Sunteți pe pagina 1din 20

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Elaborarea programului de productie intr-o


ferma vegetala

Realizator:

Profesor coordonator:

Banita Ana Maria Andrea

Dobre Iuliana

An II, seria A, grupa 1310

Bucuresti 2014

Cuprins:

Capitolul I Programul de productie- aspecte teoretice


Capitolul II Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole
II.1. Prezentarea exploataiei agricole
II.2. Analiza potenialului tehnico-productiv
II.3. Analiza forei de munc
II.4. Rezultatele economico-financiare
II.5. Analiza SWOT
II.6. Piaa
Capitolul III Elaborarea programului de producie
III.1. Prognozarea produciilor medii
III.2. Optimizarea structurii de producie
Capitolul IV Programul de comercializare
Capitolul V Programul financiar

Capitolul I
Programul de productie

Programul de productie, respectiv produsele care se obtin, constituie o componenta a


unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de
marketing, vnzarea si promovarea produselor sau componenta financiara.
Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestnd redresarea situatiei
economice, sau cnd se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util n relatii cu
institutiile financiare.
Din punctul de vedere al continutului disciplinei de fata, accentul cade pe elaborarea
unor programe de productie, ca o formalizare a ceea ce trebuie sa se nfaptuiasca n acest
domeniu, dar si cu referire la unele elemente (de exemplu, cheltuieli de productie) care fac
trecerea spre diferite componente ale planului de afaceri.
Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta
activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna la un an). n el sunt
concretizate, n urma unei fundamentari riguroase, principalele obiective de productie pentru
intervalul de timp amintit.
Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise n domeniul
productiei (structura culturilor, dimensiunea si structura efectivelor de animale, fixarea
nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce vine n ntmpinarea
atingerii obiectivelor din planul strategic si, implicit, a materializarii strategiei .
Astfel de actiuni sunt posibile deoarece programul este rodul propriilor preocupari ale
exploatatiei, ale sistemului de management (acolo unde exista) al acesteia consecinta
aautonomiei depline a unitatilor private si foarte largi n cazul celorlalte (ceea ce a facut sa
dispara planificarea centralizata, putndu-se manifesta numai cea la nivel microeconomic),
obiectivele si masurile ntreprinse fiind corelate cu conditiile de care se dispune, de la cele
naturale si economice, pna la cele de ordin social.
Avnd n vedere faptul ca elaborarea programului si transpunerea lui n viata este, n
exclusivitate, atribut al exploatatiei (a se vedea functia de previziune a managementului),
aceasta urmeaza, fiind strict n interesul sau, sa -i asigure si fundamentarea necesara. Este
vorba de a ntreprinde o serie de masuri prealabile definitivarii obiectivelor de productie,
care decurg din strategie si din planul strategic. Se asigura, n acest fel premisele elaborarii
unui program n concordanta cu realitatea, cu potentialitatile unitatii, imprimnd, totodata,
componentelor sale elasticitatea necesara (att ct permit ramurile agricole) adaptarii la
cerintele noi din perioada la care se refera. n acest sens, pot fi avute n vedere :

a) asigurarea de informatii referitoare la cunoasterea cererii fata de produsele ce


urmeaza a se obtine, la sistemul de relatii cu beneficiarii, cu furnizorii de factori de
productie, la concurenti potentiali, ceea ce conduce la o buna alegere a produselor si permite
modificarea obiectivelor strategice de productie adoptate anterior si formularea celor
curente, astfel nct ele sa fie adaptate noilor situatii din mediul economic;
b) estimarea, sub aspect cantitativ si calitativ, a resurselor de productie de care
dispune exploatatia n perioada curenta, identificarea, n general, a posibilitatilor de
asigurare a tot ceea ce este necesar pentru obtin erea productiei previzionate: suprafata de
teren si/sau efectivele de animale, care reflecta partea principala a potentialului de productie
al exploatatiei; disponibilitati de forta de munca, estimate pe diferite perioade si n corelatie
cu campaniile de lucrari; nivelul nzestrarii tehnice, posibilitati de asigurare a mijloacelor de
aceasta natura (eventuale investitii) ca si scoaterea din functiune a unora dintre cele utilizate
n perioada trecuta; asolamentul si rotatia culturilor, situatia privind amplasarea culturilor,
care vor constituii structura programului n cazul productiei vegetale; potentialul biologic al
animalelor, starea lor fiziologica, situatia montelor si a fatarilor din perioada premergatoare
celei pentru care se elaboreaza programul; tehnologiile de productie utilizate n cultura
plantelor si n cresterea animalelor, soiurile de plante si rasele de animale; alte resurse de
care dispune exploatatia .
c) recurgerea la o serie de informatii rezultate din diagnosticul activitatii, care vor fi
utile, n masura n care factorii care le-au generat nu se vor schimba, fundamentarii
programului, cum sunt :
consumurile unitare de resurse;
nivelul productiei pe hectar nregistrat la diferite culturi sau pe cap e animal, el
intrnd n seria dinamica a acesteia pentru calculul de prognoza viznd marimea sa n
perioada pentru care se elaboreaza programul;
modul n care s-a asigurat forta de munca, nivelul de salarizare (unde este cazul),
procurarea factorilor de productie si preturile acestora.
d) masurile ntreprinse de managementul superior (n exploatatiile care au structura
manageriala) cu privire la mbunatatirea organizarii productiei si a muncii;
e) actualizarea tuturor informatiilor (avnd n vedere evolutia mediului ambiant) si
introducerea de noi informatii, cu trimitere speciala la subsistemul informational dintr-o
societate;
f) recurgerea la metoda de management participativ, urmnd ca la definirea
obiectivelor sa contribuie componentii ai organismelor manageriale (adunarea generala a
actionarilor, consiliul de administratie, comitetul de directie etc.), ntlnite n societatile
comerciale pe actiuni, ca si alti membrii ai acesteia; se asigura, n acest fel, o mai buna
fundamentare a obiectivelor si cresterea aportului componentilo r societatii la realizarea
acestora, ceea ce are efecte benefice pentru toti cei implicati, motivatia lor facndu-se la un
nivel mai ridicat;

g) corelarea rezultatelor de productie prevazute a se obtine cu cantitatile de resurse


utilizabile, astfel nct sa se asigure un anumit nivel al eficientei economice si protejarea
mediului natural ca si a produselor mpotriva poluarii de diferite feluri;
h) luarea n considerare a relatiilor dintre ramuri, a cooperarii dintre subdiviziunile
societatii comerciale ( ferme si sectoare), pentru a se putea proportiona corepunzator
diferitele activitati, astfel nct sa fie satisfacute necesitatile reciproce de produse sau
servicii; ramurile si subdiviziunile vor avea, astfel, create conditiile pentru a-si desfasura
activitatile potrivit obiectivelor ce le -au fost prestabilite, iar subsistemul operational al
unitatii va functiona la parametrii programati, ceea ce va conduce la obtinerea rezultatelor
de productie scontate.
i) nu trebuie scapat din vedere faptul ca elabor rea programului are loc n conditii de
risc si incertitudine, ceea ce influenteaza, dupa cum se cunoaste, n sensul diversificarii
produselor.
Marea diversitate de exploatatii si conditiile foarte variate n care ele functioneaza fac
imposibila mentionarea, n acest demers, a tuturor premiselor de la care se porneste, n
fiecare caz, n elaborarea programelor de productie. Ca urmare, n functie de aspectele
specifice ale fiecarei unitati si prin raportare la cerintele mediului pot fi luate n considerare
si alte elemente, care vor deveni tot attea premise pentru o buna fundamentare a
programului de productie.

Programul productiei vegetale

n acest program se concretizeaza ntreaga productie prevazuta a se obtine din cultura


plantelor. n cazul unor unitati mari (societati comerciale etc.), programul reprezinta o
formalizare a ceea ce urmeaza sa se faca n domeniul amintit.
Alteori, si acestea sunt cele mai numeroase cazuri, programul se regaseste sub forma
unor reprezentari mentale, fara a fi prins ntr-un document, n memoria unui calculator etc.
Seful unei exploatatii familiale, de exemplu, si formuleaza idei n legatura cu ceea ce si ct
va cultiva, dar este putin probabil ca le va da o forma concreta pe hrtie sau prin intermediul
altor posibilitati, ca sa nu mai vorbim de recurgerea la fundamentarea deciziilor, la corelarea
productiei cu factorii ce vor fi utilizati si, mai departe, la estimari privind rezultatele
economice posibile de obtinut. ntrun fel sau altul, programarea exista, ea trebuie desfasurata
pe judecati de valoare , astfel nct, urmarindu-se realizarea a ceea ce s-a programat, sa se
ajunga la rezultate economice pozitive.
Programul cuprinde: structura culturilor (felul acestora si suprafata care revine
fiecareia), ca o componenta de baza a sistemului de productie din cultura plantelor (de altfel,

metodele de optimizare a structurii culturilor sunt prezentate n capitolul referitor la sistemul


de productie mentionat), productia medie prognozata (q ) si productia totala aferenta fiecarei
culturi (Q) si cheltuielile de productie totale si pe hectar.
Programul se fundamenteaza pe posibilitatile de obtinere si de crestere (daca exista
cerere) a productiei vegetale, urmarindu-se si satisfacerea propriilor nevoi ale exploatatiei.
Resursele se vor repartiza pe culturi n functie de solicitarile existente fata de fiecare
(cultura), carora li se adauga preturile previzibile ale produselor, cerintele rotatiei culturilor
etc., elemente specifice procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor.
De altfel, n elaborarea programului se are n vedere Modul de folosinta al
terenului, care , n cazul societatilor comerciale agricole pe actiuni, al societatilor agricole
etc., contine repartizarea terenului pe categorii de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni si
fnete naturale), ca si posibilele modificari care vor interveni, n suprafata fiecareia, n
perioada pentru care se elaboreaza programul de productie, referitoare la:
cresterea suprafetei arabile prin, de exemplu: arendarea de teren, introducerea, daca
exista posibilitati, n circuitul agricol a unor suprafete;
diminuarea suprafetei arabile din diverse motive (scoaterea din circuitul agricol de
teren arabil, potrivit unor reglementari, sau retragerea din societatea agricola a unor
membri).
Ca urmare, n general, suprafata fiecarei categorii de folosinta, care se repartizeaza
si care va exista la sfrsitul anului (Sfi), va fi:
Sfi = Si Dsi , n care:
Si suprafata, la nceputul anului, a categoriei de folosinta i;
i Ds - modificarea (cresterea sau diminuarea) suprafetei categoriei de folosinta i.
Suma suprafetelor repartizate pe culturi, n urma procesului de optimizare, trebuie sa
fie egala cu suprafata totala arabila prevazuta n Modul de folosinta al terenului.
Elaborarea programului de productie ia n considerare si alte elemente cu care acesta
are legaturi directe si, n special, cu cele referitoare la asigurarea si a altor resurse necesare
realizarii unui anumit nivel (prestabilit) al productiei de la fiecare cultura, si anume:
mbunatatirea structurii categoriilor de folosinta;
executarea de lucrari ameliorative pe terenurile cultivate (scarificare, evacuarea
apei, modelari si nivelari) sau pe pajistile naturale (curatirea de vegetatie lemnoasa,
fertilizare etc.);
situatia terenurilor amenajate pentru irigat, redata la societatile comerciale prin
Balanta terenului irigat, n care sunt prevazute suprafetele pe categorii de folosinta
irigate, la nceputul anului, carora li se adauga noile puneri n functiune si se scad

eventualele casari, inclusiv programul de cultura pe aceste suprafete (reactia culturilor la


irigatii este diferita);
modul de asigurare a necesarului de samnta (NsI) pentru diferite culturi calculat
astfel:
Nsi = Si . nsi , n care:
Si suprata culturii i;
nsi norma de samnta la hectar a culturii i.
Concomitent se stabilesc si sursele de asigurare: din productie proprie (daca este
cazul) sau din cumparari;
asigurarea cu ngrasaminte, amendamente si pesticide ( insecticide, erbicide si
fungicide). Cantitatea de ngrasaminte, pe feluri ale acestora, pentru anul pentru care se face
programul (Capi), rezulta din tehnologiile culturilor (dupa ce s-au stabilit dozele convenabile
din punct de vedere economic si ecologic), acesteia i se adauga necesarul de astfel de
substante pentru culturile si suprafetele ce trebuie fertilizate, n anul amintit, pentru recolta
anului urmator (Caui), ia r din suma lor se scade eventuala cantitate existenta n stoc (Sti),
obtinndu-se necesarul total pe feluri de ngrasaminte (NtI) :
Nti = (Capi + Caui) Sti; Daca Sti = 0, atunci: Nti = Capi + Caui .
Cantitatile din celelalte substante chimice trebuie sa se asigure n functie de
necesitati, tinnd seama de: suprafata fiecarei culturi, numarul de tratamente, n functie de
atacurile de boli si daunatori sau de gradul de mburuienare, si de norma administrata la
hectar la un tratament; n functie de specificul unitatii se pot avea n vedere si cantitatile de
ngrasaminte naturale utilizabile ;
volumul de lucrari prevazute a se efectua prin tehnologia culturilor, este un alt
element cu care programul de productie se afla n relatie directa;
ntreprinzatorul/managerul urmeaza sa se preocupe de stabilirea si de asigurarea
diferitilor factori de productie, nainte ca sa se resimta necesitatea utilizarii lor n productie.
Altfel, apar neconcordante ntre cele doua momente (cel al asigurarii si cel al utilizarii), ceea
ce are consecinte negative pentru respectarea perioadei optime de efectuare a lucrarilor si,
implicit, pentru cantitatea si calitatea produselor ce urmeaza a se obtine.
Rol important revine n fundamentarea programului, tehnologiilor culturilor (fiselor
tehnologice). Ele cuprind date tehnice si economice privind fiecare cultura. Astfel, n fise sunt
trecute, n ordine cronologica, toate lucrarile ce se vor efectua la fiecare cultura att cele
mecanizate, ct si cele manuale, volumul si perioadele optime de executare si toate
consumurile de factori (samnta, material de plantat, ngrasaminte si pesticide, alte
materiale etc.), ceea ce permite stabilirea cheltuielilor totale directe ale culturii, iar, prin
adaugare si a celor de interes comun si general, care revin acesteia, se prevede nivelul
costului unitar de productie. n principiu, costul unitar se determina astfel;

c= C/Q , n care :
C cheltuielile totale aferente culturii;
Q productia (fizica sau STAS ) totala, prevazuta a se obtine.
Exista, nsa, particularitati ale diferitelor culturi (la unele rezulta productia
secundara, sunt culturi perene, succesive etc.), ceea ce imprima modalitati specifice de
stabilire a nivelului probabil al costului. Astfel, de exemplu, daca de la o cultura se obtine,
alaturi de produsul principal, si productie secundara, atunci nivelul costului unitar se va
determina astfel:
c =(C-v)/Q=Cpp/Q , n care:
v valoarea productiei secundare, stabilita dupa caz, la preturi diferite (interne de
decontare sau de vnzare cnd se desface n afara societatii);
Cpp reprezinta cheltuielile aferente produsului principal.
Prin previzionarea nivelului cheltuielilor si a costului unitar se trece, n conditiile
unor preturi de vnzare previzibile, spre determinarea rezultatelor economice si financiare
(venituri, cifra de afaceri, profit etc.). Acesti indicatori se sintetizeaza n bugetul de venituri si
cheltuieli.
Elaborarea programului de productie are n vedere si cunoasterea directiilor de
valorificare a produselor, fiind evidenta legatura sa cu diversele componente (marketing,
vnzare, promovare etc.) ale unui fundamentat si cuprinzator plan de afaceri .
Elaborarea programului productiei vegetale , n cazul societatilor care se ocupa si cu
cresterea animalelor, putnd sa existe, totodata si alte activitati, va tine seama de legaturile
sale cu acestea, urmnd sa se prevada cantitatile de produse care le sunt necesare pentru
furaje, pentru prelucrare etc. Gndind asupra nivelului, a structurii obiectivelor si a
elementelor de fundamentare a acestora, trebuie reflectat, n mod implicit, si asupra
satisfacerii cerintelor legaturilor dintre productia vegetala, productia din cresterea
animalelor si din alte componente ale domeniului de activitate. Fie ca se priveste dinspre
programul productiei vegetale, fie dinspre celelalte activitati, elaborarea programelor, desi
are o anumita succesiune, trebuie sa fie, totusi intercorelata. n acest fel, se asigura un
program coerent si fundamentat, la nivelul societatii .

Capitulul II
Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole

II.1.Prezentarea exploataiei agricole


Societatea agricol s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri in anul 1994.
Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru
cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de
recoltare.
Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb,
floarea-soarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta
maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul
Olt.
Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole,
magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte,
carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).
II.2 Analiza potenialului tehnico-productiv
ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII
Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor
strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.
In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a
Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata
de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general
sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de merketing. Pe urmatorul
nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si
compartimentul de productie subordonat directorului tehnic. Personalul salariat are
intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca
(ferma, sector, compartiment functional).Forta de munca de care dispune societatea agricola
este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de
munca.

AGA

Director economic

Compartiment de
marketing

Compartiment
Economico-financiar

Director tehnic

Compartiment de
productie

F1- vegetala
F2- vegetala

STRUCTURA DE PRODUCTIE
Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura
si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe
piata.
Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea
cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune
societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:

Suprafata
Nr. Crt

TOTAL

Cultura

Ha

1 grau

150

30%

2 porumb
floarea3 soarelui

200

40%

50

10%

4 soia

100

20%

500

100%

Repartizarea suprafetei pe culturi


grau

porumb

floarea-soarelui

soia

Se constata ca, cea mai mare suprafata o detine graul, cu o pondere de 40% in
suprafata totala, urmata de grau, cu o pondere de 30%, soia ocupa 20% din suprafata totala,
iar cea mai mica suprafata este cultivata cu floarea soarelui, avand o pondere de 10%.

POTENTIALUL MATERIAL
Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor
proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie
agricol sau a unui produs determinat
Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:
1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor
agricole;
2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;
3. sa amelioreze conditiile de munca
4. sa sporeasca productivitatea muncii
5. sa amelioreze conditiile de munca
6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului
Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o
durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.
Mijloace fixe existente:

Nr
cr
t

Specificare

1.

Tractoare,
care:

1.

U 650

Num
ar
din

15
9

1
1.
2

U 800

2.

Plug PP 3-30

3.

Semanatoare
SUP 29M6

4.

Semanatoare
SPC 8M

5.

Disc GD 3.2

6.

Remorca 2RB5A

7.

Combina
140

Sema

II.3. Analiza forei de munc:


Dintr-un total de 70 de salariati, 60 sunt permanenti, in timp ce restul de 10 lucreaza
sezonier. Se observa ca 85% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun,
iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 5% reprezinta salariatii peste limita de varsta.
Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii
se afla:

Director general
Sef de ferma
Tehnician
Director de marketing
Director departament economic
Structura fortei de munca:

Nr. crt

Specificare

Numarul

Sex
feminin

Masculin

Total salariati

70

22

48

Salariati
cu
studii superioare

30

15

15

Salariati aflati
peste limita de

varsta

II.4. Rezultatele economico-financiare:


Date privind activitatea financiara a societatii:
Nr crt

Indicatori

Valoare
2010

2011

2012

Stocuri

71183089

9229996

10501394

Active circulante

98164046

13819511

16901173

Active curente

98164046

13819511

16901173

TOTAL ACTIVE

216 733 692

29743843

35 803 346

Capitaluri proprii

126 346 281

16 657 398

20 131 766

Total datorii

90387411

13086445

15671580

Pasive curente

75835824

15843753

18737252

Cifra de afaceri

128658245

14420002

9650705

Productia vanduta

128658245

14420002

9650705

Venituri
din
marfurilor

vanzarea 0

Venituri din exploatare

128658245

14420002

9650705

Prestari servicii terti

Venituri financiare

10

Venituri exceptionale

Total venituri

128658245

14420002

9650705

Cheltuieli pentru exploatare

109534224

12105323

7434407

Cheltuieli cu servicii prestate

38053853

1947583

769343

12

Cheltuieli financiare

13

Cheltuieli exceptionale

Total cheltuieli

109534224

12105323

7434407

14

Profit brut

19 124 021

2 314 679

2 216 298

15

Impozit pe profit

2736957

103854

101846

16

Profit net

16 387 064

2 210 825

2 114 452

11

Datele au fost preluate din bilantul contabil al societatii .


Datele au fost preluate din bilantul contabil al societatii .
Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:
1) Indicatori de lichiditate
Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente
Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente
2) Indicatori de solvabilitate
Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100
Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri
3) Indicatori de gestiune
Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante
4) Indicatori de rentabilitate
Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100
Nr crt

Indicatori
Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

-rata lichiditatii imediate

0.3557

0.2896

0.3415

-rata lichiditatii curente

1.2944

0.8722

0.9020

-rata datoriilor totale

41.7043

43.9971

43.7712

-solvabilitate financiara

0.9820

1.1551

2.0860

1.3106

1.0434

0.5710

-marja de profit

12.7368

15.3316

21.9098

-rata rentabilitatii resurselor

14.9606

18.2632

28.4414

INDICATORI FINANCIARI

1.

Indicatori de lichiditate

2.

3.

Indicatori de solvabilitate

Indicatori de gestiune
-viteze de rotatie a activelor

4.

Valoare

Indicatori de rentabilitate

consumate

Analiza indicatorilor economico-financiari:

Rata lichiditatii imediate care exprima capacitatea firmei de a face fata imediat
achitarii unor obligatii scade in anul 2011 la 0.28%, apoi creste in anul urmator la 0.34%.
Rata lichiditatii curente sufera o scadere de la 1.29% la 0.90% ceea ce inseamna ca
firma va trebui sa apeleze la noi imprumuturi sau la vanzarea activelor imobilizate pentru asi platii datoriile.
Rata datoriilor totale creste de la 41.7 la 43.7 ceea de exprima faptul ca pentru a-si
platii datoriile sau pentru a-si imbunatatii capitalul tehnic firma a facut noi imprumuturi.
O tendinta crescatoare are si viteza de rotatie a activelor, solvabilitatea firmei si
marja de profit ceea ce inseamna ca se poate realiza un volum mai mare de desfacere a
produselor cu acelasi volum de active determinand astfel si o crestere a profitului si a ratei
resurselor consumate.

II.5. Analiza SWOT:


PUNCTE FORTE
- zona geografica in care este amplasata
ferma
- pregatirea personalului

OPORTUNITATI
- cresterea productiei
-cresterea pretului produselor agricole
- reducerea cheltuielilor de distributie

-utilaje moderne

PUNCTE SLABE
-sistem de irigatie vechi

PERICOLE
-cresterea concurentei
-reducerea subventiilor

II.6.Piata:
Piata de desfacere este cea zonala, reprezentata de societatile care doresc o gama de
produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora.
In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute
societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la
realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.
Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de
societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de
calitate superioara la un pret avantajos.

Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza
de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.
Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele
agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei
obinute.
Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale
auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile
(combustibil, piese de schimb).
Furnizorii de materiale:
Nrcrt

Furnizor

Produsul

Cantitate

Pretdevanzare

(%)

(lei/kg)

1.

AgrofarmS.A.

Fertilizanti/
Ierbicide

35

15

2.

FunduleaS.R.L.

Seminte
grau/porumb/orz

50

3.

AgroMixS.R.L

Semintefloarea
soarelui/soia

100

4.

FarmServiceS.A.

Fertilizanti/
Ierbicide

65

12

5.

SeedsS.R.L.

Seminte
grau/porumb/orz

50

Clientii:

Nr.crt

Denumireclient

1.

PandaFoodS.R.L

2.

MetroS.A

3.

HealthyFoodS.A.

4.

AgroS.A

5.

CarrefourS.A
Concurentii:

Nr. Crt.
1.

Denumire
Agromix Bucuimeni

2.
3.

Agro-Vitis S.A
Farm S.R.L

Capitolul III
Elaborarea programului de producie

III.1. Prognozarea productiilor medii:


Se hotaraste sa se introduca in productie cultura cartofi de toamna.
Prognozarea productiei medii se va face utilizand metoda mediilor mobile glisante
utilizand datele din tabelul urmator:

Cultura
Grau
Porumb
Fl. Soarelui
Soia
Cartofi de
toamna

Cultura
Grau
Porumb
Fl. Soarelui
Soia
Cartofi de
toamna

Productie Productie Productie Productie Productie


2007
2008
2009
2010
2011
Kg/ha
Kg/ha
Kg/ha
Kg/ha
Kg/ha
3500
3550
3570
3600
3620
2100
3000
3300
4200
4500
1430
1450
1600
1780
1820
700
900
1150
1700
2100
2500

2650

Prod. medie
Pret de
prognozata
vanzare
3570,87kg/ha
0,72 lei/ha
3450kg/ha
0,75 lei/ha
1610,62kg/ha
1,20 lei/ha
1256,25kg/ha
1,50 lei/ha
2853,12kg/ha

1,30 lei/ha

2800

3100

3350

Cheltuieli
1.020 lei/ha
1.370 lei/ha
1.150 lei/ha
1.050 lei/ha
1.200 lei/ha

III.2. Optimizarea structurii de productie:


Se va realiza utilizand metoda variantelor:
Cultur

Suprafa

Cheltuieli

Produc

Pret

Venituri

Profit

ta

tia

de
vanz
are

kg

lei/kg

a
ha
Grau
Porumb
Fl.
Soarelui
Soia
Cartofi
de
toamna
TOTAL

15
0
15
0
50
10
0
50
50
0

20

102
0
137
0
115
0
105
0

total
e
1530
00
2055
00
5750
0
1050
00

10
10
0

120
0
57
90

6000
0
5810
00

%
30
30
10

ha

3570,87

0,72

3450,00

0,75

1610,62

1,20

1256,25

1,50

ha

totale

ha

2571,0
3
2587,5
0
1932,7
4
1884,3
8

385653,9
6
388125,0
0

total

1551,
03
1217,
50
782,7
4
834,3
8

96637,20
188437,5
0

232653,
96
182625,
00
39137,2
0
83437,5
0

3709,0 185452,8
2509, 125452,
1,30
6
0
06
80
12684 124430
6894
66330
,70
6,46
,70
6,46

2853,12

Varianta 1:

Varianta 2:

Cultur
a

Grau
Porum
b
Fl.
Soarel
ui
Soia
Cartofi
de
toamn
a
TOTAL

Supraf
ata

Cheltuieli

ha

ha

10
0
20
0

%
20
40

102
0
137
0

total
e
1020
00
2740
00
5750
0
1050
00
6000
0
5985
00

50
10
0

10
20

115
0
105
0

50
50
0

10
10
0

120
0
57
90

Produ
ctia

Pret
de
vanz
are

kg

lei/kg

3570,87

0,72

3450,00

0,75

1610,62

1,20

1256,25

1,50

2853,12

1,30

Venituri

Profit

Rata
profitu
lui

ha

totale

ha

total

2571,0
3
2587,5
0

257102,6
4

1551,
03
1217,
50

155102,
64

1,52

243500

0,89

39137,2

0,68

83437,5

0,79

1932,7
4
1884,3
8

517500
96637,2
188437,5

782,7
4
834,3
8

3709,0
2509, 125452,
6 185452,8
06
8
12684 124513
6894
64663
,70
0,14
,70
0,14

2,09

Varianta 3:
Cultu
ra

Supraf
ata

Cheltuieli

Produ
ctia

Pret
de
vanz
are

Venituri

Profit

Rata
profit
ului

ha
Grau
Poru
mb
Fl.
Soare
lui
Soia
Carto
fi de
toam
na
TOTA
L

20
0
15
0

40
30

50

10

50

10

10
20
13
70

total
e
2040
00
2055
00

11
50
10
50

5750
0
5250
0

12
00
57
90

6000
0
5795
00

ha

lei/k
g

kg

3570,87

0,72

3450,00

0,75

1610,62

1,20

1256,25

1,50

ha

totale

ha

total

2571,0 514205,2
3
8
2587,5
0
388125

1551,
03
1217,
50

310205,
28

1,52

182625

0,89

1932,7
4
96637,2
1884,3
8 94218,75

782,7
4
834,3
8

39137,2
41718,7
5

0,68

3709,0
2509, 125452,
6 185452,8
06
8
1268
127863
6894
69913
4,70
9,03
,70
9,03
Varianta optima este varianta 3, avand cea mai mare valoare a profitului, 699139,03 lei.
50
50
0

10
10
0

2853,12

1,30

Capitolul IV
Programul de comercializare

Nr. Crt

Produs

Beneficiar

Cantitat
e

Pret

Grau

sc titan sa

714174

0,72

Porumb

sc real srl

517500

0,75

Fl. Soarelui

doco prod international


srl

80531

1,20

Soia

esase grup srl

62812,5

1,50

Cartofi de
toamna

sc apicola sa

142656

1,30

Capitolul V
Programul financiar
Nr.
Crt.

Indicatori
1 cheltuieli totale(lei)
2 cost productie(lei/kg)
3 venituri totale(lei)

Valoare
579500
0,29/0,40,0,71/0,84
/0,42
1278639

Venitu
ri
51420
5,3
38812
5
96637,
2
94218,
75
18545
2,8

0,79

2,09

pret vanzare pe cultura


4 (lei/kg)
5 profit total(lei)
6 rata profitului(%)

0,72/0,75/1,20/1,50
/1,30
699139
5,98