Sunteți pe pagina 1din 8

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Referat la disciplina Teoria si practica


in alte ramuri sportive- TENIS

Recuperari ale nevralgiilor post traumatice la nivelul nervului sciatic.

Coord Prof: Ene Voiculescu

Student, anul I.
Andriescu Simona- Kinetoterapie.

Recuperari ale nevralgiilor post traumatice la nivelul nervului


sciatic
Nevralgie:
durere provocata de o iritatie sau de o leziune a unui nerv senzitiv. durerea evolueaza, in general,
prin crize destul de intense, dar intre crize poate persista un fond dureros.
Diferitele tipuri de nevralgie se clasifica dupa localizarea lor in:
- nevralgia faciala provoaca o durere supraacuta in zona controlata de catre nervul trigemen. Ea
afecteaza, in principal, obrazul, pleoapele superioare si, de cele mai multe ori, maxilarul superior. Ea se
produce de o singura parte si este adesea provocata de o stimulare a unei zone particulare a fetei.
- Nevralgia interstitiala intervine de ambele parti, dar urmeaza traiectul de inervatie cutanata care taie
oblic coastele.
- Nevralgiile prin iritaria nervilor membrelor coboara in lungimea unei benzi stramte pana la
extremitatea membrului: nevralgia cervicobrahiala in membrul superior, nevralgia crurala si sciatica in
membrul inferior

Simptomele de nevralgie sciatica:


Criza apare frecvent dupa efort fizic de intensitate mare (ridicarea de greutati) si/sau dupa expunere
indelungata la frig si la umezeala.
Initial, durerea este localizata la nivel lombar, apoi coboara pe fata posterioara a fesei, coapsei si
gambei, pana la calcai si degete. Suferinta poate fi accentuata de tuse, stranut, mers, dar si in pozitia
sezand si in timpul noptii. Hernia de disc este cauza principala a acestei nevralgii.

Simptome subiective
Simptomul preponderent uneori exclusiv l constituie durerea nregiunea lombar, durerea iradiaz n
membrul inferior avnd un traiectcare depinde de rdcina afectat astfel n sciatica L5 durerea
intereseazporiunea posterioar a fesei, faa posterioar a coapsei, faa extern agambei, partea extern
a gleznei, regiunea dorsal a piciorului ajungnduneori pn la haluce. n caz de sciatic S1, durerea
cuprinde partea posterioar a fesei,partea posterioar a coapsei i gambei, tendonul lui Achile, clciul
iregiunea plantar.Aceast topografie a iradierii durerii nu este totdeauna aa decomplet astfel nct
nu putem s precizm rdcina afectat numai pebaza descierii durerii de ctre bolnav.Bolnavul acuz
deseori parestezii (amoreli, furnicturi) n membrulinferior avnd o topografie similar cu cea a
durerii; rareori prininterogatoriu aflm c bolnaviil prezint i tulburri sfincteriene minore. n sciatica
prin conflict disco-radicular care prezint situaia cea maifrecvent, durerea se calmeaz prin repaus, n
special repaus la pat astfel nct deseori bolnavul se poate odihni n timpul nopii; eforturile i
micriledin timpul zilei, tusea i strnutul mresc intensitatea durerii.

Simptome obiective
Examinnd bolnavul care se afl n picioare constatm o atitudineantalgic mai ales n cazul sciaticii
prin hernia discului L4 - L5, trunchiulfiind nclinat ctre partea opus celei dureroase; se remarc o
tergere alordozei lombare, o scolioz (consecutiv poziiei antalgice amintite) icontractura unilateral
a musculaturii vertebrale sacrolombare.Micrile coloanei vertebrale sunt extrem de dureroase i mai
alesflexia anterioar a trunchiului i nclinarea lateral ctre partea dureroas.Mersul obinuit de regul
nu este afectat n schimb se observdificulti n mersul pe vrfuri (semnul "poantei" sugestiv pentra
sciatica S1)sau mersul pe clci (semnul "talonului" din sciatica L5).Examinnd bolnavul n decubit
dorsal se constat prezena semnuluiLaseque (ridicarea membrului inferior ntins provoac o durere vie
acoapsei i a gambei); prin aceast manevr se realizeaz o elongaie anervului sciatic. Pentru a realiza
aceast elongaie prin manevre mai puincunoscute (n scopul evitrii unei participri subiective) se
practicmanevra Laseque inversat; dup ce am fixat n rectitudine cele doumembre inferioare pe
planul patului se cere bolnavului s treac n poziieeznd; n caz de sciatic real micarea este net
limitat de durere.Manevra Brogard i testul Flepping servesc aceluiai obiectiv. n cazul testului
Flepping bolnavul este aezat pe marginea patului cumembrele inferioare atrnnd, iar gamba se
extinde fa de coaps; n cazde sciatic, aceast manevr provoac o durere violent i rsturnarea
coloanei ctre spate. Se realizeaz de asemenea studiul sensibilitii la nivelul membrelor inferioare; se
constat o hipoestezie (scdereasensibilitii cutanate) superficial mai ales pe regiunea dorsal a
picioruluii pe faa extern a gambei n sciatica L5; hipoestezia "n a" estesugestiv pentru compresia
cozii de cal. n sciatica L5 la examenul obiectiv se constat un deficit motor alextensorului halucelui i
a muchilor lojii anteroexterne; n sciatica S1 seobserv mai rar un deficit al muchilor lojii posterioare
a gambei (flexoriplantari). Refexul Achilian poate fi diminuat sau abolit n sciatica S1.Examinnd
bolnaviil n decubit ventral se poate evidenia semnul "soneriei"(DE SE ZE): presiunea spaiului
paravertebral corespunztor disculuipatologic (L4 - L5 sau L5 S1) declaneaz o durere vie, analog
celei decare sufer spontan bolnaviil; se constat uneori hipotrofie muscularsuccednd unui deficit
motor prelungit. n cazul examenului obiectiv al bolnavului cu sciatic nu trebuie omisetuseele
pelviene (vaginal i rectal) acestea putnd depista o tumoare amicului bazin ce poate fi responsabil de
nevralgia sciatic.

1.Generalitati
Lezarea sau compresia nervului sciatic este principala cauza a sciaticii. Nervul sciatic incepe de la
nivelul coloanei vertebrale si se intinde (coboara) pana in partea din spate a fiecarui picior. Sciatica
provoaca durere, amorteala, furnicaturi sau parestezii, tremuraturi si stare de slabiciune a membrului
inferior. Durerea si disconfortul manifestate variaza de la o persoana la alta. Unii bolnavi au
experimenteaza durerea severa, invalidanta, in timp ce altii au simptome mai putin intense. Exercitiile
de stretching care se concentreaza asupra partii inferioare a spatelui si muschilor de la nivelul
picioarelor pot contribui la atenuarea semnelor bolii.

2.Sciatica
Sciatica este un simptom al unei conditii medicale, cum ar fi: hernierea sau alunecarea unui disc
intravertebral,stenoza spinala, boli degenerative ale discului intravertebral, leziuni sau tumori pelvine,
sindromul piriformis (tulburare la nivelul muschiului piriformis situat in zona feselor).
Nervul sciatic controleaza muschii din partea inferioara a piciorului si partea din spate a genunchiului
si este responsabil de senzatiile care se produc in talpa piciorului, partea inferioara a piciorului si partea
din spate a coapsei. Dureera sciatica, progreseaza lent de cele mai multe ori, atunci cand o persoana sta
in picioare sau in pozitie asezat, cand stranuta sau cand rade. Crizele de durere apar adesea, mai ales, pe
timp de noapte. Mersul pe jos si aplecarea pot deveni cauze ale nevralgiei sciatice. Cu timpul, durerea
se poate agrava.

3.Stretching
Exercitiile de stretching (intindere) imbunatatesc flexibilitatea tesuturilor din jurul coloanei vertebrale
si pregatesc musculatura pentru activitatea fizica. Stretchingul muschilor din partea inferioara a spatelui
si ai piciorului afectat pot ameliora compresia exercitata la radacina nervului si pot calma durerea si
disconfortul. Cand se efectueaza exercitii de stretching pentru sciatica, ar trebui sa se evite miscarile
bruste, sariturile si rasucirile si ar trebui ca fiecare miscare sa dureze minim 30 de secunde, cu exceptia
cazurilor in care specialistii ofera alte instructiuni

4.Exercitii
Intinderea tendoanelor genunchilor prespune ca persoana care face exercitiile sa se intinda pe podea, cu
genunchii indoiti si sa ridice un picior in sus, perpendicular pe sol, in timp ce sprijina partea din spate a
coapsei cu mainile.
Genunchiul va fi tras spre piept cu mainile, pana cand se va simti o durere, din cauza intinderii, in
partea din spate a coapsei, iar muschii sunt intinsi la capacitate maxima. Fiecare dintre genunchi va fi
intins timp de 5 minute. Muschii din partea inferioara a spatelui se vor intinde prin aplecari usoare in
spate si reveniri usoare in pozitia initiala

5.Precautii
Este nevoie de sfatul medicului inainte de a efectua exercitii de stretching, daca sunt prezente durerile
de spate. Specialistul poate recoamnda pacientului anumite tipuri de exercitii, potrivite pentru situatia
sa. Tehnica de respiratie corecta in timpul exercitiilor de stretching prespune respiratia naturala (fara a
se tine respiratia), expiratia in timpul derularii exercitiului si inspiratia in timpul fazei de relaxare.
Exercitile de stretching care amplifica nivelul durerii sau provoaca dureri care cobora pe picior ar
trebui oprite imediat.

6. Tratament
Tratamentul este reprezentat de indepartarea cauzei (reparatia chirurgicala a herniei de disc etc.) sau
tratament simptomatic, cum ar fi balneofiziokinetoterapia sau medicatia alcatuita din antialgice,
antiimflamatoare si miorelaxante.
Tratamentul nevralgiilor in medicina traditionala include formule naturiste cu extracte din plante
medicinale, proceduri de acupunctura, termoterapie tibetana si helatioterapie.
In prima faza a tratamentului se urmareste atenuarea durerilor nevralgice, pentru a permite pacientului
sa isi normalizeze activitatile. Terapiile aplicate au in vedere stimularea secretiei de endorfina,
neurotransmitator cu puternice proprietati analgezice. Actiunea endorfinelor in corp este similara cu cea a
morfinei sau a codeinei. Atenuarea dureri va destinde activitatea sistemului nervos si va normaliza functiile
organelor (puseele de durere tensioneaza si influenteaza negativ activitatea tuturor organelor). Structura
ramificatiei nervoase afectate este refacuta cu ajutorul unor plante medicinale cu actiune regeneranta,
tonifianta si revitalizanta. Procesul care a produs alterarea ramificatiei nervoase este stopat, in functie de
natura sa se stabileste si metoda de tratament corespunzatoare.

a. Tratamentul profilactic
Msurile profilactice urmresc ntrirea aparatului musculo-ligamentar, clirea organismului, mrirea
rezistenei la eforturi i evitareafactorilor patogeni.Condiiile de munc sunt deosebit de importante astfel
nct trebuieevitate traumatismele, eforturile exagerate, solicitarea far rost a coloaneilombare (ridicarea de
jos a unor obiecte grele, cu genuchii ntini),expunerea ndelungat la frig etc. n cazurile n care unii
bolnavi de sciatic, prin natura profesiunii lor,articulaia lombo-sacrat este mult solicitat, se recomand
schimbareaprofesiunii.Lombostatul este de un real folos, mai ales la bolnavii care au devieriale coloanei
lombare, ca urmare a dezvoltrii adipoase i a slbirii chingiimusculare abdominale.Tratamentul curativa)

b.Tratamentul igieno-dietetic
Acesta se compune dintr-un regim alimentar cu proteine de calitatea I(carne, brnz, ou, lapte).Va
avea minimum 3 mese pe zi, dar aici se va avea grij larepartizarea meselor n funcie de tratamentul
balnear.Se va evita o alimentatie hipercaloric (glucide n exces) exist riscde supraponderalitate innd
seama de faptul c un pacient, n mod brusc,este obligat s pstreze repaus la pat. n acest regim va
intra i o alimentaie desodat din cauzaantiinflamatoarelor de tip cortizon i indometacin, care rein
ionii de sodiu iimplicit apa.Cum de regul boala respectiv se asociaz cu anemia, serecomand un
tratament antianemic. Tot aici se mai poate recomanda untratament de tonifiere general cu
polivitamine de tipul:
Vitamina B (tractul nervos)
Vitamina E (refacerea muscular)
Vitamina C.

c.Tratamentul medicamentos
Se recomand medicamente analgezice (pentru cuparea durerii) iantiinflamatorii:- aspirin;- indometacin;fenilbutazon;- brufen;infiltraii paravertebrale, epidurale sau peridurale cu hidrocortizon ixilin; n formele
hiperalgice folosim cure scurte (7-10 zile) de prednison(grij la alimentaia desodat).
Se mai recomand:- medicamente decontracturante;- clorzoxazon 750 mg/zi;- mydocalm 750 mg/zi;diazepam 10 - 15 mg/zi.Sunt utile n prima parte a episodului dureros cnd contractura muscularantalgic
menine poziia vicioas.

d. Tratamentul ortopedic
Repaus pe un plan dur (pat tare) timp de 15 - 20 de zile, traciuni imanipulri vertebrale, lombostat.

7. Remedii naturiste
Pentru ameliorarea simptomelor nevralgiilor se poate folosi intern infuzia de coada-calului (2 cesti pe
zi), infuzie de iedera, soc sau cimbru. Se mai pot aplica pe locul dureros comprese caldute cu infuzie de
soc sau decoct din scoarta de ulm. O alta metoda originala este aplicarea pe locul dureros a unei
jumatati de ou fiert tare, dupa ce acesta a fost in prealabil taiat in doua (se aplica partea interna a
jumatatii de ou).

8. Exercitii de recuperare:
Exerciiul 1. Din decubit dorsal cu genunchii flexai la 90, tlpile pepat. Se ncearc mpingerea cu
for a genunchilor n sus n timp cekinetoterapeutul se opune micrii, tot timpul lomba rmnnd n
contactcu patul. Este exerciiul care determin cea mai bun contracie amusculaturii lombare i
abdominale.
Exerciiul 2. Aceeai poziie de plecare, ridic capul, umerii itrunchiul, braele ntinse anterior, pn
cnd palmele ajung deasupragenunchilor. Se revine i se repet. Tonific selectiv muchii abdominali.
Exerciiul 3. Din poziie de cvadrupedie pentru corectarea lordozeilombare, se suge puternic peretele
abdominal i se menine 5 secunde. Serelaxeaz i se repet. Tonific selectiv transferul abdominal.
Exerciiul 4. Se desfaoar n patru timpi, din decubit dorsal cugenunchii flectai la 90 i tlpile pe
pat:- se duce lomba n jos, presnd planul patului. Asistentul controleazplasnd o mn sub lomba
bolnavului;- se basculeaz sacrul i coccisul n sus, lomba rmnnd ns presatpe pat; se contract
izometric fesierii mari;- se ridic capul-trunchiul cu braele ntinse spre coapse;- n mini un cordon
elastic dur de care se trage nspre lateral (minile cupalmele n sus).

Exerciiul 5. Decubit dorsal, genunchii flectai la 90, lipii unul dealtul, bolnavul ncearc s-i duc
lateral spre planul patului. La excursia maxim a micrii se opune rezisten din partea terapeutului,
realizndu-se astfel izometria.
Exerciiul 6. Aceeai poziie de plecare, bolnavul i trage cu for genunchii la piept, iar
kinetoterapeutul se opune.
Exerciiul 7. Decubit dorsal cu membrele inferioare ntinse (semenine activ pozitia delordozant).
Terapeutul ncearc s ridice ambelemembre inferioare, dar bolnavul se opune.
Exerciiul 8. Decubit lateral cu coapsele uor flectate. Terapeutul cu o mn mpinge nainte pelvisul i
cu cealalt trage napoi umrul. Bolnavul se opune acestor fore. Imediat, fr pauz, terapeutul
inverseaz prizele(umr posterior i pelvis anterior) i pacientul se relaxeaz.
Exerciiul 9. Executarea "podului" din decubit dorsal cu genunchiiflectai, sprijin pe umeri-spate i
picioare, se ridic bazinul i lomba (fr sse lordozeze coloana), kinetoterapeutul se opune apsnd pe
cresteleiliace. Astfel se tonific musculatura extensoare lombar.
Exerciiul 10. Din poziia "pod", bolnavul ncearc o rotare a bazinuluila care terapeutul opune
rezisten spre sfritul cursei micrii. Se alterneaz stnga/dreapta.
Exerciiul 11. Din aceeai poziie se face translatarea lateral a bazinului la care, spre sfritul cursei
micrii terapeutul opune rezisten.
Exerciiul 12. Din ortostatism, lng o mas, pacientul se sprijin uor de ea i face o uoar flexie din
olduri meninnd coloana lombardelordozant; kinetoterapeutul cu o mn pe scapul i cu
cealaltanterior, pe creasta iliac opus, mpinge, respectiv trage ndrt. Bolnavul se opune acestor
fore. Se schimb apoi poziia minilor

CONCLUZII.
Nevralgia sciatic este una dintre cele mai frecvente forme dereumatism degenerativ.Apare mai ales
dup vrsta de 40 ani i mai frecvent la brbai.Principalii factori declanatori sunt traumatismele i
suprasolicitareacoloanei lombo-sacrate.Mecanismul principal de producere este deteriorarea
disculuiintervertebral; cele mai frecvent afectate discuri sunt cele L4 L5 i L5 S1.
Durerea i impotena funcional sunt simptomele dominante.Pentru stabilirea diagnosticului se fac
manevre de elongaie ale nervuluisciatic, precum i radiografia standard (fa i profil) a coloanei
lombare.Evoluia este favorabil n majoritatea cazurilor; exist i forme desciatic rebele la tratament.
Tratamentul trebuie s fie aplicat precoce, s fie complex i de lungdurat.Obiectivele tratamentului
sunt:
-calmarea durerii,

-refacerea integral a mobilitii regiunii lombo-sacrate


-prevenirea apariiei altor pusee algice.Tratamentul de recuperare se bazeaz, practic, pe toate tehnicile
balneofizioterapice.

Bibliografie : Sfatul Medicului.ro


www.sribd.com

S-ar putea să vă placă și