Instalatii sanitare-curs 2

Conducta de bransament face legatura intre reteaua interioara de distributie si

reteaua orasului de alimentare. La limita de propr. pe conducta de bransament va
exista un camin (de concesie) util pentru citirea consumatorilor inregistrati pe
contor.
Exista trei tipuri de contoare:
-de viteaza
-volumetrice
-electromagnetice
Contorul de viteaza functioneaza pe principiul proportionalitatii dintre viteaza cu
care se invart palelle contorului si debitul consumat intr-o unitate de timp.
Contorul volumetric inregistreaza numartul de umpleri ale unui volum prestabilit
intr-un anumit interval de timp.
Contorul electromagnetic se bazeaza pe faptul ca tensiunea inchisa intr-un
conductor (fir de apa) in prezenta unei bobine, este direct proportionaa cu viteaza
de curgere a apei.
Elementele constructive ale unei retele de distributie din interiorul unei
cladiri oarecare:
Exista trei tipuri principale d e conducte, si acestea sunt:
-conducta de distributie principal
-coloane
-conducte de legatura catre obiectele sanitare
Diametrul conductei de legatura catre un singur corp sanitar are o valoare
standardiata si nu se dimensioneaza.
Pentru toate celelalte conductre, trebuie determinate debitele de calcul in functie de
care se vor alege diametrele.
Reteaua interioara se poate racorda direct la reteaua orasului in cazul in care
presiunea necesara pentru a alimenta cu apa consumatorul ce mai dezavantajat din
punct de vedere hidraulic este mai mica decat presiunea din punctul de record la
reteaua orasului.

Instalatia interioara racordata direct la reteaua orasului

H disp H nec

8
5

1
1

3
2
1.camin de concesie cu vana de concesie si apometru
2.retea oraseneasca de apa rece
3.bransament
4.conucta de distributie
5.coloane
6.conducte de legatura
7.robinet de inchidere+golire
8.robinet de inchidere+golire
9.apometru
10.bypass
C.T.A

h r AB
H g AB

H u presiunea de utilizare
hsuma pierderilor liniare si locale pe traseul aferent consumatorului
H g

diferenta de nivel dintre pozitia consumatorului cel mai dezavantajat si

pozitia la care se gaseste sursa de presiune

H nec =max ( H u + h+ H g ) definitia consumatorului dezavantajat

H disp -presiunea disponibila in punctul de record la reteaua orasului
H nec - presiunea disponibila necesara pentru a alimenta consumatorul cel mai
dezavantajat

H A =H disp presiunea disponibila

h A B suma pierderilor liniare si locale pe traseulaferent consum. dezavantajat
Relatia lui Bernoulli intre punctele A si B:

z A+

P A v 2A
P v2
+
=z B + B + B + h A B
g 2 g
g 2 g

z A si z B=

PB P A
+ h AB = H A =H B + H g A B+ h AB
g g

- definitia consumatorului

dezavantajat
Pentru o retea de distributie se pot face urmatoarele tipuri de calcule:
-calculul de dimensionare
-calculul de verificare
Pentru cele de dimensionare trebuie sa cunoastem configuratia retelei, numarul si
felul consumatorilor, materialele din care sunt realizate conductele, armaturile din
reteaua de distributie iar cee ace se stabileste in urma calculelor de dimensionare,
sunt diametrele si pierderile de sarcina liniare si locale.
Pentru cel de verificare se cunoaste configuratia retelei, diametrul acesteia, debitele
si presiunile disponibile in fiecare punct din retea si se verifica de exemplu daca intrun anumit punct al retelei se pot racorda consumatori suplimentari.
Etapele calculului de dimensionare:

Pornind de la planul de arhitectura, se traseaza o retea de distributie a apei reci si

calde, tinand cont si de modalitatea in care propune prin tema de proiect, evaluarea
consumatorilor.
Stabilirea consumatorului in tronsoane si traseul aferent consumatorului
dezavantajat. Pornind de la aceasta catre statia de pompare, se considera un
tronson noi la fiecare modificare a debitului.
Se determina consumatorii, alimentati din fiecare tronson.
Se stabilesc echivalentii de debit si suma acestora pentru fiecare tronson.
Un echivalent de debit se defineste ca raportul dintre debitul specific obiectului
sanitar considerat, raportat la un debit standard considerate gal cu 0,2 l/s.

e=

qsp
q standard

Exista doua tipuri de echivalari de debit. ( e 1 )- echivalentul de debit pentru baterii

amestecatoare si (

e 2 )-echivalentul de debit pentru robinetii simpli.

Suma echivalentilor de debit se determina pentru fiecare tronson in parte, cu o

relatie aleasa in functie de tipul conductei care se dimensioneaza si temperature de
preparare a apei calde.
In functie de suma echivalentilor de debit se determina debitul de calcul pe fiecare
tronson.
In functie de echivalentul de debit, se obtine un debit de calcul exprimat in l/s.
Se cunosc debitele aferente tronsonului 1 si 2.

Tronsonul 3 alimenteaza tronsonul 1 si 2.

Debitul de calcul pentru tronsonul 3, nu este egal cu suma debitelor de pe tronsonul
1 si 2.
Suma echivalentilor de debit de pe tronsonul 3 este in schim egala cu suma
echivalentilor de debit de pe tronsonul 1 si 2.

Debitul de calcul pentru tronsonul 3, se stabileste in functie de suma echivalentilor

de debit pentru tronsonul 3, si nu insumand debitele de pe tronsoanele 1 si 2.
Dupa stabilirea debitelor de calcul se determina pierderile de sarcina liniare si locare
pentru fiecare tronson in parte. Se mai determina in acelasi timp si din aceeasi
monograma, diametrul si viteza apei in conducta.
Se stabileste suma pierderilor liniare si locale pe traseul afferent consumatorului
dezavantajat.
Se compara presiunea disponibila in punctul de record la reteaua orasului si cu

H nec
Daca

pentru alimentarea consumatorului dezavantajat.

H disp este mai mare decat

H nec , reteaua interioara de distributie se poate

racorda direct la reteaua orasului.

Daca

H disp < H nec

, reteaua de distributie se va racorda la reteaua orasului printr-o

statie de pompare.