Sunteți pe pagina 1din 3

Parusia Domnului

Termenul “parusia” vine din grecescul parousia unde înseamnă “a fi de faţă, prezent”,
înfăţișând prezenţa activă, de ajutor, precum și sosirea, venirea cuiva în vizită.1

În timpurile mai vechi, în epoca elenistică parusia semnifica vizita facută de un principe
într-o regiune de-a sa, cu o oarecare conotaţie sacră, precum și apariţia binefăcătoare a unei
divinităţi.

Dicţionarele biblice ne explică acest cuvânt ca semnificând întoarcerea lui Cristos la


sfârșitul timpurilor2 când se vor împlini toate așteptările speranţei creștine și se va realize pe de-
a-ntregul Împărăţia lui Dumnezeu. În Noul Testament termenul “parusia” mai semnifică și
venirea a diferite persoane, toate fiind însă în legătură cu a doua venire a lui Cristos, la sfârșitul
veacurilor.3 În întreaga tradiţie biblico-patristică se spune că Hristos va reveni pe pământ pentru
a-i judeca pe oameni.

Ca și noţiune religioasă Parusia privește eshatologia, exprimând înfăţisarea acelei zile din
urmă când Isus va veni a doua oara pe pământ. În Noul Testament datele referitoare la parusia se
înscriu într-o reprezentare creștinească asupra sfârșiturilor vremurilor.

Parusia sau a doua venire a lui Hristos

Toate elementele legate de Parusia lui Cristos, după cum am văzut sunt numite
eshatologice, deoarece se referă la a Doua Venire care va aduce sfârșitul acestei lumi. Ne referim
la acele lucruri care vor avea loc atunci când Hristos îi va judeca pe oameni. Putem spune că
viaţa de apoi se manifestă chiar și acum pentru că sfinţii se bucură de acum de Împărăţia lui
Dumnezeu, adică ei trăiesc ceea ce nouă ni se va revela după Parusie. Din punct de vedere
temporar, noi suntem în așteptarea vieţii veșnice de după Parisie, din punct de vedere al trăirii
viaţa de apoi este aici și este trăită de sfinţi.

În evangheliile sinoptice termenul de Parusia nu apare decat la Mt. 24, dar se fac dese
aluzii la venirea în slavă a lui Cristos. În Evanghelia lui Matei 25, 31 însuși Isus vorbește despre
revenirea Lui: “Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…” Adverbul “când” exprimă un timp
real și nu unul ipotetic, fapt care ne spune că Isus se va întoarce pe pământ. La Marcu 13,26 ne

1 Dicţionar enciclopedc al Bibliei, Sluşanski Dan, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998, pag. 461;

2 Dictionat teologic creștin din perspectiva ecumenismului catholic, Tertulian Langa, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
1997, pag 190;

3 Dictionar al Noului Testament, Ioan Mircea, Ed Institutului biblic și de misiune al B.O.R. București,
1995, pag376;
zice: “Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori...” ceea ce ne dă de înteles că va veni în
slavă.

În Fap. Ap. 1, 11 îngerii le-au spus ucenicilor care asistau înmărmuriţi la urcarea la
ceruri a lui Isus: “Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Isus, care s-a înălţat de la
voi la cer, astfel va veni, precum L-aţi văzut mergând la cer” Felul în care se va întoarce va fii
la fel ca și atunci când S-a înălţat.

În Epistolele lui Pavel tema parusiei este bine dezvoltată, dar nu face obiectul unei
expuneri sistematice, apărând ca răspuns la unele dificultăţi. Astfel în I Tes. Pavel este nevoit să
răspundă la îngrijorarea creștinilor care aveau o nelămurire cu privire la a doua venire a lui Isus.
În II Tes. Pavel combate o anumită nerăbdare eshatologică a celor care în așteptarea unei
iminente parusi lasă orice grijă și stârneau tulburări.

În Apocalipsă stă scris: “Iată, El vine cu norii și orice ochi îl va vedea”, adică
transparenţa care va fii pentru fiecare om în a-l vedea pe Isus.

Aceste texte și încă multele altele din Scripturi, care ne vorbesc despre Ziua lui
Dumnezeu, Ziua Judecăţii de Apoi, ne spun toate că cei credincioși au convingerea fermă în
Parusia Domnului mărturisită și în Crez: “și va să vie cu slavă să judece viii și morţii, a cărui
Împărăţie nu va avea sfârșit”

Sfântul Simeon Noul Teolog ne spune ca ziua parusiei este numită Ziua Domnului nu
pentru că este ultima zi de pe pamant, nici pentru că noi Îl asteptăm pe Isus în aceea zi, nici
pentru că ne va judeca în aceea zi, ci pentru că “însuși Dumnezeu și Stăpânul tuturor va străluci
prin slava Dumnezeiri Sale”. Așadar, în aceea zi Dumnezeu se va înfătișa în toată splendoarea lui
și nu va fi vorba despre o simplă venire. Trebuie stiut că evenimentele legate de parusia sunt mai
presus de raţiunea și simţirile omului, iar înţelegerea evenimentelor eshatologice este ajutată de
unele imagini precum cele din Sfanta Scriptură: fulgere, nori, trâmbiţe, tronuri, etc. Noi nu
trebuie sa ne limităm la reprezentările lumești, dar trebuie socotite și astea de vreme ce
Mântuitorul le-a folosit. Parusia Domnului mai este comparată și cu Prima Venire, când s-a
născut în trup pentru a ne aduce mântuirea, ce-a de-a Doua Venire fiind pentru a-I judeca pe
oameni. Sf. Grigore Palama ne spune că la prima venire slava lui Isus a fost ascunsă de trupul pe
care l-a luat, dar la a doua venire slava Lui întreaga slavă se va arăta, afirmând ca la prima venire
ingerii Îl inconjurau, dar nu se vedeau, iar la a doau venire îngerii vor fii văzuţi.
Bibliografie:

Hierotheos de Nafpaktos, Viaţa după moarte, Ed. Bunavestire, Galaţi 2000;

Dicţionar enciclopedc al Bibliei, Sluşanski Dan, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998;

Dictionat teologic creștin din perspectiva ecumenismului catholic, Tertulian Langa,


Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1997;

Dictionar al Noului Testament, Ioan Mircea, Ed Institutului biblic și de misiune al


B.O.R. București, 1995;