TIBISCUS Revista trimestriala editata de Universitatea” TIBISCUS” din Timisoara Pee) Eocene EVENIMENT RADAR OPINII ANIVERSARI VARIASUMAR EDITORIAL - DESPRE MARETIA MICILOR INCEPUTURI CORINAMUSURO! eo OPINII- ,, VREMURI INTERESANTE * DAN LAURENTIU LACRAMA INFORMATICA - PE SUB POARTA NOULUL CATRE ¢ VITOR TIBERIU MARIUS KARNYANSZKY DREPT- STUDENTI PENTRU 0 JUSTITIE UNANIM PRETUITA, UMITRU VLADUT UN NOU START! + MANDRUTA ANGHEL STINE ECONOMICE - SPRE UN NOU DESTIN AL INVATAMANTULUI SUPERIOR, DUMITRU POPOVIC! EVE’ ENT - LAUDATIO. ‘DUMITRU VLADUT RADAR - DESPRE EDUCATIE $I MANAGEMENT ADRIAN DINU RACHIERU OPINIL- PETER SLOTERDUK $1 CATEVA REFLECTH DESPRE RASFAT CIPRIAN VALCAN ANIVERSARI - CINCISPREZECE ANI DE CERCETARE FUNDAMENTALA iN DOMENIUL CROMATOLOGIEI ADRIAN MIHAIL MARIAN VARIA - PSIHOLOGIA SAHULUL PARTENIE ANUCUTA CONSEMNARI - DRAMA CLUB - PRIMA INTALNIRE. RUSU (SIMONA) MARIA GEANINA Dee CM eT iC Tipar - David Press Print Mail - revista.tibiscus@gmailcom [J Blog - revistatibiscus. wordpress.com @B) Redactia: Magdalena Gheban Adina Popovici-Dombi ‘Adrian Dinu Rachieru Revista,,Tibiscus"este o publicatie nealiniati py 9-10 ne 13-16 17-19 ISSN 1454-3303EDITORIA Conf. univ. dr. CORINA MUSUROT Rector al Universitatii , TIBISCUS" rice inceput presupune cuvinte care sé il fandamenteze. Jar aceste cuvinte se intemeiaza la rindul lor pe adevar, pe emotie si experienfa altor inceputuri. Deschiderea anului universitar 2014-2015, la porte Universitit, Tibiseus* din Timisoara, are nevoie de cuvinte care s8 deseneze o ampli linie a crizontului gio verticala impetuoasa pentru ca asteptarile fiecdruia dintre noi ~ studengi, paring, profesor’ —s posta reste ca un ecou ce se naste din sine. De aceea m-am gindit ear trebui si vorbese despre oportunititi, despre munca, visare si despre Iucrurile mici si aparent mnate cate pot aduce schimbarea. Cred ei acestea sunt ingredientele pe care trebuie si le alegem cu premeditare pentru a experiments noul, ineeputul, reinventarea fn viata numitd de toate zilele". Cand alegi si te formezi prin studi, in contact cu cartes, cercetarea, cu un mediu academic si cu teriloriu al inwebarilor si al gindirii, alegi evolutia, schimbarea gi perseverenfa in schimbare. Alegi o succesiune de inceputuri si urmaresti cuvintelecare site inspire Schimbarea prin lucruri mérunte... Orieat de mireajii ar putea plirea o destinatic, drumul spre ea se face pas cu pas. Uncori tuimitor cat de mirunt poate fi un pas, Studiile demonstrea devenim mai ereativi in prezenja unei opere de arti onconformiste, a unei plante sau a culorii verde, O servieti pe ‘masa de Iueru ne face mai competitivi, Un zimbet de 15-30 de secunde, o dati lao ord, ne face si devenim mai fericit DESPRE MARETIA MICILOR INCEPUTURI Un tinir american putin certat cu Iegea ajunge autor recunoscut de ciiqi de dezvoltare personala, blogger de succes, iar diseursuile sale motivayionale fae amfiteatrele neincdpitoare, Se numeste Steve Pavlina, S-a construit de ‘una singur, aoptind stateyia schimbitilor suecesive, in programe de 30 de zile. 30 de zile pentru a consolida un bieei: deat ord pez ntr-un domeniu de interes, dea te trezi dis-de-dimineat, 30 de zile fra televizor, alte 30 de 7ile de sport zilnic, de seris 7i de 7i. Promisiunca fit a celor 30 de zile de noi experient, trite cu seriozitate, a transformat pe Steve Pavlina dint-un anonim, eu vial ‘oarecare,int-un om dinamic, de succes care se asteapt ¢a nnoulsintre mereu in vagal Lucrurile marunte pot constitui revelafi, pot eauza mici explozi fascinante, pot naste si intreine visuri. Ele, ins, te pot mentine dedicat. Pentru maruton ai nevoie de efor i perseveren{é. Din pacate, mai pujin spectaculoase si tentamte, efortul si perseverenta par nite personaje plictsitoare, tetite si battanicioas, eliminate eu precizia ‘nei operaiestetice din egendele mario carmpioni. Nume athicunoscute precum Einstein Bll Gates, Steve Jobs sunt, fnvaluite in aura genialtitit si inspirajiei, Despre Bill Gates mult se aribese si reaminteasedfaptul cd nu aabolvit © facultate, ca si edd acest paradox i-ar explica suecesul Fals. Toti oamenii de geniu, tot cei care contribuit la progresul lumii in care trdim, sau format in nenumarate ore dde mune’, De fapt, a fost eineva care lesa numirat, apoi smi sii care au confirmat: 10 000 de ore de mune’ se afl ui expert de talie mondial. Fotbalist, fn spatele 1 fizician, muzician, programator IT, Mozart, Da Vinci, Bill es, tofi au avut 10 000 de ore de studi dedicat, tn Din picate, contemporancitatca a estompat caracterul edueativ al sportuluisiinteresul pentru ceeaces-a nnumit culturd ficied, Sportul nu poate fi un produ ,de seri, dezinteresat de fortificarea generajiilor, .consumat" la ‘modul spectacular. Cum in decor postmodem ne migedm intro societate saturati mediati, reletropismu! incurajeaz civilizaia confortului. Spectacolul sportiv (ca teleconsum) invité ta inactivism, narcoza sociald, pasivism, disprequind comput printro dubli eroare a contemporaneitiii: a pansexualismului (explodind in voga vulgarofila) sia sedentarismului (prin cultura media epidermicd, interesata de spectacol). Or, in ,societatea spectacolului’, cultivind frenctic idcolouia divertismentului, competitia ¢ confiscat de show, strategiile de imagine prevaleaz’, revarsind sub bombardament publicitar. lar le mediatice’ lumi spectatorul ,de fotoliu” (Lelespectatorul, de fapt), bransat la societatea mediatica, se iluzioneaz4 e& face sport, onsumdnd’ transmisilesportiv. in fond, prin educate, ne pregitim —inadecvare motivafionala si tehnic’, cum observa sociologul Talcott Parsons — pentru roful de adult. in acest efort, sublinia ‘Adina-Maria Dan, into meritrie contribu, cousarala Managements educational, suntem contribuabi", 17RADAR Edueatia ca proces sti in spinarea scoalei", nota, altidati, Caragiale, dar, evident, scoala nu trebuie kisatd singura, Dacd parcursul educational solicitd o atenti supraveghere, fenomenul ceducaional, angajand invayamantul propriu-zis, ereetarea, dar si cconducerea, roclama un inalt profesionalism si o maxima responsabilitate, inclusiv la nivel decizional. Pe bund dreptate, d- na Adina-Maria Dan, inventariind definitille si teoriile sedimentate, atrage atentia asupra dezvoltitii competentelor, atitudinitor si aptitudinilor pe inttegul traseu existential, fra a subserie, neaparat, unor opinii in vogi, potrivit efrora criteriul ultima fio mai bund invatare". Ni se pare resrictiv a rezerva subieefilor doar rolul de ,burete informational”, ignorind cio edueatie de calitate, corect, util, definindu-sirolul si scopul, se cuvine armonizatd eu 0 strategie educationala, propundnd reforme si legi in adecvatie cu flexibila piata a muncii, Scoala gi fumizorii de edueatie trebuie si se adapteze, pregatind legi clare, aplicabile si reforme adecvate, jindnd cont c4 fiecare epoca propune sarvini noi yi are obieetive speci identificarea nevoilor prezentului print-un comportament adaptativ (cetinge, exigente) se asortewrd eu 0 gdndire anticipativa, pregitind societatea de maine, Educatia are, negresit, un loe special si un rol firs egal” Pe de alti parte, si, daca ctimologic intelegem efortul educational ca dezvoltare a personalitafi,crestere,inflimareete., ‘evident i el inseanné mult mai mult decdt o instrure pe calapod imitativ. Observim apoi ci eficientizarea educatiei presupune, in noile contexte socio-economice si tehnologice, indrumarea manageriald, vizind dezvoltarea si imbundtatirea calitativa a rerultatelor in efortul educational, omnul insusi racordati unui proces permanent de dezvoltare (pregitire tanta xd 0 resur continu), Disociind intre teoria educafei/stinta educate educatiei, orice cercetitor va inventaria acribios rolul teorilor (variate, cuprinzltoare} ) cu trimiteri la sfera managementulu subliniind e4 azi, odata cu activarea elevilor, se impune si constatarea ci orice condueitor,trebuie sit fie manager”. Scoala ‘amane, negresi,,sursa de bazaa furnizirii educate” si factorde schimbare, Iuerarea d-nei Adina-Maria Dan oferind, pe suport reformist, abundente exemplificati din literatura de specialitate, desi uncle voet profetizan chiar ,moartea yeoli". $eoak parte a sistemului societal, trebuie si fie condusd, intrand in fructuoase parteneriate (familie, mass-media, comunitate local), nefind sigura responsabila de educatie si neasigurand 0 ccunoastereincheiat, defintiv, sficienti pentru tot restul viet, Inovativa, permeabili, nevoia de educaqie reclama, insé, acoperirea unor roluri / calititi manageriale, pornind de la premisa vocafici pedagogice, activand biliti comunicationale, denegociere, cunostinte psihologice gio gindire strategic’, Adina-Maria Dan ne propune un evantai de consideratii supra managementului general, ca ,eveniment esenyial istoriei soviale” (ef: Jack Beatty), fledind trecerea spre cel educafional, pentru ca, in Final, si insiste asupra nowt profil al managerului jcolar-leader. Bineinteles, desprins din prineipiile managementului general, management educational implicé numerosi actori, activeaz’ numeroase paliere si este 0 combinatic de activititi, pretuind bunele practici ale managementului, Uni autoridisting chiar intre smanagementul educational (centrat pe individ) si tiga conducerii invitinnantului, angajind o perspectiva staal (de la nivelul sistemic, la cel ghidand performanta insttuionala in orizont local). Or, procesul managerial ar trebui si compatibilizeze abiectiveleorganizatie, evoluind intr-un mediu in schimbare, cu cele ale individulu Altminteri, pericolul .managerialismului", asupra cdruia autoareaatrage atenfia, eet se poate de real, punind aecent pe procedur(eficient)sisindin plan secund scopurile si valorle educationale. Pind la urmi strategiadidacticd este tun mod integrativ de abordae gi aetiune, find, deopotriva, © strueturd procedural: si un sir de decizit temeinie fundamentate, vizind obiective concrete, realist realizable in cadrultiadei organizare seolad, curricular sia personalului didactic, espectindu-s, desigur, funciile (onganiza ccoordonare, control, prospectivitate), Indiscutabila, necesitatea_ managementului educational in societatea noastri este ined, din plcate, in {aca pionieratului, Dar exist un constant interes pentra eficientizarea procesului educational Ia nivelul Un Europene, vizind ,regandirea educatiei", pliatd strategiei Furopa 2020. incat cooperarea si schimbul de bune practici in domeniul conducerit in educate Ia nivel european pot spriini setul de misuri initiate ta scard regionals si tafionald, desi ne previne Adina-Maria Dan ,ineducayie ‘au prea putem vorbi despre inovativitate”Ar fun scenariu terifiants8 ne imaginsim o societate in afara, educa up cum nu putem ignore in asimetrica lume de . jn poids anor clamate politiei inclurive; si indeosei teletropismul epocii, cu tena inevitabilelor consecinte: spectacularizare, starizae,tablodizare, reanalfabetizate. in avi, prezenga gruputilor dezavant yeces la edueatie, plus, asistim, intr-o lume globalizaté, supusi unei omogeniziri_ dirijate, Ia un veritabil_atentat_impotriva educatici nationale, cum sublinia loan Aurel Pop, intro recenté interventic (v. Cultura, nr. 4/7 noiembrie 2013). Eliminarea unor discipline umaniste si identitare,frisonul alinirii, marginalizarea gi reserierea Istorie prin deftimarca trecutului (inutil, mincinos, cSzut in nimicnicie), conduc la anihilare comunitara, seria profesorul clujean. Implicit la diluarea constiinjei apartenen(ei si atrofierea civismului Efortul incetaenirt, in sensul de, produce” cetateni, nu spectatori, este si rdimine, indubitabil, © major. sarcind educativa, convergind parerilor unui alt clujean (Adrian Marino) care pleda pentru o dubla cetdjenie (romana $i ceuropeand), in sensul de a aduce Europa acasi (prin valor, institugii, standarde). Altminteri, peticolul de a cadea in capcana managerialismului, accentul mizind pe tehnici (proceduri), nu pe conyinut, este cat se poatede teal in plus, 1a noi, valul reformist, acompaniind, din picate, prabusirea standardelor, intrefine © necurmati gilecava. O nou lege a educatici, in pregitire (dupa cum se ‘zvoneste), cere, imperativ, consultarea aetorilor importangi din sistem (student, sindicate, rectori, asociaii patronale),, deseurajfind mediveritatea. Or, recenta OUG (nt. 49/30 tune, ac.) a tulburat apele, promovind — sa spus — ,solufii cu adresa precisa". Pregatind sara de mdine au ne putem permite rabat de la calitate (un Bacalaureat infinit repetabil, conduccre academica si, concomitent, funetii politice, hemoragia / exodul celor buni, doctoratul Ia FF ete.) altminteri, eu 0 vorba a lui Dumitru Radu Popescu, chiar devenim ,o fara calstoare". Prof. univ. dr. ADRIAN DINU RACHIERU 19PETER SLOTERDIUK Peter Sloterdijk e convins statu secolului XX nu mai poate fi gindit plecind de la functia tatdlui, ci de la roful siu alomaternal generalizat, intreaga complexitate a structurilor sale find dedicata distribuiri cit mai generoase a rezervelor de ris. Etatismul contemporan indeplineste misiunea unci adevirate proteze materne, ficind posibilé alocarea unor colosale resurse pentru ingrijirea copiilor si favorizind astfel dervoltarea unor individualitti obisnuite cu abundenta si luxul, pentru care © valabil hivalenta diners drpturils omlst 3 drepaile a confor. ins tocmai finded au parte de forme de abundents imposibil de inhipuit pentru oumeni de weum eteva su de ani, camenii de azsit incapabil st constietizee privilege decare se bucurd,prefrind sf se declare mereu nedreptji in raport cu ali sss clameze nemluizeavizavi de modul de distribu a bogie. Captiva discursului dominant despre penurie, ei se ddovedese incupebit asi principle de fimefionare le societti prosper de ale cre benefici se bucurl in vin or cotdiand, ceca cen fae dei i conirme,potivt ui Sloterijk gradul crescind de risfat de care au parte ; "discursurile publice nesfirjte despre probleme, lipsuri, mizerie gi programe de dezvoltare si compensare [...] nu sint decit coduri desemnind straegidersf din cen coma vast” $I CATEVA REFLECTII DESPRE RASFAT Treeind ta deserierea propriu-zisi a civilizatiei risfaului, Sloterdijkinsisti usupra rolului pe care il joaed in configurarea acesteia individualismul hipertrofiat transformat in singura eredingd unanim impartigit. Lipsit de orice inclinatie catre 0 viata religioasa, dovedind necincredere in raport cu orice proiect ideologic, incapabil sisi asume un ideal din pricina indepanarii de orice paradigma eroicd a existenjei, omul societatii postindustriale devine captivul unci culturi a frivelitgi dominati de ceea ce Sloterdijk numeste ia Falls Europa erwacht © metafizied a consumului care funetioneazd potrivit urmitoarei imagini extrem de sugestive :"Lumeae lun meniu : trebuie si comanzi gi si nu disperi. Acesta e fondul conditiei postmoderne. Nu ai decit aceasti viaté la dispozitie, deci devorea7i-te pe tine tnsufi, nu ldsa nimie dintine, resturilevor ramin. 1-un sacnegru de plastic" Rezultatul hegemoniei unei asemenea viziuni se traduce in adeviratul cult pe care il dezvolté pentru sine care individ, inventariindu-si cu meticulozitate hachijele i hatirurile, omologindu-si cu competent melancolia sau plictiseala ea experiente definitorii, udiindu-si cu acribie nevrozele sau migrenele, scuzind- sauneputinfele. cu aplomb esecurile 20Potrivit lui Sloterdijk, exist trei mari tendinge responsabile de crearea acestui climat care duce la transformarca fiecdrei individualitati intr-o raritate ce trebuie pretuita 1. scdderea puternicd a natalitaiiin(arile dezvoltate, 2. cresterea productivitayii muneii, 3, reamenajarea societitii intr-un agregat de clienti, cumpératori si consumatori interesati in exclusivitate de propria lor persoana gide rasfatul de sine. 1, Scdderea natalititii impune modificdri importante ale atitudinii fata de copii adusi pe lume, cici acestia nu mai au de luptat cu rivali numerosi pentru a m dobindi afectiunea materna, ci se bucurd de totalitatea ingrijirilor imaginabile, fiind in marea lor majoritate doriti de parinji si primiti cu speranta de societat. Admirati, ineurajati, Inconjurati de o imensd atentie, ei au parte de un lux al matemizarii si educajiei devenit norma generali, ceea ce le permite si-i prelungeasca studiile la treizeci de ani gis ¢ astfel maturizarea, avind parte de privilegii pe care nu le constientizeazi si care ar fiparut deneconceput acum o sutd de ani. 2. Crestetea productivititii muncii a permis reducerea masiva a programului de hucru, lasing astfel la dispozitia indivizilor mult mai mult timp liber care poate fi folosit absolut arbitrar, fara nici o constringere venita din exterior. Timpul ramas disponibil permite concentrarea atentiei asupra interioritatii, incurajind diverse varietati de narcisism ce intrefin inclinatia eatre diferite forme de lux. 3. Noile forme de agregare a societatii aduc in prim-plan figurile clientului, cumparatorului si consumatorului care nu mai pastreaza_nimic din exigenfele spiritului puritan ale capitalismului incipient, privilegiind cdutarea amuzamentului, trairea ca scop in sine gi glorificarea superfluului Prof. univ.dr. CIPRIAN VALCAN 21a CINCISPREZECE ANI DE CERCETARE FUNDAMENTALA IN DOMENIUL CROMATOLOGIE! “Culoarea este lumina sufletului” (Honoré de Balzac) Indata de 26,02. 1999 veloc la Galeria ACCES a Facltitiide Design, i cadrul Universiti, Tibiseus" din Timisoara, inaugurarea Centrului Roman al Culorii. Acest eveniment a fost posibil ca urmare a coagularii unor eforturi interdisciplinare pe care membrifondatorleau ficutinideea de winfinja un colectiv multidiseiplinar de cercetare in domenialculoilr. Inca de fa infinare, obiectivele au fost de mare interes, att pe plan national simpozionul national organizate cu ace it si international, La expori td ocazie am avut bucuria si avem ca invitayi mai multe personalitayi ale domeniului. La Galeria Acces” a fost vernisata expozitia Design eromatic", in cadrul cireia au fost expuse numeroase studi si lucririrealizate decitre membrii fondatori (Odata eu trecerea timpului sicu schimbarea legislatii nationale, ,Centrul Roman al Culori" a fost transformat, la data de 15.07.2008, in ,Centrul de Cercetare Interdiseiplinari a Fenomenelor Cromati Dintre realizarile mai importante ale colectivului decercetares traducerea unor lucriri fundamentale din domeniul cromatolog Inen, Paul Klee, Armold Wolfgang; \drelor didactice amintim: ;parfindnd lui Johann Wolfgang Goethe, Johannes publicarca unor cart, dintrecare amintim: ,Culoare, num, armon .Spirale"s .Oistoriea ordoniri culorilor® (editia Tyiall-a), area unor banc de date cu asociafii profesionale, firme producstoare de materiale colorate, centre nafionale de realizarea unor expozitii de culoare ale cadelor didactice siale studentior; 22)ANIVERSARI = eoordonarea si reulizarea unor lucrri de licen care au avut ea tema conceperea de manuale yeolare pentru educagia in domeniul artelor vizvale, destinate diferitelor grupe de varst ~ afostrealizatio investigatic complet upra tuturor pigmentilor fabricati in Romania, cepand cu 1974 si pani astizis ~ a fostrealizat un studiu complex asupra preferinfelor pentru culoare la populatia din Romania; = afostrealizat primul Standard romanesc al culorilor SCR $969; au fost efectuate studi de psihologie gestaltista gi s-au creat primele bateri de teste care aveau dept scop descoperirea de proportii armonice in domeniile acromatic si cromatic si relaiile accstora cu principalele poligoane regulate: triunghi, patra, pentagon, hexagon ete; = au fostaplicate testele de culoare side form ale psibologului elvefian Max Liischer asupra studenjilor din cele doudizeci si patrude promotii ale Facultati de Design; «au fost realizate un numirde sapte contracte eu firme din Timisoara, Carci si Oradea; = exista premise favorabile pentru demararea unor cercetiri privind terapia cu ajutorul culorilor, precum si ale unor terapii complementare sineretice ~ este in curs de tehnoredactare ‘numeroase cercetir originale, inciclopedia culorilor” care cuprinde importante informatii de specialitate, precum si define documenta wal culorilor: ‘cesar pentru realiza in Timisoara un Mut ‘Suntem convinsi cd, odatiicu aereditarea pe plan national sichiar international a Centrului de Cereetare Interdiseiplinarda Fenomenelor Cromatice, acesta va putea si-si imbundtijeasci dotarea si si finalizeze © parte din proiecte, Pentru aceasta intentiondim si aecesim diferite surse de finantare, inclusiv filiera european, Prof. Univ. Dr. Adrian Mihail Marian Directorul Cent de Corcelae ntriscitinar a Fenomenelor Cromatce 23)a PSIHOLOGIA SAHULUI ~ . — =—_ Dintre marele numar de ramuri practic-aplicative ale psihologiei, identifiedm si psikologia sportului, In cadrul acesteia se poate vorbi, pe rept euvant, yide psihologia sahulul Drepturile jocului de sah, arata Polihraniade-Rusu (1984, p. 3), dateaza din timpuri strévechi, chiar inainte de era noastrd, La rispindirea acestui joc originar din Asia (poate Persia, India ori China) au contribuit foarte mult arabii, ceca ce ar cexplica faptul & primele documente despre sah au aparut in Spania, sub influent araba, apoi in Italia si Franja, Legendele care Hau invaluit inceputurile nu fac decat si ilustreze marea catractie pe care jocul de sah a exercitat-o dintotdeauna asupra spiritului, asuprapsibiculuiomenese © dati cu raspindirea mijloacelor de comunicare interumand, mai ales prin seri, gahul a cucerit un numa tot mai mare de adepti. De la satrayj, strabunul sahului, regulile au suferit_ multiple modificiri pe parcursul timpului. In zilele noastre, sahul se desfégoari dupa un regulament unic, stabilit de etre Federafia International de yah FIDE, Popularitates de care se bucuri jocul de sah este in ‘continu crestere, Pe bund dreptate acesta este considerat un factor edueativ care consribuie lad oltarea gindirit $i a traséturilor de cavacter. Jocul de sah reprezinti, totodati, un mijloc de reereere activi, studiul si practicarea tui fiind accesibile tuturor oamenilon Jn ultima insta, ce este sabul? Muliplele defini situeaz4 in sferajocului, arte, tinfei, lupte, sportului Sahul este joe datorité acclui exereitiu pur al spiritulu, al psibicului, care incearea si invinga un adversar jn conditiile respectirii unor reguli care nu au nimie comun euhazardul (Polihroniade-Rusu, 1984,p. 5-6). Jocul de sah este arta. Emotia esteticd produsi de suecesiunea unor miscdri (mutari), combinatile si ineditul conte Marcle macstru Alehin stralucite ereayiei arti afirma: ,Pentru mine sahul nu este un joc, ci o arti,.Orice saihist de valoure are nu numai dreptul, dar chiar datoria si se (apud Polihroniade-Rusu, 1984, p. 6) Nivelul de arta nu poate fi atins deat print-un studia intens, considere artist (al sahului si printr-o cunoastere temeinicd a posibilitajilor pe care le oferi relatia pieselor pe tubla de sah; accast cunoastere se Insuseste prin metode proprii stinjei. Fara aceste elemente, gabul rimine un joc simplu gi usor de deprins. Jocul de sah reprezintd o infruntare, 0 lupta intre dou gindisi si (dou) voinfe, cu clemente de tactica si strategie cares gsese un corespondent in arta militar. fn ccast apt dese in princi care” ogae, sansele sunt de partea celui: mai clarvézdtor, mai bine pregititi si care rezistd mai bine solicitatilor ervoase din timpul Jocului 24a Sahul se numiiri printre ramurile de sport care impun 0 ‘anumiti tinuta: discipling, combativitate, respectarea unui regulament, ‘Cum se invati sahul? Este greu de gisit un rispuns. Se stie & orice metodologie r mandi invajarea de ta simplu Ta complex, ln gah total est, in acelag timp, simpla si comple. incercind si dim un eispuns, pomim de lao definite eu earactr general: prin cunoosterearelaii inte pisele existent pe tabla dd sah, Exist literturé bosati despre yah: manual de iniieres cin despre deschideri et despre jocul de mile: ef despre finaluri cri despre combinafisculegerde partie; multe revise Astiizi jocul de sah se poate invaja, in mare parte, din orie fe de scrier de speciale. Jocul de sah are a baz principii bine stbilite, echivalnd cu legile matematicii, atit in deschidere gi-n jocul de mijloe, cét ‘maiales in final (Polihroniade-Rusu, 1984,p.6-8), Parcurgiind peste 30.000 de partide (intr-0 perioada de 12 tani) din peste 250 de ciri i nenumarate reviste din fark gi strndtate, Stefanin (1982) alege i prezinta peste 1,000 dispatate peparcursulacinei secole si grupate in cine’ perioade: ~ _copiliiasahului: 1450-1749; perioada romantied: 1750-1865; — —marile edutiri: 1866-1920; saul modem: 1921-1947; = exploziasahisti din 1948. Dupao jumstate de aajuns siise impund ca o veritabila sting, iat practica maestrilor ileniu, prin vasta sa literatur’, sah Laslefuit, mansforméndil into adevarata arta, Cum se explicd wriasa sa fort de atractie? Pentru ce milioane de oameni joacd sah, asisté cu pasiune la concursuri, studiaz cu sfirguintt teoria gi reconstituie cu interes partidele jucate pe toate meridiancle Terrei din impuri imemorabile? Singura explicajie, dupa pareri autorizate, este uriaya sa influenga estetied pe care o exerciti gabul asupramingii ‘oamenilor. Farmecul jocului de sah consti, in cele din urmi, aga cum afirma eandva Ret in faptul cd in ideea de sah si in dezvoltarea ginditi gahiste se reflect (Stefaniu, 1982, p.423). imaginea luptei intelectualea omenitii" Kotov (1979) se ocupa de tainele gindiri jjucitorului de yah si identifica principalete ealitafi ale unui bun uptitor sahist(p. 16): si cunoascé teoria contemporani.adeschidetilor; — $8 cunoasea pri jjoculuidemijloc; si gtieaprecia corect o poritie: ile multor pozifii tipiee ale si claboreze un plan de joc care si corespundi, in mod obligatori, cerinjelor porigiei date; si calouleze exact, rapid si coreet variantele care potapdrea pe tabla. Din cele de mai sus rezulté faptul ca sahul este unul dlintre sporturile cu un grad ridicat de complexitate, Nici un alt sport, sustine Bindea, nu cere atata pregatire gi nu ofera atitea posibilititi de rezolvare a diferitetor situati, ce pot apirea pe tabla. Dar, ara tot Bindea, sahul este si joc, un admirabil prilej de deconectare eure nute mai las cind Lai indragit, El rimane un priten fidel pe care- ai toaté viata \angtne (apud Brinzeu, 1995,p. 10), Dupi Deheleanu, jocul de sah este un joe logic tactic yi strategic (apud Brinzeu, 1995, p10). De aveea apreciem in mod deosebitfaptul ef, din nul scolar 2014-2015, sahul este introdus ea obieet de invajmant in ciclul primar. Conf. Univ. Dr. PARTENIE ANUCUTA BIBLIOGRAPIE 1. Anucuja, P, (1995), Sahul 51 psihologia, Ed. ‘Romani. Mannheim, 2. Brinzeu, P., (1995), Sahul — mage Dr alb si negra Ed.de Vest, Timisoara 3. Kotov, A. (1979), Din tainele gandiriéjucdtorului de sah, Ed. Sport-Turism, Bucuresti 4, Polihroniade-Rusu, E, (1984), Sahul pentru tori, Ed. Sport-Turism, Bucuresti. Stefaniu, C. (1982), Cartea de aur, Ed. Sport- Turism, Bucuresti 25CONSEMNARI DRAMA-CLUB) PRIMA INTALNIRE ire studenyilor Facultaji de Psihologie eu regizorul de teatra Traian Soimu, O temi foarte interesanté, dezbatutd cu tact, prin exemplificari experimentale edificatoare, Conform dictionarelor, persuasiunea ar fi acjiunea, darul de convinge pe cineva si creada, si windeasca sau sd fac un nuit Iueru; manipulate ~ a antrena, prin mijloace de influentare psihicd, un grup uman la actiuni al cAror scop apartine unei vointe straine de interesele lor, Nesiiind exact cum se jes relatile dintre oameni si dacd existé, cumva, wn algoritm care sit influengeze predietia spre anumite prietenii, proaspeyii novici in ale teatrului s-au lsat ademeniti in jocurile persuasive ale experimentatuluiteaizor, fri. a simi vreo clipa posibile intentii manipulatoare, Dupi cateva jocuri introductive interactive, ce au avut ca seop renunjarea la inhibitii, am descoperit cu toi si me puteam focus pe nuantele interpretative ale une improvizati Afirmatia ulterioari a domnului regizor, potrivit eircia ,improvizatia este, de fapt, apelul la ceca ce sti, la evea ce in propria-fi experienta", a vent in intémpinarea nevoii de recunoastere a fiecaruia dintre no, fie cA ne referim la rolul pe o seen de teairu sau la cel jucat, 21 de2i, pe seena vieli Cu siguranti c& reusita acestei experiente s-a datorat, in mare masura, si faptului e& relaxarea a Iuat locul rzvratirii egoiste, jar dorinfa de a primi ceva bun, in contrapartid, amotivat, sea, desfisurarea evenimentului, intr-ostare generaki de bund dispozitic siantren. A fost o provocare spre un alt stil de abordare a unui rol, fic el de teatru sau unul existential. Astfel, dup ce observi eX nu e tocmai un capiit de lume daci nu defii controlul, te poti surprinde chiar amuzindu:te copios Ia final. Conditile nnocesare pentru a ajunge aici ar fi, cam ca si in dans, cred: si cunosti bine pasii,prizele periculoase si acrobaille si si le lasi el ccurga lin armonios. Am convingerea ci fiecare dintre participangi va exersa pan la urmatoareaintrevedere cele invite. RUSU(SIMONA) MARIA - GEANINA PSIHOLOGIE oh ADMITERE 2014 MK th % iscus. LA COLEGIUL ,, TIBISCUS" DIN TIMISOARA. Universitatea "Tibiscus" din Timisoara, acreditati prin Legea nr, 484/2002, organizeaza in perioada 19 - 30 Septembrie 2014 admitere pentru urmétoarele calificari organizate in cadrul Colegiului "Tibiscus", invatamént tertiar nonuniversitar a care dotitorii pot accede cu sau fara diploma de bacalaureatsiindiferent de virst _=Persuasiune vs manipulare” a fosttiul propus pentru prima ati Namirlocari | Task Anat aa ae erp | ei nse rile se pot face la Centrul de inserieri, situat in corpul de clidire al Universiti(ii "Tibiscus" din Zona nr, 6 (tel, 0256.220.689, 0256.220.690), parter. Complex Studentese, str. Lasedr Catar ine -acandidajlor pentru admiter Colegiul, Tibiscus” se face pe baza urmatoarelor documente: ‘eden cede aie Ais ce ehitene ncn eine cee rte "Secncua nena Erect teens i aon 2 Bircasientotistmiedncnsent:iesincinsetimchrayecetrseodinc 26)sey VY. 2021 Capitala Culturala Europeana ORAS CANDIDAT