FORMAREA

PROGRAMULUI
MOTRIC GENERAL
NECHITA FLORENTINA

FORMAREA DEPRINDERILOR
MOTRICE
Formarea deprinderilor motrice,
- cerin de baz n cadrul programelor de
educaie fizic colar;
- constituie una din principalele finaliti ale
educaiei fizice colare;
- se realizeaz numai n strns legtur cu
dezvoltarea calitiilor motrice;
- reprezint o activitate reflex condiionat, bazat
pe reperarea interaciunii dintre diferitele excitaii
(kinestezice, vizuale, auditive, etc ) transmise
scoarei n aceeai ordine i cu aceai intesitate (A.
DEMETER).

ETAPELE FORMARII
DEPRINDERILOR MOTRICE
Etapele pe care le parcurge o deprindere in procesul
formarii sale sunt diferite ca numar in functie de profunzimea
analizei, pe de o parte, si pe de alta parte de profilul
domeniului din care este analizata.
Pot fi descrise urmatoarele etape:
ETAPA I A informarii si formarii imaginii mentale sau a
configuratiei spatiale a miscarii, sau cognitiva
La baza acestei etape stau explicatiile si folosirea
mijlocelor intuitive (demonstratii, imagini pe film, video, foto,
etc), toate prezentate pe baza unui plan. Explicariile trebuie
sa conduca la reprezentari care trebuie sa evidentieze partile
esentiale, momentele cheie sau trasaturile principale ale
miscarii ce se invata.

IMAGISTICA
Imagistica se adreseaz subiectului care efectueaz o
anume aciune motric, ca reproducere figurativ. Imaginea
este definit de Epuran, 2005 ca reflectarea n mintea
noastr, sub form de senzaie, percepie sau reprezentare,
a obiectelor i fenomenelor, fie ca reproducere a unui
obiect, fiin, scen de via etc., obinut prin sisteme
optice sau plastice ca desen , pictur, scluptur.

Fig.1
Fig.1 Succesiunea fazelor de trecere a gardului sub form de siluete

KINOGRAMA CU CADRE SELECTATE

Kinograma cu cadre selectate reprezint o succesiune
de momente ale unui act motric, numrul lor fiind dat de
durata acestui act i de frecvena cadrelor pe secund.

Fig.2
Fig.2 Kinogram cu cadre selectate

ETAPA
a
II-a:
A MISCARILOR GROSIERE SAU INSUFICIENT DIFERENTIATE
Numita si a miscarilor incordate, datorita inlaturarii miscarilor
inutile si efectuarii primelor repetari corecte; miscarile se efectueaza
sacadat,
cu
amplitudine necorespunzatoare si, in general, cu foarte multe greseli. In
aceasta etapa un rol important in corectare il are feedback-ul reprezentat
de observatiile profesorului, vizionarea propriei executii pe video, etc.
ETAPA a III-a:
A CONSOLIDARII MISCARII, A COORDONARII FINE
Este caracterizata de efectuarea corecta a miscarii, de regula in
conditii standard sau stereotipe, cu indici superiori de forta, de precizie,
cu ritm si amplitudine corespunzatoare. Corectariile vor viza detalii de
executie tinzandu-se catre maxima eficienta. Aceasta etapa se mai
numeste si de
stabilizare a miscarii.
ETAPA a IV-a:
A PERFECTIONARII SI SUPRAINVATARII
Este caracterizata de efectuarea miscarii in conditii variate, cu indici
superiori de eficienta. Mai poate fi numita si etapa declansarii
priceperilor superioare, in care care subiectul poate sa isi adapteze
executia in functie de cerintele mediului.

MECANISMELE
MOTRICITII

FIZIOLOGICE

ALE

Fig.3 Prezint un lan de circuite neuronale aferente i

eferente, interconectate labil n diverse moduri.
O astfel de schem st la baza
evoluiei
comportamentului
motric, asigurnd dezvoltarea
unui complex de deprinderi
motrice,
cu
largi
implicaii
funcionale. n acest ansamblu un
rol esenial i revine axului
cerebrospinal cu sistemul su de
conducere periferic senzitivomotorie ataat pe de o parte
structurilor
receptoare
(kinestezice) si pe de alta parte,
structurilor efectoare (musculare).
Perfecionarea
funciilor
motorii ale sistemului nervos
central
apare
ca
o
form
superioar
a
adaptabilitii
organismului la mediu,

, strns condiionat de dezvoltarea complex a scoarei

cerebrale n expresia ei cea mai evoluat, neocortexul.

CONTROLUL MOTRICITII VOLUNTARE

Rspunsurile motrice umane se bazeaz pe integrarea simultan i

cooperarea a numeroase subsisteme funcionale ( sistemul nervos
central, sistemul receptor, sistemul muscular). Astfel, se reunesc ntrun sistem n care piesele, procesele i mecanismele interacioneaz
multiplu, n scopul unei execuii optime a micrii.
Schmidt (1991) descrie doua modaliti diferite de control al micrii:

1. Sistemul n bucl deschis

2. Sistemul n bucl inchis

1. Sistemul n bucl deschis. In cadrul

actiunilor motrice, in special cele rapide, care se desfasoara in

conditii de mediu stabile si cunoscute, subiectul efectueaz miscarea
fara un control constient asupra elementelor sale individuale
(numeroase grupe musculare aflate in contractie, diferitele miscari
articulare, diferitele grade de libertate initiate si coordonate etc.).

Datorit faptului c procesele interne se produc in afara sferei

contiente, se pune intrebarea cum sunt acestea controlate si
reglate.
Un concept important este acela de program motor, un set de
comenzi motrice prestructurat care defineste si da forma miscarii.
Acest program se bazeaza pe un tip de mecanism de control,
bucla deschisa.

INPUT

NIVEL DE ANALIZA SI DECIZIE

INSTRUCTIUNI
NIVEL EFECTOR

OUTPUT

Acest tip de control este eficient doar n situaii ce pot fi

prevzute, ca un program pentru calculator care prevede
instruciunile, operaiile pentru fiecare pas, etc.
Initial, un program este capabil sa controleze o serie
scurta de actiuni; cu timpul, prin acumularea experientei,
programul devine mai elaborat, capabil sa controleze
secvente complexe de actiuni si sa moduleze activitati
reflexe care sprijina scopul general al miscarii.

Controlul n bucla deschis poate fi

evidentiat experimental prin sectionarea
cailor sensibilitatii proprioceptive si tactile.
Acest fapt dovedete c micarea este
organizat la nivel central, n programe
motorii care o controleaz cel puin pn
cnd feed-back-ul ncepe s-i fac efectul.
2. Metoda buclei nchise
Esena controlului n bucl nchis const
n modul n care subiectul detecteaz,
percepe i utilizeaz informaia.

SURSE DE INFORMAIE
1.Informatia vizual sta la baza anticiprii

evenimentelor viitoare. Micarea obiectelor n spaiu, micarea

propriului corp sunt detectate pe aceast cale. Acesteia i se adaug
informaia auditiva, informaiile date de antrenor/profesor ct i cele
de analiza video.

2. Informatia kinestezic se refer la forele dezvoltate

de muchi, poziia oaselor n articulaii, tensiunile
musculare, simul micrii, n general. Din acest motiv
S.N.C. utilizeaz o combinatie de input-uri de la acesti
receptori, ca baza a kinesteziei.
Prin utilizarea
acestui tip de feed-back sportivul realizeaza corectari/
reglari fine ale miscarii ce vor duce la imbunatatiri ale
performantei.

Controlul in bucla inchisa este util in

mentinerea anumitor pozitii sau in realizarea
unei activitati de lunga durata, de ex: stand pe
maini, miscarile lente in karate etc.

TIPURI DE FEED-BACK

Tipurile de feedback utilizate vor depinde de

fiecare sportiv si de deprinderile motrice invatate
anterior.
Feed-back-ul poate fi de mai multe tipuri:
1.

FEED-BACK INTRINSEC
Informatia perceputa de catre sportiv este
rezultatul direct al producerii miscarii prin
intermediul senzorilor kinestezici: impulsuri
transmise de muschi, articulatii, respectiv receptori.

2.

Se realizeaz pe baza informaiilor pe care i le

culege subiectul de la analizatori: vizual,
olfactiv, tactil (feedback vizual); de la muchi,
tendoane, articulaii, etc. (feedback kinestezic).

FEED-BACK EXTRINSEC
Informatia nu are legatura directa cu
miscarea in sine insa imbunatateste feedback-ul
intrinsec.
Se obine pe baza informaiilor pe care le
obine subiectul de la o surs din afar: de la
profesor/antrenor, de la ali sportivi, de la
oglind, imagine filmat, camera video

Astfel categoriile sunt urmtoarele:

- Constientizarea actiunii :
-informatii despre tehnica miscarii si
actiunea in anamblu. Aceasta poate fi
oferita verbal de catre antrenor sau prin
vizualizarea de kinograme, imagini video
etc. Astfel sportivul este ajutat sa-si
imbunatateasca miscarea cu ajutorul
receptorilor kinestezici.

Ex: momentul de trecere a gardului

Constientizarea rezultatului : informatii care

se refera la rezultatul sportivului in ideea ca acesta
sa fie ameliorat. Ex: timpul spinterului la 100 m

FEED-BACK POZITIV- Utilizat pentru a

informa sportivul despre corectitudinea

miscarii. Sportivii trebuie sa stie daca au
executat corect miscarea, aceasta informatie
fiind un punct de referinta pentru executarea
miscarii viitoare. In acelasi timp feed-back-ul
pozitiv este esential in motivarea sportivilor.

FEED-BACK NEGATIV - Utilizat pentru a

informa sportivul despre greselile aparute in

executarea miscarii in scopul analizarii
acestora.

FEED-BACK TERMINAL - Informatii date

sportivului inainte sau la sfarsitul probei, meciului,

etc.

FEED-BACK DE CONCURENTA - Informatii

oferite sportivului in timpul probei, meciului, etc.
Ex: time-out-ul

Fig. Schema feed-back-lui nvrii, Thomas, modificat

Nechita, F.
SPORTIVUL

OBIECTIVELE NVRII

NVAREA TEHNICII PROBEI SPORTIVE

PROCESE
DE
NCEPEREA FAZEI DE
REGLARE
NVARE
-Schema
tehnicii;
-Influena DESFURAREA NVRII
TEHNICE
calitilor
motrice
specifice
FINALUL NVRII
tehnicii;
TEHNICE
-Capacitatea
subiectului
RAPORTAREA EXECUIEI
de orientare
LA MODEL
spaiotemporal

INFORMAII
ANTRENOR

VIZUALIZAREA
NREGISTRRILOR
MODIFICAREA
MICRILOR
GREITE

n cadru nvrii motrice sportivii combin n

aciunea motric diferii parametrii cum ar fi
distana, poziiile segmentelor, particularitile
morfo-funcionale, etc.
Conform teoriei lui R. Schmidt (1991), un
subiect aflat ntr-o situaie de nvare motric,
opereaz cu un set de reguli de parametrizare
ai micrii care i permit s reconstituie de
fiecare dat aceeai aciunea motric, dac
condiiile i cerinele de execuie sunt similare.

n etapa iniial a nvrii, la nivel mental, se

construiete
un
program
ce
conine
caracteristicile motrice generale ale unui anumit
tip inedit de aciune, ce se nsuete. Avnd ca
baz
funcional
acest
program
motor,
dependent de limitele de variaie ce se semnaleaz
n raport cu parametri fixai prin nvarea motric
anterioar, subiectul dobndete capacitatea de ai adapta comportamentul motric n mod adecvat
la noile sarcini de micare.
R. Schimdt consider c principalii parametri ce
sunt luai n calcul la elaborarea unui program
motor general sunt: durata total a micrii, fora
necesar efecturii micrii, direcia n care se
efectueaz micarea, amplitudinea micrii.

CONCLUZII
Aciunea de formare a programului
motric se realizeaz datorit informaiilor
pe care subiectul le reine n momentul
efecturii unei micri, prin cunoaterea
condiiile iniiale care preced micarea,
senzaiile pe care le triete subiectul,
caracteristicile micrii (durat, for,
direcie etc.) i implicit rezultatul micrii
i influena sa asupra mediului.