PLANETA PAMANT 1: Varsta Pamantului Varsta Pémantului este atat de mare, incdt este aproape inimaginabild, dar considerand ca Paméntul are un an, existenta umand s-ar reduce la mai putin de 5 ore dintr-o singura zi. de un milion de on mai mict decit cea reala, Oamienii de Stiinta considera acuny cd Paminuul ar avea circa lin ui secolulat bila aprecierea corectt a 116 milarde de ani. Abi nosins a devenit pr virstei Pamintului Varsta Soarelui si cu a eelorlalte ses, DESCOMPUNEREA ge Se caRBONULU! RADIOACTIV Carbon radioactiv se transforma in azot radioactv. in functie de stdiul procesului dde transformare se poate stabili virste ‘materiolulul organic. 0 ani-moarta plans 5570 ani - rine 50% episcop) a descopent et in roxil aflate sub Aceastd descoperine (a inere decit cele inferioarc tat pe ‘oamenii de sting ai anilor 1800 st stabileasca serile de stratus ale roeilor sedtimn intreagt lume 16710 a - rine 12.5% DESCOMPUNEREA URANIULUI 235, nntului. Stiinta cate se ocupt cu stabilie warstei rocilor se numeste geocronologic. 12 ‘eputul secolului XX oameni de stint 55 700 ani- rimine 0.1% Roportat la masa ‘materialul radiocti Contitatea material ‘descompus in timpul de injumatstire este Constanta (vezi curbo ‘din diagram), pentru determinarea 1 Atom lemente in plum dea ki a © Poza Pimantului in varsta de 4,5 milioa- ne de ani, executata de satelitul meteorologic Meteosat: se vid Arca, Europa, Orientul ‘Apropiat si o parte a Americii de Sud Nout din elementele chimice m sunt radioactive, de exemplu radial si uraniul Aceessi propriciate 0 pr top mai i rubiiulal si stron putea folosi pentru ma nt perfectionat in i: mondial, Acest si dupa al doilea separ atomiimaterialilul pe Timpii de injumatatire viteze sa. introdus conceptul de ump de nial se ta timpului de. injumae nitatea rimast a ator npii deGBM) varsta PAMANTULUI ‘Gea mai cunoscutt metoda de determinate este pe baza timpului de injutatire este metod carbonuliut ridioactv, care determina rapomul dintre izotopul 1 radioactiv al carbo- nului $i wotopul 12 neradioactly de carbon int-un material onganic. Prin aceastt_ metockt ne poate determina virsta _rimasitelor materialelor organice Cemn, buck de oase) In 1988 sa folosit aceastt_metoda pentru determinateavirstel Iinjoliului corinez, ceonsiderat a fl acela in care a fost Thvaluit domnul Hristos in. momnt, Aceast metod fu poste fl aplicata inst in cazul roxilor ‘anorganice $i pentru studierea lor sau cit © Meteoritl gsi pe tertorial foste Uniuni Sovietce. In itiva meteor =e Siseste roca numits Srl iartn ure analicrlacestel roc de cite savant va dius Ia concuzia ca Pmantol sa format inurmd cu 46 milarde perioada in care in Intregul Sistemul Solar sa petrecut un cveniment major fale metode, Printre acestea se numa ‘urmafirea transformari potasiului radioactiv in argon rdioactiv, transformarearubidiului ridioactiv in strong rudioactiv si totodatt transformarea uraniulul sa thoriului in plumb. Viirsta Pimintului a fost certficats de 0 Ducat de roca sosia din spatial extrateresinu © Tabet cronologie} geologic, care 4 principalele momente ale fe la era cambrians de acum 570 milioane de ani pan la era caternara, care inceput acum 2 miioone de ani. Mai_mulii meteor. veniti de undeva din Sistermul Solar contin 6 roc aumits toilit. In oilt uraniul se gaseste doar intro canttate foarte mic sau deloe, si asfel, din continutul wide plumb se poate calcula continutul iniial de plumb al Pamantului. La fel au fost analizate si mostrele de rod aduse de astronaut saptezeci. La fel ca metcoriil, si acestia au furnizat date privind wirsta meteoritilor si a Luni si aceste date av fost comparate cu datele obtinute privind varsta P&mantulu Primele urme de vial apar fn socile cu 0 virstt de 3,5 miliarde de tea find si cele mai vechi roei gisite pe Pamant. Prime vietati au fost organismele monocelulare ca algele 5} bacterile. Inainrea lor Pamantul era ‘un pustiu cu multi vuleant activi, cu cutrem re frecvente §1 1311 0 atmosfera prieinica Probabil ci in cei 1 miliard ce ani prece- deni treplat sau format oceanele din 3 femanata de vuleani din. straurile sub cista dura. Probabil ca in mare parte ftmosfera primitiva era constituita din hidrogen. Oxigenul aumosferic a fost produs fori de viettile care raiau in mare, ort din Gescompunerea vaporitor de apa sub fctunea lumii Explozia vietii Gu 570 mitoane de ani tn rnd, viata a inceput deodata sa germineze pe Pamdnt. Cu Grea 400 milioane in urma in atmosferd era deft o canttate sulicient’ de oxigen pentru dezvoltarea plantelor, iar in urmitorii 50 mnilioane de ani au apart si au inceput st ‘evolueze primele animale terestre Geologii impart istoria uhimilor 570 milioane de ant in mai multe ere, prima fiind denumita era cambriana, Iatervalul de timp ‘cuprins de la incepurul rei cambriene (acum 590 milioane de and, pana la era cuaternara il numim era phanerozoiea Partea de istorie a Pamdntulul dinaintea erei cambriene o denumim in moxl cumulatiy e preeambriana, © Dezvoltarea anualé a copacilor este semnalata de inelele din trunch. In California exist pini cu 0 varsta de aproape 5000 de ani. * (ERR tices Pande 2) — RAMASIIE POSILIZATE Plancta Panne 58 PRECAMBRIAN sina hog ead oe sco Sclrmech a i once 9 treatise kane terse Frcaonne onion snl pm ‘cc cr alg cra Fare sme deat pe Pant et vertebrate, peti fd mail, a Sone es nora a Soreness Eaenee Soe 7 DevoNIAN sept denim apr materi Taras Foun ore logics descr expr rete ect de re rte eh ‘owe Aes eo mt spec opel pare pect de alent CARBONIFET inti frm ayrioe manos, Freee: serene eine od 'taop a nner mat cine Ean Inape oer paca pe ‘ontret face ree mami iret apr rine ete. PERTIAN. Demin at dence pe i ‘onic re Seramince rete iionn Resonate sass ape = ame eect Retsetees toe aersccae ane ae | 23 sie ura unl atittl vanice Imense apare Oceana Ale. ‘sent eat domunat de nau ‘apa prime psi, mame frmare plans cu for ‘COMBUSTIBIL FOSTLIC