Civilizatia maya, Cea mai strlucit i mai original civilizaie precolumbian se

ntindea n Sudul mexicului de astzi, n zone ale Peninsulei Yucatn, n Guatemala, Belize, El
salvador i Honduras. Maya a fost singurul popor din America Centrala care a dezvoltat o forma
de scriere bazata pe un alfabet hieroglific de circa 850 de caractere. Erau renumiti pentru
realizarile in domeniul matematicii, in special pentru cele cu aplicatii astronomice. Dar felul in
care ei au ajuns la aceste cunostinte continua sa fie un mister antropologic, la fel ca si originile
lor. Este de-a dreptul inexplicabil cum au putut ajunge la rezultate atat de exacte, tinand seama de
faptul ca in turnurile observatoarelor lor astronomice, aveau doar niste ferestruici intr-un fel
orientatepe anumite directii; si ca singurele instrumente astronomice de care s-au servit de
pilda, pentru a revedea ecplipsele erau doua bastonase incrucisate! Cu toate ca nu cunosteau
roata, arcul sau bolta ,arhitectura maya era la fel de uimitoare ca cea a vechiului Egipt. Atat
cladirile, cat si dispunerea lor seamana cu constelatiile vizibile de pe pamant. Piramidele aveau
in varf temple, dintre care unele se aflau la circa 60-70 de metri deasupra nivelului solului si erau
decorate cu basoreliefuri care au supravietuit, fiind una dintre cele mai importante forme de arta
ale omenirii, la fel ca si lucrarile in jad. Ca material de constructie foloseau piatra de calcar,
mortarul si cunosteau metoda arderii calcarului. In afara de piramide si palate, orasele lor se
mandreau cu observatoare astronomice, colonade, scari monumentale, porti si arcuri de triumf.
Deoarece nu cunosteau metalul, in timpul perioadei clasice foloseau boabele de la arborii de
cacao ca moneda de schimb.La fel ca si alte popoare primitive, isi pileau dintii, isi faceau tatuaje
sau isi mutilau corpurile, din ratiuni estetice. Desi avem toate motivele sa fim uimiti de
cunostintele civilizatiei maya in domeniul matematicii, astronomiei, artei si arhitecturii, exista un
element de soc cultural care trebuie luat in considerare. Populatia maya practica o forma
extrem de cruda de sacrificiu uman, in care locul central era ocupat de copii. Credintele
religioase jucau un rol deosebit de mare in viata mayasilor, cultul religios fiind neinchipuit de
diversificat si bogat. Potrivit credintelor populare, creatorul lumii, zeul Hunab, i-a creat pe
oameni din porumb.
Nici un alt popor din lume, ramas la un nivel general de civilizatie tehnica materiala atat
de primitiva, n-a atins un grad de progres intelectual si artistic atat de inalt precum mayasii.
Pentru prima dat n istoria omenirii mayaii au folosit ideea poziionrii valorice la
scrierea numerelor mari. Sistemul de calcul al mayasilor era un sistem vigesimal si duozecimal .
Ei au inventat (cu o mie de ani mai devreme dect lumea veche) numrul zero.
Mayasii acordau o mare grija calendarului si cercetarilor astronomice in baza carora isi
perfectionau neincetat precizia.Este de-a dreptul inexplicabil cum au putut ajunge la rezultate
att de exacte. Aceste cunostinte absolut extraordinare de matematica si astronomie constituie
materia prima a calendarelor maya
Mayasii isi iubeau calendarele, pe care le considerau ilustrari vizuale ale trecerii timpului
si deci ale desfasurarii vietii. Ei transpuneau aceasta desfasurare nu intr-unul, ci in douazeci de
calendare. Numai cincisprezece dintre acestea sunt atestate. Cele mai importante caendare sunt
Haab, Tzolkin, calendarul Rotund, Calendarul Lung, cele din ciclul lui Venus si Tun-Uc sau
Calendarul Lunii.
Calendarul Haab, cel de 365 de zile era mprit n 18 luni de cte 20 zile i un al 19-lea
uayeb numit luna scurt, de 5 zile. Vechii mayasi il desemnau sub numele de tun. Cele 5 zile
complementare erau socotite nefaste, improprii pentru munc sau vntoare, fiind zile de
Calendarul tzolkin este alcatuit din treisprezece cicluri saptamanale, fiecare saptamana
avand douazeci de zile, ceea ce duce la o perioada de 260 de zile. La incheierea ciclului de 260
de zile, acesta reincepe.

Calendarul Rotund este realizat prin combinarea si intrepatrunderea ciclurilor haab si

tzolkin, astefel incat sa produca un nou ciclu de 52 de ani.
Calendarul este bazat pe o combinatie a anului haab de 365 de zile si a numaratorii de
260 de zile a ciclului Tzolkin.
Calendarul Lung sau Marele Ciclu acopera o perioada de aproximativ 5.126 de ani.
Perioada curenta a inceput la 13 august 3114 i. Hr. Si se va termina la 21 decembrie 2012. Data
de incheiere se apropie cu rapiditate si, deoarece apare in toate profetiile calendaristice, ea atrage
interesul crescut al intregii lumi.