Cuprins

2. Cuprins
3. Patria indienilor maya
Etapele civilizaiei maya
Olmecii, strmoii mayailor
Diego de Landa
4. Organizarea social i politic
5. Agricultura, alimentaia i comerul
6. Zeii i ritualurile religioase ale indienilor maya
7. Decderea
8. Toltecii n ara mayailor
Matematica, astronomia, structura calendarului
9. Literatura i cronicile
10. Popol Vuh
Arhitectura mayailor
11. Orae i centre de cult: Copn,Tikl,Uxmal,Chichen Itza
12. Liga de la mayapan
13. Cucerirea Yucatnului
13.Bibliografie

Patria indienilor maya

Civilizaia Maya se ntindea n Sudul mexicului de astzi, n zone ale Peninsulei Yucatn,
n Guatemala, Belize, El salvador i Honduras. inutul maya a reprezentat cea mai larg regiune
a Americii de Mijloc. Aici s-a nscut cea mai strlucit i mai original civilizaie recolumbian.,
Civilizatia maya. (Ovidiu )
n cea de a patra i ultima cltorie a sa n America, n anul 1502, Columb debarcase pe o
mic insul situat n dreptul Hondurasului de astzi. Aici a ntlnit indieni care navigau pe o
mare ambarcaiune. ntrebai de unde vin, au rspuns c vin din provincia Maian. Numele de
Maya, cel mai rspndit mai trziu, deriv de la aceast provincie. Ind prec 311

Etapele Civilizaiei maya

Sylvanus Griswold Morley, un eminent cunosctor al culturii maya, a clasificat istoria
ntemeiat pe mrturii scrise n trei epoci. Conform acestei mpriri, prima epoc (numit epoca
de formaie) se ncheie la sfritul secolului al 3-lea i nceputul secolului al 4-lea, a doua epoc
(numit vechiul imperiu) fiind fixat de Morley ntre nceputul anului 317 i anul 987. Cea de a
treia epoc (numit i noul imperiu) este la rndul ei submpartita n trei perioade: prima, de la
sfritul epocii a doua pn n 1194, a doua din 1194 pn n 1441, iar cea de a treia (perioada de
decaden), din 1441 pn n 1697. Aa cum arat ultima dat, cteva mici state maya izolate iau dus existena i dup sosirea cuceritorilor europeni. Ind prec 314

Olmecii, strmoii mayailor

Oamenii de tiin sunt astzi de acord asupra faptului c aceast cultur e urmaa unei
alte culturi mai vechi, a olmecilor, al crei centru era La Venta, pe o insul acoperit cu mlatini.
Maiaii au preluat inveniile i descoperirile olmecilor dezvoltndu-se apoi ntr-un mod
remarcabil. olmecii

Diego de Landa
Fr cronica preotului franciscan Diego de Landa, scris in 1566, Relacin de las Cosas
de Yucatn (dare de seam a strii din Yucatn), s-ar fi tiut mult mai puin despre indienii maya.
Landa se trgea din vechea familie spaniol a calderonilor. La 13 ani a fost primit n
mnstirea franciscan San Juan de los Reyes. n august 1549, la patru ani dup ce in Yucatn
aparuser primii misionari franciscani, n peninsul sosi i tnrul misionar Diego de Landa cu
ali patru nsoitori ntemeind aici prima mnstire maya, San Antonio. Landa era un misionar
consecvent. Dup civa ani a primit dealtfel i rsplata pentru strdaniile sale.Atunci cand in
1561 provinciile ordinului franciscanilor, Guatemala i Yucatn, au fost unite, Landa a fost
nscunat la conducerea lor. Si abia acum a artat ce poate: declaneaz in Yucatn un fel de
inchiziie. Dar nu se mulumete doar cu att. Cum putea s alunge credina pgn a
mayailor, cand acetia aveau zeci de cri pgne in care i gseau consolarea? La 12 iulie
1562 Landa termin, o dat pentru totdeaunacu cultura maya. Potrivit ordinului su au fost

adunate crile i manualele maya i, in acea zi de 12 iunie, au fost arse n ultima capital a
mayailor, Mani.
Cu toate acestea, lucrarea scris de el este deosebit de valoroas. Landa i-a scris cronica
n Spania, unde a plecat pentru a se apra de acuzrile aduse n urma actelor de cruzime la care
fuseser supui indienii ce se deprtaser de noua credin catolic. Cronica nu a fost tiprit
dect n anul 1864. Informaiile cuprinse n relatarea lui Landa au constituit principalele surse de
informaie n ncercrile de descifrare a scrierii maya. Aceast cronic este preioas i din alt
motiv: n multe locuri a tlmcit, aproape cuvnt cu cuvnt, istorisirea principalului su
informator, un indian instruit, membru al celei mai mari dinastii de dominatori maya: dinastia
Cocom. Ind prec 314

Organizarea social i politic

n epoca Conchistei n Yucatn domneau cel putin cinci dinastii independente, anume
familia Tutul Xiu (sau numai Xiu), a crei capital era Mani (fosta resedin a dinastiei fusese la
Uxmal), familia Cocom avnd pe atunci capitala Sotuta (centrul lor precedent fusese Mayapan),
familia Canac cu capitala Tayasal, familia Chel, cu reedina la Tecom si familia Pech, cu
capitala Motul. Ind prec 321
Spre deosebire de azteci i incai, indienii maya nu au format niciodata un stat unitar, ci
ntotdeauna doar orae-state, de care depindeau uneori alte cteva centre culturale i sate, locuite
de agricultori, care furnizau oraului sau mai bine zis domnitorului i preoimii, hrana necesar.
Tendinele de unificare au fost relativ rare i nu au depit alctuirea unei aliane ntre orae, un
fel de lig a celor mai importante trei orae de pe atunci din Yucatn : Chichen itza, Uxmal i
Mayapan. Dar nici aceast confederaie de orae nu a fost de lung durat. Ind prec 321
Societatea era mprit n dou clase: aristocraia, din care fcea parte i preoimea, apoi
cultivatorii aproape lipsii de drepturi, care prin munca lor hrneau ptura dominant.
Oraele-stat ale mayailor aveau n fruntea lor pe Halach Huinic (Brbat adevrat), a crui
putere era nelimitat i pe toat viaa. n principiu urma era fiul su prim nscut. Brbatul
adevrat se deosebea n primul rnd prin imbrcmintea sa impuntoare: o coroan mare (un
coif din pene de psri) ,sandale n culori, inele din nefrit etc. Chipul i era mpodobit cu un
tatuaj bogat iar nasul l avea dilatat artificial. Domnitorii i mreau nasul acoperindu-l i
modelndu-l cu chit,ceea ce le mprumuta profilul de vultur dorit.
De asemenea toate celelalte pri ale obrazului i de fapt ntregul trup erau mpodobite ori
deformate artificial pentru a sublinia exclusivitatea brbatului adevrat. Dinii erau pilii i
mbrcai cu coroane de nefrit, lobii urechilor erau gurii i prelungii cu ajutorul unor pene de
curcan.
Brbatul adevrat domnea ntr-adevr singur, dar n treburile mai importante ale
statului se sftuia cu consiliul de stat.Acest consiliu (numit in limba maya Ah Cuch Cabob)
era alctuit din cei mai nalti reprezentani ai nobilimii i preoimii. Localitile subordonate
respectivului ora-stat erau administrate de un batabob, a crui funcie era de asemeni ereditar.
El ocupa ierarhic urmtorul loc dup brbatul adevrat. n comunitatea sa batabob-ul era
sprijinit de aa-numiii ah culebob, care supravegheau ndeplinirea poruncilor sale, transmiteau
tirile etc. Ali demnitari publici ai obtei erau ah holpop, care ndrumau dansurile rituale i erau
cntrei la diferite prilejuri publice. Toi aceti deintori de funcii, exceptndu-i pe ah holpop,
prezentau ptura conductoare,nobilimea. Ei locuiau doar n orae. Ind prec 322

Gloata muncitoare a mayailor poate fi mprit n dou pturi sociale: agricultorii

dependeni dar personal liberi i sclavii, denumii pentacob n limba maya. Cultivatorii din
prima categorie erau numii ah chembal uinicob, ceea ce textual se traduce prin oameni de
jos.Cea mai mare parte a poporului maya se ocupa de cultivarea solului. Ei aveau dreptul doar
la o treime din recolt. Celelalte dou treimi le primeau nobilimea i preoimea. Ind prec 323
ranul i muncea pmntul i se ocupa cu vntoarea n timp ce nevasta fcea oale i
esturi,meninea casa curat i avea grij de micile terenuri din jurul oraelor sau satelor, pe
care cultiva nu numai plante pentru mncare, ci i bumbac i agave. Agavele erau folosite pentru
fibrele din care se mpleteau funii i, de asemenea, esturi mai grosolane de ctre populaia mai
srman. Pop soare 115
Oamenii de jos mai aveau obligaia de a participa la construirea palatelor, templelor i a
piramidelor. Pe lng aceasta mai erau silii s contribuie la construirea drumurilor de piatr
(sacbeob) ce erau trasate mai ales n centrele mai importante. O dat la douzeci de zile, familia
i fcea drum ctre locurile sfinte. Se rugau i aduceau ofrand pentru sacrificii. Cel puin o dat
pe an aduceau i o parte din agoniseala lor pentru temple i ca tribut cpeteniei. Atunci dansau i
cntau n pieele unde aveau loc mari srbtori. Nu clcau niciodat n templele sfinte, nici nu
urcau n lcaul zeilor din vrful piramidelor.???
Sclavii (pentacob) erau i mai jos n ierarhia social fa de agricultori. Deveneau robi n primul
rnd prizonierii de rzboi care nu erau sacrificai zeilor. Sclav mai puteau deveni adesea i
ceteanul propriului ora-stat. Fie c se ntea ca sclav, fie c nfptuise o fapt reprobabil
(mai ales furt) fiind obligat s ispeasc prin robie pe via. Dar i datornicii care nu napoiau
mprumutul puteau deveni proprietatea debitorilor pn cnd erau rscumprai de membrii
familiei. n sfrit, n oraele maya putea fi vndut ca rob i un strin. Drept mijloc de plat
mayasii foloseau boabe de cacao. Un raport vechi afirm c un scalv costa 100 boabe de cacao.
Ind prec 325
efii militari aveau ca surs principal de navuire przile de rzboi, mayaii fiind o
societate cu precdere rzboinic. Picturile remarcabile din micul templu de la Bonampak arat
scene de btlie i de torturare a prizonierilor. Lupttorii poart o varietate de veminte, unii sunt
mbrcai ca zeiti, cu mti i pene. Cei mai muli purtau sulie cu vrfuri ascuite de silex
Podoabele din pene de jad, precum i atitudinile de dans arat c rzboiul era un act de mare
cinste i c rzboinicii erau probabil n cea mai mare parte oameni cu poziie social de frunte.
Caracterul rzboinic al societii se vede i din numeroase fresce de la Copn si palenque, n care
sunt nfiai prizonieri n lanuri, prezentai efului militar, precum i din unele practici
religioase, cum ar fi dansurile de ritual rzboinic. Exista de asemenea obiceiul ca prizonierii s
fie sacrificati zeului rzboiului, pentru ca s se asigure succesul n lupte, n religia maya jertfele
umane fiind frecvente. Pop soare 100

Agricultura, alimentaia i Comerul

ranii mayai pregteau suprafeele agricole n felul urmtor: n primul rnd defriau
pdurea cu ajutorul topoarelor de piatr i ardeau trunchiurile doborte. Dup defriare,urma
nsmnarea: pe ogorul proaspt obinut se fceau cu un b guri n care erau depuse boabele de
porumb. Dup aceste munci pregtitoare ranul se ocupa din nou de ogor, abia cnd tiuleii de
porumb ncepeau s se prguiasc. Abia atunci ncepea recoltarea. n urma unei exploatri att de

neeconomice solul se epuiza n doi sau trei ani, de aceea agricultorul maya prsea cel mult
dup trei ani un asemenea cmp i ncepea defriarea unei noi suprafee mpdurite pentru a
exploata n acelai fel noul sol obinut. Ind prec 324
Pe lng porumb mayaii cultivau bumbac, fasole, tutun, cacao, cartofi, manioc, salvie, batate
dulci, fasole neagr, amarenta i coca. Mult preuit n societatea maya, ciocolata (cunoscut ca
xocoatl) a fost privit ca un dar din partea zeilor ctre neamul maya. Boabele de cacao erau
folosite ca moned de schimb pentru mrfuri precum jadul, ln sau penele, fiind de asemenea
utilizate n ritualuri religioase. Maiasii 43
Alimentaia mayailor era destul de simpl fiind alctuit n proporie de 75-85% din
porumb. Hrana lor mai includea roii, multe specii de dovleac, manioca, un fel de castravete
(chayote), o salata ale carei foi se consumau fierte (chaja) i o rdcin asemntoare ca gust
sfeclei (jicama).
Printre speciile de fructe se numr un fel de pepene galben care cretea pe un copac; apoi
plantele de condimente: piperul, vanilia, mghiranul, coriandrul i plantele textile: bumbacul i
cnepa. n pdurile din Yucatn i Petn cretea un arbore deosebit, denumit ha,ale crui fructe
erau adunate de mayai care mestecau miezul lor ca o gum. (Ist cult si civiliz-pg 248)
Un alt arbore important de aici era arborele de spun (Sarindus saponaria), numit n limba
maya amole. Rdcinile sale erau folosite de mayai drept spun, cu care se splu dup fiecare
prnz i i curau mbrcmintea ind prec 324
Pdurile furnizau lemnul i lianele necesare construciei caselor, frunze i fibre pentru plrii,
nclminte sau rogojini. O specie de dovleci lungi erau folosii, dup ce se uscau, ca recipieni.
Din pduri se recolta i rina,ce servea drept tmie la ceremoniile i ritualurile religioase, i
mierea albinelor slbatice. Maiasii 46
Pentru cei care locuiau in regiunea tarmului, pescuitul constituia un alt izvor de hrana. Maiasii
foloseau atat plasa de pescuit cat si siruri de carlige.In plus indienii din Yucatn mai extrageau si
sare din apa marii. Pop soare 115
Printre neteugurile practicate de vechii maiai, un loc de frunte l deinea vntoarea. Maiaii
vnau cu capcane i cu lancea Impotriva psrilor foloseau un fel de sarbacan cu proiectile de
lut, n mnuirea creia artau o deosebit abilitate. Mayasii prindeau iepuri salbatici si
aguti3,precum si tatu si soparle. Fiecare familie crestea curcani, porci mistreti,uneori si rate.
Diego de landa scrie despre poporul maya ca ocupatia pentru care arata cea mai mare
inclinatie era comertul Articolele cele mai diverse faceau obiectul acestor schimburi de la
bumbac, sare, peste uscat sau piei de jaguar, pana la obsidian, cacao, vanilie sau pene de quetzal;
de la materiale de constructie, pietre semipretioase sau sclavi, pana la miere, scoici sau oua de
broasca testoasa. Pe langa schimbul in natura se foloseau drep moneda, ca la azteci, semintele de
cacao. Se practica si creditul comercial, dar contractele comerciale incheiate erau nescrise,
exclusiv orale. Maiasii 47

Zeii si ritualurile religioase ale indienilor maya

Credintele religioase jucau un rol deosebit de mare in viata mayasilor, Cultul religios
fiind neinchipuit de diversificat si bogat.Potrivit credintelor populare, creatorul lumii,zeul hunab,
i-a creat pe primii oameni, din porumb. Ind prec 328
Credintele despre viata de apoi erau extrem de diferite la mayasi. Ei credeau in
treisprezece ceruri, asezate unul deasupra celuilalt. In fiecare dintre ceruri (numite in limba

maya Oxlahuntiku) domnea un alt zeu. In mod asemanator si iadul era impartit in noua parti.
Aceste iaduri erau stapanite de asemenea de zei (Bolontiku). In iadul al noualea, cel mai
intunecos, domnea Ah Puch. Ind prec 329
La fel si toate zilele calendarului maya, precum si numerele de baza ,de la zero la
treisprezece, erau legate de diferite divinitati. Ind prec 329
Divinitatea suprema a poporului maya era itzamna, zeul cerului, al zilei, si al noptii,
inventatorul scrierii, aparatorul oamenilor contra bolilor si a tuturor calamitatilor.
Celelalte divinitati erau Xuum Kaax (zeul porumbului), Xaman Ek (ocrotitorul calatorilor
si negustorilor), Ixchel ( zeita porumbului) si Ixtab(zeita sinuciderii) . Mayasii credeau ca cel
care se sinucide se duce direct in paradis. Chacii ,zeii ploii, aveau o mare importanta pentru
taranii maiasi deoarece de ei depindea recolta de porumb. Ind prec 329
Vechii maiasi credeau ca cerul este sustinut de patru zei numiti bacabi, asezati la cele
patru colturi ale lumii, avand fiecare alta culoare: bacabul de la rasarit era rosu, cel de la apus
negru, la miazanoapte se afla bacabul alb, la miazazi cel galben. De asemenea, la fiecare dintre
cele patru colturi ale lumii se afla cate un arbore sacru, ceiba, avand culoarea corespunzatoare
punctului cardinal si reprezentand abundenta. De exemplu, arborele ceiba de la rasarit, de culoare
rosie, ocrotea toate plantele cu fructe rosii, pasarile comestibile (curcanii cu gat rosu) s.a.m.d.
pop soare 94
Cultul zeilor era exercitat de catre preoti. In Yucatn, marele-preot al centrului ceremonial
purta titlul ah kin mai (numele inseamna care apartine Soarelui). El era ajutat de mai multi
preoti aflati in subordinea lui si numiti ah kin. Profa isto 362
Atributiile marelui preot erau: sa supravegheze desfasurarea ceremoniilor conform
ritualului, sa efectueze calculele calendarului, sa invete pe ceilalti preoti tainele scrierii
hieroglifice; marele preot se ocupa cu studiile de astronomie, cu prezicerile si conducea ritualul
sacrificiilor. Pop soare 94
Preotii se imparteau in doua categorii: chilanii (preotii insarcinati cu prezicerile) si
nacomii (specializati in ritualul sacrificiilor) profa isto 362
Principala parte a ceremoniilor religioase o constituiau sacrificiile. De cele mai multe ori
preotii maya oficiau sacrificarea unui om in mod asemanator aztecilor. Cel ales a fi sacrificat era
vopsit pentru inceput cu vopseaua sfanta a sacrificiului (o anumita nuanta de albastru), iar pe cap
i se aseza un acoperamant de sacrificiu inalt. Pe drumul sau catre piatra de sacrificiu de pe
platforma superioara a unei piramide, era intovarasit de cantece. Cele patru ajutoare ale preotului
principal (denumiti chac,dupa zeul lor ocrotitor), care erau si ei vopsiti in albastrul de
sacrificiu, il apucau pe cel ales, fiecare de cate o incheietura, asezandu-l cu spatele pe
altar.Preotul oficiant, indeplinea ceremonialul cu un cutit de piatra, inmanand inima celui
sacrificat preotului principal care stropea cu sangele inimii statuia zeului caruia ii fusese
sacrificat omul. Dupa aceasta ceremonie trupul celui sacrificat era aruncat pe treptele piramidei
de catre chac. Preotii de la piciorul piramidei jupuiau de pe cadavru pielea in care se invelea
preotul principal. Sub privirile spectatorilor executa apoi un dans ritual. De obicei cadavrul
sacrificat era ars. Ind prec 330

Decaderea
Centrul activitatii mayasilor, in perioada vevechiului Imperiu,era tinutul raului
Usumacinta si al afluentilor sai, care astazi apartine in cea mai mare parte Guatemalei. Aici,in

Petn, au aparut numeroase orase impunatoare: printre altele Copn, Ticl, Quirigua, Palenque,
Yaxchilan, Uaxactun. Ind prec 325
Oraselor din tinutul raului usumacinta le era sortita doar o scurta existenta. Centrul
activitatii mayasilor s-a mutat din cauze aparent inexplicabile in extremitatea nordica a
peninsulei Yucatn.ind prec 326
Prabusirea acestei civilizatii nu s-a facut instantaneu. Orasele sunt parasite unul cate unul
si invadate de jungla. Pop soare 106
Nu exista nici o explicatie sigura pentru prabusirea civilizatiei maya.Diferiti oameni de
stiinta cred ca sfarsitul acelei perioade avand centrul de asezare in jurul raului usumacinta trebuie
pus pe seama totalei epuizari a solului cultivabil, sau unor revolte taranesti. Alti cercetatori
vorbesc de o epidemie sau despre o brusca schimbare a climei . maiasii 25
In ciuda numeroaselor teorii emise de istoricii si arheologii americanisti, misterul
parasirii oraselor maya nu este nici pana astazi in deplin lamurit. O catastrofa naturala, de pilda
un cutremur in aceasta regiune bogata in activitate seismica trebuie exclusa, deoarece, orasele au
fost parasite treptat si nu s-au gasit urme ale unor asemenea cataclisme. Maiasii 27
O data cu parasirea ultimului oras (987 e. n.) ia sfarsit perioada cunocuta sub numele de
vechiul imperiu si incepe o noua perioada in istoria civilizatiei maya, marcata de transformari
insemnate in structura sociala si culturala a vechilor mayasi. Maiasii 28

Toltecii in tara mayasilor

Dupa parasirea principalelor centre de cultura din vechiul imperiu, civilizatia maya
emigreaza spre tarmul atlanticului unde intemeiaza asezarile Chichen-Itza si Uxmal, si spre
oceanul Pacific, unde pune baza oraselor Antigua, Atitlen si Amatitlan. Dupa o perioada de
independenta se produce o importanta migratiune a toltecilor, pornind de la Tula, care cuceresc
cele mai importante centre maya din Yucatn. Maiasii 29
Toltecii erau, se pare, inruditi cu maiasii, dupa cum rezulta din studiul limbii lor. Cultura
lor era diferita, trasatura cea mai caracteristica a ei fiind adorarea lui Quetzalcoatl.
Forma maya pentru Quetzalcoatl (quetzal pasare si coatl sarpe) era Kukulcan (kukul
pana sau pasare de quetzal si can sarpe) . maiasii 30
In orasele maya influentate de migratiunea tolteca nu mai avem de-a face cu o teocratie,ci
cu o societate in care domina soldatul. Pe frizele piramidelor si ale platformelor sunt reprezentati
jaguari si vulturi, simboluri ale ordinelor militare, se inmultesc scenele care redau sacrificii, iar
sirurile de cranii omenesti gravate pe ziduri amintesc de sinistrul tzompantli, rastelul de harci pe
care toltecii (si mai tarziu aztecii) agatau craniile victimelor sacrificate in onoarea zeilor setosi de
sange si pentru gloria castei militare. Influenta lor poate fi constatata si din venerarea lui
Quetzalcoatl .????

Matematica, astronomia, structura calendarului

Cultura mayasilor a depasit ca nivel tot ceea ce a produs vreodata vechea America.
Importante sunt scrierea si literatura maya, precum si matematica si astronomia. Acestea din

urma, matematica si astronomia, sunt in stransa legatura cu calendarul maya, aproape desavarsit
si inimaginabil de precis. Ind prec 331
Pentru prima data in istoria omenirii mayasii au folosit ideea pozitionarii valorice la
scrierea numerelor mari. Tot ei au inventat (cu o mie de ani mai devreme decat lumea veche)
numarul zero. ind prec 331
Scrierea cifrelor se realiza cu ajutorul unor puncte si linii orizontale; un punct avea
valoarea de 1, iar linia, de 5, in timp ce desenul schematizat al unei scoici avea valoarea de zero.
Ist cult 256
Durata anului era stabilita la 365,242 129 zile. Nici un popor din vechime n-a obtinut in
calculel sale o cifra mai apropiata de durata anului astronomic, care este de 365,242 198 zile. O
simpla socoteala arata ca data stabilita de vechii maiasi cu circa doua milenii in urma contine o
eroare de numai 0,000 069 zile, asadar ceva mai mult de o jumatate de secunda intr-un an!
Cunosteau constelatiile Pleiadelor (Tzab), gemenilor (Ah ek) , Scorpionului si Ursei mici, si
observau cu atentie planeta Venus si Steaua Polara. Ist cult 257
Pe langa determinarea precisa a solstitiilor si echinoctiilor sau a eclipselor, mayasii
stabilisera perioada de lunatie cu o exactitate careia astronomia nu i-a putut aduce o corectie
decat de 43 minute intr-o luna! Revolutia sinodica a planetei venus o calculasera la 584 de zile,
cand de fapt astronomii de azi au stabilit ca se efectueaza in 583 zile si 23 de ore! Este de-a
dreptul inexplicabil cum au putut ajunge la rezultate atat de exacte. Ist cult 258
Vechii maiasi foloseau simultan doua calendare: un calendar sacru de 260 de zile
tzolkin si cel obisnuit de 360 de zileHaab. Amandoi anii maya aveau lunile compuse din
cate 20 de zile. aiasii 72
Calendarul Tzolkin, cel de 260 de zile, era compus din douazeci de semne repetate de
treisprezece ori, fiecare zi fiind determinata de numele si de cifra ei, care nu se repeta niciodata
impreuna:1)imix , 2)ik, 3)akbal, 4)kan, 5)chicchan, 6) cimi, 7)manik, 8)lamat, 9)muluc, 10) oc,
11) chuen, 12) eb, 13)ben, 1)ix, 2)men, 3)cib, 4)caban, 5)eznab, 6) cauac, 7)ahau si apoi din
nou: 8)imix, 9)ik, 10) akbal s.a.m.d. Unele grupe ale mayasilor, precum cakchiquelii din
Guatemala, isi botezau copiii dupa ziua lor de nastere din calendarul Tzolkin. Maiasii 74
Calendarul Haab, cel de 365 de zile era impartit in 18 luni de cate 20 zile si un al 19-lea
uayeb numit luna scurta, de 5 zile. Acest sistem utilizeaza optsprezece semne, reprezentand
fiecare o luna de douazeci de zile, prin urmare o perioada de 360 de zile, la care se adaugau cinci
zile complementare, numite uayeb. Cele optsprezece luni sunt: pop, uo, zip, zotz, tzec, xul,
yaxkin, mol, chen, yax, zac, ceh, mac, kankin, muan, pax, kayab, cumhu. Acesta este asa-zisul
calendar lung, pe care vechii maiasi il desemnau sub numele de tun. Maiasii 75
Cele 5 zile complementare (uayeb) erau socotite nefaste, improprii pentru munca sau
vanatoare, fiind zile de completa inactivitate.maiaii 75
Mayasii acordau deci o mare grija calendarului si cercetarilor astronomice in baza carora
isi perfectionau neincetat precizia. In acest scop convocau chiar congrese pentru a determina
inceperea unui nou ciclu haab inceputul zilei O pop cu o precizie int-adevar de ordinul
minutelor. Ind prec 335
Perioadele principale ale calendarului maya erau: o zi (kin), 20 de zile (ninal) si 360 de
zile (tun); daca la un tun adaugam zilele nefaste uayeb, obtinem anul solar de 365 zile.
Calculul se face in continuare astfel:
1 katun = 20 tun (7.200 zile).

1 baktun = 20 katun (144.000 zile).

1 pictun = 20 baktun (2.800.000 zile).
1 calabtun = 20 pictun (57.600.000 zile).
1 kinchiltun = 20 calabtun (1.152.000.000 zile)
1 Alantun = 20 kinchiltun (23.040.000.000 zile)
Numarul 1.388.308 de pilda se exprima si se scria in felul urmator: 9 baktun, 12 Katun,
16 tun, 7 Uinal si 8 Kin. Aceasta capacitate a mayasilor dovedeste un foarte dezvoltat dar al
abstractizarii. Ind prec 332
Cuvantul tun inseamna piatra. Cand se adunau douazeci de astfel de pietre, in fiecare
cetate maya se ridica un mare monument de piatra in cinstea zeului care patrona urmatoarea
perioada de douazeci de tun. Pop soare 94

Literatura si cronicile
Inafara de astronomie si matematica, mayasii depaseau celelalte civilizatii indiene ale
Americii precolumbiene si prin scrierea lor. Amerindienii mayasi au fost printre primele popoare
ale Lumii noi care au folosit scrierea.ind prec 337
Se pare ca ei nu au o cronica scrisa a istoriei lor. Acolo unde istoria este prezenta ea ia
forma cartilor Chilan Balam care-si au originea in secolulal XI-lea sau al XII-lea si au fost
alcatuite dupa ce toltecii si-au intins dominatia asupra celei mai mari parti a acestui popor.???
Pincipalele materiale pe care scriau maiasii erau pielea de caprioara si un material
asemanator hartiei, confectionat din fibre de agava; pana in zilele noastre, cel mai bine au rezistat
inscriptiile cioplite in piatra, dintre care mai reprezentative sunt cele de pe templul Soarelui din
palenque si de pe stelele din Quirigua. Mai putin frecvente erau manuscrisele pe tesaturi de
bumbac, intarite cu un fel de scrobeala. Maiasii 82
Mayasii au scris carti,mai mult decat alte popoare de cultura ale vechii Americi. Dar in
urma activitatii de misionar a lui Diego de Landa, nu au fost pastrate decat trei asemenea
cronici hieroglife ale mayasilor. Pe langa aceste trei manuscrise ilustrate, in orasele maya s-au
mai pastrat insa cateva sute de inscriptii hieroglifice sapate in piatra.
Dintre scrierile in hierogrife, manuscrise ilustrate, au ramas trei, numite dupa locul in
care sunt pastrate: Codexul Parizian (Codex Borbonicus), codexul din Dresda (Codex
Dresdensis) si Codexul Madrilen (Codex Tro-cortesianus). Ind prec 339
Actualmente, cea mai mare parte a textelor din documentele de la dresda si madrid sunt
descifrate. Ele trateaza despre cunostintele de astronomie si calculele calendaristice ale vechilor
maiasi, dau amanunte despre ritualuri, consemneaza unele mituri cosmogonice si religioase. Ind
prec 339

Popol vuh
Opera cea mai celebra a literaturii mayasilor (si a literaturilor tuturor popoarelor Americii
precolumbiene), o opera universal cunoscuta si apreciata, este Popol Vuh (cartea sfatului, in
intelesul de cartea Comunitatii). A fost scrisa in secolul XVI dupa ce timp de secole textul
fusese transmis pe cale orala. Cartea cuprinde patru parti. Prima, nareaza facerea lumii si crearea
omului; a doua, relateaza

Aventuri si peripetii ale unor semizei,dar localizate in cadrul de viata al tribului quich. A treia,
povesteste traditii considerate istorice (de fapt, legendare) ale poporului quich. Partea a patra
este o destul de arida istorie legendara a tribului, cu insiruirea tuturor capeteniilor pana la data
invaziei spaniolilor. Ist cult 268

Arhitectura mayasilor
Pe langa literatura, scriere, matematica si astronomie o impresionanta marturie a nivelului
cultural al mayasilor o aduce si arhitectura. Orasele Maya erau numeroase si raspandite pe intreg
teritoriul Maya, indiferent de natura locului: in mijlocul junglei, in apropierea oceanului, pe
tarmul unui fluviu sau in zone de podis. Ind prec 347
Mayasii nu cunosteau nici arcul, nici bolta; ei le inlocuiau prin asa-zisa bolta falsa
formata prin suprazidire. Mayasii cunosteau mortarul pe care il obtineau din calcar, precum si
metoda arderii calcarului. In afara de piramide si palate, centrele lor de cult si orasele se
mandreau cu observatoare astronomice, cu terenuri pentru jocuri rituale cu mingea, colonade,
scari monumentale, porti si arcuri de triumf.
Alaturi de sanctuare si orase constructorii mayasi au realizat si drumuri, asa-numitele
sosele albe, construite din blocuri albe de piatra de calcar de Yucatn. O asemenea sosea alba
(sacbe cu pluralul sacbeob) lega de pilda orasul Cob cu orasul Yaxun. Lungimea acestui drum
este de 93,5 km. Ind prec 347
Alte mari sosele legau tiho (Mrida de astazi) cu locurile de pelerinaj Itzamal, alta ducea de la
itzamal la pole, iar una in directia calatoriilor de pelerinaj religioase, catre orasul de pe insula
Cozumel. Se pare ca aceste sosele maya foloseau mai degraba procesiunilor religioase decat
comertului ori legaturii dintre diferitele regiuni ale tarii, dar in nici un caz unor scopuri militare.
Ind prec 348
Arhitectura sanctuarelor si oraselor depaseste nu numai prin calitate ci si prin cantitate
toate celelalte constructii monumentale pe care le-au lasat in urma lor celelalte mare civilizatii
precolumbiene. Cea mai veche constructie de piatra o mica piramida ce provine probabil din
sec. al 2-lea se afla la Uaxactn. Ca material de constructie mayasii foloseau mai ales piatra de
calcar. Ind prec 348
Marea majoritate a oamenilor de rand nu locuiau in complexele de locuinte ale
oraselor, ci in suburbiile intinse ale acestora. Centru propriu-zis al oraselor era ocupat de palate,
manastiri, observatoare astronomice, terenuri pentru jocurile cu mingea, terenuri de dans
pentru executarea dansurilor rituale publice, trepte largi, marete drumuri inaltate pentru pelerini
si, temple ridicate pe piramide. ??
Oamenii de jos traiau in apropierea oraselor, in mici comunitati asezate in luminisuri
de padure. Locuiau in colibe rotunde, dreptunghiulare sau ovale, facute din chirpici, fara ferestre,
cu o singura incapere, avand acoperisul din plante sau frunze de palmier. ??/
Vechile orase maya erau animate numai in timpul marilor ceremonii religioase si a zilelor de
targ. In perioadele dintre aceste manifestari, in oras nu ramaneau decat nobilimea si personalul
insarcinat sa intretina edificiile de cult, sa pazeasca mstile si vesmintele de ceremonie.
In zilele de sarbatoare insa, centrul ceremonial se repopula, soseau negstorii din regiuni
adesea departate si cumparatori, se negociau marfuri: unelte de obsidian, oglinzi, obiecte de uz
casnic din ceramica, vopsele, rasina de copal si numeroase alte obiecte, printre care si podoabe;

dupa ce incheiau diferitele tranzactii, vanzatori si cumparatori aduceau ofrande in sanctuarele

mai modeste, cele mai importante fiind rezervate nobilimii. Dupa aceea, pe terenul special
amenajat in centrul orasului se desfasura un joc cu mingea, precum si spectacole in care
dansatori, cu fetele acoperite de masti fantastice, evoluau in sunetul tobei si a instrumentelor de
suflat.

Orase si centre de cult: Copn,Tikl,Uxmal,Chichen Itza

Tikl Era orasul cu cea mai mare intindere .Oras demult mort, Tiklul este inconjurat
astazi de padurea tropicala deasa. Centrul orasului, care se afla pe un platou de calcar, este aparat
din doua parti de prapastie adanca. Aici se aflau cele mai inalte opt piramide (temple) din tot
tinutul maya, 54 de altare si 86 de stele ind prec 350
Copn era centrul principal al stiintei, dar mai ales al astronomiei. Tabelele astronomice
gasite la Copn depasesc ca precizie toate celelalte date pastrate de mayasi in domeniul acesta.
Orasul este alcatuit dintr-o parte centrala monumentala si 16 cartiere marginase dintre care
unul este la o departare de 11 km de mijlocul orasului. Partea centrala este formata din asanumitul Acropolis de Copn si cinci mari curti. Partea aceasta este alcatuita dintr-un sistem de
piramide, terase si temple. O atractie a orasului este asa-numita scara a hieroglifelor, in ale
carei 62 trepte de piatra este sapata o inscriptie in hieroglife, in timp ce scara jaguarilor era
decorata cu numeroase sculpturi de jaguari. Cele mai frumoase stele sculptate se aflau la Copn.
Ind prec 349
Cel mai frumos si mai uniform construit oras era Uxmal (numit in limba maya Puuc), in
Yucatn, cu cele 8 grandioase complexe de edificii ale sale. Fatada palatului guvernamental
cladit pe o terasa inalta de 15 m, avea o lungime de peste 100 de m. palatul, inalt de 8 metri, era
in intregime acoperit cu mozaicuri si placi mari de piatra in numar de circa 20.000,sculptate cu
multa finete si minutiozitate. Ind prec 351
Cel mai important si mai ales cel mai impunator oras cunoscut al mayasilor a fost
Chichn Itz, din Nordul peninsulei Yucatn. A fost intemeiat in anul 432 e.n., distrus de doua
ori, reocupat si refacut de invadatorii din mexic in anii 964 si 1185. Trei secole la rand Chichn Itz a
fost cel mai important loc de pelerinaj .
Centrul orasului era alcatuit de un bazin de apa sacru, un cento, de la care se trage si numele
orasului (la fantana neamului Itz). De la acest cento sacru duceau drumuri albe catre celelalte
principale locuri de pelerinaj din peninsula. Este un oras strans legat de valul de imigranti toltecomexicani prezentand deci accentuate urme de influenta tolteca. Asa a rasarit si marea piramida Chichn

Itz Kukulcan(inchinata lui Quetzalcoatl). Interesante sunt apoi si templul razboinicilor,

templul vulturilor, templul jaguarilor si un teren de joc cu mingea. Ind prec 351
Jocurile erau practicate cu o minge masiva, foarte grea si dura, de cauciuc, pe un teren
alungit. Aceste jocuri aveau un caracter religios. Jucatorii nu aveau voie sa atinga mingea cu
mainile,jucau folosind doar soldurile, coatele si umerii. Invingea echipa care introducea
mingea printr-un orificiu rotund ce se gasea intr-un perete de piatra.Spectatorii o luau la fuga
deoarecejucatorii echipei castigatoare avea dreptul sa ia toate bijuteriile si hainele celor pe care-i
prindeau. Aceasta pe langa bijuteriile si minunatele vesminte pe care nobilii le puneau la bataie
pe echipele lor. Ind prec 354
Demna de admiratie este instalatia bazinului natural de apa, cenote-le din centru.
Oamenii de stiinta s-au intrebat de unde era adusa apa pe aceasta peninsula unde nu exista nici

un rau sau lac. Apa de la suprafata a patruns insa in mii de locuri prin stratul de calcar adunanduse in rauri subterane. Asa s-au nascut in yucatn bazine de apa naturale, acele cenote, de mare
insemnatate pentru cunoasterea culturii vechilor mayasi. Aceste bazine erau considerate in multe
din orasele maya drept sacre deoarece apa, ploaia sau infertilitatea, uscaciunea, au influentat in
mod hotarator agricultura taranilor mayasi. Zeul apei Ah Bolon Tzacab si cele patru divinitati
ale ploii (zeii Chac) erau la mare cinste. Si odata cu ele erau venerate si bazinele cenotes
singurele rezervoare de apa din aceasta tara secetoasa. Astfel si cel din Chichn Itz era de fapt
un loc sacru de pelerinaj si de sacrificiu. In fantana sacra se aruncau, impreuna cu alte ofrande,
mai ales copii, sacrificati in cinstea zeilor Chac ai ploii. In bazin s-au gasit pe langa schelete de
copii si de femei, zeci de obiecte din aur si nefrit. Ind prec 354

Liga de la Mayapan
Liga de la mayapan intre anii 987 si 1194 a reprezentat un moment culminant al
tendintelor de unire ale mayasilor precolumbieni. Este asa-numita perioada a noului
imperiu.???
In aceeasi masura in care crestea bogatia si maretia tuturor oraselor-state, crestea si
invidia si ura cu greu mascata dintre stapanitorii lor. De aceea in anul 1194 se ajunge la conflict
fti. Hunac Ceel, din dinastia conducatorilor indienilor cocon, domnitorul din Mayapan,
navaleste in Chichen Itza si cucereste orasul cu ajutorul ostasilor mexicani. Stapanitorii absoluti
ai Yucatnului de Nord devin astfel indienii cocon. Pentru a-si arata puterea ii aduc la mayapan
pe barbatii adevarati din fiecare stat maya silindu-i sa traiasca aici ind prec 327
Suprematia Cocomilor din Mayapan asupra celorlalti mayasi din Yucatn a durat pana
cand s-a produs o revolta a mayasilor din Yucatn impotriva indienilor cocom. Conducatorul
revoltei era barbatul adevarat din Uxmal, Ah Vupan Xiu. Revolta a avut succes. Biruitorii au
nimicit orasul in 1441, data candincepe dezmembrarea si decaderea civilizatiei maya. Mayapanul
este total parasit si indienii isi creaza un nou centru in Tecoh. Decade si Chichen itza, candva atat
de vestit. Din motive ramase pana acum necunoscute indienii abandoneaza din nou orasul si
pornesc indrumati de noul lor conducator spre Sud catre Petn, unde isi cladesc metropola Ta
Itza (Tayasal). Chiar si adevaratii biruitori, dinastia Xiu din Uxmal (urmasii lor traiesc si astazi in
Yucatn) pleaca altundeva si intemeiaza un nou oras, pe care il numesc, nu fara a da dovada unui
uimitor dar al profetiei, Mani (nume care inseamna ceva apropiat de expresia: totul este
pierdut). De fapt totul era intr-adevar pierdut. Inca inainte de sosirea spaniolilor toate orasele
maya au fost vizitate pe rand de o epidemie pustiitoare. Indienii Xiu (sub dominatia lui Napot
Xiu) au sacrificat zeilor sute de oameni pentru a indeparta nenorocirea care se abatuse asupra lor
odata cu venirea europenilor. Ind prec 327

Cucerirea Yucatnului
Europenii au venit pentru prima data in Yucatn in 1511. spaniolii si mayasii s-au intalnit
de mai multe ori, dar nici Vasco Nuez de Balboa, nici Francisco Hernan de Cordoba si nici
Cortez nu a reusit sa cucereasca Yucatnul, primii doi pierzandu-si viata.
Cucerirea si supunerea Yucatnului este legata de numele familiei de conchistadori
Montejo. Francisco Montejo in calitate de avocat al lui Cortez aflase de existenta Yucatnului.

Montejo incheie cu Carol al V-lea un contract, Capitulacion ,prin care acesta se obliga sa
continue descoperirea si cucerirea Yucatnului. In schimb imparatul acorda dinainte lui
Montejo si urmasilor sai titlul de adelantado. Pe langa acesta Francisco Montejo era numit
guvernator si comandantul suprem al Yucatnului,pe viata. Cucerirea Yucatnului de catre
Montejo, a durat douazeci de ani si nu s-a deosebit in nici un fel de celelalte campanii intreprinse
de conchistadorii de atunci. A fost la fel de perseverenta si tot asa de cruda. Poate chiar mai plina
de cruzimi, caci montejo era singurul care isi hranea cainii cu carnea victimelor indiene. Las
casas spune ca in 1526 Montejo a ajuns in Yucatn cu trei sute de oameni. I-A facut pe toti
indienii sclavi, si umpland corabiile cu ei,i-a trimis mai departe. A schimbat indienii pe vin, ulei,
otet, pastrama de porc, haine, cai, etc.
Pe vremea lui Montejo II, fiul lui Francisco Montejo, care a fost nevoit sa se intoarca in
spania, a fost si mai rau. A supus treptat jumatate din Yucatn. In anul 1542 a intemeiat pe ruinele
din centrul tinutului maya orasul Merida.
Sosirea spaniolilor in America centrala, in secolul al XVI-lea, nu a putut dezradacina in
intregime cultura maya, care continua sa supravietuiasca pana astazi in anumite regiuni. Ind prec
318

Bibliografie
1. Miloslav Stingl, Indienii Precolumbieni, Editura meridiane, Bucuresti, 1979
2. Cottie A. Burland, Popoarele soarelui, Editura meridiane, Bucuresti, 1981

3.
4.
5.
6.
7.

Horia Matei, Mayasii, Editura tineretului, Bucuresti, 1967

Jacques Soustelle, Olmecii, Editura Meridiane, Bucuresti, 1982
Marcus Cowper, Carte de istorie (volumul I), Editura Delta Max Eood, Bucuresti, 2012
Graham Hancock, Enciclopedia Civilizatiilor, Editura Elis, Bucuresti, 2012
V. Costachel, F. Cazan, S. Brezeanu, M. Maxim, Istoria Medie Universala, Editura
Didactuca si pedagogica, Bucuresti, 1980
8. Ovidiu Drimba, Istoria Culturii si civilizatiei, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1958