Sunteți pe pagina 1din 3

ORTOPEDIE

EVALUAREA MORFOFUNCTIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR


Evaluarea integritatii sistemului osteo-muscular.
Evaluarea pozitiei corpului si a membrelor.
Evaluarea mobilitatii articulatiilor.
Se va face pentru fiecare articulatie in parte, notandu-se disconfort acuzat de pacient. Evolutia se va
face astfel:

Ex clinic semne functionale


DUREREA cand a aparut (ora, nocturna, diurnaefort, repaus)
- dupa ce (traumatica, netraumatica)
IMPOTENTA FUNCTIONALA partiala sau totala
- antalgica (leziuni inflam sau datorate unei fracturi)

Ex fizic
INSPECTIA tot corpu, cu pacientul dezbracat, in decubit dorsal dar si in ortostatism, in
statica. Apreciem deformitati, leziunea locala. Ulterior ne concentram atentia pe zona
afectata.
EX. LOCAL aspectul tegumentelor: - culoare (modificata in lez inflamatorii)
- echimozele (cele tardive, 24-48 h semne de
fract)
- flictenele(pot insoti edemul, frecv la glezna,
gamba, cot)
- escoriatii, plagi, orificii fistuloase (cele din urma,
prin comunic cu exteriorul, confera o gravitate prin
posib unei suprainf exogene)
- deformarea, tumefactia regiunii consecinta deplasarii fragmentelor
fracturate, tulburarilor circulatorii, leziunilor inflamate sau tumorale.
PALPAREA deformare, soluti de continuitate, cauta sa agreseze consistenta tesuturilor moi
Observarea punctelor dureroase la palpare permite deosebirea clinica dintre:
- fractura(pct dureros cu sediu osos)
-entorsa(pct dureros ligamentar)
- mobilitate anormala si crepitatiile(semne clinice
dureroase)
- temp.locala(in lez traumatice, inflam, tumorale i
scazuta in poliomielita)
Se evalueaza gradul de independenta in efectuarea activ zilnice, a capacitatilor de deplasare.
Se va nota siguranta in executie.
Evaluarea tolerantei la efort inainte si dupa activ desfasurate, se va nota P; T.A; R.
Se vor preleva produse biologicesi patologice prin:
- p-ctie venoasa
- p-ctie articulara
- p-ctie osoasa

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ARTROZE


COXARTROZA artroza soldului
Clinic durere si limitarea miscarilor. Pacientul nu poate face miscari uzuale, nu poate sta picior peste
picior, nu se poate incheia la pantof. Uneori apar poz vicioase deformari articulare, scurtarea membrului
inferior.
GONARTROZA artroza genunchiului. Mai frecventa la femei
Cauze: traumatisme, obezitate, hidrartroza, tulburari de statica, f metabolice, f endocrine.
Clinic:- durere la mers(la inceputul mersului), limitarea miscarilor, cracmente articulare, uneori hidrartroza,
redoare, deformare articulara.
Bolile reumatice sunt cauzate de referinte fizice, rezulta de aici pierderi economice pe motiv de boala prin
incapacitate temporara de munca pe care le induce.
Rolul asistentului, prezinta particularitatiin f-ctii de cauza si evolutia acestor imbolnaviri.
TIPURI DE BOLI REUMATISMALE
- boli reumatismale inflamatorii(cele cu evolutie ac RAA, poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta)
- boli reumatismale degenerative: artroza, spondiloza
- boli reumatismale abarticulare: PSH,
- boli reumatismale metabolice: guta
PREVENTIA (educatia)
Masuri de profilaxie primara controale in unitatile de ingrijire copii, crese, grdainite.
- ptr depistarea purtatorilor de streptococ beta-hemolitic
- ptr prevenirea artrozelor prin : - alimentatie echilibrata
- prevenirea obezitatii
- efect ex. Fizice
- evitarea suprasolicitarilor fizice
- acordarea atentiei deosebite persoanelor cu durei lombare
Masuri de profilaxie secundara :
- contr periodicclinice si de laborator pt pacientii cu div forme de reumatism;
- evitarea fact climaticicu efect negativ(frig, umezeala)
- tratarea corectaa bolilor metabolice si endocrine
- evitarea ortostatismului prelungit si a efortului fizic mare
- respectarea tratam medicamentos si recuperarea prescrisa de medic.

Masuri de profilaxie tertiara se adreseaza persoanelor cu infirmitati, sechele invalidante.


- interventii chirurgicale ortopedice (proteze sold, genunchi)
- invatarea pac cu coxartroza sa foloseasca bastonul pt sprijin;
Pregatirea pac ptr investigatii / efectuarea acestora:
-

radiografie
R.M.N
Ecografie
Echo vase
Scintigrafie osoasa
P-ctii articulara
P-ctii osoasa(biopsice)

Pregatirea preoperatorie (in cazul protezarii)


Ingrijirea postoperatorie.
RECUPERAREA PACIENTULUI DUPA PROTEZARE
ROLUL ASISTENTEI
Protezarea interv laborioasa, al carei rezultat depinde de o serie de factori:
- preg preoperatorie
- recuperarea preoperatorie
- abilitatea chirurgului
- starea generala a pacientului
PREOPERATOR
Utilitatea unui program de kinetoterapie inainte de operatie este justificata de:
- procesul de atrofie musculara care intervine in urma imobilizarii
- prev osteoporozei; favorizata de imobilizarea si de varsta innaintata.
- mentinerea tonusului muscular si prevenirea scurtarilor muscular
- preventia osteoartritei
POSTOPERATOR
- exercitii de respiratie
- miscarea este recomandata imediat postoperator
- ptr pacientii cu interv pe bazin , genunchi vor folosi cadru, carje, baston; pana cand medicul ortoped
permite sprijinul total pe membrul respectiv.