Calimani, a caror extractie s-a realizat inainte de 1990. De asemenea, exista multe cariere de andezite §i de caolin (Muntii Harghita).

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

Resursele din unitatile alcatuite din roci sedimentare sunt mult mai variate, unele cu rezerve insemnate. Huila se afla in Depresiunea Petro§ani, carbunii bruni in depresiunile Comane§ti §i Almaj, iar lignitul, care are cea mai mare pondere intre resursele carbonifere, se gase§te in strate cu grosimi nu prea mari, situate la adancimi diferite, in Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Getici, nordul Podi§ului Getic (de la Motru la Oltet), Muntii Baraolt.

Petrolul, gazele naturale, sarea §i lignitul sunt resurse dominante in regiunile de deal

Zacamintele de petrol sunt concentrate cu rezerve mai mari in Subcarpati, Podi§ul Getic, Campia Romana, pe platforma Marii Negre §i cu rezerve reduse in Campia de Vest (bazinele Timi§- Arad), Depresiunea Bra§ov, sudul Podi§ului Moldovei.

Asociate petrolului sunt gazele de sonda, exploatate in mai multe locuri din Subcarpati, Campia Romana §i Podi§ul Getic. Gazul metan este concentrat in peste 60 de structuri bogate din Depresiunea colinara a Transilvaniei (Campia Transilvaniei §i Podi§ul Tarnavelor), de unde, prin conducte, este dirijat catre marile centre economice din tara. Mici rezerve de gaz metan exista §i in centrul Podi§ului Moldovei.

Sarea reprezinta o mare bogatie a tarii, masivele de sare, situate aproape de suprafata, fiind raspandite in Subcarpati §i pe marginile Depresiunii colinare a Transilvaniei, precum §i in Depresiunea Maramure§. Cantitatile extrase asigura necesarul industriei, al consumului alimentar §i acopera §i ofera disponibilitati pentru export.

Proiectul pentru Invatamantul Rural

15

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica RASPUNSURI §I AUTOEVALUARE COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE

RASPUNSURI

§I

AUTOEVALUARE

COMENTARII

LA

INTREBARILE

DIN

TESTELE

DE

Formulati intrebari apropiate ca sens §i incercati rezolvari pe baza textului din aceasta unitate de invatare.

Comparati raspunsurile dumneavoastra cu cele de mai jos.

Testul de autoevaluare 2.1 1. In Campia Romana la suprafata sunt roci cuaternare reprezentate de loessuri, nisipuri, pietri§ marunt. Sub acestea sunt sedimente neozoice §i mezozoice §i un fundament alcatuit din roci cristaline §i granite proterozoice. Carpatii Meridionaii sunt formati dominant din §isturi cristaline §i granite foarte vechi la care se adauga calcare §i conglomerate mezozoice iar in unele depresiuni gresii, marne din neozoic.

2. Carpatii Orientaii sunt alcatuiti din mai multe unitati structurale care se e§aloneaza de la vest la est (unitatea vulcanica neogena, §irul depresiunilor tectonice - Maramure§,

fli§. Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Bra§ov), unitatea masivelor cristaline, unitatilor montane din

3. Rociie cuaternare au o desfa§urare larga in unitatile de campie, in unele depresiuni

tectonice din munti §i Subcarpati, in lungul vailor §i in campia fluvio-lacustra litorala.

Testul de autoevaluare 2.2

1. In paieozoic mi§carile tectonice au creat mai multe regiuni de uscat din care s-au pastrat sectoare in unitatile structurale din Dobrogea de nord-vest §i Podi§ul Casimcea. In cuaternar prin umplerea unor bazine lacustre cu sedimente au rezultat Campia Romana, Campia de Vest (Banato-Some§ana), Delta Dunarii, campia fluvio-lacustra litorala §i probabil §esul unor depresiuni intramontane (Bra§ov).

2. Ceie mai importante eruptii vuicanice s-au realizat in neogen in lungul unor fracturi

adanci din estul Depresiunii Transilvaniei §i sud estul Muntilor Apuseni. Au dat na§tere la

vulcani extin§i care in Carpatii Orientali au creat un lant de masive iar in Muntii Apuseni munti izolati sau grupati.

3. Unitatea de relief aleasa este Podi§ui Moidovei care se suprapune pe Platforma

moldoveneasca. Este o unitate foarte veche (din precambrian) care fn paieozoicui inferior era aproape fn fntregime uscat fiind supusa modelarii subaeriene. Uscatui s-a extins (exceptie un sector redus in bazinul Barladului) spre sud fn paieozoicui superior §i ia fnceputui mezozoicuiui cand fn urma mi§cariior hercinice s-au adaugat o punte de legatura cu Platforma din Dobrogea. In neozoic fnsa regiunea coboara fiind acoperita de apeie marii. Se produc intense acumulari de depozite sedimentare. De ia fnceputui piiocenuiui apeie marii se retrag spre sud, astfel incat daca jumatatea nordica devine uscat in cea sudica (bazinul Barladului) continua procesele de sedimentare. Retragerea marii continua §i fn piiocenui superior §i se fncheie fn pieistocen cand intreg podi§ul a devenit uscat in care raurile se vor adanci pe traseele actuale.

Alcatuire geologica §i evolutie paleogeografica

^ LUCRAREA DE VERIFICARE Nr. 2 Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoa§terea capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la Tntrebari vorfi transmise tutorelui pentru comentarii, corectare §i evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele :

-titulatura acestui curs -numarul lucrarii de verificare -numele §i prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina) -adresa cursantului Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat §i sa nu depa§easca o jumatate de pagina. Pentru u§urinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum §i o distanta similara intre raspunsuri.

Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, §coala unde activati §i pozitia in cadrul corpului profesoral.

Problema la care trebuie sa raspundeti pentru aceasta tema (raspunsurile sa nu depa§easca % pagini; punctele pentru notare sunt trecute in paranteza; se adauga un punct din oficiu) este urmatoarea:

1.Evolutia paleogeografica a teritoriului Romaniei. (6 p.) 2.Cateva caracteristici geologice ale unitatii geografice in care se afla localitatea dumneavoastra. (3 p.)

In stabilirea raspunsurilor trebuie sa aveti in vedere urmatoarele lucruri:

- insu§irea corecta a textului din unitatea de invatarea inclusiv urmarirea hartilor paleogeografice la primul punct; - fixarea aproximativa a pozitiei geografice a localitatii dumneavoastra pe fiecare harta geologica §i extragerea de pe aceasta a informatiei necesare; corelarea informatiilor §i realizarea unui text de 5-10 randuri in care sa se aprecieze: unitatea geologica mare in care se afla, tipurile de formatiuni geologice principale (dupa varsta §i alcatuire), situatia paleogeografica in diferite etape de evolutie paleogeografica, unele resurse importante.

Lucrarea va fi transmisa tutorelui pentru verificare §i notare (forma de trimitere §i data vor fi stabilite de tutore).

Bibliografie minimala:

lelenicz M., Ileana Patru , (2005), Romania-Geografie fizica (pg. 29-38), Edit. Universitara, Bucure§ti. Mutihac V., §i colab., (2004), Geologia Romaniei (ultimul capitol), Edit. Universitara, Bucure§ti. ***(1983), Geografia Romaniei (pg. 76-83), vol. I, Edit. Academiei, Bucure§ti.

Relieful

UNITATEA DE INVATARE Nr.3

i

RELIEFUL

Cuprins Obiectivele unitatii de invatare nr.3

26

3.1. Caracteristici definitorii

26

3.2. Relieful §i alcatuirea geologica

30

3.3. Tipuri de reliefuri create de agentii externi

33

3.4. Unitatile de relief

37

Comentarii §i raspunsuri la teste

54

Lucrarea de verificare nr.3

58

Bibliografie minimala

58

Obiectivele unitatii de invatare nr.3

r

r

Pe baza cuno§tintelor asimilate la aceasta tema veti reu§i:

• sa intelegeti ca relieful constituie baza sistemului oricarei unitati geografice;

• sa cunoa§teti relatiile care deriva din interferenta cu alcatuirea §i structura geologica;

• sa apreciati calitativ §i cantitativ rolul agentilor externi (apa curgatoare, ghetari, vant, vietuitoare etc.) dar §i al gravitatiei in modelarea reliefului creat de tectonica §i in dezvoltarea unor tipuri de relief specifice;

• sa puteti diferentia pe teritoriul tarii noastre unitati de relief pe care le poti ierarhiza pe mai multe trepte.

3.1 Caracteristici definitorii

Sunt trasaturi cu caracter calitativ ce definesc infati§area de ansamblu a reliefului §i a fiecarui component.

Caracteristici

Relieful Romaniei se caracterizeaza prin:

morfografice

- Este un sistem fnchegat, in care se includ ca principale componente muntii, dealurile, podi§urile, campiile.

- Sistemul alcatuie§te un uria§ amfiteatru natural in care lantul carpatic se dezvolta ca o imensa „coroana" incadrata la exterior §i interior de celelalte unitati mai joase.

- Varietatea reliefului Romaniei deriva din complexitatea alcatuirii geologice §i multilateralitatea evolutiei, indeosebi pe parcursul a aproape 650 milioane de ani. Exista munti, podi§uri, dealuri, campii generate in sute de milioane de ani dupa cum sunt terase §i lunci extinse, Delta Dunarii etc. formate in intervale scurte de timp.

- Proportionalitatea repartitiei marilor trepte de relief este evidenta (munti cca 28%, dealurile §i podi§urile 42%, campiile 30%) ea reflectandu-se nu numai in distributia tipurilor de peisaj ci §i in modalitatile de folosinta a terenurilor.

Relieful

- Desfa§urarea concentrica §i relativ simetrica este exprimata de prezenta in centrul sistemului a Depresiunii colinare a Transilvaniei inconjurata de lantul muntilor Carpati, la exteriorul carora sunt dealuri, podi§uri §i apoi campii.

- Directionarea marilor sisteme de vai §i depresiuni prin traversarea treptelor de relief principale a impus accesibilitatea pentru habitat §i comunicatie a intregului spatiu.

Se adauga §i alte caracteristici ce pot fi urmarite la nivelul fiecarei trepte §i care pun in evidenta elemente de ordin cantitativ apreciate atat la nivelul intregului relief cat §i pentru fiecare forma in parte.

intregului relief cat §i pentru fiecare forma in parte. Carpatii formati la finele mezozoicului §i in

Carpatii formati la finele mezozoicului §i in neozoic sunt munti cu altitudini medii in raport cu alte sisteme de pe Glob, au un grad accentuat de fragmentare impus de multimea vailor mari §i adanci dar §i de frecventa depresiunilor §i pasurilor. Imaginea generala este aceea de asociere de masive separate de numeroase vai longitudinale §i transversale cu depresiuni cu origine diferita, defilee §i chei etc. Interfluviile sunt variate ca infati§are §i destul de mult ramificate spre exterior. La inaltimi mari sunt creste cu versanti abrupti impu§i de alcatuirea geologica, modelarea glaciara §i periglaciara. Exista §i platouri (vulcanice, pe calcare), dar cele mai multe interfluvii sunt rotunjite. Constituie un spatiu populat cu a§ezari ce urca frecvent pana la 1000-1100 m.

Dealurile §i podi§urile alcatuiesc o treapta intermediara ce incadreaza muntii pe toate laturile. Au rezultat dominant in neozoic, au inaltimi influentate de ridicarea Carpatilor §i o infati§are generala variata impusa de alcatuirea lor din roci cu rezistenta mai mica la atacul agentilor externi dar §i de fragmentarea determinata de o retea densa de vai proprii dar §i de cele care coboara din munti. Versantii au o infati§are complexa fiind intens afectati de torentialitate §i alunecari de teren. La podi§uri predomina platourile §i versantii cu pante mari pe care se produc alunecari, prabu§iri, §iroiri. Vaile sunt largi cu mai multe terase. Constituie spatiul cel mai intens populat.

Campiile se afla in sudul §i vestul tarii; reprezinta asocieri de interfluvii plate, intinse (campuri) §i vai cu lunci largi. Domina spectrul culturilor agricole dar §i multimea a§ezarilor. Figura 3.1

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Relieful Figura 3.1 Harta fizica a Romaniei Caracteristici Hipsometric relieful se dezvolta de la zero metri

Figura 3.1 Harta fizica a Romaniei

Caracteristici

Hipsometric relieful se dezvolta de la zero metri (linia de tarm a

morfometrice

Marii Negre) la varfurile ce depa§esc 2500 m in Carpati. Se poate adauga §i spatiul submers din apele teritoriale. Cea mai mare parte a reliefului Romaniei se afla la altitudinea de sub 1000 m (42% intre 0 §i 200 m - reprezentand campii §i podi§uri joase; 46% intre 200 §i 1000 m specifice dealurilor, podi^urilor §i catorva campii inalte), muntilor revenindu-le doar 12% (1% peste 2000 m); exista 11 varfuri cu inaltimi de la 2500 m in sus (vf. Moldoveanu 2544 m). (Tabelele din figurile 3.2 §i 3.3)

 

Figura 3.2 Suprafata principalelor unitati de relief.

 
 

Unitati de relief

Km 2

%

Din total

»

 

unitatea

majora

Munti

66

720

28

 

Carpatii Orientali

35

900

15

53,82

Carpatii Meridionali

13

800

5,9

20,68

Carpatii Occidentali

17

020

7,1

25,50

Muntii

Banatului

4

620

1,9

6,92

Muntii

Apuseni

12

400

5,2

18,58

Dealuri

podi§uri

99

580

42

 

Subcarpati

15

100

6,35

 

Subcarpatii

Moldovei

3

725

1,56

24,67

Subcarpatii de

Curbura

6

950

2,92

46,02

Subcarpatii

Getici

4

425

1,86

29,31

 

Relieful

Dealurile de Vest (Banato-Some$ene)

9

275

3,9

 

Podi§ul Moldovei

22

200

9,38

 

Podi§ul Sucevei

5

550

2,35

25

Campia Moldovei

6

725

2,85

30,3

Podi§ul Barladului

9

925

4,17

44,7

Depresiunea colinara a Transilvaniei (Dealurile Transilvaniei)

26

675

11,25

 

Podi§ul Some§an

4

650

1,95

17,43

Campia Transilvaniei

4

550

1,91

17,06

Podi§ul Tarnavelor

10

975

4,62

41,14

Subcarpatii Transilvaniei

6

500

2,75

24,37

Podi§ul Getic

13

950

5,9

 

Podi§ul Mehedinti

 

760

0,32

 

Podi§ul Dobrogei

11

620

4,9

 

Campii

71 200

30

 

Campia Romana

49

975

21,07

 

Campia de Vest (Banato-Some§ana)

17

725

7,46

 

Campia fluvio-lacustra

3

500

1,47

 

Figura 3.3 Suprafata treptelor hipsometrice

Trepte hipsometrice

Km 2

%

0

- 100 m

 

49

780

21

100

- 200

m

49

970

21

200

- 500

m

73

625

31

500

- 1

000 m

35

625

15

1 000 - 1 500 m

19

000

8

1 500 - 2 000 m

7

125

3

2 000 - 2 500 m

2

292

0,96

> 2 500 m

   

83

0,04

Fragmentarea este intensa fiind generata de mai multe generatii de

vai. Valorile cele mai mari sunt in munti §i in dealurile inalte (peste

1

km/km 2 §i 200-800 m energie de relief) iar cele mai reduse in

campii §i podi§uri (sub 0,8 km/km 2 , sub 200 m energie de relief).

Pantele reflecta situatiile cele mai complexe in Carpati §i in dealurile inalte datorita varietatii alcatuirii petrografice, inaltimilor, evolutiei, fragmentarii accentuate. Dealurile cu altitudini mici frecvent se incadreaza in intervalul 15-25 0 cu dominarea valorilor ridicate la partea superioara a versantilor §i pe fa§iile de roci dure §i a celor mici la poale §i pe terasele vailor. La unitatile de podi§ §i de campii se impun doua categorii - cele sub 5 0 pe podurile interfluviale §i peste 20 0 pe versanti (unde sunt loessuri ajung la peste 60 0 ).

pe versanti (unde sunt loessuri ajung la peste 60 0 ). Cum regiunile de campie §i

Cum regiunile de campie §i de dealuri joase (sub 500 m) depa§esc 70% din teritoriul Romaniei rezulta ca pe ansamblu pantele mici care sunt dominante §i fragmentarea redusa asigura favorabilitatea habitatului, culturilor agricole §i desfa§urarii retelei de comunicatie. Opus rn regiunile de munte §i de dealuri Inalte, fragmentarea intensa, dinamica de versant accentuata, pantele in general ridicate ca valoare constituie factori de restrictionare pentru a§ezari, economia agricola §i caile de comunicatie. Aici a§ezarile sunt pe vai §i In vatra depresiunilor §i mai rar urca pe platourile mai Inalte dar cu expuneri favorabile.

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Relieful Test de autoevaluare 3.1 1. Urmariti harta fizica a Romaniei (din atlas), profilele §i textul

Test de autoevaluare 3.1

1. Urmariti harta fizica a Romaniei (din atlas), profilele §i textul din

carte §i stabiliti principalele caracteristici ale reliefului.

2. Comparati valorile din tabelul 1 din carte §i stabiliti ierarhizarea

unitatilor din spatiul montan.

3. Precizati care sunt factorii care determina fragmentarea reliefului

§i unde aceasta este mai mare.

Verificati §i comparati raspunsurile dumneavoastra cu rezolvarile inserate la sfar§itul unitatii de invatare. Retineti ceea ce este redat cu scriere cursiva.

3.2 Relieful §i alcatuirea geologica

Relieful ca sistem unitar este alcatuit dintr-un numar mare de unitati care se inscriu pe diferite trepte ierarhice fiecare cu anumite caracteristici determinate de alcatuirea geologica §i evolutia data de factorii tectonici. Astfel, la fiecare din cele patru unitati majore de relief se pot separa subunitati cu trasaturi petrografice §i structurale distincte.

Muntii - cea mai complexa §i mai variata grupare de unitati ca alcatuire

9

In Romania in afara de Carpati - munti realizati prin cutari, eruptii vulcanice §i ridicari in mezozoic §i neozoic exista §i un fragment din lantul hercinic (paleozoic) situat in Dobrogea. Pe ansamblu se pot

separa mai ales in cadrul lantului carpatic mai multe tipuri.

Munti alcatuiti dominant din roci cristaline in care sunt incorporate §i mase de roci magmatice (granite) §i fa§ii de roci sedimentare (indeosebi calcare); au cele mai mari inaltimi, vai adanci §i inguste (uneori defilee taiate de marile rauri - Olt, Jiu, Dunarea etc.), creste alpine §i subalpine (cu forme glaciare), masivitate pe rocile cristaline. Sunt tipici in Carpatii Meridionali, in Muntii Apuseni, nordul Carpatilor Orientali.

26

Munti alcatuiti din roci cristaline §i mase de granite hercinice. Sunt in nord-vestul Dobrogei, au inaltime mica datorita indelungatei evolutii, sunt alcatuiti din creste pe cuartite, culmi rotunjite, greoaie, pe §isturi cristaline §i masive pe granite.

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Munti formati dominant din roci sedimentare (fli§ alcatuit din alternante de strate de gresii, marne, argile, conglomerate etc.); au altitudini mai mici de 2000 m; eroziunea diferentiala a impus culmile formate din roci dure §i vai §i depresiuni in sectoare cu predominarea celor u§or de dislocat. Precumpanesc in Carpatii Orientali.

Munti alcatuiti din roci vulcanice care au altitudini de 500-2000 m; contin resturi din aparate vulcanice, conuri §i fragmente de cratere, platouri vulcanice extinse, vai inguste; formeaza gruparile din estul Carpatilor Orientali.

Munti formati din roci sedimentare strapunse de materia vulcanica care s-au consolidat pe anumite aliniamente; pe rocile sedimentare sunt culmi netede, prelungi care sunt dominate de varfuri, creste, ziduri de magma consolidata (Muntii Metaliferi, Muntii Lapu§- Bargau).

Depresiuni tectonice §i de baraj vulcanic - au dimensiuni mari, fiind la origine bazine sedimentare (grabene) inconjurate de munti inaltati (horsturi, exemplu - Ciuc, Gheorgheni, Bra§ov, Petro§ani, Brad, Almaj etc.).

Dealuri §i podi§uri cu alcatuire predominant sedimentara §i structuri simple

Se afla la exteriorul (mai ales pe fundament de platforma) §i interiorul Carpatilor, au inaltimi de cativa zeci de metri (Dobrogea) la 800-1000 m (Subcarpati), sunt formati din strate de roci sedimentare cutate sau inclinate pe o directie, sunt alcatuite din culmi §i platouri cu versanti intens afectate de deplasari de teren §i §iroire separate de vai cu terase extinse.

Se separa:

Podi§uri §i dealuri alcatuite din strate de roci sedimentare cu dispozitie tabulara (Dobrogea de Sud) sau inclinata (Podi§ul Moldovei, Podi§ul Getic); au inaltimi medii §i versanti afectati de alunecari §i torenti.

Podi§uri dezvoltate pe structuri cutate nivelate (Dobrogea Centrala, Podi§ul Babadag, Podi§ul Mehedinti). Podi§ din roci eruptive (Podi§ul Niculitel), de tip bazaltic (de la inceputul mezozoicului).

Dealuri formate din strate de roci sedimentare cutate (Subcarpati, Depresiunea colinara a Transilvaniei etc.); au inaltimi mari §i intense degradari pe versanti.

Dealuri alcatuite din roci cristaline §i eruptive; au caracter izolat cu aspect de maguri sau creste care se ridica cu cativa zeci de metri deasupra culmilor formate din roci sedimentare (Culmea Codrului, Dealul Prisnel, Magura §imleu etc.).

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Campiile, cele mai noi unitati de relief caracterizate prin monotonie ca alcatuire geologica

9

Au fundamente la adancime §i care sunt constituite din roci foarte vechi; peste ele urmeaza acumulari bogate de roci sedimentare din mezozoic §i neozoic. La suprafata sunt roci cuaternare (pietri§uri marunte, nisipuri, loess etc.). Pozitional sunt trei unitati - Campia de Vest (Banato-Some§ana) in vestul tarii, Campia Romana in sudul Romaniei §i campia fluvio-lacustra dobrogeana (include Delta §i

spatiul jos de la sud de aceasta). In primele unitati se separa:

- Campii fnalte, formate din imbinarea unor conuri de aluviuni

imense depuse de raurile ce vin din munti §i dealuri avand caracteristica unor prispe la marginea acestora.

- Campii joase unde datorita lasarii (coborarii) lente a uscatului,

raurile aluvioneaza, se despletesc iar terenurile sunt mla§tinoase.

Retineti!

se despletesc iar terenurile sunt mla§tinoase. Retineti! Factorii de natura geologica au un rol fnsemnat fn
se despletesc iar terenurile sunt mla§tinoase. Retineti! Factorii de natura geologica au un rol fnsemnat fn

Factorii de natura geologica au un rol fnsemnat fn geneza §i evolutia reliefului major dar §i fn imprimarea diferitelor caracteristici ale formelor create de agentii externi. Acestea sunt bine conturate fn Carpati unde pot fi urmarite de la nivelul peisajului unitatilor mai mari (masive) pana la cel al caracteristicilor formelor secundare (varfuri, creste etc.) §i din ce fn ce mai redus la podi§uri, dealuri (aliniamente de trasaturi ale versantilor, vailor sau platourilor) §i foarte putin la campii (la acestea rolul factorului geologic se deduce din unele aspecte cu caracter dinamic sau forme de relief singulare, exemplu: aliniamente de crovuri sau palnii de sufoziune).

Test de autoevaluare 3.2

1. Comparati datele de pe harta geologica cu cele de pe harta

fizica (din Atlasul geografic) §i stabiliti - alcatuirea §i varsta geologica a fiecarei unitati de relief din Dobrogea.

2. Parcurgeti imaginar pe harta geologica un profil de la vest la est prin Carpatii Orientali intre localitatile Reghin §i Piatra Neamt §i precizati originea §i alcatuirea geologica a principalelor unitati de relief.

3. Precizati unitatile de relief in alcatuirea carora rocile eruptive §i

magmatice se afla la suprafata §i impun anumite caracteristici.

Relieful

Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfar§itul unitatii de invatare. Retineti pentru comparatie cu raspunsurile dumneavoastra ceea ce este redat prin scrierea cursiva.

3.3 Tipuri de forme de relief create de agentii externi

Din momentul exondarii §i ridicarii unui relief major creat de factorii tectonici, acesta este supus actiunii agentilor externi care prin diverse procese tind pe ansamblu sa-l niveleze. In amanunt acestea creeaza diverse tipuri de forme de relief cu dimensiuni §i infati§are variata ce apar ca detalii in cuprinsul marilor reliefuri. Fiecare tip insa reflecta o geneza, evolutie, varsta §i grad de pastrare diferit.

Suprafetele de Reprezinta finalizarea unor etape de evolutie a unor regiuni nivelare, marturii montane, deluroase sau de podi§, in zeci §i sute de milioane de ani. ale unor evolutii de durata Apar la nivelul interfluviilor ca poduri netede sau slab inclinate situate la altitudini diferite. Ridicarea tectonica a regiunii §i deci §i a suprafetei determina finalizarea etapei ce a creat-o §i inceputul altei etape cand ea va fi fragmentata §i transformata in marturii disparate. Deci, cu cat o regiune muntoasa trece prin mai multe etape de evolutie cu atat in cadrul ei se vor pastra la altitudini diferite marturii ale acestora.

9

In Carpati au fost descrise mai multe suprafete de nivelare formate din cretacicul superior §i pana la finele neozoicului. Lor li s-au acordat diverse denumiri dupa locurile unde au o desfa§urare clara. Spre exemplu Emm. de Martonne in Carpatii Meridionali a separat trei nivele de suprafete numite Borascu (eocena), Raul §es (miocena), Gornovita (pliocena) pe care le-a regasit la alte inaltimi in Muntii Banatului §i in Muntii Apuseni unde le-a dat alte denumiri. In Carpatii Orientali au fost identificate de alti geografi pana la cinci suprafete care sunt mai bine pastrate in masivele cristaline.

Intrucat masivele montane de-a lungul sutelor de milioane de ani au suferit ridicari cu intensitate diferita de la o etapa la alta §i pozitia altimetrica a petecelor ramase de la fiecare suprafata de eroziune este deosebita.

Astfel suprafata superioara (Borascu prezenta in Muntii Semenic la 1400 m se afla la alta altitudine in celelalte masive - 1800 m in Retezat, 2000 m in Fagara§, 1600 m in Muntii Bihorului, 1800 m in Rodnei).

In regiunile deluroase §i de podi§ deoarece au fost exondate definitiv in a doua parte a neozoicului nu s-au format decat una- doua suprafete ce apar ca poduri interfluviale alungite sau rotunjite.

Terasele, dovezi ale evolutiei cuaternare

Reprezinta trepte create prin procese fluviatile in lungul vailor, in cuaternar in conditiile alternantei generale a climatului (faze reci cu faze temperate) §i a producerii de mi§cari tectonice de ridicare cu intensitati diferite in timp §i de la o regiune la alta. In munti §i Subcarpati exista in medie 6-8 terase, in restul dealurilor §i podi§urilor 3-6 terase iar in campii 1-3 terase. (Figura 3.4)

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Numarul lor este mai mare in regiunile afectate de ridicari repetate (Subcarpati) §i mai mic in cele in care s-au produs §i unele coborari locale. Cele mai extinse sunt in culoarele vailor - Dunarea, Siret, Moldova, Bistrita, Trotu§, Prahova, Olt, Jiu, Mure§, Tarnava, Some§, Cri§uri etc. Terasele constituie (datorita netezirii podurilor) terenuri propice pentru a§ezari, cai de comunicatie, culturi.

Luncile, cele mai recente forme fluviatile

Relieful glaciar, marturie a unor faze cu climat rece in cuaternar

Au fost create de rauri in ultimii zece mii de ani (holocen) fiind foarte largi la marile rauri (Olt, Siret, Mure§, Some§, Dunare etc.) mai ales in regiunile deluroase, de campie sau in depresiunile din munti. Doar portiunile mai inalte din lunci sunt folosite pentru unele culturi §i chiar pentru locuire.

In pleistocenul superior in fazele cu climat rece ce au afectat o mare parte din Europa, in Carpati la altitudini de peste 1800 m s-au dezvoltat ghetari de vale, circ §i platou. Urmele modelarii exercitate de ace§tia, probabil in doua faze, au ramas sub forma de circuri, vai, praguri, morene §i creste glaciare (in masivele Bucegi, Fagara§, Parang, Retezat, Godeanu etc.); in multe din microdepresiunile create prin acumularea apei au rezultat ulterior lacuri.

Are frecventa mare pe calcare §i sare in multe unitati din Carpati Relieful carstic, (muntii Aninei, Padurea Craiului, Bihor, Codru Moma, Piatra prezent pe roci Craiului, Capatanei, Ora§tiei etc.) §i regiunile deluroase §i de podi§ dizolvabile (Mehedinti, Dobrogea, Transilvania).

Cele mai complexe forme de exo §i endocarst sunt pe platourile situate intre 400 §i 1600 m. Exista peste 4000 de pe§teri, chei, diverse tipuri de depresiuni carstice etc. Pe masivele de sare sunt forme de suprafata (lapiezuri, avene) dar §i subterane in Subcarpati (Slanicul de Buzau, Slanic Prahova, Ocnele Mari etc.), Transilvania (Sovata, Praid, Ocna Sibiu etc.).

26

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Relieful Figura 3.4 Harta tipurilor de relief din Romania Loessul §i formele Aceasta roca are grosimi

Figura 3.4 Harta tipurilor de relief din Romania

Loessul §i formele Aceasta roca are grosimi mari in sud-estul §i estul Romaniei. Pe ea de ta sar e § i cele doua procese au creat microdepresiuni (crovuri, gavane), pe platouri §i palnii, hrube §i desprinderi de fa§ii in lungul malurilor

sufoziun e

abrupte

(cele

mai

insemnate

sunt in

Dobrogea, estul Campiei

Romane §i sudul Podi§ului Moldovei).

R e li e f u l d e d u n e

Este creat in campiile Olteniei, Carei, Baragan, pe grindurile mari din Delta Dunarii (Letea, Caraorman etc.) dar §i la Reci in Depresiunea Bra§ov. Sunt dune cu inaltimi mici dezvoltate pe directia dominanta a vantului.

Relieful vulcanic Cuprinde forme rezultate in urma activitatii vulcanice din neogen §i cuaternar (platouri, conuri, resturi din caldeire prezente in Muntii Gutai, Calimani, Harghita etc.), cat §i diverse corpuri magmatice consolidate in interiorul scoartei sau al aparatelor vulcanice §i care prin eroziune au ajuns la zi sub forma de ziduri, maguri, coloane, creste (Detunatele din Muntii Metaliferi, coloanele de la Raco§, culmile din Muntii Macin etc.).

Prin adancirea raurilor in rocile vulcanice au rezultat defilee (in lungul Oltului, la Tu§nad §i Raco§-Augustin, al Mure§ului la Toplita- Deda sau in cateva locuri in aval de Deva; pe Cri§ul Alb etc).

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Coloanele, babele, sfinc§ii din masivele formate din conglomerate sau aglomerate vulcanice

Relieful litoral rezultat al evolutiei din ultimile milenii

9

Retineti!

9

9

Sunt rezultatul eroziunii diferentiate in muntii Ceahlau (turnuri), Ciuca§ (Tigaile, Babele la sfat, Coltii Nitrii etc.), Bucegi (Babele, Sfinxul), unde mase de conglomerate au grosime mare. Sunt insa §i in unele masive vulcanice individualizate in aglomerate vulcanice groase in Calimani (Apostolii, Mo§ul), Gutai, Igni§ etc.

Dezvoltarea cordoanelor de nisip a determinat inchiderea golfurilor §i formarea de lagune (Razim-Sinoe §i Siutghiol), limane (Tatlageac, Techirghiol etc.), a Deltei Dunarii, a multor fa§ii de plaja

etc. Pe de alta parte eroziunea exercitata de valuri a impus faleze de cativa metri §i platforme litorale de abraziune.

Actiunea agentilor externi a creat in timp o mare diversitate de forme de relief care au evolutie, dimensiuni §i durata de existenta diferita. Unele sunt caracteristice agentului care le-a creat (vaile, terasele, luncile sunt rezultatul actiunii in timp a raurilor; dunele de nisip sunt produse de vant, relieful glaciar a fost creat de ghetari in pleistocen etc.), altele au rezultat prin asocierea in timp indelungat a proceselor generate de mai multi agenti (suprafetele de nivelare).

Sunt insa §i forme de relief create de agentii externi pe anumite tipuri de roci acestea prin proprietatile lor influentand desfa§urarea proceselor §i caracteristicile formelor rezultate (relieful carstic, relieful de sufoziune §i tasare etc.).

Se adauga formele de relief individualizate de catre agentii externi pe anumite structuri geologice. Sunt evidente pe structurile in care stratele de roci sunt dispuse orizontal (Dobrogea de Sud), inclinat (Podi§ul Moldovei, Podi§ul Some§an, Podi§ul Getic etc.), cutat (in unele sectoare din Subcarpati din estul Depresiunii colinare a Transilvaniei etc.)

O

grupa

distincta

de

forme

de

relief a

rezultat prin

activitatile

realizate de om. Ele alcatuiesc relieful antropic, tipice fiind carierele, canalele, rambleele, platourile nivelate pentru diverse constructii, terasele pe versanti etc.

Test de autoevaluare 3.3 1. Pe baza datelor din text §i din bibliografie stabiliti masivele care au suferit o modelare glaciara. Exemplificari detaliate pentru Carpatii Meridionali.

Relieful

2. Dati exemple de regiuni cu relief carstic important; enumerati sectoare de chei §i pe§teri renumite.

3. Definiti caracteristicile reliefului litoral romanesc.

Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfar§itul unitatii de invatare. Comparati raspunsurile dumneavoastra cu ceea ce este redat cu scriere cursiva.

3.4 Unitatile de relief principale

Prin actiunea agentilor interni §i externi au rezultat mai intai marile unitati de relief (munti, dealuri, campii) iar in cadrul acestora ulterior au fost deta§ate subunitati cu marime §i caracteristici diferite (infati§are, inaltime, alcatuire petrografica etc.), toate insa alcatuind sistemul orografic al tarii noastre. Axul sistemului il constituie Carpatii care au influentat atat geneza §i evolutia podi§urilor, dealurilor §i campiilor limitrofe dar le-a antrenat in inaltare de la finele neozoicului dandu-le, in mare, altitudinile actuale. Prin fragmentarea data de reteaua de rauri principala ce-§i au obar§ia in Carpati dar care au inaintat treptat in dealuri §i apoi campii, pe masura ridicarilor s-a ajuns la conturarea de subunitati de ordine diferite. De la aceasta regula se abate doar Podi§ul Dobrogei a carui evolutie a depins de raporturile dintre oscilatiile nivelului marii §i ridicarile sau coborarile regiunii in neozoic. Ca urmare, cele patru unitati de relief majore se impart in subunitati de ordine diferite fiecare cu caracteristici distincte.

Caracteristici

generale.

Subunitati

9

CARPATII

9

Formeaza un lant de cca 1500 km intre Bazinul Vienei §i Timoc avand in Romania peste 900 km.

Altitudinea maxima in Romania este 2544 m (Vf. Moldoveanu), iar cea medie de cca 840 m.

Reprezinta un mozaic petrografic fiind alcatuit din toate tipurile de roci, imbinate diferit de la o unitate la alta.

Relieful este alcatuit din creste inguste (la peste 2000 m), culmi rotunjite §i platouri, circuri §i vai glaciare, forme carstice, conuri §i platouri vulcanice, chei, defilee, depresiuni etc.

Desfa§urarea In suprafata §i dezvoltarea pe verticala au determinat diferentieri importante de natura climatica, in distributia vegetatiei, solurilor in conditionarea directiilor principale ale retelei de vai.

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Resursele naturale bogate, culoarele de vai largi (cu terase) §i depresiunile au facilitat dezvoltarea a§ezarilor §i cailor de comunicatie. Se divid in trei grupari mari fiecare cu numeroase subunitati.

Carpatii Orientali.

Se desfa§oara intre granita cu Ucraina §i Valea Prahovei fiind cel mai lung lant muntos; domina regiunile limitrofe prin diferente de nivel de 400-1000 m.

Caracteristici Sunt alcatuip din masive separate de depresiuni mari §i vai largi desfa§urate in general in §iruri paralele ce se succed de la vest la est.

Au altitudini de 800-1900 m (depa§esc 2000 m in muntii Rodnei §i Calimani).

Subunitati

Se divid in trei grupe fiecare cu mai multe subunitati:

a

K

1) Grupa nordica (Carpatii Bucovinei §i ai Maramure§ului).

Tine

de

la

Moldova.

granita

cu

Ucraina

Diviziuni §i caracteristici:

la

culoarul

depresionar

Dorna-

- in vest sunt munti vulcanici (Oa§, Igni§, Gutai) sau munti alcatuiti din roci sedimentare strapunse de corpuri vulcanice (Lapu§, Tible§, Bargau).

- fn centru se afla masive din roci cristaline cu inaltimi mari M. Maramure§; M. Rodnei (au cele mai mari altitudini in vf. Pietrosu 2303 m §i vf. Ineu 2279 m, relief glaciar bogat); M. Suhard §i Obcina Mestecani§.

- in est exista Obcina Feredeu §i Obcina Mare (mai joase §i alcatuite din gresii §i marne).

Depresiunile Oa§, Maramure§, Dornelor, Campulung, cu vai largi cu terase §i mai multe pasuri (Tihuta 1201 m, Mestecani§ 1096 m).

2) Grupa centrala (Carpatii Moldo-transilvaneni). Este cea mai intinsa ajungand in sud pana la Depresiunea Bra§ov §i pasurile Oituz §i §inca.

Diviziuni §i caracteristici:

- Munti vulcanici (Calimani, 2100 m, urme de relief glaciar; Gurghiu §i Harghita, inaltimi mai mici, conuri §i platouri vulcanice).

- Masive cristaline cu petece de calcare (Giumalau §i Rarau la nord de Bistrita, Giurgeu, Ha§ma§ §i Ciuc in sud).

- Masive §i culmi aproape paralele alcatuite din fli§ cretacic §i paleogen, cu inaltimi mici (M. Stani§oarei pe stanga Bistritei; M. Ceahlau 1907m, cu platouri §i abrupturi pe conglomerate; Tarcau, Go§manu, Nemira, Berzunt).

- Unitati montane joase la sub 1200 m dominant formate din roci sedimentare la care se adauga cateva varfuri vulcanice (Per§ani, Bodoc, Baraolt).

26

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Depresiuni tectonice (Gheorgheni, Ciuc, Comane§ti - cele mai extinse cu §esuri largi §i terase), culoare de vai, defilee (cele mai importante apartin Mure§ului §i Oltului), chei (Bistritei, Bicazului), pasuri etc.

3) Grupa sudica (Carpatii de Curbura). Formeaza legatura cu Carpatii Meridionali fiind alcatuiti din gresii, marne, conglomerate §i local din calcare.

Diviziuni §i caracteristici:

- Depresiunea tectonica Bra§ov (un §es intins marginit la contactul cu muntii de conuri piemontane).

- La exterior intre vaile Oituz §i Prahova, se desfa§oara un lant de munti cu altitudini in general sub 1900 m separate de vai adanci cu caracter transversal (M. Vrancei in est; M. Buzaului - Siriu, Podu Calului, Penteleu in bazinul raului omonim; M. Ciuca§ - dominant din conglomerate, inaltimea cea mai mare; M. Baiului in vest; M. Intorsurii - cei mai jo§i; M. Piatra Mare §i M. Postavaru din conglomerate §i calcare intre care se afla valea ingusta a Timi§ului).

Carpatii Orientali s-au format in ultimii 250 milioane de ani.

Sunt alcatuiti din toate tipurile de roci.

Exista suprafete §i nivele de eroziune care sunt marturii ale unor modelari succesive.

Retineti!

care sunt marturii ale unor modelari succesive. Retineti! Pe culmile ce depa§esc 2000 m sunt urme

Pe culmile ce depa§esc 2000 m sunt urme ale modelarii glaciare. In Carpati i§i au obar§ia cele mai importante rauri care au creat o retea de vai radial divergenta spre exterior §i convergenta catre Transilvania.

In Carpatii Orientali se succed de la vest la est patru tipuri de unitati de relief cu geneza, evolutie §i alcatuire deosebite - vulcanic, depresionar, cristalin, fli§.

Pasul Prislop

varfurile Pietrosul (2303 m),

(2100 m) sunt singurele care depa§esc 2000 m §i in jurul lor sunt

circuri glaciare.

Carpatii Orientali;

Ineu (2279 m) §i Pietrosul Calimani

(1416 m)

este cel mai

inalt din

Craterul vulcanic Ciomatu din M. Harghita este cel mai bine pastrat, in el aflandu-se singurul lac vulcanic din tara noastra.

Cea mai complexa zona carstica se afla in M. Ha§ma§ (aici cheile Bicazului), cele mai importante reliefuri de turnuri in conglomerate sunt in muntii Ceahlau §i Ciuca§, cele mai mari defilee sunt pe Mure§, Olt, Bistrita.

In Carpatii Orientali sunt cele mai intinse depresiuni tectonice (Bra§ov, Maramure§, Ciuc, Gheorgheni, Comane§ti, Oa§, Dornelor).

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Se desfa§oara intre Valea Prahovei (E) §i culoarul tectonic strabatut de Timi§ul superior - Cerna (V) dominand regiunile vecine prin versanti cu pante mari §i denivelari de peste 500 m.

Sunt cei mai Inalti munti din Romania (11 varfuri cu altitudini de la

2500 m in sus iar vf. Moldoveanu 2544 m este cel mai important).

lnfati§area generala reflecta aspectele de masive greoaie la care se asociaza cel de creste zimtate §i varfuri ascutite pe roci cristaline §i calcare

Carpatii

Meridionali

In lungul Oltului, care ii strabate in intregime, dar §i pe celelalte vai principale care ii traverseaza in mare masura sunt defilee §i chei; Caracteristici sunt putine depresiuni tectonice (Lovi§tea, Petro§ani, Hateg) §i pasuri (Transalpina in M. Parang, este cel mai inalt - peste 2000 m). Pe interfluviile principale sunt platouri netede (suprafete de nivelare), pe vaile din etajele alpin §i subalpin relief glaciar, pe platourile calcaroase numeroase forme carstice etc.

Se divid in patru grupe de masive:

1) Grupa Bucegi - se afla in est fiind formata din: M. Bucegi (o masa groasa de conglomerate, inaltimea cea mai mare in vf. Omu

Subunitati 2504 m, abrupturi exterioare de peste 1000 m, platouri la 1800-

2000 m dominate de varfuri; in centru valea lalomitei cu mai multe

sectoare de chei in calcare §i pe§teri, relief glaciar complex in jurul

varfurilor Omul-Bucura);

- M. Leaota (formati dominant din roci cristaline §i doar in nord §i sud-est din bare de calcar in care raurile §i-au dezvoltat chei; suprafete de nivelare);

- M. Piatra Craiului (o uria§a creasta calcaroasa cu versanti abrupti acoperiti la poale de mase de grohoti§; Dambovita §i Dambovicioara au creat chei in care sunt pe§teri);

- Culoarul tectonic Bran-Rucar (roci cristaline acoperite partial de calcare §i alte roci sedimentare; altitudini de 800-1300 m; depresiunile Rucar §i Podul Dambovitei -polii tectonice exhumate in versantii carora raurile au taiat mai multe chei). 2) Grupa Fagara§ se desfa§oara intre vaile Dambovita §i Olt fiind precumpanitor alcatuiti din roci metamorfice.

- in nord se afla M.Fagara§ (60 km lungime, §ase varfuri de la

2500 m in sus, circuri, vai, praguri §i morene glaciare etc.);

- in centru se desfa§oara depresiunea tectonica Lovi§tea (sedimentar paleogen care acopera masa cristalina coborata; altitudinea de 800-1200 m);

- in sud sunt mai multe masive lezer (creasta principala la

peste 2000 m, relief glaciar); Ghitu, Frunti, Cozia la 1000-

1600 m) separate de rauri care au taiat defilee. Valea Oltului

intre Turnu Ro§u §i Cozia (cca 50 km) formeaza un defileu cu sectoare foarte inguste la extremitati.

26

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

3) Grupa Parang - se desfa§oara intre vaile Olt, Jiu, Strei, este cea mai extinsa din Carpatii Meridionali §i are in alcatuire §isturi cristaline la care in sud §i nord-vest se adauga mase de calcar (bogat relief carstic). Are in compunere:

- M. Parang (atinge 2519 m in Parangul Mare; complex relief glaciar),

- M. Capatanei (cateva varfuri depa§esc 2100 m; chei §i pe§teri in sud),

- M. §ureanu (suprafete de eroziune largi, cateva circuri glaciare, relief carstic complex),

- M. Cindrel (circuri glaciare, defilee, suprafete de eroziune),

- M. Lotrului (circuri glaciare §i suprafete de eroziune).

4) Grupa Retezat - se afla in vestul Carpatilor Meridionali fiind alcatuita din §ase masive separate de Depresiunea Petro§ani §i culoarele adanci ale vailor Raul Mare, Cerna, Raul Rece. Sunt formati din §isturi cristaline, granite, fa§ii de calcar; au altitudini diferite, in unele exista forme de relief glaciar §i carstic. Se divid in:

- M. Godeanu (pozitie centrala, largi suprafete de eroziune §i relief glaciar),

- M. Retezat (cel mai complex relief glaciar, creste §i mase insemnate de grohoti§),

- M. Valcan (inaltimi sub 1868 m, chei);

- M. Cernei §i M. Mehedinti (separati de culoarul tectonic al V. Cernei; relief carstic),

- M. Tarcu (o creasta principala cu inaltimi peste 2100 m; suprafete de nivelare §i cateva circuri glaciare); Depresiunile tectonice Petro§ani §i Hateg-Calan (relief de §esuri §i terase).

Carpatii Meridionali constituie cel mai unitar lant montan, au fragmentarea cea mai redusa, impune masivitate §i prezinta cele mai fnalte creste §i varfuri (11 depa§esc 2500 m altitudine).

Carpatii Meridionali sunt alcatuiti dominant din roci cristaline,

doar

pe

sunt masive

tectonice gresii, argile, conglomerate.

margini

§i

creste

calcaroase

iar fn

depresiunile

In Carpatii Meridionali se pastreaza cel mai bine suprafetele de eroziune, relieful glaciar §i periglaciar.

Carpatii Meridionali sunt traversati de doua drumuri alpine (Transalpina de la Novaci la Sebe§ §i Transfagara§anul) dar §i de patru drumuri prin culoare de vai (Olt, Jiu) sau culoare tectonice (Cerna-Timi§, Rucar-Bran).

Carpatii

Se afla in vestul Romaniei de la Dunare la Barcau inchizand arcul

Occidentali

carpatic.

Caracteristici

Au altitudini mici,

doar in trei varfuri

depa§esc

1800

m

in

rest

mentinandu-se la 400-1600 m.

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Au o alcatuire geologica complexa (roci cristaline, magmatice §i sedimentare dispuse neuniform ceea ce creeaza impresia de mozaic petrografic).

Au suprafete de nivelare extinse, relief carstic bogat, o fragmentare mare determinata de vai adanci §i de numeroase depresiuni tectonice.

Subunitati

Exista trei grupe de masive §i depresiuni:

1) Muntii Banatului. Se desfa§oara in sud §i are in componenta:

-

M. Semenic (cei mai inalti dar cu altitudine cu putin peste 1400 m in trei varfuri, alcatuiti din roci cristaline; largi suprafete de nivelare ),

-

M. Almajului (inaltimi sub 1250 m) §i M. Locvei (altitudini sub

-

700 m; formati din §isturi cristaline, granite §i calcare); ultimile doua subunitati alcatuiesc versantul nordic al Defileului Dunarii); M. Aninei (calcare in care s-a dezvoltat un bogat relief carstic);

-

M. Dognecei (cei mai jo§i, sunt formati din roci magmatice §i cristaline, defilee scurte).

Tntre acestea sunt depresiuni tectonice (Bozovici sau Almaj, Cara§- Ezeri§, culoarul Timi§-Cerna) cu terase.

2) Masivul Poiana Rusca intre culoarele vailor Mure§ §i Bistra; este dominant alcatuit din roci cristaline §i petece de marmura; inaltimi intre 800-1300 m.

3) Muntii Apuseni se afla la nord de Mure§ fiind inconjurati de dealuri §i depresiuni joase; au inaltimile cele mai mari in centru de unde aproape radial se desprind masive joase; o fragmentare accentuata impusa de multe depresiuni tectonice §i vai adanci; se divid in mai multe masive centrale inalte precum:

- M. Bihorului (§isturi cristaline, granite; masivitate, inaltimea maxima 1849 m; platouri §i culmi calcaroase cu un numar mare de pe§teri §i chei; largi suprafete de nivelare etc.),

- M. Vladeasa (granite, 1837 m),

- M. Gilau (§isturi cristaline, suprafete de nivelare),

- Muntele Mare (roci cristaline, petece de calcar, 1836 m)

- §i mai multe masive laterale joase - M. Trascaului (calcare cu relief de chei, pe§teri, creste);

- M. Metaliferi (fli§ din gresii, marne, apoi blocuri de calcar §i resturi din munti vulcanici la altitudini sub 1000 m),

- M. Zarand (altitudini de 400-800 m; roci cristaline §i magmatice),

- M. Codru-Moma (roci cristaline, platouri de calcare cu relief carstic; inaltimi frecvent sub 1000 m);

- M. Plopi§ §i M. Mese§ (la 400-900 m, roci cristaline).

Relieful

Intre aceste masive sunt depresiuni tectonice (§imleu in nord; Vad- Borod, Beiu§, Brad-Halmagiu in vest; Zlatna (Ampoi) in sud-est care au §esuri largi §i terase.

Retineti!

in sud-est care au §esuri largi §i terase. Retineti! Carpatii Occidentali au cea mai mare fragmentare

Carpatii

Occidentali

au

cea

mai

mare

fragmentare

impusa

de

depresiunile tectonice §i culoarele de vale.

Au

o

alcatuire

geologica

complexa

(mozaic

petrografic),

multe

unitati montane au caracter de horst iar depresiunile de graben.

Au altitudinile cele mai red use din Carpatii romane§ti (doar trei varfuri in M. Apuseni depa§esc 1800 m, marea majoritate a culmilor se afla la 500-1000 m.

Cele mai intinse platouri carstice (M. Aninei, M. Padi§-Cetatile Ponorului, M. Codru-Moma, M. Padurea Craiului etc.), singurele pe§teri in care se pastreaza mase de gheata (Scari§oara, Bortig), cea mai lunga pe§tera din Romania (Pe§tera Vantului ce depa§e§te 40 km).

Accesibilitate

din

toate

directiile,

resurse

complexe,

potential

de

habitat.

resurse complexe, potential de habitat. Test de autoevaluare 3.4 1. Care sunt cele mai Carpatii

Test de autoevaluare 3.4

1. Care sunt cele mai

Carpatii Orientali.

mari depresiuni de natura tectonica din

2. Ce caracteristici principale au masivele cristaline din Carpatii

Meridionali.

3. Explicati de ce Muntii Apuseni reprezinta un mozaic petrografic.

Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfar§itul unitatii de invatare. Comparati raspunsurile dumneavoastra cu ceea ce este redat cu scriere cursiva.

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

DEALURILE $I PODI$URILE

Caracteristici

Se desfa§oara pe circa 42% din suprafata tarii, cuprinsa intre sub

generale

100m

in

Dobrogea

§i

in

cateva

varfuri

la

peste

900

m

in

Subcarpati.

Dealurile sunt formate din culmile rotunjite separate de vai cu lunci §i terase, iar podi§urile au interfluvii plate, o fragmentare redusa §i versanti cu pante accentuate.

Cele mai

multe

se

afla

la

exteriorul

Carpatilor, intre ramurile

acestora

fiind

doar

dealurile,

podi§urile §i depresiunile din

Transilvania.

In

alcatuirea geologica

ca

lor a rezultat dominant la finele neogenului §i in

precumpanesc rocile

sedimentare

iar

varsta relieful

cuaternar.

Reprezinta insemnate regiuni pentru habitat, cai de comunicatie §i economie complexa.

Sunt §apte grupe de unitati cu fizionomie, fragmentare, altitudini apropiate dar cu intindere, caracteristici genetice, evolutie §i morfodinamica diferite.

Subcarpatii Constituie o unitate deluroasa situata la exteriorul Carpatilor intre vaile Moldova §i Motru; sunt dominati de culmile montane §i uneori se impun prin inaltime deasupra culoarele de vale, campiilor §i podi§urilor situate la exterior. In acest fel apar ca o treapta intre Carpati §i unitatile de relief de la exteriorul lor.

Caracteristici

Sunt alcatuiti din strate de gresii, marne, argile pe care mi§carile tectonice le-au cutat sau le-au ridicat neuniform.

Cele mai inalte varfuri depa§esc 900 m (vf. Chicioara 1218 m, vf. Matau 1018 m, Magura Odobe§ti 997 m).

Frecvent se desfa§oara pe doua sau patru aliniamente de depresiuni §i dealuri ce au o retea de vai (cu terase) longitudinale sau transversale pe acestea.

Subunitati

Se divid in trei subgrupe cu mai multe subunitati:

1) Subcarpatii Moldovei. Moldova §i Siret;

Se intind intre culoarele vailor Trotu§,

Au alcatuirea cea mai simpla cu un §ir de depresiuni langa munti (Neamt in nord, Cracau-Bistrita in centru §i Tazlau in sud) cu lunci §i terase extinse §i un §ir de dealuri cu strate cutate (Ple§u in nord §i Pietricica in sud) sau slab inclinate (intre vaile Neamt §i Bistrita).

26

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

2) Subcarpatii de Curbura (Subcarpatii Curburii). Se desfa§oara intre vaile Trotu§ §i Dambovita ca treapta intre Carpatii de Curbura §i Campia Romana; au latimea cea mai mare (30-50 km), dealurile au inaltimi intre 300 §i 997 m, aici este cea mai intensa activitatea seismica; cea mai ridicata fragmentare impusa de mai multe generatii de vai, frecvente degradari de teren §i unele fenomene naturale precum vulcani noroio§i, „focul viu", carst pe sare etc. de amploare.

Exista doua §iruri de depresiuni cu dimensiuni variabile separate de dealuri.

Primul este la contactul cu muntele - Soveja, Vrancei, Lopatari, Patarlagele, Drajna, Slanic, Breaza, Fieni etc. iar cel de al doilea cu pozitie centrala, fiind intracolinare (Campuri, Vidra, Dumitre§ti, Policiori, Cislau, Ni§cov, Podeni, Campina, Pucioasa etc.). Intre ele sunt dealuri cu structura cutata sau monoclinala (estul Vrancei). Adesea dealurile §i depresiunile sunt asociate in patru grupari:

Vrancei, Buzaului, Teleajenului §i lalomitei.

3) Subcarpatii Getici. Se intind intre vaile Dambovita (E) §i Motru (V) fiind o unitate intre Carpatii Meridionali §i Podi§ul Getic.

Exista un §ir de depresiuni langa munte (Campulung, Arefu, Jiblea- Calimane§ti, Olane§ti, Horezu, Polovragi, Depresiunea subcarpatica nord-olteana), inchise la exterior de dealuri cu strate cutate (la est de Raul Doamnei §i vest de Olt) sau u§or fnclinate (intre Raul Doamnei §i Olt); urmeaza al doilea §ir de depresiuni (cele mai mari fiind intre Gilort §i Motru) §i un §ir de dealuri joase la trecerea spre Podi§ul Getic.

Acestea sunt asociate in trei grupe: Subcarpatii Arge§ului (in est pana la Topolog), Subcarpatii Valcei (intre Topolog §i Oltet) §i Subcarpatii Gorjului (in vest).

Retineti!

§i Oltet) §i Subcarpatii Gorjului (in vest). Retineti! Subcarpatii sunt cele mai importante dealuri cu structura

Subcarpatii sunt cele mai importante dealuri cu structura cutata ce a fost dobandita fn pliocen-cuaternar.

Subcarpatii sunt alcatuiti din una-doua §iruri de depresiuni ce alterneaza cu unul doua §iruri de dealuri.

Subcarpatii au un fnalt grad de fragmentare iar pe versanti se produc alunecari de teren complexe §i numeroase forme de §iroire §i torentialitate.

In Subcarpatii de Curbura se fnregistreaza cea mai intensa activitate seismica, aici sunt cele mai fntinse platouri cu vulcani noroio§i §i carst pe sare.

In lungul vailor §i fn depresiuni sunt terase fntinse ce constituie cele mai fnsemnate locuri de habitat §i de dezvoltare economica

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Podi§ul Moldovei

Caracteristici

Subunitati

Retineti!

Moldovei Caracteristici Subunitati Retineti! Se afla in estul Romaniei, dar care prin caracteristici se

Se afla in estul Romaniei, dar care prin caracteristici se desfa§oara §i intre Prut §i Nistru.

Este alcatuit din strate groase de gresii, marne, argile, calcare §i tufuri vulcanice care inclina de la NV la SE §i care se afla peste un fundament cristalin vechi ce apartine unei unitati de platforma.

Se impun fn peisaj interfluviile netede cu inaltimi de 300-500 m separate de vai largi cu terase extinse §i versanti intens afectati de alunecari §i torenti.

Se divide in:

- Podi§ul Sucevei (in nord-vest, are inaltimi mari, platouri largi, vai asimetrice cu terase, depresiuni la contactul cu Obcina Mare, culoarele vailor Siret, Suceava, Moldova); se divide in - podi§urile Falticeni (S), Dragomirnei (N), Dealurile Boto§anilor (E), Depresiunea Radauti separate de culoarele vailor Siret, Suceava, §omuz etc.

- Campia Moldovei (in nord-est, o unitate joasa sub 250 m, intens fragmentata de afluentii Prutului, frecvente alunecari de teren);

- Podi§ul Barladului cu Podi§ul Central Moldovenesc (in nord, inaltimi de peste 400 m, platouri extinse §i versanti abrupti cu alunecari mari orientati spre nord - Coasta Ia§ilor), Colinele Tutovei (in sud-vest; strate de pietri§uri, nisipuri, argile; platouri §i versanti abrupti orientati spre nord); Dealurile Falciului (culmi joase sub 400 m intens fragmentate) §i Podi§ul Covurlui (150-300 m, platouri interfluviale).

Structura geologica a Podi§ului Moldovenesc monoclinala (stratele fnclina NV-SE) ceea ce face ca sa existe platouri netede orientate NV-SE, abrupturi de zeci §i sute de metri pe capetele de strat (Coasta Ia§ului), vai asimetrice cu versanti intens afectati de alunecari, curgeri noroioase §i torenti. Marile vai sunt largi §i au mai multe terase extinse, folosite pentru a§ezari §i culturi agricole.

Podi§ul Getic

Podi§ul Getic se desfa§oara in sudul Subcarpatilor Getici intre vaile Dimbovita §i Dunare avand la suprafata strate de pietri§uri, nisip §i argile pliocene §i cuaternar u§or inclinate spre sud.

Caracteristici

Inalpmile depa§esc 600 m in nord §i scad la 300 m la contactul cu Campia Romana (sud).

Interfluviile sunt inguste in nord cu versanti afectati de alunecari §i torenti §i tot mai largi spre sud. Raurile care au o orientare generala nord-sud §i-au creat vai largi.

Subunitati

Se divid in mai multe subunitati care de la est la vest sunt: Podi§ul Cande§ti, Dealurile Arge§ului, Podi§ul Cotmeana, Dealurile Oltetului, Dealurile Jiului, Podi§ul Strehaia.

Retineti!

Retineti! Podi§ul Mehedinti Retineti! Relieful Podi§ul Getic este la origine o unitate piemontana formata la finele

Podi§ul Mehedinti

Retineti!

Retineti! Podi§ul Mehedinti Retineti! Relieful Podi§ul Getic este la origine o unitate piemontana formata la finele

Relieful

Podi§ul Getic este la origine o unitate piemontana formata la finele pliocenului din panzele de pietri§uri §i nisip dezvoltate de raurile cu obar§ii in Carpati. Prin ridicarea piemontului §i fragmentarea lui in cuaternar s-au format platouri interfluviale separate de vai adanci cu 1-3 terase. Pe versanti se produc alunecari de teren §i §iroire.

Se afla intre Dunare §i Motru fiind cea mai mica unitate de acest tip. Are aceea§i alcatuire §i structura (strate cutate in roci metamorfice, calcare) ca §i M. Mehedinti. Inaltimile sunt cuprinse in medie intre 400 §i 500 m; doar in nord mai multe varfuri depa§esc 600 m (pe calcare §i roci magmatice vechi). Interfluviile sunt largi, netede §i separate de vai adanci §i inguste. In calcare s-au dezvoltat forme de relief carstic.

In centrul §i sudul Podi§ului Mehedinti pe roci cristaline §i sedimentare la altitudine de 400-600 m exista platouri intinse, pe cand in nord pe calcare sunt forme complexe de relief carstic (depresiunile Ponoare, Zaton, Balta etc., multe pe§teri - Topolnita, varfuri ascutite de tip „cornete".

Podi§ul Mehedinti prin alcatuire §i evolutie constituie o unitate carpatica, dar prin configuratia reliefului §i altitudini reprezinta un podi§.

Podi§ul Dobrogei

Caracteristici

Se

Neagra.

desfa§oara

in

sud-estul

Romaniei

intre

Dunare

§i

Marea

Este alcatuit din roci variate ca tip §i varsta. In centru se gasesc §isturi verzi (cele mai vechi la zi de pe teritoriul Romaniei), in nord sunt granite, calcare §i gresii paleozoic-mezozoice, iar in sud sub patura de loess sunt calcare miocene.

Cea mai mare parte reprezinta un podi§ neted cu altitudini de 50- 300 m; doar in nord sunt inaltimi mai mari §i un relief de culmi §i maguri din roci variate.

Subunitati

Se imparte in:

- Podi§ul Dobrogei de Sud (50-200 m altitudine mai inalt in sud-vest cu vai adanci ce au versanti abrupti taiati in calcare §i loess; in est se termina la mare prin faleze dezvoltate in loess; Subdiviziuni - Podi§ul Oltinei in sud-vest, Podi§ul Negru-Voda in centru §i Podi§ul Medgidiei in nord, Podi§ul Mangaliei in est;

- Podi§ul Casimcea (in centru, strabatut de raul omonim); domina §isturile verzi paleozoice dar sunt §i petece de calcar mezozoice pe care s-a dezvoltat relief carstic (pe§teri, chei);

- Podi§ul Dobrogei de Nord (inaltimile cele mai mari, 467 m in vf. Tutuiatu; culmi, creste, varfuri ascutite §i maguri, depresiuni, vai adanci. Se divide in Muntii Macinului (rest din lantul hercinic cu creste §i varfuri din granite, roci cristaline),

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Podi§ul Niculitel (platouri bazaltice dar §i dealuri din roci sedimentare §i vulcanice), Dealurile Tulcei, Podi§ul Babadag §i Depresiunea Nalband.

Retineti!

Tulcei, Podi§ul Babadag §i Depresiunea Nalband. Retineti! Podi§ul Dobrogei s-a constituit treptat de la sud catre

Podi§ul Dobrogei s-a constituit treptat de la sud catre nord din precambrian §i pana in mezozoic; ca urmare exista o mare

varietate ca alcatuire petrografica,

la suprafata fiind §isturi verzi,

granite, bazalte, calcare, gresii §i loess.

De-a lungul erelor geologice relieful a fost nivelat, regiunea devenind, cu exceptia Dobrogei de Nord - un ansamblu de unitati de podi§ joase.

Inaltimile cele mai mari, care nu depa§esc decat in cateva locuri 400 m, se afla in nord-vest; in rest altitudinile sunt la 150-300 m coborand spre mare §i Dunare.

Exista

forme

de

relief

specifice

dezvoltate

pe

loess,

calcare,

granite.

Dealuri de Vest

Caracteristici

Constituie o unitate interpusa intre Campia de Vest §i Carpatii Occidentali. Sunt alcatuiti predominant din pietri§uri, nisipuri §i argile aduse de raurile cu izvoare in Carpati; din loc in loc sunt culmi §i maguri formate din roci cristaline, magmatice etc. Culmile §i platourile care coboara de la 250-300 m in est la 150 m in vest, sunt separate de vai largi cu lunci §i 1-3 terase care se pierd treptat in campie.

Subunitati

 

Se impart in mai multe grupe separate de patrunderi spre est ale campiei:

- Dealurile Banatului (mai multe subunitati disparate - intre care dealurile Tirolului, Pogani§ului, Lipovei);

- Dealurile Cri§ene (mai multe subunitati izolate la poalele muntilor; dealurile Codru-Moma, Ta§ad, Oradei);

- Dealurile Silvaniei (cele mai extinse §i inalte separate de vai largi §i depresiuni; dealurile Crasnei, Salajului, Depresiunea Baia Mare, Culmea Codrului, Magura §imleului etc.)

Retineti!

Dealurile de Vest (Banato-some§ene) sunt la origine acumulari de panze de pietri§uri §i nisip pliocene carate de raurile cu izvoare in Carpati §i depuse la marginea lacului panonic; prin ridicarea muntilor §i a regiunii limitrofe acestea din urma au constituit o prispa spre Campia de Vest.Culmea Codrului, Magura §imleului etc.) Retineti! Fragmentarea cuaternara realizata de mai multe generatii de

Fragmentarea cuaternara realizata de mai multe generatii de rauri

a generat culmi, platouri, torentialitate.

versanti pe care se produc alunecari §i

La nord de valea Barcaului, dealurile §i depresiunile formeaza un sistem unitar pe cand la sud ele apar ca unitati relativ izolate, la baza unor masive muntoase.

26

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Depresiunea

Este o fntinsa unitate intracarpatica dominant alcatuita din dealuri

colinara a

la 500-700 m, culoare de vale §i depresiuni cu terase foarte largi.

Transilvaniei

In raport de Carpati care o domina prin versanti cu panta mare cu

(Dealurile

denivelari de 500-800 m apare ca o uria§a depresiune in cea mai

Transilvaniei)

mare parte a spatiului fostului bazin tectonic din neozoic.

Caracteristici

Este alcatuita din strate din gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri de mai multe mii de metri grosime care au suferit prin deplasarea blocurilor de sare din adanc §i inaltarea Carpatilor cutari, boltiri sau ridicari diferite de la un sector la altul; au rezultat cute diapire (cu samburi de sare la suprafata), domuri §i o structura monoclinala.

Inaltimile cele mai mari sunt in est §i depa§esc 900 m, varfurile avand deasupra aglomerate vulcanice.

Subunitati

Se divid in:

- Dealurile §i depresiunile peritransilvane sau circumtransilvane (au dezvoltarea cea mai importanta in est §i nord-est unde dealurile sunt in jur de 600-750 m dar sunt §i mai inalte in cateva varfuri - Breaza 1974 m, Becheci 1080 m, §iclod 1028 m, Firtus 1061 m, Rez 933 m; in est exista doua §iruri de depresiuni - mai mari (Sarata, Praid, Odorhei) separate de dealuri cu structura cutata; in sud sunt dealuri cu strate monoclinale sau u§or bombate §i cateva depresiuni largi (Fagara§, Sibiu, Seca§); in vest exista dealuri sub munte §i culoare de vale extinse cu caracter depresionar - pe Mure§, Arie§; in nord sunt depresiunea Lapu§ §i Dealul Breaza - cu strate cutate.

- Podi§ul Some§an se afla in nord §i nord-vest; interfluvii netede cu strate slab inclinate de la contactul cu muntii spre Some§e care au altitudini de 500-600 m; in culoarele Some§elor sunt lunci extinse §i terase; pe versantii vailor secundare se produc alunecari §i torentialitate.

- Campia Transilvaniei - se intinde intre Mure§ §i Some§ fiind formata din dealuri la 450-550 m altitudini separate de vai secundare cu versanti intens afectati de alunecari.

- Podi§ul Tarnavelor - cea mai intinsa subunitate cu dealuri la 600-700 m in est §i 400-450 in vest; vaile principale il divid in Podi§ul Hartibaci (in sud, platouri largi §i multe alunecari de tipul glimeelor).

- Dealurile Tarnavelor (fragmentarea accentuata impusa de vai mici cu versanti in intregime afectati de alunecari, torenti; Mure§ul §i Tarnavele au culoare largi, cu terase §i lunci extinse);

- Podi§ul Seca§elor (cea mai joasa subunitate - 350-500 m; poduri interfluviale reduse; alunecari §i §iroire).

Retineti!

Depresiunea colinara a Transilvaniei (Dealurile Transilvaniei) se desfa§oara fn cea mai mare parte fn spatiul bazinului tectonic dezvoltat fn neozoic fntre ramurile cristaline carpatice. In a doua parte a pliocenului bazinul a fost umplut treptat iar fn sectorul de

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Relieful est s-au produs eruptii vulcanice care au creat lantul din vestul Carpatilor Orientali. Ridicarea Carpatilor

est s-au produs eruptii vulcanice care au creat lantul din vestul Carpatilor Orientali. Ridicarea Carpatilor a produs §i fnaltarea uscatului transilvan §i fragmentarea lui.

Exista trei tipuri de structuri geologice - pe margini cutata cu samburi de sare, fn centru boltita fn domuri §i la contactul cu muntii (mai ales fn nord, nord-vest, sud-vest) slab fnclinata.

Evolutia cuaternara a condus la generarea unui §ir de dealuri §i depresiuni peritransilvane §i de dealuri, podi§uri separate de culoare de vai cu terase §i lunci extinse. Pe versanti se produc intense procese de alunecare §i torenpalitate.

se produc intense procese de alunecare §i torenpalitate. CAMPIILE Caracteristici Formeaza treapta cea mai joasa
se produc intense procese de alunecare §i torenpalitate. CAMPIILE Caracteristici Formeaza treapta cea mai joasa

CAMPIILE

Caracteristici

Formeaza treapta cea mai joasa (frecvent sub 200 m) §i cea mai

generale.

noua rezultata din umplerea lacurilor cuaternare din vestul §i sudul Romaniei cu materiale carate de rauri din Carpati §i regiunile deluroase; peste ele s-au acumulat prafuri ce-au creat loessuri §i depozite loessoide.

Relieful este format din interfluvii foarte largi (campuri) separate de cateva generatii de vai (au obar§ii in Carpati, in dealuri sau chiar in campie) cu marimi §i infati§are diferite.

26

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Procesele de tasare §i sufoziune au creat crovuri pe campuri §i palnii, hrube in lungul malurilor iar cele eoliene mici campuri de dune de nisip in buna masura fixate.

Se

subunitati.

disting

trei

mari

unitati

de

campie,

fiecare

cu

mai

multe

Campia Romana.

Se afla in sudul Romaniei avand o lungime de la vest la est de peste 350 km.

Caracteristici

Subunitati

Retineti!

de peste 350 km. Caracteristici Subunitati Retineti! Este cea mai mare unitate de campie fiind creatia

Este cea mai mare unitate de campie fiind creatia in cuaternar a Dunarii §i raurilor ce coborau din Carpati §i dealuri. Pe ansamblu se inregistreaza o dubla scadere in altitudine de la nord (250-300 m), spre sud (5-59 m) la Dunare) §i de la vest (la Dunare de la 50-80 m), spre est, nord-est (la 5-20 m la Braila §i Galati). Are o latime de 60-70 km in vest §i de peste 180 km in est. Este formata din campuri vaste separate de culoarele vailor alohtone cu lunci §i terase §i autohtone cu lunci in care sunt iazuri.

Diviziuni:

- Campia Olteniei aflata la vest de Olt; este formata din terasele Dunarii, Oltului §i Jiului; in sud intinse campuri de nisip.

- Campia Munteniei de vest situata intre Olt §i Arge§; sectorul cel mai inalt cu o coborare generala de la nord la sud; este alcatuita din campiile Boian (intre Olt §i Vedea), Pite§ti (in nord, are altitudini de 250-300 m, este alcatuita din terasele Arge§ului), Gavanu-Burdea (intre Vedea §i Arge§, altitudini de 100-200 m), Burnaz (in lungul Dunarii, camp neted la 80- 90 m incadrat de versanti abrupti).

- Campia Munteniei de est se desfa§oara de la Arge§ spre est, fiind unitatea cu complexitatea cea mai mare; la contactul cu Subcarpatii sunt campii inalte (piemontane) formate din conurile de pietri§uri depuse de raurile ce vin din munti §i dealuri - C. Ploie§ti, C. Ramnicului; la exteriorul lor sunt campii joase subsidente - Titu, Gherghita, Buzau, Siret - mla§tinoase unde se inregistreaza lasari active; cea mai mare parte din spatiul campiei este alcatuit din unitati cu campuri extinse, fragmentarea redusa, crovuri §i vai seci; se includ ca subunitati campiile - Vlasia, Mosti§tea, Baragan, Braila, Galati.

- Lunca §i terasele joase ale Dunarii au cea mai mare latime la nord de Calara§i unde depa§esc 30 km latime; contin albia propriu-zisa, brate secundare, balti, grinduri, terase joase cu a§ezari §i cai de comunicatie etc.

Este cea mai mare campie a Romaniei formata in cuaternar prin umplerea lacului cu aluviuni aduse de rauri indeosebi din Carpati §i dealuri.

Cre§te in latime spre est, scade in altitudine din nord §i vest catre est, nord-est.

26 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

Are subunitati formate numai din terase (Campia Olteniei), iar altele din conuri aluviale imbucate (Campia Ploie§ti, Campia Ramnicului), exista §i campii subsidente (Titu, Siret).

Pe loessuri s-a individualizat un relief de tasare, nisipuri vanturile au creat dune.

sufoziune, iar pe

Alaturi de vaile largi cu obar§ia in Carpati, Subcarpati sunt vai autohtone mici §i in cea mai mare parte a anului secate; in ele s-au amenajat iazuri.

Campia de Vest (Campia Banato- Some§ana)

Se desfa§oara in vestul Romaniei pe o lungime de cca 375 km.

Contactul cu muntii §i cu dealurile se face prin versanti povarniti, dar campia patrunde spre est in lungul vailor principale (Some§, Cri§uri, Mure§).

Relieful este reprezentat de doua trepte care formeaza campiile inalte alcatuite din conuri de aluviuni, terase joase, glacisuri (Carei, Miersig, Cermei, Aradului, Vinga) §i campiile joase cu terenuri mla§tinoase, albii parasite, diguri, canale de drenaj (Some§ului, Cri§urilor, Timi§ului); in Campia Carei sunt dune de nisip.

Retineti!

in Campia Carei sunt dune de nisip. Retineti! Campia fluvio- lacustra Retineti! Campia de Vest este

Campia fluvio- lacustra

Retineti!

dune de nisip. Retineti! Campia fluvio- lacustra Retineti! Campia de Vest este cuaternara fiind rezultatul umplerii

Campia de Vest este cuaternara fiind rezultatul umplerii cu aluviuni a sectorului de est al lacului panonic. In Campia de Vest sunt unitati mai inalte ce alterneaza cu altele joase subsidente, mla§tinoase §i in mare masura drenate.

Reprezinta cea mai noua unitate de campie (peste 4350 km 2 ) in nord-estul Dobrogei; a inceput realizarea cu doua milenii in urma cand vastul golf de aici a inceput a fi inchis prin cordoane de nisip construite de curentii marini. Prin dezvoltarea grindurilor din lungul bratelor Dunarii §i a mai multor aliniamente de cordoane litorale s-a dezvoltat o campie de nivel de baza cu doua compartimente.

Diviziuni:

- Delta Dunarii - creatie comuna a marii §i fluviului; portiunile de uscat (13%) sunt reprezentate de grinduri fluvio-maritime (Letea - are 12,3 m altitudine; Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov), continentale (Chilia - 6,4 m altitudine) §i fluviale (inguste §i paralele cu bratele fluviului). Intre acestea sunt canale, balti etc.

- Campia lagunara desfa§urata la sud de bratul Sfantu Gheorghe; este alcatuita din complexul de lagune Razelm- Sinoe, mai multe cordoane de nisip (Crasnicol, Chituc, Lupilor, terenuri mla§tinoase sau desecate).

In nordul §i nord-estul Dobrogei in ultimile milenii s-a realizat o campie de nivel de baza in cadrul careia se disting un sector deltaic §i unul lagunar-mla§tinos.

Relieful Test de autoevaluare 3.6 1. Descrieti caracteristicile reliefului dintr-o depresiune §i o unitate montana