INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ADDISON

Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreaza incapacitatii

suprarenalelor de a produce si secreta hormoni in cantitatea ceruta de nevoile organismului.
Insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al suprarenalelor, cel mai adesea de natura tuberculoasa, fapt pentru care orice addisonian trebuie intrebat daca a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar, pleurezie, tuberculoza pulmonara etc). O cauza frecventa este si
atrofia glandelor suprarenale, ca urmare a unui proces de autoimunizare. Mai rar, boala este provocata de sifilis sau de o hemoragie intraglandulara.
Boala a fost descrisa pentru prima data in 1855 de catre Addison. La inceput exista simptome ca oboseala, lipsa poftei de mancare, usoara scadere in greutate, care nu au nimic caracteristic
si de aceea boala poate fi confundata cu afectiuni care au manifestari similare. Cu timpul insa,
simptomele se accentueaza si alarmeaza pe bolnav. Oboseala fizica si cea intelectuala devine
intensa, fiind mai pronuntate in cursul diminetii. Starea bolnavului se invioreaza spre seara. O
manifestare tipica a bolii este hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor. Hiperpigmentarea este
cu atat mai intensa, cu cat insuficienta suprarenala este mai severa. Atentia este retinuta de
prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului, pe fata,
coate, genunchi, la nivelul liniilor palmare si al eventualelor cicatrice operatorii. Este caracteristica
de asemenea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale. Un semn important pentru
recunoasterea afectiunii il constituie prezenta petelor pigmentare pe mucoasa bucala si pe gingii.
Pierderea in greutate este un fenomen constant in boala Addison, fiind consecinta deshidratarii prin
pierdere excesiva de clorura de sodiu, datorita tulburarilor digestive (anorexie, varsaturi, denutritie). In toate cazurile, tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mmHg. Addisonienii au diverse
manifestari nervoase: iritabilitate, apatie, negativism, anxietate. Ulcerul duodenal este frecvent
asociat cu boala Addison. In astfel de cazuri, Tratamentul cu cortizon trebuie prescris cu multa
precautie. Tulburarile in sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentiei si a fertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni. La femei, sarcina este un factor agravant al bolii. Tratamentul cu
cortizon remediaza, in buna parte, tulburarile ivite in sfera sexuala. Atat bolnavul, cat si personalul
sanitar care-1 ingrijeste, trebuie sa stie ca addisonienii sunt deosebit de fragili. Numerosi factori, ca
eforturile fizice si intelectuale, bolile febrile, interventiile chirurgicale, frigul si caldura excesive
dezechilibreaza usor organismul. In aceste conditii, pe care un organism sanatos le suporta cu
usurinta, starea generala a addisonianului se inrarutateste brusc. Tensiunea generala se prabuseste,
apar varsaturi si diaree, bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra in coma. Aceasta este
"criza addisoniana", care prin gravitatea ei, impune internarea de urgenta a bolnavului si administrarea unor doze mari de cortizon.
Spitalizarea este de obicei, un episod scurt, sau relativ scurt in evolutia lunga a bolii si are
scopul de a stabili diagnosticul ,de a institui tratamentul si de a controla periodic starea bolii Internarea bolnavilor cu boli endocrine se face in saloane mici, linistite, unde se asigura repaosul psihic
si contagierea intraspitaliceasca este mai redusa.Se vor evita saloanele cu bolnavi de gripa, cataruri
sezoniere, angina, pneumopatii acute, supuratii pulmonare sau piodermii, deoarece capacitatea de
aparare a acestor bolnavi fata de infectii este mai redusa. Temperatura salonului trebuie adoptata la
natura tulburarilor hormonale si starea subiectiva a bolnavilor.
Pacientii cu boala Addison vor saloane bine incalzite, peste temperature optima; nu trebuie
asezati in apropierea ferestrelor.Cazurile de urgenta in special cei ce se interneaza in stare de coma,
sau se agraveaza in cursul internarii, vor fi izolati in rezerve.

Repausul la pat in starile acute si tulburari hemoragice (dismenoree), trebuie respectat in

pozitii active.Conditiile de igena individuala trebuie asigurate si la nevoie controlate de
asistenta, fara a jigni bolnavii.Alimentatia, trebuie sa fie echilibrata energetic si calitativ. In
numeroase boli endocrine, regimul dietetic are o importanta deosebita.In boala Addison se da
un regim hipersodat, hipocaloric si bogat in vitamina C.Pentru a mentine varietatea meselor,
se va reduce continutul in potasiu, al unor alimente, de altfel interzise ca: legumele, fructele si
carnea prin fierberea lor excesiva in doua ape clorurate.
Unele explorari functionale si procedee terapeutice, cer o supraveghere deosebit de atenta, din
partea asistentei medicale.Asistenta medicala va executa recoltarile de probe biologice pentru
dozari hormonale si explorari functionale, iar greselile duc la pierderi materiale importante, pe
langa faptul ca se prelungeste stabilirea diagnosticului.Numeroase probe functionale ale glandelor cu secretie interna, probe legate de metabolismul glucidic si altele pot fi executate de
catre asistenta, la patul bolnavului.Pentru aceasta, ea va avea grija sa existe intotdeauna recipientele si materialele necesare pentru probele ce trebuiesc recoltate si asigura trimiterea lor la
laborator.Deasemeni, asistenta are in grija trimiterea bolnavilor la examinari paraclinice ca:
radiologie, electroencefalografie, electrocardiografie, determinarea metabolismului bazal etc.
Administrarea medicamentelor se executa sub supraveghere deosebita, caci medicatia endocrina poate prezenta multe efecte secundare, nedorite.Unele efecte se prezinta imediat sub forma de: cefalee; greturi, varsaturi, diaree; febra, palpitatii. Alte efecte se prezinta dupa cateva
zile sau saptamani, ca si: tumefactia sanilor, edeme; hipertensiune arteriala, hiperaciditate gastrica, reactivarea ulcerelor gastro-duodenale sau a proceselor tuberculoase, sindroame convulsie, manifestari psihice.
Unele preparate medicamentoase au efecte alergizante, cu reactii de grade diferite de alergie , sau alte manifestari adverse care variaza de la hormon sau hormon.Administrarea lor
indelungata cu scop substitutive, poate duce la dereglari nedorite ca: mastodinia, ginecomastia, tulburari sexuale, osteoporoza etc.In afara de hormonii propiu-zisi, in tratamentul bolilor endocrine se folosesc si preparate sintetice, care deprima sau stimuleaza secretia hormonala ca in disfunctiile tiroidei sau in diabet.Asistenta trebuie sa stie modul de administrare al
medicamentelor substitutive, variat: peroral, sublingual, intranazal, subcutanat, intramuscular,
intravenos.Consecintele psihice ale bolilor endocrine necesita sustinuta o psihoterapie. Educatia sanitara urmareste dezvoltarea increderii bolnavului in vindecare boala fiind de lunga
durata el trebuie sa paraseasca spitalul cu convingerea necesitatii tratamentului extraspitalicesc. n munca de educatie sanitara, adesea, trebuie antrenata inca o persoana din familie,
de preferat, aceea care pregateste si alimentatia bolnavului si trebuie insotita de exercitii practice pentru ca bolnavul sa paraseasca spitalul bine instruit. Datele cele mai importante, bolnavul trebuie sa le primeasca in scris, sub forma de memoratoare. nteractiunea stransa si foarte
complexa care exista intre functia glandelor cu secretie interna si cu restul organismului, in
special cu sistemul nervos central, face ca un numar mare de probe functionale, sa fie lipsite
de specificitate, indicand adesea doar o modificare patologica in cadrul intrecului sistem
endocrin.Aceste probe, isi mentin totusi valoarea lor diagnosticata prin corelarea lor cu tabloul clinic si cu alte probe functionale.
Boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plang de oboseala, lipsa de
pofta de mancare si de pierdere in greutate.Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali. Intre analizele de laborator,
locul principal il detin dozarile de sodiu si potasiu in sange si urina. Concentratia sodiului si a
potasiului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi suprarenali. In insuficienta suprarenala se gasesc valori crescute ale potasiului in sange (peste 4,5 mEq/1) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142 mEq/1). Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se

dozeaza in urina din 24 de ore 17-CSsi 17-OHCS. 17-CS reprezinta metabolitii hormonilor
androgeni (2/3 provin din suprarenala, iar 1/3 din testicul). 17-OHCS sau 17-hidroxicorticosteroizii reprezinta metabolitii urinari ai cortizonului, in special, dar si ai altor hormoni
glucocorticoizi din suprarenala. In boala Addison, valorile steroizilor urinari sunt semnificativ
scazute.
O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de recoltare a
urinei pentru dozarile hormonale. Cu cateva zile inainte de proba, bolnavul nu trebuie sa ia
nici un medicament. In ziua recoltarii urinei, este bine sa stea in repaus. In cursul zilei va bea
lichide in mod obisnuit. La ora 7 dimineata urineaza si arunca urina. Strange apoi - intr-unui
sau mai multe borcane - toata urina din cursul zilei si din cursul noptii, inclusiv cea de-a doua
zi la ora 7. Se masoara toata cantitatea de urina din 24 de ore, dupa care urina este dusa la
laboratorul de hormonologie. Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din urina, pe motivul ca este prea multa, deoarece calculul se raporteaza la volumul urinei. In formele latente, in
care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ scazute, se efectueaza proba dinamica de
stimulare a suprarenalelor cu hormon corticotrop (ACTH). Exista mai multe variante ale aceste probe. Un procedeu la indemana este administrarea i.m. a unui preparat de ACTH (Synachten), pe o perioada de 2 sau 4 zile. Inainte de proba si in ultima zi a probei, se dozeaza 17-CS
si 17-OHCS in urina din 24 de ore. In mod normal, sub influenta hormonului corticotrop, valorile hormonilor steroizi cresc de 3 - 5 ori. In boala Addison, cresterea nu mai are loc sau este
foarte mica. O alta proba care apreciaza activitatea suprarenalelor este proba eozinopeniei
provocate cu ACTH (proba Thorn), care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de
hormoni suprarenali, scade numarul eozinofilelor in sangele circulant. Intrucat ACTH stimuleaza suprarenala, Thorn a propus urmatorul test: dimineata, pe nemancate, se ia sange
pentru numararea eozinofilelor. Se injecteaza apoi intramuscular 25 u. ACTH. Dupa 4 ore se
recolteaza din nou sange pentru numararea eozinofilelor. Daca suprarenala functioneaza
normal, eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala. Testul de incarcare
cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza scazuta a addisonienilor. Se stie ca, in
mod normal, apa ingeratain exces se elimina in decurs de 4 ore, in proportie de peste 80%. In
insuficienta suprarenala, dar si in hipotiroidism si in insuficienta hepatica si renala, eliminarea
este sub 50%. Testul se aplica in doua etape: in prima, bolnavul bea la ora 8 dimineata 1.1 apa
in 20 de minute, dupa ce in prealabil a urinat: se strange separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore
si se noteaza cantitatile; daca suma lor este mai mica de 50%, exista probabilitatea unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a doua etapa, care se efectueaza la fel ca prima, numai ca inainte cu 4 ore de a bea apa, deci la ora 4 dimineata, bolnavul primeste 50 - 100 mg cortizon acetat sau 20 - 30 mg prednison. Daca sub influenta prednisonului eliminarea apei se face normal, se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenale.
Tratamentul se face de obicei toata viata, in cazul bolii Addison. Odata terapia instaurata
persoanele cu boala Addison duc o viata normala. Tratamentul include medicatie de inlocuire
a hormonilor cortizol si aldosteron. De cele mai multe ori se foloseste hidrocortizonul, deoarece acesta poate substitui ambii hormoni. In cazul in care se utilizeaza alt medicament in loc
de hidrocortizon, de genul prednisolon, metilprednisolon sau dexametazona este indicata administrarea si a unui compus care sa substituie aldosteronul (in mod uzual acest compus este
fludrocortizonul). Dozele sunt crescute in timpul copilariei, in timpul perioadelor de stress:
leziuni, procedee chirugicale sau infectii severe si in cazul in care se produce un stress emotional puternic. Este indicata administrerea suplimentara de sare. Deoarece persoanele cu
insuficienta adrenergica au tendinta de a pierde potasiu, este indicata suplimentarea dietei cu
sare, in special in perioadele calduroase si umede sau atunci cand se fac exercitii fizice.

Totusi, datorita faptului ca in boala Addison se retine potasiul, este indicata evitarea substituentilor alimentari de sare, ce contin saruri de cloruri de potasiu. Sunt indicate controale
periodice la medic, pentru a monitoriza simptomele si tensiunea arteriala. Se vor efectua de
asemenea analize periodice pentru monitorizarea nivelelor sangvine de potasiu, sodiu si cortizol. Criza adrenergica se trateaza in spital. Este indicata spitalizarea pana la remiterea crizei.
Pentru pacientii cu boala Addison sunt indicate cateva principii de tratament.Medicatia
trebuie luata zilnic, dupa recomandarile medicului. Medicamentele trebuiesc luate in acelasi
moment al zilei, in momentul in care de obicei organismul are nevoie de hormoni (de obicei
cantitatea de hormoni necesara este mai mare dimineata si mai mica seara). Nu se fac restrictii
de sare in dieta. Organismul are nevoie de o anumita cantitate de sare pentru ca rinichii sa
functioneze normal. In cazul bolii Addison probabil ca organismul pierde multa sare. In cazul
simptomelor ce indica criza adrenergica se va administra o doza de dexametazon, ca medicatie de urgenta si pacientul se va prezenta la medic in camera de garda. Este important ca
bolnavii cu Addison sa aiba pregatita o injectie cu dexametazona tot timpul la indemana, in
casa, in masina sau la servici. Este important sa se cunoasca modul de administrare al medicamentelor. Se indica scrierea instructiunilor de administrare sau educarea unei persoane
pentru a administra medicatia de urgenta, in caz ca pacientul nu este in stare. Este indicat ca
bolnavii cu Addison sa poarte o insigna de identificare, pentru a ajuta personalul medical sa
diagnosticheze mai repede si sa trateze de urgenta, in cazul in care bolnavul este inconstient,
este ranit sever sau nu este capabil sa raspunda la intrebari.
Este necesara monitorizarea periodica a greutatii, in special in cazul in care apetitul este
scazut sau sunt perioade de diaree severa. Cantarirea se face de preferinta in acelasi moment
al zilei si cu o cantitate de haine asemanatoare. Monitorizarea tensiunii arteriale se face
periodic. Tensiunea arteriala crescuta si apartia edemelor sunt semne ca medicatia trebuie
ajustata. Atunci cand apar ameteli dimineata la ridicarea din pat, inseamna ca a aparut hipotensiunea arteriala. Se indica relaxarea la marginea patului cateva minute inainte de a se ridica
complet in picioare.
In cazul unor boli sau perioadelor de stress se indica:
- crestera dozelor de medicamente. Pacientul trebuie sa fie informat asupra medicamentului
a carei doza trebuie crescuta si valoare cu care trebuie crescuta
- consultul de specialitate de urgenta atunci cand sunt infectii severe, cu febra inalta, tuse
frec-venta, arsuri la urinare.
In cazul in care administrarea medicamentelor nu este posibila din cauza gretei sau a vomei
este indicat consultul unui medic specialist.