PROGRAMA ANALITIC PENTRU PRACTICA STUDENILOR N

SECTOARE CALDE
1. Scopul lucrrii tehnologice productive.
Cunoaterea procedeeelor tehnologice n fabricaie n sectoare calde i a echipamentelor tehnologice specific respectivelor sectoare.
2. Locul desfurrii practicii tehnologice.
3.Tematica general a practicii.
A.Sectoare de turnare
I Atelierul de elaborare
1.
depozitul materialelor de fuziune
2.
utilaje de transport din deposit
3.
utilaje tehnologice
4.
atelierul de topire
5.
oale de turnare
II Atelierul de formare
1.
depozitul materialelor de formare
2.
prepararea amestecului
3.
formare,turnare,dezbatere
III Atelierul de miezuri
1.
prepararea amestecului de miezuri
2.
utilaje in metode de preparare
3.
confectionarea manuala de miezuri din silicat de Na intarire cu CO2
4.
vopsele,uleiuri,chituri utilizate in atelierele de miezuri
IV Ateliere de curatire a pieselor turnate
1.
indepartarea retelelor de turnare si a maselatelor
2.
indepartarea bavurilor inferioare si exterioare
3.
vopsirea si livrarea piselor turnate
4.
control final de caltitate
V Tehnolofia de obtinere a fontei cu grafit nodular
VI Tehnologia de turnare centrifugal a camasii de cilindrii
VII Masini de impuscat miezul. Tipuri de masini
B.Sectoare de deformare plastic la cald
I Semifabricate utilizate pentru deformare plastic la cald
II Pregatirea materialelor in vederea debitarii.
III Precizia debaterii
IV Forjarea libera
V Tehnologia matritarii
1.
inlocuirea desenului piesei matritate
2.
stabilirea dimensiunilor semifabricatului initial
3.
incalzirea semifabricatelor in vederea forjarii in matrite
4.
alegerea utilajului de deformare plastic
VI Elementele desenului piesei matritare si rolul lor
VII Rolul razelor de racordare si influenta lor asupra fibrajului piesei matritate

I SECTOARE DE TURNARE
Organizararea , activitatile de baza si utilaje necesare obtinerii pieselor turnate: In cadrul turnarii intreprinderilor industrial modern, turnatoriile sunt sectii cu
importanta deosebita pentru obtinerea unui produs finit de inalta calitate si rentabilitate.
1.1.1

Depozitul de material de difuziune

In depozitul de material se pastreaza materialele metalice pentru incarcaturi,combustibil pentru topire,fundatii, precum si material refractare necesare repararii
cuptoarelor de topit.,Majoritatea operatiilor folosite in depozitele de material sunt operatii de transport .
Organizarea unui deposit de material este prezentata in figura 1:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Silozul de nisip
Silozul de material refactate
Silozul de deserui de fier vehi
Silozul pentru fiero aliaje
Bena pentru sarjare
Caruciorul benei
Pod rulant

8. Depozit de electrozi de graphic

9. Cai de acces
10. Sistem de preintampinare a curentilor
11. laboratorul chimic

Materiale existente in deposit

A Cocsul de turnatorie
Reprezinta combustibilul de baza utilizat la elaborarea fontei obtinute pe cale naturala din carbine in urma procesului de carbonizare 800 - 1300 C

Conditii :
-

Sa aiba putere caloric 7000kcal/kg

Prozitatea maxima de 40-45%
Temperature de inflamabilitate 550-700C
Granulatie
Greutatea volumetrica a cocsului este 400-550kcal/m

B Materiale refractare
Se folosesc la captusirea cuptoarelor si a oalelor de turnare.Ele trebuie sa suporte simultan:
a.
Rezistenta la temperature ridicate
b.
Rezistenta la dezagregarea chimica
c.
Rezistenta la uzura incarcaturii
d.
Sa nu fie fissure datorita ciclului termic.
-proprietatea materialelor de a nu se deforma sub influenta temperaturilor inalte este de peste 1500
-in turnatorii materialele refractare se utilizeaza uv forma de caramizi,blocuri,motoare,mese refractoare.
-in conformitate cu STAS 130-72 produsele refractare dupa compozitia chimica si termica se prezinta in tabelul 1.1.Masele refractoare se clasifica dupa cum se arata
in tabelul 1.2.

Tabelul.1.1
Forma
Produse refractare fasonate:
-caramizi normale
-blocuri
-produse fasonate simple
-produse fasonate complexe
-produse special
Produse granulare sau pulverante

Utilizare
La ziduri si captusiri de cuptoare,focare si aparate functionand la temperature
inalte

Operatii de zidare la captusirile refractare prin batere in tipare sau cofraje la

-mortare refractare
-fainuri refractare

astupari gauri,la reparatii

Tabelul.1.2
Masa
de semota

Componenti
-praf de semota
-argila refractara

Utilizare
Ca liant la captusirea calelor de turnare a cuptoarelor
de incalzire sau uscare

de silica

-nisip curators sau praf de silica

-argila refractara

Ca liant la captusirea cuptoarelor din caramida de

silica

cromitica

-praf de cramita

La astuparea crapaturilor

1.1.2

Utilaje de transport din deposit

Bena-bena de incarcare pentru cuptoarele electrice cu arc,fig 1.2 se compune dintr-un corp cilindric(6) executat din tabara de otel de 4-6mm prevazut cu 3
fisuri(5) pentru sustinerea in depozitul vagonetului de transport.Sustinerea sarjei este asigurata de fundul executat din placi metalice(8),articulate cu zale de
lant(7) si asigurat impotriva desfacerii cu franghia de canap(9).Agatarea in carligul(1) macaralei se poate face prin sistemul de zale si lanturi(2-3-4)

1.1.3 Atelierul de topire

Organizarea unui atelier de topire

1.
Cuptoarele electrice
2.
Punct de transformare-comanda
3.
Oale de cioc
4.
Ecrane
5.
Calee mici
6.
Vagonetul

:
8.
9.
10.
11.
12.

Cablu de troliere
Podul rulant
Vagonetul cu bena
Vatra mobile.

7.

Oale cu dop mari

Operatii successive pentru obtinerea unei sarje

Elaborarea fontei in cubilou respecta o succesiune precisa a urmatoarelor operatii:

-pregatirea materialelor pentru incarcare
-incarcarea benei
-ridicarea benei si introducerea materialelor in cubilou
-pornirea cuptorului si obtinerea fontei
-supraincalzirea fontei
-prelevarea probelor pentru analiza de laborator
-tratarea fontei cu prealiaje in vederea cercetarii compozitiei chimice sau a structurii
-tragerea zgurii
-turnarea propriu-zisa in forme
A.Materiale folosite la elaborarea fontei:-obtinerea unei fonte avand o compozitie data se poate realize pe baza unei combinatii intre diferitele calitati de blocuri
de fonta,aliaje de fier si deserui.
B.Dozarea incarcaturii cubiloului este necesara pentru exploatarea corecta si economica a lui.
C.Dozarea cocsului de topire se efetueaza cu un manson de dozare care se executa din table sudata cu un diametru egal cu diametrul interior al cubiloului si cu
inaltimea variabila 150-200mm in functie de marimea cubiloului.
D.Dozarea incarcaturii metalice se efectueaza tinand cont de compozitia chimica a fontei ce trebuie obtinuta.Pentru acestea este necesar sa se cunoasca
compozitia chimica a materialelor metalice care intra in compunerea sarjei.
E.Dozarea fondantului utilizat in cubilou se efectueaza in functie de aspectul zgurilor,de fluiditatea lor si de forma congelarilor in cuptor.

1.2 Atelierul de formare

In procesele tehnologice ce se desfasoara intr-o turnatorie cantitati foarte mari de material granulare,pulverulente sau lichide,sunt utilizate pentru prepararea
diverselor amestecuri de formare si de miez.Alaturi de aceste material sloide sunt utilizate o serie de substante lichide.Depozitarea acestor material pe durata scurta
sau lunga,cu scopul asigurarii desfasurarii corecte a proceselor tehnologice,necesita o serie de ilozuri,buncare si rezervoare de marimi si forme adecvate de la caz la
caz.
Materiale de formare
Materialele de formare reprezinta totalitatea elementelor component ale amestecurilor.Nisipuri de turnatorie,poate fi natural sau sintetic.
Tabelul 1.6
N r.crt.
1
2
3
4
5
7

Caracteristici
Sortul
C Pasa
Aspectul suprafetei granule
Parti levigabile
Granulatia medie
Compozitia Chimica

Unit.de masura
%

8
9
10
11
12

Umiditatea de referinta
Remperatura de vitrificare
Continutul de parti combustibili
PH-DL
Tendinta de formare a crustelor

%
C

Conditii de admisibilitate
M 30 3.5
N08
Suprafata rugoasa
Max0.8
0.25-0.32
SiO2-97
Fe2O3-0.5
CaO-max 0.5
MgO
K2O-max 0.5
8
Min 1400
Min 6
Se apreciaza visual dupa
specificatiile date de STAS 0759/2

Nisipul curators pentru turnatorie preparat de Copaceni sortul T.O

Tabelul 1.7
Nr.crt.
1

2
3

Caracteristici
Granulatia
-medie
-uniformizare
-rrecerea prin sita de 0.063mm
-fractia granulometrica intre 0.30.1mm
Compozitia chimica
Umiditate

Unitat.de masura

Conditii de admisibilitate

Mm
%
%

Min 0.16
Min 62

%
%
%

Max 5
Max 3
8

Liantii pentru formarea de miezuri

Materialele natural sau sintetice care amestecate cu nisipurile de turnatorie conduc la mase mai mult sau mai putin pastice.mase care indesate in anumite
conditii devin rezistente fata de solicitarile mecanice,statice sau dinamice , se numesc lianti.
Liantii anaorganici naturali:argila si bentonita

Bentonita activate
Pentru lierea amestecului de urmare din turnatorie tip B6-SA este utilizata ca liant in amestecurile de formare turnatorie.Produsul se obtine prin prepararea si
macinarea unui amestec de 70% bentonita bruta de Valea Chioasului si 30% bentonita bruta Orasul Nou.
Liantii anorganici sintetici
Dintre acesti lianti fac parte material de origine mineral,care prin procese tehnologice dintre cele mai diferite primesc insusiri de liere pentru nisipurile de
turnatorie.Astfel de lianti sunt:silicatul de sodium,cimentul si ipsosul.
Liantii organic sintetici
Dintre aceasta categorie fac parte foarte multe tipuri de lianti,in ultimul timp au aparut produse organo-sintetice care permit obtinerea unor amestecuri de
formare cu proprietati deosebite,rasinile carbonidice,rasinile modificaterasinile furanice,estemice.
Adaosuri carburoase
Din aceasta grupa fac parte :carbunele de lemn,carbunele mineral,cocsul de turnatorie,smoala de carbine,grafitul.
Faina de lemn
Are o larga utilizare datorita faptului ca are mai multa influenta asupra amestecurilor de formare.
Clorura de amoniu
Se utilizeaza a intaritor al crustelor ceramic pentru procedeul de turnare cu modele usor fuzibile.
Atelierul de preparare a amestecurilor de formare
Se obtin prin turnarea metalelor si aliajelor,pentru indeplinirea functiei de support al metalului lichid,la turnarea si solidificarea pieselor turnate,cunoscute si
formare trebuie sa contina un material granular refractor,de baza.Prepararea amestecului de model se face in diverse tipuri de amestecatoare avand capacitate de
500,800 si 100kg/sarja.
Nr
Denumirea
Unitatea de masura
Conditii de
Metale de det.
Periodicitate
Crt.
caracteristicii
admisibilitate
1
Umiditate
%
Pt.turnatorie de fonta 5
STAS 9412-73
Orar
Pt.turnatorie de otel 4.5
2
Permeabilitate
cm/min
Min 76
STAS 9412-73
Orar
3
Rezistenta la compres.
900-1200
STAS 9412-73
Orar
g/cm

Starea materialelor
A.amestecul folosit este cel care provine de la dezbaterea formelor gratarelor de la liniile de formare si este transportat la statiile de amestecare prin intermediul unui
sistem de benzi.
B.nisipul nou de turnatorie se poate folosi combinand cele doua sorturi:nisip curators de Arghires si nisip curators.
C.faina de lemn de foioase de macinare 0.42 rest pe taler max % tip F.N.T.
Indicatii de lucru
Amestecul rezultat dupa dezbaterea formelor turnate se umezeste prin stropire cu apa si se lasa sa se taceasca,dupa ce amestecul s-a racit la cel putin 30 C si au fost
sfaramati bulgarii mari,se adauga nisipul nou,bentita si faina de lemn,acestea sunt dispersate uniform pe suprafata stratului de amestec utilizat astfel ca la trecerea prin
masina sa se obtina un amestec cat mai omogen.Se adauga din nou apa in cantitate redusa pentru a evita formarea prafului si pentru a se ajunge la umiditatea data.
Instalatii de preparare a amestecurilor de formare
In afara de selectionarea materialelor de formare,cantitatea amestecurilor de formare este determinate si de conditiile de preparare automata.Aceste instalatii permit
dozarea automata a tuturor componetelor amestecurilor si asigurarea necesarului in functie de starea de functiune.Operatia de preparare a amestecurilor consta in
invelirea granulelor de nisip cu o pelicula cat mai omogena de liant.Obtinerea peliculelor de liant este posibila atat datorita miscarilor complexe ale particulelor in
amestecatoare cat si datorita fenomenelor de obtinere a liantului pe suprafata granulelor.

Amestecatoare cu role
-au ax de rotatie orizontal si sunt utilizate current in turnatorii pentru prepararea diverselor amestecuri de formare si de miez.
Amestecatorul cu turbine
-este format intr-o cuva clindrica cu ax vertical,turbine fixate pe capac,la periferia cuvei plugurite de alimentare si gura de evacuare.

1.2.3 Atelierul de formare-turnare-dezbatere

Formarea cuprinde totalitatea operatiilor necesare obtinerii unei forme,prin formare se urmaresc obtinerea unei cavitati cu configuratia piesei care se toarna.Formele
temporare servesc la o singura turnare,extragerea piesei facandu-se prin distrugerea formei.
Masini de formare prin scurtare:realizeaza indesarea amestecului de formare
Masini de formare cu presare:dupa directia de aplicare a fortei de presare aceste masini pot fi:
-cu presare de sus
-cu presare de jos
-cu sabota plana
-cu sabota profilata
-cu sabota divizata
Masini de formare prin scuturare-presare:imbina cele doua procedee de indesare in vederea obtinerii unui grad de indesare optim si uniform a amestecului de forme.

1.2.4 Turnarea in forme permanente

Formele permanente,spre deosebire de cele termporare se utilizeaza la mai multe turnari,fara sa fie necesara reparatii ale formei dupa fiecare turnare.
Turnarea centrifugal este utilizata pentru obtinerea unor piese cilindrice sau de revolutie in timpul turnarii forma rotindu-se in jurul axului ei.

1.3 Atelierul de miezuri

1.3.1 Prepararea amestecului de miez

Miezurile sunt elemente care permit realizarea golurilor in piesele turnate.Executarea miezurilor se face in atelierele de miezuire care fac parte din sectia de
turnare.Daca insa cantitatea de miezuri necesara procesului de productie este mica,atelierul de miezuri este integrat in hala de formare.
1.3.2 Utilaje pentru preparare
Amestecul de miez se prepara in amestecatoare cu role cu capacitate de 1.5m care asigura cea mai buna calitate.Introducerea componentelor in amestecator se face cu
dozatoare volumetrice,transportul amestecului din miez preparat la posturile de lucru se face cu bande care se descarca in silozurile posturilor de lucru manual.

1.3.3 Confectionarea manuala a miezurilor

Indesarea manuala se face cu batatoare de lemn pentru a proteja cutiile in straturi successive,se introduce eventual armature,iar la sfarsit se indeparteaza surplusul de
amestec prin radere cu rigla metalica.
1.3.4 Confectionarea mecanica a miezurilor
Indesarea mecanizata se poate face prin metode specifice,cutia de miez este prinsa de capul de impuscare care este compus din rezervorul de aer comprimat si
supapa de admisie a aerului.
1.3.5 Uscarea miezurilor de amestecuri clasice
Miezurile se utilizeaza numai in stare uscata.Prin urmare rezistenta miezurilor creste si face posibila manevrarea,transportul si introducerea lor in forme.
1.3.6 Confectionare miezurilor din amestecuri cu silicat de sodium intarite cu dioxid de carbon
Indicatii tehnologice:
-daca silicatul de sodium nu are modelul corespunzator STAS 2907-72 ,se va corecta prin adaugare de soda caustic in sensul scaderii lui
-la turnarea pieselor direct in miezuri,in cazul pieselor foarte mici,miezurile-forma se pot asambla in stiva,iar in cazul pieselor mai mici in pereche.
1.3.7Confectionarea de miezuri din amestecuri pe baza de rasini furonice
Furonul este un compus elerociclic,se prezinta sub forma unui lichid incolor,din grupa furonului in turnatorii se folosesc furfuralii si alcool furfulic.
Apa este daunatoare pentru acest amestec de miez numai atata timp cat inca nu s-a intarit,vopsirea miezurilor se face numai dupa intarire.
1.3.8 Vopsele,pudre,cleiuri,chituri utilizate in atelierele de miezuri
Vopsele: sunt material antiaderente care se aplica pe suprafata miezurilor dupa uscare.
Pudre: sunt material macinate fin care se aplica pe suprafata miezurilor in vederea maririi refactaritatii lor.
Praful de cuart: se foloseste atat pentru turnarea pieselor din fonta la turnarea pieselor din otel cat si pentru turnarea pieselor din fonta.
Talcul macinat: se foloseste in turnatoriile de aliaje neferoase si mai rar in turnatoriile de fonta pentru turnarea piselor cu pereti subtiri.
Cleiuri:sunt material auxiliare care servesc la lipirea miezurilor cand procesul tehnologic impune executarea lor din doua sau mai multe bucati.Cleiul pe baza de
lesie sulfitica se foloseste in lipirea miezurilor.

Chiturile: sunt material auxiliare care servesc umplerii sirbiturilor si fisurilor miezurilor deteriorate dupa uscare.

1.4 Atelierul de curatire a pieselor turnate

1-locul de indepartare a retelelor si a maselatelor

2-cuptor tip tunnel de tratament termic primar
3,4,5,6-cuptoare cu camera de tratament termic primar
7,8,9,10-sabloane cu elice
11-polizoare pendulare
12-polizare fixe
13-protectia suprafetelor pieselor turnate
14-control
1.4.1 Masini pentru curatirea mecanica cu alice
Duzoizitivul de proiectat alice se compune dintr-un rotor de distributie si o cutie a rotorului acestuia.Alicele sunt preluate de catre paletele rotorului de lucru sub
actiunea fortei centrifuge acestea aluneca in lungul paletei de la centru spre periferie fiind proiectate in forma de evantai cu mare viteza sple plasa
1.4.2 Tratamentul termic primar pentru piesele turnate
Tratamentele termice primare ale pieselor turnate sunt aproape fara exceptii recoaceri.In functie de scopul recoacerii acestea pot fi:
a) Recoacere de omogenizare:are drept scop atenuarea sau eliminarea totala a neomogenitatii chimice intercristaline rezultata in procesul de solidificare a aliajelor.
b)Recoacerea de imuirere:are drept scop reducerea materialelor metalice inaintea situatiei de a fi prelucrate prin aschiere in conditii economice.
c)Recoacerea de detensionare:are drept scop diminuarea valorii tensiunilor interne,tensiunii care apar in urma solidificarii pieselor.
-Utilajele petru tratamente termice primare ale piselor turnate sunt amplasate dupa locul in care se face indepartarea retelelor de turnare si a maselatelor.
1.4.3 Vopsirea si livrarea piselor turnate
Vopsirea pieselor turnate are drept scop prevenirea coroziunii chimice a acestora.Prin coroziune se intelege fenomenul complex de distrugere a materialelor datorita
reactiilor chimice sau eletrochimice cu diferite substante prezentate in mediul inconjurator.Intensitatea procesului de coroziune este conditionata de:
-natura materialelor
-natura mediului coroziv
-concentratia temperaturii si a presiunii madiului coroziv
-durata de contact
1.4.4 Controlul tehnic de calitate din turnatorie
Principalele sarcini de control tehnic in turnatiorie sunt legate de prevenirea defectelor in piesele turnate care se fac prin verificarea materialelor prime si
auxiliare,verificarea tehnica de formare si durnare precise,precum si controlul final sau receptia piselor turnate.

II SECTOARE DE DEFORMARE PLASTIC

2. Organizarea,activitatile de baza si utliaje necesare obtinerii pieselor prin deformarea plastic.
Fluxul de fabricatie al acestora cuprinde de regula urmatoarele operatii:
-debitarea barelor laminate pe prese ghilolinate sau pe fierastraie circulare
-incalzirea materialelor in vederea prelucrarii plastic la temperature corespunzatoare fiecarui material.
Transportul materialelor si semifavricantelor intre operatii se realizeaza de regula mecanizat.
2.1 Semifabricate utilizate pentru deformarea plastic la cald
Calitati de material-in functie de domeniul de utilizare pentru diferite piese necesare in industria constructoare de masini obtinute prin procedeul de deformare plastic
la cald,sunt prevazute urmatoarele calitati de oteluri:
-oteluri de uz general
-oteluri carbon de calitate
-oteluri aliate pentru tratamentul termic
-oteluri pentru roti dintate
-otel rotund laminat la calc
2.2 Atelierul de debitare
Pentru obtinerea piselor prin deformarea plastic la cald se calculeaza in prealabil dimensiunile necesare semifabricantului de pornire si in functie de procedeul de
obtinere al piesei se impune debitarea la greutate sau la lungime si aliajul de debitare care poate asigura calitatea dorita a suprafetei de debitare.

Blenuri-dimensiuni de livrare

Seleburi(brame

Tagle plate

Tagle plate

In cazul barelor nerecoapte sau recoapte necorespunzator,inainte de debitare,acestea vor fi supuse recoacerii in cuptoarele camerii cu vatra
mobile.Materialele in legatura se aseaza pe suportii de fonta de pe vatra cuptorului cu macaraua portal.
Metale,masini si scule utilizate pentru debitare
a)debitare de prese:pe presale de dibitare din dotarea atelierului de debitare se pot debita bare de otel si tagle ale caror sectiuni sunt cuprinse in intervalele de 10160mm , respective pentru patrat 20-160 mm

1-cutit inferior
2-cutit superior
3-berbec de sprijin
A-bara laminate pentru debitare
a-diametrul
b-distanta intre berbecul de sprijin si suprafetele de taiere ale cutitelor
Is-lungimea minima de sprijin berbec
2.3.1 Forjarea libera
Forjarea se clasifica dupa urmatoarele criteria: forjarea libera este operatia de deformare plastic a metalelor si aliajelor prin lovire sau prin presiune cu scule plane sau
profilate.
a)refularea
b)intinderea
c)gaurirea
d)taierea
e)indoirea
g)rasucirea
2.3.2 Deformarea plastic in matrita
Prin matritare se intelege aducerea semifabricantului initial la forma si dimenstiunile piesei matritate,la deformarea in matrite cu locasuri multiple,atat matritarea finala
cat si pregatirea semifabricantului se face cu ajutorul matritelor.
A.Locasuri pregatitoare
-destinate sa serveasaca pregatirii sau preforjarii semifabricantului initial in vederea aducerii lui la o forma cat mai apropiata de acea a piesei matritate.
B. Locasuri de matritare
-destinate obtinerii formei finale a piesei matritate
a)locas de finisare
b)locas preliminary
c)cutitul pentru detasare
2.3.3 Tehnologia matritarii
Intocmirea desenului piesei matritate.
a)linia de separate-linia dupa care se face inchiderea materialelor

b)inclinatii de matritare-au rolul de a usura scoaterea piesei din nature

c)adausuri de prelucrare si adausuri tehnologice

Stabilirea dimensiunilor semifabricantului initial

Vs=Vp+Vb+Va
Vb=Cb*Lb*Ab
Cb=coefficientul de umplere a canalului de bavura 0.5-0.7
Lb=lungimea canalului de bavura in jurul piesei Ab-sectiunea canalului de bavura.
Incalzirea semifabricantului in vederea forjarii
Incalzirea semifabricantelor inaintea forjarii-matritarii are ca scop micsorarea rezistentei la deformare si ridicarea capacitatii da metalelor si aliajelor.Pentru stabilirea
corecta a intervalului temperaturilor de deformare plastic este necesar ca sa se tina seama de indicia de plasticitate si rezistenta de la cazul aliajelor Fe-C.
Pentru controlul temperaturii
-la cuptoarele cu gaz se folosesc atat pirometrele optice,cat si termocuple.Pirometrele optice pot fi de tip classic sau cu afisare electronic.Termocuplele sunt in general
integrate in sistemul de reglare automata a arderii.
Incalzirea prin inductie
Intr-un cuptor cu inductie energia termica este generate uniform la suprafata materialului pe o adancime data de adancimea de patrundere a campului
magnetic.Majoritatea caldurii e transmisia prin conductive de la suprafata spre interior numai o mica parte se transmite mediului inconjurator.Temperatura constanta a
materialului la iesirea din cuptor se obtine utilizand o tensiune constant pe bobina si un tip de incalzire constant.
Avantaje:incalzire mai rapida.procentul de material oxidant mai mic,temperature constanta,diferente minime de temperature pe sectiunea semifabricantului
Alegerea utilajului pentru deformarea plastic
Criterii:
-tehnologia optima d.p.d.v economic
-seria de executie
-capacitatea de productie
-pe ciocane matritare
-pe maxiprese
-pe piesele cu surub si frictiune
A materitare pe ciocan
-piesele care se matriteaza pe ciocane se pot clasifica pe baza configuratiei si a elementelor fundamentale forma liniei de separate,forma piesei forjate in plan,raportul
lungimii piesei fata de latimea ei mijlocie si forma axei princiapale a piesei forjate in plan.
Pe baza acestor criteria piesele care se matriteaza pe ciocan se impart in:
-piesele forjate cu axa dreapta
-piese forjate cu ax indoit
Debavurarea pieselor matritate
Prin debavurare se intelege indepartarea bavurii exterioare sau interioare a piesei matritate,prin taiere.Debavurarea se face la cald sau la rece in functie de marimea
piesei si calitatea materialului.

2.3.4 Fixarea semifabricantulelor pe ciocane si prese

-Fixarea si reglarea sculelor pentru deformarea plastic pe masinile de forjare matritare este specifica utilajelor respective.
-Ciocanelor matritare le este specifica fixarea si centrarea semimatritelor prin pene de stranger si centurare pentru pozitionare.
-M.F.O-urile au partile si poansoanele de lucru fixate in suporti speciali.
-Fixarea profilelor si poansoanelor de lucru in suportii de scule.

-Pe presale cu frictiune-pastilele de lucru se fixeaza cu bride.Semimateriale se fixeaza si centreaza cu pala de stranger si pana de centrare in berbec.
-Fixarea si reglarea sculelor de matritare pe utilaje sunt de foarte mare importanta pentru calitatea pieselor ce se executa.
-Dispozitivele de incalzit au in constructive diferite tipuri de arzatoare in care se realizeaza si amestecul aer.
-Controlul temperaturii thermocron.
-Mentinerea temperaturii necesare la scule pe toata durata lucrului se realizeaza prin reincalzirea lor in pause de lucru.
Amplasarea utilajelor ,fluxuri tehnologice
Amplasarea utilajelor din sectia forja se face pe asa numite linii tehnologice de matritare,astfel incat procesul tehnologic pentru realizarea diferitelor repere sa
realizeze un flux continuu.
Etapa de deservire a unui aliaj,functiile operatiilor din echipa
Echipele de deservire din secia de forja sunt organizate pe linii tehnologice:
a)linia tehnologica de forjare libera
b)linia tehnologica de matritare formata de regula din utilajul de incalzire
La forjarea libera in functie de marimea utilajului de deformare,tipul ciocanului de forjare,marimea piesei si complexitatea tehnologiei ed forjare,echipa are
rumatoarea consituire:
-un forjar si un muncitor
-unul sau doi forjari
-unul la cuptor
-unul la masina de forjare.
Tehnologii special de forjare-matritare
1.Matritarea din doua directii de deformare:
-piesele care reclama o aseamenea tehnologie sunt flanseke cu fusa pentru axele cardan.

Utilaje de matritare special pentru realizarea acestor piese sunt:

-maxipresa cu dispozitiv hydraulic
-M.F.O cu deschidere orizontala
2.Extrudarea axelor planetare,pinioanelor clibdruce
-ciocan electrohidraulic 6900kg*m

3.Forjarea radial a tevilor semiaxe si axelor in trepte.

Comanda miscarii capului de prindere si a deplasarii ciocanelor fata de axa masinii este data de un tambur sau de o sanie de comanda.

Atelierul de matritare
Oteluri folosite :
- Matritele pentru deformare la cald a materialelor si aliajelor lucreaza in conditii dificile datorita temperaturilor si presiunilor de lucru inalte
-Matritele pentru ciocane se executa din oteluri mediu aliate
-Matritele pentru prese si masinile de forjat se executa din oteluri rezistente la socuri termice
-Otelurile utilizate trebuie sa contina in structural or si carburi aliate cu CR si W.
Procesul ethnic de executare a matritelor
Marea diversitate a tipurilor de matrite ridica diverse problem de executie.Din acesta cauza matritele se executa in atelierele cetralizate cu dotare tehnica
corespunzatoare si specialist cu experienta.
Din punct de vedere al executarii,fazele tehnologice realizarii matritelor sunt urmatoarele:
1. Recoacerea blocurilor pentru matrite Realizarea unor suprafete plane prin rabatereTrasarea conturului cavitatilor si a partii de fixarePrelucrarea blocurilor prin
aschiereTratamentul termic final--?Slefuirea si lustruirea partilor active ale matritelor
Trasarea-are derept scop sa marcheze contururile cavitatilor.
Prelucrarea prin aschiere-se face firenetiat,in functie de forma cavitatii matritei unde se realizeaza forma cavitatii.
Tratament termic final-calire urmata de revenire.
Finisarea suprafetelor active este ultima operatie,ce consta in slefuirea si lustruirea cavitatilor matritei.
Cauzele uzurii matritelor si remedierea lor
In primul rand,depozitarea lor trebuie sa se faca in locuri special amenajate s acoperite,fara a se aseza direct la solmavand gravurile unse cu vaselina sau uleiuri,iar
manipularea se face cu macarale.Montarea materialelor trebuie sa execute cu atentie deosebita,in asa fel incat sa se asigure rigiditatea cat mai ridicata.Ungerea
matritelor trebuie sa se execute cu atentie deosebite in asa fel incat sa se asigure o rigitate cat mai ridicata,ungerea materialelor in timpul lucrului are ca scop
micsorarea frecarii dintre metal si scula.

Modificarea dimensiunilor locasurilor de matritare depend de foarte multi factori dintre care putem enumera:
-marimea fortelor de deformare
-materialul matritei
-calitatea piesei matritate
-oxizi proveniti de la incalzirea semi-fabricantului
-temperaturi de reglare
-calitatea suprafetelor partilor active
-lubrifiantul folosit

III SECTOARE DE TRATAMENTE TERMICE

Organizarea,activitatile de baza si utilaje necesare efectuarii tratamentelor termice.

Definire,caracterizare:
Tratamentele termice si termochimice sunt procese tehnologice de prelucrare la cald a metalelor si aliajelor.Prin tratament termic,conform STAS 2500/1-80 se intelege
succesiunea de operatii,care implica incalzirea si racirea in conditii determinate ale unui aliaj.

Temperatura de incalzire se determina experimental sau se alege din standardul materialului respective in functie de operatia de tratament termic care se efectueaza.
Durata de mentinere la temperature de incalzire depinde de conductibilitatea termica a otelului.
Clasificarea tratamentelor termice si termochimice: se efectueaza dupa specificul transformarilor in stare solinda.
Tratamente termice de recoacere:recoacerea conform STAS 2500/4-80 este tratamentul termic care suporta o incalzire si o mentinere , urmata de o racier cu o anumita
viteza urmarind realizarea unui echilibru structural.
Recoacerea de recistalizare nefazica:
Tratamente termince:
-recoacerea pentru detensionare
-recoacere pentru recistalizare
-recoacerea pentru omogenizare
Recoacerea de detensionare:

Material
Otelel carbon
Fonta cenusie
Cupru
Alama
Bernuziu
Aluminiu
Aliaje de aluminiu termale

Temperatura de tratament
550-680
430-600
150-170
200-270
200
150
280-240

Durata mentinerii(orientativ)
2,4
0,5-5
0,5
1,0
1,0
0,5
2,0-5

Recoacerea pentru recristalizare-se aplica produselor deformate plastic la rece cu scopul de a obtine niste generatii noi de graunti care sa elimine efectele ecrisarii,sa
realizeze proprietatile cerute.
Recoacerea pentru omogenizare este un tratament termic ce consta din incalzire lenta si mentinere indelungata la temperature apropiata de cea de topire.

Legenda:
1.elevator
2.masa incarcare
3.cuptor
4.masa descarcare
5.basculatoare pentru descarcare
6.container
7.retur cosuri
In figura 3.6 este prezentata schema unui cuptor folosit pentru tratament de omogenizare,recoaceri cu transormari de faza in stare solida->la aceasta grupa de
tratamente incalzirea se efectueaza deasupra temperaturii de transformare de faza si ca urmare faza cu transformare de faza se aplica la foarte multe produse din
oteluri.In functie de temperature de incalzire si de viteza de racier,deosebim urmatoarele tipuri de recoacere cu transformare de faza:
1.recoacerea completa

2.recoacere izoterma

In figura 3.7 se da schema unui cuptor universal

Legenda:
1.conveior retur platouri
2.ascensor retu
3.conveior incarcare
4.ascensor incarcare
5.masa incarcare
6.cuptor pentru incalzire
7.carucior basculater
8.schip pentru ridicare
9.bazin cu ulei
10.masa de incarcare

11.banda transportoare
12.bazin cu apa
13.camera de transfer
14.masa de incarcare
15.conveior
16.cuptor de revenire

17.masa de revenire
18.carucior de descarcare
19.conveior de descarcare
20.cuptor de normalizare

Calirea in doua medii-consta in incalzirea pieselor deasupra linei AC3,mentinere un anumit timp pentru omogenizarea temperaturii de sectiune si racier in doua mediiprimul cu o viteza mai mica,structura care se obtine este martensita.Calirea in trepte consta dintr-o incalzire ca mai sus si racier in modul urmator:
-de la temperature de austenitizare,racier intr-o baie de ulei cald,metale sau saruri topite
-racire pana la temperature ambianta in al dolea mediu cand are loc transformarea martensitica simultan in toata masa
Calirea izoterma-este tratamentul termic de transformare izoterma a austenitei la temperature sub cea de formare a partitiei si deasupra celui de formare a matrtensitei.
Calirea superciciala este de fapt o calire a stratului la suprafata pe o adancime de 0.55mm.
Calirea superficial prin inductie-consta in incalzirea stratului superficial cu curenti de medie sau inalta frecventa.O instalatie de calire prin curenti de inalta de
frecventa este prezentata in fig 3.8.

Legenda: 1.roata dintata

2.suport
3.reductor
4.motor
5.inductor mobil
6.sistem hydraulic pentru deplasare longitudinal
7.sistem hydraulic pentru deplasare transversal
8,9 ulei de calire

Tratament termic de revenire:

-revenire joasa
-revenire medie
-revenire inalta
Se efectueaza revenire pentru detensionare in scopul eliminarii tensiunilor interne provenite de la turnare,prelucrate la rece sau sudate la pise ca:suporti
,carcase,furci,osii din OT.
Tratamente termo-chimice:se intelege tratamentul de modificare al compozitiei chimice din straturi superficial al pieselor din otel si fonta prin absorbtie sau difuzie in
aceste straturi dal unor elemente metalice sau nemetalice.
Cementarea
Este tratamentul termo-chimic care consta din imbogatirea cu carbon a stratului superficial al pieselor din otel cu continut scazut de carbon,prin incalzirea si
mentinerea acestora la o anumita temperature.
Nitrurarea
Este tratamentul termo-chimic care consta in imbogatirea cu azot a stratului superficial al pieselor din otel si fonta prin incalzirea si mentinerea acestora la temperature
inferioara domeniului de transformare intr-un mediu capabil sa puna in libertate azot active.Temperatura de nitrurare este intre 500550 grade , iar mediul poate fi
gazos.

Legenda:
1.termocuplu
2dispozitiv pentru sustinere
3.caramida refractara
4.resistor
5.retarta
In figura 3.12 este prezentat un cuptor vertical pentru nitrurarea fazoasa.Dupa nitrurare nu se mai aplica alt tratament.Sratul nitrurat are duritatatea ridicata,rezistenta
buna la oboseala,la uzure si rezistenta buna la coroziune

Legenda:
1.creuzet din otel refractar
2,termocuplu
3.rezistenta metalica
4.strat termoizolant
5.capac rabatabil
Acoperiri glavanice:
-calitate superioara a suprafetei obtinute

-pret de cost redus

Depunerea electrochimica a unui metal se efectueaza in urmatoarele scopuri
-imbunatatirea aspectului
-protectie contra mediului ambient
-obtinerea unui strat metallic cu anumite caracteristici fizico-mecanice speciale
Pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii stratului protector:
-pregatire mecanica
-degrasare: cu dizolventi organic,alcalina,electrochimica
-decalarea:chimica,electrochimica
Acoperiri galvanice
Domeniul de utilizare:cromul are urmatoarele aplicatii in vanometrica:
-scop decorativsi protector
-decorativ in industria autovehiculelor,a bunurilor de larg consum,electrotehnica
-pentru marirea rezistentei la uzura a pieselor de masini si a aparatelor care in exploatare sunt supuse uzurii:matrite,stante,cilindrii,gementi de pistoane de la motoare
cu ardere interna,roti dintate,bolturi,stifturi etc.
Rezistenta ridicata la coroziune se datoreaza formarii unei particule passive de oxid de crom.Este atacat de acidul sulfuric cald si de agentii halogenati
Tehnologie de aplicare
Rezistenta atat a cromarii decorative cat si a cromarii dure,comporta realizarea a trei depuneri successive de cupru ,nichel,crom.Depunerea electrolitica de
cupru,cuprarea se face intr-o baie electrolitica pe baza de:cianura de cupru,hidroxid de sodium,cianura de sodium.Stratul de cupru depus are grosmimea 2025mm,timpul de depunere este 30 min.In functie de tipul cromarii , decorative sau dure se depune in ultimul strat astel:
-pentru cromare decorative
-pentru cromare dura
Tehnologia de aplicare
Cadmiere: Domeniul de utilizare:cadmierul se foloseste in industria pentru protejarea pieselor din otel sau fonta destinate a functiona in climat tropical sau in
atmosfera masiva.
Caracteristici:este un metal cu aspect alb-argintiu ductile si usor sudabil.In climat temperat in special in industrie,daminul este inlocuit cu zincul care este mult mai
eficace si mai economic.
Cuprarea
Domeniul de utilizare:se foloseste ca strat intermediary la acoperirile protector-decorative cu Cu-Ni-Cr in industria autovehiculelor . a bunurilor de consum,alimentara
si galvano-plastic.
Plumbuirea
Domeniul de utilizare:se utilizeaza in industrie pentru protejarea pieselor metalice care functioneaza in atmosfera cu continut ridicat de SO2,SO3 sau particule de
H2SO4.La depunere pe zinc,argint,nichel,este necesara o prealabila cuprare.
Caracteristici:metal moale cu rezistenta ridicata la coroziunea chimica.

Tehnologia de prelucrare a rotilor cilindrice

1.Prin metoda copierii (figura 7)
Pentru prelucrarea rotilor dintate cu dinti drepti si inclinati cu ajutorul frezelor disc-modul si deget modul.Aceasta metoda este utilizata numai pentru productia de
unicat si se materializeaza pe dintele semifabricantului.In acest scop profilul taisului dintelui se executa identic cu golul dintre doi dinti alaturati ai rotii.
Este de remarcat faptul ca metoda poate fi folosita cu success,fara a prejudicial precizia,pentru operatiile de degrosare pentru inlaturarea adaosurilor de material,in
cazul cand rotile dintate sunt de module mari si in cazurile cand aceste roti sunt obtinute prin turnare,datorita acestei forme

Lucrari executate pe masinile de frezat

Pe masinile de frezat cu axe orizontale si vertical se pot realize un numar important de operatii cum ar fi:
-prelucrarea suprafetelor plane(orizontale,vertical sau inclinate).
-prelucrarea suprafetelor in trepte
-prelucrarea canelurilor si a canalelor de pana
-terezarea
1.Frezarea suprafetelor plane orizontale
Se poate efectua pe masini de frezat orizontale cu ajutorul frezelor cilindrice fig (3a) sau pe masini de frezat vertical cu freze frontale.
Dupa forma geometrica frazele se impart in:
-freze cilindrice,dintii sunt disuse pe partea cilindrica
-freze clindro-frontale,cu alezaj sau cu coada,dintii sunt dispusi pe fata clindrica si cea frontala.
-freze frontale,dintii sunt dispusi numai pe partea frontal
-freze disc,latimea este relative mica fata de diametru.Acestea pot fi prevazute cu taisuri numai pe partea cilindrica sau sip e cele doua fete laterale.
-freze unghiulare,dintii sunt dispusi pe suprafata lateral a unui triunchi de con

Pentru ca rectificarea sa aiba loc in cele mai bune conditii,la alegerea sculelor abrasive se vor vedea in vedere:
-natura granulelor abrasive si a liantului
-granulatia si duritatea corpurilor abraziv
Operatii de prelucrare prin rectificare
Principalele operatii de rectificare sunt:
-rectificarea supraferelor plane
-rectificarea rotunda interioara
-rectificarea suprafetelor profilate
-rectificarea filetelor
-rectificarea rotilor dintate
Rectirifarea suprafetelor plane
Se foloseste la prelucrarea suprafetelor rugoase,degrosate anterior prin rabatere sau frezare si la prelucrarea materialelor dure sau cu adios mic.

Strunjirea racordarilor,degajarilor si retezarea

Strunjirea racordarilor se face de obicei cu cutite cu cap ingustat,a caror varfuri sunt rotunjite cu raza egala cu raza de racordare a piesei.Strunjirea degajarilor de
diferite forme se realizeaza cu ajutorul cutitelor cu cap ingustat,de forma corespunzatoare,folosind avansul transversal.In cazul canalelor mai late decat lungimea
taisului cutitului se fac doua sau mai multe intrari cu avans transversal si una de finisare cu avans longitudinal(figura7).
Strunjarea conica
Se poate realize prin mai multe metode in functie de lungimea piesei,marimea conicitatii si suprafata pe care se executa.

Strunjirea cilindrica interioara

Se executa in conditii mai grele deoarece aschia ramane in interior mai mult timp si transmite caldura.
-evacuarea caldurii este impiedicata de grosimea peretelui piesei;
-racirea fortata cu lichid se face incomod
-lungimea de prindere in consola a sculei este mai mare
In consecinta uzura sculei si posibilitatea aparitiei vibratiilor este mai mare.

Strunjirea suprafetelor frontale

Se executa prinzand piesa:
-intre varfuri
-in universal 3,4 bacuri sau in platou cu bacuri indepentente

TEHNOLOGIA PRELUCRARII PRIN ASCHIERE LA PRELUCRAREA

REPERELOR SI SUBANSAMBLURILOR DIN CONSTRUCTIA DE MASINI
In cadrul tehnologiilor de prelucrari mecanice se vor studia urmatoarele operatii:
STRUNJIREA
-Procedee de prelucrare a diferitelor tipuri de suprafete cilindrice
-Se vor studia operatiile de strunjire a pieselor de diferite tipuri
-Se va acorda atentie cunoasterii tipului de scule utilizate
RECTIFICAREA
-Procedee de rectificare a diferitelor suprafete pe masini de rectificat la o calitate precisa a rugozitatii acestora.
-Se va urmari modul de control al calitatii suprafetelor prelucrate
RABOTAREA SI MORTEZAREA
-Masini de mortezat roti dintate
FREZAREA
-Procedeu de realizare a diferitelor suprafete.
-Se va urmari prelucrarea rotilor dintate cu dinti drepti si inclinati pe freza
BROSAREA
-Procedee de realizare a diferitelor suprafete prin brosare
ALEZAREA
-Se vor umarii caracteristicile sculelor de alezat flosite la prelucrarea piselor de tip bucse.
HONUIREA SI LEPUIT
-Masini de honuit si lepuit,regimuri de lucru,fixarea pieselor pe masini,racier,ungere.
SUPERFINISAREA
-Regim de lucru,scule folosite,rugozitate.
SEVERUIREA
-Oteluri folosite,rugozitate
TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A PIESELOR TIP ARBORE
Obtinerea si alegerea semifabricantelor
Deformarea si indreptarea
Fixarea semifabricantului in vederea prelucrarii
Tehnologia gaurilor de centrare
Strunjirea suprafetelor frontale
Prelucrarea palierelor si manetoanelor
Tratamente termice
Tehnologia de rectificare
Echilibrarea static si dinamica
Controlul dimensional final

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A ROTILOR DINTATE

Metode si procedee de obtinere
Materiale folosite
Prelucrarea suprafetelor exterioare si interioare
Tratamentele termice aplicate materialelor diferite

Finisarea danturii rotilor dintate

Verificarea elementelor rotii dintate si mijloacele folosite in acest scop
Prelucrarea rotilor dintate clinindrice cu dantura dreapta/inclinata
Prelucrarea danturii in arc de cerc,respective arc de epicicoida alungita
Masini de rectificat roti drepte cilindrice cu dantura dreapta prin rulare
Tehnologia rotilor dintate conice cu dantura dreapta
TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A REPERULUI BIELA CU CAPAC
Semifabricate pentru biela
Tehnologia de prelucrare a planului de fabricatie al reperului
Frezare ,Gaurire
Finisarea bielei
Echilibrarea bielei
Sortarea pe tipodimensiuni
Controlul formei , dimensiunilor,paralelismului
STRUNJIREA
Reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere cu cea mai larga frecventa de utilizare,fiind metoda de baza pentru obtinerea corpurilor de revolutie.In constructia de
masini piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere insemnata.
Prinderea semifabricatelor pe stung
Prinderea semifabricatelor , de forme si dimensiuni diferite precum si executarea unor lucrari special,impune ca strungul sa fie echipat cu anumite accesorii.Acestea
pot fi grupate in dispositive de prindere si centrare a semifabricantului,roti de schimb pentru filetarea si garniture cheii.
RECTIFICAREA SUPRAFETELOR PROFILATE
Se poate executa cu pietre abrasive profilate,cu pietre obisnuite prin copierea profilului de pe un port-program cu ajutorul unui dispozitiv de urmarire.
Rugozitatea suprafetei la rectificare:netezimea suprafetei prelucrate este determinate de duritatea zgarieturilor pe unitatea de suprafata.Astfel,daca pe una si aceeasi
latime l1 a suprafetei se produc mai multe zgarieturi , inaltimea urmelor lasate pe piese se micsoreaza de la H1 la H2
Rectificarea este caracterizata de temperature mari in zona de aschiere deoarece granulele abrasive trec prin adaosul de prelucrare cu forte de frecare mari,din acest
motiv aschiile detasate se obtin sub forma de scanteie sau picaturi incandescente,in care la microscop se pot observa linii de alunecare,ceea ce dovedeste ca aschierea
s-a produs cu deformatii plastic prealabile, in timpul rectificarii pe masura tocirii taisurilor granulelor abrasive,fortele de aschiere tind sa smulga granulele din
liant.Daca corpul abraziv are o duritate redusa ,granulele tocite continua procedeul de abraziune->autoascutirea sculei abrasive.In acest caz discul poate lucre continuu
, pana cand autoaschierea afecteaza cota sa de reglaj fata de piesa si alterneaza forma sa geometrica.
Tipuri de corpuri abrasive standardizate
Rectificarea rotunda exterioara: Se foloseste la prelucrarea suprafetelor cilindrice pe masini de rectificat rodund intre carfuri sau fara centre,precum si prelucrarea
suprafetelor conice pe masini de rectificat universal.
Rectificarea fara varfuri se poate realize cu:
-avans longitudinal
-avans transversal
BROSAREA
Este procesul de prelucrare la care aschierea este executata de o scula prevazuta cu un nr mare de dinti,care detaseaza materialul prin atac succesiv in cursul unei
singure miscari relative fata de semifabricant.Indepartarea adaosului de prelucrare se realizeaza in mod obisnuit la prelucrare.Miscarea principal este reactilinie sau
circular ,elicoidala,executata de scula sau semifabricant.
Caracteristica procedeului de brosare o constituie inlocuirea miscarii de avans,necesara indepartaii adaosului de prelucrare,cu seciunea succesiva a unor taisuri cu
suprainaltare in sensul adancimii stratului de aschiere.Astfel avansul se fixeaza in constructia brosei si nu poate fi modificat pentru o brosa data.

Brosa se constituie in functie de caracteristicile suprafetei de prelucrare,procedeul de prelucrare prin brosare este efficient in productia de serie unde costul relativ
mare al sculei se amortizeaza,acest domeniu de utilizare este recomandat si de productivitatea ridicata a procedeului,precum si de durabilitatea mare a taisurilor sculei
care de obicei asigura prelucrarea unui nr mare de piese in limitele stranse de tolerant.Datorita productivitatii sale ridicate se ca urmare a asigurarii unei precizii
dimensionale de forma si de pozitie superioara altor procedee de prelucrare asemanatoare,brosarea are o dezvoltare tot mai mare,prelucrarea prin brosare a unei
suprafete sa se realizez intr o singura trecere , intr o perioada de timp foarte mica,ceea ce corespunde unei productivitati foarte ridicate a operatiei.
Operatiile de brosare se impart in 2 mari categorii in functie de pozitia suprafetei prelucrare
-brosari interioare
-brosari exterioare
Clasificarea broselor:
a)dupa traictoria miscarii de aschiere
b)dupa modul de socilitar
c)din punct de vedere constructive avem:brose monobloc,din mai multe bucati,cu dinti aplicati
d)in functie de materialul partii aschiatoare:brose cu partea active din otel rapid sudata cap la cap cu partile de fixare-ghidare , construite din otel si aliat sau
nealiat,brose cu partea active din otel rapid prinsa cu filet de cele 2 capete de prindere si ghidare
e)dupa procedeul de prelucrare
O problema principal care trebuie abordata de la inceputul proiectaii si de a carei rezolvare depinde contructia,tehnologia de executie si de exploatare a brosei,o
constituie alegerea schemei de brosare.
Schemele de brosare sunt:

-brosarea progresiva se elimina o serie de dezavantaje ale brosarii dupa profil.Chiar daca brosa progresiva este mai dificila decat cea dupa profil.Brosa progresiva
prezinta urmatoarele avantaje:
-suprainaltarea radial relative mare
-apasarea specifica mica
-sectiunea aschiei mica
-lipsesc canalele de fragmentare a aschiilor
-lungimea brosei se micsoreaza
Dintii sunt de forma unor caneluri dreptunghiulare sau dinti canelati in arc de cerc,dinti poligonali

Procedee de realizare a diferitelor suprafete

-Brosarea suprafetelor interioare cilindrice:

Masini de brosat
Aceste au o construnctie simpla, in structural or existand numai lantul cinematic principal,neexistand lanturi cinematice de avans.Structura masinilor de brosat se
completeaza cu lanturi cinematice auxiliare,numarul si complexitatea lor stabilind gradul de automatizare al masinii:
Clasificarea masinilor de brosat:
-dupa directia miscarii principale de aschiere
-dupa felul suprafetei prelucrate
-dupa gradul de automatizare
-dupa destinatie
-dupa caracterul miscarii principale de aschiere
ALEZAREA
Este operatia de prelucrare prin aschiere a gaurilor,alezajelor cilindrice sau conice in scopul maririi preciziei dimensionale si a imbunatatirii rugozitatii
suprafetei.Pentru atingerea acestor scopuri adaosul de prelucrare poate alezare este de maximul 0,3 mm, valoarea lui depinzand de marimea alezajului si natura
materialului prelucrat.Astfel avansul pe rotatie la alezarea unei gauri de un anumit diamentru,intr-un anumit material este superior celui adoptat la burghiere,totusi
grosimea aschiei rezultate prin alezare va fi mult mai mica deoarece alezoarele sau un numar mai mare de dinti si unghirui de atac mai mici decat burghiele.
Alezoarele sunt scule de finisare care asigura obtinerea unor alezaje cu dimensiuni ce se incadreaza in clasele de precizie IT 7-9.Printr-o stabilire adecvata a adaosului
de prelucrare,a gemoetriei sculei si a regimului de aschiere,se poate obtine o calitate foarte buna a suprafetei plreucrate , valoarea pasametrului Rc->0,25 minim.
LEPUIREA
Este metoda de netezire folosindu-se granule abrasive aflate in suspensie intre piesa de prelucrat si dispozitivul de lepuit prevazut cu o contra piesa din fonta.Prin
lepuire se urmareste imbunatatirea preciziei dimensionale,iar prin tesirea microasperitatiilor suprafetei in contact,se imbunatateste calitatea suprafetei
prelucrate.Procedeul de lepuire este o prelucrare cu material abraziv pentru finisarea care se rostogoleste si aluneca intre piesa si un support metallic,in prezenta unui
lichiid aliant,sub actiunea unor miscari mecanice sau manual care se cer a fi cat mai complexe.In miscarea lor granulele abrasive sunt supuse unor actiuni de frecare ,
presare si strivire.Procesul de prelucrare prin lepuire se executa prin intermedierea amestecului abraziv de lepuire si a sculelor de lepuire,care au forma suprafetei de
prelucrat.
Materiale prelucrate prin lepuire
-otelri de cementare si aliate
-oteluri nitrurat

-piese cromate dur

-carburi metalice
-oteluri netratate
-fonta
-bronzuri si Sn si Al
-alame
-materiale ceramic
Materialele abrasive folosite frecvent la lepuire:
-electrocorindonul
-carbura de siliciu
-diamantul industrial
HONUIREA
Este o operatie de finisare a suprafetelor cilindrice interioare mai rar exterioare sau plane,cu ajutorul unor bare abrasive,franulatie fina , montata pe un cap
specil,extensibil,ce primeste de la axul principal al masinilor o miscare de rotatie si una de reactilinie alternative in prezenta lichidelor de ungere-racire.
SUPRAFINISAREA
Este un procedeu de micronetezire cu bare abrasive de granulatie foarte fina,cu miscari de lucru foarte complexe cu viteze de aschiere si presiuni reduse in prezenta
unui lubrifiant abundant de o anumita vascozitate
Scopul principal este de a obtine:suprafete netede,obtinerea unei suprafete
Suprafetele pieselor ce se suprafiniseaza pot fi cilindrice , plane si profilate.
La prelucrarea axelor piesa executa miscarea de rotatie cu o viteaza periferica de 15-25 m/min iar sculele abrasive au simultan o miscare de oscilatie II si o miscare de
avans II.

SEVERUIREA DANTURILOR
Danturile executate din material cu rezistenta la rupere mai mica de 80100daN/mm li se poate aplica severuirea in scopul imbunatatirii calitatii suprafetei.In
principiu ,procedeul consta in angrenarea fara joc a rotii de prelucrat cu several,acestea fiind dispuse cu axele incrucisate,astfel ca intre flancurile sculei si piesei apare
o miscare relative,in directia longitudinal,care este miscarea principal de aschiere.Viteza de aschiere v,reprezinta diferenta dintre vitezele periferice ale celor doua
elemente:scula si presa.Contactul dintre flancurile sculei si semifabricantului are loc intr-o zona restransa si de aceea aschiile au seciunea foarte redusa.Unghiul de
degajare al muchiilor sculei este nul,iar cel de asezare foarte mic,ceea ce face ca procesul de aschiere sa se aproprie de un process de razuire.Ca urmare prin sevuire se
pot detasa doar adaosuri mici de prelucrare,suficiente pentru imbunatatirea calitatii suprafetei.Muchiile taietoare ascutite ale sculei,aschiile fine ce se detaseaza si
lichidul de ungere utilizat asigura obtinerea unei rugozitatii,in acelasi timp se poate imbunatati si precizia danturii , indeosebi prin reucerea bataii radical.
Sevuirea se remarca prin productivitatea sa deosebita mai cu seama in cazurile unor adaosuri de prelucrare foarte mici.De aceea, metoda a fost extinsa si in cazul
rotilor dintate calite a caror precizie necesara nu impune rectificarea.

Fabricarea arborilor cotiti

Materialele utilizate pentru executia arborilor cotiti trebuie sa asigure rezistenta acestora,atat I auzura cat si la solicitarile variabile de incovoiere si torsiune ce apar in
cursul functionarii.Aceste conditii sunt satisfacute de otelurile carbon de calitate OLC45,otelurile aliate de cementare sau nitrurare si dontele cu grafit nodular ori
aliate cu crom si cupru.
Prelucrarea danturilor cilindrice
Pentru un dinte al unei roti dintate cilindrice curba generatoare se obtine prin intersectia flancului cu o suprafata frontal,iar curba directoare prin intersectia acestuia cu
un cilindru coaxial cu roata respective.In cazul rotilor dintate evolventrice generatoarea este o evolventa,iar directoarea o dreapta paralela cu axa rotii in cazul danturii
drepte si o portiune dintr-o elice cilindrica,in cazul danturii inclinate.
Frezarea danturilor cilindrice cu freze profilate
Frezarea prin copier a danturilor cilindrice cu dinti drepti sau inclinati se aplica in urmatoarele cazuri:danturi de modul foarte mare,interioare sau exterioare,executate
in serii foarte mici sau unicate,danturi in V fara degajare si danturi nepretentioase ca precizie.Se utilizeaza masini de frezat universal sau masini de frezat prin
rulare,echipate cu dispositive special.Danturile in V atat cilindricve cat si conice,se executa pe masini special.
Frezarea danturilor cilindrice cu freze-melc modul
In present cea mai raspandita metoda de prelucrare a danturilor cilindrice este frezarea cu freze melc,ce are la baza generarea evolutie ca infasurare a pozitiilor
successive ale unor muchii taietoare,dispuse pe o elice cilindrica.Prin rotatia sculei ,aceste muchii primesc o deplasare aparenta,corelata cu rotatiea piesei,infasurand
astfel profilul evolventic.
Mortezarea danturilor cilindrice cu cutitul roata

Prelucrarea danturilor interioare este unul din principalele domenii de utilizare mortezarii cu cutitul roata.In functie de materialul si modulul danturii,prelucrarea se
executa in una, doua sau 3 treceri.Peste avansul circular intermediar, obtinut prin rotatia sculei cu turatia n,se suprapune avansul radial de patrundere a sculei s.r.