Geografia Fizica A Romaniei M. Ielenicz PDF

Ministerul Educatiei
Cercetarii
Proiectul pentru Invatamantul Rural
GEOGRAFIE
Geografia fizica a Romaniei
Mihai IELENICZ
2005
2005
Ministerul Educatiei i Cercetarii

ProiectuI pentru Invatamantul Rural
Nici o parte a acestei lucrari
nu poate fi reprodusa fara
acordul scris al Ministerului Educatiei i Cercetarii
ISBN 973-0-04221-7
Cuprins
CUPRINS
INTRODUCERE
III
1. ROMANIA - POZITIE
9 GEOGRAFICA, ' COORDONATE DEFINATORII ....
Obiectivele unitatii de invatare nr.1

1.1. Pozitia geografica
1.2. Frontierele
1.3. Coordonate geografice definitorii
Comentarii i raspunsuri la teste
Lucrarea de verificare nr.1
Bibliografie minimala
1
1
4
6
13
14
14
2. ALCATUIRE GEOLOGICA I EVOLUTIE PALEOGEOGRAFICA

2.1 Teritoriul Romaniei - mozaic petrografic i structural
2.2 Evolutia paleogeografica
2.3 Resursele de subsol
15
15
15
18
22
24
25
25
3. RELIEFUL
3.1. Caracteristici definitorii
3.2. Relieful i alcatuirea geologica
3.3. Tipuri de reliefuri create de agentii externi
3.4. Unitatile de relief
26
26
26
30
33
37
54
58
58
4. CLIMA
4.1. Factorii genetici ai climei
4.2. Elementele ce definesc clima Romaniei
4.3. Diferentieri climatice
59
59
59
62
68
78
82
82
ii Proiectul pentru Invatamantul Rural
Cuprins
5. APELE
5.1. Caracteristici generale
5.2. Apele subterane i izvoarele minerale
5.3. Apele de suprafata
5.4. Resursele de apa
5.5. Marea Neagra
83
83
84
89
89
113
114
118
124
124
6. VEGETATIA I ANIMALELE
6.2. Zonele i etajele biogeografice
125
125
125
128
143
146
146
7. SOLURILE
7.2. Clase i tipuri de soluri reprezentative
7.3. Diferentieri regionala
147
147
147
148
155
164
168
168
8. MEDII GEOGRAFICE NATURALE

8.1. Mediile geografice naturale. Caracteristici, evolutie
8.2. Riscuri i hazarde
8.3. Tipuri de medii geografice
8.4. Protectia i conservarea mediului natural
169
169
169
172
176
183
186
187
187
BIBLIOGRAFIE
188
ii
Introducere
INTRODUCERE
Spatiul romanesc prin pozitia geografica pe Glob i in cadrul continentului european, prin
intreaga evolutie a componentelor naturale i a relatiilor dintre acestea i activitatile
umane constituie un macrosistem fizic cu o mare complexitate care se reflecta intr-o
multitudine de tipuri de medii i peisaje caracteristice ce cunosc o dinamica tot mai
accentuata in ultimele decenii. Sistemul format din unitati montane, deluroase, de podi i
campie, cu geneza, alcatuire, structura i functionalitate variate s-a dobandit treptat pe
parcursul a sute de milioane de ani constituind unul din cele mai importante din spatiul
terestru european. In acelai timp fiecare component natural al mediului (relief, climat,
ape, vegetatie, fauna, sol cu substratul geologic) in afara trasaturilor distincte pe care le
are la nivelul fiecarei unitati, indiferent de rang ierarhic, incorporeaza numeroase
caracteristici care deriva fie din pozitia sa in ansamblul european fie din relatiile pe care i
le-a dobandit in timp cu celelalte elemente ale sistemului. Se adauga multitudinea de
aspecte pe care omul prin actiunile sale le-a creat i transmis direct sau indirect in sistem
provocand uneori dezastre i modificari in structura i infatiarea unitatilor de mediu.
Toate acestea conduc firesc la necesitatea unei abordari sistematice fn cunoaterea
fiecarui component dar avandu-se permanent fn vedere legaturile statornicite fn timp fn
cadrul fiecarui sistem.
Ca urmare, aceasta lucrare se inscrie in seria celor destinate pregatirii pentru predarea
geografiei in ciclul primar i gimnazial de catre cadre didactice instruite deja in alte
domenii didactice, are ca scop principal cunoaterea la nivelul Romaniei atat a mediului
fizic conceput ca un sistem unitar i fn fntrepatrunderea cu cel antropic dar i fntelegerea,
raportata la spatiu i timp, a unor notiuni, concepte, legitati care stau la baza.
Lucrarea a fost structurata in opt unitati de invatare ce pot fi grupate in trei sectiuni. In
prima sunt cunoscute global, dar intr-o inlantuire logica cateva probleme a caror
cunoatere este necesara pentru raportarea spatiala i in timp a celorlalte i intelegerea
caracteristicilor generale in context european. Urmeaza analiza celor cinci componenti
fizici (relief, climat, ape, vietuitoare, soluri) care este infaptuita atat la nivelul tarii cat i la
unitatile geografice de ordinul I i II. Ultimul capitol se dorete a fi o sinteza pe tipuri de
mediu dar i cu mai multe precizari referitoare la degradari, riscuri i hazarde.
iii
Introducere
In tratarea problemelor s-a tinut cont atat de nivelul pregatirii generale a celor care le sunt
adresate dar i de cerintele disciplinei care in educatia i formarea elevilor are un rol
esential. In acest sens s-a cautat pe de-o parte a se infaptui echilibrul intre tipurile de
probleme, succesiunea lor, numarul de notiuni folosite iar pe de alta in elaborarea aproape
la finalul fiecarei probleme a 3-4 intrebari a caror raspunsuri pot fi elaborate pe baza
informatiilor din unitatea de invatare sau a unei sumare documentari. Studentul ii poate
realiza propria evaluare comparandu-i raspunsul cu rezolvarea prezentata la finele
fiecarei unitati de invatare.
Evaluarea nivelului de insuire de catre studenti a materialelor din fiecare unitate de

invatare, inclusiv aprecierea priceperii posibilitatilor de interpretare i de transmitere a
ideilor de baza continute in ea se va face printr-o lucrare de verificare a carei formulare,
cuprins i surse de documentare sunt indicate la finele unitatii.
Raspunsurile intocmite de studenti sunt transmise tutorelui pentru a fi verificate i notate
pana la o data stabilita cu acesta. In preambul fiecarei lucrari vor fi trecute mai multe
precizari - titlul disciplinei (Geografia fizica a Romaniei), numarul lucrarii care coincide cu
cel al unitatii de invatare, numele i prenumele studentului (se trece la baza fiecarei pagini
scrise), adresa, specializarea universitara dobandita anterior cu anul absolvirii, coala
unde activeaza i pozitia sa in cadrul corpului profesoral. Raspunsurile efective trebuie sa
fie concise i sa se refere strict la problemele indicate. Notarea se va face de la 1 la 10 (un
punct din oficiu). Evaluarea finala a pregatirii cursantului se va face prin examen scris.
Nota va rezulta din adunarea aprecierii generale de la lucrarile de verificare (40%) i a
celei de la examen (60%).
Pentru o cat mai buna pregatire recomandam studentilor sa foloseasca surse de informare
cat mai variate (lucrarea de fata, manuale colare, atlas geografic, dictionare geografice,
informatii geografice din mass-media etc.), dar pe care sa le inteleaga i sa le poata
transmite. Totodata este necesara confruntarea cu realitatile terenului din orizontul local
sau din alte regiuni pe care le cunoate.
iv
Proiectul pentru Invatamantul Rural iii
Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii
UNITATEA DE INVATARE
Nr.1
i
ROMANIA - POZITIE
GEOGRAFICA,* COORDONATE DEFINITORII
>
Cuprins
1.1. Pozitia geografica
1.2. Frontierele
1.3. Caracteristici geografice definitorii
1
1
4
6
13
14
14

r
Pe baza cunotintelor din acest capitol vei reui sa-ti clarifici urmatoarele probleme:
de ce pozitia geografica a Romaniei a fost i este extrem de favorabila
dezvoltarii vietii, aezarilor umane i activitatilor economice;
cunoaterea raportului situarii geografice cu diferitele elemente ale sistemului
natural ceea ce se reflecta in intelegerea caracteristicilor generale ale
mediului;
formarea unor pareri clare, obiective despre rolul Carpatilor, Dunarii i Marii
Negre i a pozitiei geopolitice pentru tara i poporul nostru.
1.1 Pozitia geografica
Romania, stat de
marime mijlocie in
Europa
Romania are o suprafata de 238.391 km2 ocupand locul 13 in

Europa cu cca 4,8 % din marimea acestuia i al 80-lea pe Glob.
Suprafata este mai mare daca se includ i apele teritoriale (Figura
1.1).
Prin tara noastra trece paralela de 45 latitudine nordica fiind la
jumatatea distantei dintre extremele emisferei nordice in plina zona
temperata. Aproximativ prin centrul tarii se desfaoara meridianul
de 250 longitudine estica aflat la jumatatea spatiului european.
Romania,' 9tara
central europeana
i la jumatatea
distantei dintre
Polul Nord i
Ecuator
Intre coordonatele punctelor geografice extreme (Horoditea i

Zimnicea; Beba Veche i Sulina) tara noastra se desfaoara pe cca
525 km in latitudine i 740 km in longitudine (Figura 1.3).
Pe trei directii fata de extremitatile continentului se situeaza la
distante relativ egale (SV - Capul Roca - 2950 km, E - Muntii Ural
- 2600 km, N - Capul Nord - 2800 km) fiind mai apropiata in sud
(Capul Matapan din peninsula Peloponez - 1050 km) (Figura 1.2).
Pozitia Romaniei in centrul Europei face ca aici sa se produca
importante interferente ale elementelor factorilor geografici
specifice sectoarelor din nordul, vestul, sudul i estul continentului
care se reflecta regional in anumite particularitati de natura:
10 Proiectul pentru Invatamantul Rural
Figura 1.2 Romania - pozitia geografica in Europa
10
Figura 1.3 Romania - coordonate geografice
Principalele
consecinte
9eo9rafice
_ climatica (fata de centrul i vestul tarii cu un climat moderat de

influenta oceanica, estul i sud-estul este mai arid, secetos, cu
geruri i viscole accentuate specifice ariei continentale; in sud-vest
influentele dinspre Marea Mediterana determina ierni blande i
temperaturi mai ridicate; in nordul tarii climatul este mai rece i mai
umed fiind supus invaziilor de aer polar);
- biogeografica (pe teritoriul Romaniei intra in contact padurile de
foioase vest europene cu stepa est-europeana la limita dintre ele
dezvoltandu-se silvostepa; in Banat i Dobrogea sunt specii de
plante i de animale sudice etc.);
- pedogeografica (aria larga a solurilor molice din Europa
continentala se interfereaza cu cele ale argiluvisolurilor i
cambisolurilor din vest i nord);
- hidrologica (in regimul scurgerii anuale a raurilor - in regiunile de
est i sud-est se impun debitele mari primavara i cele foarte mici
din vara i pana in iarna iar in cele din Transilvania i din vestul
tarii ape mari primavara, viituri vara i uneori iarna ca urmare a
influentelor climatice deosebite).
Test de autoevaluare 1.1

1. Identificati pe harta fizica a Romaniei (harta murala sau harta din
atlas) punctele geografice extreme ale tarii noastre i calculati
diferenta dintre acestea.
2. Intre extremitatile vestica i estica ale Romaniei exista o

diferenta de longitudine de 9025'40''. Care va fi diferenta de timp
intre cele doua puncte tiind ca unui grad de longitudine ii revin 4
minute. Care este ora locala la Sulina cand la Beba Veche este
12,00?
3. Un fus orar are 150. Primul fus orar se desfaoara intre 7030'
longitudine vestica i 7030' longitudine estica. In ce fuse orare se
desfaoara teritoriul Romaniei ?
4. Calculati pe o harta a Europei din Atlasul geografic distanta fata

de alte puncte extreme ale continentului (ex. sudul Insulei Creta,
vestul Islandei, nordul arhipelagului Spitzbergen.
Comparati realizarea acestor probleme cu ceea ce este dat la sfaritul

unitatii de invatare.
1.2 Frontierele Romaniei

In prezent lungimea totala a frontierelor Romaniei cu cele cinci state europene (Bulgaria,
Republica Moldova, Serbia i Muntenegru, Ucraina i Ungaria) i cu Marea Neagra este
de 3149,9 km desfaurate pe uscat, pe Dunare i unele rauri (Tisa, Mure, Nera, Prut etc.)
sau la trecerea in apele international in mare. Desfaurarea lor, stabilita initial prin
acordurile Tratatului de la Versailles (1918) a suferit modificari prin Diktatul de la Viena
1940 i definitiv prin Tratatul de la Paris (1945). Schimbari profunde s-au inregistrat in
nord-est, est i sud-est prin rapirea de catre U.R.S.S. a Bucovinei de nord i Basarabiei i
cedarea Cadrilaterului la Bulgaria.
10
Granitele Romaniei,
rezultat al unor
demersuri istorice
Granita cu Bulgaria (631,3 km) se realizeaza pe Dunare (PristolChiciu-Ostrov - 470 km) i prin Podiul Dobrogei (139 km).
Granita cu Republica Moldova se face pe Prut (681,3 km intre
Cuzlau i confluenta cu Dunarea) i apoi pe fluviu (cca 1 km)
Granita cu Serbia i Muntenegru (546,4 km) se desfaoara intre
Beba Veche i Zlatita prin Campia Banatului i apoi in lungul Nerei
i Dunarii pana la Pristol.
Granita cu Ucraina (649,4 km) are doua sectoare - in nord unde in
principal strabate Carpatii i Podiul Moldovei (intre Halmeu i
Cuzlau) i altul sudic in lungul Dunarii i al bratului nordic din delta
(Chilia).
Granita cu Ungaria se afla intre Halmeu i Beba Veche (448 km).
Retineti!
Romania are frontiere cu cinci state europene la care fn sud-est se

adauga Marea Neagra (193,5 - fn lungul apelor international i
225 km pe tarm); mai mult de jumatate (aproape 1800 km) sunt fn
lungul raurilor, Dunarii i pe mare.
Exista numeroase puncte de frontiera prin care se asigura legaturi
feroviare (Halmeu, Carei, Valea lui Mihai, Episcopia Bihorului,
Salonta, Curtici, Jimbolia, Stamora Moravita, Giurgiu, Cristeti,
Vicani, Valea Vieului, Campulung la Tisa etc.) i rutiere. Peste
Dunare sunt treceri directe la Portile de Fier I i Giurgiu i cu
ajutorul bacului la Calafat, Corabia, Turnu Magurele.
Prin intrarea fn Uniunea Europeana granitele acesteia se vor afla fn
nordul, estul i sud-vestul Romaniei.

1. Descrieti desfaurarea frontierelor Romaniei folosind harta fizica
dintr-un atlas geografic (pozitie geografica, sectoare conventionale
i cele din lungul raurilor, unitatile de relief strabatute, vecinatatea
unor orae importante, puncte de frontiera pentru legaturi rutiere i
feroviare etc.).
2. Folosind o harta cu reteaua feroviara (vezi Mersul trenurilor) din

Romania, stabiliti punctele de frontiera importante pentru legaturi
rutiere i feroviare etc.).
3. Care sunt locurilor de traversare rutiera i feroviara a fluviului

Dunarea intre Bazia i Braila; care au rang international ?
Rezolvati aceste probleme i comparati cu raspunsurile de la sfaritul

unitatii de invatare.
1.3 Caracteristici geografice definitorii
Sensul notiunii conduce la delimitarea dintr-o multitudine de caracteristici ale unui sistem
la cele care au avut i au rol semnificativ determinant in geneza i evolutia sa, mai ales
progresiva.
Cand ne referim la poporul i statul roman acestea trebuie raportate la patru caracteristici
ce se raporteaza la insemnatatea Carpatilor, Dunarii, Marii Negre i a pozitiei strategice la
rascrucea" marilor axe de legatura europene i nu numai.
Romania este o
tara c a r p a t i c a
Carpatii care reprezinta cel mai lung lant muntos din Europa (1500
km) formeaza pe teritoriul Romaniei un uria inel (28% din suprafata
tarii) din care lateral s-au dezvoltat dealuri, podiuri iar in exterior i
campii intinse, toate strans legate intr-un sistem genetic i evolutiv.
Din Carpati pornesc cursurile marilor rauri care strabat regiunile
vecine ajungand la Dunare. Cantitatile mari de precipitatii ce cad in
Carpati asigura izvoare cu debite bogate i o scurgere cu debite
ridicate primavara i vara.
Carpatii sunt o bariera pentru masele de aer ce vin din diferite parti
ale emisferei nordice determinand pe de-o parte nuantari evidente
ale climatului temperat (uscat in est, umed i racoros in vest, umed
i mai cald in sud-vest), iar pe de alta frecventa ploilor orografice pe
versantii i culmile aflate pe directia maselor de aer i a efectelor
foehnale pe cei adapostiti; dezvoltarea in altitudine i fragmentarea
accentuata impusa de depresiuni i culoarele de vai au facilitat
impunerea de topoclimate specifice (alpin, subalpin, montan de
altitudine medie, de depresiuni etc.) (Figura 1.4).
Inaltimile ridicate ale Carpatilor au permis in cuaternar, in conditiile
raciri generale a climatului, dezvoltarea ghetarilor la altitudini mai
mari de 1800 m de la care au ramas numeroase forme de relief
caracteristice (circuri, vai, morene glaciare).
Dezvoltarea in trepte a reliefului Romaniei impusa de ridicarea
Carpatilor a conditionat o desfaurare etajata a tipurilor de sol i a
10
Figura 1.4 Romania - tara carpatica
formatiunilor vegetale (molisoluri i formatiuni de stepa i

silvostepa, soluri argiloiluviale sub paduri de foioase in campii i
dealuri, apoi cambisoluri i spodosoluri in dealurile inalte i munti).
Prin caracteristicile fizice (cca 70% au inaltimi sub 1700 m,
fragmentare mare data de depresiuni numeroase, culoare de vai
adanci, pasuri joase) Carpatii au fost favorabili locuirii i statornicirii
populatiei inca din paleolitic i neolitic dar i accesul din orice
directie.
Cele mai insemnate fortificatii
ale statului dac se afla in
j
J
Carpati sau la marginea acestora.
Carpatii au constituit de-a lungul mileniilor nu numai spatiul necesar
vietii i diverselor activitati economice dar au avut un rol strategic
semnificativ atat pentru siguranta populatiei cat i pentru aparare.
Culmile i crestele muntilor au reprezentat spatiul unei traditionale
activitati pastorale milenare.
Resursele de subsol i sol variate i in cantitati suficiente, bogatul
potential hidroenergetic au contribuit la dezvoltarea unei vieti
economice i a unei retele dense de aezari ce urca din culoarele
vailor pana in culmi desfaurate la peste 1200 m.
Toate acestea impun Carpatii ca un spatiu care a favorizat
dezvoltarea unui singur popor i a unui stat bine conturat.
Romania este o
tara d u n a r e a n a
Pozitia tarii noastre in cadrul bazinului fluviului.

Cca. 38% din lungimea acestuia se afla la hotarele i rn interiorul
J
Romaniei; aproape 98% din bazinele hidrografice din tara noastra

apartin sistemului dunarean definitivat in cuaternar prin formarea
sectoarelor de colectare din campii (Figura 1.5).
Dunarea a avut i are un rol semnificativ pentru poporul roman. In
lungul ei sunt conditii de mediu (terenuri agricole, paduri, lacuri
etc.), favorabile constituirii de aezari, desfaurarii unor activitati
economice variate i realizarii de legaturi diverse. In istoria milenara
fluviul a reprezentat nu numai o insemnata cale de navigatie folosita
pentru schimburi economice dar uneori i pentru diverse strategii
militare.
Rolul sau s-a amplificat in ultimile decenii prin realizarea canalelor
Dunare-Marea Neagra i Rin-Main-Dunare prin care s-a definitivat o
insemnata axa de legatura directa pe apa din estul in vestul
Europei.
Conditiile naturale (poduri de terasa extinse, panze freatice bogate
cu grad de potabilitate bun, soluri fertile, lemn din zavoaie, resurse
piscicole insemnate etc.) au facilitate dezvoltarea unui numar mare
de aezari (in spatiul romanesc cca 220 aezari din care mai multe
orae (cele mai insemnate ca marime, numar de locuitori i activitati
economice fiind Galati, Braila, Drobeta Turnu Severin, Calarai,
Giurgiu, Tulcea), a unei retele importante de cai de comunicatie (in
lungul fluviului pe terase i in lunca inalta; drumuri comerciale
stravechi ce legau aezarile din tara de oraele porturi devenite azi
insemnate axe rutiere i feroviare).
Se adauga debitul mare ce asigura mai intai un potential
hidroenergetic distinct (valorificat partial prin hidrocentralele de la
Portile de Fier) i in al doilea rand cantitatea de apa necesara
pentru irigatii, unele activitati industriale, functionarii canalului de
navigatie din Dobrogea etc.
Retineti!
Dunarea a avut un rol esential rn constituirea unor sisteme de

mediu natural distinct (defileu, lunca, terase etc.), a influentat
sistemele hidrografice limitrofe (de exemplu la raurile mici prin
astuparea cu aluviuni a gurilor de varsare a dus la dezvoltarea de
lacuri de tip liman), a asigurat conditii propice locuirii, dezvoltarii de
aezari, cai de comunicatie i activitati economice.
Creterea impactului activitatilor umane a produs modificari in
structura i functionarea sistemelor naturale care treptat au capatat
grad diferit de antropizare cu reflectare imediata in peisaj.
10
Figura 1.5 Romania - tara dunareana

Romania este o
tara pontica
Marea Neagra prin lungimea tarmului romanesc (225 km), cat i

prin caracteristicile sale fizice (favorabile aezarilor i desfaurarii
unor activitati bazate pe navigatie i in ultimele decenii i pe turism)
au o importanta aparte pentru tara noastra (Figura 1.6).
Infatiarea actuala este rezultatul atat al proceselor impuse de
valuri, curenti (au creat faleze in loess i plaje de nisip) cat i a
multiplelor activitati antropice infaptuite milenar dar dominant in sec.
XX.
Marea Neagra este responsabila" de medii individualizate pe faia
de litoral (4-10 km latime in sudul i centrul Dobrogei i pe cea mai
mare parte a Deltei). Intre acestea - producerea brizelor,
temperaturi moderate, o umezeala mai mare a aerului, apoi
desfaurarea arealelor unor specii de plante i animale sudice,
balcanice, pontice; un relief cu multe sectoare de plaje cu nisip fin
etc.
Ca urmare,' conditiile
naturale din sectorul de litoral au favorizat
5
dezvoltarea de aezari, activitati economice i culturale milenare
(pe tarm sunt vestigii ale unor colonii i orae - Histria, Tomis,
Callatis, etc. intemeiate de greci, romani, bizantini etc. - ce-au
constituit puncte in care se realizau legaturi multiple intre populatia
locala i navigatori ai statelor din Marea Mediterana.
Din sec. XX importanta strategica i pentru economie a ieini
Romaniei la mare a avut un rol hotarator nu numai pentru sectorul
litoral dar pentru intreaga tara. S-a reflectat in: dezvoltarea unor
orae porturi (Constanta, Mangalia, Sulina, Navodari), creterea
populatiei,
diversificarea
activitatilor
economice
(schimburi
comerciale, industrie - orientata pentru constructii navale, dar i in
prelucrarea produselor importate, activitati turistice, transporturi mai ales naval, a unei agriculturi complexe in care produsele pentru
alimentarea populatiei oraelor i turism au devenit primordiale).
Figura 1.6 Marea Neagra i bazinele hidrografice aferente
Dezvoltarea aezarilor, multiplicarea i amplificarea activitatilor

economice au fost insotite de modificari profunde ale
caracteristicilor mediului natural (s-au impus platforme industriale,
portuare, cartiere rezidentiale, limitarea arealelor cu vegetatie
spontana, amenajari turistice in lungul tarmului, retele de cai de
comunicatie etc.).
Realizarea canalului Cernavoda-Agigea a amplificat sfera
posibilitatilor unor legaturi directe i rapide intre statele din bazinul
Marii Negre i cele din centrul i vestul continentului.
Retineti!
Pozitia tarii noastre la Marea Neagra, de unde denumirea de stat

pontic, s-a rasfrant in:
- deschiderea de legaturi economice cu diverse orae i state de tot
mapamondul situatie prezenta inca din antichitate dar amplificate
din sec XX;
- dezvoltarea de aezari intre care mai multe orae cu functii
complexe unele avand un loc important intre marile porturi ale lumii
(Constanta) sau statiunile turistice de la Marea Neagra (Mangalia,
Eforie);
- modificari insemnate ale mediului natural din lungul litoralului care
a capatat tot mai mult amprenta antropica;
- impunerea in sectorul litoral, prin influenta directa, a unor noi
caracteristici geografice care au condus la diferentierea de medii
specif ice reflectate de peisaje distincte (delta, cam pie lagunara,
podi de loess, orae i statiuni balneo-turistice etc.).
Axa geostrategica este o directie de manifestare intr-o anumita
etapa istorica a intereselor economice, politice, militare a unor
state; depinde de potentialul i cerintele militare, politice i
economice ale acestora.
10
Romania la
intersectia unor
importante axe
geostrategice.
9
Spatiul romanesc s-a aflat de-a lungul mileniilor fn sfera de interese

a unor puteri europene i mondiale (Imperiile - roman in antichitate,
apoi otoman, tarist i habsburgic in sec. XV-XIX; U.R.S.S., tarile
europene occidentale, S.U.A in sec. XX).
Dupa 1990, in urma prabuirii sistemului comunist european,
situatia geopolitica a Romaniei s-a modificat radical in contextul
afirmarii unui ansamblu de interese ale tarii noastre in concordanta
cu dorintele i solicitarile din mai multe regiuni ale lumii (Europa
Centrala i de Vest, S.U.A., Asia Centrala, Orientul Apropiat,
Balcani, Rusia etc.).
Ca urmare, s-au conturat i sunt in curs de dezvoltare mai multe
directii geostrategice mondiale cu desfaurare i peste spatiul
romanesc, tara noastra fiind direct sau indirect implicata:
- axa vest-est intre tarile occidentale furnizoare de tehnologii
avansate i Rusia, Ucraina, statele din Asia Centrala i Caucaz
care dispun de materii prime (mai ales energetice);
- axa maritima cu mai multe directii ce unesc interesele economice
(indeosebi transferul de petrol i gaze) ale tarilor riverane Marii
Caspice i Marii Negre cu cele din Marea Mediterana i Europa
Centrala;
- axa dunareana (fluviul i canalele derivate) pentru legaturi directe
intre statele cuprinse in spatiul dintre Marea Nordului i Marea
Neagra.
Retineti!
Elementele geopolitice definitorii pentru Romania sunt:

- tara suverana situata la trecerea dintre Uniunea Europeana i
Europa de Est;
- are o suprafata, populatie, potential economic i militar
semnificativ pentru corelarea cu programele geostrategice ale
N.A.T.O. (membrii din 2002) i Uniunii Europene fn randurile careia
vom intra fn 2007;
- pozitie strategica fn rezolvarea de catre marile puteri a ariilor
conflictuale din Orient i bazinul Marii Negre;
- rol activ fn sistemele institutional mondiale, europene, balcanice
etc

1. Urmarind harta fizica a Romaniei din Atlasul geografic",
enumerati cinci bazine hidrografice importante ale caror rauri
principale au obarii in Carpati i punctele de varsare in Dunare pe
teritoriul tarii noastre.
2. Folosind un atlas istoric, identificati cinci fortificatii daco-romane

i cinci cetati medievale in Carpati; stabiliti rolul strategic al
acestora.
3. Urmariti cursul Dunarii in aval de Bazia, identificati oraele din

Romania i le stabiliti importanta in sistemul de comunicatii.
4. Prin intrarea in functiune a canalelor de legatura ale Dunarii cu

Rinul i Marea Neagra deduceti cu cate tari Romania are posibilitati
de comunicatie directa pe apa in Europa.
Raspunsurile la aceste probleme sunt inserate mai jos. Daca nu reuiti

sa va apropiati de nivelul acestora recititi cu atentie intreaga unitate de
invatare folosindu-va i de hartile din atlas.
10
RASPUNSURI I
AUTOEVALUARE
COMENTARII
LA
INTREBARILE
DIN
TESTELE
DE
Testul de autoevaluare 1.1.

1. Punctele geografice extreme sunt: Horoditea 48015'6'' lat. N i Zimnicea 43037'7'' lat. N
intre ele fiind o diferenta de 4038'59'' latitudine; Beba Veche 20015'44'' long. E i Sulina
29041'24'' long. E deci o diferenta de 9025'40''.
2. Diferenta ca timp este de 37'42''. Daca la Beba Veche este ora 12,00 la Sulina ora
locala va fi de 12, 37'42''; la amandoua insa ora oficiala va fi ora fusului orar in care se
afla oraul Bucureti, deci 12.
3. Romania se afla in fusele orare 2 i 3; capitala Bucureti este in fusul3, impreuna cu
centrul i estul tarii; vestul tarii este in fusul orar 2. Trecerea de la un fus la celalalt se va
face in lungul meridianului de 22030'.
4. Centrul Romaniei se afla la cca 2700 km fata de vestul Irlandei, 3750 km fata de nordul
arhipelagului Spitzbergen, 3500 km fata de nord-vestul Islandei, 1150 km fata de sudul
Insulei Creta, 1650 km fata de M. Caspica.
1. Se realizeaza un exemplu pe care il folositi in celelalte situatii. Frontiera cu Ungaria se
desfaoara in vestul i nord-vestul Romaniei intre localitatile Beba Veche i Halmeu.
Dominant granita are caracter conventional; la vest de Nadlac ea se inscrie pe cursul
raului Mure. In totalitate strabate mai multe sectoare ale Campiei de Vest (Campia
banato-someana) fiind in apropierea oraelor Arad, Oradea, Satu Mare. Punctele de
frontiera principale sunt Halmeu (cale ferata), Episcopia Bihorului (rutier i feroviar), Curtici
(feroviar i rutier), Nadlac (rutier), Valea lui Mihai (rutier i feroviar).
2. Legaturile pe calea ferata cu Ungaria se realizeaza din localitatile Halmeu, Carei, Valea
lui Mihai, Episcopia Bihorului, Salonta, Curtici, iar cu republica Serbia i Muntenegru din
Jimbolia, Stamora Moravita.
3. Dunarea este traversata in mai multe locuri peste urmatoarele constructii de tip pod sau
baraj hidroenergetic - barajul de la Portile de Fier I (rutier; legatura in Serbia i
Muntenegru), la Giurgiu-Ruse (pod cu cale ferata i osea; legatura cu Bulgaria), FetetiCernavoda (in Romania, sistem de poduri pentru osea i cale ferata), Giurgeni (pod rutier
in Romania).
Testul de autoevaluare 1.3
1. Principalele bazine hidrografice cu izvoare in Carpati i varsare in Dunare pe teritoriul
Romaniei sunt: Jiul, Oltul, Argeul, Ialomita, Siretul.
2. In spatiul carpatic sunt numeroase locurile unde exista urme de fortificatii i aezari
dacice, daco-romane sau romane. Intre acestea importante sunt: complexul de cetati din
Muntii Oratiei cu Sarmizegetusa Regia, Blidari, Pietrele Roii, apoi Porolissum din nordul
M. Mese, Drobeta in estul Defileului Dunarii, Petrodava la vest de Piatra neamt,
Sarmizegetusa Ulpia Traian (vestul Depresiunii Hateg) etc. La fel de insemnate sunt
cetatile taraneti medievale de la Harman, Preymer, Ranov, cetatea Braovului, castelul
Bran etc.
3. In aval de Bazia sunt in lungul Dunarii, pe teritoriul Romaniei urmatoarele orae:
Moldova Noua (minier), Orova (centru industrial, port, turism), Drobeta Turnu Severin
(important centru pentru transport pe apa, rutier i feroviar; inclusiv pentru legaturile cu
Serbia; Calafat (legaturi rutiere, feroviare, trecerea cu feribot in Bulgaria; in viitor intre
Calafat i Viadin se va realiza un pod pentru transport rutier i feroviar), Corabia (trecerea
cu bacul in Bulgaria), Turnu Magurele (port, trecerea cu bacul in Bulgaria), Zimnicea,
Giurgiu (legaturi international cu Bulgaria pe cale ferata i osea), Oltenita (port),
Calarai (port, transport feroviar, rutier), Feteti (nod rutier, feroviar), Cernavoda (nod
rutier, transport feroviar, port la Dunare i canalul ce traverseaza Dobrogea), Harova
(port, transport rutier), Braila (insemnat centru economic, port i nod feroviar, rutier,
trecere cu bacul Dobrogea), Macin (port, nod rutier insemnat in nord-vestul Dobrogei),
Galati (cel mai important centru economic dunarean, nod rutier, feroviar, port), Isaccea
(port mic, transport rutier), Tulcea (centru industrial, nod rutier, transport feroviar, aeroport
in vecinatate, poarta" de intrare in Delta Dunarii), Sulina (port fluvio-maritim).
4. In afara statelor din bazinul Dunarii (Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia i Muntenegru,
Croatia, Ungaria, Slovacia, Austria, Germania) se adauga Franta, Olanda i Belgia prin
Meuse.
s f P LUCRAREA DE VERIFICARE Nr. 1
Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoaterea
capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la intrebari
vor fi transmise tutorelui pentru comentarii, corectare i evaluare.
Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele :
-titulatura acestui curs
-numarul lucrarii de verificare
-numele i prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina)
-adresa cursantului
Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat i sa nu depaeasca o jumatate de pagina.
Pentru uurinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum i o distanta similara
intre raspunsuri.
Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, coala unde
activati i pozitia in cadrul corpului profesoral.
Problemele la care trebuie sa raspundeti pentru aceasta tema sunt urmatoarele:
(raspunsurile sa nu depaeasca % pagini; punctele pentru notare sunt trecute in paranteza
se adauga unul din oficiu). Raspunsurile dumneavoastra se pot da cu uurinta daca
urmariti hartile i textul din sectiunile U.I. (mai ales cele de la rubrica Retineti"). Daca
intampinati greutati apelati la hartile din atlas i la textele indicate in bibliografie. In eseu
cautati sa scoateti in evidenta pe de-o parte insemnatatea celor trei caracteristici
fundamentale prin raportarea la elementele geografice, iar pe de alta la insemnatatea
geostrategica i existenta poporului roman in acest spatiu.
Lucrarea va fi transmisa tutorelui pentru verificare i notare (forma de trimitere i notarea
se vor stabili de catre tutore).
1. Analizati hartile din figurile 1.1,1.2,1.3 i stabiliti importanta pozitiei geografice a
Romaniei in functie de reperele existente. (3 p.)
2. Urmariti hartile climatice ale Romaniei dintr-un Atlas geografic" i stabiliti valorile de
temperatura i precipitatii pentru regiunile din N, E, SE, S, SV, V, centrul tarii. Explicati
diferentele care apar intre acestea facand apel la pozitia geografica. (2 p.)
3. Explicati rolul Carpatilor in diferentierea conditiilor de mediu de pe teritoriul Romaniei. (2
p.)
4. Realizati un eseu prin compararea datelor ce rezulta din analiza hartilor din figurile
1.4,1.5,1.6. (2 p.)
Bibliografie minimala:
lelenicz M., Ileana Patru, (2005), Romania - Geografie fizica, vol. I, (pg. 5-22) Edit.
Academica, Bucureti.
*** (1983), Geografia Romaniei, vol. I, (pg. 21-32), Edit. Academiei, Bucureti.
10
Alcatuire geologica i evolutie paleogeografica
UNITATEA DE TNVATARE
Nr.2
i
ALCATUIRE GEOLOGICA I EVOLUTIE PALEOGEOGRAFICA
Cuprins
15
15
18
22
24
25
25

r
Pe baza cunotintelor din acest capitol veti reui sa va clarificati urmatoarele

probleme:
cunoaterea alcatuirii geologice a teritoriului Romaniei i a principalelor unitati
structurale care s-au individualizat in acesta;
intelegerea rolului factorilor interni in realizarea configuratiei actuale a marilor
forme de relief;
intuirea modului in care au luat natere componentele structurale i a pricepe
felul in care acestea s-au integrat intr-un sistem.
Privind o harta i cateva profile geologice eti impresionat de multimea fragmentelor ce au
dimensiuni i culori diferite dar care se asociaza creand imaginea unui mozaic ce urmeaza
a fi inteles. Culorile i simbolurile aplicate pe ele releva varsta acestora (de la cele mai
vechi realizate acum un miliard de ani iar cele mai noi dobandite in ultimele mii de ani) i
principalele tipuri de roci (magmatice, metamorfice, sedimentare). Se adauga liniile ce
reflecta modul de asociere al fragmentelor sau structura lor. Profilele redau alcatuirea de
amanunt pe anumite directii dar i pana la mari adancimi.
Mozaic petrografic
Atat la suprafata uscatului cat i in adancime rocile care il

alcatuiesc sunt variate ca geneza, varsta, grosime etc.
La suprafata cea mai mare desfaurare o au rocile sedimentare
(argile, marne, gresii, loessuri, calcare, conglomerate, nisipuri etc.)
care intra in componenta regiunilor de campie, podiuri, dealuri i in
unele unitati muntoase. Urmeaza rocile metamorfice (isturi
cristaline de diferite tipuri prezente mai ales in Carpatii Meridionali,
Muntii Bihorului, Muntii Banatului, Muntii Rodnei i Maramure dar
i in centrul Dobrogei) i rocile eruptive (formeaza muntii din vestul
Carpatilor Orientali i din sud-estul Muntilor Apuseni) i magmatice
(in nord-vestul Dobrogei i in mai multe locuri din Carpati).
In adancime sub rocile aflate la suprafata urmeaza altele cu varsta
tot mai veche, pretutindeni insa, baza lor situata la sute sau mii de
metri este reprezentata de isturi cristaline, granite, bazalte etc.
(Figura 2.1)
15
1.Munti din roci cristaline; 2.Munti din roci sedimentare vechi; 3.Munti din roci sedimentare noi; 4.Munti din roci magmatice vechi;
5.Munti din roci vulcanice noi; 6.Podiuri i munti foarte vechi din roci cristaline; 7.Dealuri i podiuri din roci sedimentare noi; 8.Maguri
din roci cristaline i vulcanice; 9.Campii i depresiuni.
Figura 2.1 Harta geologica

Complexitate
structurala
Teritoriul tarii noastre se desfaoara pe doua categorii de unitati

geologice - orogenul carpatic i platformele aflate la exteriorul lui.
Ele s-au format pe parcursul a cca un miliard de ani in sectorul sud
vestic al placii Euroasiatice unde din ea s-au rupt mai multe bucati
cu dimensiuni reduse (microplaci) care s-au ciocnit i presat
reciproc (panonica in vest, transilvana in centru, moesica in sud,
Marea Neagra in sud etc.).
Platformele, au desfaurare in Moldova, Campia Romana i Podiul
Getic. Au un fundament foarte vechi peste care sunt strate groase
de roci sedimentare.
Orogenul carpatic constituie un domeniu larg care a rezultat la
intalnirea i ciocnirea microplacilor. Din rocile sedimentare,
metamorfice i magmatice au rezultat munti ce-au fost inaltati
treptat.
Unele sectoare din acest domeniu au suferit scufundari creandu-se
depresiuni tectonice ce au reprezentat bazine marine in care s-au
acumulat sedimente (depresiunile Transilvaniei,
Panonica).
Ridicarea Carpatilor a determinat pe de-o parte i antrenarea lor in
acest proces, regiunile devenind uscat iar pe de alta parte au
generat structura lor (cutata, slab inclinata etc.).
16
Proiectul pentru Invatamantul Rural 15
Romania - tara cu
seismicitate
deosebita
Ciocnirea microplacilor dar mai ales coborarea celei din sud-est

(numita microplaca Marea Neagra) sub orogenul carpatic (sectorul
Carpatilor i Subcarpatilor de Curbura) determina producerea de
cutremure. Cele cu intensitate mare i de care sunt legate pagube
insemnate in economie i chiar pierderi de vieti omeneti se
inregistreaza la intervale de mai multi zeci de ani (in sec. XX
importante au fost cutremurele din 1940, 1977, 1986). Seisme cu
intensitate mai mica s-au produs i in Banat, Moldova, Transilvania.
Retineti!
Alcatuirea petrografica a teritoriului Romaniei este complexa, in

afara rocilor sedimentare (argile, marne, gresii, nisipuri, calcare,
loess) sunt roci magmatice (bazalte, granite), eruptive (andezite),
metamorfice (isturi cristaline) care au pondere diferita in
componenta reliefului.
Unitatile structurale sunt platformele (au un fundament foarte vechi
peste care urmeaza strate sedimentare groase de varste deosebite)
aflate in sudul i estul Romaniei i orogenul carpatic alcatuit din
lantul de munti i mari depresiuni tectonice (in centrul i vestul
Romaniei) in care s-au acumulat strate importante de roci
sedimentare.
Micarea microplacilor tectonice genereaza seisme din care cele ce
au amploare deosebita in zona Vrancea.

Studiati din atlasul geografic harta geologica a Romaniei i stabiliti
prin confruntarea explicatiilor din legenda acesteia cu continutul ei
urmatoarele:
1. Ce roci intra in alcatuirea Campiei Romane i a Carpatilor
Meridionali?
2. Ce unitati structurale alcatuiesc Carpatii Orientali?
3. Unde au cea mai mare desfaurare rocile cuaternare?
Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfaritul unitatii de

studiu.
15

Orice regiune geografica s-a realizat intr-un interval de timp, de la cateva la mai multe sute
de milioane de ani, cand s-au confruntat factori care actioneaza din interiorul Pamantului
(micari tectonice, vulcanice etc.) cu cei care se manifesta din exterior. Daca primii
creeaza marile forme de relief (munti, dealuri, campii, bazine tectonice acoperite de apa
etc.) ceilalti mai intai le niveleaza pe acestea i concomitent creeaza alte reliefuri de
dimensiuni mai reduse. Prezentarea caracteristicilor unei astfel de evolutii in care se
urmarete rolul celor doua grupe de factori in cadrul unor etape, faze etc. raportate la
erele, perioadele i etajele stabilite de geologi, se realizeaza in cadrul analizelor
paleogeografice (Tabelul din figura 2.2). Cu cat regiunea este mai extinsa i mai variata ca
alcatuire geologica cu atat evolutia paleogeografica va fi mai complexa i invers.
Figura 2.2 Scara geocronologica
Ere
Perioade
CUATERNAR
1,8 mil.ani
Epoci/Etaje
Holocen
Pleistocen
NEOGEN
>27 mil.ani
LU
U c:
Oa
N ^
O
N
LU O
LI
Sarmatian
Badenian
N Helvetian
LU
C Burdigalian
M I Acvitanian
CRETACIC
65 mil.ani
O
E
<
CL
18
CO
oo
Faza stirica
IO
Faza savica
Alpina
Faza laramica
Oligocen
Eocen
Paleocen
Faza austrica
Danian
Senonian
Albian
Aptian
JURASIC
45 mil.ani
TRIASIC
40 mil. ani
O
N
Romanian
Dacian
Potian
Meotian
PALEOGEN
47 mil.ani
^^ E
O a
N
OE
N
o
m io
Orogeneze
Faza attica
PERMIAN
25 mil. ani
CARBONIFER
55 mil. ani
DEVONIAN
55 mil. ani
Malm
Dogger
Liasic
Chimerica
Hercinica
IO
PRECAMBRIAN
2 mil.ani
Caledoniana
Precambriana
Evolutia paleogeografica a spatiului romanesc este dependenta

de deplasarea unor placi i microplaci de-a lungul mai multor ere i
perioade geologice. Ele aveau dimensiuni variate, sectoare de
uscat (supuse eroziunii) i marine (se acumulau sedimente).
Inceputui evoiutiei apartine paleozoicului (acum 650 mil. ani) cand
in urma deplasarii placilor de atunci sub impulsul energiilor
tectonice din adanc s-au produs - ciocnirea lor i comprimarea
sedimentelor insotite de metamorfozari, vulcanism, cutarea i
ridicarea unor lanturi de munti, crearea de bazine marine.
In Europa au rezultat sistemele muntilor caledonici i hercinici (se
aflau i pe teritoriul tarii noastre din ele ramanand la zi doar portiuni
din Dobrogea) care au sudat temporar placile i au creat un
continent extins (Figura 2.3).
Cea mai mare
parte a reliefului
major
s-a realizat in
ultimii 250 mil.ani
La fnceputui mezozoicuiui prin formarea Oceanului Tethys i a

riftului Atlanticului de Nord s-au detaat din marile regiuni de uscat
din emisfera nordica placile euroasiatica, africana i americana iar
la contactul dintre acestea mai multe fragmente mai mici (intre
acestea microplacile panonica, moesica etc.). Sectoarele de
imbinare a microplacilor corespundeau unor bazine marine cu fose
in care se acumulau sedimente ce sufereau transformari, cutari i
ridicari sub impulsul energiei tectonice din adanc.
In a doua parte a mezozoicuiui i apoi neozoic extinderea bazinului
Atlantic a facilitat deplasarea placilor mari (Euroasiatica spre est,
Africana spre nord), ciocnirea celor mici (din tara noastra), disparitia
treptata a Oceanului Tethys.
15
Figura 2.3 Evolutia paleogeografica
Pentru spatiul tarii noastre consecintele paleogeografice principale

au fost:
Urmari
ale - metamorfozarea i cutarea rocilor din bazinele tectonice
evolutiei pliocen- desfaurate la contactul dintre microplaci insotita de crearea de
cuaternare
lanturi
de munti} alcatuiti5 mai intai dominant din roci cristaline iar
7
apoi (la inceputul neozoicului) din flis (marne, gresii, conglomerate);
- individualizarea unor depresiuni tectonice mari intre lanturile
montane (Transilvania, Panonia) dar i la contactul acestora cu
regiunile de platforma dezvoltate pe placile moesica i est
europeana ce coborau spre orogenul carpatic; in ele se vor
acumula depozite sedimentare groase;
20
- eruptii vuicanice in lungul unor fracturi adanci (in a doua parte a

erei neozoice) in urma carora s-a cladit treptat lantul muntos din
vestul Carpatilor Orientali, dar i din sud-estul Muntilor Apuseni;
- reaiizarea unei unitati deluroase (Subcarpatii) la exteriorul
Carpatilor Orientali i Meridionali in a doua parte a erei neozoice, in
care exista sectoare cu strate de roci cutate sau doare denivelate;
- umpierea i exondarea bazinelor tectonice situate in interiorul i la
exteriorul Carpatilor la finele erei neozoice;
- ridicarea intensa a Carpatiior (in pliocen i cuaternar) care a
antrenat i unitatile vecine, formarea ca uscat a regiunilor de
campie i din unele depresiuni intramontane, slabe manifestari
magmatice ce-au creat maguri bazaltice;
- ciimatui rece din cuaternar (pleistocen) a perm is instalarea
ghetarilor pe muntii cei mai inalti; ei au disparut odata cu incalzirea
climei holocen;
- evoiutia din uitimii 10.000 ani (holocen) s-a concretizat in ridicarea
uoara a celei mai mari parti din unitatile geografice (mai ales in
munti), uoare coborari ale unor sectoare de campie (mai ales in
campiile Siretului, Timiului, Criurilor, Someului etc.) i din unele
depresiuni (Ciuc, Braov), formarea Deltei Dunarii i a campiei
fluvio lacustre.
1. Urmarind harta geologica i cele ce redau cateva episoade din
evolutia paleogeografica precizati care sunt unitatile formate in
paleozoic i in cuaternar.
2. Cand s-au produs cele mai importante eruptii vulcanice i care

au fost urmarile acestora.
3. Analizati hartile paleogeografice i stabiliti pentru o unitatea de

platforma cand a fost uscat i cand au fost acoperite de apa.
Dupa ce ati rezolvat aceste probleme comparati raspunsurile cu cele

aflate la sfaritul unitatii de invatare. Retineti ceea ce este redat prin
scriere cursiva.
15

Sunt legate se variatele structuri geologice in care s-au format in
diferite perioade de timp. Unele au fost cunoscute inca din vechime
(aur, argint, minereu de fier, sare etc.), altele de abia incep a fi
folosite (substantele radioactive) unele sunt aproape epuizate,
altele, pe cale de a se imputina, sunt exploatate in cadrul unor
programe rationale (petrol, gaze etc.).
Dezvoltarea societatii omeneti, mai ales in ultimile secole
(precumpanitor de la finele secolului al XIX-lea i in secolul al XXlea), a fost in stransa dependenta cu accelerarea cunoaterii i
extragerii resurselor. Astfel, s-au dezvoltat diverse ramuri extractive
i prelucratoare. Astazi, in conditiile in care unele resurse sunt pe
cale de a se epuiza sau exploatarea lor devine nerentabila datorita
costurilor mari, accentul se pune tot mai mult pe o buna gospodarire
a celor exploatabile i pe prospectiuni, in vederea identificarii de noi
resurse.
Distributia resurselor de subsol este dependenta de unitatile
geografice in care precumpanesc minereuri feroase i neferoase (in
Carpati), substante minerale utile i diveri combustibili (in dealuri,
campii), materiale de constructii (Carpati, Subcarpati etc.).
Carpatii, baza de
resurse metalifere,
carbuni superiori
i materiale de
constructie
In unitatile cristaline carpatice, unde alaturi de rocile cristaline

predominant exista i roci magmatice i sedimentare vechi,
resursele sunt variate, dar rezervele sunt reduse, exploatarea
multora dintre acestea fiind nerentabila.
Exista inca exploatari de minereuri de aur, argint (Muntii Apuseni),
cupru (Muntii Poiana Rusca, Muntele Toroiaga din Muntii
Maramureului), mangan (Obcina Mestecani), fier (Muntii Poiana
Rusca, Muntii Banatului), bauxita (Muntii Apuseni), mica (bazinul
Lotrului).
Carierele de bazalt andezit, marmura, calcar, travertin sunt
numeroase, rezervele fiind foarte mari. In Muntii Banatului i in
Muntii Valcan, in rocile sedimentare vechi exista i carbuni in
rezerve mici (huila i antracit).
La acestea se adauga rezervele de minereuri radioactive (Muntii
Bihor, Muntii Almaj, Muntii Bistritei etc.), molibden (Muntii Aninei,
Muntii Bihor), crom (Muntii Almaj), nichel (Muntii ureanu), grafit
(Muntii Parang).
In unitatea muntilor vulcanici i sedimentaro-vulcanici i vestul
Carpatilor Orientali i din sudul Muntilor Apuseni exista sulfuri
polimetalice, cu concentratii diferite de aur, argint, cupru, plumb,
zinc etc. Rezervele cele mai mari i care se exploateaza se afla in
muntii Igni-Gutai i Metaliferi.
Exista i rezerve de sulf in Muntii Calimani, a caror extractie s-a
realizat inainte de 1990. De asemenea, exista multe cariere de
andezite i de caolin (Muntii Harghita).
22
Resursele din unitatile alcatuite din roci sedimentare sunt mult mai
variate, unele cu rezerve insemnate. Huila se afla in Depresiunea
Petroani, carbunii bruni in depresiunile Comaneti i Almaj, iar
lignitul, care are cea mai mare pondere intre resursele carbonifere,
se gasete in strate cu grosimi nu prea mari, situate la adancimi
diferite, in Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Getici, nordul
Podiului Getic (de la Motru la Oltet), Muntii Baraolt.
Zacamintele de petrol sunt concentrate cu rezerve mai mari in
Subcarpati, Podiul Getic, Campia Romana, pe platforma Marii
Negre i cu rezerve reduse in Campia de Vest (bazinele TimiArad), Depresiunea Braov, sudul Podiului Moldovei.
Petrolul, gazele
naturale, sarea i
lignitul sunt
resurse dominante
in regiunile de deal Asociate petrolului sunt gazele de sonda, exploatate in mai multe
locuri din Subcarpati, Campia Romana i Podiul Getic. Gazul
metan este concentrat in peste 60 de structuri bogate din
Depresiunea colinara a Transilvaniei (Campia Transilvaniei i
Podiul Tarnavelor), de unde, prin conducte, este dirijat catre marile
centre economice din tara. Mici rezerve de gaz metan exista i in
centrul Podiului Moldovei.
Sarea reprezinta o mare bogatie a tarii, masivele de sare, situate

aproape de suprafata, fiind raspandite in Subcarpati i pe marginile
Depresiunii colinare a Transilvaniei, precum i in Depresiunea
Maramure. Cantitatile extrase asigura necesarul industriei, al
consumului alimentar i acopera i ofera disponibilitati pentru
export.
15
RASPUNSURI I
AUTOEVALUARE
COMENTARII
LA
INTREBARILE
DIN
TESTELE
DE
Formulati intrebari apropiate ca sens i incercati rezolvari pe baza textului din aceasta
unitate de invatare.
Comparati raspunsurile dumneavoastra cu cele de mai jos.
1. In Campia Romana la suprafata sunt roci cuaternare reprezentate de loessuri, nisipuri,
pietri marunt. Sub acestea sunt sedimente neozoice i mezozoice i un fundament
alcatuit din roci cristaline i granite proterozoice.
Carpatii Meridionaii sunt formati dominant din isturi cristaline i granite foarte vechi la
care se adauga calcare i conglomerate mezozoice iar in unele depresiuni gresii, marne
din neozoic.
2. Carpatii Orientaii sunt alcatuiti din mai multe unitati structurale care se ealoneaza de la
vest la est (unitatea vulcanica neogena, irul depresiunilor tectonice - Maramure,
Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Braov), unitatea masivelor cristaline, unitatilor montane din
fli.
3. Rociie cuaternare au o desfaurare larga in unitatile de campie, in unele depresiuni
tectonice din munti i Subcarpati, in lungul vailor i in campia fluvio-lacustra litorala.
1. In paieozoic micarile tectonice au creat mai multe regiuni de uscat din care s-au
pastrat sectoare in unitatile structurale din Dobrogea de nord-vest i Podiul Casimcea.
In cuaternar prin umplerea unor bazine lacustre cu sedimente au rezultat Campia
Romana, Campia de Vest (Banato-Someana), Delta Dunarii, campia fluvio-lacustra
litorala i probabil esul unor depresiuni intramontane (Braov).
2. Ceie mai importante eruptii vuicanice s-au realizat in neogen in lungul unor fracturi
adanci din estul Depresiunii Transilvaniei i sud estul Muntilor Apuseni. Au dat natere la
vulcani extini care in Carpatii Orientali au creat un lant de masive iar in Muntii Apuseni
munti izolati sau grupati.
3. Unitatea de relief aleasa este Podiui Moidovei care se suprapune pe Platforma
moldoveneasca. Este o unitate foarte veche (din precambrian) care fn paieozoicui inferior
era aproape fn fntregime uscat fiind supusa modelarii subaeriene. Uscatui s-a extins
(exceptie un sector redus in bazinul Barladului) spre sud fn paieozoicui superior i ia
fnceputui mezozoicuiui cand fn urma micariior hercinice s-au adaugat o punte de legatura
cu Platforma din Dobrogea.
In neozoic fnsa regiunea coboara fiind acoperita de apeie marii. Se produc intense
acumulari de depozite sedimentare. De ia fnceputui piiocenuiui apeie marii se retrag spre
sud, astfel incat daca jumatatea nordica devine uscat in cea sudica (bazinul Barladului)
continua procesele de sedimentare. Retragerea marii continua i fn piiocenui superior i
se fncheie fn pieistocen cand intreg podiul a devenit uscat in care raurile se vor adanci
pe traseele actuale.
24
LUCRAREA DE VERIFICARE Nr. 2

capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la Tntrebari
vorfi transmise tutorelui pentru comentarii, corectare i evaluare.

-adresa cursantului
intre raspunsuri.
Problema la care trebuie sa raspundeti pentru aceasta tema (raspunsurile sa nu
depaeasca % pagini; punctele pentru notare sunt trecute in paranteza; se adauga un
punct din oficiu) este urmatoarea:
1.Evolutia paleogeografica a teritoriului Romaniei. (6 p.)
2.Cateva caracteristici geologice ale unitatii geografice in care se afla localitatea
dumneavoastra. (3 p.)
In stabilirea raspunsurilor trebuie sa aveti in vedere urmatoarele lucruri:
- insuirea corecta a textului din unitatea de invatarea inclusiv urmarirea hartilor
paleogeografice la primul punct;
- fixarea aproximativa a pozitiei geografice a localitatii dumneavoastra pe fiecare harta
geologica i extragerea de pe aceasta a informatiei necesare; corelarea informatiilor i
realizarea unui text de 5-10 randuri in care sa se aprecieze: unitatea geologica mare in
care se afla, tipurile de formatiuni geologice principale (dupa varsta i alcatuire), situatia
paleogeografica in diferite etape de evolutie paleogeografica, unele resurse importante.
Lucrarea va fi transmisa tutorelui pentru verificare i notare (forma de trimitere i data vor
fi stabilite de tutore).
lelenicz M., Ileana Patru , (2005), Romania-Geografie fizica (pg. 29-38), Edit.
Universitara, Bucureti.
Mutihac V., i colab., (2004), Geologia Romaniei (ultimul capitol), Edit. Universitara,
Bucureti.
***(1983), Geografia Romaniei (pg. 76-83), vol. I, Edit. Academiei, Bucureti.
15
Relieful
Nr.3
i
RELIEFUL
Cuprins
3.1. Caracteristici definitorii
3.2. Relieful i alcatuirea geologica
3.3. Tipuri de reliefuri create de agentii externi
3.4. Unitatile de relief
26
26
30
33
37
54
58
58

r
Pe baza cunotintelor asimilate la aceasta tema veti reui:

sa intelegeti ca relieful constituie baza sistemului oricarei unitati geografice;
sa cunoateti relatiile care deriva din interferenta cu alcatuirea i structura
geologica;
sa apreciati calitativ i cantitativ rolul agentilor externi (apa curgatoare, ghetari,
vant, vietuitoare etc.) dar i al gravitatiei in modelarea reliefului creat de
tectonica i in dezvoltarea unor tipuri de relief specifice;
sa puteti diferentia pe teritoriul tarii noastre unitati de relief pe care le poti
ierarhiza pe mai multe trepte.
3.1 Caracteristici definitorii
Sunt trasaturi cu caracter calitativ ce definesc infatiarea de ansamblu a reliefului i a
fiecarui component.
Caracteristici
morfografice
Relieful Romaniei se caracterizeaza prin:

- Este un sistem fnchegat, in care se includ ca principale
componente muntii, dealurile, podiurile, campiile.
- Sistemul alcatuiete un uria amfiteatru natural in care lantul
carpatic se dezvolta ca o imensa coroana" incadrata la exterior i
interior de celelalte unitati mai joase.
- Varietatea reliefului Romaniei deriva din complexitatea alcatuirii
geologice i multilateralitatea evolutiei, indeosebi pe parcursul a
aproape 650 milioane de ani. Exista munti, podiuri, dealuri, campii
generate in sute de milioane de ani dupa cum sunt terase i lunci
extinse, Delta Dunarii etc. formate in intervale scurte de timp.
- Proportionalitatea repartitiei marilor trepte de relief este evidenta
(munti cca 28%, dealurile i podiurile 42%, campiile 30%) ea
reflectandu-se nu numai in distributia tipurilor de peisaj ci i in
modalitatile de folosinta a terenurilor.
26
Relieful
- Desfaurarea concentrica i relativ simetrica este exprimata de

prezenta in centrul sistemului a Depresiunii colinare a Transilvaniei
inconjurata de lantul muntilor Carpati, la exteriorul carora sunt
dealuri, podiuri i apoi campii.
- Directionarea marilor sisteme de vai i depresiuni prin traversarea
treptelor de relief principale a impus accesibilitatea pentru habitat i
comunicatie a intregului spatiu.
Se adauga i alte caracteristici ce pot fi urmarite la nivelul fiecarei
trepte i care pun in evidenta elemente de ordin cantitativ apreciate
atat la nivelul intregului relief cat i pentru fiecare forma in parte.
Carpatii formati la finele mezozoicului i in neozoic sunt munti cu
altitudini medii in raport cu alte sisteme de pe Glob, au un grad
accentuat de fragmentare impus de multimea vailor mari i adanci
dar i de frecventa depresiunilor i pasurilor.
Imaginea generala este aceea de asociere de masive separate de
numeroase vai longitudinale i transversale cu depresiuni cu origine
diferita, defilee i chei etc. Interfluviile sunt variate ca infatiare i
destul de mult ramificate spre exterior.
La inaltimi mari sunt creste cu versanti abrupti impui de alcatuirea
geologica, modelarea glaciara i periglaciara. Exista i platouri
(vulcanice, pe calcare), dar cele mai multe interfluvii sunt rotunjite.
Constituie un spatiu populat cu aezari ce urca frecvent pana la
1000-1100 m.
Dealurile i podiurile alcatuiesc o treapta intermediara ce
incadreaza muntii pe toate laturile.
Au rezultat dominant in neozoic, au inaltimi influentate de ridicarea
Carpatilor i o infatiare generala variata impusa de alcatuirea lor
din roci cu rezistenta mai mica la atacul agentilor externi dar i de
fragmentarea determinata de o retea densa de vai proprii dar i de
cele care coboara din munti.
Versantii au o infatiare complexa fiind intens afectati de
torentialitate i alunecari de teren.
La podiuri predomina platourile i versantii cu pante mari pe care
se produc alunecari, prabuiri, iroiri.
Vaile sunt largi cu mai multe terase. Constituie spatiul cel mai
intens populat.
Campiile se afla in sudul i vestul tarii; reprezinta asocieri de
interfluvii plate, intinse (campuri) i vai cu lunci largi. Domina
spectrul culturilor agricole dar i multimea aezarilor.
Figura 3.1
Relieful
Figura 3.1 Harta fizica a Romaniei

Caracteristici
morfometrice
Hipsometric relieful se dezvolta de la zero metri (linia de tarm a

Marii Negre) la varfurile ce depaesc 2500 m in Carpati. Se poate
adauga i spatiul submers din apele teritoriale. Cea mai mare parte
a reliefului Romaniei se afla la altitudinea de sub 1000 m (42% intre
0 i 200 m - reprezentand campii i podiuri joase; 46% intre 200 i
1000 m specifice dealurilor, podi^urilor i catorva campii inalte),
muntilor revenindu-le doar 12% (1% peste 2000 m); exista 11
varfuri cu inaltimi de la 2500 m in sus (vf. Moldoveanu 2544 m).
(Tabelele din figurile 3.2 i 3.3)
Figura 3.2 Suprafata principalelor unitati de relief.
Unitati
de relief
Munti
podiuri
Subcarpati
Subcarpatii Moldovei
Subcarpatii de Curbura
Subcarpatii Getici
26
35
13
17
4
12
900
800
020
620
400
99 580
15
3
6
4
Din total
unitatea
majora
66 720
Carpatii Orientali
Carpatii Meridionali
Carpatii Occidentali
Muntii Banatului
Muntii Apuseni
Dealuri
Km2
100
725
950
425
28
15
5,9
7,1
1,9
5,2
53,82
20,68
25,50
6,92
18,58
42
6,35
1,56
2,92
1,86
24,67
46,02
29,31
Relieful
9
22
5
6
9
26
Dealurile de Vest (Banato-Some$ene)

Podiul Moldovei
Podiul Sucevei
Campia Moldovei
Podiul Barladului
Depresiunea colinara a Transilvaniei (Dealurile
Transilvaniei)
Podiul Somean
Campia Transilvaniei
Podiul Tarnavelor
Subcarpatii Transilvaniei
Podiul Getic
Podiul Mehedinti
Podiul Dobrogei
Campii
Campia Romana
Campia de Vest (Banato-Someana)
Campia fluvio-lacustra
275
200
550
725
925
675
3,9
9,38
2,35
2,85
4,17
11,25
650
550
975
500
950
760
11 620
71 200
49 975
17 725
3 500
1,95
1,91
4,62
2,75
5,9
0,32
4,9
30
21,07
7,46
1,47
4
4
10
6
13
25
30,3
44,7
17,43
17,06
41,14
24,37
Figura 3.3 Suprafata treptelor hipsometrice

Trepte hipsometrice
0 - 100 m
100 - 200 m
200 - 500 m
500 - 1 000 m
1 000 - 1 500 m
1 500 - 2 000 m
2 000 - 2 500 m
> 2 500 m
Km2
%
49
49
73
35
19
7
2
780
970
625
625
000
125
292
83
21
21
31
15
8
3
0,96
0,04
Fragmentarea este intensa fiind generata de mai multe generatii de

vai. Valorile cele mai mari sunt in munti i in dealurile inalte (peste
1 km/km2 i 200-800 m energie de relief) iar cele mai reduse in
campii i podiuri (sub 0,8 km/km2, sub 200 m energie de relief).
Pantele reflecta situatiile cele mai complexe in Carpati i in
dealurile inalte datorita varietatii alcatuirii petrografice, inaltimilor,
evolutiei, fragmentarii accentuate. Dealurile cu altitudini mici
frecvent se incadreaza in intervalul 15-250 cu dominarea valorilor
ridicate la partea superioara a versantilor i pe faiile de roci dure i
a celor mici la poale i pe terasele vailor. La unitatile de podi i de
campii se impun doua categorii - cele sub 50 pe podurile
interfluviale i peste 200 pe versanti (unde sunt loessuri ajung la
peste 600).
Cum regiunile de campie i de dealuri joase (sub 500 m) depaesc
70% din teritoriul Romaniei rezulta ca pe ansamblu pantele mici
care sunt dominante i fragmentarea redusa asigura favorabilitatea
habitatului, culturilor agricole i desfaurarii retelei de comunicatie.
Opus rn regiunile de munte i de dealuri Inalte, fragmentarea
intensa, dinamica de versant accentuata, pantele in general ridicate
ca valoare constituie factori de restrictionare pentru aezari,
economia agricola i caile de comunicatie. Aici aezarile sunt pe vai
i In vatra depresiunilor i mai rar urca pe platourile mai Inalte dar
cu expuneri favorabile.
Relieful

1. Urmariti harta fizica a Romaniei (din atlas), profilele i textul din
carte i stabiliti principalele caracteristici ale reliefului.
2. Comparati valorile din tabelul 1 din carte i stabiliti ierarhizarea

unitatilor din spatiul montan.
3. Precizati care sunt factorii care determina fragmentarea reliefului

i unde aceasta este mai mare.
Verificati i comparati raspunsurile dumneavoastra cu rezolvarile

inserate la sfaritul unitatii de invatare.
Retineti ceea ce este redat cu scriere cursiva.
3.2 Relieful i alcatuirea geologica
Relieful ca sistem unitar este alcatuit dintr-un numar mare de unitati care se inscriu pe
diferite trepte ierarhice fiecare cu anumite caracteristici determinate de alcatuirea
geologica i evolutia data de factorii tectonici. Astfel, la fiecare din cele patru unitati majore
de relief se pot separa subunitati cu trasaturi petrografice i structurale distincte.
Muntii - cea mai
complexa i mai
variata grupare de
unitati ca alcatuire
9
In Romania in afara de Carpati - munti realizati prin cutari, eruptii

vulcanice i ridicari in mezozoic i neozoic exista i un fragment din
lantul hercinic (paleozoic) situat in Dobrogea. Pe ansamblu se pot
separa mai ales in cadrul lantului carpatic mai multe tipuri.
Munti alcatuiti dominant din roci cristaline in care sunt incorporate i
mase de roci magmatice (granite) i faii de roci sedimentare
(indeosebi calcare); au cele mai mari inaltimi, vai adanci i inguste
(uneori defilee taiate de marile rauri - Olt, Jiu, Dunarea etc.), creste
alpine i subalpine (cu forme glaciare), masivitate pe rocile
cristaline. Sunt tipici in Carpatii Meridionali, in Muntii Apuseni,
nordul Carpatilor Orientali.
26
Munti alcatuiti din roci cristaline i mase de granite hercinice. Sunt

in nord-vestul Dobrogei, au inaltime mica datorita indelungatei
evolutii, sunt alcatuiti din creste pe cuartite, culmi rotunjite, greoaie,
pe isturi cristaline i masive pe granite.
Relieful
Munti formati dominant din

alternante de strate de gresii,
altitudini mai mici de 2000 m;
formate din roci dure i
predominarea celor uor de
Orientali.
roci sedimentare (fli alcatuit din

marne, argile, conglomerate etc.); au
eroziunea diferentiala a impus culmile
vai i depresiuni in sectoare cu
dislocat. Precumpanesc in Carpatii
Munti alcatuiti din roci vulcanice care au altitudini de 500-2000 m;

contin resturi din aparate vulcanice, conuri i fragmente de cratere,
platouri vulcanice extinse, vai inguste; formeaza gruparile din estul
Carpatilor Orientali.
Munti formati din roci sedimentare strapunse de materia vulcanica
care s-au consolidat pe anumite aliniamente; pe rocile sedimentare
sunt culmi netede, prelungi care sunt dominate de varfuri, creste,
ziduri de magma consolidata (Muntii Metaliferi, Muntii LapuBargau).
Depresiuni tectonice i de baraj vulcanic - au dimensiuni mari, fiind
la origine bazine sedimentare (grabene) inconjurate de munti
inaltati (horsturi, exemplu - Ciuc, Gheorgheni, Braov, Petroani,
Brad, Almaj etc.).
Dealuri i podiuri
cu alcatuire
predominant
sedimentara i
structuri simple
Se afla la exteriorul (mai ales pe fundament de platforma) i

interiorul Carpatilor, au inaltimi de cativa zeci de metri (Dobrogea)
la 800-1000 m (Subcarpati), sunt formati din
strate de roci
sedimentare cutate sau inclinate pe o directie, sunt alcatuite din
culmi i platouri cu versanti intens afectate de deplasari de teren i
iroire separate de vai cu terase extinse.
Se separa:
Podiuri i dealuri alcatuite din strate de roci sedimentare cu
dispozitie tabulara (Dobrogea de Sud) sau inclinata (Podiul
Moldovei, Podiul Getic); au inaltimi medii i versanti afectati de
alunecari i torenti.
Podiuri dezvoltate pe structuri cutate nivelate (Dobrogea Centrala,
Podiul Babadag, Podiul Mehedinti).
Podi din roci eruptive (Podiul Niculitel), de tip bazaltic (de la
inceputul mezozoicului).
Dealuri formate din strate de roci sedimentare cutate (Subcarpati,
Depresiunea colinara a Transilvaniei etc.); au inaltimi mari i
intense degradari pe versanti.
Dealuri alcatuite din roci cristaline i eruptive; au caracter izolat cu
aspect de maguri sau creste care se ridica cu cativa zeci de metri
deasupra culmilor formate din roci sedimentare (Culmea Codrului,
Dealul Prisnel, Magura imleu etc.).
Relieful
Campiile, cele mai

noi unitati de relief
caracterizate prin
monotonie ca
alcatuire geologica
9
Retineti!
Au fundamente la adancime i care sunt constituite din roci foarte

vechi; peste ele urmeaza acumulari bogate de roci sedimentare din
mezozoic i neozoic. La suprafata sunt roci cuaternare (pietriuri
marunte, nisipuri, loess etc.). Pozitional sunt trei unitati - Campia de
Vest (Banato-Someana) in vestul tarii, Campia Romana in sudul
Romaniei i campia fluvio-lacustra dobrogeana (include Delta i
spatiul jos de la sud de aceasta). In primele unitati se separa:
- Campii fnalte, formate din imbinarea unor conuri de aluviuni
imense depuse de raurile ce vin din munti i dealuri avand
caracteristica unor prispe la marginea acestora.
- Campii joase unde datorita lasarii (coborarii) lente a uscatului,
raurile aluvioneaza, se despletesc iar terenurile sunt mlatinoase.
Factorii de natura geologica au un rol fnsemnat fn geneza i
evolutia reliefului major dar i fn imprimarea diferitelor caracteristici
ale formelor create de agentii externi. Acestea sunt bine conturate
fn Carpati unde pot fi urmarite de la nivelul peisajului unitatilor mai
mari (masive) pana la cel al caracteristicilor formelor secundare
(varfuri, creste etc.) i din ce fn ce mai redus la podiuri, dealuri
(aliniamente de trasaturi ale versantilor, vailor sau platourilor) i
foarte putin la campii (la acestea rolul factorului geologic se deduce
din unele aspecte cu caracter dinamic sau forme de relief singulare,
exemplu: aliniamente de crovuri sau palnii de sufoziune).
1. Comparati datele de pe harta geologica cu cele de pe harta
fizica (din Atlasul geografic) i stabiliti - alcatuirea i varsta
geologica a fiecarei unitati de relief din Dobrogea.
2. Parcurgeti imaginar pe harta geologica un profil de la vest la est

prin Carpatii Orientali intre localitatile Reghin i Piatra Neamt i
precizati originea i alcatuirea geologica a principalelor unitati de
relief.
3. Precizati unitatile de relief in alcatuirea carora rocile eruptive i

magmatice se afla la suprafata i impun anumite caracteristici.
26
Relieful

invatare.
Retineti pentru comparatie cu raspunsurile dumneavoastra ceea ce
este redat prin scrierea cursiva.
3.3 Tipuri de forme de relief create de agentii externi
Din momentul exondarii i ridicarii unui relief major creat de factorii tectonici, acesta este
supus actiunii agentilor externi care prin diverse procese tind pe ansamblu sa-l niveleze. In
amanunt acestea creeaza diverse tipuri de forme de relief cu dimensiuni i infatiare
variata ce apar ca detalii in cuprinsul marilor reliefuri. Fiecare tip insa reflecta o geneza,
evolutie, varsta i grad de pastrare diferit.
Suprafetele de
nivelare, marturii
ale unor evolutii
de durata
9
Reprezinta finalizarea unor etape de evolutie a unor regiuni

montane, deluroase sau de podi, in zeci i sute de milioane de ani.
Apar la nivelul interfluviilor ca poduri netede sau slab inclinate
situate la altitudini diferite. Ridicarea tectonica a regiunii i deci i a
suprafetei determina finalizarea etapei ce a creat-o i inceputul altei
etape cand ea va fi fragmentata i transformata in marturii
disparate. Deci, cu cat o regiune muntoasa trece prin mai multe
etape de evolutie cu atat in cadrul ei se vor pastra la altitudini
diferite marturii ale acestora.
In Carpati au fost descrise mai multe suprafete de nivelare formate
din cretacicul superior i pana la finele neozoicului. Lor li s-au
acordat diverse denumiri dupa locurile unde au o desfaurare clara.
Spre exemplu Emm. de Martonne in Carpatii Meridionali a separat
trei nivele de suprafete numite Borascu (eocena), Raul es
(miocena), Gornovita (pliocena) pe care le-a regasit la alte inaltimi
in Muntii Banatului i in Muntii Apuseni unde le-a dat alte denumiri.
In Carpatii Orientali au fost identificate de alti geografi pana la cinci
suprafete care sunt mai bine pastrate in masivele cristaline.
Intrucat masivele montane de-a lungul sutelor de milioane de ani au
suferit ridicari cu intensitate diferita de la o etapa la alta i pozitia
altimetrica a petecelor ramase de la fiecare suprafata de eroziune
este deosebita.
Astfel suprafata superioara (Borascu prezenta in Muntii Semenic la
1400 m se afla la alta altitudine in celelalte masive - 1800 m in
Retezat, 2000 m in Fagara, 1600 m in Muntii Bihorului, 1800 m in
Rodnei).
In regiunile deluroase i de podi deoarece au fost exondate
definitiv in a doua parte a neozoicului nu s-au format decat unadoua suprafete ce apar ca poduri interfluviale alungite sau rotunjite.
Terasele, dovezi
ale evolutiei
cuaternare
Reprezinta trepte create prin procese fluviatile in lungul vailor,

cuaternar in conditiile alternantei generale a climatului (faze reci
faze temperate) i a producerii de micari tectonice de ridicare
intensitati diferite in timp i de la o regiune la alta. In munti
Subcarpati exista in medie 6-8 terase, in restul dealurilor
podiurilor 3-6 terase iar in campii 1-3 terase. (Figura 3.4)
in
cu
cu
i
i
Relieful
Numarul lor este mai mare in regiunile afectate de ridicari repetate

(Subcarpati) i mai mic in cele in care s-au produs i unele coborari
locale. Cele mai extinse sunt in culoarele vailor - Dunarea, Siret,
Moldova, Bistrita, Trotu, Prahova, Olt, Jiu, Mure, Tarnava,
Some, Criuri etc. Terasele constituie (datorita netezirii podurilor)
terenuri propice pentru aezari, cai de comunicatie, culturi.
Luncile, cele mai

recente forme
fluviatile
Relieful glaciar,
marturie a unor
faze cu climat rece
in cuaternar
Relieful carstic,
prezent pe roci
dizolvabile
Au fost create de rauri in ultimii zece mii de ani (holocen) fiind foarte
largi la marile rauri (Olt, Siret, Mure, Some, Dunare etc.) mai ales
in regiunile deluroase, de campie sau in depresiunile din munti.
Doar portiunile mai inalte din lunci sunt folosite pentru unele culturi
i chiar pentru locuire.
In pleistocenul superior in fazele cu climat rece ce au afectat o
mare parte din Europa, in Carpati la altitudini de peste 1800 m s-au
dezvoltat ghetari de vale, circ i platou. Urmele modelarii exercitate
de acetia, probabil in doua faze, au ramas sub forma de circuri,
vai, praguri, morene i creste glaciare (in masivele Bucegi,
Fagara, Parang, Retezat, Godeanu etc.); in multe din
microdepresiunile create prin acumularea apei au rezultat ulterior
lacuri.
Are frecventa mare pe calcare i sare in multe unitati din Carpati
(muntii Aninei, Padurea Craiului, Bihor, Codru Moma, Piatra
Craiului, Capatanei, Oratiei etc.) i regiunile deluroase i de podi
(Mehedinti, Dobrogea, Transilvania).
Cele mai complexe forme de exo i endocarst sunt pe platourile
situate intre 400 i 1600 m. Exista peste 4000 de peteri, chei,
diverse tipuri de depresiuni carstice etc. Pe masivele de sare sunt
forme de suprafata (lapiezuri, avene) dar i subterane in Subcarpati
(Slanicul de Buzau, Slanic Prahova, Ocnele Mari etc.), Transilvania
(Sovata, Praid, Ocna Sibiu etc.).
26
Relieful
Figura 3.4 Harta tipurilor de relief din Romania

Loessul i formele
t a s a r e i
de
sufoziune
Aceasta roca are grosimi mari in sud-estul i estul Romaniei. Pe ea

cele doua procese au creat microdepresiuni (crovuri, gavane), pe
platouri i palnii, hrube i desprinderi de faii in lungul malurilor
abrupte (cele mai insemnate sunt in Dobrogea, estul Campiei
Romane i sudul Podiului Moldovei).
R e l i e f u l de d u n e
Este creat in campiile Olteniei, Carei, Baragan, pe grindurile mari

din Delta Dunarii (Letea, Caraorman etc.) dar i la Reci in
Depresiunea Braov. Sunt dune cu inaltimi mici dezvoltate pe
directia dominanta a vantului.
Relieful vulcanic
Cuprinde forme rezultate in urma activitatii vulcanice din neogen i

cuaternar (platouri, conuri, resturi din caldeire prezente in Muntii
Gutai, Calimani, Harghita etc.), cat i diverse corpuri magmatice
consolidate in interiorul scoartei sau al aparatelor vulcanice i care
prin eroziune au ajuns la zi sub forma de ziduri, maguri, coloane,
creste (Detunatele din Muntii Metaliferi, coloanele de la Raco,
culmile din Muntii Macin etc.).
Prin adancirea raurilor in rocile vulcanice au rezultat defilee (in
lungul Oltului, la Tunad i Raco-Augustin, al Mureului la ToplitaDeda sau in cateva locuri in aval de Deva; pe Criul Alb etc).
Relieful
Coloanele, babele,
sfincii
din masivele
formate din
conglomerate sau
aglomerate
vulcanice
Relieful litoral
rezultat al evolutiei
din ultimile milenii
9
Retineti!
9
Sunt rezultatul eroziunii diferentiate in muntii Ceahlau (turnuri),

Ciuca (Tigaile, Babele la sfat, Coltii Nitrii etc.), Bucegi (Babele,
Sfinxul), unde mase de conglomerate au grosime mare. Sunt insa
i in unele masive vulcanice individualizate in aglomerate vulcanice
groase in Calimani (Apostolii, Moul), Gutai, Igni etc.
Dezvoltarea cordoanelor de nisip a determinat inchiderea golfurilor
i formarea de lagune (Razim-Sinoe i Siutghiol), limane
(Tatlageac, Techirghiol etc.), a Deltei Dunarii, a multor faii de plaja
etc. Pe de alta parte eroziunea exercitata de valuri a impus faleze
de cativa metri i platforme litorale de abraziune.
Actiunea agentilor externi a creat in timp o mare diversitate de
forme de relief care au evolutie, dimensiuni i durata de existenta
diferita. Unele sunt caracteristice agentului care le-a creat (vaile,
terasele, luncile sunt rezultatul actiunii in timp a raurilor; dunele de
nisip sunt produse de vant, relieful glaciar a fost creat de ghetari in
pleistocen etc.), altele au rezultat prin asocierea in timp indelungat
a proceselor generate de mai multi agenti (suprafetele de nivelare).
Sunt insa i forme de relief create de agentii externi pe anumite
tipuri de roci acestea prin proprietatile lor influentand desfaurarea
proceselor i caracteristicile formelor rezultate (relieful carstic,
relieful de sufoziune i tasare etc.).
Se adauga formele de relief individualizate de catre agentii externi
pe anumite structuri geologice. Sunt evidente pe structurile in care
stratele de roci sunt dispuse orizontal (Dobrogea de Sud), inclinat
(Podiul Moldovei, Podiul Somean, Podiul Getic etc.), cutat (in
unele sectoare din Subcarpati din estul Depresiunii colinare a
Transilvaniei etc.)
O grupa distincta de forme de relief a rezultat prin activitatile
realizate de om. Ele alcatuiesc relieful antropic, tipice fiind carierele,
canalele, rambleele, platourile nivelate pentru diverse constructii,
terasele pe versanti etc.
1. Pe baza datelor din text i din bibliografie stabiliti masivele care
au suferit o modelare glaciara. Exemplificari detaliate pentru
Carpatii Meridionali.
26
Relieful
2. Dati exemple de regiuni cu relief carstic important; enumerati

sectoare de chei i peteri renumite.
3. Definiti caracteristicile reliefului litoral romanesc.

invatare.
Comparati raspunsurile dumneavoastra cu ceea ce este redat cu
scriere cursiva.
3.4 Unitatile de relief principale
Prin actiunea agentilor interni i externi au rezultat mai intai marile unitati de relief (munti,
dealuri, campii) iar in cadrul acestora ulterior au fost detaate subunitati cu marime i
caracteristici diferite (infatiare, inaltime, alcatuire petrografica etc.), toate insa alcatuind
sistemul orografic al tarii noastre. Axul sistemului il constituie Carpatii care au influentat
atat geneza i evolutia podiurilor, dealurilor i campiilor limitrofe dar le-a antrenat in
inaltare de la finele neozoicului dandu-le, in mare, altitudinile actuale. Prin fragmentarea
data de reteaua de rauri principala ce-i au obaria in Carpati dar care au inaintat treptat
in dealuri i apoi campii, pe masura ridicarilor s-a ajuns la conturarea de subunitati de
ordine diferite. De la aceasta regula se abate doar Podiul Dobrogei a carui evolutie a
depins de raporturile dintre oscilatiile nivelului marii i ridicarile sau coborarile regiunii in
neozoic.
Ca urmare, cele patru unitati de relief majore se impart in subunitati de ordine diferite
fiecare cu caracteristici distincte.
CARPATII
9
Caracteristici
generale.
Subunitati
9
Formeaza un lant de cca 1500 km intre Bazinul Vienei i Timoc

avand in Romania peste 900 km.
Altitudinea maxima in Romania este 2544 m (Vf. Moldoveanu), iar
cea medie de cca 840 m.
Reprezinta un mozaic petrografic fiind alcatuit din toate tipurile de
roci, imbinate diferit de la o unitate la alta.
Relieful este alcatuit din creste inguste (la peste 2000 m), culmi
rotunjite i platouri, circuri i vai glaciare, forme carstice, conuri i
platouri vulcanice, chei, defilee, depresiuni etc.
Desfaurarea In suprafata i dezvoltarea pe verticala au determinat
diferentieri importante de natura climatica, in distributia vegetatiei,
solurilor in conditionarea directiilor principale ale retelei de vai.
Relieful
Resursele naturale bogate, culoarele de vai largi (cu terase) i

depresiunile au facilitat dezvoltarea aezarilor i cailor de
comunicatie.
Se divid in trei grupari mari fiecare cu numeroase subunitati.
Carpatii Orientali.
Se desfaoara intre granita cu Ucraina i Valea Prahovei fiind cel

mai lung lant muntos; domina regiunile limitrofe prin diferente de
nivel de 400-1000 m.
Caracteristici
Sunt alcatuip din masive separate de depresiuni mari i vai largi

desfaurate in general in iruri paralele ce se succed de la vest la
est.
Au altitudini de 800-1900 m (depaesc 2000 m in muntii Rodnei i
Calimani).
Subunitati
Se divid in trei agrupe

fiecare cu mai multe subunitati:
K
1) Grupa nordica (Carpatii Bucovinei i ai Maramureului).
Tine de la granita cu Ucraina la culoarul depresionar DornaMoldova.
Diviziuni i caracteristici:
- in vest sunt munti vulcanici (Oa, Igni, Gutai) sau munti
alcatuiti din roci sedimentare strapunse de corpuri vulcanice
(Lapu, Tible, Bargau).
- fn centru se afla masive din roci cristaline cu inaltimi mari M.
Maramure; M. Rodnei (au cele mai mari altitudini in vf.
Pietrosu 2303 m i vf. Ineu 2279 m, relief glaciar bogat); M.
Suhard i Obcina Mestecani.
- in est exista Obcina Feredeu i Obcina Mare (mai joase i
alcatuite din gresii i marne).
Depresiunile Oa, Maramure, Dornelor, Campulung, cu vai largi cu
terase i mai multe pasuri (Tihuta 1201 m, Mestecani 1096 m).
2) Grupa centrala (Carpatii Moldo-transilvaneni).
Este cea mai intinsa ajungand in sud pana la Depresiunea Braov
i pasurile Oituz i inca.
- Munti vulcanici (Calimani, 2100 m, urme de relief glaciar;
Gurghiu i Harghita, inaltimi mai mici, conuri i platouri
vulcanice).
- Masive cristaline cu petece de calcare (Giumalau i Rarau la
nord de Bistrita, Giurgeu, Hama i Ciuc in sud).
- Masive i culmi aproape paralele alcatuite din fli cretacic i
paleogen, cu inaltimi mici (M. Stanioarei pe stanga Bistritei;
M. Ceahlau 1907m, cu platouri i abrupturi pe conglomerate;
Tarcau, Gomanu, Nemira, Berzunt).
- Unitati montane joase la sub 1200 m dominant formate din
roci sedimentare la care se adauga cateva varfuri vulcanice
(Perani, Bodoc, Baraolt).
26
Relieful
Depresiuni tectonice (Gheorgheni, Ciuc, Comaneti - cele mai

extinse cu esuri largi i terase), culoare de vai, defilee (cele mai
importante apartin Mureului i Oltului), chei (Bistritei, Bicazului),
pasuri etc.
3) Grupa sudica (Carpatii de Curbura).
Formeaza legatura cu Carpatii Meridionali fiind alcatuiti din gresii,
marne, conglomerate i local din calcare.
- Depresiunea tectonica Braov (un es intins marginit la
contactul cu muntii de conuri piemontane).
- La exterior intre vaile Oituz i Prahova, se desfaoara un lant
de munti cu altitudini in general sub 1900 m separate de vai
adanci cu caracter transversal (M. Vrancei in est; M.
Buzaului - Siriu, Podu Calului, Penteleu in bazinul raului
omonim; M. Ciuca - dominant din conglomerate, inaltimea
cea mai mare; M. Baiului in vest; M. Intorsurii - cei mai joi;
M. Piatra Mare i M. Postavaru din conglomerate i calcare
intre care se afla valea ingusta a Timiului).
Carpatii Orientali s-au format in ultimii 250 milioane de ani.
Sunt alcatuiti din toate tipurile de roci.
Exista suprafete i nivele de eroziune care sunt marturii ale unor
modelari succesive.
Retineti!
Pe culmile ce depaesc 2000 m sunt urme ale modelarii glaciare.

In Carpati ii au obaria cele mai importante rauri care au creat o
retea de vai radial divergenta spre exterior i convergenta catre
Transilvania.
In Carpatii Orientali se succed de la vest la est patru tipuri de unitati
de relief cu geneza, evolutie i alcatuire deosebite - vulcanic,
depresionar, cristalin, fli.
Pasul Prislop (1416 m) este cel mai inalt din Carpatii Orientali;
varfurile Pietrosul (2303 m), Ineu (2279 m) i Pietrosul Calimani
(2100 m) sunt singurele care depaesc 2000 m i in jurul lor sunt
circuri glaciare.
Craterul vulcanic Ciomatu din M. Harghita este cel mai bine pastrat,
in el aflandu-se singurul lac vulcanic din tara noastra.
Cea mai complexa zona carstica se afla in M. Hama (aici cheile
Bicazului), cele mai importante reliefuri de turnuri in conglomerate
sunt in muntii Ceahlau i Ciuca, cele mai mari defilee sunt pe
Mure, Olt, Bistrita.
In Carpatii Orientali sunt cele mai intinse depresiuni tectonice
(Braov, Maramure, Ciuc, Gheorgheni, Comaneti, Oa,
Dornelor).
Relieful
Se desfaoara intre Valea Prahovei (E) i culoarul tectonic strabatut

de Timiul superior - Cerna (V) dominand regiunile vecine prin
versanti cu pante mari i denivelari de peste 500 m.
Carpatii
Meridionali
Caracteristici
Sunt cei mai Inalti munti din Romania (11 varfuri cu altitudini de la
2500 m in sus iar vf. Moldoveanu 2544 m este cel mai important).
lnfatiarea generala reflecta aspectele de masive greoaie la care se
asociaza cel de creste zimtate i varfuri ascutite pe roci cristaline i
calcare
In lungul Oltului, care ii strabate in intregime, dar i pe celelalte vai
principale care ii traverseaza in mare masura sunt defilee i chei;
sunt putine depresiuni tectonice (Lovitea, Petroani, Hateg) i
pasuri (Transalpina in M. Parang, este cel mai inalt - peste 2000
m).
Pe interfluviile principale sunt platouri netede (suprafete de
nivelare), pe vaile din etajele alpin i subalpin relief glaciar, pe
platourile calcaroase numeroase forme carstice etc.
Se divid in patru grupe de masive:
Subunitati
26
1) Grupa Bucegi - se afla in est fiind formata din: M. Bucegi (o

masa groasa de conglomerate, inaltimea cea mai mare in vf. Omu
2504 m, abrupturi exterioare de peste 1000 m, platouri la 18002000 m dominate de varfuri; in centru valea lalomitei cu mai multe
sectoare de chei in calcare i peteri, relief glaciar complex in jurul
varfurilor Omul-Bucura);
- M. Leaota (formati dominant din roci cristaline i doar in nord
i sud-est din bare de calcar in care raurile i-au dezvoltat
chei; suprafete de nivelare);
- M. Piatra Craiului (o uriaa creasta calcaroasa cu versanti
abrupti acoperiti la poale de mase de grohoti; Dambovita i
Dambovicioara au creat chei in care sunt peteri);
- Culoarul tectonic Bran-Rucar (roci cristaline acoperite partial
de calcare i alte roci sedimentare; altitudini de 800-1300 m;
depresiunile Rucar i Podul Dambovitei -polii tectonice
exhumate in versantii carora raurile au taiat mai multe chei).
2) Grupa Fagara se desfaoara intre vaile Dambovita i Olt fiind
precumpanitor alcatuiti din roci metamorfice.
- in nord se afla M.Fagara (60 km lungime, ase varfuri de la
2500 m in sus, circuri, vai, praguri i morene glaciare etc.);
- in centru se desfaoara depresiunea tectonica Lovitea
(sedimentar paleogen care acopera masa cristalina
coborata; altitudinea de 800-1200 m);
- in sud sunt mai multe masive lezer (creasta principala la
peste 2000 m, relief glaciar); Ghitu, Frunti, Cozia la 10001600 m) separate de rauri care au taiat defilee. Valea Oltului
intre Turnu Rou i Cozia (cca 50 km) formeaza un defileu
cu sectoare foarte inguste la extremitati.
Relieful
3) Grupa Parang - se desfaoara intre vaile Olt, Jiu, Strei, este

cea mai extinsa din Carpatii Meridionali i are in alcatuire isturi
cristaline la care in sud i nord-vest se adauga mase de calcar
(bogat relief carstic). Are in compunere:
- M. Parang (atinge 2519 m in Parangul Mare; complex relief
glaciar),
- M. Capatanei (cateva varfuri depaesc 2100 m; chei i
peteri in sud),
- M. ureanu (suprafete de eroziune largi, cateva circuri
glaciare, relief carstic complex),
- M. Cindrel (circuri glaciare, defilee, suprafete de eroziune),
- M. Lotrului (circuri glaciare i suprafete de eroziune).
4) Grupa Retezat - se afla in vestul Carpatilor Meridionali fiind
alcatuita din ase masive separate de Depresiunea Petroani i
culoarele adanci ale vailor Raul Mare, Cerna, Raul Rece. Sunt
formati din isturi cristaline, granite, faii de calcar; au altitudini
diferite, in unele exista forme de relief glaciar i carstic. Se divid in:
- M. Godeanu (pozitie centrala, largi suprafete de eroziune i
relief glaciar),
- M. Retezat (cel mai complex relief glaciar, creste i mase
insemnate de grohoti),
- M. Valcan (inaltimi sub 1868 m, chei);
- M. Cernei i M. Mehedinti (separati de culoarul tectonic al V.
Cernei; relief carstic),
- M. Tarcu (o creasta principala cu inaltimi peste 2100 m;
suprafete de nivelare i cateva circuri glaciare);
Depresiunile tectonice Petroani i Hateg-Calan (relief de esuri i
terase).
Carpatii Meridionali constituie cel mai unitar lant montan, au
fragmentarea cea mai redusa, impune masivitate i prezinta cele
mai fnalte creste i varfuri (11 depaesc 2500 m altitudine).
Carpatii Meridionali sunt alcatuiti dominant din roci cristaline, doar
pe margini sunt masive i creste calcaroase iar fn depresiunile
tectonice gresii, argile, conglomerate.
In Carpatii Meridionali se pastreaza cel mai bine suprafetele de
eroziune, relieful glaciar i periglaciar.
Carpatii Meridionali sunt traversati de doua drumuri alpine
(Transalpina de la Novaci la Sebe i Transfagaraanul) dar i de
patru drumuri prin culoare de vai (Olt, Jiu) sau culoare tectonice
(Cerna-Timi, Rucar-Bran).
Carpatii
Occidentali
Se afla in vestul Romaniei de la Dunare la Barcau inchizand arcul

carpatic.
Caracteristici
Au altitudini mici, doar in trei varfuri depaesc 1800 m in rest

mentinandu-se la 400-1600 m.
Relieful
Au o alcatuire geologica complexa (roci cristaline, magmatice i

sedimentare dispuse neuniform ceea ce creeaza impresia de
mozaic petrografic).
Au suprafete de nivelare extinse, relief carstic bogat, o fragmentare
mare determinata de vai adanci i de numeroase depresiuni
tectonice.
Subunitati
Exista trei grupe de masive i depresiuni:

1) Muntii Banatului. Se desfaoara in sud i are in componenta:
- M. Semenic (cei mai inalti dar cu altitudine cu putin peste
1400 m in trei varfuri, alcatuiti din roci cristaline; largi
suprafete de nivelare ),
- M. Almajului (inaltimi sub 1250 m) i M. Locvei (altitudini sub
700 m; formati din isturi cristaline, granite i calcare);
ultimile doua subunitati alcatuiesc versantul nordic al
Defileului Dunarii);
- M. Aninei (calcare in care s-a dezvoltat un bogat relief
carstic);
M. Dognecei (cei mai joi, sunt formati din roci magmatice i
cristaline, defilee scurte).
Tntre acestea sunt depresiuni tectonice (Bozovici sau Almaj, CaraEzeri, culoarul Timi-Cerna) cu terase.
2) Masivul Poiana Rusca intre culoarele vailor Mure i Bistra;
este dominant alcatuit din roci cristaline i petece de marmura;
inaltimi intre 800-1300 m.
3) Muntii Apuseni se afla la nord de Mure fiind inconjurati de
dealuri i depresiuni joase; au inaltimile cele mai mari in centru de
unde aproape radial se desprind masive joase; o fragmentare
accentuata impusa de multe depresiuni tectonice i vai adanci; se
divid in mai multe masive centrale inalte precum:
- M. Bihorului (isturi cristaline, granite; masivitate, inaltimea
maxima 1849 m; platouri i culmi calcaroase cu un numar
mare de peteri i chei; largi suprafete de nivelare etc.),
- M. Vladeasa (granite, 1837 m),
- M. Gilau (isturi cristaline, suprafete de nivelare),
- Muntele Mare (roci cristaline, petece de calcar, 1836 m)
- i mai multe masive laterale joase - M. Trascaului (calcare
cu relief de chei, peteri, creste);
- M. Metaliferi (fli din gresii, marne, apoi blocuri de calcar i
resturi din munti vulcanici la altitudini sub 1000 m),
- M. Zarand (altitudini de 400-800 m; roci cristaline i
magmatice),
- M. Codru-Moma (roci cristaline, platouri de calcare cu relief
carstic; inaltimi frecvent sub 1000 m);
- M. Plopi i M. Mese (la 400-900 m, roci cristaline).
26
Relieful
Intre aceste masive sunt depresiuni tectonice (imleu in nord; VadBorod, Beiu, Brad-Halmagiu in vest; Zlatna (Ampoi) in sud-est
care au esuri largi i terase.
Retineti!
Carpatii Occidentali au cea mai mare fragmentare impusa de
depresiunile tectonice i culoarele de vale.
Au o alcatuire geologica complexa (mozaic petrografic), multe
unitati montane au caracter de horst iar depresiunile de graben.
Au altitudinile cele mai red use din Carpatii romaneti (doar trei
varfuri in M. Apuseni depaesc 1800 m, marea majoritate a culmilor
se afla la 500-1000 m.
Cele mai intinse platouri carstice (M. Aninei, M. Padi-Cetatile
Ponorului, M. Codru-Moma, M. Padurea Craiului etc.), singurele
peteri in care se pastreaza mase de gheata (Scarioara, Bortig),
cea mai lunga petera din Romania (Petera Vantului ce depaete
40 km).
Accesibilitate din toate directiile, resurse complexe, potential de
habitat.
1. Care sunt cele mai mari depresiuni de natura tectonica din
Carpatii Orientali.
2. Ce caracteristici principale au masivele cristaline din Carpatii

Meridionali.
3. Explicati de ce Muntii Apuseni reprezinta un mozaic petrografic.

invatare.
Comparati raspunsurile dumneavoastra cu ceea ce este redat cu
scriere cursiva.
Relieful
DEALURILE $I PODI$URILE
Caracteristici
generale
Se desfaoara pe circa 42% din suprafata tarii, cuprinsa intre sub

100m in Dobrogea i in cateva varfuri la peste 900 m in
Subcarpati.
Dealurile sunt formate din culmile rotunjite separate de vai cu lunci
i terase, iar podiurile au interfluvii plate, o fragmentare redusa i
versanti cu pante accentuate.
Cele mai multe se afla la exteriorul Carpatilor, intre ramurile
acestora fiind doar dealurile, podiurile i depresiunile din
Transilvania.
In alcatuirea geologica precumpanesc rocile sedimentare iar ca
varsta relieful lor a rezultat dominant la finele neogenului i in
cuaternar.
Reprezinta insemnate regiuni pentru habitat, cai de comunicatie i
economie complexa.
Sunt apte grupe de unitati cu fizionomie, fragmentare, altitudini
apropiate dar cu intindere, caracteristici genetice, evolutie i
morfodinamica diferite.
Subcarpatii
Constituie o unitate deluroasa situata la exteriorul Carpatilor intre

vaile Moldova i Motru; sunt dominati de culmile montane i uneori
se impun prin inaltime deasupra culoarele de vale, campiilor i
podiurilor situate la exterior. In acest fel apar ca o treapta intre
Carpati i unitatile de relief de la exteriorul lor.
Caracteristici
Sunt alcatuiti din strate de gresii, marne, argile pe care micarile

tectonice le-au cutat sau le-au ridicat neuniform.
Cele mai inalte varfuri depaesc 900 m (vf. Chicioara 1218 m, vf.
Matau 1018 m, Magura Odobeti 997 m).
Frecvent se desfaoara pe doua sau patru aliniamente de
depresiuni i dealuri ce au o retea de vai (cu terase) longitudinale
sau transversale pe acestea.
Subunitati
Se divid in trei subgrupe cu mai multe subunitati:

1) Subcarpatii Moldovei. Se intind intre culoarele vailor Trotu,
Moldova i Siret;
Au alcatuirea cea mai simpla cu un ir de depresiuni langa munti
(Neamt in nord, Cracau-Bistrita in centru i Tazlau in sud) cu lunci
i terase extinse i un ir de dealuri cu strate cutate (Pleu in nord
i Pietricica in sud) sau slab inclinate (intre vaile Neamt i Bistrita).
26
Relieful
2) Subcarpatii de Curbura (Subcarpatii Curburii). Se desfaoara

intre vaile Trotu i Dambovita ca treapta intre Carpatii de Curbura
i Campia Romana; au latimea cea mai mare (30-50 km), dealurile
au inaltimi intre 300 i 997 m, aici este cea mai intensa activitatea
seismica; cea mai ridicata fragmentare impusa de mai multe
generatii de vai, frecvente degradari de teren i unele fenomene
naturale precum vulcani noroioi, focul viu", carst pe sare etc. de
amploare.
Exista doua iruri de depresiuni cu dimensiuni variabile separate de
dealuri.
Primul este la contactul cu muntele - Soveja, Vrancei, Lopatari,
Patarlagele, Drajna, Slanic, Breaza, Fieni etc. iar cel de al doilea cu
pozitie centrala, fiind intracolinare (Campuri, Vidra, Dumitreti,
Policiori, Cislau, Nicov, Podeni, Campina, Pucioasa etc.). Intre ele
sunt dealuri cu structura cutata sau monoclinala (estul Vrancei).
Adesea dealurile i depresiunile sunt asociate in patru grupari:
Vrancei, Buzaului, Teleajenului i lalomitei.
3) Subcarpatii Getici. Se intind intre vaile Dambovita (E) i Motru
(V) fiind o unitate intre Carpatii Meridionali i Podiul Getic.
Exista un ir de depresiuni langa munte (Campulung, Arefu, JibleaCalimaneti,
Olaneti,
Horezu,
Polovragi,
Depresiunea
subcarpatica nord-olteana), inchise la exterior de dealuri cu strate
cutate (la est de Raul Doamnei i vest de Olt) sau uor fnclinate
(intre Raul Doamnei i Olt); urmeaza al doilea ir de depresiuni
(cele mai mari fiind intre Gilort i Motru) i un ir de dealuri joase la
trecerea spre Podiul Getic.
Acestea sunt asociate in trei grupe: Subcarpatii Argeului (in est
pana la Topolog), Subcarpatii Valcei (intre Topolog i Oltet) i
Subcarpatii Gorjului (in vest).
Retineti!
Subcarpatii sunt cele mai importante dealuri cu structura cutata ce
a fost dobandita fn pliocen-cuaternar.
Subcarpatii sunt alcatuiti din una-doua iruri de depresiuni ce
alterneaza cu unul doua iruri de dealuri.
Subcarpatii au un fnalt grad de fragmentare iar pe versanti se
produc alunecari de teren complexe i numeroase forme de iroire
i torentialitate.
In Subcarpatii de Curbura se fnregistreaza cea mai intensa
activitate seismica, aici sunt cele mai fntinse platouri cu vulcani
noroioi i carst pe sare.
In lungul vailor i fn depresiuni sunt terase fntinse ce constituie cele
mai fnsemnate locuri de habitat i de dezvoltare economica
Relieful
Podiul Moldovei
Se afla in estul Romaniei, dar care prin caracteristici se desfaoara

i intre Prut i Nistru.
Caracteristici
Este alcatuit din strate groase de gresii, marne, argile, calcare i

tufuri vulcanice care inclina de la NV la SE i care se afla peste un
fundament cristalin vechi ce apartine unei unitati de platforma.
Se impun fn peisaj interfluviile netede cu inaltimi de 300-500 m
separate de vai largi cu terase extinse i versanti intens afectati de
alunecari i torenti.
Subunitati
Se divide in:
- Podiul Sucevei (in nord-vest, are inaltimi mari, platouri
largi, vai asimetrice cu terase, depresiuni la contactul cu
Obcina Mare, culoarele vailor Siret, Suceava, Moldova); se
divide in - podiurile Falticeni (S), Dragomirnei (N), Dealurile
Botoanilor (E), Depresiunea Radauti separate de culoarele
vailor Siret, Suceava, omuz etc.
- Campia Moldovei (in nord-est, o unitate joasa sub 250 m,
intens fragmentata de afluentii Prutului, frecvente alunecari
de teren);
- Podiul Barladului cu Podiul Central Moldovenesc (in nord,
inaltimi de peste 400 m, platouri extinse i versanti abrupti
cu alunecari mari orientati spre nord - Coasta Iailor),
Colinele Tutovei (in sud-vest; strate de pietriuri, nisipuri,
argile; platouri i versanti abrupti orientati spre nord);
Dealurile Falciului (culmi joase sub 400 m intens
fragmentate) i Podiul Covurlui (150-300 m, platouri
interfluviale).
Retineti!
Structura geologica a Podiului Moldovenesc monoclinala (stratele

fnclina NV-SE) ceea ce face ca sa existe platouri netede orientate
NV-SE, abrupturi de zeci i sute de metri pe capetele de strat
(Coasta Iaului), vai asimetrice cu versanti intens afectati de
alunecari, curgeri noroioase i torenti. Marile vai sunt largi i au mai
multe terase extinse, folosite pentru aezari i culturi agricole.
Podiul Getic
Podiul Getic se desfaoara in sudul Subcarpatilor Getici intre vaile

Dimbovita i Dunare avand la suprafata strate de pietriuri, nisip i
argile pliocene i cuaternar uor inclinate spre sud.
Caracteristici
Inalpmile depaesc 600 m in nord i scad la 300 m la contactul cu

Campia Romana (sud).
Interfluviile sunt inguste in nord cu versanti afectati de alunecari i
torenti i tot mai largi spre sud.
Raurile care au o orientare generala nord-sud i-au creat vai largi.
Subunitati
26
Se divid in mai multe subunitati care de la est la vest sunt: Podiul

Candeti, Dealurile Argeului, Podiul Cotmeana, Dealurile
Oltetului, Dealurile Jiului, Podiul Strehaia.
Relieful
Retineti!
Podiul Getic este la origine o unitate piemontana formata la finele

pliocenului din panzele de pietriuri i nisip dezvoltate de raurile cu
obarii in Carpati. Prin ridicarea piemontului i fragmentarea lui in
cuaternar s-au format platouri interfluviale separate de vai adanci
cu 1-3 terase. Pe versanti se produc alunecari de teren i iroire.
Podiul Mehedinti
Se afla intre Dunare i Motru fiind cea mai mica unitate de acest
tip.
Are aceeai alcatuire i structura (strate cutate in roci metamorfice,
calcare) ca i M. Mehedinti.
Inaltimile sunt cuprinse in medie intre 400 i 500 m; doar in nord
mai multe varfuri depaesc 600 m (pe calcare i roci magmatice
vechi).
Interfluviile sunt largi, netede i separate de vai adanci i inguste.
In calcare s-au dezvoltat forme de relief carstic.
Retineti!
In centrul i sudul Podiului Mehedinti pe roci cristaline i

sedimentare la altitudine de 400-600 m exista platouri intinse, pe
cand in nord pe calcare sunt forme complexe de relief carstic
(depresiunile Ponoare, Zaton, Balta etc., multe peteri - Topolnita,
varfuri ascutite de tip cornete".
Podiul Mehedinti prin alcatuire i evolutie constituie o unitate
carpatica, dar prin configuratia reliefului i altitudini reprezinta un
podi.
Podiul Dobrogei
Se desfaoara in sud-estul Romaniei intre Dunare i Marea

Neagra.
Caracteristici
Este alcatuit din roci variate ca tip i varsta. In centru se gasesc

isturi verzi (cele mai vechi la zi de pe teritoriul Romaniei), in nord
sunt granite, calcare i gresii paleozoic-mezozoice, iar in sud sub
patura de loess sunt calcare miocene.
Cea mai mare parte reprezinta un podi neted cu altitudini de 50300 m; doar in nord sunt inaltimi mai mari i un relief de culmi i
maguri din roci variate.
Subunitati
Se imparte in:
- Podiul Dobrogei de Sud (50-200 m altitudine mai inalt in
sud-vest cu vai adanci ce au versanti abrupti taiati in calcare
i loess; in est se termina la mare prin faleze dezvoltate in
loess; Subdiviziuni - Podiul Oltinei in sud-vest, Podiul
Negru-Voda in centru i Podiul Medgidiei in nord, Podiul
Mangaliei in est;
- Podiul Casimcea (in centru, strabatut de raul omonim);
domina isturile verzi paleozoice dar sunt i petece de calcar
mezozoice pe care s-a dezvoltat relief carstic (peteri, chei);
- Podiul Dobrogei de Nord (inaltimile cele mai mari, 467 m in
vf. Tutuiatu; culmi, creste, varfuri ascutite i maguri,
depresiuni, vai adanci. Se divide in Muntii Macinului (rest din
lantul hercinic cu creste i varfuri din granite, roci cristaline),
Relieful
Podiul Niculitel (platouri bazaltice dar i dealuri din roci

sedimentare i vulcanice), Dealurile Tulcei, Podiul Babadag
i Depresiunea Nalband.
Retineti!
Podiul Dobrogei s-a constituit treptat de la sud catre nord din
precambrian i pana in mezozoic; ca urmare exista o mare
varietate ca alcatuire petrografica, la suprafata fiind isturi verzi,
granite, bazalte, calcare, gresii i loess.
De-a lungul erelor geologice relieful a fost nivelat, regiunea
devenind, cu exceptia Dobrogei de Nord - un ansamblu de unitati
de podi joase.
Inaltimile cele mai mari, care nu depaesc decat in cateva locuri
400 m, se afla in nord-vest; in rest altitudinile sunt la 150-300 m
coborand spre mare i Dunare.
Dealuri de Vest
Caracteristici
Subunitati
Retineti!
Exista forme de relief specifice dezvoltate pe loess,

granite.
calcare,
Constituie o unitate interpusa intre Campia de Vest i Carpatii

Occidentali.
Sunt alcatuiti predominant din pietriuri, nisipuri i argile aduse de
raurile cu izvoare in Carpati; din loc in loc sunt culmi i maguri
formate din roci cristaline, magmatice etc.
Culmile i platourile care coboara de la 250-300 m in est la 150 m
in vest, sunt separate de vai largi cu lunci i 1-3 terase care se
pierd treptat in campie.
Se impart in mai multe grupe separate de patrunderi spre est ale
campiei:
- Dealurile Banatului (mai multe subunitati disparate - intre
care dealurile Tirolului, Poganiului, Lipovei);
- Dealurile Criene (mai multe subunitati izolate la poalele
muntilor; dealurile Codru-Moma, Taad, Oradei);
- Dealurile Silvaniei (cele mai extinse i inalte separate de vai
largi i depresiuni; dealurile Crasnei, Salajului, Depresiunea
Baia Mare, Culmea Codrului, Magura imleului etc.)
Dealurile de Vest (Banato-someene) sunt la origine acumulari de
panze de pietriuri i nisip pliocene carate de raurile cu izvoare in
Carpati i depuse la marginea lacului panonic; prin ridicarea
muntilor i a regiunii limitrofe acestea din urma au constituit o
prispa spre Campia de Vest.
Fragmentarea cuaternara realizata de mai multe generatii de rauri
a generat culmi, platouri, versanti pe care se produc alunecari i
torentialitate.
La nord de valea Barcaului, dealurile i depresiunile formeaza un
sistem unitar pe cand la sud ele apar ca unitati relativ izolate, la
baza unor masive muntoase.
26
Relieful
Depresiunea
colinara a
Transilvaniei
(Dealurile
Transilvaniei)
Este o fntinsa unitate intracarpatica dominant alcatuita din dealuri

la 500-700 m, culoare de vale i depresiuni cu terase foarte largi.
In raport de Carpati care o domina prin versanti cu panta mare cu
denivelari de 500-800 m apare ca o uriaa depresiune in cea mai
mare parte a spatiului fostului bazin tectonic din neozoic.
Caracteristici
Este alcatuita din strate din gresii, marne, conglomerate, argile,

nisipuri de mai multe mii de metri grosime care au suferit prin
deplasarea blocurilor de sare din adanc i inaltarea Carpatilor
cutari, boltiri sau ridicari diferite de la un sector la altul; au rezultat
cute diapire (cu samburi de sare la suprafata), domuri i o structura
monoclinala.
Inaltimile cele mai mari sunt in est i depaesc 900 m, varfurile
avand deasupra aglomerate vulcanice.
Subunitati
Se divid in:
- Dealurile
i
depresiunile
peritransilvane
sau
circumtransilvane (au dezvoltarea cea mai importanta in est
i nord-est unde dealurile sunt in jur de 600-750 m dar sunt
i mai inalte in cateva varfuri - Breaza 1974 m, Becheci
1080 m, iclod 1028 m, Firtus 1061 m, Rez 933 m; in est
exista doua iruri de depresiuni - mai mari (Sarata, Praid,
Odorhei) separate de dealuri cu structura cutata; in sud sunt
dealuri cu strate monoclinale sau uor bombate i cateva
depresiuni largi (Fagara, Sibiu, Seca); in vest exista
dealuri sub munte i culoare de vale extinse cu caracter
depresionar - pe Mure, Arie; in nord sunt depresiunea
Lapu i Dealul Breaza - cu strate cutate.
- Podiul Somean se afla in nord i nord-vest; interfluvii
netede cu strate slab inclinate de la contactul cu muntii spre
Somee care au altitudini de 500-600 m; in culoarele
Someelor sunt lunci extinse i terase; pe versantii vailor
secundare se produc alunecari i torentialitate.
- Campia Transilvaniei - se intinde intre Mure i Some fiind
formata din dealuri la 450-550 m altitudini separate de vai
secundare cu versanti intens afectati de alunecari.
- Podiul Tarnavelor - cea mai intinsa subunitate cu dealuri la
600-700 m in est i 400-450 in vest; vaile principale il divid
in Podiul Hartibaci (in sud, platouri largi i multe alunecari
de tipul glimeelor).
- Dealurile Tarnavelor (fragmentarea accentuata impusa de
vai mici cu versanti in intregime afectati de alunecari, torenti;
Mureul i Tarnavele au culoare largi, cu terase i lunci
extinse);
- Podiul Secaelor (cea mai joasa subunitate - 350-500 m;
poduri interfluviale reduse; alunecari i iroire).
Retineti!
Depresiunea colinara a Transilvaniei (Dealurile Transilvaniei) se

desfaoara fn cea mai mare parte fn spatiul bazinului tectonic
dezvoltat fn neozoic fntre ramurile cristaline carpatice. In a doua
parte a pliocenului bazinul a fost umplut treptat iar fn sectorul de
Relieful
est s-au produs eruptii vulcanice care au creat lantul din vestul
Carpatilor Orientali. Ridicarea Carpatilor a produs i fnaltarea
uscatului transilvan i fragmentarea lui.
Exista trei tipuri de structuri geologice - pe margini cutata cu
samburi de sare, fn centru boltita fn domuri i la contactul cu muntii
(mai ales fn nord, nord-vest, sud-vest) slab fnclinata.
Evolutia cuaternara a condus la generarea unui ir de dealuri i
depresiuni peritransilvane i de dealuri, podiuri separate de
culoare de vai cu terase i lunci extinse. Pe versanti se produc
intense procese de alunecare i torenpalitate.
CAMPIILE
Caracteristici
generale.
Formeaza treapta cea mai joasa (frecvent sub 200 m) i cea mai
noua rezultata din umplerea lacurilor cuaternare din vestul i sudul
Romaniei cu materiale carate de rauri din Carpati i regiunile
deluroase; peste ele s-au acumulat prafuri ce-au creat loessuri i
depozite loessoide.
Relieful este format din interfluvii foarte largi (campuri) separate de
cateva generatii de vai (au obarii in Carpati, in dealuri sau chiar in
campie) cu marimi i infatiare diferite.
26
Relieful
Procesele de tasare i sufoziune au creat crovuri pe campuri i

palnii, hrube in lungul malurilor iar cele eoliene mici campuri de
dune de nisip in buna masura fixate.
Se disting trei mari unitati de campie, fiecare cu mai multe
subunitati.
Campia Romana.
Se afla in sudul Romaniei avand o lungime de la vest la est de

peste 350 km.
Caracteristici
Este cea mai mare unitate de campie fiind creatia in cuaternar a

Dunarii i raurilor ce coborau din Carpati i dealuri.
Pe ansamblu se inregistreaza o dubla scadere in altitudine de la
nord (250-300 m), spre sud (5-59 m) la Dunare) i de la vest (la
Dunare de la 50-80 m), spre est, nord-est (la 5-20 m la Braila i
Galati).
Are o latime de 60-70 km in vest i de peste 180 km in est.
Este formata din campuri vaste separate de culoarele vailor
alohtone cu lunci i terase i autohtone cu lunci in care sunt iazuri.
Subunitati
Diviziuni:
- Campia Olteniei aflata la vest de Olt; este formata din
terasele Dunarii, Oltului i Jiului; in sud intinse campuri de
nisip.
Campia Munteniei de vest situata intre Olt i Arge; sectorul
cel mai inalt cu o coborare generala de la nord la sud; este
alcatuita din campiile Boian (intre Olt i Vedea), Piteti (in
nord, are altitudini de 250-300 m, este alcatuita din terasele
Argeului), Gavanu-Burdea (intre Vedea i Arge, altitudini
de 100-200 m), Burnaz (in lungul Dunarii, camp neted la 8090 m incadrat de versanti abrupti).
- Campia Munteniei de est se desfaoara de la Arge spre
est, fiind unitatea cu complexitatea cea mai mare; la
contactul cu Subcarpatii sunt campii inalte (piemontane)
formate din conurile de pietriuri depuse de raurile ce vin din
munti i dealuri - C. Ploieti, C. Ramnicului; la exteriorul lor
sunt campii joase subsidente - Titu, Gherghita, Buzau, Siret
- mlatinoase unde se inregistreaza lasari active; cea mai
mare parte din spatiul campiei este alcatuit din unitati cu
campuri extinse, fragmentarea redusa, crovuri i vai seci; se
includ ca subunitati campiile - Vlasia, Mostitea, Baragan,
Braila, Galati.
- Lunca i terasele joase ale Dunarii au cea mai mare latime
la nord de Calarai unde depaesc 30 km latime; contin
albia propriu-zisa, brate secundare, balti, grinduri, terase
joase cu aezari i cai de comunicatie etc.
Retineti!
Este cea mai mare campie a Romaniei formata in cuaternar prin

umplerea lacului cu aluviuni aduse de rauri indeosebi din Carpati i
dealuri.
Crete in latime spre est, scade in altitudine din nord i vest catre
est, nord-est.
Relieful
Are subunitati formate numai din terase (Campia Olteniei), iar altele
din conuri aluviale imbucate (Campia Ploieti, Campia Ramnicului),
exista i campii subsidente (Titu, Siret).
Pe loessuri s-a individualizat un relief de tasare, sufoziune, iar pe
nisipuri vanturile au creat dune.
Alaturi de vaile largi cu obaria in Carpati, Subcarpati sunt vai
autohtone mici i in cea mai mare parte a anului secate; in ele s-au
amenajat iazuri.
Campia de Vest
(Campia BanatoSomeana)
Se desfaoara in vestul Romaniei pe o lungime de cca 375 km.

Contactul cu muntii i cu dealurile se face prin versanti povarniti,
dar campia patrunde spre est in lungul vailor principale (Some,
Criuri, Mure).
Relieful este reprezentat de doua trepte care formeaza campiile
inalte alcatuite din conuri de aluviuni, terase joase, glacisuri (Carei,
Miersig, Cermei, Aradului, Vinga) i campiile joase cu terenuri
mlatinoase, albii parasite, diguri, canale de drenaj (Someului,
Criurilor, Timiului); in Campia Carei sunt dune de nisip.
Retineti!
Campia fluviolacustra
Retineti!
Campia de Vest este cuaternara fiind rezultatul umplerii cu aluviuni

a sectorului de est al lacului panonic.
In Campia de Vest sunt unitati mai inalte ce alterneaza cu altele
joase subsidente, mlatinoase i in mare masura drenate.
Reprezinta cea mai noua unitate de campie (peste 4350 km2) in
nord-estul Dobrogei; a inceput realizarea cu doua milenii in urma
cand vastul golf de aici a inceput a fi inchis prin cordoane de nisip
construite de curentii marini. Prin dezvoltarea grindurilor din lungul
bratelor Dunarii i a mai multor aliniamente de cordoane litorale s-a
dezvoltat o campie de nivel de baza cu doua compartimente.
Diviziuni:
- Delta Dunarii - creatie comuna a marii i fluviului; portiunile
de uscat (13%) sunt reprezentate de grinduri fluvio-maritime
(Letea - are 12,3 m altitudine; Caraorman, Saraturile,
Ivancea, Dranov), continentale (Chilia - 6,4 m altitudine) i
fluviale (inguste i paralele cu bratele fluviului). Intre acestea
sunt canale, balti etc.
- Campia lagunara desfaurata la sud de bratul Sfantu
Gheorghe; este alcatuita din complexul de lagune RazelmSinoe, mai multe cordoane de nisip (Crasnicol, Chituc,
Lupilor, terenuri mlatinoase sau desecate).
In nordul i nord-estul Dobrogei in ultimile milenii s-a realizat o
campie de nivel de baza in cadrul careia se disting un sector
deltaic i unul lagunar-mlatinos.
26
Relieful

1. Descrieti caracteristicile reliefului dintr-o depresiune i o unitate
montana carpatica.
2. Comparati doua unitati de podi prin caracteristicile reliefului.
3. Care sunt diferentele dintre campiile piemontane, de terase i de

subsidenta?
Comentariile la aceste probleme sunt inserate la sfaritul

capitolului.
Comparati raspunsurile dumneavoastra cu ceea ce este redat prin
scriere cursiva in rezolvarile prezentate.
Relieful
RASPUNSURI I
AUTOEVALUARE
COMENTARII
LA
INTREBARILE
DIN
TESTELE
DE
Formulati intrebari apropiate ca sens i incercati rezolvari pe baza textului din aceasta
unitate de invatare.
Comparati raspunsurile dumneavoastra cu cele de mai jos.
1. Relieful Romaniei reprezinta un sistem unitar i bine fnchegat. Este alcatuiti din patru
tipuri majore de forme - munti, dealuri, podiuri i campii care au o repartipe proportionala,
se desfaoara concentric avand Carpatii ca ax al sistemului, au o distribupe simetrica (vezi
profilul) cu Depresiunea colinara a Transilvaniei in centru, dominata de Carpati care la
exterior sunt inconjurati de dealuri, podiuri i campii. Culoarele de vale radiale i
transversale, depresiunile numeroase, pasurile joase asigura o trecere lesnicioasa de la
unitate majora la alta.
2. Carpatii, dealurile i podiurile totalizeaza 166.300 km2 adica 70% din suprafata
Romaniei, ponderea cea mai mare revenind regiunilor din a doua grupare. In cadrul
fiecarei trepte majore subunitatile au desfaurari in suprafata deosebite. Tn Carpati cea
mai mare extindere o au Carpatii Orientali (35900 km2) adica 53% din suprafata intregului
lant pe teritoriul tarii noastre. Tn cadrul lor pe primul loc se afla muntii alcatuiti din roci
sedimentare, apoi cei vulcanici, din roci cristaline i fn final depresiunile. Peste 25% din
Carpati sunt cele 3 grupari din vestul sistemului, pondere mai mare avand-o Muntii
Apuseni. Pe ultimul loc sunt Carpatii Meridionali (aproape 21%) dar acetia sunt mult mai
unitari. In cadrul dealurilor i podiurilor se impun doua unitati mari - Depresiunea colinara
a Transilvaniei (26675 km2) i Podiul Moldovei (22200 km2) care totalizeaza peste 49%
din suprafata intregii trepte majore la care inaltimile in medie se situeaza la sub 500 m.
Urmeaza Subcarpatii cu 15100 km2 (peste 15% din total) in cadrul carora ponderea cea
mai mare revine celor de la curbura (aproape 47%); in Subcarpati sunt i cele mai mari
inaltimi. Apropiate ca intindere sunt Podiul Getic (13950 km2), Podiul Dobrogei, inclusiv
orogenul hercinic (11620 km2) i Dealurile de Vest (9275 km2). Cea mai mica unitate este
Podiul Mehedinti (760 km2).
3. Fragmentarea reliefului este determinata pe de o parte de micarile tectonice care
impun depresiuni specifice iar pe de alta parte de reteaua de vai creata de mai multe
generapi de rauri mai ales in pliocen i cuaternar. In Carpati, unde cei doi factori se imbina
cel mai mult, este fragmentarea cea mai mare (in ordinea Carpatii Orientali, Carpatii
Occidentali i Carpatii Meridionali). Tn celelalte unitati majore pe prim plan se afla
fragmentarea creata prin adancirea raurilor. Daca la Subcarpati, Depresiunea colinara a
Transilvaniei i in mica masura la Podiul Mehedinti i Dealurile de Vest fragmentarea
tectonica inca se mentine dar este pe locul secund, la campii i Podiul Getic ea lipsete.
1. Dobrogea este in cea mai mare masura una din unitatile de podi constituita intr-un
spatiu de platforma inca din cele mai vechi ere geologice. Se adauga campia fluviolacustra cuaternara. Dobrogea s-a realizat treptat de la sud la nord prin crearea i
adaugirea de noi subunitati. Dobrogea de Sud este cea mai veche subunitate in
fundamentul ei fiind roci cristaline precambriene iar deasupra strate de roci sedimentare
cu grosimi mari (la suprafata este loess cuaternar i calcare sarmatiene). In centrul
Dobrogei este o larga unitate de isturi verzi din paleozoicul inferior peste care local se
mai pastreaza petece de clacare mezozoice i o patura de loess cuaternar. Cea mai mare
complexitate geologica este in Dobrogea de Nord. Astfel in nord-vest sunt Muntii
Macinului cu granite, isturi cristaline din paleozoic, in sud in Podiul Babadagului domina
calcarele mezozoice, in centru bazalte i roci sedimentare mezozoice iar fn nord-est un
26
Relieful
mozaic de roci paleozoice i mezozice acoperite in mare masura de loessuri. Urmeaza

campia fluvio-lacustra generata fn ultimile doua milenii.
2. Un profil vest-est prin grupa centrala a Carpatilor Orientali intre Reghin i Piatra Neamt
surprinde toate unitatile geologice principale ale acestora cu reflectare directa in relief. In
vest sunt Muntii Gurghiu formati fn pliocen prin insemnate eruptii vulcanice (exista conuri
din andezite i platouri vulcanice, mai ales pe latura vestica). Urmeaza Depresiunea
Gheorgheni strabatuta de raul Mure care are origine tectonica (a facut parte din Bazinul
tectonic al Transilvaniei inainte de crearea lantului vulcanic); in ea relieful este format din
esuri (sud) i terase (nord) cu depozite cuaternare. In estul depresiunii sunt Muntii
Giurgeu i Hama alcatuiti din roci cristaline dar cu mase de calcare cu dimensiuni
variate (cele mai intinse sunt in Muntii Hama care in nord in bazinul raului Bicaz are
sectoare de chei renumite). In ultima portiune a profilului aceasta urmarete valea Bistritei
care separa Muntii Ceahlau (masa de conglomerate), Muntii Stanioarei in nord de Muntii
Tarcaului in sud ce apartin unitatilor de fli mezozoic i neozoic.
3. Pe teritoriul Romaniei in alcatuirea multor unitati de relief exista roci vulcanice. Cele mai
vechi sunt in nord-vestul Dobrogei, in Muntii Macin (granite paleozoice) i Podiul Niculitel
(bazalte mezozoice) care formeaza culmi i varfuri importante. La fel de vechi sunt
blocurile de granite i alte roci magmatice incorporate, mase cristaline din Carpatii
Meridionali sau din Muntii Apuseni (Vladeasa). Eruptiile vulcanice din pliocen au creat
masivele din vestul Carpatilor Orientali (unitati de muntii alcatuiti in intregime din roci
vulcanice precum Oa, lgni, Gutai, Calimani, Gurghiu, Harghita i unitati formate din roci
sedimentare strapunse de corpuri vulcanice - Tible - Bargau) i din Muntii Apuseni
(frecventa deosebita in Muntii Metaliferi). In relief sunt conuri cu fragmente de cratere,
platouri vulcanice dar i corpuri de lava consolidata, scoase la "zi" de catre eroziune. Cele
mai noi eruptii (fn cuaternar) s-au produs in cuaternar, lor apartinandu-le coloanele de
bazalte de la Raco i Detunate.
1. In cuaternar (finalul pleistocenului) in conditiile racirii generale a climei Pamantului, in
Carpati in doua faze au existat ghetari. De la acetia se pastreaza multe forme de relief
specific. Glaciatiunea a afectat culmile i vaile aflate mai sus de 1800 m fn masivele
Rodnei, Maramure i Calimani din Carpatii Orientali i aproape toate unitatile cu altitudine
de peste 2000 m din Carpatii Meridionali. In cadrul acestora cele mai mari complexe
glaciare sunt in Muntii Bucegi (Malaieti, Tiganeti, Gaura, lalomitei, Cerbului cu circuri,
vai i morene glaciare), Fagara (Urlea, Podragu, Arpa, Balea, Doamnele, erbota, Suru,
Topolog, Capra, Buda, Valsan, Raul Doamnele etc. - cu generatii de circuri i vai din cele
mai mari), Parang (la obaria Lotrului, Jietului, Gilortului), Retezat (marile complexe
glaciare din bazinele vailor Pietrele, Lapunicul Mare, Barbat etc.), Godeanu (la obaria
Lapunicului Mic i a afluentilor Cernei). Circuri mai mici sunt in Muntii Iezer-Papua,
Cindrel, ureanu, Tarcu, Capatanei.
2. Relieful carstic este individualizat pe numeroase creste, platouri sau mase izolate de
calcare, dar complexitatea cea mai mare atat prin forme de suprafata cat i subterane se
desfaoara in mai multe masive din Carpati (in Muntii Apuseni, fn Muntii Bihor platourile
Padi-Cetatile Ponorului, cu peterile Scarioara, Cetatile Ponorului, Focul Viu; bazinul
Ordancuei; fn Muntii Padurea Craiului - peterile Meziad i Vadul Criului; fn Muntii
Codru Moma; Muntii Aninei in bazinele vailor Cara - Petera Comarnic; Muntii Locvei,
Muntii urean, Muntii Capatanei - peterile Muierilor i Polovragi, Muntii Piatra Craiului,
Muntii Bucegi - Petera lalomitei, Muntii Rodnei etc.) dar i in unele unitati de podi
(Mehedinti - Petera Topolnita; Dobrogei etc.). Vaile la traversarea masivelor calcaroase
au creat chei. Intre acestea prin marime i complexitate sunt: sectoarele de chei de pe
vaile Bicaz, Varghi, lalomitei, Dambovitei, Dambovicioarei, Oltet, Jaleului, Dunarii fn
defileu, Nerei, Ordancua, Galbena, Hadate, Criul Repede etc.
Relieful
3. Litoralul este o unitate geografica in estul Dobrogei care tine de la gura de varsare in
Marea Neagra a unui brat secundar (Musura) din sudul deltei Sfantu Gheorghe i pana la
granita cu Bulgaria in lungul careia procesele geografice specifice pe uscat i in faia de
tarm sunt influentate de cele marine. Cuprinde Campia fluvio-lacustra in nord i o faie de
10-15 km in centrul i sudul Dobrogei. In acest spatiu relieful este extrem de variat. In nord
s-au dezvoltat Delta Dunarii (grinduri fluvio-maritime cu dimensiuni variate - Letea,
Saraturile, Caraorman, Ivancea etc. separate de bazine lacustre; un tarm in evolutie activa
cu sectoare in extindere - la Chilia, Sf. Gheorghe (aici o delta secundara in formare cu
insula Sacalin) sau retragere (la sud de Sulina) i complexul format din asocieri de grinduri
cu lagune i terenuri mlatinoase (Crasnicol - Razim - Sinoe). La sud de Capul Midia
tarmul pe ansamblu este inalt fiind taiat in calcare i loess. In cadrul lui tarmul are
sectoare de faleza sub care exista o platforma litorala acoperita de mare la adancime
mica, dar i sectoare cu plaji de nisip. In spatiul dobrogean sunt limane (Taaul,
Techirghiol, Mangalia) sau lagune (Siutghiol, Neptun, Mangalia).
1. Depresiunile tectonice au rezultat prin coborarea in lungul unor linii de falie a unor
compartimente de uscat ele devenind o perioada de timp bazine de sedimentare. Cele mai
mari din Carpatii Orientali sunt: Maramure, Gheorgheni, Ciuc, Comaneti i Braov.
2. Muntii alcatuiti din roci cristaline din Carpatii Meridionali se remarca prin: masivitate,
altitudini mari, defilee create de randurile principale, suprafete de nivelare i relief glaciar.
3. Muntii Apuseni sunt alcatuiti din roci de toate tipurile provenind din toate erelor
geologice. Exista isturi cristaline i mase magmatice din paleozoic, roci sedimentare
(calcare, conglomerate, gresii i roci vulcanice din mezozoic i neozoic.
1. Subcarpatii formeaza un arc de dealuri i depresiuni care se desfaoara la exteriorul
Carpatilor Orientali i meridionali intre vaile Moldova (nord) i Motru (vest); are ca vecini in
est Podiul Moldovei, sud-est i sud Campia Romana, in sud Podiul getic, in vest Podiul
Mehedinti. Au rezultat prin cutarea i ridicarea sedimentelor dintr-o depresiune tectonica
aflata la exteriorul Carpatilor. Cele mai inalte culmi sunt: Magura Odobeti 997 m, Matau
1018 m i 1218 m.
2. Podiul Dobrogei se divide in: Podiul Dobrogei de Sud (Podiul Oltinei, Podiul NegruVoda, Podiul Medgidiei, Podiul Mangaliei), Podiul Casimcea, Podiul DOBROGEI DE
Nord (Muntii Macinului, Podiul Niculitel, Dealurile Tulcei, Podiul Babadag, Depresiunea
Nalband).
3. Caracteristicile Podiului Somean sunt: - alcatuit din roci sedimentare din neozoic,
altitudini de 500-600 m, interfluvii netede slab inclinate, vai largi, asimetrice afectate de
torenti i alunecari de teren.
1. Depresiunea Braov - face parte din Carpatii de Curbura fiind situata in nordul
acestora; este incadrata de culmi apartinand muntilor Baraolt, Bodoc, Nemira in nord,
Vrancei in est, Intorsurii, Piatra Mare i Postavaru in sud, toate formate din roci
sedimentare de fli mezozoic i neozoic; in sud-vest sunt Culoarul Bran-Rucar i M. Piatra
Craiului din Carpatii Meridionali (calcare, roci cristaline) i Muntii Perani (amestec de roci
sedimentare, cristaline i vulcanice). Depresiunea are origine tectonica fiind una din cele
mai intinse din Carpati. Relieful ei este format dintr-un es intins strabatut de Olt cu mai
multi afluenti; la contactul cu muntii raurile ce vin din acetia au creat conuri de aluviuni;
exista dune de nisip la Reci.
2. Muntii Fagara - se desfaoara in nordul grupei omonime constituind cea mai extinsa
culme montana carpatica. Are ca vecini - in nord Depresiunea Fagara, in vest valea
26
Relieful
Oltului ii separa de M. Lotrului, in sud este Depresiunea Lovitea i M. lezer iar in nord-est
M. Piatra Craiului. Sunt alcatuiti din isturi cristaline. Pe culmile principale inaltimile
depaesc 2000 m; exista 6 varfuri cu atitudini de peste 2000 m, intre care Moldoveanu
2544 m, Negoiu 2535 m. Relieful glaciar este alcatuit din circuri, vai, praguri i morene etc.
incluse in mari complexe situate la obaria unor vai orientate spre nord sau sud (cele mai
mari sunt Urlea, Podragu, Arpa, Balea, Capra, Buda, Raul Doamnelor etc.). Exista i
suprafete de nivelare.
3. Cele doua unitati alese sunt - Podiul Sucevei i Podiul Casimcea, primul aflandu-se
in nord-vestul Podiului Moldovei iar al doilea in centrul Podiului Dobrogei. Amandoua
sunt alcatuite din poduri interfluviale extinse separate de vai putine, deci o fragmentare
redusa; se desfaoara in arealul unor platforme continentale foarte vechi (proterozoicpaleozoic) care de-a lungul erelor geologice au suferit uoare ridicari sau coborari. Le
diferentiaza: Podiul Sucevei care este alcatuit din roci sedimentare in structura slab
inclinata, are inaltimile cele mai mari la peste 500 m (687 m in vf. Ciungi); vaile care
constituie nite culoare largi asimetrice cu terase dar i cu multe alunecari de teren il
imparte in mai multe subunitati aflate de-o parte i de alta a Siretului i Sucevei. Podiul
Casimcea este dominant alcatuit din roci cristaline (isturi verzi paleozoice) peste care
local se afla calcare i loess. Este un podi jos cu altitudini de 100-200 m spre Dunare i
mare i 250-300 m in centru. Vaile sunt putin adancite; in calcare raul Casimcea a format
chei.
4. Exista deosebiri genetice care se reflecta in caracteristicile reliefului. Campiile
piemontane au rezultat din suprapunerea conurilor de aluviuni construite de raurile ce vin
din dealuri i munte pe campia propriu-zisa (ex. C. Prahovei, C. Buzaului); sunt campii
inalte alcatuite dominant din pietriuri.
Campiile de terase au rezultat prin deplasarea spre un versant a albiei raurilor concomitent
cu adancirea sacadata a ei. Ca urmare, pe o latura se dezvolta terase care se largesc
spre aval. Ex. Campia Piteti formata din cinci terase ale Argeului existente pe partea
dreapta. Campiile de subsidenta sunt campii joase individualizate in sectoarele in care se
produc micari de lasare uoara. Albiile raurilor principale sunt largi, fara maluri evidente
iar in spatiul dintre acestea suprafetele sunt mlatinoase (ex. campiile Siretului, Titu,
Sarata, Timiului, Criurilor, Someului).
Relieful
LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 3

capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la Tntrebari
-adresa cursantului
intre raspunsuri.
Care erau ateptarile dumneavoastra de la acest curs?
Problema la care trebuie sa raspundeti (maxim 3 pagini) este urmatoarea :
Caracterizarea unitatilor de relief din Carpatii Meridionali. Pentru realizarea ei va
propunem urmatorul plan de tratare: caracteristici generale ale Carpatilor Meridionali
(urmariti informatiile de la 3.1, 3.2 alineatul al doilea, selectat 3.3) (2 p.); prezentarea
fiecarei grupe montane i a subunitatilor (urmariti informatiile de la 3.4 la paginile 45-47),
tinand seama de cateva elemente: pozitia geografica (in unitatea majora, in raport cu
reteaua hidrografica majora, localitati mari); vecini (3 p.); alcatuirea geologica (2 p.);
altitudini, forme de relief specifice (2 p).
Punctele pentru notare sunt trecute in paranteza. Se adauga un punct din oficiu.
Pentru intelegerea i intregirea textului raportati informatiile la reprezentarile de pe hartile
din atlas sau la alte date din lucrarile indicate in bibliografie.
Lucrarea va fi transmisa tutorelui pentru a fi verificata i notata (sistemul de transmitere i
data vor fi stabilite de tutore).
lelenicz M., Ileana Patru, 2005, Romania - Geografie fizica, (selectiv i numai pe
problemele dezvoltate in acest manual, pg 83-203), Edit. Universitara, Bucureti.
Mandrut O., (2003), Romania- Atlas geografic, Edit. Corint, Bucureti.
Negut S., lelenicz M., Gabriela Apostol, Manuale colare pentru cls. VIII, XII, (capitolul
Relief) Edit. Humanitas, Bucureti.
***,1984, Geografia Romaniei, vol I, (selectiv, cap.3 de la pg 64-186), Edit. Academiei,
Bucureti.
26
Clima
Nr.4
>
CLIMA
Cuprins
4.1. Factorii genetici ai climei
4.2. Elementele ce definesc clima Romaniei (temperaturile,
precipitatiile, vantul, fenomene meteorologice)
4.3. Diferentieri climatice
59
59
62
68
78
82
82

r
Dupa parcurgerea capitolului i analizarea hartilor climatice indicate in atlas veti

reui:
sa intelegeti specificul climatic impus de pozitia geografica;
sa realizati relatii intre potentialul termic, pluvial, eolian in general i sa
evidentiati pe cele caracteristice diferitelor unitati geografice;
sa va formati pareri obiective referitoare la regimul producerii fenomenelor
meteorologice i sa stabiliti consecintele acestora;
sa intelegeti diferentierile de natura climatica impuse de diveri factori naturali i
in primul rand de desfaurarea reliefului.
4.1 Factorii genetici al climei
Romania, prin pozitia geografica pe paralela de 450 latitudine, se incadreaza in zona
climatica temperata din emisfera nordica.
Pozitia ei in cadrul continentului european faciliteaza intrepatrunderea influentelor
climatice provenind din vestul (climat umed oceanic), estul (climat uscat continental),
nordul (climat rece) i sudul (climat cald din bazinul Marii Mediterane) acestuia. De aici
rezulta caracterul climatic tranzitoriu care se realizeaza pe teritoriul tarii noastre intre cele
specifice regiunilor extreme continentale.
Carpatii prin desfaurare constituie bariera care limiteaza aria de propagare a acestor
influente.
Potentialul
radiativ, sursa
energetica de
baza.
Radiatia solara, care se inregistreaza sub diferite forme la nivelul

suprafetei terestre are valori in medie de 120 kcal/cm2/an.
Dar ea variaza atat spatial in latitudine (cca 130 kcal/cm2/an in
regiunile sudice i 115 kcal/cm2/an in cele nordice) i in raport de
altitudine (pe crestele ce depaesc 1800 m este in jur de 110
kcal/cm2/an) dar i in timp (diurn - maxima la orele 12; de la o luna
la alta intre 20-25 kcal/cm2/an in iulie i 5-7 kcal/cm2/an in
decembrie; variatii sunt i de la un an la altul) in functie mai ales de
durata de stralucire a Soarelui.
59
Clima
Ca urmare, deosebirile de potential energetic impun, pe de-o parte

diferente in caracteristicile regimului termic i al multor procese
naturale sub raport spatial (sud fata de nord, campii in raport cu
crestele Carpatilor) dar i temporal (evidente intre sezoane i de la
zi la noapte).
Circulatia maselor
de aer i
nuantarilor
climatice
9
Dinamica maselor de aer pe teritoriul Romaniei este in functie de

pozitia i importanta ariilor de maxima (anticicloni) i minima
(cicloni) presiune intr-un spatiu care inglobeaza Europa, Oceanul
Atlantic, bazinul Marii Mediterane i nordul Africii, contactul Europei
cu Asia.
Masele de aer principale care traverseaza teritoriul tarii noastre
sunt de natura oceanica (umede, reci cand provin dinspre nordvestul Atlanticului; umede i racoroase cand vin din vest sau sudvestul oceanului), polare (din Scandinavia, reci i umede),
continentale (estul Europei - fiind calde i uscate vara i reci i
relativ uscate iarna), sudice (umede i calde din bazinul Marii
Mediterane i mai rar fierbinti i uscate din Sahara sau Orientul
Apropiat).
Circulatia maselor de aer cu frecventa cea mai mare (peste 45%
din situatii) se face dinspre vest, fiind activa in orice luna din an i
pe intreg teritoriul. Da precipitatii bogate.
Circulatia maselor de aer dinspre nord i nord-vest (polara) are o
frecventa mai mare (30%); se inregistreaza iarna (da zapezi
importante, vanturi intense ce provoaca viscole) dar este activa i
in celelalte sezoane cand determina vreme rece in intervale de
cateva zile i precipitatii.
Circulatia dinspre sud poate da fie zile calduroase cu averse, fie
zile cu temperaturi ridicate ce provoaca uscaciune i seceta; sunt
frecvente in sezonul cald insa uneori se manifesta (doar in sudul
Romaniei) i in lunile reci.
Circulatia estica (dinspre Campia Rusa i Muntii Urali) da vara zile
cu temperaturi ridicate i uscaciune accentuata iar iarna geruri i
viscole.
Retineti!
Dinamica maselor de aer este dominata de circulatia vestica i

nord-vestica care cuprinde mtregul teritoriul; manifestarea celorlalte
directii se produce alternativ i are efecte deosebite cu caracter
regional.
Arcul Carpatilor diferentiaza ariile de actiune a maselor de aer
(sudice, estice, nordice) favorizand nuantari climatice regionale
(continentale in est i sud-est; submediteraneene in sud-vest,
polare i subpolare in nord).
60
Clima
Influenta
componentelor
sistemului
geografic asupra
caracteristicilor
climei
9
Retineti!
Succesiunea in timp a maselor de aer cu caracteristici diferite

determina o mare varietate de stari ale vremii.
Relieful este componentul geografic care determina cele mai
importante modificari climatice cu caracter regional i local.
Astfel:
- desfaurarea lantului carpatic produce separarea ariilor de
influenta a maselor de aer ce provin din diferite sectoare ale
emisferei nordice cu reflectare in caracteristicile de natura
termica in producerea fenomenelor meteorologice i in final
in nuantarile climatice;
- dezvoltarea Carpatilor de la mai multe sute de metri la 2544
m a determinat individualizarea de etaje cu calitati climatice
distincte;
- fragmentarea accentuata a Carpatilor i dealurilor inalte
impusa de culoarele de vai adanci i de multimea
depresiunilor faciliteaza mai intai circulatia regionala a
maselor de aer dintr-o parte in alta a muntilor dar i
dezvoltarea unor climate locale in spatiile negative;
- contactul Carpatilor cu unitatile de dealuri i podiuri limitrofe
prin versanti cu pante accentuate i diferente altimetrice
ridicate (sute de metri) conduce pe pantele expuse deplasarii
maselor de aer la dezvoltarea de nori i precipitatii bogate iar
pe cei adapostiti pe care aerul coboara la generarea unor
procese foehnale (incalzire, nebulozitate redusa, vant
puternic etc. frecvent indeosebi in sud-vestul Muntilor
Apuseni, exteriorul Carpatilor de Curbura, culoarul
depresionar Sibiu-Fagara etc.).
Suprafetele lacustre, tipul de formatiuni vegetale, activitatile
antropice (mai ales in mediul urban), Marea Neagra, suprafetele
mlatinoase etc. influenteaza local i regional procesele climatice,
potentialul termic i de umiditate etc. contribuind la generarea unor
topoclimate specifice.
Diferite caracteristici ale componentelor mediului geografic impun
aspecte regionale i locale in dinamica maselor de aer i in regimul
desfaurari spatiale a elementelor climatice i in final conduc la
individualizarea unor topoclimate aparte.
Relieful este cel mai important component natural ce influenteaza
regional (desfaurarea arcului carpatic, altitudinea, fragmentarea) i
local (expunerea i valoarea inclinarii pantelor) climatul.
Ceilalti componenti naturali au importanta mai mult locala in variatia
umiditatii temperaturii, crearea unei circulatii locale a maselor de
aer (brizele marine).
61
Clima
&

I.Comparati harta fizica a Romaniei (din Atlasul geografic) cu cea a
valorilor radiatiei globale i stabiliti i comentati marimea radiatiei
pe marile unitati de relief (folositi i afirmatiile din text). Retineti
datele din tabel.
2. Precizati elementele majore ale sistemului dinamicei maselor de

aer de pe teritoriul Romaniei.
3. Indicati modul de influentare locala a climatului unei unitati

geografice de catre Marea Neagra, o padure, un ora mare.
Rezolvarea acestor probleme se afla la sfaritul unitatii de invatare.

Comparati raspunsul cu ceea ce este indicat in tabel i este redat
prin scriere cursiva.
4.2 Elementele ce definesc clima Romaniei
Regimul termic
Interferarea factorilor genetici se exprima prin regimul de

manifestare al elementelor climatice (temperaturi, precipitatii,
umiditate, vant, presiune atmosferica etc.) care reflecta diferentieri
regionale i in timp.
Deosebirile principale sunt mai intai intre nordul i sudul tarii apoi
intre partea centrala i de vest in raport cu estul i sud-estul
Romaniei, dar i intre regiunile joase de campie i podiuri fata de
cele montane.
Desfaurarea Romaniei pe cca 50 latitudine a impus un potential
energetic deosebit intre regiunile din sudul i nordul tarii reflectat in
scaderi de natura termica de 2-30.
Frecventa maselor de aer cu calitati termice variate provenite din
toate punctele cardinale impune deosebiri de natura termica
generala de 1-20 intre regiunile vestice i estice.
Dezvoltarea reliefului pe 2500 m faciliteaza scaderi termice de 9120 intre campie i crestele carpatice.
62
Clima
Temperatura
medie anuala
Toate acestea pot fi urmarite prin medii anuale lunare, extreme etc.
Este reflectata de izotermele cuprinse intre cele de 110 i - 20.
Izoterma de 11 (desfaoara in principal in sudul Campiei Romane
i Dobrogea) i de 10 (situata la contactul campiei cu dealurile
caracterizeaza spatiul cu valorile termice cele mai ridicate asigurate
atat de potentialul radiativ ridicat cat i de frecventa mare a maselor
de aer sudice.
Contactul dintre dealuri i munti se realizeaza aproximativ pe
traseul izotermei de 6 ceea ce face ca treapta de inaltime medie
sa se inscrie intr-un interval mediu de caldura de cca 4.
Cea mai mare parte din Carpati este incadrata intre 6 i 0 i doar
pe crestele ce depaesc 2000 m se ajunge la valori negative
(-2 la 2500 m) (Figura 4.1).
Figura 4.1 Harta temperaturilor medii din Romania
Peste 45% din teritoriul Romaniei are un potential termic ridicat

(valori medii ce depaesc 10).
Culmile montane aflate la peste 1000 m (12% din suprafata) se
includ in spatiul de referinta 6 - 2.
63
Clima
Retineti!
9
Temperatura
medie din luna
ianuarie
Retineti!
Temperatura
medie din luna
iulie
In intervalul de temperaturi medii 6 - 10 se includ dealuri, podiuri,

culmi montane joase i depresiuni, adica un interval cu o mare
fragmentare i denivelari frecvente.
Este luna cu valorile termice cele mai coborate pe ansamblul
intregii Romanii (intre 0,3 la Mangalia i sub - 10 pe crestele
Carpatilor.
In regiunile de campie i podiuri joase valorile sunt de - 2, - 3;
altitudinilor medii le revin - 3, - 5 pentru ca in munti sa scada de la
- 6 la sub - 10 pe crestele alpine.
Exista diferente de la o regiune la alta determinate mai ales de
circulatia maselor de aer i de caracteristicile reliefului (intre vestul,
sud-vestul tarii i cele din est, sud-est in ultimile valorile
temperaturilor fiind mai scazute cu - 1, - 2; la fel in depresiuni
unde sunt frecvente inversiunile termice).
Este luna cu valorile cele mai ridicate incadrate intre 23 in sud i
sub 8 pe crestele Carpatilor.
Regiunile cu altitudini sub 500 m au 22-23 in sud i est unde sunt
frecvente invaziile maselor de aer fierbinti i 20-21 in vestul tarii
supus mai mult aerului oceanic.
Dealurile, podiurile i spatiul montan sub 1000 m sunt incadrate de
izotermele de 16-18 (mai coborate in nord i in depresiunile i
vaile bine inchise).
Culmile montane ce depaesc 1000 m au temperaturi medii de la
14 spre 8 (la peste 2200 m).
Retineti!
Pe aproape 2/3 din teritoriul Romaniei temperaturile medii sunt de

20-23 i doar pe 12% sub 14.
Verile sunt deosebit de calde in dealuri, podiuri, campii
(excesivitatea se accentueaza in sud i est), dar moderate in
spatiul montan.
Litoralul (inclusiv Delta Dunarii) unde exista procese de evaporare
interne dar i o circulate locala a aerului (brizele) temperaturile sunt
cu 1-2 mai mici in raport cu restul Dobrogei.
Amplitudinile termice rezultate din insumarea valorilor medii din
lunile extreme reflecta pe de-o parte continentalismul climatic din
estul i sud-estul Romaniei (24-26) fata de cel moderat din vest i
centru (22-23) iar pe de alta parte scaderea lor in raport de
altitudine (de la 20 la 17).
Temperaturile
extrem absolute
64
La nivelul Romaniei minima absoluta este - 385 care a fost

inregistrata la 24 ianuarie 1942 la Bod iar maxima absoluta este de
445'' ce-a fost masurata la 10 august 1951 la statia "Ion Sion" din
Baragan.
Clima
Valori termice minime absolute apropiate de cea a tarii (-34, -38)

au mai fost inregistrate la unele statu din depresiunile intramontane
unde se produc frecvent inversiuni de temperatura (Joseni,
Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Vatra Dornei, Intorsura Buzaului), dar
i la statiile de pe crestele alpine (vf. Omu, Balea).
Maxime absolute de peste 40 s-au produs in regiunile din sudul
sau estul Romaniei in diveri ani cand au fost invazii de aer tropical
important. In dealuri ele au ajuns la 36-39 iar pe crestele Carpatilor
n-au depait 22.
Retineti!
Regimul
precipitator
Temperaturile extreme se inregistreaza la fiecare statie

meteorologica in fiecare an i luna. Cele absolute sunt cele mai
coborate sau ridicate dintr-un ir lung de ani de observatii.
Insumarea valorilor extreme absolute de amplitudine termica
absoluta care in Campia Romana sunt cele mai mari (peste 75) in
dealuri, podiuri i Campia de Vest sunt in jur de 70 iar in muntii
inalti variaza de la 55 la 65.
Este dependent de caracteristicile maselor de aer supuse circulatiei
peste teritoriul Romaniei dar regional, local i de procesele
generate de ascensiunea sau descendenta acestora la traversarea
Carpatilor sau dealurilor inalte.
Mediile anuale
Sunt de la mai putin de 400 mm (pe litoral) la peste 1200 mm (pe
crestele Carpatilor) cu o repartitie generala etajata (400-550 mm in
campii, 600-700 mm in dealuri i 800-1200 mm in munti) dar cu
diferente clare intre regiunile din vest i nord (precipitatii cu 100-150
mm mai mult datorate frecventei aerului oceanic sau nordic) fata de
cele din est i sud (mase continentale i sudice sarace in
umiditate).
Precipitatii mai putine sunt in sectoarele unde se produc activitati
foehnale datorate descendentei brute a aerului care duce la
impratierea norilor, creteri de temperatura i vant (Subcarpatii de
Curbura cu 500-600 mm, Culoarul depresionar Alba lulia-Turda cu
600 mm, Depresiunile Sibiu i Fagara cu 550-600 mm). Opus, in
muntii i pe culmile inalte expuse directiei de deplasare a maselor
de aer, ascendenta fortata a lor conduce la dezvoltarea de nori i
apoi la caderea de ploi bogate. (Figura 4.2)
In timpul anului cea mai mare parte din cantitatea de precipitatii se
realizeaza intre martie i septembrie (55-60% in regiunile de
campie, litoral etc.; 65-70% in podiuri i dealuri, peste 70% in
munti,
fiind
favorizati
de
frecventa
maselor
oceanice,
mediteraneene etc.
Retineti!
Lunile cu ploi bogate sunt mai i iunie (la altitudini sub 100 m) i
iulie-august in munti), iar cele in care precipitatiile sunt reduse
variaza de la o regiune la alta in intervalul ianuarie-martie.
65
Clima
De la un an la altul cantitatile de precipitatii cazute nu sunt identice

astfel ca sunt ani in care acestea au fost deosebit de mari (ani
ploioi - ex. 1970, 1972 i 1976) i cand valoarea a fost cu mult sub
cea medie (ani secetoi - ex. 1945, 1946, 1953 etc.).
Figura 4.2 Harta precipitatiilor medii in Romania
Ninsoarea
Precipitatiile solide cad in sezonul rece, marimea intervalului in care

se pot inregistra de regula create de la decembrie-februarie in
campii la septembrie-iunie in munti la altitudini de 2000 m.
Stratul de zapada care rezulta in urma ninsorilor repetate persista
peste 200 de zile pe crestele Carpatilor, cca 120 de zile pe culmile
aflate la 1000 m, in jur de 75 de zile in dealuri i 40-50 zile in
campii i in podiurile joase (30 zile in Banat, 25 zile pe litoral).
Grosimea medie a stratului este de cca 1 m in munti i cativa cm in
campii. Exceptie sunt locurile unde se inregistreaza troienirea
zapezii i unde grosimea poate depai 3 m.
Regimul eolian
66
Este conditionat in general de dinamica maselor de aer iar regional

de desfaurarea Carpatilor (impun mai ales modificari de directie,
dar i modificari ale vitezei).
Clima
La altitudini ce depaesc 1600 m i in Transilvania directia

dominanta a vantului este vest-est; intre 800-1600 m ea se modifica
mult fiind conditionata de sensul culoarelor de vale i al
depresiunilor; in regiunile joase ele variaza foarte mult (in Podiul
Moldovei dinspre nord i nord-est, in Campia Olteniei i Podiul
Getic de la vest i sud-vest spre est i nord-est, in estul Campiei
Romane i Dobrogei dinspre nord, nord-est).
Viteza medie a vantului crete cu altitudinea in munti (de la 5-6 m/s
la 1000 m la peste 10m/s pe creste); este mai mare in estul
Romaniei (4-5 m/s) i mai redusa in vest (2-3 m/s).
Vanturi locale
Lunile cu frecventa mare a vantului sunt iarna i la inceputul

primaverii iar cele in care acestea sunt mai putine sunt la finalul
verii i toamnei.
In Romania diferite conditii locale i regionale faciliteaza
producerea periodica dar cu durata diferita a unor vanturi locale.
Intre acestea cele mai cunoscute sunt:
- Crivatul (iarna; are viteze mari in estul i sud-estul Romaniei;
da geruri, viscole, troienirea zapezi); in Depresiunea Braov
i pe Valea Trotuului este numit Nemira.
- Austrul (se produce in sudul tarii aducand dinspre Dunare
aer cald i uscat vara i aer rece i uscat iarna).
- Foehnul (sunt curenti de aer descendenti pe versantii unde
masele de aer coboara brusc datorita unor diferente de nivel
de mai multe sute de metri; au viteza mare, provoaca topirea
rapida a zapezii ( se produce in Culoarul Alba lulia-Turda
pentru masele care vin din nord-vest, depresiunile Fagara i
Sibiu pentru cele care traverseaza de la sud la nord Carpatii
Meridionali; exteriorul Subcarpatilor Moldovei i mai ales de
Curbura pentru mase venite din vest i nord-vest).
- Suhovei (in estul Campiei Romane i in Dobrogea; vara in
zilele cu temperaturi mari; este un vant cald i foarte uscat).
- Brizele care se produc local pe litoral sau la munte; au
desfaurare diurna.
Fenomene
meteorologice
Sunt procese corelabile cu diverse stari ale temperaturii, umiditatii

i manifestari locale a dinamicii aerului la contatul cu suprafata
uscatului.
Unele se produc in sezonul rece (bruma, viscolul, chiciura, poleiul),
altele in cel cald (roua, grindina) sau pot fi in orice luna (ceata,
seceta, uscaciunea).
Durata producerii lor variaza (de la cateva minute, ore pana la mai
multe zile), iar consecintele sunt diferite in functie de repetarea i
intensitatea manifestarilor.
67
Clima
Sunt posibile in orice regiune dar o frecventa aparte o au

fenomenele din sezonul rece in Carpati, pe cand seceta se produce
cu consecinte distincte mai ales in campiile i dealurile din est i
sud-est.
1. De pe harta cu temperaturile medii anuale urmariti traseul
izotermelor de 10 i 0; stabiliti unitatile de relief pe care le include.
2. Analizati harta cu cantitatile medii anuale de precipitatii i

intocmiti un tabel cu repartitia acestora la nivelul unitatilor de relief
de rangul al doilea (Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii
Occidentali, Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podiul
Moldovei, Podiul Dobrogei, Podiul Mehedinti, Podiul Getic,
Subcarpati, Dealurile de Vest, Campia de Vest, Campia Romana).
Comentati.
3. Care sunt consecintele producerii fenomenelor meteorologice?

Alegeti cateva situatii reprezentative pentru regiunea in care va
desfaurati activitatea.
Comparati raspunsurile dumneavoastra cu valorile din tabel i cu

afirmatiile redate cu scriere cursiva.
4.3 Diferentieri climatice
9
Prin pozitia geografica Romania apartine zonei de clima temperata.

In cadrul acesteia specificul circulatiei maselor de aer dar mai ales
unii factori (mai importanti - departarea de Oceanul Atlantic, Marea
Mediterana, desfaurarea, altitudinea i fragmentarea marilor unitati
de relief etc.) au conditionat modificari regionale i locale in regimul
de producere al temperaturilor, precipitatiilor, vantului, umiditatii etc.
Carpatii reprezinta mai intai o bariera oroclimatica principala in
diferentierea caracteristicilor climatice dintre estul, sudul, fata de
vestul i centrul tarii ceea ce a impus separarea a trei mari provincii
68
Clima
climatice. In al doilea rand, prin inaltime acetia constituie un factor

in detaarea mai multor etaje climatice cu repercusiuni in tipul de
formatiuni vegetale, soluri, in procesele geomorfologice etc.
Retineti!
Fragmentarea reliefului, expunerile diferite ale versantilor culmilor i

vailor, precum i distributia vegetatiei, modul de folosire al
terenurilor i activitatile umane principale impun deosebiri locale
sensibile in cantitatea de caldura i procesele meteorologice care
au loc favorizand impunerea de topoclimate i microclimate in
cadrul provinciilor.
PROVINCIA CU CLIMAT TEMPERAT CU INFLUENTA
OCEANICA
Cuprinde Depresiunea colinara a Transilvaniei, Campia i Dealurile
de Vest i sectoarele joase din Carpatii Occidentali (culmile sub
1000 m i depresiunile-golf).
Caracteristici
Subunitati
li sunt specifice:
- frecventa maselor de aer umede i racoroase vestice (se
adauga in Banat masele de aer sudice, mediteraneene);
- un regim termic moderat, umezeala mai mare, nebulozitate
mai ridicata, precipitatii cu 100-200 mm mai ridicate decat in
sudul i estul tarii;
- slaba desfaurare a fenomenelor meteorologice.
Se disting topoclimate individualizate pe treptele de relief principale
(campie, dealuri, munti joi), iar in cadrul acestora mai multe
subunitati. (Figura 4.3)
1) Topoclimatele Campiei de Vest (Banato-someana):
- campia se desfaoara pe 30 latitudine i ca urmare, radiatia
solara scade de la 125 kcal/cm2 in Banat la 117 kcal/cm2 in
nord;
- verile sunt calde dar nu fierbinti i cu intervale de uscaciune,
secete reduse; toamnele sunt lungi i placute termic, iernile
sunt scurte i cu putine zile geroase; primaveri timpuri;
- temperaturile medii anuale sunt 110 in sud, 90 in nord i 1090 la contactul cu dealurile; daca iarna (ianuarie) in sud este
izoterma de - 10 iar in nord cea de - 30 la mijlocul verii (iulie)
ele sunt de 2200 i respectiv 200;
- precipitatiile a caror valoare medie crete de la sub 550
mm/an in sud-vest la peste 650 mm in nord i la contactul cu
dealurile, se produc mai ales in intervalul mai-august (maxim
in iunie) pentru ca minimele sa fie legate de lunile
septembrie-noiembrie.
69
Clima
Figura 4.3 Diferentieri climatice in Romania
se separa doua subunitati:

- someana (climat mai rece, umed, ierni mai lungi cu
frecvente zile de inghet i chiar viscole);
- banato-criana (nuanta submediteraneana datorata
frecventei maselor de aer sudice ce determina un al
doilea maxim de precipitatii in lunile de iarna,
temperaturi mai ridicate i treceri rapide la sezonul de
primavara).
5
2) Topoclimatele Dealurilor de Vest

- dealurile se desfaoara pe 30 de latitudine i intre 200 i 500
m altitudine; anual radiatia solara este de 112 kcal/cm2 in
'
70
nord i 116 kcal/cm2 in sud asigura medii anuale de

temperaturi de 8-100;
ierni blande (-30 in nord i - 1 0 in sud), primaveri timpuri, veri
calde dar placute (putine zile tropicale in sud), toamne lungi
i relativ secetoase;
anual se inregistreaza in medie cca 650-700 mm precipitatii
din care 1/3 cad vara (maximum in iunie) i primavara; in sud
se produc i la inceputul iernii;
se separa doua subunitati:
Clima
banato-criana (ierni blande, veri calde, doua maxime

de precipitatii in mai-iunie i decembrie; frecventa
maselor de aer sudice);
someana (ierni reci, veri racoroase, un maxim de
precipitatii vara);
in unele depresiuni i culoare de vale se produc
inversiuni de temperatura iarna.
3) Topoclimatele Depresiunii colinare a Transilvaniei (Dealurile

Transilvaniei)
- includ unitati de dealuri, podiuri i depresiuni situate intre
ramurile carpatice; au altitudini frecvente de 350 i 800 m
spatiu cu larga deschidere in SV i NV pentru masele de aer
vestice ce au cea mai mare frecventa;
- desfaurarea masivelor carpatice faciliteaza pe de-o parte
stagnarea aerului oceanic iar pe de alta restrictioneaza
patrunderea maselor continentale estice, extrem de reci
iarna i fierbinti vara; descendenta maselor de aer sudic i
vestice pe versantii Muntilor Apuseni i Carpatilor Meridionali
conduce la dezvoltarea efectelor foehnale in regiunile din
sud i sud-vest;
- se separa doua topoclimate:
- al dealurilor i podiurilor inalte (se includ unitati cu
altitudini mai mari de 600 m; climat umed i rece; 110115 kcal/cm2; temperatura medie anuala de 70, in lunile
de iarna valori medii de -4 0 , -60 iar vara de 14-180;
peste 700 mm precipitatii dominant in mai-iunie; lipsa
deficitului de umiditate);
- al dealurilor i podiurilor joase (dominant in centrul i
sud-vestul regiunii cu altitudini de 300-500 m;
temperaturi medii cu 1-20 mai ridicate fata de dealurile
inalte; precipitatii de 550-700 mm cu maximum de
producere in mai-iulie i minimum in februarie-martie;
deficit de umiditate in 80-100 zile; inversiuni termice in
depresiuni i culoarele de vale principale).
PROVINCIA CU CLIMAT TEMPERAT CONTINENTAL
Include unitati geografice de la exteriorul arcului carpatic (Podiul
Moldovei, Subcarpatii, Podiul Dobrogei, Podiul Getic i Campia
Romana).
Continentalismul excesiv manifestat in est i sud-est se atenueaza
spre sud-vest pe masura creterii influentelor submediteraneene.
Masele de aer cu frecventa mare sunt de provenienta estica, nordestica, sudica la care in sectoarele extreme se adauga cele nordice
i sud-vestice.
71
Clima
Caracteristici
Continentalismul este ilustrat de:

- prezenta secetelor i a unor lungi perioade de uscaciune
(frecventa mare in Baragan, Dobrogea i Podiul Moldovei)
temperaturi foarte ridicate vara impuse de masele de aer tropical
sau din est;
- temperaturi scazute iarna date de stagnarea maselor de aer de
provenienta nordica i nord-estica; frecventa viscolelor i a
fenomenelor de iarna;
- amplitudine termice foarte mari i cantitati de precipitatii reduse.
Pozitia geografica in raport cu arie de influenta a maselor de aer i
altitudine conduc la separarea de topoclimate de ordine diferita.
Subunitati
72
1) Topoclimatele din estul Romaniei (Podiul Moldovei i

Subcarpatii Moldovei).
- include unitati cu dezvoltarea pe doua grade de latitudine
(radiatie solara intre 122 kcal/cm2an in sud i 112,5
kcal/cm2/an in nord), deschidere favorabila circulatiei
maselor de aer din est (aer continental care iarna este foarte
rece i uscat, ce determina temperaturi joase, geruri, viscole
iar vara este cald i uscat insotit de temperaturi ridicate i
secete);
- Carpatii Orientali diminueaza influenta aerului oceanic vestic
dar favorizeaza efecte foehnale provocatoare de uscaciune;
- daca in nord masele de aer baltice, scandinave impun o
metoda climatica mai racoroasa i mai umeda in sud
continentalismul este accentuat de influenta maselor
tropicale;
- desfaurarea in altitudine a reliefului intre 150 i 600 m i
existenta unor culoare largi de vale, incadrate de dealuri i
podiuri au condus la impunerea:
- topoclimatului podiurilor i dealurilor inalte (la peste
350 m; temperaturi medii anuale de 8-90, in ianuarie 20, - 40, in iulie 18-200, peste 40 zile de iarna, cca 600
mm de precipitatii preponderent in intervalul aprilieaugust cand se produc frecvente averse; frecvente
fenomene de viscol, polei, oraje, grindina i secete;
- topoclimatului dealurilor joase, al depresiunilor i
culoarelor de vale (temperaturi mai ridicate vara i mult
coborate iarna, frecvente inversiuni termice cauzate de
stagnarea aerului rece in timpul iernii, amplitudini
termice accentuate, un numar ridicat de zile tropicale,
de seceta i uscaciune, precipitatii sub 550 mm/an
distribuite neuniform sezonier i lunar - majoritatea au
caracter de aversa - viscole, polei etc.).
Clima
2) Topoclimatele din sud-estul Romaniei.

- includ Dobrogea i estul Campiei Romane (la est de Arge),
unitati care se remarca prin nuante climatice de excesivitate.
- aici se inregistreaza cea mai mare cantitate de radiatie
solara (125kcal/cm2/an cu maximum in iulie) in conditiile unei
durate de stralucire a Soarelui de 2200-2500 ore.
- circulatia generala vestica este atenuata de bariera
Carpatilor; frecventa mare o au masele de aer din est, nordest i sud care impune accentuarea continentalismului
climatic.
- Marea Neagra i existenta Deltei i a baltilor Dunarii
determina nuantari climatice pe spatii restranse.
- se disting cateva topoclimate:
- topoclimatul dealurilor joase dobrogene (200-300 m
altitudine; temperaturi de 10 anual, -20 in ianuarie, 210
in iulie; 550 mm precipitatii anuale; amplitudini termice
moderate);
- topoclimatul de podi jos i de campie (altitudini sub
200 m; temperaturi de 10-110 anual, -20, -30 in ianuarie,
23-240in iulie; precipitatii anuale de 400-450 mm,
majoritatea se produc in sezonul cald avand caracter
torential; cel mai mare numar de zile cu seceta,
uscaciune i viscol),
- topoclimatul litoralului Marii Negre (se simte influenta
marii, temperaturile sunt moderate: 10-11,20 anual; 0,5,
-10 iarna; 21,5-22,50 vara; umiditatea aerului mai
ridicata i fenomene de iarna mult diminuate).
3) Topoclimatele din dealuri inalte i depresiuni
- apartin Subcarpatilor de Curbura i Subcarpatilor Getici unde
se produce imbinarea manifestarii maselor de aer vestice
(descendente peste Carpati favorizand la curbura efecte
foehnale), sudice (impune ariditate) i sud-vestice.
- alternanta de iruri de depresiuni cu iruri de dealuri,
traversate de culoare de vai i inaltimile acestora de la 300
m la 1000 m, influenteaza valorile de temperatura (scad cu
2-30) de precipitatii (cresc de la 550 la 700 mm/an), directia
dominanta a vantului i producerea unor fenomene
caracteristice (inversiuni termice in depresiuni).
- se disting mai multe topoclimate:
- topoclimatul Subcarpatilor de la vest la Olt (climat
bland i umed facilitat de frecventa maselor de aer din
sud-vest; temperaturi medii anuale de 90, precipitatii
bogate in mai-iunie i decembrie; in depresiuni
inversiuni de temperatura, ceturi, ploi mai putine iar pe
73
Clima
dealuri temperaturi mai mici i umiditate accentuata);

topoclimatul Subcarpatilor de la est de Olt (o trecere
gradata de la nuantari moderate in vest la ariditate in
sud-est; se disting diferite situatii: depresiunile de sub
munte cu inversiuni, contraste termice, umezeala,
ceata; culoarele de vale transversale ce asigura o
circulatie activa a maselor de aer, dealurile inalte cu
climat mai rece i mai umed i dealurile joase de la
contactul cu Campia Romana cu temperaturi ridicate
vara, ierni aspre i incalzire i uscaciune primavara
favorizata de foehnizare).
4) Topoclimatele din Campia Romana (la vest de Arge) i

Podiul Getic
- aici are loc o circulatie activa mai ales a maselor de aer din
vest i sud (sud-vest); in raport cu predominarea lor se face
o trecere gradata de la nuante moderate submediteraneene
(in vest) la cele continentale (est).
- trecerea lina de la 150-300 m (in campie) la 250-600 m (in
podi), asigura o desfaurare normala a valorilor elementelor
climatice in acest sens temperaturile scad de la sud spre
nord (media anuala de la 110 in lungul Dunarii la 90 pe
platourile nordice ale podiului; in iulie se trece de la 230 la
210 iar in ianuarie de la -1 0 , -20 la -3 0 , -40; precipitatiile cresc
de la 550 mm/an la 650 mm/an.
- marile culoare de vale (Jiu, Olt etc.) extind influentele
climatului de campie in spatiul podiului.
- se separa:
- topoclimatul Campiei Olteniei (nuanta moderata cu
amplitudini termice mai mari i precipitatii mai bogate
facilitate de frecventa maselor de aer din sud-vest);
- topoclimatul Campiei Munteniei de vest (de tranzitie
spre continentalismul din est);
- topoclimatul de podi care la vest de Olt (este moderat
termic, are precipitatii bogate cu doua maxime in maiiunie i decembrie i toamne calde i uscate pe cand la
est devine ceva mai rece, cu ploi bogate primavara i
diferente de 1-20 intre contactele cu campia i
Subcarpatii).
PROVINCIA CLIMATICA MONTANA (CARPATICA)
Include muntii i depresiunile desfaurate in cea mai mare parte a
lantului carpatic, exceptie facand culmile joase de pe latura de vest
a muntilor din Banat i Apuseni expuse direct maselor de aer
oceanice i din bazinul Mediteranei.
74
Clima
Lanturile montane din est i sud alcatuiesc o bariera distincta intre

cele doua mari provincii in care circulatia maselor de aer impune
dominant nuantele oceanica i continental.
Caracteristici
Dezvoltarea muntilor in altitudine (de la 800 la peste 2500 m) a

impus pe fondul general al caracteristicilor climatice generate de
masele de aer venite dinspre vest, est, sud i nord pe cele
determinate de inaltime ele impunand etajarea climatului exprimate
in:
- scaderea de la baza sistemului montan (800-1000 m) la
crestele alpine (dezvoltate la peste 2000 m) a valorilor
temperaturii (anual 70-60 la -2 0 ; iarna de la -40 la -10 0 ; vara
de la 180 la 60);
- precipitatiile anuale cresc de la 800 mm la 1400 mm
manifestandu-se in orice luna;
- vanturile frecvente cu viteza mare au orientare preponderent
vestica la nivelul culmilor i cu modificari la nivelul culoarelor
de vale i depresiunilor largi;
- fenomene de iarna posibile in peste 8 luni (mai ales
inversiuni termice);
- altitudinal se separa topoclimatele de depresiuni, de munti cu
inaltime medie (sub 2000 m) i al etajelor alpin i subalpin;
- regional acestea au caracteristici diferite in cele trei lanturi
montane.
Se separa mai multe topoclimate.
Subunitati
1) Topoclimatele Carpatilor Orientali
- sunt determinate de raportarea la masele de aer din est i
vest (doar in extremitati intervin cele baltice i sudice), de
alcatuirea lor din iruri de masive paralele separate de
culoare de vale i depresiuni i de dezvoltarea in altitudine;
- temperaturi medii anuale de la 60 la - 1 0 (M. Rodnei) dar
frecvent 60 - 20, precipitatii mai bogate in nord i vest (peste
1000 mm) pe cand in est i in depresiuni sub 1000 mm;
inversiuni de temperatura care conduc la valori absolute
negative de -35....-38,5 (Bod); fenomene de iarna intense
(in nord, est, depresiuni i pe crestele ce depaesc altimetric
1600 m); ceturi frecvente in culoarele de vale i depresiuni;
- se diferentiaza:
- topoclimatele masivelor din est i nord (mai reci,
umiditate mai mare, viscole);
- cele vestice (mai blande i cu precipitatii bogate);
- alpin (pe culmile din M.Rodnei, M. Maramure, M.
Calimani);
- depresiuni i vai adanci (reci, inversiuni termice).
75
Clima
2) Topoclimatele Carpatilor Meridionali

- Carpatii Meridionali reprezinta un lant montan aproape
compact i cu altitudini mari care formeaza un baraj
important pentru masele de aer din vest i sud determinand
la traversarea lor de catre acestea pe versantii expui
precipitatii bogate iar pe cei adapostiti o coborare rapida
generatoare de efecte foehnale (pe latura sudica a
Transilvaniei);
- altitudinile aproape in toate masivele principale depaesc
2000 m, iar depresiunile sunt putine dar bine inchise ceea ce
faciliteaza diferentieri evidente sub raport termic (de la 60 la 40 anual, -50 la -11 0 in ianuarie i 140-80 in iulie-august), in
cantitatile de precipitatii (de la 700 mm la baza la peste 1400
mm pe creste ce depaesc 2200 m; zapada multa care in
unele circuri glaciare se mentine pana in iulie), cu durata
mare a fenomenelor de iarna pe creste i in depresiuni;
- se separa mai multe topoclimate:
- alpin (creste i circurile aflate la peste 2000 m);
- montane propriu-zise (mai umede in nord i vest);
- depresiuni.
3) Topoclimatele Carpatilor Occidentali
- sunt specifice masivelor cu altitudini de peste 600 m i
depresiunile bine inchise supuse intens influentei maselor de
aer vestice (dar la sud de Mure se resimte i prezenta
aerului cald i umed dinspre Marea Mediterana);
- caracteristicile elementelor climatice sunt influentate de
altitudine i orientarea principala (culmile vestice sunt direct
expuse iar pe cele estice se inregistreaza descendenta). In
Muntii Banatului temperaturile medii anuale scad de la 80 (la
baza) la 3,70 in vf. Semenic iar in Muntii Apuseni la 10 in M.
Vladeasa. Precipitatiile sunt bogate (800-1400 mm pe latura
vestica i 700-1000 m pe cea estica). Descendenta aerului
provoaca efecte foehnale in sud-vestul depresiunilor i local
in M. Banatului.
-
76
se disting:
- topoclimatul masivelor din M. Apuseni (moderat termic,
precipitatii bogate influentate de circulatia vestica);
- topoclimatul muntilor din Banat (mai calde i cu un
regim de cadere a precipitatiilor determinat de masele
oceanice dar i de cele mediteraneene);
- topoclimatul depresiunilor (temperaturi mai ridicate,
precipitatii mai putine, uneori inversiuni de temperatura
la cele din interiorul muntilor).
Clima

Pe baza datelor din text, a studiului hartii i a informatiilor din
bibliografie stabiliti:
1 .Caracteristicile elementelor climatice din Podiul Sucevei i
Dealurile Banatului.
2.Rolul de bariera climatica al Carpatilor.
3.Caracteristicile climatice ale crestelor muntilor aflate la peste 2000

m inaltime.
Comentarii i rezolvari la aceste probleme sunt inserate la sfaritul

unitatii de invatare .
Comparati raspunsurile dumneavoastra cu textul realizat in scriere
cursiva.
77
Clima
RASPUNSURI I
AUTOEVALUARE
COMENTARII
LA
INTREBARILE
DIN
TESTELE
DE
Pentru intregirea raspunsurilor dumneavoastra folositi datele de mai jos, dar i analiza
hartilor climatice din lucrarile indicate la bibliografie.
1. Romania se desfaoara in zona temperata pe o diferenta de latitudine de peste 4030'
situatie care determina, datorita formei Pamantului, inregistrarea unei cantitati deosebite
de radiatie solara primita (in nord 112,5 kcal/cm22/an, iar in sud2 >27 kcal/cm2/an). Ea
variaza in timpul anului ca urmare a micarii de revolutie, a circulatiei maselor de aer i a
altitudinii ce impun un numar fluctuant de ore de stralucire a Soarelui.
Unitatea geografica
Podiul Dobrogei
Campia Romana
Podiul Moldovei
Radiatia globala
N
S
127 (V) - 135 (NE)

127,5
112,5
Numar de ore de
stralucire a soarelui
2200 (V)-2500 (NE)
2200
1900
2100
2200
2100
Podiul Getic
Campia de Vest
122,5
125
117,5
Dealurile de
Vest
S
N
S
120-122,5
115
117,5
2200
2000
2100
117,5
1800-2000 (SV)
<112,5
<1800
Depresiunea colinara a
Transilvaniei
Carpatii
1000m
Rezulta deosebiri notabile in trei directii - intre regiunile sudice i cele nordice (diferenta
de latitudine), intre cele din est i vest i intre sectoarele de campie i cele alpine.
2. Pe intreg teritoriul Romaniei, in timpul anului, frecventa cea mai mare o au masele de
aer vestice, oceanice (racoroase i umede) specifice latitudinilor de 30-700. In functie de
dezvoltarea ariilor ciclonale i anticiclonale, in nordul, sudul i estul Europei, dar i pe
continentele vecine (in anumite intervale de timp) spatiul tarii noastre este traversat i de
diferite mase de aer ce au diverse proprietati (mai ales ca temperatura i grad de
umiditate). Astfel, din nord (cele dinspre Islanda i Scandinavia) sunt umede i reci, din
estul Europei ajung in sezonul rece mase reci i relativ uscate iar vara fierbinti i uscate,
din sudul continentului sunt fie calde i umede (mediteraneene), fie calde i uscate (provin
tocmai din nordul Africii i din Orientul Apropiat). Toate acestea nuanteaza regional nu
numai climatul, dar i schimbarile permanente ale starii vremii. In afara acestei circulatii
generale caracteristicile reliefului (indeosebi fragmentarea i desfaurarea) ca i prezenta
Marii Negre, a suprafetelor lacustre determina dezvoltarea unor forme local de dinamica a
aerului care provoaca brize (de mare i de munte), foehn (in Subcarpatii de Curbura, sudul
Transilvaniei etc.).
3. Marea Neagra influenteaza climatul din estul Dobrogei pe o largi me de mai multi
kilometri. Linia de tarm separa doua medii (apa i uscat) care sufera un proces de
incalzire sau racire diferit nu numai zilnic dar i pe parcursul anului. Ca urmare, aerul de
deasupra va inregistra nu numai temperaturi deosebite cu cateva grade (pe uscat mai
ridicate ziua i in sezonul cald i mai coborate noaptea i in sezonul rece) dar i un grad
variat de presiune, umiditate etc. Ca urmare, de-o parte i de alta a liniei de tarm se va
dezvolta un spatiu de interferenta in care se va produce o dinamica locala a aerului brizele ce au o frecventa distincta in sezonul cald; ele se manifesta ca vanturi racoroase
78
Clima
ziua dinspre mare, iar noaptea de pe uscat catre aceasta). Ca urmare, in faia litorala
rezulta un climat moderat in raport cu restul Dobrogei (temperaturi ceva mai mici vara i
mai ridicate iarna, un aer cu o umiditate mai mare, impratierea norilor i un numar de zile
senine mai ridicat, manifestarea brizelor etc). Padurea reprezinta o componenta de baza a
unei unitati de mediu cu influenta locala care se rasfrange i in caracteristicile climatice. In
spatiul padurii regimul termic este moderat fara producerea unor amplitudinii diurne mari,
apoi o umiditate mai mare in conditiile unei evapotranspiratii bogate i lipsa curentilor de
aer. Acestea o pun in contrast cu unitatile vecine mai ales cand ele sunt reprezentate de
pajiti sau terenuri agricole. Un ora mare impune un topoclimat distinct in raport cu
regiunile limitrofe. El este reflectat printr-un regim termic cu 1-20 mai ridicat (ex. intre
centrul Bucuretiului i periferie, mediile lunare difera cu 0,5-10, iar cele diurne de 1-30);
incalzirea este determinata mai ales de densitatea constructiilor, infrastructura asfaltica,
curentii de aer sunt directionati de desfaurarea constructiilor inalte (ex. in centrul
Bucuretiului acetia sunt orientati pe culoarele marilor bulevarde), poluare diversificata
(industriala in sectoarele cu concentrare de fabrici, pe drumurile publice datorita traficului
etc.).
1. Izoterma anuala de 100 apartine regiunilor joase (in intervalul de altitudine de 100-200
m). Delimiteaza spatii largi in centrul i sudul Podiului Moldovei, cea mai mare parte din
Podiul Dobrogei i Campia Romana, trece prin sudul Podiului Getic, include dominant
Campia de Vest (la sud de Some) i o buna parte din Dealurile de Vest (mai ales la sud
de Barcau). Din acestea patrunde in spatiile colinare in lungul marilor culoare de vale
(Siret, Olt, Jiu, Criuri etc.). Izoterma anuala de 00 apartine spatiului inalt carpatic
delimitand varfurile i crestele situate deasupra altitudinii de 2200 m in Carpatii Meridionali
i 2000 m in nordul Carpatilor Orientali. Deci, ea incadreaza un spatiu de cca 1% din
teritoriul Romaniei care apartine etajului alpin. Are o dezvoltare mai mare in muntii Bucegi,
Fagara, Parang, Retezat, Godeanu, Rodnei etc.
2. Cantitatile medii anuale de precipitatii inregistrate pe teritoriul Romaniei sunt cuprinse
intre 400-450 mm in sud-est i peste 1400 mm pe crestele alpine. In functie de frecventa
maselor de aer i de conditiile regionale ce favorizeaza sau restrictioneaza caderea
precipitatiilor exista deosebiri insemnate intre diferitele unitati geografice de marimi
diferite.
Unitatea geografica
Observatii
- nord
Cantitatea
medie de
precipitatii
800-1400 mm
- vest
800-1100 mm
mase de aer oceanic
- est
700-1000 mm
- depresiuni
- sud
600-700 mm
800-1200 mm
mase de aer estic; descendente

vestice
descendente
mase de aer vestic
Carpatii
Meridionali
- nord
- sud
- depresiuni
1000-1400 mm
900 - 1100 mm
700-800 mm
mase de aer vestic

mase de aer sudic i vestice
descendente
Carpatii
Occidentali
- Banat
800-1200 mm
- Apuseni
- depresiuni
800-1400 mm
700-850 mm
mase de aer vestic i

mediteraneene
mase de aer vestic
mase de aer vestic, descendente
- sud-vest
- est
550 mm
600-800 mm
- centru
550-650 mm
Carpatii
Orientali
Depresiunea
colinara a
Transilvaniei
mase de aer oceanic i nordic
mase
mase
peste
mase
de aer vestic; foehnizare

de aer vestic; altitudini de
700 m
de aer vestic
79
Clima
Podiul
- nord
500-600 mm
mase de aer vestic, estic, nordic
- sud
400-500 mm
mase de aer estic i sudic
- nord-vest
- centru
- litoral
450-500 mm
400-450 mm
<400 mm
mase de aer sudic, estic, vestic

mase de aer sudic, vestic
influenta Marii Negre
Podiul Mehedinti
700-800 mm
mase de aer sud-vestice, sudice
Podiul
Getic
- nord
600-700 mm
- sud
500-600 mm
- Moldovei
- Curburii
- Getici
500-600 mm
500(SV)700(N) mm
550-650 mm
mase de aer sudic, vestic,

altitudini de peste 600 mm
mase de aer sudic, vestic,
altitudini mici
mase de aer estic; foehnizare
mase de aer vestic, sudic,
foehnizare
mase de aer sudic i vestic
- nord
- sud
700-750 mm
600-700 mm
mase de aer vestic

mase de aer vestic i sud-vestic
Campia de
Vest
- nord
- sud
650 mm
600 mm
mase de aer vestic

mase de aer sud-vestic i vestic
Campia
Romana
- vest
- centru
- est
550 mm
500-550 mm
400-500 mm
mase de aer sudic i sud-vestic

mase de aer sudic
mase de sudic i nord-estic
Podiul
Dobrogei
Subcarpatii
Dealurile
Vest
de
3. Fenomenele meteorologice se produc in orice sezon, unele au o frecventa mai mare iar
altele sunt in numar restrans. Ele sunt in corelatie cu circulatia i caracteristicile maselor
de aer, influenta diferitelor elemente de mediu, activitatile umane etc. Ca urmare, exista
deosebiri in frecventa, intensitatea i consecintele producerii de la o unitate la alta dar i in
timpul anului. In general ele au o frecventa i consecinte deosebite la exteriorul lantului
carpatic, dar i din campie la spatiul alpin unde factorii generatori sunt multipli. Dintre
fenomenele specifice sezonului rece viscolul, chiciura, poleiul sunt deosebit de intense pe
crestele muntilor dar i in Moldova, Dobrogea, Baragan unde atat numarul de zile este mai
mare dar i amploarea efectelor este deosebita (troieniri, degradarea cailor de
comunicatie, a constructiilor i a retelelor electrice i de telefonie, avalane in munte etc.).
Consecinte nefaste are i manifestarea ceturilor care sunt posibile in orice luna din an ele
ingreunand circulatia i cauzand efecte nocive pentru sanatate. Uscaciunea i mai ales
secetele sunt fenomene care dei se pot produce in orice sezon, sunt insotite de dezastre
de amploare indeosebi in agricultura, silvicultura, in scurgerea apelor raurilor i in
activitatile umane cotidiene. Au fost ani (1946) in care seceta s-a produs in intervale lungi
de timp fiind insotite de consecinte economice greu de remediat. Evaluarea fenomenelor
meteorologice din orizontul local se poate face mai intai prin inregistrarea zilelor in care se
produc i notarea consecintelor. Ele vor servi la aprecierea intervalelor in care se
realizeaza, a celor cu frecventa deosebita precum i a efectelor imediate i de perspectiva.
In al doilea rand pe baza de chestionare se pot face investigatii la localnici pentru
cunoatere anilor in care unele fenomene au avut frecventa, intensitate i consecinte
aparte.
1. Cele doua unitati geografice au comun tipul de climat temperat specific regiunilor de
dealuri i podiuri i prezenta maselor de aer vestice. Le diferentiaza valorile parametrilor
climatici mult influentate de pozitia geografica i frecventa maselor de aer cu caracteristici
deosebite. Podiul Sucevei situat in nord-estul Romaniei primete cca 115 kcal/cm2/an,
este supus frecvent circulatiei maselor de aer din nord i nord-est (umede i racoroase in
sezonul cald i foarte reci in cel de iarna) i este alcatuit din culoare de vale i depresiuni
la 250-300 m incadrate de culmi cu inaltimi de 350-600 m. Are temperaturi medii
80
Clima
caracteristice moderate (anuala 8-90, in ianuarie -4, -50, in iulie 170, 18), precipitatii de
500-600 mm anual (frecvente in aprilie-iunie), ierni geroase cu multa zapada, viscole,
polei, veri umede i racoroase, frecvente inversiuni termice in depresiuni i in culoarele
largi ale vailor etc. Dealurile Banatului se afla in sud-vestul tarii unde dominanta este
circulatia maselor de aer din sud-vest i vest. Sunt alcatuite din lunci largi, joase separate
de culoare largi de vale prin care Campia Banatului inainteaza. Climatul este moderat cu
puternice influente submediteraneene reflectate in regimul termic (10 anual, - 2, -3 in
ianuarie, 20, 210 in iulie), intr-o cantitate anuala de precipitatii de 600 mm cu doua maxime
de cadere (in mai-iunie i decembrie), desprimavareri timpurii i toamne lungi i placute
termic. Fenomenele de iarna sunt reduse ca numar i intensitate.
2. Carpatii alcatuiesc un lant de masive care se desfaoara sub forma unui arc relativ
unitar i inalt in est i sud, dar cu discontinuitati largi i cu altitudini mai mici in vest.
Aceasta caracteristica impune o distributie diferita a influentelor exercitate de masele de
aer ce ajung pe spatiul tarii noastre. In mare masura masele de aer se opresc la nivelul
Carpatilor influentand mai ales climatul de la marginea acestora, de aici apelativul de
bariera climatica. Dar unele insa ii penetreaza prin culoarele de vale i depresiuni (aici pot
stagna), altele ii traverseaza i coboara pe versantii opui unde produc efecte foehnale
(ex. in sudul i sud-vestul Transilvaniei). Ca urmare, in est i sud-est sunt frecvente
maselor de aer de natura continentala, in vest i centru a celor oceanice (atlantice), in sud
a celor dinspre Marea Mediterana i nordul Africii, in extremitatea nordica a celor polare.
De aici deosebiri in regimul termic in cantitatile de precipitatii cazute, in intensitatea i
directia dominanta a vanturilor in tipul de fenomene meteorologice etc. intre regiunile de la
exterior muntilor (sud i est) fata de cele din vest i centru. Masele de aer cu caracter
general sunt deosebit de insemnate in vest i centru dar ii pierd din importanta odata cu
depairea Carpatilor spre sud i est. Daca desfaurarea muntilor conduce la diferentierea
a doua provincii climatice (continentala in est i sud i oceanica in vest i centru),
dezvoltarea in altitudine impune etajarea climatica de la baza spre crestele lantului
carpatic (climat de depresiuni, climat montan propriu-zis, climat subalpin i climat alpin).
3. Carpatii pe teritoriul Romaniei au altitudini de pana in 2544 m. Culmile i varfurile care
depaesc 2000m se intalnesc in cateva masive, marea majoritatea fiind in Carpatii
Meridionali. Ele apartin etajului geografic alpin care reprezinta cca 1% din suprafata tarii i
se afla in masivele - Bucegi, Fagara, Capatanei, Cindrel, ureanu, Parang, Godeanu,
Tarcu, Rodnei i Calimani. In alpinul Carpatilor Meridionali temperaturile medii sunt de 0 la
-40 anual, -8 la-100 ianuarie, 8-60 in iulie iar in masivele din nordul Orientalilor de 0-2, -80
in ianuarie, 80 iulie), la fel i diferentele dintre versantii cu expunere sudica in raport cu cei
orientati spre nord. Precipitatiile sunt bogate fiind conditionate de masele de aer sudice i
vestice in Carpatii Meridionali (1000-1400 mm) i cele vestice i nordice in Orientali (10001200 mm). Etajului alpin ii sunt specifice - 8-9 luni de iarna (cu zapada multa, geruri
frecvente, mai multe zile cu viscol, chiciura, avalane) i un sezon de vara racoros cu ploi,
averse etc.
81
Clima
LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 4

capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la intrebari

-adresa cursantului
intre raspunsuri.
Care erau ateptarile dumneavoastra de la acest curs?
Problema la care trebuie sa raspundeti (maxim 2 pagini) este urmatoarea : Caracterizarea
climatica a Muntilor Banatului - Plan, pozitie geografica (1 p.); factorii care determina
climatul regiunii (2 p.); caracteristicile de natura termica (2 p.); precipitatii (2 p.); vanturi,
fenomene meteorologice (valori i interpretare) (1 p.); diferentieri regionale (1 p.).
Punctele pentru notare sunt trecute in paranteza; se adauga un punct din oficiu.
Pentru intocmirea lucrarii va recomandam mai intai sa revedeti anumite paragrafe din U.I.
anterioare (pozitia geografica, rolul Carpatilor pentru diferentierea caracteristicilor
geografice in Romania etc.) apoi sa va insuiti atent problemele principale din aceasta U.I.
(mai ales factorii genetici, potentialul fiecarui element climatic), sa delimitati Muntii
Banatului pe hartile din aceasta carte i sa extrageti de pe ele valorile de temperatura,
precipitatii i specificul climatic). Este necesar sa urmariti i datele din tabel pe care le
puteti intregi cu altele aflate in lucrarea Geografia Romaniei" vol. I.
Lucrarea va fi transmisa tutorelui pentru verificare i notare (sistemul de transmitere i
data vor fi stabilite de catre tutore).
Negut S., Ielenicz M., Apostol Gabriela, Manuale colare pentru cls. VIII (capitolul
Clima), XII (problema Particularitati climatice" pg. 15-19), Edit. Humanitas, Bucureti.
***,1983, Geografia Romaniei, vol I (selectiv - cap. Clima, pg. 195-285), Edit. Academiei,
Bucureti
82
Apele
Nr.5
>
APELE
Cuprins
5.2. Apele subterane i izvoarele minerale
5.3. Apele de suprafata (Reteaua hidrografica, lacurile)
5.4. Resursele de apa
5.5. Marea Neagra
83
83
84
89
113
114
118
124
124
OBIECTIVELE unitatii de invatare nr.5

9
Romania dispune de resurse de apa insemnate in buna masura valorificate.

Parcurgerea i intelegerea acestui capitol va va permite:
sa cuantificati alcatuirea i importanta fiecarui element al sistemului hidrologic
romanesc;
sa urmariti i sa puteti preciza interdependenta acestora cu diferite
componente fizico-geografice (relief, clima, activitati antropice etc.);
sa stabiliti favorabilitatile i restrictionarile in geneza i evolutia principalelor
unitati acvatice;
sa va formati pareri realiste privitoare la valorificarea apei in activitati
economice etc.
5.1 Caracteristici generale
Romania dispune de un sistem hidrografic complex (ape curgatoare,
lacuri, ape subterane ce dau izvoare, Marea Neagra) intre care s-au
dezvoltat legaturi multiple care se reflecta in mai multe trasaturi
generale i particulare.
O organizare ca sistem pe mari trepte de relief (munti, dealuri,
podiuri, campii) care s-a dobandit treptat la finele mezozoicului dar
dominant in cuaternar (ultimii 1,5 milioane de ani).
Functionalitatea sistemului este dependenta de specificul climatului
temperat (mai multe nuantari - oceanic, continental, montan,
submediteranean etc.), de alcatuire geologica (dominarea rocilor
sedimentare la care se adauga cele metamorfice i eruptive) i de
modul in care omul a intervenit prin diverse activitati (baraje, canale
de irigatii i desecari, captarea apelor subterane, canale de
navigatie.
Resursele de apa ale Romaniei (rauri, lacuri, ape subterane, apele
teritoriale de la Marea Neagra) depaesc 77 km3/an.
Marea Neagra este colectorul tuturor raurilor care dominant sunt
concentrate in bazinul Dunarii i apoi al unor paraie dobrogene.
Apele
O multime de lacuri cu geneza (naturala, antropica), evolutie, marimi

i valorificare deosebite.
Panzele de apa subterana se afla la adancimi variate (in rocile
sedimentare sunt cele mai multe, la adancimi de la sub 1 m la mai
multe sute de metri) i au o compozitie chimica diferita (de la ape
dulci potabile in majoritatea situatiilor la ape sarate in arealul
masivelor de sare etc.). Cele situate la adancime mica dau
majoritatea izvoarelor al caror debit este dependent de marimea
aportului subteran mult influentat de climat.
5.2 Apele subterane i izvoarele minerale
Caracteristici
Constituie sursa permanenta fn alimentarea scurgerii raurilor, in

perioadele lipsite de precipitatii capata rol esential.
Prin pozitie sunt aproape de suprafata sau la adancimi variate (in
functie de tipul de roci in care sunt cantonate (sedimentare,
cristaline, eruptive).
Dupa sensul dinamicii au caracter descendent sau ascendent (ex.
artezian), iar in functie de influenta climatica sunt mai mult sau mai
putin (chiar deloc in cazul celor captive) dependente suferind
fluctuatii mari sau mai mici.
Rezervele depaesc 8,3 miliarde m3 din care cea mai mare parte
sunt la adancimi reduse formand straturi freatice dependente de
alimentarea din precipitatii ceea ce face ca debitul lor sa varieze de
la un sezon la altul. Acestea constituie sursa principala de alimentare
in diversele activitati economice (mai ales pentru cele gospodareti).
Circa 3 miliarde m3 sunt ape situate la adancimi mari care au un
debit bogat, aproape constant, un grad de mineralizare ridicat (sunt
cloruro-sodice, sulfuroase, iodurate, carbogazoase etc.) care au
temperaturi variate (unele sunt termale, mezotermale etc.) i uneori
un grad de radioactivitate important. Folosirea lor este limitata
(pentru unele activitati industriale, in tratamentele medicale iar cele
carbogazoase i in alimentatie).
Factorii care au fnsemnatate pentru ele (geneza, dinamica,
rezervele, caracteristicile chimice i pozitia panzelor de apa) sunt:
natura geologica (alcatuire petrografica, structura i tectonizare),
relieful (altitudine, pante), climatul (regimul precipitatiilor, regimul
termic) etc. Interferenta acestora conduce la diferentieri regionale i
locale.
Diferentieri
regionale
r
84
In Carpatii se disting mai multe situatii:

- Ape freatice aflate la adancimi mici, la baza scoartelor de alterare, a
depozitelor de versant, a panzelor de aluviuni (terase, conuri de
dejectie, piemonturi etc.); sunt dependente de cantitatea
precipitatiilor care pe ansamblu este insemnata dar a caror regim nu
afecteaza decat rar debitul izvoarelor care au apa potabila, putin
mineralizata;
Apele
- Ape la adancimi de la cativa zeci de metri la mai multe sute de

metri; prezenta lor este legata de alcatuire petrografica, sistemul de
crapaturi, diaclaze, planuri de sedimentare, falii etc. care asigura
circulatia descendenta a apelor provenite din precipitatii.
Deosebiri locale:
Mozaic de situatii in masivele cristaline (mai ales in Carpatii Meridionali) se dezvolta la
adancimi mai mici, au rezerve, sunt slab mineralizate de unde
potabilitatea apei izvoarelor;
in rocile sedimentare carbonatice (calcare) circulatia prin sistemul de
diaclaze le coboara pana la adancimi mari unde formeaza rezerve
insemnate; contin mult calciu iar izvoarele au debite insemnate i un
regim de functionare permanent sau intermitent (muntii Aninei,
Padurea Craiului, Piatra Craiului etc.);
in roci sedimentare de tipul gresiilor, conglomeratelor, argilelor ce
alcatuiesc strate cu grosimi variabile i dispuse in alternante;
permeabilitatea permite acumulari la adancimi deosebite, caracterul
descendent i rezerve bogate; dau izvoare bogate la baza versantilor
culmilor in care aceste strate au grosime mare (muntii Ceahlau,
Ciuca);
in roci sedimentare saraturoase (argile i blocuri de sare din
Depresiunea Maramure) se afla la adancimi diferite, au un continut
bogat in sare i dau izvoare cu debit variabil;
in aglomeratele vulcanice ce alcatuiesc platourile din jurul conurilor;
se produc acumulari de apa importante la adancimi diferite ce asigura
izvoare cu apa potabila cu debite relativ constante (in vestul muntilor
Calimani-Harghita, la periferia muntilor igni, Gutai);
in masivele vulcanice (Carpatii Orientali) cu roci compacte; putinele
fisuri, crapaturi permit o circulatie descendenta dar nu asigura rezerve
insemnate; dau izvoare limitate ca debit;
in depresiunile tectonice unde peste fundamentul aflat la adancimi
mari exista o masa groasa de roci sedimentare de varsta diferita. Ca
urmare, se vor dezvolta mai multe tipuri de panze de apa -unele la
nivelul fundamentului ce au caracter captiv sunt mineralizate i au
duritate ridicata; altele sunt la adancimi diferite in masa sedimentara,
au continut in saruri variabil, uneori sunt ascendente; alimentarea se
realizeaza din precipitatii i din apele care ajung aici de pe versantii
masivelor limitrofe.
In Subcarpati - exista o masa de roci sedimentare groase (de la
cateva sute la mii de metri), cu alcatuire variata i strate cuprinse in
structuri cutate, slab inclinate, faliate. Ea se afla peste un fundament
vechi din roci cristaline. Ca urmare, apele subterane ce vor avea
alimentare din precipitatii i dinspre Carpati, sunt cantonate la
adancimi deosebite avand caracteristici aparte.
Apele
- la suprafata vor fi in depozite de terasa, lunca, conuri de dejectie,

depozitele de versant; sunt potabile dar au debite variate; local in
sectoarele cu samburi de sare la zi au caracter cloruro-sodice
(Slanic, Meledic, Ocnele Mari etc.);
- la adancimi variabile - au caracter descendent sau local ascendent,
un grad de mineralizare i de potabilitate deosebit; sunt izvoare
carbonatice, sulfuroase, iodurate i mai ales cloro-sodice; in arealele
cu structuri petroliere sunt i ape fosile, captive de zacamant.
Depresiunea colinara a Transilvaniei are un fundament format din
blocuri de roci cristaline foarte vechi faliate i la adancimi de 30008000 m. Peste ele exista o masa de roci sedimentare dominant
neozoice cu alcatuire variata (gresii, marne, argile, nisipuri, tufuri,
masive de sare, conglomerate, calcare etc.) i care sunt cuprinse in
cute de tip dom i diapir sau intr-o structura uor inclinata (in nord,
nord-vest i la contactul cu muntii in sud). Exista culoare de vale largi
i depresiuni la contactul cu Carpatii.
Ape potabile la
suprafata i
mineralizate in
adanc
In aceste conditii panzele de apa subterana se incadreaza in cateva

subtipuri:
- la suprafata sunt panze freatice bogate la baza depozitelor de
terasa, a formatiunilor piemontane i de versant, in luncile raurilor;
sunt alimentate din precipitatii iar in vecinatatea muntilor i de apele
care provin din acetia; sunt potabile fiind folosite in alimentatie; local
in vecinatatea samburilor de sare sau a zacamintelor de gaze
naturale sunt mineralizate (cloruro-sodice i respectiv sulfuroase,
iodurate etc.);
- la diverse adancimi in formatiunile paleogene i mio-pliocene sunt
ape cu continut ridicat in diferite saruri care le fac nepotabile; ele
sunt sulfatate i au caracter ascensional in Podiul Somean i in
Dealurile pericarpatice, sunt puternic cloruro-sodice in aria cutelor
diapire i sunt captive ca ape de zacamant, intens mineralizate in
zona cu domuri gazeifere;
- la contactul depozitelor sedimentare cu fundamentul (adancimi de
3000-7000 m) sunt ape captive mineralizate, cu duritate mare.
Dealurile i Campia de Vest se disting printr-o alcatuire structurala
cu un fundament cristalin vechi in blocuri faliate ce coboara in trepte
spre vest aflandu-se la adancimi de 1000-3000 m peste care s-au
acumulat formatiuni sedimentare din mezozoic i neozoic care
inclina spre vest.
Ape potabile la
suprafata
86
Panzele de apa subterana sunt localizate:

- la suprafata - la baza depozitelor de terasa, de versant, a celor din
lunci i a nisipurilor de la partea superioara a campiei. Sunt bogate,
fiind alimentate din precipitatii dar i din scurgerea apelor de pe
versantii muntilor sau ai dealurilor; sunt potabile. In campiile de
subsidenta panza freatica este la adancime foarte mica. Ca urmare,
in intervalele de timp cu precipitatii bogate sau cand scurgerea
raurilor este mare nivelul acesteia se ridica la suprafata terenurilor
provocand inmlatinire;
Apele
Ape mineralizate,
unele termale i
ascensionale, la
adancime
Ape potabile cu
debit mic la
suprafata i
mineralizata i cu
duritate
accentuata la
adancime
Mozaic de
situatie
- panze de apa situate la diferite adancimi cu duritate, grad de

mineralizare i temperatura deosebite. Mai importante sunt: cele din
formatiunile cuaternare care fnclina dinspre Carpati (de aici primesc
o parte din rezerve de apa); sunt potabile i au caracter ascensional;
apele din stratele panoniene (la adancime de cateva sute de metrii)
care au caracter artezian i cele de la adancimi mai mari de 1000 m
care sunt termale, ascendente dar i cu duritate ridicata.
Podiul Moldovei, Podiul Getic i Campia Romana au o alcatuire
geologica apropiata adica un fundament vechi cristalin care coboara
din exterior catre Carpati iar peste acesta o masa groasa de strate
de roci sedimentare cu calcare i conglomerate la adancime, apoi
alternante de gresii, argile, marne, nisipuri, pietriuri, loess (ultimile
din pliocen i cuaternar). In alcatuirea reliefului se impun platourile
interfluviale separate de vai largi cu terase, lunci i versanti acoperiti
de depozite deluviale. Climatul mai ploios in vest i nord este
continental semiarid in centru i sud. Ca urmare, in aceste unitati
exista de la suprafata in adanc numeroase panze subterane cu
caracteristici diferite:
- la suprafata sunt strate acvifere cu debite variabile mult influentate
de regimul caderii precipitatiilor i de evaporatia accentuata din
sezonul cald. Dei constituie o insemnata resursa de apa potabila
sunt insuficiente pentru asigurarea necesarului in activitatile
cotidiene;
- fn formatiunile sedimentare pliocen-cuaternare de cateva sute de
metri grosime sunt rezerve de apa bogate, au o scurgere in sensul
caderii stratelor fiind insemnate resurse de apa potabila;
- fn depozitele sedimentare aflate la adancime sunt ape cu continut
variabil in rauri ceea ce le imprima grade diferite de mineralizare,
duritate; unele sunt retinute in cavitatile carstice, altele au caracter
de ape de zacamant in structurile petroliere sau gazeifere sau sunt
captive sub presiune, termale sau mezotermale, inregistrand
caracter ascensional etc.
In Podiul Dobrogei situatiile sunt mult mai diversificate de catre
alcatuirea geologica.
- fn masivele cristaline sunt strate acvifere la adancime mai mica fn
depozitele de versant sau la baza scoartelor de alterare; dei
potabile au debit mic i sufera fluctuatii puternice impuse de conditiile
climatice (precipitatii putine i cu cadere neregulata, evaporatie
intensa determinata de temperaturile ridicate din sezonul de vara;
- fn formatiunile calcaroase de sub loess i din adanc sunt ape
carstice cu debit bogat, unele sunt captive avand caracter
ascensional sau artezian, cu temperaturi care le fncadreaza fn grupa
mezotermala; dupa continut sunt carbonatate, calcice i uor
sulfuroase;
- fn formatiunile nisipoase din sectorul litoral unde se simte puternic
influenta apelor marii exista strate freatice la adancime redusa ce au
un continut bogat cloruro-sodic; pe latura vestica a Dobrogei, in
lunca Dunarii i in jurul limanelor fluviatile stratele acvifere sunt
alimentate din aceste surse.
Apele
Caracteristici
Izvoarele minerale
Pe teritoriul Romaniei exista o multime de izvoare a caror apa difera
prin debit, cantitate de saruri inmagazinate, temperatura etc. O
categorie aparte o constituie cele minerale la care continutul in saruri
depaete 0,5 g/litru.
Sunt inventariate peste 2000 izvoare de acest gen cele mai
insemnate prin debit, calitati terapeutice i concentrare teritoriala au
favorizat
individualizarea
de
statiuni
balneare
(Caciulata,
Calimaneti, Olaneti, Covasna, Tunad, Baile Herculane, Felix,
Vatra Dornei, Borsec etc.).
Regional se pot separa ape minerale sarate concentrate in regiunile
cu masive de sare (Subcarpati, in dealuri i depresiunile
peritransilvane), ape minerale feruginoase, carbonatate (in Carpati
mai ales in aria mofetica), ape termale (in lungul unor insemnate linii
de falie - in unele depresiuni tectonice, Campia de Vest etc.), ape
radioactive (in aria unor masive carpatice cu roci magmatice vechi
sau a unor falii adanci), ape cu continut mineral complex (in
Subcarpati).
Clasificarea lor se face fn functie de constituentii chimici dominanti:
Retineti!
bicarbonatate cu peste 1g/l bicarbonati de calciu, sodiu i

CO2;
feruginoase - pana fn 10 g/l fier, ex. Vatra Dornei, Malna,

Valcele, Buzia etc.;
-
sulfuroase cu peste 1 mg/l sulf, sulfuri, hidrogen sulfurat ex. Olaneti, Govora, Bala etc.;
sulfatate - vin de la adancimi mari pe linii de falie - ex.

Baltateti;
clorosodice - cu peste 1g/l sodiu i clor - la Ocna Sibiului,

Ocna Mureului, Slanic etc.;
iodurate, bromurate etc.:

apele carbogazoase - cu peste 1g/l CO2 dar care sunt
sarace fn saruri - ex. fn aria mofetica;
apele radioactive fmbogatite fn izotopi radioactivi - ex. Baile
Herculane, Tunad, Felix etc.
Dupa temperatura apei pot fi hipotermale (25-300, la Baile Tunad,

Moneasa), mezotermale (la 35-450), hipertermale (peste 450 la Baile
Herculane), reci (temperatura apei inferioara valorii medii a aerului
din regiunea respectiva).
88
Apele

1. Realizati in orizontul local masuratori i observatii asupra panzelor
de apa freatica din puturi.
2. Realizati observatii i masuratori asupra unor izvoare din raza

localitatii sau dintr-o statiune balneara.
3. Precizati prin exemplificari rolul climatic pentru panzele freatice din

sudul Podiului Moldovei comparativ cu cele din Depresiunea
Braov.
4. Enumerati zece statiuni balneoclimaterice care in tratamente

folosesc diferite ape minerale captate (se indica tipurile de izvoare
minerale).
Pentru comentarii la aceste probleme folositi i datele din bibliografia

indicata la finele unitatii de invatare.
Intregiti raspunsurile dumneavoastra cu informatiile suplimentare pe
care vi le oferim.
5.3 Apele de suprafata
Sistemul apelor de suprafata este alcatuit dominant din rauri apartinand unor generatii
diferite de unde deosebiri de marime i evolutie i apoi din numeroase lacuri.
Cele doua categorii au caracteristici variate fiind determinate de specificul reliefului,
climatului dar i de multiple activitati antropice.
Reteaua hidrografica
Caracteristici
generale
Relieful prin dezvoltarea in trepte concentrice a impus o retea

hidrografica cu caracter convergent in Transilvania (Mureul, Oltul,
Someul dupa ce aduna toate raurile strapung lantul carpatic) i
divergent la exteriorul muntilor unde ajunge in Dunare direct (in sud)
sau prin intermediul Tisei (in vest).
Apele
Exista mai multe generati de rauri cu izvoare in munti (Olt, Mure,

Bistrita, Criuri etc.), dealuri i podiuri (Barlad, Jijia, Vedea etc.) sau
campie (Calmatui, Colentina etc.). Ele au bazine hidrografice cu
marimi diferite (cele mai mici se afla doar pe o singura treapta de
relief - ex. doar in campie-Mostitea, sau numai in munti - ex. Bicaz,
iar cele mai extinse pe toate - ex. Siret, Mure etc.). Ca urmare,
raurile vor avea debite variate pe masura extinderii bazinelor.
Retineti!
Raurile care strabat Romania (ca numar) apartin in proportie de

peste 98% bazinului Dunarii; restul reprezinta rauri mici care ajung in
mai multe lacuri litorale unele avand legaturi cu marea.
Peste 93% din teritoriul Romaniei apartine bazinului Dunarii; se
adauga spatiile din estul Dobrogei (retea hidrografica cu legatura
directa cu marea) i unele areale endoreice (in Baragan i Dobrogea
de Sud).
Daca Dunarea, la Bazia, asigura in medie, scurgerea anuala a unui
volum de apa de cca 170 miliarde m3, toate celelalte rauri de abia
depaesc 37 miliarde m3 (aproape 2/3 provin din Carpati, 28% din
dealuri i podiuri i foarte putin din spatiul de campie).
Reteaua de rauri care depaete 5 km lungime este alcatuita din
aproape 4300 de componente la care se pot adauga o multime de
paraie intre 1 i 5 km ceea ce duce la o lungime totala a acestora de
peste 115 000 km. Ea se tripleaza daca se iau in analiza i cursurile
intermitente i temporare (torentii).
Ca urmare, valoarea medie de desime (densitate) a retelei
hidrografice este de cca 0,5 km/km2 dar cu diferentieri regionale
(depaete 1,5 km/km2 in Carpati mai ales in masivele cristaline i
este redusa in campii i pe platourile podiurilor (sub 0,5 km/km2).
Sistemul de
alimentare
Apa raurilor are o dubla provenienta - din precipitatii (ploi i topirea

zapezii) i din apele subterane ce ajung la zi prin intermediul
izvoarelor.
Precipitatiile au rol preponderent, ponderea lor variind regional in
functie de nuante climatica (de la peste 80% in regiunile in care
acestea sunt in cantitati mari, ex. in munti, Transilvania etc., la sub
70% in cele de campie sau dealuri din estul i sud-estul Romaniei).
Alimentarea subterana dei are o pondere mai redusa 10-30% are
avantajul unei participari aproape constante ceea ce face ca in
intervalele secetoase in albia raurilor principale scurgerea sa nu
inceteze.
Regimul alimentarii raurilor este variabil in timpul anului
fiind
dependent de cel al caderii precipitator i creterile au descreterile
de temperatura. Iarna cand precipitatiile sunt solide i in timpul
secetelor rolul principal in alimentare revine apelor subterane.
Primavara topirea zapezii i ploile bogate fac ca prima sursa sa
90
Apele
domine (mai ales in lunile aprilie-iunie), in timpul verii producerea

averselor asigura cantitati mari de apa prin care pe ansamblu
alimentarea din aceasta sursa este insemnata, pentru ca toamna ea
sa scada dar sa se mentina la o pondere superioara celei subterane.
De la aceasta regula generala sunt i abateri cu caracter regional
sau local.
In prima situatie sunt sud-vestul tarii unde masele de aer
mediteraneene care ajung aici iarna provoaca topirea timpurie a
zapezii ceea ce impune creteri ale alimentarii prin aceasta sursa,
apoi regiunile din estul i sud-estul tarii unde climatul continental
semiarid cu frecvente i intervale secetoase lungi determina
intreruperi indelungate ale acestui mod de alimentare a raurilor ceea
ce conduce de multe ori la inregistrarea fenomenelor de secare a lor
(mai ales la raurile mici).
Dintre situatiile particulare cea mai elocventa este intalnita in
regiunile masivelor i podiurilor calcaroase unde pe de-o parte sunt
vai seci (infiltrarea rapida a apei din precipitatii) iar pe de alta sunt
rauri alimentate din izvoare cu debit mare i permanent (izbucuri).
Ex. - Caraul, Miniul in Muntii Banatului.
Regimul de alimentare difera fn functie de altitudine ca urmare a
variatiei valorilor de natura climatica. Se pot separa cateva situatii:
- crestele carpatice cu inaltimi de peste 1800 m corespunzatoare
bazinelor de receptie din etajul alpin, subalpin i de trecere la cel
forestier, cu un climat rece i cu precipitatii bogate (in general peste
1000mm/an in cea mai mare parte sub forma solida) au o alimentare
din zapezi i ploi la care se adauga apele cantonate in depozitele de
versant. In sezonul rece alimentarea se face slab discontinuu i
dominant numai din izvoare (ceva mai bogat in martie i noiembrie
cand se produc i topiri partiale ale zapezii), iar in sezonul cald
aceasta este bogata intrucat ploile i topirea zapezii asigura cea mai
mare parte a scurgerii. Situatiile particulare sunt legate fie de circurile
glaciare alpine adapostite (datorita temperaturilor foarte mici zapada
i gheata persista aproape noua luni ceea ce reduce mult intervalul
cu alimentare bogata; ex. pe latura nordica a crestei muntilor
Fagara, Parang, Retezat etc.) fie de culmile in care domina
calcarele (M. Piatra Craiului) i conglomeratele (permit infiltrarea
rapida a apei in masa de roca scurtand intervale cu alimentare
insemnata);
- masivele montane cu altitudine medie in care alimentarea are
aceeai structura (din apa zapezilor, ploi i subteran), dar intervalul
in care aceasta este slaba (datorita inghetului) este mai mic
(decembrie-martie) i intrerupt (indeosebi in M. Banatului i M.
Apuseni) de topiri ale zapezii sau ploi scurte;
- raurile din muntii cu altitudine mica, din dealuri i podiuri, au
alimentare in principal pluvio-nivala (variatii in functie de specificul
Apele
climatic regional); cea subterana oscileaza sezonier dar se mentine

la 10-20% constituind sursa principala in intervalele de iarna i in
cele cu precipitatii limitate;
- in depresiuni i culoarele de vale principala din munti i dealuri
persista alimentarea pluvio-nivala dar capata importanta i cea
subterana (uneori pana la 35%) prin multimea izvoarelor (debit bogat
i in mare masura functional) de la baza teraselor i depozitelor
groase ce imbraca versantii;
- in regiunile joase de campie raurile au o alimentare din zapezi i
ploi dar raportul intre cele doua se modifica in regiunile semiaride
unde cantitatea de apa provenita din averse este importanta.
Alimentarea subterana dei mica ca pondere (sub 15%) este sursa
care intretine in mare masura scurgerea pe raurile mici. In campiile
piemontane unde la baza versantilor sau la exteriorul panzelor de
pietriuri exista izvoare bogate i constante ca debit aportul subteran
crete.
Alti factori care
influenteaza
scurgerea
Alimentarea raurilor depinde de extinderea bazinelor hidrografice pe

una sau mai multe trepte de relief.
Se disting doua situatii:
- cele autohtone care apartin unei singure unitati de relief (munti,
dealuri sau campie) la care procesul este specific acesteia (nival
dominant in etajul alpin; nivo-pluvial pana la pluvio-nival in munti,
dealuri i nivo-pluvial in campie la toate aportul subteran fiind cu
oscilatii sezoniere)
- i cele alohtone (au bazin desfaurat pe mai multe trepte) unde
sistemul devine complex (prin insumare de la o treapta la alta)
influentand in aceeai masura scurgerea.
Alimentarea este in principal legata de factorul climat i in mod
special de modul in care se infaptuiete provenienta apei in timpul
anului, ea fiind conditionata mai ales de tipul de precipitatii i de
regimul de cadere a lor.
Se adauga regimul temperaturilor (iarna rol esential pentru toate
regiunile intrucat valorile negative determina stocarea precipitatiilor
pe sol, iar vara pentru cele cu altitudini sub 500 m unde evaporarea
are un rol esential in eliminarea unei parti din precipitatii) i
desfaurarea reliefului in trepte (impune etajarea bioclimatica i
pante variate) i regional (arcul carpatic incadrat la exterior i in
interior de regiuni joase).
Cu semnificatie locala sau regionala sunt diferentieri facilitate de
alcatuirea petrografica (rocile cristaline, magmatice asigura o
scurgere superficial rapida pe cand diversele roci sedimentare o
pierdere a apei prin infiltrare), marimea bazinelor hidrografice (cele
mici autohtone frecvent asigura o scurgere redusa dar la averse
92
Apele
creteri rapide brute; cele mari, desfaurate pe mai multe trepte de

relief, au scurgere bogata cu variatii rezultate din cumularea
modurilor de alimentare regionale i locale), gradul de acoperire cu
formatiuni vegetale (scurgerea este importanta la raurile in a caror
bazine exista largi suprafete despadurite), frecventa regionala a unor
mase de aer ce dau precipitatii bogate (sud-vestice, vestice) sau
determina lungi intervale secetoase (estice).
Modul de realizare al scurgerii apelor raurilor este subordonat
regimului de alimentare in care preponderenta distincta o are
caderea precipitatiilor diferita de la un an la altul (primavara prin
topirea zapezilor i producerea de ploi se realizeaza debite
insemnate; vara creterile de debite se inregistreaza doar la aversele
importante) dar i in functie de nuanta climatica (in sud-vestul
Romaniei influentele submediteranene impun i un alt maxim al
scurgerii apei raurilor la inceputul iernii determinat de topirea zapezii
sau de producerea de ploi; in estul tarii climatul continental semiarid
determina un interval lung lipsit de precipitatii cand raurile mari au
debite reduse iar cele mici seaca.
Debitele variaza i in functie de unitatea geografica pe care bazinele
hidrografice se desfaoara (scurgere bogata in munti i din ce in ce
mai mica in dealurile joase i campie), de evolutia temperaturilor
(ape mici iarna cand precipitatiile sunt solide iar gerul provoaca
inghetarea diferita a acesteia; vara secetele de durata duc la scaderi
insemnate ale debitelor iar la raurile mici chiar producerea
fenomenului de secare).
Diversele lucrari antropice (baraje, diguri, canale etc.) realizate in
ultimile secole (dominant in finalul sec XX) au produs modificari
(uneori insemnate) in regimul scurgerii, apele fiind folosite in diverse
activitati economice (industrie, agricultura, producerea de energie
electrica etc.); s-au urmarit i preintampinarea inundatiilor,
revarsarilor i a efectelor secetelor.
Regimul anual al
scurgerii raurilor
Debite mici de
iarna; regional
unele viituri
Debite mari de
primavara
Scurgerea este deosebita in timpul anului de la un sezon la altul.

- Iarna, cand precipitatiile solide precumpanesc, alimentarea directa
a raurilor datorata acestora este mai slaba; in schimb, iarna domina
cea din apele subterane, prin izvoare. Ele formeaza scurgerea apelor
mici de iarna, care, in Carpati, reprezinta cca 5-15%din scurgerea
anuala. Ponderea crete in regiunile de campie i de dealuri din
sudul i vestul tarii i chiar din Carpatii Occidentali, unde patrunderea
maselor de aer mai calde dinspre sud i sud-vest produce topirea
rapida a zapezii i determina o cretere rapida a debitelor raurilor
(viituri de iarna); ca urmare, aici scurgerea anotimpuala capata o
pondere de peste 20%.
- Primavara, topirea zapezilor i producerea ploilor impun debite mari
i o scurgere bogata (apele mari de primavara) care, uneori,
depaete 50% din totalul anual. Scurgerea maxima se produce, in
aprilie, in regiunile joase i in mai, in cele inalte, in functie de modul
de asociere a celor doua procese.
Apele
Viituri de vara
- Vara, precipitatiile in regiunile de campie i dealuri sunt mai reduse

i au caracter torential in comparatie cu cele care cad in Carpati. Ca
urmare, in prima situatie, scurgerea este sub 15% din totalul anual
(debitele sunt reduse, raurile mai mici chiar seaca; exceptie fac
creterile brute, care se produc dupa ploile torentiale formand
scurte viituri de vara); in munti alimentarea din ploi da o scurgere ce
ajunge la cca 30% din totalul anual.
Ape mici de
toamna
- Toamnele sunt peste tot secetoase, iar debitele raurilor scad mult
(apele mici de toamna), fiind asigurate din izvoare, dar i din unele
ploi. Scurgerea reprezinta in jur de 5% in regiunile de campie i
dealuri joase, dar ajunge uneori pana la 15% in Carpati.
Debitele foarte
mari sunt
cauzatoare de
inundatii
j
Creterile rapide ale debitelor care determina inundatii sunt legate,

pentru raurile cu bazine reduse, de ploile torentiale (mai ales in
dealuri i campie), iar pentru cele mai mari, de ploile de durata, mai
ales cand acestea se suprapun primavara cu topirea zapezii. Marile
inundatii (din 1966, 2005 in Banat, din 1970, in Transilvania i
Maramure, din 1969, 1970, 1975, 2005 in sudul, sud-vestul i estul
Romaniei) au fost cauzate de debite care le depaesc de mai multe
ori pe cele medii. Ele au provocat distrugeri insemnate atat in
aezari, pe terenurile cultivate i chiar pierderi de vieti omeneti.
Producerea debitelor maxime sau minime este diferita in sectoarele
Carpatilor (de altitudine medie), dar i a regiunilor situate la exteriorul
lor sau in Transilvania, ele fiind conditionate de frecventa sezoniera a
maselor de aer cu proprietati diferite. O situatie aparte o are
scurgerea la altitudini de peste 1800 m intrucat aici aproape ase
luni persista zapada, iar alimentarea se face mai greu.
Exista diferente fn evolutia scurgerii, in producerea debitelor maxime
i minime intre regiunile carpatice i cele de la exteriorul lor din sud,
est, centru i vest (Tabelul din figura 5.1)
Fenomenul de secare a albiilor raurilor este legat de intervalele
secetoase lungi, cand alimentarea este asigurata doar de apele
subterane, ea dovedindu-se uneori, la raurile mici (indeosebi in
campie i dealuri), insuficienta pentru a asigura scurgerea. Ca
urmare, in anumite intervale de timp alimentarea poate inceta.
In sezonul rece se produce fnghetarea partiala sau totala a apei din
albie. Aceasta se face in conditiile producerii pe timp mai indelungat
a unor temperaturi negative. Rezulta gheata la maluri, sloiuri i chiar
pod de gheata ceea ce micoreaza scurgerea. Fenomenul are o
durata medie de 20-40 de zile la raurile din vest i mai mult de 100
de zile la cele din Carpati (mai ales in depresiunile unde se produc
inversiuni de temperatura).
94

Geografia Fizica A Romaniei M. Ielenicz PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografia Fizica A Romaniei M. Ielenicz PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educatiei

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Ministerul Educatiei i Cercetarii

Obiectivele unitatii de invatare nr.1

2. ALCATUIRE GEOLOGICA I EVOLUTIE PALEOGEOGRAFICA

ii Proiectul pentru Invatamantul Rural

8. MEDII GEOGRAFICE NATURALE

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Evaluarea nivelului de insuire de catre studenti a materialelor din fiecare unitate de

Proiectul pentru Invatamantul Rural iii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Obiectivele unitatii de invatare nr.1

Romania are o suprafata de 238.391 km2 ocupand locul 13 in

Intre coordonatele punctelor geografice extreme (Horoditea i

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Figura 1.2 Romania - pozitia geografica in Europa

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Figura 1.3 Romania - coordonate geografice

_ climatica (fata de centrul i vestul tarii cu un climat moderat de

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Test de autoevaluare 1.1

2. Intre extremitatile vestica i estica ale Romaniei exista o

4. Calculati pe o harta a Europei din Atlasul geografic distanta fata

Comparati realizarea acestor probleme cu ceea ce este dat la sfaritul

1.2 Frontierele Romaniei

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Romania are frontiere cu cinci state europene la care fn sud-est se

Test de autoevaluare 1.2

2. Folosind o harta cu reteaua feroviara (vezi Mersul trenurilor) din

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

3. Care sunt locurilor de traversare rutiera i feroviara a fluviului

Rezolvati aceste probleme i comparati cu raspunsurile de la sfaritul

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Figura 1.4 Romania - tara carpatica

formatiunilor vegetale (molisoluri i formatiuni de stepa i

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Pozitia tarii noastre in cadrul bazinului fluviului.

Romaniei; aproape 98% din bazinele hidrografice din tara noastra

Dunarea a avut un rol esential rn constituirea unor sisteme de

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Figura 1.5 Romania - tara dunareana

Marea Neagra prin lungimea tarmului romanesc (225 km), cat i

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Figura 1.6 Marea Neagra i bazinele hidrografice aferente

Dezvoltarea aezarilor, multiplicarea i amplificarea activitatilor

Pozitia tarii noastre la Marea Neagra, de unde denumirea de stat

Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Spatiul romanesc s-a aflat de-a lungul mileniilor fn sfera de interese

Elementele geopolitice definitorii pentru Romania sunt:

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

Test de autoevaluare 1.3

2. Folosind un atlas istoric, identificati cinci fortificatii daco-romane

3. Urmariti cursul Dunarii in aval de Bazia, identificati oraele din