Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale

reprezint o boal endocrin rar, caracterizat de hipofuncia suprarenal, cauzat

de afectarea primar (distrugerea parial sau complet) a glandei suprarenale,
precum i secreia insuficient a unor hormoni (glucocorticoizi (cortizol),
unii mineralocorticoizi(aldosteron)).

Etiologie
Insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al suprarenalelor,
cel mai adesea de natura tuberculoasa, fapt pentru care orice addisonian trebuie
ntrebat daca a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar, pleurezie, tuberculoza
pulmonara etc.).
O cauza frecventa este si atrofia glandelor suprarenale, ca urmare a unui
proces de autoimunizare.
Mai rar, boala este provocata de sifilis sau de o hemoragie intraglandulara.
Simptome
Boala a fost descrisa pentru prima data n 1855 de catre Addison.
La nceput exista simptome ca: oboseala, lipsa poftei de mncare, usoara
scadere n greutate, care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi
confundata cu afectiuni care au manifestari similare.
Cu timpul nsa, simptomele se accentueaza si alarmeaza pe bolnav.
Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa, fiind mai pronuntate n
cursul diminetii. Starea bolnavului se nvioreaza spre seara.
O manifestare tipica a bolii este hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor.
Hiperpigmentarea este cu att mai intensa, cu ct insuficienta suprarenala este mai
severa. Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-

cenusie pe partile descoperite ale corpului, pe fata, coate, genunchi, la nivelul

liniilor palmare si al eventualelor cicatrice operatorii. Este caracteristica de
asemenea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor genitale.
Un semn important pentru recunoasterea afectiunii l constituie prezenta
petelor pigmentare pe mucoasa bucala si pe gingii.
Pierderea n greutate, este un fenomen constant n boala Addison, fiind
consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sodiu, datorita
tulburarilor digestive (anorexie, varsaturi, denutritie). n toate cazurile, tensiunea
arteriala este scazuta sub 100 mmHg.
Addisonienii au diverse manifestari nervoase: iritabilitate, apatie, negativism,
anxietate. Ulcerul duodenal este frecvent asociat cu boala Addison. n astfel de
cazuri, tratamentul cu cortizon trebuie prescris cu multa precautie.
Tulburarile n sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentei si afertilitatii)
sunt frecvente la barbatii addisonieni. La femei, sarcina este un factor agravant al
bolii. Tratamentul cu cortizon remediaza n buna parte tulburarile ivite n sfera
sexuala. Att bolnavul, ct si personalul sanitar care-l ngrijeste trebuie sa stie ca
addisonienii sunt deosebit de fragili.
Numerosi factori, ca eforturile fizice si intelectuale, bolile febrile, interventiile
chirurgicale, frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organismul. n aceste
conditii, pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta, starea generala a
addisonianului se nrarutateste brusc.
Tensiunea generala se prabuseste, apar varsaturi si diaree, bolnavul nu se mai
poate alimenta si poate intra n coma. Aceasta este "criza addisoniana", care prin
gravitatea ei, impune internarea de urgenta a bolnavului si administrarea unor doze
mari de cortizon.

Diagnostic
Boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plng de oboseala,
lipsa de pofta de mncare si de pierdere n greutate.
Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile
de hormoni steroizi suprarenali. DIitre analizele de laborator, locul principal l
detin dozarile de sodiu si potasiu n snge si urina. Concentratia sodiului si a
potasiului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi suprarenali. In
insuficienta suprarenala se gasesc valori crescute ale potasiului n snge (peste 4,5
mEq/l) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142 mEq/l).
Aprecierea hormonilor steroizi ( glucocorticoizii si mineralocorticoizii)
suprarenali se dozeaza n urina din 24, n boala Addison, valorile steroizilor
urinari sunt semnificativ scazute.
O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de
recoltare a urinei pentru dozarile hormonale. Cu cteva zile nainte de proba,
bolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament. n ziua recoltarii urinei, este bine sa
stea n repaus. n cursul zilei va bea lichide n mod obisnuit. La ora 7 dimineata
urineaza si arunca urina. Strnge apoi - ntr-unul sau mai multe borcane - toata
urina din cursul zilei si din cursul noptii, inclusiv cea de-a doua zi la ora 7. Se
masoara toata cantitatea din urina din 24 de ore, dupa care urina este dusa la
laboratorul de hormonologie. Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din
urina, pe motivul ca este prea multa, deoarece calculul se raporteaza la volumul
urinei. In formele latente, n care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ
scazute, se efectueaza proba dinamica de stimulare a suprarenalelor cu hormon
corticotrop (ACTH). Exista mai multe variante ale acestei probe. Un procedeu la
ndemna este administrarea i.m. a unui preparat de ACTH (Synacten), pe o
perioada de 2 sau 4 zile. nainte de proba si n ultima zi a probei, se dozeaza
hormonii steroizi n urina din 24 de ore. In mod normal, sub influenta hormonului

corticotrop, valorile hormonilor steroizi cresc de 3 - 5 ori. In boala Addison,

cresterea nu mai are loc sau este foarte mica.
IMAGISTIC.
CT/RMN glande suprarenale
CT/RMN hipofizaTRATAMENT
Tratamentul bolii dureaz ntreaga via, i const n principal n nlocuirea
hormonilor-lips. Aceasta se face cu ajutorul tabletelor de hidrocortizon,
sau prednison, pentru asigurarea dozei de cortizol, precum i fludrocortizon,
pentru asigurarea dozei de aldosteron.