APARATE ELECTROCASNICE

Aparatele electrocasnice sunt folosite in activitati casnice, pentru a aduce un plus de confort in
locuinta si in viata omului.
Aparatele electrocanice furnizeaza utilizatorilor, pe baza energiei electrice, lucru mecanic,
caldura, temperaturi scazute sau ridicate, radiatii cosmeto-terapeutice.
CLASIFICARE APARATELOR ELECTROCASNICE:
Aparatele electrocasnice se clasfica:
Dupa principiul de actionare:

aparate si masini electrocasnice care functioneaza pe baza efectului termic al curentului electric
(plite, radiatoare, fier de calcat etc);

aparate si masini electromotrice care, folosind un motor electric, actioneaza asupra unor

dispozitive efectuand lucru mecanic ca: spalarea rufelor, ventilarea aerului;

aparate si dispozitive radiante (lampile de raze ultraviolete, infrarosii sau de ionizare);

aparate si dispozitive vibrante (aparate de masat);

Dupa gradul de protectie impotriva electrocutarii:

aparate de clasa I care, pe langa izolatia de baza, prezinta proiectie prin legarea la pamant, de
obicei prin sistemul de conectare la retea;

aparate de clasa II care prezinta izolatie dubla fara a fi necesara legarea la pamant;

aparate din clasa a III-a care functioneaza la tensiune scazuta (maximum 50 V);
PARTILE CONSTRUCTIVE ALE APARATELOR ELECTROCASNICE:
Partile componente se pot grupa astfel:

componente care asigura transformare energiei electrice in lucru mecanic in energie termica;

componente care utilizeaza energia mecanica sau termica la diferite operatii casnice(dispozitive
de taiat, cuve de racire, plite de incalzit);

carcase si alte elemente de protectie si fixare;

sistem de legare la sursele de energie;

FOLOSIREA APARATELOR ELECTROCASNICE:
Exemplu:
Uscatorul de par- este un aparat de constructie simpla adaptat ca forma, dimensiuni si greutate la
posibilitatile de utilizare in mana.
Partile componente:

micromotorul electric de cca 2000 rot/minut;

ventilator, cu debit de aer;

element incalzitor din nichelina;

carcasa- din material plastic compusa din doua corpuri care, prin imbinare, creeaza orificiul de
refulare a aerului incalzit;
Cu ajutorul uscatorului de par se poate evapora rapid apa din parul ud. El creeaza un curent de
aer cu ajutorul unui ventilator, pus in miscare de un motor electric.

IDENTIFICAREA APARATELOR ELECTROCASNICE:

Identificarea aparatelor electrocasnice se face dupa marcarea lor care este reglementala prin STAS.
Datele care se marcheaza pe placuta de identificare sunt:

demunirea produsului sau simbolulul sau;

emblema fabricii producatoare;

tensiunea sau tensiunile nominale (in V) la care functioneaza;

simbolul pentru natura curentului continuu: ,,c.csau =;alternativ:c.asau~;

frecventa curentului de alimentare(in Hz);

puterea nominala in W sau kW sau curentul nominal in A;

curentul nominal al sigurantelor (daca aparatele sunt prevazute cu sigurante);

marca de fabrica a intreprinderii producatoare;

simbolul clasei de protectie (obligatoriu numai pentru aparatele din clasa a II-a)
Elementele incalzitoare trebuie sa fie marcate cu:

tensiunea(tensiunile) nominala in volti;

puterea nominala, in wati sau kilowati, daca ea depaseste 25 W;

marca de fabrica a intreprinderii producatoare;

tipul sau simbolul elementului;

Marcarile trebuie sa fie usor lizibile si durabile si trebuie sa fie aplicate pe o parte principala a
aparatului sau a elementului incalzitor.
PUTEREA APARATELOR ELECTROCASNICE:
Puterea electrica este o marime importanta care caracterizeaza aparatele ce consuma energie
electrica. In tabelul de mai jos sunt scrise valorile puterilor electrice consumate pentru cateva aparate
electrocasnice. Cunoscand puterea si tensiunea la bornele aparatului se poate calcula intensitatea
curentului ce il parcurge.
Aparatul

Puterea

Becul bicicletei

1W

Tub fluorescent

40 W

Bec cu incadescenta

25 150 W

Frigider

50 300 W

Televizor

180 200 W

Fier de calcat

800 1200 W

Radiator

500 2000 W

Masina de spalat rufe

2 3 kW

Masina de spalat vase

3 4 kW

Plita electrica

4 8 kW

INSTALATIA ELECTRICA IN GOSPODARIE

In locuinta noastra, aparatele electrice sunt legate in paralel. Intensitatea curentului electric care
trece prin siguranta generala este egala cu suma intensitatilor curentilor care trec prin toate aparatele,
cand acestea functioneaza. Sigurantele intrerup alimentarea cu curent electric a instalatiei atunci cand
functioneaza simultan prea multe aparate (ele suportand un curent de o anumita intensitate).
Produs de alternatoare in centrale electrice, curentul electric necesar in consumul industrial si
cel casnic este distribuit prin retele de distributie de la statii de transformare. Curentul electric utilizat la
consumul casnic este curent electric alternativ monofazat. In tara noastra tensiunea de alimentare a
instalatiilor electrice casnice (tensiunea de sector) este 220 V, iar frecventa curentului este de 50Hz.
O statie de transformare alimenteaza cu curent electric o instalatie electrica casnica prin doua
fire de distributie:

firul de faza;

firul de nul;
Contorul electric inregistreaza consumul electric si permite facturarea lui.

Siguranta generala (disjunctorul) are rolul unui dublu intrerupator a celor doua fire de
distributie.

Aparatele folosite sunt alimentate prin intermediul unei prize de curent sau direct la firele de
distributie.

APLICAREA NORMELOR DE PROTECTIE IN INSTALATIA ELECTRICA.

Orice instalatie electrica pentru a fi protejata (de exemplu, impotriva fulgerului..)are obligatoriu
un fir conductor gros indropat la fundatia locuintei.

Aparatele electrocasnice care au carcase metalice (masini de spalat, frigidere..) sunt obligatoriu
alimentate prin prize cu impamantare legate la firul conductor gros.

Aparatele, ca si instalatia electrica a locuintei sunt prevazute cu sigurante fuzibile.

Consecintele folosirii incorecte a aparatelor electrocasnice si a nerespectarii normelor de
protectie sunt:

electrocutarea

scurtcircuitul

supraincalzirea aparatelor sau a instalatiei electrice

ELECTROCUTAREA.
Intensitatea si efectele fiziologice ale curentului electric
Efectele curentului electric asupra corpului omenesc depinde de intensitatea lui:

1- 5mA: nici un pericol;

10 20mA: somnolenta, spasme (musculare), reactii necontrolate;

25- 30mA: constractii musculare si intepenirea membrelor, blocarea cutiei toracice

peste 50mA: fibrilatii si stop cardiac, moarte (daca nu se acorda imediat primul ajutor)
Rezistenta corpului omenesc poate avea valori intre:
50 000 (piele uscata) si 1 000 (piele umeda).
Putem calcula pragul tensiunilor periculoase si in situatia cea mai defavorabila:
R = 1 000 si I = 50mA, aplicand legea lui Ohm: U = I R => U = 50 V.